Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

•.'
. ·. -<
I·, ...
, !....... .

,,.. ....... '}

:: . ~ ;::
'~:f.:
.. .::::
~
.•;"J

. •'.... -· ~ .
.;.: :. .......
~
:····

."
"f ·.• .., ~
_ . .,.

~~=-~ .i:,: ~~-.

-1.."~·
,_ .

• l"• ~.-

n "·-:;·~;:-t:;. ~ -._..

., :.: . .... .. ·-'

:-:?
·;..,
.... ·....
-~.,.;· ·: - ~>·' •:.·, ·;·~·: ..... .... --~;;.-·-~· .·:·-':
_.;· -~:- Y',{:_.
t.'.:. ••

~ -......:.-··

,·..
"'"i.-·

::',,_';:"°<~-~
....... r' .•.
-·~ -··~;-,':_·~;.:.~·:·
··:.;.

EDITURA ARTECNO BUCURE~TI

 INSTALATll DE iNCALZIRE
'

- Necesarul de caldura pentru lncalzire;

- Protectia termica a cladirilor;
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile $i de producti.e;
- Centrale termice $i puncte termice pentru alimentarea cu caldura;
- Retele termice pentru transportul $i distributia agentului termic;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de lncalzire.

Editura ARTECNO Bucure$ti , Romania

 Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA

Autori: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4 . 1; 4.5);
6 (6.3 ; 6.6; 6.7); 8
Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2: 1.4); 4 (4.8; 4.10)
Conf. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5)
Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2. 1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4 .2)
Cont dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4 .3; 4.4); 5 (5.4)
Prof. un iv. dr. ing. Drago~ HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4 .9)
Prof. univ. dr. ing. Costica BRANDABUR: 5 (5. 1; 5.2; 5.3)
$ef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)
Prof. univ. dr. ing . Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
In g. Luminita DUMITRESCU: 7
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Maria CMCIUN: 10 (10 .1; 10.2)
Ing. Mihaela VULPESCU : 10 (1 0.3)
Ing. Gheorghe DABELA: 10 (10.4)
$ef lucrari ing. Rodica FRUNZULICA: 11 ( 11 .1; 11 .2; 11.4)
$ef lucrari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 ( 11 .3)
Prof. univ. dr. in g. Mircea BELDIMAN: 12; 13

J Qr. ing. Alexancru COSTACHEL ~ 6 (6. 1; 6.4)

Coordonare ~i recenzie ~tiintifica:
!In g. Alexandru CIMPOIA J: 6 (6.7)
I1ng. Achite PETR@ [ ]
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMllRESCU
Membru al Academiei Central Europene de $tiin\a ~i Arta;
Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehn ice de Constructii
Buc u re ~ ti

Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU

Tehnoredactare: Cristian POPESCU;

Constanta RASUCEANU ;
Elena DOROFTEI;
Razvan ANISOIU

MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de Tncalzire
ISBN 973-85936- 1-1
© Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L. , 2002
~D Asociatia lngineril or de lnstalatii din Romania
 Cuprins

CU PRINS
1. INST ALATll DE iNCALZIRE

1_ PROBLEME GENERALE
1_1_ lmportanta instala t1il or de incalzire _ --------- ·-·-- ·-· -·- ·-- ------ -- ·- ·- - ·-·- ·--- .. 1
1 _2_ Ex igenl e de calitate ____ __ ___________ _ -- ---- ---1
1_2_ 1_ Ca litatea unei construc\ ii __ 1
1.2.2. Exige nte de calitate ale ins tala tiil or de incalz ire cen trala ----------- ·------- ·-- ·--·------· --- ---- --- --· ··· ---.. -- -- ---1
1- 3. Clas1f1carea 1nstalat1il or de inca lz1re ____ __ _ --- -· ---- ·-- ------ -·--------2
1-4. Reg lem entari pri vind proiec tarea si reali zarea ins tala tiilor de i ncalzire --- ---------------- -- - ----- --·- ---·- ---- --·- -- --·---- ·-- ·----·-------- --2
1-4_ 1_ lnca drarea c on struc tiil or $i ins talatiil or aferente in m ediul cons truit al localitatii _____ ....... .. ..... ........... .. ...... ........ ..2
1-4_ 1_1 Autori za ti a de c ons truire ·-·-----·------- -----· --·-- .... -- -- --- ----- ------------ -- --- -- ·---- ·-·-·- ·---- - ·- ·- ·--·--·----·-·-- .. ---- --2
1_4_ 1-2 Planurile urbanistice. ___ __________ ·-· -·- _____ ___ ·-·-- __ ___ ______ -· ___________ -·- ______ _·-· ____ ·-_____ ·- ___ ·- · ___ ___ _______ . __________ . --_--- -. --· -- --·- . -- -- -- --.2
1_4 _1 _3 Avize $i acorduri ___ _____ .. ....... ...... ___ ___ ___ ...... ... . ___ __, _____ __ , ___ ......... ..... ---·- --·--·-----·- ..... ........ ---- ------ ----- --- -- -- ----- --- .... .. ........ 2
1-4 -2_ Reglem entari tehnice p entru proiectarea , executarea $i exploatarea instalatiilor de incalzire c entrala . _·- _.. .. . ________ 3
1-4 _3_ Terna de proiec tare -------- -------·-- ·------ ----- ----- -----·-·-----·-·------------ ------- ----------------- ---- ---- --------- ------ -·---------- ---·--· --- --- -- ·- ----- ---3
1_4 _4 _ Faze de proiectare $i continutul proiec telor . _·--- ____ __ ·-·--- · ______ . -·- _____ _-·----- __ ____ . _____ _,._ ·-___ ____ ___ ·--_--·- ·- ___ ·-· ___ -· __ __________ ·-- ___ _4
1 _5_ Functionalita tea $i alcatuirea cl adirilor ___ ____. ___ ---· __ _____ ____ ____ __ _____ ,, , _______ .......... .. ...... ·-·--- _.... __ . ____ -·-·--- · __ __ ·-·-___·-_______ -·-. _-·-___ __ 4
1_5_ 1_ C lasificarea con s tru c tiilor __________ _----·---- ---·-- __ _-· __ ____ --· ·- -·-·--- ---- ·------- -·- · .... _.. .. ·-·- ·. -· ______________ ___ -·-____ __. _-- -· __..... ...... ... _-·-- ___ -4
1-5.2. Subsistem ele c la dirii ______ ___ ___ ·-__ -·-____ -· ____ ·- _______ ___ ·- ___ ·-· __________ ·- _______·-· ____ _______ --· ______________ ... ·-. -· .... ... ________ ·- ___ ____ __ _·- · __ ·-_____ . -4
1 _s_3 _ Ac tiun i i n c la diri _____ .. _______ . ___ -· __ ·-· _... ....... ....... . __ .. _....... .......... .......... . __ _.... ___ _·- ·- _. _____ __ --- -· _.. ... _------- __ -·-- ______ ___. __ ·- ·- ____ -- --____5
1.5 -4 _ Functionalita tea cla dirilor __________________ .... _________________ . -·-·---- ... __________ __ ________ ___·-___ _____ _·-- ..... __.. . __,, ___ , __ -· -___ ............ ---- -. --- ---__ 5
1_5_5_ An aliza si alcatuirea antiseismic a a ins tala\iilor $i echipamentelor -----------------·- ·---- ---- -- ------ -- --- ·----- .. ---- --· -- ·- ------ -· ____ J
1.6. Date g enerale privind ca lc ulul instala!iilor de inca lzire _____ .. ________ ______ ___ ____ ... . ----·- --.. ·--- --- -- --- -- -·--- ·- --·--- .. --... -.. -· -·--·------ ---- 8
1_6_ 1 _ Tran smisia c a ldurii ___ --·- _______ -· ___ ---- __ --- __ _-- -____ ___ -·- __ ---- -____ __ .. ... .. ---- ____ --- __ .. -- _. _·--· ____ ___ --- ·-___ ·-- -·- ·-_____ ·---· --·-·-- -- .. . --· -- . -- ----_g
1.6-2. Elem ente de transfer de masa. ___ ,, ___ _......... _____ , __ , __ ___ ,,_ ,,,.,_ , ___ __ __ _, ______ ___ ___ _, __ ____ _____ ___ _____ _,, _____ ,, __________ .... ____ ____ _, __ ,, __ _____ g
1.6.3. Curgerea fluidelor in conduc te -· -·-- ·--·-·------·-·--- ... -.. ............. -- ·---·------ ·-·----· -·-- ·-- -- -·-- --- ----·-·---- ...... ... ..... --- -------- -.. --·- _____ g
1-7_ M arimi $i unita!i d e m asura ____________________ , .... .. -------- ---·--·- ------ ·---- ---- ·-·-· --·- ·---- --· -- -.. -- --·- ---·- -----·---- --- ------ -- --- ·-- -.. _,_, ___ ... _.. ___ 11

2. PROTECTIA TERMICA A CLAf)IRILOR

2. 1_ Ele mentele de c ons tructii ale c ladirilor --- ------ -- ------·--- ------- -- -.... .... .. ---- --·-- --·-- ·--- --- ·-··- ----- -- ------- --- --.. -------- ----- ---- ------- --12
2. 1.1. An velopa c la dirii ___ --- ---- -- --- --- --- ----------·- -·----· ---- .. --.. .. ... ..... ,_, ___ _ -·--- -·-·----· .. ------- ·--- -- -·- ·----------· -- --- --- ------ --·---- ·---- --12
?. 1.2. Ari a anvelop ei unei c ladiri -A - __:· -·--·- ·----- -·-·- -·---- ·--·- ·-· -·--------·-·-·- ·- --- ·--· --- ·-·--·---- ----- -- ·-- --·-- -- ----- ---·- ·- ___ _, ___ ,, ______ __ ___ __ __14
2_ 1.3 . Volurnul cladirii - V- _______________ ___ ___ ___________ ____ ________ ____-· __ __ ____ ____ ___ __ . ___ _... . ______ ___ .. ___ -·-· __ ·-__ _____ ___ .... . __-·-_____ .. . __·-__ .. ... __. ____ ·- _14
2. 1-4 . Al egerea elem entelor de c onstruqii din punc t de vedere termotehnic. ______ .. ____________________ __................ ..... .___ ,, _______ 14
2.2_ Dirnensionarea elementelor de cons tru c \ii perim etrale din punc t de ved ere term o tehnic __ ____ ___ , __ ____, ___ .... ... . ____ ,,, _______ 16
2 2. 1. Obiec ti vele calc ulului term o tehnic _____ ·------ _ __ _ _____ __ --------- ------·-·----------------- ---- ______ -----·--·- ·-·- -- --- -- ·----- -- -- - ____ 16
2.2.2_ Calculul term o tehnic p entru s tabilirea grosimii stratului termoi zolator -------------- ------- ----- --------- --·--- --- -- .. ------ .... --- .. ---- 16
2.2.3_ De termin area rezistentelor termi ce sp ecifice ale elementelor de c onstruc tii opace __ -----· ----- -- · ------- ·--·---- ·-·- -·----- --17
2.2 .3. 1 Rezis ten\e termi ce spec ifice el ec ti ve_,, ___ ---- ---- --- --- ----------·---- ------- --------· ------------ -- --·-- ·-·- ---- ------- 17
2.2.3.2 Rezis ten \e termice specifice normate ______ _ --· - --·- --- . 19
- fxe mple de calcul ______________ ------------------ ----- ------ __________ ____ _ .-20
2-2.4_ Rez istente termi ce ale supra fetelor vitrat e ___ ------- ---- ---- --- --- -·---- .. -·-·--·- ·----·---- --- ---· --·-·- -· -·- ·-·--- ·---- --- ·- ·- ____ 23
2.2-5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de co nstruqii ______ ,_,. ,_, ______ , ___ _, __ ____ ---- ·---- - .. ·---- ·--- --- -- -· --·- ___ 24
- Exemplu de calc ul. __ _ ----------------- ----- ---- --- --- --- ----- . ·- - . - ___ 27
2.3 _ Stabilitatea term ica a elem entelor de inc hidere a cla dirilor si a incaperilor din c ladiril e civile - ,, __ -·- ·-·-·- -·- __ __30
2 _3_ 1 _ Crit eriil e de p erform an ta ale s tab ilita tii termi ce __ _____________ ___ _ ..... .. ........... - - .30
2 3 _2_ lndi cele inerti ei termi ce D __ _ _____________ _ -- _________ 30
2_3_ 3 _ Coe fi cien tul 9, d e stab il itate a elem entelor de inc hi dere a cla diri lor --- --·- - - __3 1
2_3_ 4 _ Stabi lita tea termica a i ncap erilor incalzite di n c ladirile c ivile _____ --------·-. --- · __ ... ----·- · _32
- Exemple d e c alc ul _________ ·--- --- ---- _ _ _ ... ____________ ------------- ---- ............. .. ...... ........ ... .. ........ ___ ..... ---- .. -·----·-- ___ 33
2.4. Determi narea si ver ificarea coefic ien tulu i globa l d e izolare termi ca__ ----------- ...... ..... .... ____ 35
2-4. 1 _ De terminarea si verificarea coeficientul ui glob al de izolare termi ca G la c ladirile de locuit ___ _,, ___ __ ___ __ .. _____ , ___ _____ 35
 2.4.2. Determinarea :;;i verif icarea coefi c ientului global de izolare termica G 1
la c ladiril e c u alta destina\ie decat cea de locu it.. ............ .............................................. . ...... .. ..... .. .......... .. ....... ... .38
- Exemplu de ca lc ul

3. NECESARUL DE CAL.DURA PEN1RU lNCALzlRE

3. 1. Necesarul de caldura pentru c ladiri obi:;;nuite . .......... .................. ............ .... ..... ... .............. .. ........... ........ .... .. .. ............ .4 2
3. 1.1. Fluxul t ermi c cedat pri n transmisie OT................... ...... ....................................... ..... ......... ...... ...... ............ ... ........... .42
3. 1.2. Adaosuri la pierderile de caldura IA .. ... ... ......... ................ .............. ................ .... ... .. ......... ...... .... ... ...... ..... ......... ... .43
3. 1.3. Sarc ina termi ca Q, ... ........ ........ .... .... ........ ..... .... .................. ...... ......... ..... ....... .. .......................... ..... ......... ... ...... ..... ....43
3. 1.4. Particu laritati de ca lcul al necesarului de caldura pentru cladiri industriale ...... .................. .... .............. ..... .. .. ..... .45
3. 1.5. Particu larita \i de calcu l al necesarului de caldura pen tru locuinte ..... ..... ....... .... .... ..... .......... .................. .. ............ .45
3.2. Necesarul d e caldura la sere ........... ............ ... ........ ... .. ...... ....... ....... .......... .................................. .... ....... ...... ................. .46
- Exemplu de calc ul .... ................ .......... ...... ..... ................... .... .... ........... .............. ........... ...... .... ... .......... ........... ..... ... ............ .47
3.3. Necesarul de caldura pentru c ladirile amplasate sub teran .. ............. .. ..... ...... ............................................ ........ ......... .47
3.4. Calculul necesarului de caldura p e baza de indici ..... ...... ....... .. .... ...... .. ........... .......................... ...... ...... ....................... 48
3.5. Calc ulul necesarului de caldura an ual al cladirilor de locuit.. ..... ..... .. ... ....................... ..... ... ................ ..... ................... .48
3.5. 1. Necesarul de caldura anual al cladirilor de locu it existente ........ .......... ...... .. .. ...... ........ ..... .. .. ...... .......... .. .. ... .. ... ... .48
- Exemplu d e calcul ... ......................... .. ............. ........................................ .... ...... .... .. ..... ....................... ...... .... .... .............. .48
3.5.2. Necesarul de caldura anual al cladir ilor de locuit nou proiecta te . ................. ...... ..... ................. ................. .......... .49

4. SISTEME DE iNCALzlRE
4. 1. incalzirea loca la ... ... .. ............... ...... ....... .... ................. ....... ................ ... ... ..... .. .... ...................... .... ....... ........... ......... ... ...... 56
,.
4.1.1. Prescriptii privind utilizarea incalzirii locale .. .. .. ... ...... ... .... ..... .... .............. ... .. .. ..................... .... ............... ................. 56
~

4.1.2. Sobe c u ac umulare de caldura .. ........... ... .... .... ... ................................ ... ............... ... ................ .. ............. ..... ..... ....... 56
4.1.3. Sob e fara acumulare de caldura .............. .... .... .... .. ................... .......... .......... ... .... ................... ... ..................... ... ..... 57
4. 1.4. Sobe de cons truc \ie specia la (:;;emineuri) ..... ................. ... ... .. .... .................. ............. .... .... ..... ......... ...................... ... 58
4. 1.5. Elemente d e calcul ........ ........... .. .... ... .... ... ..... .. .. ......... ......... ............... ... ..... ....... ..... ............. ........... .... ...... ................. 59
4. 1.5. 1 Pierderile de caldura ... .............. .......... .. .... .... ......................... ........ ... ......... ........ ........................................... ........ 59
4.1.5.2 Calc ulul :;;i alegerea sobelor ...... ... ...... ........ ... ................ .. ... ........ ....... .. ..... .......... ......................... .. .... ..... .............. 59
4.1.5.3 Dimensiunile cosu lui de furn ..... .......... ... ..... .... ... ............................. ...... ............. .... .. .... ..... .. .. ............ ................... 60
4.2. incalzirea c u apa calda si fi erbinte .... ... ..... .... .... ........ ................... .. .. .... .... ........ ... .. ... ...... ............ .... ............. ......... ... ....... 6 1
4.2. 1. Clasificarea sistemelor de incalzire c u apa calda ... ............... ............. ......... .. ......... ... ......................................... ..... 61
4. 2.2. Criteri i privind alegerea sis temului de incalzire ........... ........... .. ... ... ............ ............ ........ .................................... ... ...61
4.2.3. lnstalatii de incalzire cu c irc ula tie naturala .............. ....... ..... ... ................................. ............ .... ..... ........ ... ....... .. ..... ..62
4.2.4. lnstala\ii de inca lzire cu c irc ulati e for\a ta ..... ... ............. ... ..... ............ .......... ................. ........... ..... .. ............ ... ....... .. ... 63
4.2.4 .1 lnstal a\ii de incalzire cu di stribu\ie individuala ........ ....... .. ... .... ..... .... ........... .. ........ ... .. ... .. .......... ...... ................... 64
4.2.4.2 lnsta la\ii de incalzire c u distribu \ie ce ntralizata ................................. ... ..... ...... ...... ..... ... .. .................................. .68
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor term ohi draulice MTH ..... ........... ..... .... ................ .. ......... ..... ........ .......... ............ .70
4.2.6. Mon tarea conduc telor de distribu \ie ..................................... ....... .... ... ......... .................. ................ ........ ........... ........ 72
4.2.7. lnstalatii de incalzire c u apa fi erbinte ........ .................... ... ......... ... .. .......... .... ................ ........ ... ............. .............. .. ..73
4.2.8. Dimens ionarea conduc telor instala\iilor de incalzire c u apa ca lda .. ... .. ............... ... .. .............. .. ................. .. ......... .. 74
4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte .................... ..................................... ........... ................... .. ... ........ .................... 74
4.2.8.2 Operatiuni :;;i date preliminare calc ulului de dimensionare ....... .... ....... ....... ...... ....... ...... ...... .......... .... ... ...... ... ... . .75
4.2.8.3 Dimen sionarea conduc telor instala \iil or bitub cu circu la\ie naturala ... ....... ... ....... .... ..... ... ..... .... . ... 75
- Exemp lu de calcu l .... .. ....... ..... ... ........ .......... ................. ...... .. ...... ..... ............................................... ............... .. ..... ....... ... 76
4.2 .8.4 Dimensionarea conductelor in stalatiilor bitub c u c ircu la\ie for\ata :;;i distributie centraliza ta .. .... .. .............. .... 89
4.2.8.4. 1 Dimensionarea coloanelor ... ............ ................... .... ... ... .... ........ ................. .. .... ........... ........................... .... .. .. .89
- Exemplu de calc ul ....... ...................... ..... ........ ......... ........ .. ..... ....... .... ....... .... ......... ... ... .. ...... ................... .............. .... ... 89
4 .2.8.4 .2 Oimensionarea re\elei de distributie arborescente ....... .. ... .. ... ........... .. ...... .. .... .... ... ......... ... .... ....... ........... ... 90
- Exemp lu de calcul ..... . ......... ....... .. ... ....... .. ..... ....... ........ ..... ..... ...... ............ .................. ........ ..... ....... ..... ..90
4.2.8.4.3 Dimensionarea re tel ei de d istri bu tie inelare ............... .. ..................... ....... ......................................... .... ....... .92
- Exempl u de calc ul . ...... ........... . ............. .......... .............. ....... ..... ............................ ... .......... ............. ... . .. ........ 92
4.2.8.5 Dimensionarea conduc telor in stalatiil or de incalzire cu circu lati e for tata :;;i distribu\i e individuala ... ... ............ 93
4.2.8.5 . 1 Rete le bitub cu distribu tie arborescen ta .. ... ...... ....... ................. .......... ...... ................ ........ ...................... 95
- Exemp lu de ca lcul ....................................... ...... .......................... ... ................... .... ...................... .... .. .. ... ................ .. 95
4 .2.8.5.2 Rete le bi tub c u di stributi e radiala ................ ............. ....... .... .. .. ........... ..... ... .. ......... .. .. ........ ........ .. ..... ...... .. 101
- Exemp lu de calcu l .. ... .. .. .. ..... .... .. .......... ..... ... ............ .. ......... .... .... ........ ........... ... ........... ............. .......... ..... .. 101
4.2.8.5.3 Re tele bitub inelare. . ..... .. .. ... .. ..... .. 105
- Exemplu de cal c ul ........ ····· ··· ····· ··· ···· · ...... ...... . ... ... . . ....... 105
 Cuprins

-l. 2.8.6 D1rnens1onarea conductelor instzil;:itiilor de incii 1zire monotub

cu c1rculatie fortata pentru consumatori1 individuali . .......... 111
- Exemp lu de calcul... . ... . .. ... . . ............. ....... . .... 11 1
4.3 . Sisteme de inca lzire cu ab ur de presiune joasa. .................. ... . .... 11 9
4.3.1. Cri terii privind uti l1 zarea incalziri1 cu abur de pres1une joasa ... 11 9
4.3.2. Parti c ular itati ale instalatii lor cu abur de presi une 1oasa ... . . 11 9
4.3.3 . Racordarea corpur ilor de incalzire.. ................ . .120
4.3.4 lnstalatii cu in toarcerea condensatulu i pr in cadere libera .... ... 121
4.3.5. lnstalatii cu in toarcerea condensa tulu i prin pompare .... ..... .. ..... ......... 122
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensa t . .. 122
4.3.7. Calcu lul hi drau lic al conduc telor .. .. 122
4.3.7. 1 Dimensionarea conductelor de abur .............. ... . . 122
4.3.7.2 Dimension3 ~ ea conducte lor de conden s3 t 1 24
- Exe mp lu de calcul.. ...... ........ .. ......... ... . . 125
4 .4. lncalzirea cu aer cald. ········ ··· . ·············· ··· ..... ......... ..... 127
4.4. 1. Criteri i pri vind ut ilizarea incalz iri i cu aer ca ld ................ . ...... ...... .. ······-·· ··················· ···· ·· ····· ··· · ... 127
4.4.2. lnstalatii de incalzire c u preparare locala a aerului cald ...... ..... .. .............. ..... . ......... ... .. .... . .. .. .. .... .... 127
4.4 .2. 1 1nca lzirea cu agregate c u focar propriu .... ... .. .. ........ .. ........ ..... ... ..... ............................. ..... ......... ............... .. 127
4.4.2 .2 1ncalzirea cu aeroterm e ............. . .......................... ........ .................. ............. ...... ....... .......... ... .... ... ... ....... .......... 128
4 .4 .2.3 1ncalzirea c u dispozitive de destratifi care a aerulu i ca ld ....... ....... ........... .... ....... .. ... ........ .... .. .... ... ....... .... .... .... 129
4.4.2. 4 1ncalzirea cu agregate m ultifunc\i onale ........ ...... ........... ... ..... .............. .......................... .. .. .............. .... ... ...... 13 1
4 .4 .3. 1ncalzirea c u aer cald cu preparare centraliza ta.... ... . .. ...... ..... .... .... . .......... ..... .... ........... 13 1
4.4 .4 . Calc ulul instalatiil or de inca lzire c u aer ca ld ..... .......... ........ .... ....... ..................... ........... .......... .... ... .... ....... 134
- Exem plul de calc ul ... . . . . ... .. .... . . . . .. . ................... ... ... ...... ... ... .. ......... ... .. ........ .. ......... ... .. ...... .... .. ........... .. .... ............... 135
4.5. inca lzirea prin radia ti e .. ..... ............. .... ........ ... ...... .... .................... ..... . ...... ... ........ .... ............ ........... .......... ......... 136
4.5. 1. Criterii pri vind utilizarea incalzirii prin rad ia\ie ........... ...... ............. .... ..... .... ........... . ········· ···· ······ .. .... ...... 136
4.5.2 . incalzirea pri n radia\ie de temperatura joasa .. ...... .... ....................... .............. ...... .... ..... .. .. ... .. ..... .. ... ... ..... ... ...... .... 137
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon ....... ... .... . ................ ...... .......... .... ..... ........ ..... .......... .. ........ .... ... .. ................... ....... 137
4.5.2.2 1ncalzirea prin pardoseala ................ .... ..... ...... .. ... ......... .............. .............. ... .. .
································ ········ .. 139
4.5 .2. 3 Executarea panourilor rad iante ................... ........ ........ ................... ..... ............................. ...... .... .................. .. 140
4.5.2. 4 Racordarea la re\ea ua de distributi e ..... .......... ..... ...... ......... .... ..... ... ................... ·-··· ..... . .. ..... ... .... ........... .... 14 1
4.5.2.5 incalzirea cu panouri m ontate in perete ...... ... ...... .. ......... .. .. .. .... ........ ........ ....... .. ..... ..... ........ ......... ..... .. .... ........ . 142
4 .5.2.6 Scheme d e alimentare c u caldura ............................ ...... ... .. ....................... .... .... ..... ...... ........... ..... .................... 14 2
4.5.2.7 Dimensionarea instala\iil or ........ ...... ......... ... ... ..... ... ............. ....... ..... ....... ... ............. ...... ............. 143
- Exemple de ca lcul ..... ..... .... .......... ..... ... ... ......... ..................... .. ... .................. .... ......... ......... ....... ..... ... ...... 14 7
4.5.3. 1nca lzirea pr in radiatie de temperatura medie ...... ... .. .... ........ .. ....... ..... .... ... .......... .... ...... ... .... ....... ...... ... ... _......... 15 1
4.5.3. 1 Panouri rad iante utilizand agenti term ic i .............. .... .... ...... ... .. .... ............. . ........ ....... ................. ...... ... ..... ........ 15 1
4.5 .3.2 Panouri (tuburi) ra diante c u gaze..... .. ................. .. ............... . ............ ...... . ................ ... ....... .. ... ..... 152
4.5. 3.3 Amplasarea pano urilor radiante ..... ................. .... .. ... .... ... ......... ... ...... ... .. ....... ....... ..... ... ....... ........ .. ....... 152
4.5.3.4 Dimensionarea instala\iilor .... ...... . .. ............ .. ................... ... ..... .................. .. . ... ...... ... ........ ....... . .. 153
- Exemple de ca lcu l .......... .. ................................... ...... ....... ....... ..... .... .................. ... .... ... . ........ . ................ 154
4.5.4. 1ncalzirea prin rad iati e de temperatura inalta. ····· ··· ·· ························ ··· ·· ···· ······· ······ ........ .... .... ...... ............. . 156
4.5. 4. 1 Panouri rad iante ceram ice .... . ................... ............. ... ... .... ... ... .......... ... ..... .. .......... .... ... ... ........ ... ...... ....... ... 156
4.5. 4.2 Amp lasarea panourilor rad iante ceramice .. .. .... ..... ...... ............... .. .. ..... ... ............... .. .............. ... ... ... . .. ....... ........ 157
4.5 .4.3 Panouri radiante cu halogeni ............... . ................... ..... .. ... ... ........... .. ........ .... ..... ... .... ..... .... ............ ............... 157
4.5.4.4 Amplasarea panouri lor radian te cu halogeni .... ...... ..... .. ....... ....... .. .... ..... ... ...... . ... ......... ...... . .. ...................... .... 158
4.5.4.5 Dimensionarea instalatii lor .. ................... .......... ............... .. ....... .. .............. ... ... . . ... .......... ...... 158
- Exemp le de ca lcul ...... ............. ....... .............. ... ... ..... .............. ............ ......... .......... ... ······ .. 158
4.6. 1ncalzirea cu pompe de ca ldura .... ················ ·· ······· ···· ······· ········· ··· ·· ······ ····· ··· ······················ . 16 1
4.6. 1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura .... ...... . . ... .. ... .... . .. . .......... ........ . .. .. ..... . 161
4.6.2. lndica tori energe tic i si economic i referitori la pompele de caldura u tiliza te pen tru inca lzire ........... ........ .. ....... 16 1
4 .6.3 . lnstala tii de inca lzire utilizand pom pe de caldura aer/aer ..... .. .. ........ ............. . . .. ..... ......... 164
4.6.4. lnstala \ii de inca lzire utilizand pom pe de caldur a aer/apa .......... ... . 166
4.6.5. lnstalatii de incalzire util izand pompe de caldura apa/aer ......... ... .. ..... ....... . ...... 168
4.6. 6. lnstalati i de inca lzire utili zand pompe de caldura apa/apa .. . .... 169
4.6.7. ln stalatii de inca lzire utilizand pompe de caldura sol/aer si sol/apa .... 170
4.6 .8. Dime nsionarea ins talatiil or cu pom pe de caldura. ···· ···· ··· ·· ······· ···· · ···· ····· ···· ... 172
- Exe mp lu de ca lcul. ... ..................... ..... . . ..... ...... ... ... ..... ..... .. ........ ..... ... .... ... ...... ... 172
4. 7. inca lzirea elec tri ca ......... . .... ................ ......... .. ............. ........... ... ... ...... ................................ ........... ... ... ....... ...... ... .. ...... 17 4
4. 7. 1. Criterii pri vin d util izarea energiei electri ce .... ................. .................. .. ... ............... .... ............. .................. ................ 174
4.7.2. incalzirea electrica directa ...... ........ ............. ................. ....... ..... ........ .. ....... ...... ............. .. ................ .. ............... ........ 174
4.7.3. incalzirea electrica locala cu acumulatoare de caldura ............ .... ...... .... ............. ......... ................ .. ............ .... ....... 176
4.7.4. i ncalzirea elec trica cen tra lizata .... ................................. ................................ ... ..... ............. ... .. ............ ... ... ... .. ... .... .. 178
4.7.5. incalzirea electrica integrata in elemen te de constructii ..... .... ................ ..... ... .. ... ..... ... .... ................. ..... .. ..... ........ 179
4.7 .5.1 incalzirea elec trica prin pardoseala ..... .. ....................................... ......... ............................... ...... ...... .. ..... ... .. ..... 180
- Exemplu de calcul ... ................. .... ............. ..... .. ..... ... ... .... ................... .. ..... ................ .............. .... ....... .......... .. .............. 184
4.7.5.2 incalzirea electrica prin plafon ... ...... ............................ ..... ............ ........... ........ .... ............. ... ...... ........ ... ............ . 186
4.7.5.3 inca lzirea electrica prin pereti ............ ....... ......... ...... ........... .... ...... .............. ... ........ .. .. ........................................ 186
4. 7 .6. inca lzirea electrica "bijonctiune" ... ...... .. .... .. ....... .............. ................ .... .............................. .... ................................. 186
4.7. 7. inca lzirea electri ca mix ta ... .................. ......... .................. ..... .......... ......... ... ..... .... ....... ................ .. ............................ 187
4.8. incalzirea c u apa geotermala ............. ... ................... ......... .. .... ........... .......... ..... .. ....... .......................... .... ..... ......... ...... . 189
4.8. 1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire ......... ................... ....... ...... .......................... ............ ...... ................... 189
4.8.2. Surse geotermale ........ ....... ... ................... ............. ............................... ....... .. ... ........... ..... .................. .. ... .. .. ... .......... 189
4.8.3. Pozitia instalati ilor termice in lantul de valorificare complexa a energiei geotermale .... .... .................................. 190
4.8.4. Sistem e de alimentare cu caldura ............ .................... ......... ................. .. ....... ........ ....... ........ ................................ 190
4.8.5. Echipamentul c ircuitului de apa geotermala ....... .......... ... ........ ...................................... .................. .. .............. ...... 19 1
4.8.6. Scheme fu nctionale utilizand apele geotermale ....... ....................... ..... .. ...... ..... ................... ................................ .. 195
4.8.7. Dimensionarea instala\iilor geotermale ........ ...................... .......................... .......... ... ............. ........... ............. ........ . 196
4.8.8. lndicator i energeti ci $i economici ......... ............ .......... ........ .......................... ......................................................... . 197
4.9. incalzirea solara ............... ........................................... ........... ... ... ............... ... ............... ... ............... .. ............ ................. 198
4.9. 1. Criterii privin d util izarea incalzirii solare ............ ..... ........ ...... ........... .......... ... ... ... ........... .......... ... ......................... .. . 198
4.9.2. Sisteme d e incalzire a spa\ii lor utilizand energia solara ................................................. ....................................... 198
4.9.2. 1 Sistem e pasive de incalzire solara ........... ....................... .... ..... ........ ........... ........... .... ...... .... ............ ......... .... .... 198
4.9.2.2 Sistem e active de incalzire solara ......... ......... ........ .... ... ............... ............................. .................. ......... ............. 202
4. 10. lnstalatii de incalzire utilizand caldura recuperata ... .. ................ ......................................... ... ... .......................... .... ... 204
4. 10. 1. Clasificarea sistemelor de recuperare a caldurii ............... ................................................................ ..... ... ........... 204
4. 10.2. Recuperarea calduri i din gazele de ardere .. .............................. .... .... ...... ..... ........... ................................. ........... 204
- Exemplu de calcul ............................................................................ .. .. .... ... ........ ..... .................... .............. ..................... 209
4. 10.3. Recuperarea caldurii din ape tehnologice ............. ..... ................ .......... ..... ........... .............. .... ............... ......... ...... 2 11
4. 11 . Conexiunea instala\i ilor $i echipamentelor c u structura de rezistenta .......... .... ................... ... ...... ... ... ........ ..... .... .. ..2 14
4. 11 . 1. Piese $i subansambluri speciale de sustin ere :;;i prindere ........................................... ....... ..... ........... .. ... ......... 2 14
4.11 .2. Canale tehnice ... ..... ................ ...... .... .. ..... ........ ......... ... ......... .... .... ........ .......................................... ........... ......... 2 15
4. 11 .3. Ni:;;e :;;i :;;l ituri ....... .... ........ .... .. .... ..... ...... ..... .... ........... ................................................... .... ............................ ....... 215
4. 11 .4. Strap ungeri in zidarie .... ....... .... .............. ... ............ ......... ... .. ........ ........... ......... ............. ... ....... .......... ..... .............. 2 15

