TIPURI DE MEDII ŞI PEISAJE GEOGRAFICE PE TERRA

Mediul Răspândire Clima Vegetaţia Fauna Solurile Influenţa antropică

Mediul
CLIMĂ CALDĂ

de-o parte şi alta a
pădurilor ecuatorului, între 50lat,
ecuatoriale în bazinul Amazonului,
litoralul G. Guineei,
bazinul fluviului Congo,
Indonezia
Mediul între 5 şi 200lat, Africa
ZONA DE
ecuatorială; nu are
anotimpuri; t.m.a. circa 26-
280C, pp.m.a. peste
1500mm, umezeală tot anul
subecuatorială, cu două
pădure luxuriantă – arbori cu
mare valoare economică:
arbori de cacao, de cauciuc,
de cafea, de scorţişoară,
palmier de ulei, acaju,
abanos, palisandru, mango,
palmieri, liane
ierburi înalte (savane) cu
arboricolă (specii variate
de maimuţe, veveriţa
zburătoare), păsări
(papagali, colibri), insecte
(păianjeni veninoşi, fluturi,
termite), reptile (boa,
anaconda, piton, crocodili)
ierbivore: antilope, gazele,
feralsoluri (bogate în în general redusă, densitatea medie
Fe şi Al), de culoare a pop. fiind mică. Se remarcă
cărămizie (laterite), exploatarea selectivă a speciilor
sărace în humus valoroase de arbori şi defrişările
(care este îndepărtat pentru extinderea culturilor agricole
de ploile abundente) (orez, cacao, cauciuc, manioc).
feralsoluri (bogate în în general redusă, densitatea medie