5. CENTRAL.E TERMICE
5. 1. Clasificarea cen tralelor term ice ...................................... ....... ..... ................. ...... ... ...................... ........................... ...... .220
5.2. Alegerea tipul ui de centrala ter mica ............................. ... ........... ............. ... ....... ................ ... .. .. .............. .... ................. 220
5.3. Centrale term ice cu apa calda ....... .. ............... ... ........ ...... ................. ...... ............. ..... ....... ............. ....... ........................ 220
5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pana la 100 kW ....... .... .... ... .... .... .. ... ...... ........ .... ................ ........... ... ........ .. ......... 220
5.3.2. Centrale termice cu puter i medii in tre 100 $i 2000 kW ................... .......................... .. .... ........................... ......... 222
5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW .................... ......................................... ...................................225
5.3.4. Ce.n tra le termice echipate cu cazane de condensa\ie sau cu recuperatoare de caldura .................. .. ...... .. ....... 225
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa calda .... ..... ....... ...... ...... ..... ... ..... ...... .................... ... ... .... ...... ............... 226
5.3.6 . Pozi\ia pompelor in circuitu l agentului termic ... ... .. ................ .......... .... .................... ........ .. ............ ... .. .... .. .......... .. 229
5.3. 7. Dimensionarea echipamentelor din cen tra la termica ...... .. .... .... ......... ........... ...... ..... ... ...... ... .... ............. ....... ........ ..230
- Exemple de calcu l ........ .. .............. .... ....... ....... ... .............. ........... ...... ......... ...... ................... ..... .... .............. ... .. .... ..... ...... 234
5.3.8 . Ampla sarea centralei termice... ..... ..... .. .......... ....... ... ............. . .......... ...... ..... ........ ..... ............. ..... ......... 237
5.3 .9. Organizarea centralei termice .......... .. ........ ..... .......... .................... .......... ..... .. ... ...... .............. .................... ..... ... ..... 237
5.3.10. M ontarea echipamentelor :;;i a conductelor in centrala termica....... ..... .... ........ ... ......... .... ..... .... ............. .... 238
5.4. Cen trale term ice cu abur de presiune joasa ........ ............ ..... ..... .... ........ .. .. ..... .. ....... ............................. ............ .......... 240
5.4. 1. Centra le termice cu un singur rezervor de condensa t ......... .................. ...... ........ ...... ... ....... .. ............... ..... .......... .24 1
5.4.2. Centrale termice cu re zervoare de condensa t intermediare ... ................................................ ....... ............... .... .. ..24 1
5.4.3. Cen tra le term ice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte ......... ..... .. ............ ........ .......... ..... .. ....... 242
5.4 .4 . Alegerea caza nelor ... ... .............. ............. .... .... ... .................. ............................................ ...... ....242
5.4 .5 . Asigurarea insta latiil or de incalzire cu ab ur de presiune joasa .... .... ..... .. ....... .... ......... ........ ............ ..... .............. .242
-
I
f

i
!
5.4.6 . ReLervoarel e de conden sat
5.4 .7. Oispozi t1 ve pentru separarea condensatului
Cuprins

.... ..... . . .. .... 243

... 244
5.4 .8 Alegerea pompe lor de condensat ..... .. ... ....... ... ...... .. . . .. 245
5.4 .9 0 1stribuitorul de abur .... .245
5.4.10. D1mensionarea conductelor_de abur si condensa t din cen trala termi ca . ..... ... .. ........ ... 246
5.4.1 1. Tratarea ape1 de adaos ... .. ... .... 246
5.4. 12. Organizarea spat iului in cen trala term1ca .... .246
- Exemp lu de ca lcul... ... ............. .... ...... . .............. ......... ....... .... ... .. ... ...... .. ... .. ............. .. ..... ... .. ....... 247
5.5 Gospodaria de combu st1bil. .... .... ......... ..... .... ......... .......... . .... 248
5.5 1. Proprietatile fizico -ch imice ale comb ustibili lor ... . ..... ... .. .... .... ... . . .. .. 248
5. 5. 2. lnstalatii de ardere a comb ustibilil or lichizi ......... ... . . ...... 250
5.5.3. ln stalatii de ardere a combustibi lilor gazosi ... ... ...... .. ..... .... ....... .... .. 25 1
5.5.4. lnstalat1i de ardere a gazelor petroli ere l1 chef1ate ........ ... ..... ......... ..... ........... ..... ..... ............. ............ ..... ....... ....... 252
5.5 .5. lnstalatii de ardere a combus tibi lilor sol izi .... ............. ..... .... ...... ....... .. .. ... ... ... ....... .............. ... .. ...... ........ ......... ..... .. 252
5.5.6 . Arza toare de combustibil gazos ... ..... ....... .......... . . ..... ... ................. ........ .... .... .. ... ..... ............... ....... ....... .......... 253
5.5.7. Arza toare de combu stibil lichid ...... . ... ............... .... . ........ ..... .. ...... .. .. ................... ... .. ........ ................ ...... ........ 255
5.5.8. Arzatoare mi xte de gaze- lich id ................. ............ ............. ..... .......... .... .... ... ..... ... ....... .. ..... .... ........ ....... ............. 256
5.5.9. Reducerea emisiilor poluante ........................................................ .. ....... ......... ...... .. .............. ..... .. ... ...... ...... ...... ... 257
5.5. 10. Dimensionarea instalatiilor de gospodarire a combustibilului ....... .. .... ... ....... ...... ..... ..... .......... ... .... ........ ........... 258
5.5. 10. 1 Consumuri de combustibi l ......... .. ..... ......... .. .......... ................................. .... ......... .... .... .... .. .. .... ...... ...... ..... ....... 258
5.5 . 10.2 Dimensionarea prin c ipalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibi lilor . ......... ........... .... .......... 260
- Exemp lu de ca/c ul ......... ... ..... ...................... .... .. .. ............... ................................ ..... .... ....... .. .... ... ................. ......... .. ... 26 1
i 5.5. 11 . Amplasarea $i mon tarea rezervoarelor de combustibil ............. ........... .......... ......... .......... .. ...... ..... ....... ......... ... ..262
I 5.6. Evacuarea gazelor de ardere ..... .... ..... ........ .... ... ... .... ......... ......... ... .. ... .. .......... ................... ......... .. ... ....... ............. ....... ..265
l 5.6. 1. Solutii construc tive ............... .... .... ... ... .......... ... .......... .............. . ... .... .... ....... ............... .. ..... .... ........ .. ......... ... .. ......... 265
5.6.2. Calcu lul cosu lui de furn .. .. .............. .... ... ... .................... ...... ... .. ..... ..... ..... ... ..... ........... .... ....... ... .. ...... .. ....... .......... .. .. 269
5.6.3. Co$u l $i influen\a vaporilor de apa din gazele de ardere ...... ..... ... ...................... ....... ..... .... ...... .... .. .... .. ..... ..... ..... 27 0
5.6.4. Calc ulul CO$u lui cu cama$a exterioara de aer ........ ... ... ......... ......... ........ ...... ...... ...... ........... ...... ..... ....... ..... ....... .. .. 27 1
5.6.5 . Optim izarea CO$U lui ..... ...... .... .... ...... ........ ..... ... ... ....... ... ...... .......... ........... ..... ..... ..... ......... .................................. ......272
- Exemple de ca/cul ... .................. ... .... ..... ... ....... ......... .... ... ............ .. .. .... ..... ..... ..... .. ... ......... .... .... .. .. ..... ............. ... ......... .... 272
5.6.6. Ca lcu lul CO$urilor pe baza normelor de mediu ... .. ...... .............. .. ............ ....... .... .. ..... ... ........................ ... ........... ... 273
5.6. 7. Suprainal\area cosului ............ ... ... .......... ... ... .. ............... ................. ... . ..... .... .... .... .... .. ........ . .......... ........ ..... ....... 274
- Exemplu de ca/cul. ......... .... ....... .. ...... ... . ....... .................... .............. .. .... .... .. ....... ....... .. .... .. 275

6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6 . 1. Corpuri de incalzire .... ..... .. ... .................. . ...... ........... . ...................... ........ ... .......... .. ... ... ........ ............. ... ....... ............... 278
6. 1.1 .Criterii privind utilizarea corpurilor de incalzire ..... ... ...... ...... ........... ........ ....... .... .............. .......... ... .. ... .... .......... ....... 278
6.1.2. Clasificarea corpuril or de incalzire ..... .................. ... ............... .. ...... ....... .... .................. ................... ... ...... ... ......... .. .. 278
6. 1.3. Radiatoare din elem ert e .. ... ....... ........ ... .... ... ................... ........ .... ... ............ .. ... .. ..................... ... ........... . ................ 278
6. 1.4. Radiatoare-pa nou. .......... . ...... ..... ........ ..... ...... ............ ................ ........ ... .... ....... .......... ... .... ........... ............ .280
6. 1.5. Corpuri de incalzire tubul are .. ....... .. ....... ........ ........................... ....... ....... ...... .. .. ........ .... ....... ...... ....... ...... ...... ...... ... .28 1
6. 1.6. Radia toare din \eava $i tabla .. .............. .. .... ........ ... ... .. ..... ... .... ........ ....... ... .... ... ..... ... .... ....... ............ ...................... 283
6.1.7. Convec toare .. ...... ............ ...... ............. ...... ....... ................ .... .. .. ... ......... ... ... ........ .. ....... ... ........ ........ .. ....... . ...... ...... .284
6. 1.8. Amplasarea, mon tarea $i racordarea corpurilor de incalzire ..... ... ...... ....... .......... ... .. ........... .... ..... ....... ........ ...... .. .. 284
6. 1.9. Alegerea si dimensionarea corpurilor de incalzire .. ....... ... ... .. ... .. ...... ..... ............... ........ ...... ..... .... .... .......... ... ...... .. . 285
- Exemp le de calcu l. ........ . . ................... .............. .. ....... .... .......... . ...... ....... .. .... .. ... .............. ....... ... ... .. .. ... . 286
6.2. Caza ne. ... .... ...... ........ 288
6.2 .1. Clasificarea cazanelor ......... .. ..... .. ......... .. .. ............ .. .... ....... .. .... .... ... ....... ... .. ............. . .. 288
6 .2.2 . Criterii pri vind execu\ia si alegerea cazanelor ...... .. ..... ......... ..... .. .......... ..... ... .... ........ ........ .. 288
6 .2.3. Ca zane de apa calda. ......... ... ......... ... .... ......... .. ..... . .. ... ..... ... ... .. ..... 288
6.2.4 . Ca zane de apa fierbinte .. . ... . 296
6.2.5. Cazane de abur ... ····· ····· ····· ····· ······ ····· ···· ·· ··· ···· ··· ········ ...... .. .. ......... .298
6.2.6. Cazane recuperatoare .... .. ... ... ... ............. .... ........ ........... . ··· ···· ··· ······ ············· ······ ······ ··· . ...299
6.2.7. Recuperatoare de caldura cu condensatie ........ ....... ... ..... ...... . ···· ··· ··· ······· .. ... ..... .. .... ... .. ..30 1
G.3. Pompe ... .. .. ..... .. .. .. ............ .. .... ..... .. ... ..... . . ..302
6.3. 1. Carac teri sti ci le hidraulice si termice ale pompelor ..... .. ....... .. .. ..... .... . ··········· ······· ............. ..... ... 302
'
·~ - Exemplu de cal c ul. .. . . .. ........ ............... ................. ........ .... ... ... .... ......... ... . ....... ... .. ... ..... .. ....... ....... ......... 3~

i ...
6 .3.2 . Pompe de c irculat1e ..... ............ .. ..... ... ... ........ ... ........ .... ... . . .... .......... .... ... ... ... .... ............ ...... ...... ....... . ... 304
 ------------- --------------.

6.3.3. Pompe de presiune ridicata .. ........ .. ............. ...... ..... ... .... ... ... ..... ... ..... .. .... .. ... ...... .............. ... .... ... ... ... .. ..... . ........ 304
6.3 .4. Pornpe cu ro\i din\ate .............. .. ... ... .. ...... .. .... ... ..... ........... .. .. .. ... .. ............. .. ... .. ..... ..... ....... ... .. ..... .. ... ... ........ ... .. .. ....304
6.3.5. Reglarea pompelor .. ...... ........ ... .... ...................... .. .... ..... ... .... .... ........... ....... ... .. .......... .... ...... .... ....... ....... ... ..... .... ...... 304
6.3.6. Alegerea pompelor ................ ................ ..... ............. ......... ..... ... ...... ................... .... ........ ... .......... ....... ..................... 308
- Exemplu de calcul ... ..... ... .. ... ... .. ............ ... .. .. .. ... .... ..... .......... .................... .......... .. ...... ... ....... .. .... ... .. ....... ..... ... ...... .... ....... 309
6.3. 7. Montarea pompelor ........... .... .. ... ... ..... ........... .... .... ....... .... ....... .... .... ....... ............. .... ... .................. ... .. ... .. ... ... .......... 309
6.4. Schi mbatoare de caldura .............................. ..... ...... .... ... .. ...... ...... .... .... .... ..... ... ..... ............... ...... .... ... ........... ....... .. ...... 320
6.4. 1. Clasi fi carea schimbatoarelor de ca ldura ................... .................. ... ... ..... ... ............................... .......... .... .... .. ....... ... 320
6.4.2. Cerinte de calitate ................................................... ....... ...... .................. ... .... ........ ..... .... ...................................... ... 320
6.4.3. Criterii de op \iune la alegerea schimbatoarelor de caldura ....... ....... .. ... ... ... .... ............ ....... ......... ... .............. ...... .. 321
6.4.4. Sch imbatoare de caldura multitubulare ... ............. ... .... ..... ...... ......... ... .... ....... ... ...... ........................... ... ...... ............ 32 1
6.4.5. Schimbatoare de caldura cu placi .. ... ...... ....... .. .... ... ..... ......... ... ... ... .... .. .. ..... ..... .......... ...... .. ........ .... ........ .... ...... ...... 32 1
6.4.6. Calculul schimbatoare lor de cald ura ......... .... ....... ..................... .......... ........ ........... .. ......... ............ .... ..... ....... ... ...... 322
- Exemplu d e calcu l ...... .................. ... ...... ..... .. .. ... .... ...... ............. .... ...... .... ... .. .............. .. ... .. .... ....... ...... ................... ........... 324
6.4.7. Amplasarea $i montarea schimbatoarelor de cal dura ....... ..... ... .... .......... ............... .. ... .. ............ .. ..... .... ................. 325
6.5. Aparate de incalzire a aerului .... .. ....... ....... ...... ........... ... ............ ... .............. .... ..... .. ... .................. ............................ .. .... 326
6.5. 1. Criteri i privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului ............ ...... ..... ... .. ... .............. ................. .. ... .... ... ............ 326
6.5.2. Aeroterme ......... ... ... ......... .... .... ..... ... ........ .......................... .. ....... ... ..... ... ..... ... ... ..... ........ .... ...................................... 326
6.5.3. Generatoare de aer cald .. ... ...... .. ... ... .. .. .. ...... ..... ..... ................. .. ........ ..... .. .... ............ .. ....... .... ........... .... ............. ..... 331
6.5.4 . M asuri de siguran\a la foe $i explozie ............. ... ... ... ...... ........... .... ............ .... ... ..... ............... .... ........... .... ... .... .... ... 335
6.6. Materi ale $i elemente comune instala\iilor de incalzire ........ ..... .. ... ......... ... .... ......... ......... .......... ............ ... ........ ... ....... 336
6.6.1. Tevi ·-·· ······ ·········· ················· ··· ····· ·········· ············· ·· ·· ·· ·········· ········ ··· ·····-···· ········· ······· ·· ························· ·· ···· ················ ·336
6.6.1.1 Tevi din o\el ....................... ... ...................... .... ...... .......... .... ............................. ............. .......... .... ....... ................. 336
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplastica ···· ········· ·-····· ·.. ···-· ····················· ··· ··· ······ ··········· ···························338
6.6. 1.3 Tevi din cupru ............. ........ ... .......... ................... .. .... ............................ ...................................... .. ....... .... .... ....... 340
6.6 .1.4 Tevi preizolate .... ................................ .................... ........ .... .. ... ........ .......... .. ... .. ...... ....... .... ....................... .......... 340
•I 6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de incalzire .. ...... .. .... .. ... .... ... ............... .............. ... .... ....... .. ................ .................. 34 1
6.6.2 _1 Robinete m anuale ............ ....... ........... ...... ........ ...... .... .... ........ ... .. ............ .............. ..... .... ............... .. .......... ... ....... 341
6.6 .2.2 Armaturi de reglare pe con duc ta de intoarcere ......... ... .. ......... ................... ... ...... .. .... ....................................... 341
- Exemplu de calcul ... .. ............ ................................................. .. ... ... ...... .............. ..... ........ ..................... ....... ... ........ .. ... .341
6.6.2.3 Robinete termostatice .......... .. ................. ........ .. ........................................ ............ ............. ......... .. ....... .... .... ...... 342
- Exemplu de calcul ........ ...... .. ..... .. ... ......... ... .............. .. ................ .......... .... ... ... ..... ... ....... .. ..... .. ... .... .... .... .... .... .... ....... ... .344
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai ········ ······· ·· ············ ··· ····· ······ ·········· ···· ···· ······ ······ ···········-········ ·········· ·········· ··········· ····· ··············346
- Exemplu de calcul ................... ..... .................... ..... ... ..... ....... ... ............ .................... ............ .. ...................................... 348
6.6.3 . Robinete de inchidere pe conduc te ... .......... .......... ... ....... ... .... ....... ................................. ..... ......... ..... .................... 348
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica ........... ........... ... ................. ................. ....... .. ........ ...... ............................ ............ 350
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .. ... ............. .. .................. ....... ....... ............... .. .... .. ..... ......... ..... ........ ........... ....... ..... .... 354
6.6.6. Clapeta antitermosifon ... ........ ..... .. .. .. ... ..... ................ .... ......... ............ ........... ........ .. .. ...... ... ..... ...... .. ....... ..... ..... ....... 355
6.6.7. Robinete de dezaeri sire .. .... ....... ...... ... .. ........... .... ....... .. .... ..... ............ .............................................. .. ....... .... ..... ...... 355
6.6.8. Robinete de go lire .... ..... ... ...... .............. ...... ... ... ....... .................................. ..... ......... ....... .............. ............ .... ... ........ 356
6.6.9. Supape de siguranta ... ....... ..... ....................................... .. ..... ....... ......................................... .. ...... ..... ..................... 356
6.6. 10. Regulatoare de debit si presiune diferentia la ............ ..... .. ... ... ......... .... .......... .. ............ ... ..... ......................... ...... 356
6.6. 11. Vane de amestec .. ............. .... ..... .. ................ ................. ............... .. ... ...... ......... ..... ... ..... ... .... .... ... .. .... ..... ........... .356
6.6. 12. Reductoare de presiune .... ........................... ......... .. ....... ... .... ... ........ .. .. .. .............. ...... .......................................... 356
6.6.13. Aparate pentru masurarea debitelor ... ... ... ..... .... ... .... .... ...... ......... ....... .......... ...... ..... .... .... .............. ..... .... ......... .. ... 357
6.6.14. Aparate p entru masurarea presiunii ... ... ........... .. ..... ... ........ .... ... ... .. ........................ ....................................... ..... .. .357
6.6. 15. Aparate p entru ma surarea temperaturii .................................. ... .. .............. .. ............... .. .......... ....... .. .. ................... 358
6.6.16. Contoare pentru m asurarea consumului de caldura ................ ..... .. ..... ..... ... ............. .. ...... ................ ........ .. .. ...... 359
6.7. lzolarea termi ca ... ........ .......... .. .... ..... ....... ................... ..... ......... .. ... ........... ................. .. .................... .......... ..... .. ............. 362
6. 7. 1. Material e termoi zolante ..... .... .. .. .. ... ........ .... .. ... .. .. .... ..... .. .... ................ ... .. .. ...... .. ... ....... .. ......... .... ............ ...... .. ....... .. 362
6. 7 .2. Exec utarea izo la\iei termi ce ... ... .. .. .... .... ....... ..... ..... ....... ... ..... ..... ........... .... ................ ..... ...... ..................... ... .......... 362
6. 7 .3. Grosimea izola\iei termi ce ... ..... .............. .. ............ ... ..... ...... ... ..... ......... ... ................. ..... ... .... .......... .......... .....363
- Exemple d e calc ul .. .... ... ... ............................ .................................. ........ .... .. ... ............. .. .... ... ......... ... ............. ... ... .......... 364

7. GESTIUNEA ENERGIEI TERMICE

7.1. Recomandari privind necesitatea gestiunii energiei termice ... .. ... ........ .. .. .... .. ........ .... .... ..... ...... ...................... ......... 368
7.2. Etapele $i ciclul gestiunii energiei .... ... .. ..... ....... ... .. ..... ................. .......... ...... ..... ... ..... ...... .. ... ..... ....... .. ...... .. ...... .. .... 368
7.3. Contabil itatea e n erge ti c.~ .............. ..... ............ ................. ... ...... ... .. ...... .................................... .. ....... ... .... .. ....... ..... ... ...... 369
............--------------------------------- Cuprins

7.'4 . ln d1ce le de consurn (~ 11 e rg e ti c ... . .... 369

7 s. lnfluenta L:ic toril or d e utilizar e a1 unei c lad1r1 asupra con sumurilor energe t1 ce . ..... 369
7 6 As1s tenta tehnica !a elaborarea lucrarii pri v1nd ges t1unea energiei. ... 370
7 7. Finantarea prograrnelor de gestiun e a energ1e1. . .. .. ... ... .. ..... 370
7 .8. Evaluarea masunlor de gestiune energet1ca .. ..... ... . 371
7.9. Concepti a sistemu lui de gestiune tehni ca a unei c ladiri .... .... ...... . ..371
7. 10. Sisteme de gestiur. e a 1nstalatiil or de incal;: ire .. ..... 375
7. 11 . S1s tern e de gestiune tehnica la ni velul c lad1rii... ......... .. ... . . ..... 376
7. 12. Stabil1rea consumulu 1 de caldur3 .. . . .. ............ ....... .. . ........ 377

8. SISTEME DE iNCAlZIRE PE NTRU UNELE CATEGORl l DE ClADIRI

8 . 1 Gladin de loc uit . .... .. .382
,.,.,,.,
<l . 1. 1. L_ocu 1nic u11ifan 1ii1aie. .... ..JU L

I 8. 1. 2. L ocuinte rnultifarniliale ..... ... .... ... .... ... ..386

I 8 .2. Sali de spectacole ..

8.2. 1. S1stern e de incalzire
............ .. . ..... . ....... .... 388
..... 388
I 8.2 .2. Da te de ca lcul . ...... ... .. ........ 389

I. - Exemplu de cal cul..

8.3. Cladiri cu carac ter special
.... .. ..... .. ... ... .......... 389
... .. ...... ........ .. ... .......... .... ..... . ... ······ ··· ···· ·· ····· ..... 389

I
l
8.3. 1. i ncalzirea bisericilor ....... .. .... ... .... ...... ... ... .. ...... ....... ....... .... ...... ... ... ........ ............ .
8.3 .2. i ncalzirea rnuzee lor ... ··· ········ ····· ···· ·················· ·· ·· ···· ··· ···· ··· ····· ·· ···· ······· ··· ·· ········ ···· ··· ···· ···· ···•··· ····· ·· ····· ·· ...... 390
.389

8.4 . Cladir i cornerc1ale. b anc i si constructii sirnilare .......... ..... ............. . ·· ········· ··· ··· ·· .. ....... ... .... ...... ....... ..... ....... .. ......... 390
8 .5. Spi tale . .. . ....... . . . ..... .. ... ... ... ... ......... . ... ........... ... ..... .. .. ..... .......... ......... 39 1
8.5. 1. Microclirnatul ·1n spi tale .... ... ....... .. ............ .... ..... ..... .. ..... ............ ... . ···· ··· ·· ·· ··············· ....... ... .... ........ 392
I 8.5.2. Sisterne de incalzire ......... ... ......... .. ........ ..... ......... .. ..... ............ ......... ...... ............ ... ..... .. ..392
8.5.3 . Sursa terrni ca .... .. . ........... .......... 392
8.5 .4. Consurnuri de energi e terrnica .. ········ ···· ··· ··· · . ... ... .. .... .... .. .. . ..... 393
8.6. Sa li de sport.. ............... . ······················ ·················· .............. .......... ... ..... ......... .. .... .. 393
8 6 . 1 Sali de spor t corn une .. .... ... ... ... .... .. ........ ...... ....... .......... .... .. ... ..... . ..... .... ....... ........ ........ . .. .. ..... ......... ...... ........ 394
8.6. 2. Pisc in e .... . . ...... 395
8 .7. Cladir i indu stri ale ... ······ ······ ········ ········ ···· ······· .. .. ... ...... ...... ..... ..395

9 EXPLOATAREA $1 i NTREflN EREA INSTALATllLOR DE i NCAlZIRE

9 .1. Regl ern etari privind exp loatarea $1 in tretinerea instalatii lor de incalz1re ...... .. ............ ... .... ..... .398
9.2. Punerea in fun c tiun e a instala tiilor .............. ... . ............ .. . ..... ... .. .. .. .. ····· ··· ..... 398
9.3 Receptia lucra rilor .... ..... . .... ·· ··· ···· ........... ... ..... 399
9.4. Cart ea teh nica a constru c ti ei ... ... . ... ·········· ····· ···· .. ... ... .. ...... .... ....399
9 .5. Exploatarea instalatiilor de inca lzire ... . .. .400
9.6. Exploa tarea centralelor terrnice .... ..401
9.7 . Exp loa tarea retele lor term ice de distr ib utie ex terioare ...... .. .. ...... .. ... .. .. ...... ..... .... ..... .. .... .. .... ....... ... ... ........ ...... . ..... 401
9 .8. Explo atarezi instalatiilor interioare ...... ............. .. . .. .401
9.9. intretin erea si rev iz1ile instalatii lor de incalzire .. ....... ... ... .. . . ... .... ..... ...... .... ....... ....... .... ..... ..... ... .401

II ALIMENTAREA CU CALDURA
- -

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll cu cALouRA

10. 1 Stru ctura necesarului de caldura in ansarnb lurile urbane si industri ale .... ........ .... .... ... ....... ............ ... ..... . ..404
10. 1. 1 C lad iril e al irnentate cu cal dura ... ..... ..... .... .. .. .. ......... . .... 404
10.1. 2. Necesarul de caldura . .... .............. .... .. ... ..... .. .... .. .. ....... ... ...... .. . .404
i 0. i .2. 1 l~ ec e sa r ul de caldura p entru incal zirea c ladir ilor ......... .. ..... ..... ... .. .. . ... ...... .. . ...rn4
10. 1.2.2 Necesarul de caldura p entru venti lare si c limatizare .. ........ ....... .. ... 406
10. 1.2. 3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum ............ ...... .... .. .. ...... .. ... ..... 407
10 . 1.2. 4 Necesarul de caldura tehnologic . .. .. .. .... ...... ... ........... ......... .. . .... . .407
10. 1.2. 5 Necesarul de caldura in al irnentar a ansarnblurilor urbane .... ...40 7
10.2 Ef 1cient a so lutiilor de alirnentare cu ca ldur21 ... ....... . ...... .... . .... 408
10 .2 . 1 Cr it eriul c heltui elilor de calcu l . . . .... ...... .. ...... ... ... ...... .... ..... ..... .... ... 408
10.2.2 Cntenul cheltui elilor totale ac tualizate (CTA) ... .409
10 .2. 3 Crit enul duratei de recuperare ..... ..409
 10.3 Struc tura ex terna a sisteme lor de alimentare centralizata cu caldura ... ................ .... .. ........ .. ... ...... ... .... .... ........ ... ...409
10.3.1 Surse de energie .......... ... ................ ........... ... ....... ...... ............................ ....... ............ .. ............. ..... ... ......... ..... ....... 409
10.3.2 Agen tu l termic ..... ........ ..... ..................................................... .. ....... ........ ... ................ ....... ... .. ... ................. .... ... ....... 410
10.3.3 Retele de tran sport si distrib u\ie .......... ...... ......... ....... .... ............... .... ..... .. ... ....... ................. ................ ................. .410
10.3.4 Racordarea consurnatoril or ............................. ............. ... .. .. .. ............ ................. .................. ...... ... .......... .............. .411
10.4 Surse de energie ................. .......... .................... ... .. ..... ... ............ .... ..... .... ..... ........................... .... ............................... .412
10.4.1 Criterii privind alegerea surselor de energie ................. ....................... ............ ... ........ ............... .......... .... ............ .412
10.4.2 C lasifi carea centralelor .......................................................... .. ...... ................................... ..... .... ....... ...... ..... ....... ....412
10.4.3 Economia de combustibil real iza ta prin termoficare ....... .... ............. ....... .. ... ..... ........ .. .................... ..... ................ .412
10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur .............. .... .................... ................ ...... .... .. .... .4 13
10.4.5 Centrale cu turbine de gaz ....... ........ ... ... ...... ... .. .............. .............. .. .... ...... ... .......... ....... .. ........... .................... ..... ..414
10.4.6 Centrale cu ciclu mixt abur-gaze .. ..... .. ..... .... ..... ........ ......... .... ........ ..... ... .................... ....... .. ......... ........................ 415
10.4.7 Cen1rale cu motoare Diesel ..... ..... .. .................... .... ........... ... .......... .... ...... ....... ...... ...................... .. ..... ..... ... .......... .41 6
10.4.8 Ce ntrale termi ce .......... ............. ... .... ................. ........... .......... ... ..... .......... .......... ............... ......... ..... .............. .. ....... 416
10.4.9 Sarcina termi ca a centralelor de termoficare urbana .. ........................................... ................... ...... ..................... 418
10.4 .10 Sarcina termica a centralelor de termofi care industri ala ........ ...... ...... ..... .......... .. .... ......... ...... ... ... ·.. .... ..... .......... .419

11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $ 1 DISTRIBUTIE

11 . 1. Elemente privind constructia retelelor term ice ... ........ .................... ..... ..... .............. ....... ..................... ..... ... .. ....... ..... .422
11. 1. 1. Criterii privind construc \ia retelelor term ice ..... .............. ... .... .... ..... ........... ..... ............ ........ .... ....... .... ... ..... ... ...........422
11 .1.2. Ampl asarea subterana In ca nale ................................................ ...................... .... ............ .. .. ... ...... ... ...... .. ............. 422
11 . 1.3. Amplasarea subterana fara canal .... ................ .. ..... ... ... ... .......... ........ ........... ..... .. .......... ... ............ ........ ......... ....... 422
11 .1.4. Amplasarea aeriana ....................................... ......... ....... ....... .... ... ....... .................. ...... ... ........ ...... .......... .......... ..... .423
11 .1.5. Tevi, elemente de legatura ... .. ...... .. ...... .... .. ......... ... ....... .. .. ....... .................... .... ..... ... ........ ... .................... .. ........ .... 423
11 . 1.6. Reazeme mobile ................... ............... .... ...... .................... ... .................. ........ ..... ..... ................. ........ ... ..... ......... ..425
11 . 1.7. Reazem e fixe ... .............. ........................... .. .. ......................... ........... ....... ........... ...... ... ........ ..... ..... .................. ..... .425
11 .1.8. Compensatoare de dilatare ................................ ... .. ...... ......... .. ......... .. ..... ... .......... ......... .......... .... .. ........... ......... ..426
11 .2. Calculul hidraulic al re\el elor term ice ... ......................... ... ......... .................... .. .................. .... ........ .. ............. ... ... ....... .428
11 .2. 1. Calcul ul hidrau lic al re telelor de apa fi erbinte .. ............ ....... ............ .................................................... ......... ...... .429
.. - Exemplu de calcul. ..................................... ............. .............. ................... ............ ......... ....... ....... ............ ....... ........ .. ... ... 431
11 .2.2. Graficul piezometric al re\e lelor de apa fierbinte ................... ..... .. .. .......... ............. ........ .......... ... .... ........... .... ...... 43 1
11 .2.3. Graficu l piezometric al re\elelor de condensat aferente re\elelor de a bur de presiune medie .... ............. ..... .. .433
11. 2.4 . Calculu l hidrau lic al re\el elor de abur de presiune medie ................................ .............. .......... ... ........... ............ .433
- Exemplu de calcul ............ ....................................................................... .. ... ............ ........ ...... .. ........ .. ....... ........... .. ........ .436
11.3. Calculul termic al retelelor term ice .......... .. .. .......... ..... ... ......... ......... .... .... ......... .. ... ..... .. ...... .. ................. ..... ........... .....438
11 .3. 1. Calculul pierderil or de caldura ........... ............................ ... ... ..... ......... .................. ...... ................ ........ ............ ....... 438
- Exemple de calcul. ................................................... .......................... ............... .. .......... ........... ... ... ...... .... ......... ............. .439
11 .3.2. Calculul caderii de temperatura ..... .... ....... ..... ............ ....... ... .......... .......................... . .... ..... .. ...... ..... ........ ......... .... 442
11 .3.3. Verifi carea temperaturii la suprafata exterioara a izolati ei term ice ..... ... .. ... ...... ..... .. ... . ....... ... ..... .... ...... .... .... ..44 3
11 .3.4. Calculul grosimii op tim e a stratului de izola\ie term ica ..... ... ....... .... .. ... .......... .... .. ...... ............ .... ........................ .443
11.4. Ca lcu lul mecanic al retelelor termice ......... .................... ........ ...... ........ ......... ................... ....... ................... .............. .443
11.4.1. Consideratii privind calcu lul m eca nic ...... ..... ..... .... ...... .. .............. .. .. ...... ....... ... ............ ..... .. ........... .. .... ... .. ......... 443
11.4.2. Calculul grosimii pere\i lor conduc telor .... .............. ... ................................... .... .... ............ ............. ... ... .. ....... ...... ... 444
- Exemplu de calcul. ....... .. .. ... .. . ....... .......... .. ... ... ........ ....... ........ ... .... ......... ... ........................................................... .444
11 .4.3. Calcu lul distan\ei lntre reazern ele mobile si fixe ........................... ....... ...... ......... ... ... .................. ........................ .444
- Exemp lu de ca lcu l ............... ........... ............. ........................................................................... .. ... .. ... ..... ........... ....... ..... .. .446
11 .4 .4 . Calculul con fi gura\ii lor natural elas1ice ..... .. .. ....... ... .. .. ..... .. ...... ............................. ... .... ................ ...... .. ................ .446
- Exempl u de calcul. ... ... ..... .. ............ ................. .......... ..... ............. ....... .. ....... ........ .. ...... ..... .......... .. .. .. ... ....... ... ................. .448
11 .4.5. Calcu lul compensatoarelor curbate In forma de ,, U" ... ...... ... .......... .......... .......... .......... .......................... ........ ... .450
- Exemp lu de calcul. ..... ........ .......... .. ..... .. ... ....... ...... .......... ..... .. .. ....... ............ ...... .. ........................... ......... ...... ... .... .......... 450
11 .4.6. Calcu lul compensatoarelor len ti cu lare (cu burduf) ...... ...................... ..... ............ .... ....... .......... ....... ...... ... ..... ....... 451
- Exemp lu de calcu l. .. .. . ..... .. . .... .... . .. .. . . .. .. . ................... ......... ... ..... ..... .. . .. ... .. . ... ... . .. .. .. ... . ... ... .. ................ .452
11 .4.7. Calculul fortelor In reazemele fixe ....... ... .... .... .. ........ ..... ........ ...... ...... ...... ................ .. ..... ............. .......... ...... .. ..... . .452
- Exemplu de calcu l. ........... ..... ............... ..................... ... ..... .... ... ......... .. ... .... ..... ..... ... .... ........ .... .... ........................ .. ...... ... 453
11.4.8. Verificarea rezisten\ei tevi lor In sec \iun ea cu solic itare maxima ... . ... ....... .... ... .... ...... ... .. ... ... ...................... .. .... ..454
11 .4.9. Calcu lul m ecanic in ipoteza utilizarii conduc telor preizola te .... ....... .... ............ ............. ..... ........ ... .. ........ .454
11. 5. Exec utarea re\elelor termi ce .......... .................................. . ....... ....... .......... ..... ........ ... ........... .... ...... ... .............. .457
11 .5. 1. Probl eme generale ..... .. ... .. ... ... .... ... ... .. ........... ... ... .... ..... ..... ... .. .. ..... ...... .. .......... ..... .... ...... ... ........ ... ................ ......... 457
- Cuprins

I 11 .5.2 Executare;:i retelelor term1 ce amplasa te subt eran. in cana l . .. . ... .... ....... .. " 157

I
11 5.3 Executarea retelelor termice amplasate direc t in sol . util izand te vi preizolate c u spuma de po l1ure tan .. ..J57

I
I
12. REGLAREA FURNlzM ll CALDUR ll
12. 1. Pr incipii ... ... . .... .. ..... .... ..... ... 460
r 12.2. Con str uc ti1le in procesul d e incalzire .. .. .. ..... ... ...... .. ..... ... . . .. ... ...... .460
! ...... .... ... . .. .461
12.3. So lut1i de reg1::ire. . ......... .. .. .
I ..... .462
• 12. 4 Calculul graf1celor de reglare .. .. ...... .. .... .. .... .. .. .. .. .. .... . .... .. ..

I 12. 4.1. Racord area directa .... ... ............ ..

12. 4 2. Racordarea direc ta, cu amestec
········· ·· ···· ······ ·· ·· ··· ···· ··· ······ · ..... 462
..... .463

I 12.4 .3 . Racordarea indirecta ..

12.5. lnflu enta vit ezei vantului asupra parametrilor de furnizare a ca ldurii pentru incalzire
.... . .463
.... .... ..... ..... .... ....... ... 464

I 13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAM ETR ILOR

I 13. 1. Stati ile de transformare ...... .... .. ....... .. ........................

13.2. Solu tii privind racordarea consumatorilor la ret elele de apa fierbinte (apa ca lda) .... .... ..... .... ... ... .. .. ...... ........... .468
13.2. 1. Racordarea instalatiilor aferen te cladirilor industriale .
.. .... ..... .. .... ....... . .... 468

.. ... ......... ..468

I 13.2.2. Racordarea instalatiilor aferente c ladirilor civile .. ........... .. .. ......... .. ........ . ....... ......... 470
13.3. So lut1i privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie ... .... .............. ....... .. ..... 475
13.4. Proi ectarea instalatiilor de racordare a consumatori lor la retel ele termice .............. .. .... ...... .. .......... .. ...... .. .. .. ........ 476
13.4 . 1. Masuri privind proiectarea ......................................................................... .. ................................................ 476
13.4. 2. Etapele elaborarii proiectului .. .......... ..... ... .... .... ... ... ............. .... ....... .. ............. .. .. ...... .... ... .. ........ ... ... ...... ........... ..... 476
13.4.3. Alegerea sc himba toarelor de caldura pentru incalzire .. .. .... .................................................. ...... ....................... .476
13.4.4. Alegerea sc himbatoarelor de ca ldura pentru prepararea apei calde de consum .... ... .... .......... .. ..... .. .... ............ 476
13.4 .5. Alegerea pompelor .......... ... .. ... .. .... ... ...... ....... .. ...... ............... ... .... ......... .... .. . ........ ....... ....... ..... .... .... 477
13.4.6. Alegerea robine telor de reglare in cazu l apei ca agent term ic ........ .. ......... ..... .. . .. ..... ............. .478
- Exemplu de calcul... .................... .. .......................... .. .. . ..480
13.4.7. Caracteri sti c ile pompelor de adaos ...................................................................... ............. .. .. ................. .481
13.4.8 . lnstalatia de expansiune-asigurare ...... .... . ........ .... ...... ...... ... ..... ........ ..... .... ........... 482
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice ...... .. .. ........ ..... ... ...... . ...... .. ........................... .. .... ..... ... ............... .. .. 482

ANEXA I - Caracteri sti ci le termotehnice ale materi alelor de constru c tii

ANEXA II - Tem peraturil e medii lunare si anuale pentru principalele locali tati din Ro mania

ANEXA Il l - Durata, temperatura medie exterioara si limitele perioadei de incalzire

iI

I
<
-I
 Capitolul 1 ...
. ·
':
:
. ·"
~.-

..... ::.

Probleme generale : . .. .
:

~.--; ,~: .";.·~.~. j~~-\

·..:. . ·.: ;.

.. ··-- '

Capitolu l 1: Probl eme generale
1.1. lmportanta instala!iilor
de incalzire
Princ ipalul ro l al instalatiil or de incal-
zire este de a asig ura in peri oada rece
temperatura optima in incaperi , acolo
unde omul loc uieste sau isi desfasoara
ac ti vitatea productiva. lnstalatiilor de
inca lzire le revin ro lul ca procesul des-
tul de complex al schimbul ui de cal-
d ura si masa intre om si med iul incon-
jurator sa se desfasoare Iara urmari
negati ve asupra organi smului.
Acestea participa activ la realizarea
bilan\ului energetic al unei incaperi , aco-
perind pierderile prin caldura cedata de
sistem , asigurand astfel, pentru om,
condi\ii le de termoneutralitate senzoriala
(lipsa senza\iei de cald sau de rece).
Apro ximativ 40 % din energia prima-
ra este folosita sub form a de energie
termica pentru nevoile gospodaresti din
construc\iile d e locuit si sectorul tertiar
(cladiri administrative, soc ial culturale
etc .), din care, 213 pentru incalzire. Este
evid ent ca aceste c onsum uri sunt
1\ destul de ri dicate, ceea ce face ca rolul
instala\iilor de incalzire sa fie la acelasi
nivel avand in ve dere ca, de modul in
care aceste instalatii sun! proiectate si
exploatate, de pinde consumul de ener-
gie si eficien\a tor economica.
Odata cu cresterea gradului de con-
tort in cladiri, speciali stii care se oc upa
cu asigurarea lui sun! obligati a lua o
seri e de masuri apeland la: gasirea de
aparate moderne performante, o noua
concep\ie priv ind proiectarea in insta-
la\iil e de incalzire, solutii m odern e de
inca lzire, 0 expl oatare si 0 gestionare
efi cienta prin comanda automata etc.
lnsta la\ii lor de inca lzire, fiin d mari
consumatoare de energie, le revi n si
rolul de a utiliza rati onal si efic ient
aceasta energie. Se im pun o serie de
masuri incepand cu consumatorii si
term inand cu sursa termica.
La consumatori este necesar sa se
asigure solu[ii de incalzire adecvate, in
concordanta cu potentialu l actua l al
tehnic ii (apara te de inca lzire moderne,
solu \ii de incalzire efi ciente etc.).
Sursa termica trebuie sa fie echipata,
de asemenea, cu aparatura performan-
ta, producerea de energie termica sa se
faca cu consum redus de combus tibil ,
iar intregu l proces sa fie automatizat.
Rolul instala\iilor de incalzire nu se
rez uma numa i la pro iectarea si rea liza -
rea de solu\ii modern e si eficiente. ci si
la modu l in care acestea sun t exploa-
tate, respecti v, mo dul in care se face
ges tiun ea e nerg iei consumate . De
aceea, pe langa solutiile adopta te, se
cere ca ele sa fie urmarite con tinuu
atat in ceea ce pri vesl e condi\iile pe
care le real izeaza la consumatori cat si
modu l in care se rea lizeazci aceste
condi\ii , adica c u ce consumuri de e-
nerg ie. ln felul acesta se va realiza de-
zideratul ca instala\ia de inca lzire
adoptata unei constru ctii date sa-si in-
deplineasca ro lul in totalitate, adica
rea lizarea condi\iilor de contort cu con-
sumuri cat mai reduse de energie.
Fa\a de cele mentionate se poate
concluziona ca rolul unei instala\ii de
incalzire este de a rea liza:
- men\inerea in incaperi a unei tem-
peraturi cat mai uniforme, situata in
jurul valorii cerute, atat in plan ori zontal
ca t si in plan vertical;
- in incaperi , o temperatura a supra-
f e\elor elementelor de constru c\ii astfel
incat sa evite pe ca t posibil fenomenul
de ra diatie rece (schimb activ de cal-
dura intre om si aceste supral e\e)
precum si fenomenul de condensare a
vaporilor de apa p e suprafa\a acestor
elemente;
- o reglare a temperaturii interi oare in
func\ie de necesita\i , tinand totodata
seama de inertia termica a elementelor
de construc\ii;
- o incalzire Iara p oluarea aerului din
incaperi (degajari de praf, noxe, zgo-
mote etc. ), precum si fara poluarea
mediului inconjurator;
- o incalzire fara c uren\i perturbatori
ai aerului din incapere;
- solutii efi ciente si economice atat
din punct de vedere al instala\iilor cat
si al exploatarii .
1.2. Exigente de calitate
1.2.1. Calitatea unei con strucJi i
Definirea no\iunilor de:
• p erformanta - comportarea unui
produs in raport cu utilizarea lui;
produsul poate Ii construc\ia in an-
samblul ei sau o parte a acesteia ca,
de exemp lu, instala\ia de incalzire;
• ex igen\a a utiliza torului - cerin \a,
necesitate a uil izatorul ui fa\a de
constructia (instala\ ia) ce trebuie
realizata;
• criteriu de performan\a - enun \area
unui princ ip iu de apreciere, even-
tu al cu indi carea valorilor numeri-
ce, in raport cu care se evalueaza
indeplinirea unei exigente.
Ca litatea unei constructii esle rezul-
tanta tolalitatii perforrnantelor de com -
portare a acesteia in exp loatare, in sco-
pul sati sfacerii, pe intreaga durata de
existenta, a exigentelor utilizatori! or si
colect ivi tatil or.
Ro lul proiec tantului este, in primul
rand , de a identifica ex igen[e le utiliza-
tori lor, apoi, de a gasi solu \iile care sa -
ti sfac ca t mai dep lin aceste exigen[e,
tinand cont de divers1 agenti care ac-
tioneaza asupra c ladirii; agenti c lirna -
__ .,
I. ln stala~ii de inc alzire
ti ci, agen \i proven i\i di n ocuparea c la-
dirii etc., totul in condi\ii normale de
economicitate.
1.2.2. Exigente de calitate ale
instalafiilor de incalzi re centrala
Calitatea poate ti definita cu ajutorul
1
urmatorului set de ex igen\e:
a) confortul termi c;
b) adaptarea la utilizare;
c ) izolarea termica si economia de
energie;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refa-
cerea si protectia mediului ;
e) siguran\a in exploa tare;
f) siguranta la foe;
g) rezisten\a si stab ilitatea;
h) dura bilitatea;
i) etan seitatea;
j) protec \ia impotriva zgomotului
(confortul acustic);
k) puritatea aerului ;
I) c onfortul vizual;
m) confortul tactil ;
n) confortul antropodinamic;
o) economicitatea.
In aprecierea unei instala\ii de incal-
zire, unele dintre aces te ca tegorii de
exigente au o importan\a mai mare, iar
allele mai mica. Astfel, confortul ter-
mic, adaptarea la uti lizarea si econo-
mia de energi e sunt exigen\ele c are
trebuie indep linite cu prioritate de catre
instala\ie; de asemenea, au o impor -
tanta m ajora siguran\a in exploatare,
siguran\a la foe , rezi sten\a si stabilita-
tea , etanseitatea, sa natatea oamenilor
si protectia mediului .
Legea privind calitatea construc \iil or
preved e obligativitatea rea lizarii si
men\inerii, pe intrea ga durata de exis-
ten\a a unei constru c tii si a instalatiilor
aferente, a unor niveluri de performan-
\a corespunzatoare pentru ca tegoriile
de exigen\e: c, d, e, f, g, j. Este clar ca
specificul instala\iil or de inca lzire impu -
ne inc luderea in aceasta clasa de obli -
gativita te eel putin si a categoriil or de
exigente a si b . Eva luarea indeplin irii
unei exigente se face c u ajutorul unuia
sau ma i multor criterii de performanta.
Exemplificativ, pen tru exigen\ele a, b
si c vor ti indicate cri teriil e de perfor-
manta corespunza toare, urmand ca
ghidurile de performan\a sa trateze
aces te probleme si in detaliu.
• Exigen\a confortul termi c
Crit erii de performan \a:
- temperatura interi oara a aerului [0 C];
- stabilitatea si uniformitatea tempe-
raturi i interioare a aerul ui (°C];
- temperatura interioara rezultanta [0 C];
- ecartul de temperatura, pe vertica la,
intre nivelul capului si nivelul glezne-
lor [K];
- indicele global de con tort termic;
- viteza curen tilor de aer [m/s];
 I . lnstala!ii de inc alzire
- u111iditatea relativa a aerului [%].
• Exigenta adaptarea la utilizare
Crit erii de performanta:
- masuri care sa permita reglarea
s::ircirn i termi ce de incalzire in fun c\ie
de parametrii climatici exteriori ;
- aparatura de masura $i control
pentru cunoasterea parametril or insta -
la\i ei de incalzire:
- stabilitatea hidrau lica a re\elei;
- condi tii $i masuri care permit ca in-
sta lati a sa faca fa\a unor situa\ii spe-
ciale: ex tinderi , fun ctionare partiala ,
avarii ;
- rnasuri care sa permita o buna inte-
grare a instala\iei in cladirea deservita.
• Exigenta izolarea terrni ca $i econo-
rnia de energie
Criterii de performan\a:
- rezistenta termi ca a elem en telor de
consfruc\ii care constituie anvelopa
cladirii [m2. KJW);
- necesarul specific global de caldu -
ra pentru incalzire al cladirii [W/m3· K]
- randamentul energetic al utilajelor
(ca zane, pompe etc .) [%];
- randamentul term oizola\iei conduc-
telor [%];
- eficienta termi ca a suprafetelor de
sc himb de caldura ale corpurilor de
incalzire $i schimbatoarelor de caldura
[W/m2. KJ;
- energia inglobata in instalatie [J].
Observafie: primele doua criterii de
p erformanta sun/ proprii constructiei,
dar au implicatii majore in dimensiona-
rea ins tala/iei de incalzire.
1.3. Clasificarea instalatiilor
de incalzire
lnstala!iile de incalzire se pot clasifi-
ca dupa mai multe criterii $i anume :
- modul in care se face transmisia
ca ldurii: incalzire prin convec \ie, ra-
dia\ie;
- natura agentului termic: incalzire cu
apa calda, apa fierbinte, abur c u
presiune joasa, abur cu presiune
rn edie, aer cald;
- modul de amplasare a sursei termi -
ce : incalzire locala, centrala $[ la
dis tan ta;
- natura energi ei utiliza te: incalzire
cu energie conventionala (comb us-
tibili fosili : gazo$i, lichizi, solizi), in-
ca lzire cu energii neconven\i onale
(energie solara, energie geoterma-
la, biomasa etc.). incalzire electrica,
incalzire c u pompe de caldura, in-
stalatii de recuperare a caldurii re-
ziduale;
- modul in care se asigura parametrii
din interiorul incaperilor: inca lzire
normala $i inca.lzire de garda.
Capitolul 1: Probleme generale
distinct e din aceasta. PUG, PUZ cu-
1.4. _Regleme~tari J?rivind prind, in mod obligatoriu , solutii privind
pro1ecfarea ?' realizarea imbunatatirea asigurarii incalzirii locuin -
instalatiilor de incalzire telor, edifici ilor publice si unitatilor pro-
ductive ale localita\i i (dotarea corespun-
1.4.1. incadrarea constructiilor zatoare a surselor termice, asigurarea
~i instalatiilor aferente in mediul rezervelor de combustibil , reabilitarea si
construit al localitatii modernizarea retelelor termice existen-
te, extinderea sistemului de alimentare
1.4. 1. 1 AutorizaJia de construire cu caldura a localitatii , dispecerizarea $i
Construc\iile si instalatiile se pot reali -
telegestiunea sistemului etc.)
za numai pe baza unei autorizatii de PUD stabile$te conditiile de amp la-
construire. sare si de executie pe un an umit teren
Autoriza\ia de construire este actul a uneia sau mai multor constru c\ii cu
de autoritate al administra\i ei locale pe destinatie preciza ta, \in and seama de
baza caruia se asigura aplicarea masu- particularitii.!ile generale de teren, de
rilor legale referit oare la amplasarea, e- vecinata\ile acestui a $i de cerintele
xecutarea $i func tionarea construc\iilor. fun c\ionale. PUD prezinta interventii le
Se pot executa fii.ra autoriza\ie de asupra sistem ului de alimentare cu
construire doar unele lucrari de repa- caldura din zona studiata $i evalueaza
ratii la construc\ii $i repara\iile la insta - implica\iile acestora in ansamblu l siste-
la\ii si la echiparea tehnico-sanitara a mului . Se dau solu\ii pentru alimenta-
cladirilor, fii.ra implica\ii asupra structu - rea cu caldura a consumatorilor care
ri i de rezistenta sau a aspectului arhi- pot fi dupa Caz, de la 0 sursa proprie
tectural al acestora. (centrala termi ca de imobil), de la cen-
Autorizatia de construire se eliberea- trala termi ca de cartier sau de zona, de
za de catre prefecturi sau primariile de la un punct termic racordat la termofi -
municipiu, ora$ sau comuna, in functie care etc. Se precizeaza sarcinile termi -
de importanta constructiei $i de ampla- ce, parametrii agentilor termi ci. ec hipa -
sament. rea surselor termice, tipu l de combus-
in ceea ce privesc instalatiil e, intra tibil utiliza t, condi\i ile de exploatare $i
sub incidenta autorizatiei de construire de intre\inere etc.
urmatoarele: instala\iile interioare de in- Toate planurile urbanisti ce eviden\ia-
calzire centrala a cladirilor (autorizarea za masurile de protectie $i conservare
referindu -se in acest caz la ansamblul a mediului avand in vedere pericolele
! cladirii incalzite), centralele termice $i de poluare a mediu lui de catre compo -
punc tele termice realizate in construc - nentele sistemului de alimentare cu cal-
\ii independente, gospodariile de com- dura (centrale termice, gospodii.rii de
bustibil care deservesc centralele ter- combustibil, re\ele termi ce exterioare).
mice, re\elele termice exterioare.
Desfiintarea construc\iilor $i instala- 1.4. 1.3 A vize ~ i acorduri
tiilor aferente, precum $i a dotarilor teh- Rea lizarea unei constructii in ansam-
nico-edilitare (centrale $i puncte termice, blul ei este conditionata de ob\inerea
, re\ele termice aeriene sau subterane) se unor avize $i acorduri de la organele
· face pe baza unei autoriza\ii de des- competente ale administra\iei locale $i
fiin\are, ob\inuta in prealabil, eliberata de centrale. in plus, instala\iile de inca lzire
primii.rii sau prefecturi, dupa caz. cen trala $i de alimentare cu caldura
Cererea de eliberare a autoriza\iei de necesita obtinerea unor avize specifice
construire trebuie inso\ita de un certifi - de la forurile in drept.
ca t de urbanism , emis de catre orga- Unele dintre principale avize $i acor-
nele competente, cu respectarea ur- duri sunt:
m atoarelor reglementari de urbanism $i • certificatul de urbanism, care c u-
amenajare a teritoriului: ' prinde elemente privind regimul juridic,
- regulamentu l general de urbanism; economic $i termic al terenurilor si
- planul urbanistic general (PUG) $i construc \iil or; el este emis de catre pri-
planul urbanistic zonal (PUZ); marii sau prefecturi, dupa caz;
' - planul urbanistic de detaliu (PUD); • acordul energeti c care constituie
- regulamentul local de urbanism. baza pentru montarea de noi instala\ii
Aceste documente se elaboreaza, in consumatoare de combustibil si ener-
principal , de ca tre arhitec\i $i speciali$!i gie pentru ob iective de investitii $i mo-
in plan general, dar la ele contribuie $i dernizarea, extinderea sau retehno log i-
inginerii de instala\ii de incalzire, prin zarea celor existente.
probleme specifice ale profesiei lor. Acordul energetic este emis, dupa
caz, de catre:
1.4.1 .2 Planuri urbanistice a) Agentia Romana pentru Conserva-
PUG $i PUZ stabilesc strategia $i rea Energiei (ARCE), pentru utilizarea
priorita\ile privind dezvoltarea localita\ii combustibililor lichizi, sol izi $i gaZO$i,
in ansamblul ei, respectiv a unei zone pentru utilizarea energ iei terrni ce din