savanelor şi la nord şi sud de
al pădurilor- pădurea ecuatorială, N
galerii Braziliei,Venezuela,
partea centrală a Indiei,
Australia
Mediul între 5 şi 30-350lat, în
pădurilor America Centrală, E
musonice Braziliei, pen. Indochina
(Asia de SE), SE
Chinei, ţărmurile Indiei,
NE Australiei
Mediul între 5 şi 300lat; N Africii
deşerturilor şi (Sahara), S Africii
semideşertu- (Kalahari, Namib), SV
rIlor tropicale Asiei (Arabia, Iran, Irak,
Pakistan), NV Indiei
(Deş. Thar), V si C
Australiei, Pod. Mexic,
Deş. Atacama (V
Americii de S)
Mediul între 30 şi 500lat; Asia
deşerturilor şi centrală (Deş. Gobi, C.
semideşertu- Turanului), deşerturile
rilor din SUA (Sonora, Valea
temperate Morţii, Pod. Marelui
Bazin)
Mediul între 30 şi 400lat, în jurul
meditera- M. Mediterane (S
nean Europei, N Africii, Pen.
Asia Mică), S Africii,
California, S Australiei,
anotimpuri: vara ploioasă şi
iarna secetoasă; t.m.a. 22-
260C; pp.m.a. 250-1000mm
sub formă de averse;
anotimp ploios de 4-6 luni,
adesea uscăciune
tropicală-umedă (musonică);
2 anotimpuri: vara ploioasă
şi iarna secetoasă; t.m.a. 23-
280C; pp.m.a. 1000-1500mm
sub formă de averse;
anotimp ploios de 6-10 luni.
tropical-uscată (deşertică);
amplitudini termice mari de
la zi la noapte; t.m.a. 18-
280C, pp.m.a. reduse, sub
250 mm, sub formă de
averse; uscăciune
prelungită; anotimp ploios f.
scurt
temperat aridă; ierni cu
temp. negative, veri lungi,
calde şi uscate, cu scurte
intervale cu precipitaţii
reduse, sub 250 mm
mediteraneeană
(subtropicală); 4 anotimpuri,
în care vara fierbinte şi
uscată, iarna blândă şi
umedă; t.m.a. 14-210C;
arbori izolaţi (baobab,
salcâmul-umbrelă sau
accacia); doar în lungul
râurilor pâlcuri de pădure
(păduri-galerii, în lungul
fluviilor Nil, Niger)
păduri dese (jungle) cu
arbori şi arbuşti veşnic verzi
sau cu frunze căzătoare:
teck, santal, abanos,
bambus, orhidee; în
Australia eucalipt
rare plante xerofite, cu
adaptări la uscăciune
(\rădăcini adânci, pivotante,
frunze mici şi lucioase,
adesea transformate în ţepi
şi spini); rare smocuri de
iarbă; în deşerturile
americane cactuşi; în oaze
palmieri şi curmali
perioada vegetativă de 1-2
luni; plante xerofite (rogoz,
ierburi ţepoase, saxaul sau
„arborele fără frunze”)
Plante veşnic verzi: stejar
verde, stejar de plută, laur,
măslin, leandru, rozmarin,
levănţică, iasomie, liliac
sălbatic, chiparos, palmieri
zebre, girafe, hipopotami,
elefenţi, bivoli, rinoceri;
carnivore: leu, leopard,
ghepard, tigru, hienă,
şacali; insecte (musca tse-
tse, termite); crocodili; în
Australia cangur
specii de maimuţe,
pantere, tigri, jaguari,
pume, şerpi (cobre),
crocodili; în Australia ursul
koala, iar în China ursul
panda
puţine specii: dromaderul,
cămila cu două cocoaşe,
vulpea de deşert, şerpi,
scorpioni
puţine specii: cămila cu
două cocoaşe, vulpea de
deşert, şerpi, scorpioni,
rozătoare
scorpioni, vipere, broaşte
ţestoase de uscat, specii
de vulturi, capre sălbatice,
mufloni
Fe şi Al), de culoare a pop. fiind mică, dar mai ridicată
cărămizie (laterite), faţă de mediul forestier ecuatorial.
soluri roşii de savană Se remarcă creşterea animalelor
(adesea nomadă şi seminomadă),
extinderea terenurilor agricole prin
desţelenire, exploatări de minereuri
feralsoluri (bogate în f. puternică, sunt zone foarte dens
Fe şi Al), de culoare populate. Se remarcă intensele
cărămizie (laterite), defrişări pentru extinderea
sărace în humus terenurilor agricole (în special
(care este îndepărtat monocultura orezului) şi a
de ploile abundente) aşezărilor umane.
nu se formează soluri redusă, densitatea medie a pop.
din cauza lipsei fiind foarte mică. În oaze se
covorului vegetal; remarcă aşezări umane, restrânse
rareori solurii cenuşii terenuri agricole (curmali, fistic,
de deşert; peisaj cu arahide, cereale); păstoritul
dune de nisip transhumant; amenajări legate de
(erguri), platouri exploatarea petrolului şi a gazelor
stâncoase (hamada) naturale
şi cruste de săruri
ca mai sus redusă, densitatea medie a pop. f.
mică. Aşezări umane în lungul
văilor cu scurgere permanentă sau
la contactul cu munţii (izvoare
bogate); păstoritul transhumant;
amenajări legate de exploatarea
sărurilor şi gazelor naturale
soluri terra rossa (de f. puternică, fiind zone foarte dens
culoare roşie), populate încă din antichitate;
bogate în oxizi şi defrişări soldate cu eroziunea şi
hidroxizi de Fe, cu degradarea solului; dezvoltarea
fertilitate redusă aşezărilor urbane de mari
 ZONA DE CLIMĂ TEMPERATĂ
ţărmul NE al Argentinei pp.m.a. 400-1000mm pitici. Prin defrişare, pădurea dimensiuni cu funcţie industrial-
nu se mai reface, locul ei portuară; amenajări turistice; culturi
fiind luat de tufişuri de agricole terasate (viţă-de-vie,
maquis şi de garriga citrice, măslini)
Mediul între 40 şi 600lat, în V temperat-oceanică; 4 păduri de foioase: fag, stejar, căprioară, lup, vulpe, Soluri brun-roşcate f. puternică, fiind zone foarte dens
pădurilor de Europei, V Americii anotimpuri, amplitudini arţar, carpen, gorun, tei, ulm. iepure, mistreţ, jder, dihor, (argiluvisoluri), cu populate încă din evul mediu, când
foioase (între Pacific şi munţii termice reduse între vară şi lup, veveriţă, păsări fertilitate ridicate au avut loc defrişări masive;
de pe ţărm), E S.U.A. iarnă; ierbi blânde şi veri cântătoare extinderea aşezărilor umane, a
şi E Chinei răcoroase; t.m.a. 6-140C terenurilor agricole, reţea densă de
pp.m.a. 600-1000mm, căi de comuniaţii, variate activităţi
bogate, uniform repartizate industriale, poluare intensă;
frecvenţă mare a terenurilor
degradate
Mediul între 40 şi 600lat, în temperat-continentală; 4 ierburi xerofite (graminee), rozătoare cernoziomuri, de puternică, determinată de
temperat cu estul Europei (din estul anotimpuri, amplitudini arbuşti mare fertilitate desţelenirea stepei pentru obţinerea
peisaje de României), centrul termice mari între vară şi terenurilor agricole (este cea mai
stepă şi Asiei, podişurile din iarnă; ierbi reci şi veri importantă zonă de cultură a
silvospetă centrul SUA şi al fierbinţi; t.m.a. 3-100C cerealelor de pe glob); domină
Canadei pp.m.a. sub 500mm, bogate, peisajele agricole, cele urbane şi
adesea sub formă de averse industriale; terenuri degradate
Mediul între 50 şi 600lat, în S temperată-rece, cu frecvente conifere: molid, pin, brad, elan, râs, urs, lup, vulpe, spodosoluri/ redusă, fiind o zonă puţin populată;
pădurilor de Canadei, N Europei şi mase de aer rece, arctic şi zadă (larice) – singurul animale cu blănuri podzoluri; sunt soluri exploatarea masei lemnoase, a
conifere al Asiei (din polar; ierni lungi (6-8 luni) cu conifer cu frunze căzătoare preţioase (samur, zibelină) cenuşii, sărace în combustibililor şi minereurilor;
(taiga) Scandinavia până în temperaturi negative şi strat humus, mare parte suprafeţe cu păşuni şi mici terenuri
Siberia) gros de zăpadă; veri scurte; din an îngheaţă agricole; aşezări umane
t.m.a. sub 00C (până la -150 (partea îngheţată a concentrate în lungul căilor de
C); pp.m.a. sub 500mm solului - permafrost) comunicaţie (Transsiberianul)
Mediul pe ţărmul Oc. Arctic, în subpolară; iarnă de peste 8 tundră: plante de talie mică ren, vulpe polară, urs histosoluri (turboase), limitată; aşezări puţine situate în
ZONA DE CLIMĂ RECE