Capitolul 1: Probleme generale
centrale le electrice de termoficare sau
centrale termice cu debite orare de
caldura mai mari de 5,8 MW si pentru
utilizarea resurselor energetice refolosi-
bile si a surselor noi de energie;
b} SC. Electrica S.A. pentru utiliza-
rea energiei termice din centrale elec-
trice de termoficare sau centrale termi -
ce aflate in administrarea sa . cu debite
orare de caldura mai mici de 5,8 MW;
c) S.C. Distrigaz Sud (Nord) S.A.
pentru utilizarea gazelor naturale pen-
tru instala\iile de incalzire a locuin\elor
individuate (centrala termica sau soba}
si pentru producerea apei calde de
consum;
• avizul de racordare la furnizorul de
energie termica care stabileste solutia
de alimentare cu energie termica a con-
sumatorilor precum si conditiile tehnice,
organizatorice si de tarife aferente.
Avizul este emis de catre agentul
economic care furnizeaza energia ter-
mica la consumator; el poate fi produ-
cator de energie termica sau numai
distribuitor;
• acordul de mediu care este actul
tehnico-juridic prin care sunt stabilite
conditiile de realizare a unui proiect sau
a unei activi tati din punct de vedere al
impactului asupra mediului. Acordul de
mediu se emite, dupa caz, de catre
MAPPM sau Agentia de Protec\ia Me-
diului si este obligatoriu pentru urma-
I
toarele obiective din domeniul alimen-
tarii cu caldura: insta latii termoenerge-
tice, instalatii geotermice si re zervoare
destinate stocarii de combustibili;
• autoriza \i a de mediu care este ac-
tul prin care sun! stabilite conditi ile si
parametrii de functionare pentru activi-
ta\i le existente si pentru cele noi pe
baza acordului de mediu; ea se emite
de ca tre Agentia de Protectia Mediului .
Pentru a se putea emite acordul de
mediu sau autorizatia de medi u este
necesar sa se realizeze , in prea labil, un
studiu de impac t asupra mediului pen -
tru urmatoarele obiective din domeniul
alimentarii cu ca ldura:
a) centrale termice destinate produc-
\iei de energie cu putere mai mare
de 10 MW;
b} instalatii geotermi ce;
c) rezervoare de stocare a combusti-
bilului lichid pentru centrale termi ce;
d) depoz ite de carbu ne pentru
centra le termice;
• avize pentru asigurarea utilitatilor
pentru centrale si puncte termice: ener-
gia electrica , gaze, apa, racordare la
canalizare, telecomunicatii etc.; avizele
se emit de catre agenti i economici care
asigura utilita\ile;
• alte avize si acorduri (pompieri ,
protectia muncii, sanatate etc.).
1.4.2. Reglementari tehnice
pentru proiectarea, executarea ~i
exploatarea instalatiilor de
incalzire centrala
Realizarea unei instala\ii de incalzire
este guvernata de o serie de reglemen-
tari tehnice si prescriptii, pe tot ciclul ei
de viata, de la proiectare pana la de-
molare si postutilizare. Categoriile de
reg lementari care actioneaza in acest
domeniu sunt:
- acte legislative (legi, decrete, hota-
rari si ordonante);
- normative;
- ghiduri, regu lamen te, instructi uni;
- standarde.
Principalele acte legislative sunt: le-
gea privind calitatea in construc\ii (nr.
10/ 1995), legea privind autorizarea
executarii cons tructii lor (nr. 50/199 1),
legea privind protectia mediului (nr.
137/ 1995), legea energiei etc.
Activitatea de proiectare, exec utie si
exp loatare a instala\iilor de incalzire
este reglemen tata, in primul rand, de
urmatoarele normative:
• I 13- 1994 Normativul pentru pro-
iectarea si execu tarea instala\ii lor
de incalzire centrala;
• I 13/ 1- 1996 Normativ pentru ex-
ploa tarea instalatiilor de incalzire
cen trala .
0 seri e de alte normative si norme
au aplicab ilitate si in domeniul instala -
\iilor de incalzire, cu m sunt: Normele
generate de prevenire si stin gere a in-
cendiilor ( 1994 ), Nor me tehnice de pro-
iectare in rea lizarea construc\iilor pri-
vind protec\ia la actiunea focul ui (P
11 8-83), Normativ privind proiec tarea
cladirilor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare (CE
1- 1995), Norm ele generale de protec\ie
a muncii (1996), Normativ pentru pro-
iectarea anti seismica a construc\i ilor
de locuin\e, soc ial-culturale, agrozoo-
tehnice si industriale (P 100-1992) etc.
Conceperea si realizarea instalatiilor
de incalzire cen tra la trebuie sa se ba -
zeze pe standardele in vigoare, dintre
care, cele mai importante sunt:
• STAS 1907/ 1 lnstala\ii de incalzire.
Calculu l necesarului de caldura. Pre-
scrip\ii de calcu l;
• STAS 1907/2 lnstala\ii de incalzire.
Calculul necesarului de caldura. Tem-
peraturi interi oare conventional e de
calcu l;
• STAS 4839 lnstalatii de ir.c:a lzire.
Numarul anual de grade -zile;
• STAS 7 132 lnstalati i de inca lzire
centrala. Masuri de siguran \a la insta-
latia de incalzire centrala cu apa avan d
temp eratura maxima de 11 5 °C;
• STAS 1797/ 1 Dimensionarea cor -
puri lor de incalzire. Prescr iptii generale.
• STAS 6472/ 3 Termot ehnica . Cal-
- - - -,.
I. lnstala~ii de incalzire
culul termotehnic al elementelor de
co nslructie ale cladirilor.
1.4.3. Terna de proiectare
Proiectul instala\iei de inca lzire cen-
trala se elaboreaza pe baza unei teme
de proiectare, tema care face parte din
faze le initiale de proiectare, SPF si SF.
inainte de a se trece la elaborarea fazei
PT, tema de proiectare se definitiveaza
de catre seful de proiect comp lex pe
baza cerintelor beneficiarului si prin
conlucrare intre proiectan\ii de specia-
litate: arhitectul sau tehnologu l - ingi-
nerul de structuri - inginerii de instala\ii
de alte specialita\i.
Tema de proiectare pentru instalatia
de incalzire precizeaza:
- amplasarea c ladirii (localitatea. pla-
nul de amplasare in zona);
- tipu l si destinatia cladirii si a inca-
perilor componente (planurile de arhi -
tectura, la scara 1:50, cu sp ecificarea
dimensiunilor si destinatiilor incaperilor
cond itii speciale de contort termic;
- caracteristicile constructive ale c la-
dirii (materialele de construc\ii folosite
si caracteristicil e lor termotehnice; de-
talii constructive, sectiuni prin cladire);
- date privind caracteristicile proce-
sului tehnologic si amp lasarea utilaje-
lor, in cazu l c ladirilor de productie sau
al unor cladiri civile ca: spitale, maga-
zine ali mentare, spalatorii etc.;
- regimul de funct ionare si de ex -
p loatare a c ladirii , gradul de ocupare;
necesitatea unei gestiuni tehnice;
- date de tema de la celelalte instala\ii:
ventil are, climatizare, sanitare, gaze ,
electrice;
- date privitoare la sursa termica: po -
sibilitatile de racordare la o sursa ter-
mica existenta in zona (debit de caldu-
ra disponibi l, parametrii agen tului ter -
mic) sau necesitatea proiectarii unei
surse proprii;
- co tele de teren (ridicarea topom etri -
ca) si date privind natura solul ui (s tu diul
geo) pentru traseul retelelor exterioare.
Proiectan tul instalatie i de incal zire
centrala trebuie, la randul sau. sa dea
ce lorlalti proiectanti date de tema con -
cretizate in planuri cu golurile de trece-
re a conductelor, p lanuri cu amp lasa-
mentul utilajelor - pentru postamente,
necesarul de energie electrica si com-
bu stibil pentru alimentarea util ajelor ,
racordul de apa pentru umplerea insta -
la\iilor sau sta\ia de tratare a apei de
alimentare a cazane lor etc.
1.4.4. Faze de proiectare
~i continutul proiectelor
Documen tatiil e tehnico-economi ce
pentru obiective de investi\ii se elabo-
reaza in urmatoarele fa ze:
 I. lnstala~ii de lncalzire
- studiul de prefezab ilitate - SPF :
- studiul de fezabilitate - SF:
- proiect t ehnic - PT :
- detalii d e executie - DE.
1.4.4. 1 Stud iul de prefezabilitate
Studiul d e prefezabi litate reprezi nta
documentatia tehnico-economica prin
care investitorul fundamenteaza nece-
sitatea si oportunitatea realizarii obiec-
tivu lui de inves titie. SP F se intocmeste
de ca tre investitor, se aproba de ca tre
conducerea acestuia si cuprinde:
• date generale ale obiectivului de
investiti e;
• date tehnice: caracteri sticile con-
stru c\i ilor, princi palele utilaje de dotare
a constructiilor (cazane de incalzire
etc.), lungimile si diametrele retelelor,
modul de asigurare al utilitatilor;
• evaluarea costurilor: valoarea totala a
investitiei, cheltuieli pentru elaborarea SPF
si SF, cheltuielile pentru obtinerea avizelor;
• surse d e finan\are a investitiei;
• planul d e amplasare in zona si pla-
nul general; in planul general reali za t,
de regula, la scara 1:1000 se eviden\ia-
za sursele termice (centrale si puncte
termi ce) $i traseele retelelor termice
ex teri oare .
1.4.4.2 Studiul de fezabi/itate
Studiul de fezabilitate reprezinta do-
cumentatia care cuprinde principalele
caracteristici si indica torii tehnico-eco-
nomici ai investitiei prin care trebuie sa
se asigure utilizarea rationala si eficien-
ta a cheltuielilor materiale $i de capital
in scopul propus. SF se intocmeste de
catre 0 firma de proiectare specializa-
ta, desemnata, de regu la, prin licita\i e.
SF deta liaza continutul SPF si cu-
prinde:
• date general e;
• date tehnice: se descriu solutiile a-
doptate pentru instala\iile de incalzire
centrala, echiparea surselor termice,
componenta retelelor term ice (lungimi,
diametre, materiale, conditii de pozare),
solu\iile tehnice de asigurare a unitatilor;
• date privind forta de munca ocu -
pata dupa realizarea investitiei;
• devizul general;
• indica tori tehnico-economici ai in-
vestiti ei;
• surse de finan\are;
• avize si acorduri :
• planul de amplasare in zona si pla-
nul general;
• planuri de arhitectura pentru princi-
palele obiecte de construc\ii : pe pla-
nuri se evidentiaza functiunile de in-
stalatii: incaperea centralei termice,
punc tul termic sau racordul termic,
traseul re\elelor termice , spatii tehni-
ce etc.
Aprobarea SF se face conform preve-
derilor legale si are in vedere asigurarea
Capitolul 1: Probleme generate
surselor de finantare ale investitiei. centralei termice. la scara 1:50 (pe verti -
cala).
1.4.4.3 Proiectu l tehnic
Proiectul tehnic reprezinta documen- 1.4.4.4 Detaliile de execufie
tatia scrisa si desenata pentru care se Detaliile de execu\ie (DE) sunt docu-
elibereaza autorizatia de construire si mentatiile care fac posibila executia lu-
care face parte din documentele de li- crarilor pe santier, explicand toate so-
citatie pentru realizarea investitiei. lu\iile tehnice de realizare, pe baza in-
PT se intocmeste de catre elaborato- formatiilor din PT.
rul SF si cuprinde, in principal, urma- DE ~e elaboreaza , de regula, de ca-
toarele: tre executantul lucrarilor de investi\i e.
• descrierea lucrarilor; principalele
piese ale acestei par\i sunt memoriile 1.4.4.5 Verificarea proiectelor
tehnice pe specialitati in care se inclu- Proiectele de instala\ii de incalzire se
1 de si memoriul tehnic pentru instala\iile verifica pentru toate cerintele de calitate
1
de incalzire centrala (instalatii interioa- si pentru toate categoriile de constructii ,
re, retele term ice si surse de caldura); de verificatori atesta\i MLP1l. pentru
• caietele de sarcini : acestea explici- specialitatea ,, lnstala\ii termice - It".
teaza nivelul de performan\a a lucrari-
lor, descriind solutiile tehnice si tehno- 1.5. F:,unctiona!it~t~a
logice folosite care sa asigure exigen- ~i alcatuirea cladmlor
\ele de calitate impuse. Caietele de
sarcini fac parte integrata din docu- 1.5.1. Clasificarea constructiilor
mentele de licita\ie pentru adjudecarea
execu\iei lucrarilor de investi\ie , iar Construc tiile sunt o componenta
continutul lor este: esen\iala in. procesul extrem de com -
- breviar de calcul pentru dimensio- plex al adaptarii omului la mediul in-
narea elementelor componente: conjurator, fie natural, fie artificial , in-
- nominalizarea planse lor care guver- stituit. Constructiile pot ti clasificate
neaza lucrarea; dupa mai multe criterii, cele mai impor-
- specificarea dimensiunilor, proprie- tante fiind: destina\ia si importanta lor.
ta\i lor fizice, chimice, de aspect, de ca- Dupa destinatie construc\iile se im-
litate, tol eran\e , teste etc ., pentru ma- part in:
terialele componente ale lucrarii; - cladiri: civile, industriale , agrozooteh-
- descrierea execu\iei lucrarii: nice;
- condi\ii de recep\ie: - constructii ingineresti: caile de co-
- standarde, normative si alte pre- municatii tuneluri retele si linii de tran-
scrip\ii care trebuie respectate; sport ale' energiei el~ctri~e, baraje hi-
• listele cu cantita\i de lucrari si uti - drotehnice etc .
laje; Cladirile se clasifica in clase de im-
• graficul general de realizare a inves- portanta.
titiei; Clasa I - Cladiri de importanta vitala
• piese desenate, care pentru insta- pentru societate, a caror func\ionalita-
latiile de incalzire cuprind urmatoa- te, in timpul cutremurului si imediat du-
rele planse: pa cu tremur , trebuie sa se asigure in-
- planul tuturor nivelurilor cladirii , la tegral (spitale, statii de pompieri , mu-
scara de 1:50 cuprinzand amplasarea zee de importanta nationala etc.);
receptoarelor de caldura (corpuri de in- Clasa II - Cladiri de importan\a deo-
calzire, aeroterme) si a re\elelor de sebita la care se impune limitarea ava-
conduc te aferente; riilor avandu -se in vedere consecin\ele
- schema coloanelor si, in cazuri acestora (scoli, crese, gradinite, sali de
deosebite, schema izometri ca a insta- spectacol e, biseri ci etc.):
latiei; Clasa Ill - Cladiri de importan\a nor-
I - detalii principale de montare; mala (care nu fac parte din clasele I si 11).
- planuri de situa\ie, la scara 1:500 Clasa IV - Cladiri de importanta re-
sau 1: 1000, cuprinzand traseele re\ele- dusa (cladiri de locuit cu part er sau
lor termice exterioare; parter si etaj etc.) .
- profilul longitudinal al retelelor ter-
mice exterioare; 1.5.2. Subsistemele cl adirii
- planul de amplasare a utilajelor
(postamente) in centrala termi ca (punct in cadrul unei cladiri . subsistemele ,
termi c), reali za t la scara 1:50 sau la un prim stadiu de descompunere,
1
. 1:100; sunt: spatiile inchise, struc tura de
- planul centralei termi ce , cu con - rezistenta inchiderea - anvelopa: com -
ducte real iza te monofilar, la scara 1: 50; partime~t~rile interioare, instala\ii si
- schema fun c tion ala a centralei ter- echipamente. Spatiil e inchise rezu lta
mice; prin compartimentarile interioare, atat
- schema destasurata (de montare) a in plan vertical pe inal\ime, ca t si in
 Capitol ul 1: Problem e generale
plan orizontal. Ele asigura function alita-
tea c lad irii con form destin ati ei sale.
St ru ~tur a de rezisten\a este un an-
samblu spa\ia l foarte complex care
asigura rezi stenta si stab ilitatea c ladirii
perm itand fun c tionalitatea acesteia.
inchiderea sau anvelopa este subsis-
temul care sep ara spa\iul interi or de
mediu l exterior, fiind alcatuita din ele-
mente ale stru c turii de rezisten\a. An-
velopei i se impun exigente diferite:
izolarea fonica si termi ca, etansei tate si
izolare la patrunderea apei si aerului ;
esteti ce, de rezistenta si stabilitate etc.
Compartimentarile interioare se fac in
plan vertical cu plansee, iar in plan ori-
zontal, cu pere\i care pot fi struc turali
sau nestructurali, respectiv, despartitori.
lnstalatii si echipamente. Func \i onali -
tatea sistemului cladire se asigura, pe
de o parte , prin crearea de spa\ii co-
respunzatoar e destina\iei alese si, pe
de alta parte, prin cresterea conditiilor
de locuire si anume: termice, fonice,
acusti ce , de incalzire etc.
1.5.3. Acfi uni in cl adiri
Sistemul cladire se afla, p e intreaga
sa durata de existen\a si exploatare,
supus unei mari diversita \i de actiuni
provenite din m ediul exterior si sau in-
terior . Prin actiuni se intelege orice
cauza capabila sa genereze s tari de
solicitare mecanica, eforturi sau defor -
matii , intr-o cladire.
Precizarea principalelor tipuri de ac-
tiuni este foarte importanta pentru cal-
culul si verifi carea sigurantei cla dirilor,
deoarece pe b aza acestora se stab iles-
te alcatuirea si celelalte componen te
ale sistemului c ladire. Un rol important
in procesul de precizare a actiunil or ii
au sistem ele d e instalatii si echipamen-
te care, din punct de vedere al struc-
turii de rezistenta, con stituie ac tiuni
pentru aceasta.
in acest se ns actiun ile exercitate de
instal atii si ec hipamente constitui e date
importante de tema in vederea calculu-
lui si verificarii siguran\ei c ladirilor, pre-
cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac-
tiunil or inseamna precizarea ori ginii
acestora , a modului de manifestare, a
evolu\iei in li mp, a distribu\i ei spa \i ale,
a carac teri sti c ilor conditii lor rea le si lo-
cale de ap licare.
1.5.4. Functionalitatea cladirilor
Functionali tatea unei clad1ri. in rapor t
cu uriul sa u m ai multe scopuri pe care
trebuie sa le indeplineasca, este un cri -
teriu esential in alcaturea unei destina\ii
date. De asemenea, org anizarea func-
\i onala a spa\iu lui con\ine si raspunsu l
la ex igente ca: eficienta tehnico-eco-
nomica; de confort si de grad de
ocupare a spatiului.
Anal iza fun c \i onala a spatiilor inte-
rioare conduce la crit erii de amp lasare
optima a instala\ii lor si echipamentelor
in rap ort cu elemen tele stru ctural e por-
tante si neportante, de pe o parte, si
c u configurati a geometri ca a acestor
spa\ii, de pe alta parte . Astiel, instala-
\iil e (inca lzire, sanitare etc .) tr ebuie sa
raspunda si acestor criterii func \ionale
in stransa corelare cu exigen \ele de
conformare , dimension;:ire si alcatuire
specifice domeniului respectiv .
in conceptul de func \ionalitate interioa-
ra a cladirilor, pe langa exigen\ele de mai
sus, se includ si exigente referitoare la
instala\ii si echipamente. Stabilirea tra-
seelor conductelor sistemelor de instala\ii
trebuie sa se faca , respectand in stransa
corelare reciproca, atat exigen\ele func-
\ionale ce se impun structurii de rezis-
ten\a, elementelor nestructurale, spa\iilor
interioare, cat si exigen\ele ce se impun
instalatiilor si echipamentelor.
1.5.5. Analiza ~i alcatuirea
antiseismica a instalatiilor
~i a echipamentelor
lnstala\ii le si echipamentele trebuie
sa aiba siguranta necesara in exploata-
re impreuna c u celelalte componente
care alcatuiesc sistemul cladire, fapt
p entru care in faza de proiectare, con-
formare, alca tuir e, se urmareste obti-
nerea unui raspuns seismic considerat
favorabil atat pentru c ladire, care con-
stituie suportul instalatiilor, cat si pen-
tru instala\iile propriu-zise.
Analiza func \ionala a instalatiil or si
echipamentelor constituie o etapa pre-
liminara in procesul de proiectare in
care se urmareste identificarea tuturor
elem entelor si componentelor de in sta -
la\ii si echipamente ce intra in alca tui -
rea cladirii si anume:
- se identifica toa te punc tele sau zo-
nele de conexiune: ancorare, prindere ,
strapungere, traversare intre instala\ii si
echipamente le respective;
- se stabileste importanta tut uror ele-
mentelor si componentelor instalatiilor ,
in raport cu sistemul c ladire , precum si
importan\a lor reciproca;
- se stabi leste nivelul de implicare al
fi ecarui sistem , pe ca tegorii de instala-
tii si echipamente, in cadrul producerii
unui eveniment seismic.
La toat e aceste aspec te ale analizei
fun c ti ona le participa to\i factorii de ras-
pundere: proiec tant. investitor. execu-
tant.
Asigurarea nivelul ui de siguran ta in
functionare - exploatare, in cazul pro-
ducerii unui eveniment seismic, se
refera simultan la trei serii de ob iec te:
- ansamb lul sistemu lui, elementelor
si componentelor tuturor insta latiil or si
I. lnstala~ii de lncalzire
ech ipamentelor:
- elementele si componentele stru c-
tura le si/sau nestructurale purtatoare
de instala\ii si echipamente;
- conexiunile dintre aceste doua serii
de obiecte mai sus mentionate, repre-
zen tate de prinderi , ancorari , traversari ,
strap ungeri , sustineri etc .
Referitor la toate instala\iile si echi-
pamentele care se proiecteaza . legisla-
\ia ac tuala prevede conform Normati -
vului P 100/92 cinci categorii seismice
ale instala\ii lor si echipamentelor.
1.6. Date generale P.rivind
calculul instalaf1ilor
de lncalzire
Stabilirea caracteri sti c ilor tehnice si
constructive ale elementelor compo-
nente si ale ech ipamentelor instala\ iilor
de incalzire se bazeaza pe calcule ter-
motehnice si hidraulice, pe fenomene
de tran smisia caldurii si umidita\ii si pe
fenomen e de curgere a fluid elor in
conducte .
Pentru solu\ionarea acestor proble-
me, sunt prezentate succi nt principale-
le legi de baza si formu lele cele mai
importante folosite in calculele de di-
mensionare ale instala\ii lor de incalzire.
1.6.1. Transmisia caldurii
Toate sc himburile de ca ldura din na -
tura si tehnica cuprind procese le ele-
mentare de conductie. convec\ie si ra-
dia\ie. Cunoasterea si aplicarea feno-
menelor de transmisie a caldurii este
esen\iala in problemat ica economiei
de energie, a utilizarii surselor de ener-
gie precum si pentru valorificarea re-
surse lor energetice secundare.
in toate cazurile, efectul termi c pune
una din problemele intensificarii sa u
red ucerii sc himbului de ca ldura .
Aceste doua probleme sunt lega te, in
cea mai mare parte, de economia de
energi e si de buna fun c tionare a insta-
la\iei. Astfel:
- in cazu l incalzirii unei cladiri, se ur-
rn areste. pe de 0 parte reducerea
sc himbului de caldura c u exteriorul , a-
dica realizarea unor elern en te de con-
stru c tii cu rez istenta mare la tr ecerea
ca ldurii ;
- in cazul suprafe\elor incalzitoare,
se urmareste ca sc himbul de caldura
sa fi e ca t mai activ, ad ica rea lizarea
unor echipamente de instala\ ii c u re-
zistente term ice ca t mai mic i intre flu ~
idul inca lzitor si m ediu .
Transmisia caldurii de la un corp cu
temperatura ri dicata la un corp cu
temperatura mai scazuta este un feno -
men comp lex, in care se disting trei
form e elemen tare de sc himb de caldu-
ra , conduc ti e. convec tie si radiatie.
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale

1.6. 1.1 Conducfia termica domeniul instalati ilor se intalnesc pro- uscarea materi alelor umede etc .
Este modul de tra nsmisie a cal durii bleme de transmisie a caldurii prin Metodele utilizate p entru rezolvarea
prin tr-un med iu ma teri al, cum este ca- conduc tie in regim stationar . in aceste problemelor de conduc\ie in regim ne-
zul sol idelor si al straturilor foarte sub- caz uri este necesar sa se determin e sta ti onar sunt: metoda analitica, meto-
tiri . camp ul de tempera tura in corp si flu - da analizei dimensiunilor . met odele
Penlru un punc t dintr-un corp sa u xu l termi c. Astfel: numeri ce aproximative si m etoda ana-
ale unui sistem de corpuri de coordo- • p en tru un perete plan simp lu de logiei elec trotermice .
nate x, y, z la momentul r, valoarea grosime v, cu un coefic ient de con-
tempera turii poa te fi comprimata prin ductivitate A, cu suprafe\ele delimita- 1.6. 1.2 Convecfia termica
relatia : toare paralele, cu temperaturi cons tan - Este schimb ul de energii sub forma
T = T(x, y, z, r ) ( 1.6. 1) te T1 si T2 (unde T1 > T2), de caldura intre un fluid si suprafata
ce poate ca pata form e diferite in - flu xu l de caldura unui corp solid , aflate la temperaturi
fun c tie de reg imul de vari a ti e a tempe- (1.6.4) diferite.
ra turi i: Convec ti a termi ca este totdeauna
- daca temperatura vari aza in limp si S reprezen tand suprafa \a p eretelui , inso\ita de conductie datora ta contac -
spa\iu, regi mul es te considerat nesta - - campul de temperatura in perete tului direct intre particulele componen-
tio nar; T = T1 _ T1- T2X [oC] (1.6.5) te ale fluidului aflate la temperaturi di -
- daca tempera tura se m en\ine con- 8 ferite.
stanta in limp, variind numai in fun c\ie x reprezentand distan\a in masa pe- Tran smisia de ca ldura prin convec-
de coordon a tele sp a\iului , regimul es te retelui. ti e apare la m ajoritatea proceselor de
considera t sta\ionar. • pentru un p erete plan compus din schimb de caldura din tehnica instala -
Legea fun damentala a conduc\iei este m ai multe straturi , \iilor sub forma schimbului intre un li -
Legea lui Fouri er si este data de rela\ia: - flu xu l de caldura chid sau un gaz si suprafata unui corp
q = -A gra d T [W/ m2] ( 1.6.2) solid. Exemp lele sunt foarte multe , din
O = Tl - Tn.1 [W]
ad ica flu xu l de caldura este propor-
\i onal c u gradientul de temperatura T
i 8j
(1 .6 .6) care se pot men\io na: la suprafe\ele
elementelor de con struc \ii interioare si
/ = 1 A.j
si coeficlentul de conductivitate termi - exterioare, in interiorul tevi lor prin care
ca k unde I 8j reprezinta suma rezisten- curge un lichid; la schimbatoarele de
Coefi c ientul de conductivitate termi- 1., ). j \elor termice corespunza- ca ldura prin care circ ula doua fluide
ca este o marim e carac teri sti ca fi eca- toare fiecarui din cele n straturi; (apa-apa, apa-abur , apa-aer etc .).
re i substan\e si depinde de starea de • p entru un perete cilindric simplu in practica curenta se intalnesc
agregare , t emperatura, presiune, umi- ' limitat de o suprafa\a interioara de dia- doua feluri de transmisii prin convec -
di l ate etc . metru d 1= 2r1 si de una exteri oara de \ie , in func\ie de modul in care se face
• La solide, conduc tivitatea termi ca diametru d2 = 2 r2, ale caror tempera- miscarea fluidului:
varia za c u tempera tura s i se exprima , turi T1 respectiv T2 sun! constante - convec ti e fortata unde miscarea
printr -o rela\ie de dependen\a lineara (T1> T2), fluidului este realiza ta sub ac\iun ea
A= ~.( 1+/31) [W/ m ·K] (1.6 .3) - flu xul de caldura unor for\e ex terioare (pompe, ventila-
in care: toar e etc.);
2nl(T1- T2)
- ~ este conduc ti vi tatea termi ca la
! o [W] (1 .6 .7) - convec ti e libera unde mi scarea flu -
temperatura de 0 °C; In-
r2 idului se datoreste diferen\ei de densi-
- fJ - un coefici ent, care depinde de r1 tate intre zonele calde si reci ale flui -
materialul, a carui valoare se determi- I reprezentand lungimea peretelui cilin - dului .
na ex p erim ental. dric; Legea fundamentala a convec\iei
La mater ialele de constructii , care - campul de temperatura caldurii, c unoscuta ca legea lui New-
prezinta o structura poroasa, fibroasa , T = T1-(T1- T2)lnr l r1 [oC] (1.6.8) ton, permite calculul flu xu lui termi c
sau granulara, in care spat iile libere lnr, I r, unitar , cu rela\ia:
r reprezentand distanta in peretele c i- q = a(Tp - T1)
din stru c tura s unt pline cu aer , coefi c i- [W/ m 2] (1.6.10)
entul de conduclivi tate termica est e cu lindric; unde a este coefici entul de convec-
ata t mai redus c u ca t aceste spa tii • pen tru un perete cilindric compu s \ie a caldurii [W/ m2 K] .
sunl mai dese si de dimensiuni mai , din mai multe straturi
mic i. Prezen\a umiditatii in materiale - fluxul de caldura 1.6.1.2.1 Co nveqia forta ta
de termina o crestere sub stan\iala a I O = nl(T1- T0 . , ) Este eel mai important mod de tran -
cond uc tiv ita \ii termi ce a aces tora . [W] (1.6.9) sfer de caldura prin convec \i e, fiind in -
~
• La lichide, conduc ti vita tea termi ca I -1
,. , 2Aj
In ~
r,
talnita la majoritatea situa\iilor practice
es te depe ndenta de viteza de propa- din domeniul instal a\ii lor.
gare a undei elastice in lic hid , tempe- unde f - 1- ln r,.1 reprezinta rezisten \a Forma generala a ecuati ei criteri ale a
ratura, densita te, caldura masica si ·=' 2A i r, ter mi ca a tutur or convectiei fortate este
masa molec ulara . Conductivitatea ler- straturil or componente. Nu= C:Rem p/ (1.6. 11 )
mica a lic hidelor scade c u temperatura, sau
cu exceptia apei si glicerinei, dar creste 1.6. 1.1.2 Conductia term ica i n regim a = C-Rem.P/·)../f [W/ m 2 K j (1.6. 12)
cu presiunea. nestationa r in care:
• La gaze. conduc ti vi tatea termi ca in procese tehnologice complexe, ca- - Nu este criteriul Nusselt;
are valori m ic i. ceea ce le con fera ca- racteriza te de fluxuri de caldura vari- - Re - c riteriul Reynolds;
litat ea de bun e izola toare termic e. abile (incalzirea sau racirea corpurilor), - Pr - cri teriul Prandt;
ca, de exemplu : trecerea caldurii sau a - A - coeficientul de conduc tiv itate;
1.6.1.1 .1 Conductia termica radia\iei so lare prin elementele de - I - lungimea caracteri stica.
in regim sta!ionar constructii, tratarea termi ca a metalelor , in practica curen ta se intalnesc ur-
in m ajoritatea aplica \iilor tehnice din inghetarea solului , congelarea lichidelor, matoarele cazuri :
 Capitolul 1: Probl eme generale 1. lnstala!ii de incalzire

- curgerea laminara. in lungul un ei rimea suprafe\elor care schimba ca l-

p laci p lane, c u tem peratura variabila si Nu = C-(Gr·Prr (1.6. 16) dura intre ele. La calc ulul instala\iil or
o portiu ne neincalzi ta (neraci ta), pentru cu urmatoarele precizari: de inca lzire prin radia\ie, determinarea

rs ( ~Xo r
care se aplica relati a genera la:
Nu.= 0,33Re~ 5 Pr> ' 3 (
::P
c u urm atoare le prec izari :
• temperatur a de referi nta este tem -
peratura c ure ntului exterior de fl uid Tn; Nu = 0,5( Gr Pr ('(£.!:_)'"
• lu ngimea caracteristi ca I = x-xo
• dom eniu l de ap licare Re s 1Q5
- curgerea in regim laminar prin con-
ducte ci lindri ce. pentru care se poate
aplica relatia:
• pentru Gr· Pr= 104 ... 108 -C=0,59 si coe fi c ien\ilor unghiulari med ii ip 12 si ip21
m= 1/ 4 nu p un probleme deosebite dat fiind
x • pentru Gr.Pr=10 9 .. . 10 12 -C=0. 13 si faptul ca suprafe\ele care schimba
m= 1/3 caldura intre ele au forme geometri ce
{ 1.6. 13)
- convectia libera la cond uc te ori- bine definit e (dreptunghice, patrate
zontale etc.), iar pe de alta parte pozitiilor lor
' in spatiu . una fa!a de cealalta, sunt
(1.6. 17) ; paralele sau perpendic ulare.
Prp
in calc ule se utilizeaza si ec uati a:
cu urm atoarele precizari: 012 = S1 ifi1 2 a,lJ 1 - 12) [W] (1.6.21)
• 104 <Gr.Pr < 108 i n care coefi cientul de sch imb d e

Nu = 0 33 Re0 5 ·Pr> 43 £.!:__

0.?5 (
· !._
)U, 1
• temperatura de referinta este tem- ca ldura prin radia\ie
peratura fluidului in afara stratului limita.

1.6. 1.3 Radia/ia termica

( 1T ) • ( T
a ,= C 12 00
1 2
r
100 = C12b [W/ m 2 K]
' ' ' ( Prp ) d 11- 12
Reprezinta procesul de transformare
{ 1.6. 14) ; a energ iei interne a unui corp , aflat la (1 .6.22)
c u urmatoare le precizari : o anumita temperatura, in energi e unde b este factorul de temperatura,
• temperatura de referinta este tem- radianta si propagarea ei in toate iar C12 este coeficientul de vari a\i e re-
peratura m edie in sectiunea p lasata la direc\iile sub forma de unde elec- dus pentru cele doua suprafete.
distanta x: tromagneti ce.
• rela\ia este variabila pentru Ca si conduc\i a si convec\i a. radia\ia 1.6.1.4 Schimbul global de caldura
(x/a)S2 16 si R e< 105; termi ca are un mare rol in tehnica in- Caracteri sti ca cantitativa a procesu-
• criteriul P rp se ca lc uleaza pentru stala\iilor. in multe aparate si instalatii lui general de schimb de caldura ii
flu idul aflat la temperatura peretelui cu agen\i termi ci cu temperaturi ridi ca - constituie coefi cientul global de trans-
conductei; te, radia\ia reprezinta una din formele mi sie a caldurii k sau rezisten\a termi-
• efectul curbu rii peretelu i este cu- de baza ale transmisiei ca ldurii intre ca globala R.
prins i n raportul (x/a)o. 1• corp uri. Sistem ele d e incalzire prin ra- in regim sta\ionar, schimb ul g lobal
- c urgerea in regim · turbulen t prin d ia \i e sun! exemplele cele mai eloc- de caldura se exprima sub form a
conduc te c ilindrice, pentru care se vente care se bazeaza pe sc himbul de Q = kS.1 1 [W] (1 .6. 23)
aplica relatia cri teri ala a lui Miheev caldura radiativ. sau
Radiatiile termice (infrarosii) se ba- Q = (S.11)/R [W] (1 .6.24)
Nu = 0 02 1Re 0 ·"- Pr'l·43 (£.!:__)o,e:, F / ( 1.6. 15) zeaza pe aceleasi legi fundamentale in care .1 1 este diferenta dintre cele
x ' 1' Prp
ca si ra dia\iile lu mi noase (Planck , do ua flu ide. iar S suprafa\a de schimb
c u urmatoarele precizari : Wien, Stefann si Baltzmann , Kir choff si de ca ldura.
• se aplica pentru Re > 10 4 Lambert) , deosebirea constand in Expresia coefi cientului global d e
• diam etrul interior al tevii este con- ceea ce pri ves te lun gimea de unda transmisie a calduri i prin tr-un perete
siderat lun gime carac teri sti ca; (.A. = 0,8µ .. .800µ) si efectele lor fizice. plan. campus din mai multe straturi .
• proprieta\ ile fi zice ale fluidu lui se Ecua\ia tra nsmisiei de ca ld ura prin ' are for ma:
stab ilesc pen tru temperatura medie a radia\i e intre doua suprafete S 1 si S 2
fl ui dului ; de temperaturi T i> T2 asezate ori cum
k=-1 - ,.--(j - - 1 [W/ m 2 K] (1 .6.25)
- +I __L+ -
• coeficientul £ 1 introduce varia\i a in spatiu si care schimba intr e ele cal- a1 i =1 A. ; cr. 2
transmisiei ca ldurii pe por \iunea de d ura prin radia\ie are form a generala.

t 100 Y) _(l)'lf
'o c,J(Ji. f COS(1~cosw,dSoS..
stab ilizare . ex pri mand rezisten \a termi ca cu:
a 1
1 n 0 1
100 JslS:' rrr' · R =-+ I --1+- [m2·K/W] (1.6.26)
1.6.1 .2.2 Convectia libera
a1 i =1 .A., a,
Transm isia c aldurii are loc ca urm are [W] (1 .6.18)
a m iscarii unu i fluid pe langa o supra- notand cu: Expre sia coeficientu lui globa l de
fa\a datorita diferen\ei de densitate . transmi sie a calduri i printr-un perete
Acest mod de transmi sie a calduri i se
<1J, 1 = JJ COSW C 0Slu,
1 dS,dSz ( 1.6. 19) c il indri c compus din mai mul te straturi
2
SlS2 '/[(
intalneste: in incaperi . la curgerea ae- are form a:
ru lui ca ld sau rece de-a lun gul elemen- in care cJ>21 este coeficientu l de ira- k=- - - - - - - - - -
telor de constructii; la curgerea aeru lu i diere reciproca (coe fic ien tul un ghiu lar _ 1_ + f_ - 1-- !nd,., + --1-
pe supra fe\ele inca lzi toare; la circulatia mediu sa u factorul de forma) si se cal- a,d , ,=, 2a,
d, a,d,.1
libera a lich idului in jurul suprafe\ei culeaza pr in metoda integrarii directe [W/ m2K] ( 1.6.27)
incalzitoare de la schimbatoarele de sa u me tode aprox imative (m etoda exprimand rezisten\a termica cu:
caldura etc. Fenomenu l este influen tat coe fi cien\il or lui Poleak sau metoda in - R = - 1-+ f - 1- ln ~+-1-
de trei fac tori: for tele gravitationale, tegrari i cu diferente fi ni te). a ,d 1 , "' 1 2A 1 d, a 2d 1.1
ce le de visco zitate si difuzia termica in calcule le practi ce se uti lizeaza [m2KfW] (1.6.28)
din zonele cu temperatura ridica ta metoda coe fic ient ilor lui Po leak , adica: Valorile coeficien\ilor de schimb de
ca tre ce le cu temperatura scaz uta. (1.6.20) caldura w si m sunt determinate din
Pentru caz uril e practice se po t uti li- condijii le de stare si mi5care a fluidelor .
za urmatoarele re latii: i n care q; 12 si qi?! sunt coefic ientii
- convec tia libera la o placa plana unghiu lari m edii si se pot ca lcu la
verti ca la sau cilindru verti ca l: tin and seama de for ma , pozitia si ma -
 J. lnstalatii de incalzire
1.6.2. Elemente de transfer
de masa
Ma terialele de constru c\ii opun o
anum ita rez isten ta la trecerea vapori -
lor, in func\ ie de stru c tura lor si de
con\inu tul lor de umiditate.
in termoteh nica cons truc tiil or, pro -
ce se le de difuzie a lichidelor, gazelor
si vaporilor prin porii materialelor (ca-
ram ida, beton , lemn , izola\ii etc .) re-
prezinta exemple de transfer de masa
inso tit de tran smisia caldurii, absorb\ia
sau modificarea fazelor.
Relatiile generale ale campului de
umiditate si ale fluidului de vapori dintr-
un element de construc\ii se obtin pe
baza ecuatiei difuziei vaporilor a lui Fick.
g = {3.JC = {J_C1 - C2) {kg/ m 2 ] (1 .6.29)
in care f3 ~s te coeficientul de sc himb
prin di fu zie a vaporilor de apa {m/s],
iar C 1 si C2 sunt concentra\iile vapori -
lor intre planurile unde se produce di-
fu zia [kg/ m 2].
Expresia fluxului de vapori difuzat se
poa te calcula $i in func \ie de diferenta
presiunilor parti ale ale vapori lor de
apa,
g = /:J,pv 1 - pv2) [kg/m 2 ] ( 1.6.30)
in care b este coefi cientul de sc himb
prin difuzie a vaporilor .
Campul de concentratie p v al vapo-
rilor dintr-un element de construc\ii se
determina, in mod analog, ca si cam-
pu l de temperatura T cu re latia:
P r= Pvr B(
R v Pvr Pv2 ) [Pa] (1 .6.3 1)
in care:
- Pvl si pv2 sunt presiunile partiale
ale vaporilor din aer din cele doua me-
dii separate de elementul de construc-
!ii ;
- Rvx - rezistenta la vapor i a elemen-
tului de construc\ii pana in stratu l x,;
- Rv - rezistenta la vapori a elemen-
tului de cons tructi i [m/s] care se ca lcu-
leaza cu rela\ia:
[m/ s] ( 1.6.32)
in care:
- M1 este coe fi cientul de difuzie al
vaporil or de apa in fun c\ie de tem-
peratura medie a stratului [s- 1 ] ;
- 81 - grosimea fi ecarui strat [m];
- ko1 - factor de rezisten\a la perme-
ab ilitate la vapori a stratului j.
1.6.3_ Curgerea fluidelor
In conducte
An sa mblul de conduc te impreuna cu
utilajele (cazan, pompe, schimba toare
de caldura etc .) si accesori ile respec -
ti ve (robinete, vane , c lapete de reglare
si de se ns etc .), care asigura produce -
Capitolul 1: Probleme generale
rea, transpor tul si distributia fl uide lor,
av )
2
formeaza sistemu l hidrau lic sa u insta- (
2g 1S•c
latia hidrau lica.
in instala\iil e de incalzire, se intal- - energiil e cineti ce in punctele 1 si 2
nesc in general doua situatii distincte: de pe tronsonul de con duc ta.
- data fiind insta la\ia c u toate ele- hr 1.2 este energia disipata intre punc-
mentele componente, se cere sa se tele 1 si 2
determine diametrele con duc telor prin - relafiile pentru calculul p ierderilor
care circula astfel inca t la consumatori de sarcina
sa fie asig urate debitele de caldura • pierderile de sarcina lineare, re-
solicitate, indiferent de pozi\ia aces- prezen tand consumu l de energie me-
tora in ra port c u punc tul de producere canica a unitatii de greutate a fluidului,
sau de racord . Operatiunea se rezuma cand acesta parcurge distan\a I, adica
la calculul de dimensionare a re\elei este energia consumata pentru invin -
de conducte a instala\iei . gerea rez isten\elor de frecare a fluidu -
- data fiind in stala\ia c u toate ele- lui pe Reretii con ductelor
mentele componente, inclusiv diame- .1pd = RI [Pa] ( 1.6.35)
trele conductelor care alcatuiesc re\ea- Pierderea de sarcina liniara unitara
ua de alimentare cu agent termic, se este data de rela\i a:
cere sa se verifice din punc t de vedere R = '1Po [Palm] (1.6.36)
; hidraulic si anume daca sunt asigurate I
debitele de caldura solicitate la con - Este dependenta de raza hidrau lica
sumatori. Opera\iunea se rezuma la r, de viteza fluidului v, de natura fluidu -
verificarea corectitudinii calculului hi- lui (carac terizat prin densitatea p si co-
draulic de dimensionare al conductelor. eficientul de vi scozitate dinamic TJ) pre-
in instala\ii le de incalzire, miscarea cum si de rugozitatea E a pereti lor con-
fluidelor este, de ob icei, turbulenta si ductei, exprimata prin coeficientul de
numai in cazuri excep\ionale este lami- frecare .:l, si se poate scrie sub forma
nara. .:l v 2
La calculele hidraulice ale unei retele R =-- p [Palm] (1.6.37)
d 2
de conducte este necesar sa se \ina
seama de caracteristicile: Coefic ientul de frecare sau de rezis-
- geometrice: numarul de noduri , nu- tenta hidraulica lineara .:l a fast studiat
marul de tronsoane si lungimea aces- prin cercetari experimentale si a rezul -
tora precum si de numarul de inele; tat ca:
- hidraulice: debite (fluid , caldura), - pentru curgere laminara in conduc -
viteze ale fluidului, sarcin i hidraul ice te R < 2320 se calculeaza cu relatia lui
!
disponibile. ' Darcy:
Re\elele de conducte din instalatiile .:l = 64 (1 .6.38)
de incalzire sunt inelare (inchise), iar Re
curgerea fluidelor este considerata ca - pentru curgere turbul enta se utili -
o miscare permanenta si unidimensio- zeaza formula lui Colebrook - White:
1 nala, fiind caracterizata prin doua ma-
1 [ 2,5 1 k
rimi principale: -;=-21og Re -Fi+ 3,7 1 d (1 .6.39)
i - viteza fluidului v [mis]
- cota piezometrica Hµ = z + _E__ in care:
pg - d este diametrul conductei [mm] ;
care reprezinta caracteristica de - k - rugo zi tatea absoluta [mm] .
presiune a curentului unidimensional, • pierderile de sarcina locale apar
variabil in lungul curentului de la o de-a lungu l conductelor in zonele d e
sectiun e la alta, datorita disiparii con- neuniform ita\i (curbe , co turi , robinete,
tinue a energi ei hidraulice in ca ldura va ne etc.) si se calculeaza cu relati a:
.1p,= Z o.. 2, ~ ~p
prin lucrul mecanic al fortelor interne
[Pa] (1.6.40)
de viscozitate.
in care ..[~ sunt coe fici en \i de ·
1.6.3.1 Modelul matematic al unei rezisten\a loca la, dependenti de forma
reJele inelare este dat de: obstacolului care produce rezisten\a lo-
- ecuatia de continuitate: cala.
G = v1S1 - v2S 2 = canst. (1 .6.33)
- ecuatia energiilor (Bernoullif. 1.6.3.2 EcuaJia fundamentala a
p ierder ilor de sarcina
( z+ -
pg '
av' ·) (
p ) +( -
2g '
lz+-
rg '
(av')
p ) + -
2g
+hr,, Pentru retelele din instala\iile de incal-
zire, \inand seama de rela\iile 1.6.37 si
(1.6.34) 1.6.40 se prezinta astfel:
in care: r. z + _(!_) }_/ v' , v2
pg ,,,, .Jp ~ ri --;; P+ Ic:--;;P [Pa]
- sun t energii le potenfiale in punctele sau
1 si 2 de pe tron sonul de conducta ;
 Capitolul 1: Prob leme generate I. lnstalatii de incalzire

[Pa] (1.6. 41)
unde ti nan d seama de ecuatia de
continu itate 1.6.33, in care , expri mand
sec tiun ea con ductei in fun ctie de dia-
metrul d [mm ] si debutul de fluid
G [k g/ h] se obtine forma fi nala a p ier-
deril or d e sarcina totale.
..1p = 6,25 1 0~ £ (li.+ I ~ l [Pa]
d'p d )
(1.6.42)
re lati i pe baza caruia se fac calculele
hidra ulice de dimensionare $i de veri -
ficare a re\e lelor de conduc te din in-
stalatiile d e inca lzire.
1.6.3.3 Calcu/u/ hidraulic al refelelor de
conducte
in calculele practice pot interveni cazurile:
- cunoscut a fiind re\eaua de conducte
a instala\i ei, cu caracteristi cile fiecaru i
tron son (lungimea I, diametrul d , debitul
de fluid G) si traseul cu rezisten\ele loca-
le, prin inl.o cuirea valorilor date de rela\ia
1.6.40 si efectuarea operatiilor respective
se obtine pierderea de sarcina .1p.
- c unoscut fiind traseul re\elei de con-
..
1 ducte si caracteristicil e fiecarui tron son
(lungimea I $i debitul de flui d G) $i , in
unele cazuri , presiunea disponibila H, se
cere sa se determine diametrele con-
ductelor care alcatui esc tronsoanele re-
telei. in acest caz problema se reduce la
dimensionarea re )elei de conducte, care
este mai difi cila, deoarece coeficientul lui in teri oare
Darcy - ). - depinde de diametrul conduc- a = 0,33, iar pentru re\elele de transport
tei si de vi teza v a fluidului. a = 0, 10. in cazul necunoasterii presiu nii
Calculul de dimensionare a unei retele se disponibile H, diametrele preliminare ale
face printr-un calcul iterativ , impartindu- conduc telor se stabilesc in func\ie de de-
se in etapele: bitele de fluid G si de vitezele v ale flu-
a - calculul preliminar, in care se stabi - idului in tronsoanele de conducte. Vite-
lesc diametrele preliminare ale conducte- zele vale fluidul ui in tronsoanele de con -
lor, presupunand cunoscute, fie presiu- ducte se considera, in general, cres-
nea disponibila H (ex.: instala\iile de in- catoare de la consumatori spre sursa
calzire prin gravitate, instalatiile cu abur termica.
de presiune joasa etc.) fie viteza v a flu - b - calculul de verificare consta in a ve-
idului (ex. : instalatiile de incalzire cu apa rifica daca pentru diametr ele preliminare
calda cu circulati e prin pompare etc.). stabilite, pierderile de sarcina inregistrate
in cazul cunoasterii presiunii disponibile 1 la debitele nominale pe diversele circuite
H, diametrelepreliminare ale conductelor alimentate dintr-un nod sunt mai mici
se stabilesc in func\ie de debitele de fluid sau sensibil egale cu presiunea dis-
G $i de pierderea de sarci na Rm. Valoa- ponibila in nodul respectiv, ad ica:
rea Rm se determina din relatia care ex- :r (RI+ Z) ~ Hd [Pa] (1 .6.4 5)
prima legatura dintre pierderil e de sarci- Pentru calculul hidraulic al conductelor
na totale I: (RI + Z) ale circuitului consi- sunt necesare urmatoarele opera \ii preli-
derat si presiunea disponibila H cunos- minare:
cuta, a aceluia$i circuit, adica: i - intocmirea schemei coloanelor instala-
H 2'. :r (R/+Z) [Pa] (1 .6.43) I tiei de incalzire care se deseneaza la
unde se aproximeaza ca pentru pierderi- ' scara 1:50 sau 1:100 plansele dintre ni-
le de sarcina in rezisten\ele locale se veluri, coloanele, corpurile de incalzire cu
consuma 2 = aH, rezultand pentru in- legaturile la coloane;
vingerea rezisten\ei lineare: - intocmirea planului profilului re\elei de
:r (R~ = (1 - a)H, de unde se ob)ine: distribu\ie a conductelor care alimentea-
(1 - a )H za coloanele;
Rm=--- [Palm] (1 .6.44) - inscrierea pe fiecare tronson de con-
II ducta din plan si schema: debitul de
$i in care valoarea coeficientului a este caldura 0 , sau debitul de fluid G; lungimea
stabi lit pe baze stati stice considerandu- I $i diametrul d ale conductei Un ipoteza
se pentru instalatiil e de incalzire verificarii regimului hidraulic al instalatiei).

1.7. Marimi ~i unitafi de masura

I
I
Nr Denumirea I Sistemul de unita\i
crt. SI M kgf s Rela)ii de conversie
1 Caldura masica J/kg K kcal/kg·°C I 1 W/m2 K = 1/41 85,5 kcal/kgf- °C
2 Caldura latenta de vaporizare
'
J/k g kcal/kg I 1 J/k g= 1/41 85,5 kcal/kg
3 Coe ficient de transfer de caldura W/m2K kcal/m2·h·°C 1 W/m2·K = 1/ 1, 1623 kcal/m2·h·°C
4 Conductivitate termica W/mK kcal/m·h·°C 1 W/m·K = 1/ 1, 1623 kcal/ m·h·"C
5 Debit (flux) de caldura W, kW kcal/h 1 kW = 103 W/m2 = 860 kcal/h
6 Densitatea fl uxului termic W/m2, kW/m' kcal/m2·h 1 kW/m2 = 10 3 W = 860 kcal/m2·h
7 Energie J, kWh kgf· m, kcal 1 J = 0, 102 kgf m
1 kW = 1Q3 W = 860 kcal/h
8 Entalpie specifica J/kg kcal/kgf 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kgf
9 Forta N kgf 1 N = 0,102 kgf
10 Presiune Pa, N/m2 , bar kgf/cm 2, at, 1Pa = 1 N/m2 = 10·5 bar = 0, 102 kgf/m 2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 Put ere W = J/s kgf·m/s 1 W = 0, 102 kgf·m/s
kcal/h 1 kW = 103 W = 860 kcal/h
-
12 Putere calorica kJ/kg kcal/kg 1 kJ/kg = 1/4, 18 kcal/kg
13 Rezisten\a termica m2 KNI/ m2 h °C/kcal 1 m2 KNI/ = 1, 1623 m2· h·°C/kcal
14 Tempera tura K oc 1 K = 1 °C
Punct triplu al apei: 0 °C = 273, 16 K
15 Viscozitate dinamica kg m s kgf s/m2 1 kg· m s = 0, 102 kgf s/m2
 .- -

. - ·• .... ..:;

Capitolul 2
' termica a cladirilor ;\~~~~.~>~-~
Protectia .. .. . . .

.. ~. . . ., ·..
.._;. . ,.- -.... ~
.- ~.o ; • - "·"'
.
,_
:
•
....:· . .. ·, ......
~.: -'-
• •
. '
"1'
:.

~· -~.-_-:~_ ~--
.,. .
..
~

--.·-·:

. .. ~ - .
 Capitolul 2: Proteqia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire

2.1. Elementele
de constructii ale cl adirilor
3 24
· f-!--1- - -
, 3.
;-. 29 -A !3~ -- ~o
' '
2.
--;-t-

Protec\ia termica a elementelor de EXT EXT EXT

construc\ii care delimiteaza incaperile
incalzite, se real izeaza in vederea asi-
gurarii cli matului interior impu s de exi-
gentele igienico-sanitare $i de confor t
INT INT
la cladirile de locuit si ter\iare, de con-
ditiile necesare desf3$urarii muncii $i
procesu lui tehnologic la clac.Jir ile in-
dustriale, precum $i pentru reducerea
consumului de energie $i de com-
bustibi l in exp loatare. Pro lec\ia ter - i1 30 ... 40 14 .. 2s
1 1
mica se realizeaza atat pentru ele-
mentele de construc\ii perimetrale. cat -. ~',.:··................

$i pentru elementele de construc\ii 1==::::::--4··...:'.... ><'

interioare care despart spa\i1intre care EXT . · ~~~:::~::~~
.---..,.--'"'-.. . '· ·.. .
exista o diferenta de temperatura mai . ,,., ·.....
mare de 5 K .
INT ---,.__=,'>::<'· INT
t=::=:::::-''l·'<·,,:---<·
2.1.1. Anvelop a clad irii '··<·,-..:.:'·.-
Este alca tuita din totalitatea suprafe-
\elor elementelor de construc(ii perime-
tra le care delimiteaza volumu l interior 3 11 5
I!
r. . 1 ~ 24 2 2~4 6 24 4 4 10
-1 : '
16
(incalzit) al unei cladiri, de mediul exte- ---"---- - (115) i '-
= --=
rior sau de s pa\ii neincalzite din exte-
riorul cladirii.
E
=
=- EXT
~
-----
Calculele si verificarile term otehni ce ===
...___
se refera la urmatoarele elemente de -- - --
----- - ~
-~

construc\ii perimetrale : ~

• partea opaca a pere\ilor exteriori, INT '==:

inclusiv suprafa\a adiacenti1 rosturilor =:
-- - - -
desc hise; b4 bs b5
componentele tran sparente $i
tran slucide ale peretilor exteriori $i Fig. 2.1.1. Perefi exteriori:
acoperi$urilor (tamplaria exterioara, pe- 3, 24 a - monostrat;

re\ii vitra\i si luminatoarele); a , - zidarie de caramida plina; az - zidarie de caramida

• plan$eele de pe ultimul nivel, de
sub terase $i poduri ;
• plan$eele care delimiteaza cladirea
la partea inferioara fata de mediul exte-
rior (bowindouri, ganguri de trecere etc.);
• plan$eele de peste pivnile si sub -
soluri neincalzite;
• plac ile amplasate pe sol si pere\ii de
pe conturul exterior al subsolurilor par-
tial sau complet ingropate in pamant:
• pere\ii $i plan$eele care separa vo-
lumul cladiri i d e spa\ii adiacen te nein -
ca lzite sau mull mai putin incalLite,
precum si spatiul rosturilor inchise.
2.1 .1 .1 Perefii exteriori
in zona !or opaca - sunt execu tati
dintr-un sing ur material (monostrat) -
figura 2.1.1 a - sa u din mai multe
straturi de m a teriale diferite (multi stra t)
- figura 2.1. 1 b.
2.1.1.2 Elemente de construcJii vitrate
Prin acestea se realizeaza iluminatul
natural. trecerea partiala a radia\i ei
solare $i ventilare naturala a spatiilor
interioare. Ele su nt: tamplaria ex terioa-
ra (ferestre $i usi). pere tii vitra ti ,
lum inatoarele .
eficienta GVP; a 3 - zidarie de blocuri din beton celular BC/\
EXT.
I=====-=== ·. GBN35 sau GBNSO;
b - multistrat;
b1 - structurali din beton arrnat. captu5it cu zidarie de
:::::::::= ' INT blocuri BCA; b2 - structurali din beton armat captusiti cu
:::::::::::= "· termoizola.tie din po/istiren celular sau vata minerala
protejata cu zidarie de caramida eficienta: b3 - panouri mari
din beton armat tip sandwich, cu termoizolatie din
pol1stiren celular sau placi din vata minerala G 100; b~ - structurali sau nestructurali din
zidarie de caramida eficienta. cu termoizolafic din polistircn ce/ular sau vata minera/a
protejata cu zidarie de caramida eficienta; bs - cu s trat de aer neventi/at; bB - cu strat de
I aer ventila t; b1 - cu strat de termoizolatie situat la interior.
Tamplaria exterioara (ferestre si U$i) foi de geam, sudate ·sa u etan$ate pe
este compusa din ansamblul rama (toe contur. astfel in cat intre foi sa . se cre -
$i cerce vea) si foli e de geam. eze un spa\iu inchis, erm eti c, umplut
Rama se executa din lem n, din metal cu aer sau c u alte .gaze inerte (argon.
(aluminiu sau o\el) - cu sau fara inser\ie kripton . xenon etc .) sau un spatiu par-
de material termoizolator pentru rupe - \ial vidat. in scopul reducerii transferu-
rea pun\ilor termic e. Dupa modul de lui conductiv $i convec tiv intre foile de
desc hidere ramele pot fi simple, cupla- geam. Una sau ambele foi ale geamu -
te si duble (fig . 2. 1 2) lui term opan pot fi tratate special.
Vitrajele se executa din unul, doua sau Ferestrele $i U$ile cu cercevele meta-
mai multe foi de geam; pot fi simple sau lice sun ! prevazute cu tampoane ter -
termoizolatoare (dub le sau tripl e). moizolante pentru intreruperea pun\ilor
Geamul simplu poate ti clar incolor, termice (fig. 2. 1.3).
absorbant sau reflectan t. Este important ca la elementele mo-
Geamurile terrnoizolatoare (lermo- bile ale tamplariei ex terioare sa se ia
pan) sunt executa te din doua sau trei masuri spec iale de etansare contra
 r. lnstala!ii de incalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor

infiltratii lor de aer, prevazandu -se gar- 2.1.1.3 Terase $i plan?ee spre poduri 2.1 . 1.4 Plan?ee spre coridoare
nituri din cauc iuc sa u din alte materiale neinciitzite exterioare
simi lare. Planseele de terasa (fig. 2. 1.4) au, Au struc tura unui planseu obisnuit la
obligatoriu, in componen ta \or si urma- care se adauga un strat de termo izola-
2 INT toarele straturi : ti e, amplasat fie la interior sub pardo-

~ ~;~,
- straturi cu ro\ termo si hidroizolator; seala, fi e la exter ior , montat in cofraj
- beton de panta, pentru realizarea odata c u turnar ea betonu lui plac ii si
in clina\iei necesare in vederea colecta - protejat c u tencuiala.
2 3 Ug2 rii ape\or pluviale;
1 2
a b EXT - bariera contra vaporilor de apa, 2. 1. 1.5 Plan?ee spre pivnif e
amp lasata pe partea calda a stratului ?i subso luri neincii lzite
termoizolator ; Sunt prevazute cu un strat de ter-
- strat de difuzie sau strat de aer moizola\ie (polistiren , vata minerala,
RF1i ,.
11J-~H-~'_;::_::----.--i I~ ventilat, amplasate deasupra elemente- vata de sticla, poliuretan etc.) amplasat
·--~· I 1
lor din care trebuie elimina\i vaporii de fi e sub pardoseala, fie la intradosul
Ra I RF apa (sape, beton de panta etc.);
- protec\ia exterioara a hidroizola\iei:
plan5eului (fig . 2. 1.6).
La p \anseele spre incaperil e nein -
·~~-~, I
,--" strat de pietri s de 4 cm grosime - la te- ca lzite este necesar a se avea in
RF21 ra se nec irculabile , dale prefabricate din vedere si tipul de pardoseala preva-
beton - la terasele circu labile, sau pe- zut. Se 5tie ca tempera tura normala a
c licu\e speciale. talpii pi cioru lui incal\at este de 29 .. .
Planseele spre poduri (fig. 2. 1.5) sunt 30 °C si ca pierderea de caldu ra su-
prevazute cu un strat de termoizola\ie ferita de acesta, in direc\ia pardose lii,
(zgura, cenusa de termocentrala , vata in sezonul rece , creeaza senza\ia de
minerala etc.) protejat cu o 5apa de disconfort. La picioru l incaltat corect
ciment de 3 cm grosime. (pantofi , ciorapi), transferu l termic se
2 face preponderent prin convec\ie si
d e
Fig. 2.1.2. T ampl arie ext eri o ar a: ferest re
~ i u ~i di n lem n :
9
a - fereastrii simplii; b - fereas trii cuplatii; -s " (N )
l=:'::======::::=::====::::::::~:::::+-7
c - fereas tra dub/a ; d - usii vitrata ; e - u~a -~ N
~"7=~~~~~~~~~6
opaca:
5 --- s
4
1 - toe: 2 - cercevea: 3 - geam (simplu, dublu
sau triplu) : 4 - panou opac. 3 3
-2 I 2
?
\
<D
I '
I
I \ C\i

i-.- :1 - 12 N

' l_.1..-- -'--"'---'--'

a b

Fig. 2.1.4. Alcatuiri de pl a n ~ee spre terase:

a - terasa circulabila; b - terasii necircu/abila;
a - plan$eu din beton armat: 2 - b eton de panta: 3 - bariera contra vapori lor:
4 - termoizola\ie (poli stiren, vata minerala etc): 5 - strat de difu zie a vaporilor :
c c 6 - sapa de protec\ie; 7 - hidroizola\ie; 8 - nisip; 9 - dale de moza ic 20 x 20 x 2 cm:
I
10 - pietri$ margaritar : 11 - strat de prot ectie cu folie refl ec tan ta; 12 - tencuiala .