subpolar Alaska, nordul Canadei, luni, f. rece (sub -300C),
Europei, Asiei, vânturi intense, vară scurtă
Groenlanda, ţărmurile răcoroasă (100C) când
Antarcticii zăpezile se topesc parţial;
t.m.a. sub -150 C; pp.m.a.
sub 300mm, sub formă de
ninsoare
Mediul polar Groenlanda, Antarctica polară; t.m. lunare negative
(minima absolută de -88,30 C
la staţia Vostok din
Antarctica); pp.m.a. sub
300mm, vânturi puternice;
(muşchi, licheni, ierburi,
salcie pitică, mesteacăn
pitic, afin, merişor, flori viu
colorate)
„deşerturi albe”: alge de
diferite culori, f. rar muşchi şi
licheni
polar, iepure polar, leming,
carribu, foci, morse,
pescăruşi, gâşte şi raţe
polare
redusă: specii de păsări
(în Antarctica pinguinul),
urs polar (doar în Arctica),
morse
cu reacţie acidă, regiunile cu resurse de subsol
nefertile; mare parte (petrol, cărbuni) sau pe ţărmuri
din an îngheaţă şi se (Norvegia). Peisaje f. puţin
dezgheaţă doar la modificate antropic, cu relief glaciar
suprafaţă (permafrost
gros)
nu există; se aşezări f. puţine (doar în ţinuturile
formează mase de arctice); în Antarctica doar staţiuni
gheaţă ce pot atinge de cercetare ştiinţifică (aparţinând
grosimi de 3000 m SUA, Rusiei, Australiei, M. Britanii,
(calota glaciară). Norvegiei etc., iar din 2006 şi
României)

lat. – latitudine; t.m.a. – temperaturi medii anuale; pp.m.a. – precipitaţii medii anuale
În Africa – zona de tranziţie de la savană la deşertul Sahara se face printr-un mediu tot mai arid către deşert, cu peisaj de vegetaţie stepică, numit Sahel.