Fig. 2. 1.5. Alcatuiri de pl a n ~ee spre po d

I
__J_ a - cu polis tiren sau vatii minerala;
d
T b - cu zgurii expanda ta;
5
- planseu din b eton armat; 2 - tenc uiala;
~ - b, - .J j.--b2----l 3 - termo izola\ie (polistiren, vata minerala
~- - ___b_
1 _ _ _ _ _ _ ___, e tc): 4 - termoizola\ie (zgura expanda ta):
l{)
5 - sapa de mortar din ci ment.

t . .... .;. ... . . . ..;. . . . ::."-: ."·: ."-:. . -. :·:.- .:-::.:-:~~.

C')
b
Fig. 2.1.3. Ferestre ~ i u~ i din m et al: ;'.?; 5
a - variant3 cu tampoane avand
A = 0, 2 ... 0.3 Wl m-K si C:b1 ::; 0.2 b 1 ; N

b - varian tii cu tampoane avand

A = 0. 1... 0, 2 W/ rn-K si Eb1 <O 0,3 b f.
d = di stan\a minima intre profilele din
alumin iu opu se:
b1 - latime;:i tampoanelor termoi7olan te:
b, = la ti mea tocu lui si a cercevelei:
a b
c = tao:mon termoi zolant.
 ------- --- - - - - -- -- - -- - -
-
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire

radia \i e, iar se nza \ia de rece d epind e
de tem pera tur a pardose lii , de tem -
p er atur a ae rului in ap r opi er ea
p ard ose lii si d e timpu l de sta\io nare
(f ig . 2. 1.7).
l a p iciorul incaltat usor sau descult
tra nferu l termi c spre pardoseala se
SUBSOL a realizeaza , in cea mai mare parte, prin
:!: 0 .00 conduc tie, in func \ie de temperatura
acesteia si de coefi cientul de asimilare
a caldurii la contact - b - caracteri sti c
materi alului din care este campu s
stratul superior al pard oselii finite:
b =~ A.cp [W -s- 1t2/m 2-K] (2.1 .1)
conform datelor din An exa I [J/kg- K] .
in func \ie de valoarea coeficien tului
b, pardoselile se pot c lasifica din p unct
de vedere al senza\i ei de cal d-rece
(tab . 2. 1.1.).
Rela\i a de coresponden\a intre coefi-
1 cientul b si coeficientul de asimi lare s 24
este:
Si· = ~ 2: ·b = 0,008526 b [W/m2-K] (2. 1.2)
in care To este peri oada de osc ilati e
diurna a temperaturii exterioare
( T0 = 24 ore = 86 .400 s).
in categoria pardoselilor reci sunt
inc luse: marmora, piatra naturala, as-
fal tul, betonul , mozaicul de ciment,
piatra sparta, mozaicul vene\ian, gre-
sia, p lac ile ceramice etc. (fig . 2. 1.8).
in categoria pardoselilor calde sunt
incluse: parchetul , covorul PVC, mo-
cheta etc . (fig . 2. 1.9).

2 . 1. 1.6 Plan~ee amplasate pe p a m ant

Sunt prevazute cu un strat termoizola-
tor pe toata suprafa\a sau eel pu\in pe o
tasie cu la\imea de 1,0 m pe tot conturul,
b amplasat fie peste placa din beton - sub
tradosul p lan$eului; c - termoizola.tie: spuma pardoseala, fie sub placa din beton.
poliuretanica la in tradosul p lanseului; I Pentru reducerea pierderilor de caldura
1 - pla~u din beton armat; 2 - sapa de mor- perimetrale, este obligatorie prevederea
,< unui strat termoizolator la nivelul soclului.
tar din ciment; 3 - term oizola\ie din poli stiren c
sau vata minerala; 4 - t ermoizolatie din placi
Fig. 2.1.8. Pardoseli reci:
de BCA; 5 - spuma pol iure tanica; 6 - mortar 2. 1. 1. 7 Pere/ii care separa spafiile
din ciment. a - be ton asfaltic pen tru hale indus triale: , incalzite de c e le adiacente neinca lzi te
b - da le din piatra naturala (marmura, bazalt,
s au mult m ai pu/in incalzite
gresie etc); c - mozaic;
Aceste elemente pot fi sau nu preva-
"C 1 - planseu din be1on armat; 2 - beton asfaltic; zute cu un strat termoizolator.
3 - m o r1 ar rni x1 d e var ~ i c irnen t ; Anumi te elemente de mob ilier, de
4 - µia1ra naturala; 5 - moza ic. exemp lu, dulapuri le in perete sa u
- 2
-3
6
4
3
5 2

0 2 3 4 Iii I
ii
oc
a b c
3of-.---~-~---- ,

Fig. 2.1.9. Pard ose li calde:

a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mocheta;
1 - p l an~eu din beton armat; 2 - termoizola\ie; 3 - ~ pa de ega lizare ; 4 - larnele parchet de
10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (l inoleum) de 15 mm grosi rne; 6 - covor tip mo-
c he ta de 10 .. .20 mm grosime.

--- - 5 Tabelul 2. 1. 1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al

0 ' -- -- -· ' - - - - - - - ' - senzatiei de cald-rece
10 20 30 ti[ "C] Ti pul pard oselii dupa Coefi cient de asimilare Coe fi cientul de asimilare
b senza \i a de contort termica la contac t -b- termica s 24
Fig. 2.1.7. Senzat ia de co ntort p en tru tal- la contact c u talpa [W -s- 112/m2-K] [W/m2-K]
pa pic io rului i n c alfat i n fun ct ie d e tem- p iciorulu i
peratura p ardoselii Op: _ _ _f_oarte cald _ _ ___ < }_?_Q_____________ <_ =hQ_ __
a - durata de s tationare pe pardnseala {hj; Cald 350 .. .700 3, 0 .. .6,0
b - temperatura aerului interior t, {°Cj; ___-_-_o
~_p-_t.,--
i niaT--~- ~ _-- -- 7D0 ... 1osq_ ~~----------~-.q-:-: ]_._Q_ -
1 - prea cald; 2 - adrnisibil ; 3 - rac oros; _ __!3~coros _ __ __ _ _ 1050c: · 1400 _________ - ~, 0 , .. 1SQ
4 - rece; 5 - foa rt e rec e. Rece > 1400 > 12,0
 l. lnstala~ii de incalzire
biblioteca , pot reprezenta elemente de
separare a spa\iilor int eri oare cu rezis-
tenja la tran sfer termi c si capaci tate de
acumulare a caldurii , deloc neglijab ila.
in situatia separarii a do ua spatii de
temperatur i diferite trebuie luata in
consi derare rezistenta termica introdu-
sa de un astfel de element de mobilier
sub forma sumei rezistenjelor termice
(fig . 2. 1. 10).
Relatia d e calcul a rezisten\ ei termi ce
este:
R = LR,= 4 R,+ 2RL [m2.KJW] (2 .1.3)
I I
q
- uniforme sau care pot fi considerate clude atat incaperile incalzite direct (cu
T1
R, R, R, R,
~ RL
I I
I
q I
T1
R, R; R, R;
RL RL
I I
I I
Fig. 2.1 .10. Schema de calcul a elementelor
de mobilier interior pentru separarea spatiilor
cu temperaturi diferite.
a b
d e
Fig. 2.1.11. Clasificarea puntilor termice :
a - zone cu arii diferite fa exterior fata de in-
terior: b - zone cu grosimi sau/si materiafe
diferit c ; c, e - zone cu incfuziuni par,tiale din
materialc cu conductivitii fi diferite; d, f -
zone cu inclu71uni totale din materiale cu con-
duct1V1ta t1 diferite; a. b, c. d - pun .ti termice
I i /1 i a r e
e. f - punti termice punctuafe;
1 - punte tennica punctuala; 2 - agrafa in -
Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor
in care: 2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A -
- R, es te rez isten ta term ica superfi -
ciala interi oara (R; = 0, 125 m2.KJW); Se ca lculeaza ca suma tu turor ariil or
- RL - rezisten\a termi ca specifica elementelor de constructii perimetrale
prin peretele de lemn al elementului ale acesteia prin care au loc pierderi le
de mob ilier [m2. KJW]. de caldura. Suprafe\ele se delimiteaza
prin axele geometri ce ale elementelor
2.1.1.8 ConsideraJii generale privind de constru c \ii interi oare :;;i prin fetele
alcatuirea anvelopei interioare ale elemen telor de cons truc\ii
Din punct de vedere termotehnic, perimetra le.
elemetel e de constructii care alcatu-
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate 2.1.3. Volumul cladirii - V-
din straturi omogene, cvasiomogene :;;i
din punti termice. Reprezinta volumul delimitat pe con-
Straturile omogene au grosime con- tur de fetele interioare ale elementelor
stanta cu caracteristici termotehnice de construc\ii perimetrale. Volumul Vin -
T2
uniforme. I elemen te de incalzire), cat :;;i incaperile
Straturi/e cvasiomogene sunt alcatui - : incalzi te indirect (Iara elemente de
te din doua sau mai multe material e incalzire), dar la care caldura patrunde
avand conduc tivitati termice diferite, prin pere\ii adiacen\i, lipsiti' de o ter-
dar care pot ti con siderate ca straturi moizola\ie semnificativa. in acest sens
omogene avand conductivitati termice se considera ca facand parte din
echivalente. volumul cladirii: camari, debarale, vesti-
Puntile termice (fig. 2. 1.11) repre- 1 buluri , holuri de intrare, casa scarii,
I zinta zone ale anvelopei unei cl adiri in pu\ul liftului :;;i alte spa\ii comune. Nu se
care rezisten\a termica , altfel uniforma, includ in volumul cladirii: camerele de
este sensib il modificata ca urmare a pubele , verandele, precum si bal -
T2
faptu lui ca izotermele nu sunt paralele coanele :;;i logiile, chiar in situa\ia in care
cu suprafetele elementelor de con - ele sunt inchise cu tamplarie ex1erioara.
structii . in consecinta, fluxul termi c -
altfel unidirectional - este sensibil mo- 2.1.4. Alegerea elementelor
dificat. in zonele puntilor termice se de constructii din punct de vedere
modifica :;;i temperaturile superficiale
interioare.
termotehnic
Puntile termice apar datorita: Se face astfel incat sa se realizeze,
- penetrarii par\iale sau totale a in principal, urmatoarele:
elementelor de constructii perimetrale, - rezisten\a termi ca minima necesara
cu materiale avand o conductivitate pentru asigurarea climatului interior,
termica diferita; limitarea flu xului termic :;;i econom isirea
- schimbarii grosimii elementului de energiei in exploatarea c ladirilor;
construcjii ; - evitarea condensarii vaporilor de
- diferentei intre ariile suprafetelor apa pe suprafata interioara a elemen-
interioare :;;i exterioare, a:;;a cum apar telor de construc\ii ;
1 la col\urile dintre pere\i, precum :;;i la - rezistenta la perm eabilitate la va-
1 cele dintre pere\i :;;i plan:;;ee.
pori, pentru limitarea sau eliminarea
Din punctul de vedere al lun gimii lor , fenomenu lui de condensare a vaporilor
punjile termice se clasifica in: pun\i ter- de apa in interiorul elementelor de
c mice liniare; pun\i termice punctuale. constru ctii;
Din punc tul de vedere al alca tuirii !or, - stabilitatea termica necesara, atal
pun\i le termi ce sunt: pe limp de iarn a, ca t :;;i pe limp de
2 - con structive, realizate prin inclu- vara.
ziuni locale de materiale avand o con- De asem enea, la real izarea unui
ductivitate termica diferita; element de constructii perimetral tre-
- geometrice, realizate ca urmare a buie avute in vedere urmatoarele:
unor forme geometrice specifice (colturi, - amplasarea stratului termoizolator
schimbari ale grosimilor etc.); se face de preferin\a spre ex teri or; ma-
- mixte, avand ambele caracteri stici terialele cu proprieta\i termoizolatoare
bune, dar tara rezistenta mare la per-
de mai sus.
lnfluenta pun\i lor termi ce liniare :;;i a meab ilitate p en tru vapori , creeaza
celor p unctuale asupra zonelor c u condi\ii defavorabi le la difuzia vapori lor
alcatuire omogena se cuantifica, in de apa daca sunt amplasate catre
calcule, prin coefi c ien\i liniari 'JI, res - interior; ele provoaca 0 cadere brusca
pectiv, prin coeficien\i punctuali X, de a curbei de temperaturi prin grosimea
transfer termic , care amplifica sau, in elementului, nu in sa :;;i o cadere cores -
unele cazuri , diminueaza amp loarea punzatoare a presiunii , astfel ca apare
flu xului lermic unidirectional. pericolul formarii condensatului pe fata
rece a term oizolatiei;
 Capitolul 2: Protec!ia term ica a cl adirilor
- bari erele de vapori, alca tuite din
materiale cu rezisten ta mare la per-
m eabilitatea vaporilor de apa, treb uie
amp lasate pe fata calda a termoizola-
tiilor;
- pentru ca un element usor sa fi e
echivalent cu unul masiv, es te necesar
sa aiba o rezistenta termica sporita cu
atat mai mull c u cat este mai U$or;
- sunt de preferat , in genera l, solutiile
fara straturi de aer neventilat, deoarece
pri n acestea vaporii de apa tree cu
U$Urin\a, ei neavand, practi c, rez isten\a
la permeabilitatea vapori lor.
2.2. Dimensionarea
elementelor de constructii
perimetrale din punct
de vedere termoteh nic
2.2.1. Obiect ivele calcul ul ui
te rm otehnic
Verificarea term otehnica se face atat
la cladirile noi, cat $i la cele existente
care urmeaza a fi supuse unor lucrari
+
de reabilitare si de moderni zare, in- '
diferent de sistemul de incalzire utilizat.
Verificarea term otehn ica a cladirilor,
se face la trei nive luri:
- pe ansamblul c ladirii, prin verifica-
rea rezisten\elor termice spec ifice me-
dii ale tuturor elem entelor de construc -
\ii care alcatuiesc anvelopa c ladirii $i
prin verificarea cuantumului coeficien-
tului global de izolare termi ca, ambele
pe considerente termoenergetice;
- pe fiecare incapere, prin verificarea
rezistentelor term ice specifi ce corec ta-
te pe considerente de confort, precum
si pentru ob tinerea datelor necesare
proiectarii insta lati ei de incalzire;
- verificari generale: verificarea ab -
sentei peri colului de condensare a va -
porilor de apa pe suprafata interioara
a elementelor de constru c \ii ; veri fi ca-
rea lipsei ac umularii de apa de la an la
an in stru c tur a interi oara a elementelor
d e constru ctii s i el iminarea posib ilita\ii
umezirii excesive a materialel or termo-
izola nte; verifi carea s tabilitatii termi ce
a elementelor de co nstru c tii $i a inca -
p erilor.
Se admite ip oteza ca transferul ter-
mic se face in regim stationar .
2.2.2. Calculul termotehnic
pentru stab ilirea grosimii
stratului te rmoizolator
Dimensionarea stratului termoi zo lator
la elementele de construc tii perimetrale
c upri nde:
a) Determinarea rez is tentelor termice
si anume:
rezistentele termice minime
necesare R',,,·c din considerente igieni-
I. lnstala!ii de incalzire
co-sanitare si de con fort . astfel inca t interior , pr in asigurarea indic ilor globali
sa fi e limitata diferen ta ti t,max intre tern - de con fort termi c PMV si PPD, in fun c-
peratura aerului interior $i temperatura tie de temperaturile medii de pe supra-
superfic iala medie a suprafetei interi o- fetele interioare ale elementelor de
are (conf. 2.2.3.2.); con stru c tii perimetra le (conf. STAS
- rezisten fele termice minime nece- 13149 ,,Fizica constructii lor. Ambian\e
sare R 'nec 0 din considerente igienico- termice moderate. Determinarea indici -
sanitare si de confor t, astfel incat tern - lor PMV si PPD si nivele de performan -
peraturile pe suprafe\ele interioare, atat , ta pentru ambian\e").
in camp curent , ca t si in dreptul punti - i c) Calculul la difuzia vaporilor de apa
lor termice, sa fi e mai mari decal tern- prin elementele de constru c\ji perime-
peratura punctului de roua e,. fiind evi- trale pentru limitarea condensarii vapo-
tata aparitia condensatului pe supra- : rilor de apa in interiorul acestora (2.2.5).
fe\ele interioare (conf. 2.2.3.2); d) Calculul la stabilitate termica a
- rezistenfe/e term ice minime, nor- elementelor de construc\ii perimetrale
ma te R'min in scopul reducerii consu- in vederea limitarii oscilatiilor tempera-
mului de energie in exploatare (cont. · turii pe suprafata interi oara a acestora.
2.2.3.2); precum si a temperaturii aerului interior
- rezis tentele termice specifice co- (con f. 2.2.6).
rectate R' cu luarea in consi derar e a
influentei puntilor termice, pe fiecare 2.2.3 . Determi narea rezistentelor
elem ent de con stru ctii perimetral (cont. termice specifice ale elementelor
2.2.3. 1). de const ructii opace
De asemenea, se lac urmatoarele
verificari : 2.2.3. 1 Rezistenfele termice specifice
• compararea valorilor R', calc ulate efective
pentru fi ecare incapere in parte, cu , Se determina pornind de la ce le uni-
rezistentele termice minime necesare ! direc ti onale la care, pentru determina-
R 'nec stabi lite din consi derente igieni- : rea rezistentelor termice specifice co-
co-sani tare $i de confort (cont. 2.2.3.2); ; rec tate se ia in consi derare influenta
• compararea valori lor rezisten\elor punti:or termice.
termice corectate medii R:r, calc ulate
pentru fi ecare element de construc tii 2.2.3.1.1 Rezistenta termica specifi ca
pe ansamblul cladirii. cu rezistentele un idi recfionala - R -
termi ce minime normate R~,in in scopul Rezistenta termica specifica unidi-
reducerii consum ului de energi e in : rectionala a unu i element de construc tii
exploatare (con f. 2.2.3.2); alcatuit din unul sau mai multe straturi
Rezisten\ele termice specifice corec- din materiale omogene, fara punti
tate R' servesc $i la: termi ce, inclusiv, din eventuale straturi
• determinarea coeficientului global de aer neventil at, dispuse perpendicu-
de izolare termi ca G sau G 1 (conf. lar pe directia fluxului termi c , se calcu -
normativelor C 107 / 1 ,.Normativ privind leaza cu relatia :
ca lculul coeficientil or globali de izolare R = R 5 , + "I.Rs + LRa + Rse
termica la cladirile de locuit" sic 107/2 [m2. KJVV) (2.2. 1)
,. Normativ privind ca lcu lul coefi cien \ilor in care:
globali de izolare termi ca la c ladiri cu - R 5 ; si Rse sunt rezistentele termice
alta destinatie decal cea de locuit"}, in su perfic iale determinate cu relatiil e
scopu l stabilirii nivelulu i de perform an- R 5 , = 1/ a,. Rse = 1/ae in care a; si ae re-
ta term otehnica de ansamb lu a c ladirii . prezinta coeficien\ii de transfer termic
$i compararii cu valoarea normata, I superfi cial interi or $i. respectiv , ex te-
stabilita in vederea limitarii consum ului ' rior; va lori le rezisten\elor $i ale coefi -
de energi e pentru incalzirea cla diri lor; cientilor se considera in calcu le in
• calculul necesarului de cal dura, in func\ie de directi a si sensul fluxului ter-
vederea proi ec tarii instalatiilor de mic con form tabelu lui 2.2. 1; la deter mi -
incalzire. ; narea rezisten\elor termice ale elem en-
b) Delerminarea temperaturilor pe telor de constructii interioare. pe am-
suprafata interioara a elementelor de . bele suprafete ale elementului se con -
constructii (util iza nd programele de sidera valori a, = ae = 8 W/ m 2 -K ; in
calc ul automat). in vederea: spatiile neincalzi te, indiferent de sensul
- verificarii ri scului de apari\i e a flu xului termic, se considera
condensatu lui superfi cial, prin compa- a, = ll'e = 12 W/ m 2 -K;
rarea temperaturil or minime pe supra- - R,, - rezisten\ele term ice ale stratu-
fata interi oara 15 ; mm c u temperatura ril or de aer neventilate (tab . 2.2.2) se
punctului de ro ua e, a starii aerului din iau in fun c ti e de directia si sensul
incapere (determinata in func tie de flu xului term ic si de grosi mea strat ului
temperatura si umiditatea relati va a de aer; valorile din label, din coloana
aerului interi or); ,,flu x termi c orizontal" sunt valabi le si
- verif icarii conditiilor de co nfort pentru fluxuri termice incii nate cu eel
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor

mult 30° fa\a de verticala, iar cele din rior prin intermediul unor gauri de di - ori zon tale. 1500 mm 2/ m 2. in aceste
coloanele ,, flux termic vertic al" sunt mensiuni redu se . Daca intre stratul de condi\ii reListenta termi ca se ca lculea-
valabile si p entru flu xuri inclinate cu eel aer si mediul exteri or nu exista nici un za a tat fara aportul stratului de aer' cat
mult 30° fata de ori zon tala (m 2K/W); strat term oizolant si gaurile prevazute si fara eel a stratur ilor amplasa te intre
Rs - rezisten1a term ica spec ifica a sunt astfel di spuse inca.t sa nu se poa- stratul de aer si mediul exteri or.
unui strat omogen al elemen tului de ta naste un curent de aer prin stratul
construc tii se determina c u relatia: de aer considerat, stratul de aer se 2.2.3. 1.2 Rezistenfa termica specifica
poate considera in calcu le ca un strat corectata - R' -
R,= id (m2K/W] (2. 2.2)
de aer neventilat. Rezis tenta termi ca spec ifica corec ta-
in care: - Strat de aer slab ventilat, cand stra - ta se determina la elementele de con -
- d - grosimea de ca lc ul a stratului , turi le de aer au legatura c u mediu l ex- struc\ii c u alcatuir e neomogena; ea tin e
[m] ; terior prin intermediul unor gauri avand seama de influenta pun\ilor termic e
. - ..i. - conducti vitatea termica de cal - dimensiuni intre 500 si 1500 mm 2/ m2 . asupra valorii rezisten\ei termi ce spe-
c ul a materialului (Anexa I) pentru stru cturi verticale si intre 500 $i : cifice determinate pe baza unui calcul
[W/m -K] . 1500 mm2/m 2 pentru straturi orizontale . ' unidirec\ional in camp c urent. respec-
Relatia 2.2. 1 se utilizeaza si pentru in aceste condi\ii, rezistenta termica a tiv in zona cu alca tuire predominant
determinarea rezisten\ei termi ce speci- 1 stratului de aer slab ventilat se consi- omogena.
fi ce in camp curent, a elem entelor de dera in calcule ca jumata te din valorile Rezisten \a termica spec ifica corec -
constructii neomogene (cu pun\i termi- prevazute in tabelul 2.2.2; daca re- tata R ' respectiv , coeficientul de tran-
ce). zisten\a termica Rs a straturilor ampla- sfer termic corectat U ' se calculeaza
in calculul unidirectional, suprafetele sate intre stratul de aer si mediul ex- cu rela\ia generala:
izo terme se considera ca sunt paralele terior depa$e$te 0, 15 m 2-K/W, rezis- U = J_ =J..+ ~+ll [W/m2.K]
cu suprafa\a elementului de construc1ii. tenta termi ca a acestor straturi , care se R' R A A
La elementele de construc\ii cu per- considera in calcule, se limiteaza la (2.2.3)
meab ilitate la aer ridica ta, determina - valoarea de 0, 15 m2·K/W. Trebuie sa in care:
rea rezisten\ei termice specifice unidi- 1 se respecte, de asemenea, condi1ia ca - R este rezisten\a termica specifica
rec \i onale se face cu luarea in conside- : gaurile sa nu fie dispuse astfel incat sa unidirectionala aferenta ariei A
rare a prevederi lor STAS 647 2/7. · favorizeze un curent de aer prin stra tul (m2. KfW] ;
Cand exista un oarecare grad de de aer considerat. - I - lungimea puntilor termice liniare
ventilare a spa\iului de aer, deci o co- - Strat de aer bine ventilat, cand de acelasi fel, din cadrul suprafe\ei A
municare c u mediul exterior, apar ur- i straturi le de aer au legatura cu mediul [m].
matoarele situa\i i: exterior prin intermediul unor gauri Coeficien\ii spec ifici liniari 'I' si
- Strat de aer foarte slab ventilat care, pentru straturi verticale, depa- punctuali X de transfer termic aduc o
ca nd exista o legatura cu mediu l exte- $esc 1500 mm 2/ m 2 si pentru straturi corec\ie a calculu lui un idirec\ional, 1i-
' nand seama atat de prezen\a pun\i lor
Tabe lul 2.2.1. Coeficientii de tran sfer termic supe rficial a; / a.,, in W/m 2. K ~ i
termice constructive, cat si de compor-
rezi stentele termice superficiale Rs; I Rse, in m 2·K/W
tarea reala, bidimensionala, respectiv ,
Elemente de constru c1ii Elemente de construc\ii tridimensionala. a flu xului termi c , in zo-
in contact cu: in contact cu spa\ii nele de neomogenitate ale elementelor
Direc ti a si sensul ventilate neincalzite: de construc\ii .
flu xului ter.mic • exteriorul • subsoluri si pivni\e Se fac urmatoarele precizari :
• pasaje deschise (ganguri) • poduri - pun1ile termice punctuale rezul tate
• rosturi deschise • balcoane si logii inchise la intersec \ia unor punti termice liniare,
• rosturi inchise de regula, se neglijeaza in calcule;
• alte incaperi - coeficien\ii 'f' si X se determina pe
Ct..IRsi Ct.e/Rse a.;/Rsi a.c/Rse baza calculului numeric automat al
Tc campurilor de temperaturi si ei se in-
T, _-f-t .. (Tu) 8/0, 125 24/0,042') 8/0, 125 12/0,084
troduc in rela\ia (2.2.3) cu semnele !or
O.e
a; 1
i 1Te(T
- - · T,
11 )
8/0, 125 24/ 0,042') 810 , 125 12/0,084
algebrice. Semnul (+) reprezinta o re-
ducere a rezisten\ei termice corec tate
a. 1 , -+-=T, R' fa\a de rezisten\a termica unidirec-
6/0, 167 24/0,042 ') 610, 167 12/0,084
O.C i - - Te(Tu) \ion ala R: semnul (-) are o frecven\a
' ) Pentru conditii de vara: a.e= 12 W/ m 2·K , Rse=0,084 m 2·K/W mai redusa si semnifica o marire a
valori i R ' fata de valoarea R. in C 107/3
,, Norm ati v privind calculul termotehnic
Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate
al elementelor de construc tii ale c ladi-
Ra [m2.KfW] 1

i ril or" si in C 107/5 ,, Normati v privind

Grosimea stratului Directia si sensul fluxului termic Ra (m2 · ~ -- ; calculul term otehnic al elementelor de
de aer Ori zontal - Vertical--- -
- ·-- --- -- constructii in contact cu solul", se dau
· rmmJ ascendent descendent tabele cu coefi cien\ii 'I' si X pentru o
5 0, 11 0.11 ______ Q._11____ serie de detalii utilizate in mod c uren t;
- - - - --------
- - 7
0, 13 _o, 13 __QJ1 _ _ - pentru calcu le la faze preliminare
-~--

10 ·-
o_, 1_5_ ___
·-
0, l._5 _ --
0, 15-- - de proiectare, rezistenta termica speci -
15 _--92 17 · - · - · __Q,_l6 - _O, 1 ~ --- - fica corectata a elementelor de con-

1
- -
25 0,18 --- ·~--· -
O_,_!§_ _ - - Q_J_~
--~- stru c \ii neomogene poate Ii determina -
-
50 -
0, 18 ---·-- 9_, 16 - o.~l. - ta c u metoda aproximati va de ca lcu l
-- 100
300
0,.1§_ - - - - __Q_.J._6 - -
0, 18 0, 16
-
___Q.2_2 _ _
0, 23 j data in C 107/3 . Se procedeaza astfel:
• se imparte elementul de construc\ii
 Capitolul 2: Protecria termic a a cl adirilor I. lnstala!ii de lncalzire

in straturi paralele cu suprafata ele- siuni , reali za te dintr-un materia l avand maxima posibila, in procente:
men tului :;;i in zone perp endic ulare pe o concluc tivitate termica echivalenta;
suprafata acestuia, asa cum se arata in
},' = !i.J. [W/m·K) (2.2.11)
IRoa,; F\n,n 1001 [%) (2 .2. 14)
figura 2.2. 1. Straturile se definesc I R.
i U = 1, 2, 3) iar zonele se definesc in care R a este rezistenta termica a De exemp lu , pentru un raport
rn (m = a, b . c, d}. Straturile au grosimi stratului de aer [m 2KJW] . Rm,,JRmin = 1.5 eroarea maxima este de
dr iar zonele au arii Anr Se calculeaza • se calculeaza valoarea minima a 20%, p entru un raport Rma/Rmm = 1,25,
ariile zonelor A (A A A A ) si rezistentei termice Rmin cu relatia: eroare maxima este de 11 % , iar pentru
m a b' 1
c• d ,
Ponderea acestora f fata de aria Rm111 = R 5 , +IR,+ Rse [m 2.KfWJ (2.2.12) ' R,na/Rmin = 2, eroare maxima este de
totala A = IA m·. .
m .
• se calc uleaza rezistenta termica 33 %.
t = A, _f = Ao.f _ Ac.f Aa ' specifica corectata R' ca m edie aritme- '
' A ' " A' <-A'" =)\ (2.2.4)
tica a valorilor Rrim $i Rmm: : 2.2.3. 1.3 Rezistenfa term ica specifica
lr~de fa+ fb + fc + fd = 1 (2.2.5) medie - R;,,-
In acest fel , elementul de constructii [m2. KfW) (2.2 .1 3)
Rezistenta termica specifica medie a
a fost impar\it in fragmente m ca~e ' • se calculeaza eroarea relativa unui elem ent de constructii se
sunt omogene din punct de ~edere
termic. Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru !If; max [K]
Fiecare frag ment mI {de ex . , a J• a2'
Grupa Destinatia cladirii <{', l Valori normate L1t; max
a;i, b 7, b 2 ...... )are o conducti vitate ter- ! I
fllica A.m; o grosime d o pondere f si cla dirii [%] [K)
0 rezistenta termi ca Ff . m . Pere ti Tavane Pardoseli
' mr !
• se determin a vatoarea maxima a · Cladiri de locuit, I
rezistentei termice (Rma,), folosind rela-
tia de calc ul: camine, internate I
60 4,0 3,0 2,0
1 f,
fe= R + R,, + ~
f0 f, f
+,;;,,
[W/m2· K] (2.2.6)
I · Spitale, polic li nici s. a.
;
50 4,5 3,5 2,5 I
· Cre$e, gradinte
.in care: Ra, Rb, Re :;;i Rd reprezinta re-
. scoli , licee $.3.
Ztstentele termice R, calculate cu rela- ~ --- - 1-- - -· - - - · - - - -- - - - -- _ ____J - - - - - - - - - - - - -
.,1 :
tia (2.2 . 1) · Alte cladiri social 50 4,5 3,5 2,5
.,..•
I
I
• se determ ina rezistentele termice I II - culturale,cu regim I

echivalente R1 ale fi ecarui strat neo- ' i

normal de umiditate ' I
mogen in parte : I - -- - - - - - - - - -- -- ---..-·- --- - - - - - - -
· Cladiri socia le cu regim :
_)__=~+~+.!.o__+_J,_ [W/m2.KJ _
ridi ca t de umiditate
!
f:?' R., Ro, R c 1 R.1, (2.2.7) ! ! 'I
Ill · Cladiri de produc\ie ' 60 6,0 4,5 3,0
in care:
I c u regim normal de i
R _!!J__R =~· R _ d , -R d, I
ar A ' bJ A ' q- - , umiditate '
•1 o, ..t ,
d1 = -
A.c1,
I

'
- -- - ---- ---- - · - - -I ------- -- - - --- - - - - -
· Cladiri de produc\ie -575 0 ,8 - D.t, max 3,5
(2.2.8) i
IV cu regim ridi ca t I
I
Rezisten tele termice echivalente R \
1
;e pot calcula, in varianta, c u relatia: ! de umiditate '' 6t; max = t; - e·i,
R,=% [m 2 ·KIW] (2.2.9)
i ") e, - este temperatura punc tului de roua corespunzatoare lui t, :;;i <pi din
incapere _
_in care A.'; este conductivitatea terrni - '
c.a echivalenta a s tratului j, care se ca l-
----~T
_a_b_e_lu
_l_2_._
2_.4~ Temperatura punctului de roua
0
8, [ C]
culeaza c u relatia·
Umiditatea
l'I = }.a,- fa + Ab{fb ~ + A.dJd[Wlm K] •
)._CJ .fc
relati va Temperatura aerului interi or t, [°C]
j • . (2.2.10) I a aerul ui cp
- n aceasta vanan ta de calcu l, stratu -
[% ] 12 14 16 18 20 22
iile de aer neventilat trebu ie sa fie inlo- - - -- - -
100 + 12 0 + 14 0 + 16 0 + 18 0 + 20 0 + 22 0
cU!te cu str aturi de acelea:;;i dimen -
- -- --- 95 + 11 ,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 2 1,2
90 + 10,4 + 12,4 + 14 ,3 + 16,3 + 18 .3 + 20,3
II 111
Slratun "( 85 + 9,6 + 11 ,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
123 80 + 8,7 + 10.6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
Flux
1
' lerrnic
75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15.4 + 17,4
70 + 6, 7 + 8.6 + 10,5 + 12,4 + 14.4 + 16,3
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 + 11 ,3 + 13,2 + 15, 1
+ 13,9
- -60 + 4,5 + 6.4 + 8,2 + 10, 1 + 12,0
~~-=·U
55 I + 3,2 + 5. 1 + 7,0 + 8,8 + 10.7 + 12,5
d1d3 50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11, 1
17 · -1
45 + 0,4 + 2,3 + 4, 1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
d;>
40 - 1.0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
Fi 2 2 + 4, 1 + 5,9
'iI ter~ · · · 1 · Schema ~e ca lc u l pentru d e-1 35 - 2,6 - 1, 1 + 0,5 + 2,3
1 _ marea rezrstenter termice corectate R'
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3.6
1
_PT n metoda aproxirnativa. 25 - 6.6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1, 1
----- -
 J. lnstala~ii de incalzire Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor

calculeaza cu relatia: in care u; sunt coe fi cien \i de transfer
termic corecta\i, aferen\i suprafetelor
A 1 [W/ m 2 K];
R =J__ = IA, = ~ Rezisten tele termic e medii R:r, se pot
m u;,, I(,A, u;) I(A,/ R;) calcu la:
- pentru o incapere ava nd mai multe
suprafete aferente unui ·aceluia$i ele-
[m2.KJW] (2. 2.15)
ment de constru ctii , de exemplu , pere-
tii exteriori la o incapere de col\;
- pentru un nivel al cladirii ;
- pen tru ansamblul unei c ladiri.
2.2.3.2 RezistenJe termice specifice
normate
Rezistentele termice specifice efective,
calculate dupa metodologia indicata la

Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturatie ale vaporilor de apa - p 5 - pentru dfferite temperaturi ale aerului [Pa]
Fractiuni de °C
t
0.0 0, 1 I 0,2 0,3 I 0,4 I 0,5 0,6 I 0.7 0,8 I 0,9
oc Presiunea de saturatie a vaporilor de apa p, [Pa)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 41 24 414 8 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 387 1 3894 39 16 3939 396 1 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 37 17 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3 169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 302 1 3040 3059 3077 3095 3 114 3132 3 15 1
23 28 10 2827 2845 2863 2880 2897 29 15 2932 2950 2968
22 2645 266 1 2678 2695 27 11 2727 2744 276 1 2777 2794
21 2487 2504 25 18 2535 255 1 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 24 13 2428 2443 2457 2473
19 2 197 22 12 2227 224 1 2254 2268 2283 2297 23 10 2324
18 2065 2079 209 1 2 105 2 11 9 2 132 2 145 2 158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 184 1 1854 1866 1878 1889 1901 19 14 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 16 10 162 1 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 14 13 1422 143 1 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 13 12 132 1 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 11 48 1156 1163 11 7 1 1179 1187 1195 1203 12 11 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 111 7 11 25 11 33 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 96 1 968 975 982 988 995
5 872 878 !384 890 896 902 907 9 13 9 19 925
4 8 13 8 19 825 83 1 837 843 849 854 86 1 866
3 759 765 770 776 78 1 787 793 798 803 808
2 705 710 7 16 72 1 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 69 1 696 700
0 6 11 6 16 62 1 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de temperatura de la O pana la -20 °C
0 61 1 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 5 14 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 40 1 398 395 39 1 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 32 1 3 18 3 15 31 2
-8 310 306 304 30 1 298 296 294 29 1 288 286
-9 284 28 1 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 25 1 249 246 244 242 239
- 11 237 235 233 23 1 229 228 226 224 22 1 219
- 12 217 2 15 2 13. 2 11 209 208 206 204 202 200
- 13 198 197 195 193 19 1 190 188 186 184 182
- 14 18 1 180 178 177 175 173 172 170 168 167
- 15 165 164 162 16 1 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
- 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
- 18 125 124 123 122 121 120 11 8 11 7 11 6 11 !:>
-19 114 11 3 11 2 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
 Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire

§ 2.2. 3. 1, este necesar a fi comrarnte cu Pentru incareril c c ladirilor de pro- in dreptul tut uror puntilor termi ce.
rezistentele termice specifice normate. duc\ie cu degajari importante de cal- I~; U s, min• Is; colt) 2:
0
e, [
CJ (2.2.19)
cele care asigura, pe de o parte, condi- dura, valoarea .JI, max nu se norm eaza, Temperatura punctului de roua se
tiile igienico-sanitare $i de contort iar, pe daca este indeplinita una din urmatoa- poate determina din tabelul 2.2 .4, in
de alta parte. realizeaza economii impor- rele condi\i i: functi e de temperatura interioara con -
tante de energie in exploatare. Aceasta - degajarile de ca ldura depa$eSC CU ven tionala de calcul t, $i de umiditatea
se face pentru fi ecare incapere in parte, eel pu\in 50 % necesarul de caldu- relati va a aerului interior , <p,. De aseme-
respectiv, pentru ansamblul claclirii. ra de calcul; nea, temperatura punc tului de roua se
- densitatea flu xului termi c degajat p oate calcula $i astfel:
2.2.3.2. 1 Rezistenfe termice specifice este de eel pu\in 23 W/ m 2 de ele- - se determina presiunea par\iala a
normate pentru asigurarea condifiilor ment de con stru ctii ; vaporilor de apa din incapere , cu rela\i a:
p,, = ~' ~·
0
igienico-sanitare :;i de contort - suprafata interioara a elementului [Pa] (2.2 .20)
Rezi sten\ele termic e specifice nor- de constru ct ii este supusa unui flux
m ate (necesare) se determina astfel in- radiant permanent sau este spalata in care:
ca t sa se asigure limitarea diferen\elor de aer uscat $i cald. - p 5 este presiunea de satura\ie co-
de temperatur a .JI, max intre tempe- Relatia 2.2.1 7 nu ·se aplica la supra- respunzatoare temperaturii aerului inte-
ratura aerului interior I; $i temperatura fe\ele vitrate. rior, conform tabelului 2.2.5 [Pa];
sup erficiala medie 15 ; m coresp un - Pentru elementele de construc\ii u- - <p; - umiditatea relativa a aerului
za toare fi ecarei incaperi: $Oare - cu exceptia suprafe\elor vitrate : urned interior [%];
.M, max = I; - 151 m [K] (2.2. 16) - sunt valabile valorile R ~ec de mai jos, - din tabelul 2.2.5. se determina tern -
Pentru toate categoriile de cladiri , se prin care se urmare$te a se compensa ; p eratura pentru care presiunea partiala
calculeaza pentru fi ecare element de iner\ia (exprimata prin greutate) redusa, a vaporilor de apa, calcu lata cu rela\ia
construc\ii perim etral rezisten\a termi- prin rezisten\e termice specifice sporite: 2.2.20, devi ne presiune de satura\ie;
ca necesara din COnSiderente ingieni- I pentru 20 kg/m2 R ~ec = 2,50 m2 ·K/W valoarea ob\inuta este temperatura
co-sanitare. pentru 50 kg/m2 R ~ec = 2,00 m2·K/W punctului de roua e,.
Pen tru elem entele de constru c \ii pentru 100 kg/ m2 R~ec = 1,80 m2·K/W Temperatura pe suprafata interioara
opace , se utilizeaza rela\ia : pentru 150 kg/m2 R~ec = 1,60 m2·K/W a elementelor de construc\ii tara pun\i
termice (sau in campul curent al ele-
R'""·:= _ .J_t _ [m 2.KJW] (2.2 .17) 2.2.3.2.2. Rezistenfe termice specifice m entelor de construc \ii c u pun\i termi-
a i .1 l ma>.
normate pentru eliminarea condensarii ce) se determin a cu rela\ia:
in care ...1 1; max este data in tabelul vaporilor de apa de pe suprafeJele ,j t
,/
t.,= t,- - - [OC] (2 .2.2 1)
2.2.4 in func ti e de destinatia cladirii $i interioare a ·R
de tipul eleme ntului de constructii. Se determina astfel inca t sa asigure ; La elementele de constructii adia-
La elementele de construc \i1 care se- limitarea temperaturilor pe suprafetele cente spa\iil or neincalzite, in locul
,r para incaperea incalzita de un spatiu interioare ale elementelor de cons tructii valorii .di = I; - te in relatia de calcul
neincalzit, in loc de va loarea ~"I I = I, - le, perimetrale sub temperatura punctului 2.2.2 1 se introduce diferen\a de tem -
in rela\ia 2.2. 17 se introduce diferen\a de roua e, atat in camp curent, ca t $i peratura (I, - tu).
de temperatura (I; - lu), in care lu re-
prezinta temperatura in spatiul neincal- ! Tabelul 2.2.6. Rezistente termice minime R!n;n ale elementelor de constructii,
zit, determinata pe baza unui calcul de pe ansamblul cladirilor de locuit
bilan \ termi c .
Nr. R;,,;n [m2. KJW]
La elemente le de construc\ii care se-
para incaperea inca lzita de un spatiu crt. Elementul de constru c \ii Cladiri oroiectate
mai pu\in inca lzit, in loc de va loarea .di, pana la 1.01 .1998 dupa 1.0 1.1998
in rela\i a (2.2. 17) se introduce diferen\a Pereti exteriori '
I
1
dintre cele doua temp eraturi interioare (exclusiv suprafe\ele '
conventionale d e ca lc ul. vi trate, inc lusiv pere\ii
Rezi stent ele term ice specifice corec- 1,20 : 1,40
·--
adiacenti rn~! uril or <:!_e~c hi ?~l_ _ . ;
·- - - - -·-
tate R ' ale tuturor elementelor de con- 2 Tamplarie exterioara 0,40 0,50
struc\ii perimetr ale ca lcula te pentru fi e- 1
3 Plan see peste ultimul
care incapcre in p arte, trebu ie sa fie
_r:iivel. sub !erase sau .P.~ ~ ~- i __ 2, 00 3, 00
mai mari deca l rezisten\ele termi ce ne- - -- ·---- ..
·-
4 Plan$ee peste subsoluri
cesare:
- - 0einca lzite :?i pivni\e 1, 10 1 .~?___
R' 2: R~cc [m2. KJW J (2.2 .1 8)
5 Pereti adiacenti rosturilor inchise 0,90 1, 10
Condi\ia 2.2. 18 se aplica $i la ele-
Plansee care delim iteaza c ladirea
mentele de co nstruc\ii adiacente rostu -
ri lor inchise, izolate fa\a de med iul ex- 6 la partea inferi oara , de ex terior 3,00 4,50
teri or, la verifi carea termot ehnica a ele- (la bowi ndouri, ganguri de
mentelor de con stru c tii interi oare, spre - - - J.r:_ecer e~~ ----- ---------- .. ----·- - - - - - . ·------
in caperil e neincalzite sau m ai putin in- 7 Plac i pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
--- - - - - - -- ·-
calzite, precum si la c ladirile incalzite Placi la partea inferi oara a
8
cu sobe. demi solurilor
La elemente le de construc\ii ale in- sau a subsolurilor incalzite
caperil or in care sta\ionarea oamenilor 4,20 4,80
(sub CTS)
este de sc urta d urata (de exemp lu, ca-
·-- !-----'----·- -· ----- ---- - -----· -- -- ··----

i
Pere\i exteri ori , sub CTS, la
' sa scarii, holuri le de intrare in cladirile 9
I demisolurile sau la
de loc uit etc.) valoril e .JI, m<Jx din tabelul 2, 00 2, 40

l
subso lurile in calzite
2.2 .3. se rn aresc cu 1 °C.
!
I

1. lnstala!ii de incalzire Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor

in zona puntilor termice, temperaturi - peraturii aerului si asimetria temperatu - mate ale rezistentelor minime R:r, se
le 15 , . se determina printr-un calcul a1_:1- rii radian te, in conformita te cu STAS dau in tabelul 2.2.6.
tomat al campului de temperaturi. In 13 149.
mod curent, pen tru determinarea tem- Pentru toate categorii le de cladiri, se Exemplul de ca lcu l 1
peraturi lor minime 151 mm este su ficient a calc uleaza pentru fi ecare element de Se calculeaza rezistenta termica
se face calculul campului plan. bidi- constructii perimetral rezislenla termi- spec ifica corectata R' pentru peretele
mensional , de temperaturi . ca necesara R;,ec 8 din condi\ia de limi - exterior al unei incaperi amplasate la
Temperatura superfi ciala medie afe- tare a temperaturilor superficiale astfel ultimul nivel al unei cladiri de locuit,
renta suprafetei interioare a unui ele- incat sa nu apara fenomenul de con- folosind metoda de calcu l exacta , cu
ment de cons tru ctii se poate determina densat pe suprafata interioara a ele- coeficienti specific i liniari !?i punctuali
cu rela\ia: mentelor de constructii , cu rela\i a: de transfer termic .
.1 I [OC] Dimensiunile si alcatuirea peretelui
fs1m= fi - - - (2 .2.22) R' = .11 = R, ~ [m2. KJW]
a, R' nec9 a,(t,-8,) 1,- a. exterior rezulta din sectiunea orizontala
in care R ' este rezistenta termica spe- !?i din cea verticala care se dau in
cifica corectata, dupa necesitati , fie a (2.2.23) figura 2.2.2. Se utilizeaza zidari e din
unei incaperi, fie a ansamblului cladirii. carami zi c u goluri verticale tip GVP
La elementele de constructii adia- 2.2.3.2.3. Rezisten/e termice specifice avand A. = 0,60 W/ m-K, de dimensiuni
cente spatiil or neincalzite, in loc ul valo- normate pentru reducerea consumului 1 240 x 115 x 88 mm !?i terrnoi zolatie din

rii .di se introduce diferen\a de tempe- de energie polistiren celular de 84 mm grosime

ratura (I, - lu). Rezisten\ele termice medii R,~ pe avand A. = 0,044 W/ m-K. Se prevad
Cu ajutorul temperaturilor superficia- c lad ire, pe fi ecare element (cont. agrafe de legatura realizate din otel
le medii t5 , m determinate cu rela\ia § 2.2.3.1.3) se compara cu rezi sten\ele inoxidabil 4qi6/m2. Perete le este tencuit
2.2 .22 se pot calcula si verifica indic ii i termice minime R:r,;n indicate de actele cu mortar avand 3 cm grosime la
globali de confort termic PMV !?i PPD, ! normative in vigoare , astfel incat sa fie exterior $i 2 cm grosime la interior, cu
precum !?i indicatorii specifici discon- I indeplinita conditia: ). = 0,93 W/ m-K.
fortului loca l: temperatura suprafetei R:r, ~ R;,,;n [m 2. KJW] (2 .2.24) Termoizolatia terasei este realizata
pardoselii , varia\ia pe verticala a tern- Pentru cladirile de locuit valorile nor- din polistiren celular de 10 cm grosime
, cu A. = 0,044 W/ m -K. Tamp laria exte-
II I
. rioara este dubla din lemn.

~ • Rezolvare:
5 1. Pentru determinarea rezislenfei
I
" I
/
·v
... i. .i...1.
/ 3 4 termice, specifice unidirectionale R, se
aplica rela\ia 2.2. 1 in care valorile coefi-
: cientilor de transfer termic superficial s-
~J"/&
- -== '-.... •
I
l[)
au considerat a; = 8 W/ m 2-K $i ae = 24
Ill! ,__
>->- - W/m2·K, conform tabelului 2.2 . 1, iar
2 ~ I 0 valorile coeficien\ilor de conductivitate
= e (') 1
"'
=
-~ .
I -
l() termica, A., conform datelor din Anexa L

.
~

0 1 0,355 0,080 0,05 1

- N
- R =- + - - + - - + - - + - =
L7~
~>---

/
8 0,600 0,044 0,93 24
j
1 ~g = 2,63 rri'- K / W
"'
Pentru stratul de polistiren celular
N

0 0
"'II s-a considerat in calcul grosimea mini -
(\J

N O'>
N"
I ma posibila, avand in vedere abaterea
admisa (± 4 mm) fata de grosimea
nominala de 84 mm.
f
2. Determinarea coeficientilor speci-
,/
I
~ ~
fici liniari si puncluali de transfer lermic
Pe baza detaliilor din figura 2.2.2 !?i
=-
3
= I
=== I . din C 107/3, se extrag coeficien\ii lini-
ari de tran sfer termic , pentru grosimea
·= "'O'> peretelui d = 45 cm si pentru conduc-
/
== I ti vi tatea ter mi ca a zidariei A.
2 - d
1 = 0,60 W/ m·K . Coeficientii '¥ se dau in
c= I
I
tab elul 2.2.7. .
.
~
:-:-:-:. -:-:.:-: """1'i •n

...:C..--L-- ';l_ _,:;:. ! Pentru

~
detaliile ,,d" !?i ,,e" s-au con -
>- ~ I'-
'-J siderat va loril e •v corespunza toare
I
I I
' '
5 grosimii a = 10 cm , avand in vedere
- ~

I Ca determin anta din punct de Vedere

termotehnic nu este grosimea plan-

!?eului, ci grosimea consolei din beton
arm at.
Coefici entul punctual de transfer
Fig . 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcu l 1:
termic aferent agrafelor metalice qi 6 mm
I - sec tiune onzo ntala; II - sect1une verticala ; 1 - beton armat; 2 - zidarie din caramizi; 3 - poli -
se extrage din ,,Normativul - C 107/3,
stiren ce lular ; 4 - beton sirnplu; 5 - mortar din ci ment.
pentru d = 45 cm si A. = 0,60 W/ m ·K :
 Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor I. lnstala~ii de lncalzire

Tabelul 2.2 .7. Stabi lirea coeficientilor 'f' (pentru exemplulul de calcul 1)
---------- - - - -
Detaliul Numarul
Sectiuni din figura 2.2.2 tabelului din
'¥
[W/mK]
c 107/3
a lntersec\ie pereti 2 0,01
cu stalpisor
Ori zontale b Colt pereti 4 0,09
c Glaf lateral fereastr a 52 cu nervuri 0, 15
d pardosea lii 23 a = 10 cm 0, 14
·e- lntersec\i e
perete cu a = 10 cm
tavan 31 0,26
Verticale a' = 10 cm
f Glaf inferior 53 a = 9 cm 0, 16
f -
g fereastra superior 54 h = 20 cm 0, 10

axele geometrice ale peretilor $i plan-

!'1'd
~,5 1,80 § ~ 2-2 seelor paralele cu fluxul tE'.rmic. Perete-
le are o stru ctura neomogena pe am-

~,
111

:. :---.-::
Zone Straturi bele directii $i punti termice.
1· 2· 3'4' s· - Se imparte panoul in zone distincte
t
•a ·q= r--- r-----•- din punc t de vedere termic, conform

~a~ \ l. figurii 2.2. 3 Ill , astfel:

a - zona de nervuri (punti termice)
l[) ~ . . - . . . - .
' 00 b .. . .. . .. . ........ . din beton armat ;
I · ·..:-'-'~- 2 b - zona de camp , alcatuita din mai
2 -t+ "b'1b\ .I .
1- 1 multe straturi, cu termoi zolatia
'9 r127 . .-1- 1 din placi de va ta minerala G100;
c - zona de imbinare orizontala;
d - zona de imbinare verticala.
~
I 4 1 2 :t: I •
in tabelul 2. 2.8 se calculeaza, pe

"' a 1~~
~..- , //I
·/
\ // ,;, )
1,.. . / _. / , !
b N; ~
r}:
., 2:·;·
'"'... ~ -~·-::;·:· r·
·1- ..
I zone, valorile LRs.
: Caracteri sticile termotehnice ale ma-
i
~,
/ ,/.
,. .
I• terialelor se iau din Anexa I.
'- 1 1 II Pentru stratul de mozaic se iau ace-
,. 4
{ or , -'//·')
~_._ ! ~
c<\;"I , , . /.
J

d <Di
~ "dld
-+-
\ leasi val ori ca pentru stratul de beton
armat.
~r
/
~ ,
•

J
/.,,.

• ,-· / '
/,• i' /
- Se calculeaza ariile corespunzatoa-
3 re fiecarei zone:
zona ,,a" (nervuri):
! A,,=(2· 1,80·0,05)+(2· 1,30·0,05)=0,3 1 m2
Fig. 2.2.3. Schemele pe ntru exemplul d e calcul 2 :
zona ,,b " (camp):
I - alca tuirea peretelui exterior; II - zonele carac teris tice ale p ere telui exterior;
Ab=(2·0,65·2 ,55)+(1, 25· 1,90)=5,69 m2
Ill - impartirea p eretelui in zone de stra turi;
zona ,,c" (imbinare orizonta la}:
1 - beton armat: 2 - va ta minerala G 100: 3 - polistiren celular; 4 - mozaic.
Ac=3 ,60 ·0 , 15=0,54 m2
X = 0,0039 WIK . 1 zona ,,d " (imbinare verticala):
3. Determi narea ariei $i a lungimilor R' = -- = 145 m?-K / W
0,688 ' i Acr2·0, 20·2,55= 1,02 m 2
Din fi gura 2.2.2 , rezulta: Aa+Ab+ Ac+Acf'0,3 1+5,69+ 0, 54 + 1,02=
A = 4,08 · 2,825 - 1,80 · 1,20 = 9,366 m2 =7,56 m2
fa = lb = 2,825 m Exemplul de calcul 2 Suprafa\a opaca a peretelui:
le = 2 · 1,20 = 2,40 m Se ca lc uleaza rezistenta termi ca : A=3,60· 2,70- 1,80·1,20=7,56 m 2
id= le= 4,08 m specifica corec tata R ' pentru peretele ! Verifi care:
11 = 1 = 1,80 m
9
exterior al unei incaperi dintr-o c ladire i A=A.,+Ab+Ac+Ad
Numarul de agrafe este: de loc uit, amplasata in zona clim ati ca ; - Se ca lc uleaza rezis tenfele termice
9,366 · 4 = 37 buc (4 buc/m 2 ) II , fo losind metoda de calcul aproxima- specifice unidirectionale:
4. Determ inarea r ezis tenfei termice tiva din anexa H din ,, Normativul - C R51~ R~e=O, 125+0,042=0, 167 m 2 ·K/W
specifice corec ta te (R ') a peretelui 107/3. R - L R 5 + (R 5 ; + Rse}
exterior Peretele exteri or este realizat dintr-un zona ,,a"
Se utilizeaza relati a 2.2.3: panou mare prefabricat :;;i are alcatuirea R3 =0.167+ 0,167=0, 334 m2·K/W
lf = _1_ = J_+ ~ +ll din figura 2.2.3 I :;;i II. zona ,,b "
Fr R A A Se verifi ca daca peretele respecta Rb= 1,784+0,1 67= 1,951 m2·K/W
incadrarea in valorile normate prevazute zona ,,c"
L ('+' ·I) = 2,285 (0,0 1+0,09)+2,400, 15 + de actele normative in vigoare, avand in Rc= 0 ,697 ~ o. 1 67 = 0, 864 m2.KNJ
+ 4,08·( 1,40+0,26)+ 1,8·(0, 16+0, 10) = vedere ca amplasamentul cla dirii este in zona ,,d"
= 2,743 WIK zona II climati ca din Romania. Rcr 1.494+0 ,167= 1,66 1 m2·K/W
LX = 37-0,0039 = 0, 144 WIK Rezolvare: - Se calculeaza p onderea zone/or c u
U = J._ = _ 1_ + 2,74 3+ 0,144 = 1. Oeterminarea rezis tentei term ice relatia 2.2.'1 (fi gura 2.2.3, Ill)
Fr 2,63 9,366 sp ecifice corec tate R ' se face aplicand 1

relatiile 2.2.4 ...2.2. 13.

= 0,380+0,308 = 0,688 W / rri' K
Di mensiunile panoului sunt egale c u
1 dimensiunile peretelui ex terior, intre
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor

0,3 1 5,69 ti ca a va lorilor Rmax si R min utiliza nd re· tamplariei exterioare trebuie sa fie mai
f, - - - = 0,041; f0 • - = 0,753; latia 2.2.13: mari decal valorile din tabelul 2.2.6.
7,56 7,56
R' = 1. 488+ 0,706 - 1.10 rrt·K/W
0.54 1.02 2 2.2.5. Difuzi a vaporilo r de apa
fc= - - = 0,07 1; fd= - = 0,135;
2. Determinarea rezistentei termice prin elementele d e con struc fii
7,56 7,56
necesare se face utilizand rela\ia 2.2. 17:
f., + f0+ fc + fo = 1,00 .1 t Comportarea unui element de con-
~ec=---
- Valoarea maxima a rezistentei a
j f,m,, struc\ii la difuzia vapor il or d e apa este
termice se calcu leaza cu relatia 2.2.6. unde t, = + 20 °C; te = - 15 °C (zona II coresp unza toare daca indeplineste
_ 1_ = 0,041 + 0,753 + 0,071+0,135 = climatica); '1 1 = 20 - (-15) = 35 K; pentru conditiile:
R nw 0,334 1, 951 0,864 1,661 valoarea L1f; max = 4K (tabelul 2.2.3) $i - can titatea de apa mw provenita din
= 0,672 W/rrt-K a, = 8 W/m2-K; R:.X = 35/8-4 = 1,09 m2·KJW : condensarea vaporil or in masa ele-
Rezulta ca se indepline$te conditi a mentului de construc\ii in perioada
1
Rm.J, = - - = 1,488 rri'-·K / W data de rela \i a 2.2. 18: R' > R~ec rece a anulu i, este mai mica decal
0,672 cantitatea de apa mv care s-ar putea
- Se ca lculeaza rezisten\ele termice 2.2.4. Rezistente term ice evapora in perioada calda a anului ,
ale straturil or 1' ... 5' (fig. 2.2.3, 111) ale suprafetelor vitrate I
I
adica:
_1__ = 1,00 = 1350 W / m'· K i mw < mv [kg/m 2 ] (2.2.25)
R; 0, 12 ' Rezisten\ele termice ale tamplari ei Nu se admite ac umularea progresi-
1. 62 exterioare (ferestre $i U$i vitrate) din va, de la un an la altul, a apei provenite
_1_ = 0,041 + 0,753 + 0.206 = 4.65 1 W / rri'-·K lemn , ale luminatoarelor si ale peretil or din condensarea vaporilor in interiorul
!{ 0,024 0,024 0,024 I ex teriori vitra\i sunt date in tab~lul elemen telor de constructii.
1,620 0.048 0.044 I 2.2.9. - cre$terea umidita\ii rel ative masice
_1_ = 0,112 ~ 0,753 + 0,135 =6209 W/rri'-K ' Pentru tamplariile metalice simple, . .1 W, la sfar$ilul perioadei de condensa-
[?, 0,036 0,036 0,036 ' realizate din profile din o\el, se consi- , re interioara, nu depa$e$le valoarea
1.620 0.048 0.044 dera urmatoarele rezisten\e termice: maxima admisibila '1 W adm data in tabe-
J_ = 0.274 + 0,753 = 2 1 8 14 W / rri'--K - cu o foaie de geam simplu lu l 2.2. 11 , unde:
R, 0.020 0,020 ' R = 0 , 17 m 2·K/W - 100 -m.
Ll W - - -
0
< Ll W aam ( Yo] (2.2.26}
1.620 0.048 - c u o foaie de geam termoizolant pd..
2 in care:
J_ = 1,00 = 23 143 W I m'·K R = 0,28 m ·K/W
R, 0,07 · Pentru al te tipuri de elem ente de - p este densitatea aparenta a
1. 62 j construc\ii decal cele cuprinse in tabe- material ului care s-a umezit prin con-
- Valoarea minima a rezistentei fer - lul 2.2.9, rezisten\ele termi ce specifice densare [kg/ m3];
mice se calculeaza c u rela\ia 2.2. 12: se determina prin experimentari de ca- - dw - grosimea stratului de material
1 1 1
Rmm=- f'- - - + - - + - - +
1 Itre institute de specialitate. in care se produce acumulare de apa
8 13,5 4,65 1 6,209
1 1 1
I
1
Din considerente de contort interior,
rezisten\ele termice specifi ce ale elemen-
I [m].
Metodele de calc ul care pot fi
+ 2 1. 8 14 + 23,143 + 24 = telor de constructie vitrate trebuie sa
fie \ utiliza te la studiul comportamentului
= . m?·K/W : mai mari decat valorile R ~ec din tabelul : elementelor de construc\ii la difuzia
0 706 ,2.2. 10. De asemenea, din considerente . vaporilor sunt:
I
- Se calcu leaza rezis tenta termica de economie de energie termica, la cla- i - metoda de calcul aproximata baza-
specifica corec ta ta R ' ca medie aritme- dirile de locuit rezistentele termice ale ! ta pe analiza fenomenului fi zic cu valori

Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor I.Rs lul de calcul 2

Oensitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparenta stratului termica de calcul Rs= d!A.
crt stratului p d A.
[kg/ m3] [m] [W/ m ·KJ [m 2·K/W]
a . Zona de nervuri (pun\i termice)
1 I Belon armat I 24 00 0,27 1,62 I 0, 167
Zona ,,a" LRs = 0, 167
b . Zona de camp
1 Bel on arma t 2400 0, 19 1,62 0, 11 7
2 Va ta minerala G 100 100 0,08 0,048 1,667
Zona ,,b" LRs = 1,784
c . Zona de imbinare orizontala
1 Belon armat 2400 0 ,246 1.62 0, 152
2 Polistiren celu lar 20 0,024 0,044 0,545
Zona ,,c" LRs = 0,697
d . Zona de imbinare verticala
1 Belon armat 2400 0 ,2 1 1,62 0, 130
---
2 Polist iren celular 20 0,06 0,044 1,364
-----
Zona ,,d" 'f,Rs = 1,494
 Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire

medii, in ipoteza regimului stati onar:
- metoda de calcul in regim real ne-
stationar , baza ta pe analiza dinamica a
fenom enului fizic printr-o metoda cu
diferente finit e de timp (analiza in timp
real).
in practica curenta se foloseste cu
bune rezultate prima metoda.
Verificaril e se fac fie pe baza
calcu lului numeric automat, care da
direct valorile m w. .1W si .JWadm, fi e
manual , prin rezolvare grafo-analitica,
utilizand relatiile de calcul din STAS
campului bidimensional de temperaturi. ale straturilor componen te iar pe ordo-
3) Se stabilesc temperaturil e rnedii 1 nata presiunile la vapori ;
ale straturilor si, corespu nzator acesto- 6) Se reprezinta grafic curba de va-
ra, din tabelul 2.2. 12, se determina va- riatie a presiunilor de satura\ie corecta-
lori le coeficien\ilor de difuzie a vapori- ' te ale vaporilor de apa in interiorul ele-
lor de apa Mr mentului de construc\ie Pskcor> calcula-
4) Se determina rezistenta la perm ea- ' ta cu relatiile urmatoare (2.2.31):
bilitate la vapori Rv a elementelor de pentru zona I:
construc;tii, pe baza coeficientilor de di-
i=' Rsu-1 .11 J2 [Pa]
fuzie a vaporilor de apa M; si a factorilor Pskccx = Pskm+ 172 ( I - -
1=1 R
rezisten\i la permeabilitate la vapori '
(1 / K 0 ) dati in Anexa I utilizand rela\ia: pentru zona II:
;
1 2

6472/4. R,. = R,.,+ R. 2+ ... +R,.,, = 2,d, Kai M, [m/s] ! '°' R"' 1'- '·il
[Pa]
PsAcC>" = Psi.m + 162( I - -
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de (2.2.30) l J= l RJ
locuit, realiza \i dintr-un singur strat 5) Se reprezinta grafic elementul de pentru zona Ill:
omogen sau cvasiomogen, nu este ne- construc\ii, <amplasandu -se pe abscisa
cesara verificarea prin c:a lcul a rezisten\el e la permeabilitatea la vapori
comportarii la difuzia vaporilor de apa;
fac excep\ie pere\ii exteriori ai incape- Tabelul 2.2.9. Rezistente termice specifice R pentru elemente de constructii
rilor cu umiditati relative ale aerului in- vitrate
terior de peste 60 % (sauna, uscatorii, Elementul de construc!ii vitrat R (m2· K/W]
spalatori i). Tamplarie exterioara din lemn
- simpla, cu o foaie de geam 0, 19
2.2.5. 1 Verificarea gratica a difuziei - simpla, cu un geam termoizolant 0,33
vaporilor de apa in interiorul - simpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 ...4 cm 0,31
elementelor de construe/ii - simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
Etapele calc ulului sunt urmatoarele: la distan!a de 2 .. .4 cm 0,44
1) Se stabilesc rezisten\ele termice - cuplata, cu doua foi de geam la distan\a de 2 ...4 cm 0,39
specifice ale straturi lor componente, - cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
Rs, utilizand relatia 2.2.2. la distanta de 2 ..4 cm 0,51
2) Se stabileste variatia ternperaturii - dubla , cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm 0,43
in interiorul elernentului de construc\ii, - dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
in ipoteza temperaturii exterioare egale la distan\a de 8 ... 12 cm 0,55
cu temperatura rnedie anuala a perioa- - tripla, cu trei foi de geam 0,57
dei reci tern care se considera: - tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant 0,69
pentru zona I: fem = + 10,5 °C Luminatoare
,. pentru zona II : tern = +9,5 °C - cu o foaie de geam 0,18
pentru zona Ill : t em = +7,5 °C - cu un geam termoizolant 0,29
pentru zona IV: tern = +6 ,5 °C - cu doua foi de geam la distanta de 1... 3 cm 0,27
Calculele se fac in ipoteza ca ele- - din placi PAS
mentul de constru c\ii este alcatuit din - simple 0,18
straturi omogene perpendiculare pe - duble .... 0, 34
fluxul termic. Pereti exteriori vitra\i
in aceasta ipoteza se pot determina - geam profilit tip U, montat simplu 0, 17
urmatoarel e te m peraturi : - geam profilit tip U, montat dublu 0,27
• pe suprafata interioara a elementului - geam profilit tubular 0,30
de construc\ii, pe baza relatiei 2.2.2 1; - placi PAS, montate simplu 0,18
• pe suprafa\a exterioara a elemen- - placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
tului de construc\ii c u rela\ia: - pereti simpli 0,22
Ll t [OC] - pere\i dubli 0,4 2
fsc= l., = - - (2.2.27)
<X,, ·R - caramizi presate din sti cla cu goluri, de 80 mm grosime 0,3 1
.1 [ = (, - f.,m - vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18

• intr-un plan n din interiorul elem en-

Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare R ~ pentru elementele
tului de construc\ii , c u una din rela\i ile:
de constructii vitrate
f,, = f, - ~ (Rs, +L Rs
1) (
0
C] {2.2.28} Grupa cladirii R ;,ec (m2- K;WJ
sau: din tabelul 2.2.3 Tamplaria exterioara Luminatoare Pere \i exteriori vitra ti
t,, = t,.+~(R,,,+ L,Rs,) (0C] (2 .2.29) I 0.39 0,31 0,33
II 0,35 0,28 0,30
in care LRsi reprezinta suma rezis-
Ill 0,3 1 0,25 0,27
tentelor termice sp ec ifice ale straturil or
amplasa te intre suprafa\a interioara, IV 0,27 0,22 0,24
respectiv, ex teri oara si planul n. La tamplaria ex terioara de la casa scarii si de la alte spatii de circula\ie, indiferent de
Temperaturile din interiorul elementelor grupa cladirii , se admite R~ec = 0,27 m2·KNV
de constructii neomogene se pot deter- La tamp laria ex terioara de la vitrin e se adm ite R ~ec = 0,22 m 2 ·K/VV
mina printr-un calct..1l numeric automat al
 J. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor

tabelul 2.2. 13. Considerand tes ca 2.2.5.3 Determinarea cantitafii de apa

pentru zona IV:
• '·= > Rs( ; - 1. JJ
_
Psw;, - P:;;,m + 132( l,- -
1= ! R Pv; si Pve• se due tangente la curba
In care: Pskm este presiunea de sa tu -
ratie a vaporilor de apa In sectiunea k
conform tabelului 2.2.5.
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor
partiale Pv ale vaporilor de apa prin uni-
rea punctului Pv, de pe su prafata inte-
rioara a elemen tului de construc\ii (co-
respunzator temperaturii aerului interior
t; $i umidita\ii relative a aeru lui interior
l.{J,), cu punctul Pvecor de pe suprafa\a ex-
teri oara a elementului de construc\ii (co-
respunzator temperaturii exterioare fem
$i umiditatii relative a aerului exterior 1.fJe
- considerata cu valoarea de 80 %).
Valorile presiunilor par\iale ale vapo-
rilor de apa din aerul interior Pv; res-
pectiv, din aeru l exterior Pve se stabi-
lesc c u relatiile:
p, - q>. · P" [Pa] (2.2.32)
' - 100
p, _ <fJe Pse [Pa] (2.2.33)
·• - 100
in care Psi $i Pse sunt presiunile de
sa tura\ie ale vaporilor de apa din aerul
interior , restectiv, exterior, determinate
c u ajutorul tabelul ui 2.2.5.
8) Oaca linia presiunilor par\iale , Pv•
nu intersecteaza curba presiunilor de
satura\ie corectate Pscor nu are loc acu-
mularea pregresiva de apa de la an la
an (ca urmare a condensarii vaporilor in
interiorul elementului de construc\ii). In
caz contrar, este necesara imbuna-
ta\irea . alcatuirii elementului de con-
[Pa] temperatura de calcu l pentru aeru l ex- acumulata care se poate evapora in
terior, se reface curba presiunilor par- perioada ca/da a anului
tiale de saturatie a vaporilor p 5 si Etapele calcu lului sunt urmatoarele:
·)2 dreapta presiunilor par\iale Pv- Pentru 1) Se stabileste durata perioadei de
[Pa] stabil irea curbei reale Pv din punctele evaporare Nv $i temperatura exterioara
medie t~5 pe acesata durata In func\ie
presiunilor de saturatie p 5 , iar punctul de temperatura fecond, utilizand tabelul
In care acestea se lntalnesc marcheaza 2.2. 14. Considerand t~s ca temperatura
suprafata de condensare. de calcul pentru aerul exterior, se
5) Se determina cantitatea de vapori reface curba temperaturi lor interioare,
care poate condensa in interiorul ele- curba presiunilor de sa tur a\ ie a
mentului de construc\ii In perioada vaporilor p; si dreapta presiunilor par-
rece a anulu i cu relatia: \iale p~ Se considera umiditatea rela-
i tiva a aerului exterior in per ioada calda
m, = 3600 ( p,, - Pscs _ Pscs - P,es N J. a anului de 70 %.
R R' ) w
2) Se calculeaza can titatea de apa
[kg/m2] (2.2 .34)
care se poate evapora In peri oada cal-
in care: ' da a anului cu relatia:
- R ~. R ~ sunt rezi stentele de per-
meabilitate la vapori ale par\ilor ele- '
('
m = 3600 P,cf{. P., Pscs' -Pves
' N )
mentului de construc\ii dintre su- R;; '
prafa\a interioara $i supra fa\a de
condensare $i, respectiv, dintre supra- [kg/m2) (2.2.35)
fa\a de condensare $i suprafa\a exte- In care:
1
rioara a elementului de construc\ii R ~. R ~ sunt rezisten\ ele la
I [m/s]; perm eabilitate la vapori a par\ilor ele-
- Pscs - presiunea de satura\ie a va- m entului de constructii dintre suprafa\a
porilor de apa pe suprafa\a de con- de condensare $i. respectiv, dintre su-
densare [Pa]. prafa\a exteri oara a elementului de
6) Se calculeaza cre$terea umiditatii construc\ii [m/s];
relative masice L1W cu rela\ia (2.2.26), - p;cs - presiunea de satura\ie neco-
corespunzatoare cantita\ii de apa mw rectata a vaporilor de apa pe suprafata
i stabilita cu relatia (2 .2.34). de condensare, corespunzatoare
1
Tabelul 2.2.11. Cr~terea maxima admisibila a umiditatii relative masice
In perioada de condensare t. W adm [%]
·- Cresterea maxima admisibila
Nr. Materialul a umidila!ii relative masice
1
crt. in perioada de condensare
1

struc\ii , introducandu-se bariere contra t.Wadm [% ]

vaporilor sau prevazandu-se straturi de 1 Belon greu, cu densitatea aparenta peste
aerare sau ven tilare a structurii. 1800 kg/m 3 2
------- -·---
2 Zidarie din caramida plina 1,5
2.2.5.2 Ca/culul cantitafii de vapori ------- - - - - - - - -
3 Zidarie din caramida sau blocuri ceramice
care condenseaza in elementul de
cu goluri 2
construe/ii in perioada rece a anului --- - ---------- ---------
Etapele calcu lului sunt urmatoarele: 4 Zidarie din blocuri mici din beton
1) Se determ ina, prin incercari, tem - u5or, pline sau cu goluri 5
peratura aerului exteri or fecond la care 5 Placi termoizolante din b.c.a., cu
poate sa apara condensatul $i tem- densitatea aparenta pana la 550 kg/m 3 5
peratura exteri oara pentru care linia 6 Zidarie din blocuri si pere!i
presiunilor par\iale Pv devine tangenta din beton celular autoclavizat ~·5

la curb a presiunilor de satura\ie Ps· 7 Tencuieli interioare 2

2) Corespunzator temperaturii aerului
,_8 Panouri din beton u5or (granulit, zgura etc) 5
ex terior egala cu fecund, se reprezinta ----- -·-------- - - · - · - ·- ----- --------- ----- ---
9 Umplutura din zgura, cenusa. granulit ' 3
grafi c ul temperaturilor interioare prin -
10 Polistiren celular I 15
e lementul de construc\ii. .. ---- -- ·- ---- - - - - - - - - - -
3) Se cons trui e$te noua lin ie Pv a 11 Sticla spongioasa 1,5
1
presiunilor par\iale pe baza presiunilor 12 Vata minerala si produse din vata minerala
de saturatie $i considerand de aceasta 1
sau fibre de bazalt 3
-- -------- ··---- -- ---·
data umiditatea relativa a aerului exte- 13 Lemn :;;i produse din lemn antiseptizate
rior de 85 % . (PFL, PAL, PAF) 5
4) Se stabile$1e durata perioadei de -
14 Produse termoizobnte din de5euri i
condensare Nw si temperatura exte- textile sinteti ce
- -- ..
2
- ------ -- . - -
rioara medie f., 5 pe aceasta durata in I ~-

15 Stabilit 2
func\ie de temperatura t econd, utilizand I
 Capitolul 2: Protec~ i a termica a cladirilor L lnstala!ii de lncalzire

temperaturii pe aceasta suprafa\a [Pa].
3) Se verifi ca condi\ia de neacumu la-
re progre siva, de la un an la altul, a
ap ei provenite din condensarea vapo -
rilor in interi oru l elementelor de con-
struc\ii, cu relatia 2.2.25 . in c:azu l in
: care condi\i a nu este indeplin ita, se iau
' masuri construc ti ve c are sa asigure
reg imul de umiditate normal al elem en-
1
tului de constru ctii: prevederea stratu -
· lui de izolare termica la exterior, preve-
· derea barierei de vapori etc.
Exemplu l de calcul 3
Se verifi ca, la difuzia vaporilor de
apa, un p erete exterior structura l din
zidari e de caram ida GVP, cu strat de
termoizolatie din polistiren celular de
8,5 cm grosime, protejat cu zidari e de

Tabelul 2.2. 12. Valorile coeficientilor de difuzie a vaporilor de apa i n aer Mi [s-1 ]
Fractiuni de °C
Tm
oc
0,0 I 0, 1 I 0,2 I 0,3 I 0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 I 0,8 I 0,9
Coefi cienti de difuz ie a vaporilor de a~ a in aer Mi. [s· 1] ; (valor ile se inmu ltesc cu 108 )
Pentru domeniu l de temperatura de la 30 pana la O °C
30 50 ,34 - - - - - - - . - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,4 1 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50 ,55 50,54 50,53 50,52 50,5 1 50,50 50,49
27 50 ,73 50,7 1 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50 ,62 50,6 1 50 ,60
26 50,87 50 .86 50,84 50,83 50,8 1 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 5 1,0 50,99 50,97 50,96 50 ,95 50,93 50,92 50 ,91 50,90 50 ,88
24 5 1, 15 5 1, 13 5 1, 12 5 1, 10 5 1,09 5 1,07 5 1,06 5 1,04 51,03 5 1,02
23 5 1,29 5 1,28 5 1,26 5 1,25 5 1,23 5 1,22 5 1,2 1 5 1.19 5 1, 18 5 1, 16
22 5 1,39 5 1,38 5 1,37 5 1,36 5 1,35 5 1,34 5 1,33 5 1,32 5 1,3 1 5 1,30
21 5 1,50 5 1,49 5 1,48 5 1,47 5 1,4 6 5 1,44 5 1,43 5 1,42 5 1,4 1 5 1,40
20 5 1,64 5 1,63 5 1,6 1 5 1,60 5 1,58 5 1,57 5 1,56 5 1,54 5 1,53 5 1,5 1
19 5 1,78 5 1,77 5 1,75 5 1,74 5 1,72 5 1,7 1 5 1,70 5 1,68 5 1,67 5 1,65
18 5 1,93 5 1,9 1 5 1,90 5 1,88 5 1,87 5 1,85 5 1,84 5 1,82 5 1,8 1 5 1,79
17 52 ,07 52. 06 52,04 52 ,03 52,0 1 52. 00 51 ,99 5 1,97 5 1.96 5 1,94
16 52,2 1 52.20 52, 18 52 , 17 52 , 15 52 ,14 52, 13 52, 11 52,10 52,08
15 52,38 52 ,36 52 ,35 52,33 52,3 1 52,29 52 ,28 52 ,26 52,24 52,23
14 52,53 52,5 1 52,50 52, 48 52,47 52,45 52,44 52 ,42 52, 41 52,39
13 52,67 52 ,68 52,64 52 ,63 52,6 1 52,60 52,59 52,57 52,56 52 ,64
12 52,8 1 52,80 52,78 52 ,77 52,75 52 ,74 52,73 52,7 1 52,70 52 ,68
11 52,95 52 ,94 52 ,92 52 ,9 1 52,90 52.88 52,87 52,85 52,84 52,82
;' 10 53, 13 53, 11 53, 09 53,08 53 ,06 53 ,04 53 ,02 53,00 52,99 52,97
9 53 ,27 53,26 53, 24 53,23 53 ,2 1 53 ,20 53, 19 53, 17 53 ,1 6 53, 14
8 53,44 53,42 53,4 1 53,39 53,37 53 ,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53 ,57 53 ,55 53,54 53,52 53 ,5 1 53,50 53 ,48 53,47 53,45
6 53,73 53,7 1 53,70 53,68 53,67 53 .65 53,64 53 ,62 53,6 1 53 .59
5 53,87 53 ,86 53, 84 53.83 53,8 1 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54 ,02 54,0 1 53 ,99 53 ,97 53,95 53,94 53,92 53 ,90 53,89
-
3 54, 18 54 , 17 54, 15 54, 14 54, 12 54, 11 54, 10 54,08 54,07 54 ,05
2 54,33 54,3 1 54,30 54,28 54 ,27 54. 25 54 ,24 54,22 54,21 54, 19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54 ,43 54,4 1 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54.66 54,64 54 ,63 54,6 1 54 ,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeni ul de temperatura de la 0 pa na la - 20 °c
0 54,68 54,69 54,71 54,7 2 54 ,74 54, 75 54,76 54,78 54 ,79 54 .8 1
-1 54,82 54, 84 -
54,85 54,87 54 ,89 54,9 1 54 ,93 54,95 54 ,96 54 ,98
-2 55 ,00 55 ,0 1 55, 03 55 ,04 55,06 55, 07 55,08 55, 10 55, 11 55, 13
-
-3 55 , 14 55, 16 55 .1 8 55 , 19 55, 2 1 55 ,23 55. 25 55,27 55,28 55,30
--
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55 ,38 55 ,39 55,40 55, 42 55,43 55.4 5
-
-5 55,46 55,48 55 .4 9 55,5 1 55,53 55,55 55.56 55,58 55,60 55,6 1
-6 55,63 55,65 55, 67 55,68 55,70 55,72 55 ,74 55,76 55,77 55 ,79
-7 55,8 1 55,83 55, 84 55,86 55,88 55,90 55.9 1 55, 93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56 .02 56,05 56,07 56, 09 56, 11 56, 13 56, 16 56,18
-9 56 ,20 56 .22 56 ,23 56 ,25 56 ,27 56.29 56 ,30 56,32 56, 34 56,35
- 10 56 ,37 56 ,39 56,4 1 56,4 2 56,44 56.4 6 56,48 56,50 56,5 1 56, 53
- 11 56,55 56. 57 56,59 56 ,60 56,62 56, 64 56,66 56,68 56,69 56,7 1
- 12 56 ,73 56,7 5 56.76 56, 78 56,80 56,82 56.83 56,85 56,87 56, 88
- 13 56,90 56.92 56 ,94 56,95 56,97 56,99 57,0 1 57 ,03 57,04 57,06
- 14 57, 08 57, 10 57, 11 57, 13 57, 15 57, 17 57, 18 57 ,20 57 ,22 57,24
- 15 57,26 57 ,28 57,29 57,3 1 57,33 57,35 57, 36 57 ,38 57,40 57,4 1
- 16 57 .4 2 57 ,4 5 57 .4 7 57 ,48 57 ,50 57 ,52 57 ,54 57 ,56 57,57 57,59

I
- 17 57,6 1 57 ,63 57,65 57 ,66 57,68 57,70 57,72 57 ,74 57 ,75 57.77
-
18 57.79 57,8 1 57.82 57,84 57,86 57 ,87 57 ,89 57,9 1 57,93 57 ,94
57 .96
....--------
57.98 58. 00 58,02 58, 04 58 .06 58,09 58, 11 58, 13 58, 1 ~
58, 17 58, 19 58,2 1 58,22 58, 24 58 ,26 58 ,28 58,30 58 .3 1 58,33
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor

caram1z1 GVP , con form fi guri i 2.2.4.
Peretele· aparti ne une i clad iri de locu it
situata in zona climati ca 11 .
Rezolvare:
1. Se stabi lesc datele generale in
tabelul 2.2. 15 si anu me:
• carac teri sti c il e higrotermice ale
materialelor componen te: densita\ile,
conduc tivita til e termice, factorii rezis-
ten\ei la permeabilitate la vapori , con-
form Anexei I;
• rezistentele termice specifice ale
straturilor componente R 5 , utilizand re-
la\ia 2.2.2;
2. Se face veri ficarea acumularii
progresive a condensatului de la an la
an, in interiorul elementului de con-
struc\i i, conform prevederil or de la
§2.2.5. 1., considerand tem = +9,5 °C
(zona c limatica II) si <p.,111 = 80 % .
in tabelul 2.2. 16 se calc uleaza:
• temperaturile pe suprafetele inte-
ri oara, exteri oara si in planuril e care
despart stra turil e componente ale pe-
rete lui, utilizand rela\iile 2.2.27 .. .2.2.29
(fi g. 2.2.4, II );
• rezistentele la permeab ilitate la va-
pori R ~ utilizand rela\ia 2.2.30;
• presiunile la saturatie ale vaporil or
de apa in interi orul elementul ui de con-
stru ctii P s1-.C1X utilizand rela\ia 2.2.3 1
pentru zona II c limati ca;
• presiunile par\ial e ale vaporilor de
apa din interior P v; utilizand relatia
2.2.32 , respecti v, din aerul exteri or P ve
utilizand rela\ia 2.2.33.
Se reprezinta grafic elementul de con-
struc\ii in fi gura 2.2.4, Ill, amplasandu-se
pe abscisa rezisten\ele la permeabilitate
la vapori ale straturilor componente, iar
pe ordonata presiunile de vapori.
Se reprezinta grafic curba presiunilor
de satura\ie corectate a vaporilor de
apa in interiorul elementului de con -
struc \ii si linia presiunilor par\iale, utili-
zand datele calc ulate in tabelul 2.2 .16.
L inia presiunilor parti ale nu intersec-
teaza c urba presiunilor de sa turati e co -
rectate si deci nu are loc ac umularea
progresiva de apa de an la an.
3. Se face calculul cantita\ii de va-
pori care condenseaza in elemen tul de
construc\ii in perioada rece a anului in
tabelul 2.2. 17, conform § 2.2.5.2.
Temperatura exterioara de incep ut
i de condensare tecond = - 4 °C s-a deter-
' minat prin incercari , ea corespunzand
temperaturi i exterioare pentru care lin ia
presiu nilor par\iale devine tangenta la
c urba presiunilor de saturatie. Pentru
aceasta temp eratura exter ioara, in
tabelul 2.2. 17 si in figura 2.2.4, II si Ill ,
se ca lc uleaza si se traseaza grafi c tem -
peraturil e interioare, curba presiunilor
I de satura\i e si linia presiunilor par\i ale.
1 considerand umiditatea relativa a aeru -
1 lui exterior de 85 %.
Se stabileste durata perioadei de

p Si 1 2 3 '"' ~Se
[pal 1J:" @ @ ~) 5
CD 2500
(~i ' _fi).__(w_~(.1)~ ~ nr. plan separatie 2400
2340
2300 ~-
2200 \~ ~ 1- - ps I
I - - pv !
2100 ~ ~
nr. strat
2000 -~ \
1900 .\""' \ "a"
1800 \""" \ / !em = +9,5°C
1700
'\_\I\ "b:z
__:_c_J , \tee= -4°C'\
t l CJ
0 1600
2
® 3 4 se 1500
!es= -9°C
\\ ~
1400 --
____ !-..+ \- -- - --~- 1435 . .
_,_

1300
-~ \ \
'"';----- '-:- t - - -

+15
1200 '\\. \-\-----_ ~ \- ~~.?
...........___ \ . . . v

~,, \ \
11 00
1000
~·

'\ ',,\.~ ---- "\

900 INT.· ~~/'\ \ 107
~--

"EXT .
800
700
""'' ~'
\
_:~-/~\'~
600 ~~~

~" '
-5 519 . .
500
'
'
--....,._
400 ., .
•1----- '
- 10 -
'•
'•
300 '
353 ~
.---. -
37 1,5

200 284
- 15
'•
'•
100
-20
:.1
+----- 0
Rvlm / SI
3 8
65,90· 10 133,82· 10 11,33· 108
133,82· 108 - I r- - - -+--- - - - - - ---<- --+-+-
8
7,34 10 32_4. 108
tSc 8
207,06·108 43.73·10
--+- - - -+-
Fig . 2-2.4. Schemele pentru exemplul de calcul 3 :
I - a/ca tuirea peretelui exterior; II - grafice de tempera turi; Ill - grafice de presiuni.

- ------ ------- - - . - - - - - -
 Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de lncalzire

conden sare N,v = 900 h si temperatura · Tabelul 2.2.13. Temperatura medie a aerului exterior les si durata perioadei de conden-
exteri oara med ie tes = -9 °C pe acesta ' sare NW' corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
durata, in functie de temperatura lecond. Zona I Zona Ill
Zona II
utilizand tabelul 2.2. 13. Considerand ~ lecond
tes = -9 °C ca temperatura de calcul '
NW tes NW tes NW !es
[OC] [h] [OC] [h] !OC] [h] [OC]
pentru aerul exterior, se reface curba
10 4000 1 4300 0 4700 -1
presiunilor pa rti ale de saturatie a :
vaporil or p 5 $i dreapta presiun ilor par- ' 9 3700 0 4100 -1 4300 -2
!iale p.,. Pentru stabilirea curbei rea le p.,, 8 3450 0 3800 -1 4350 -2
din punctele Pv; si Pve· se due tangente 7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
la curba presiunilor de saturatie p 5 , iar : 6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
punctul in care acestea se intalnesc i 5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
m archeaza suprafa!a de condensare. : 4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
Se determin a ca ntitatea de vapori 3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
care pot conde nsa in interioru l elem en- 2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
tului de construc tii in perioada rece a · 1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
anului, utilizand rela\ia 2.2.34: I 0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
m, = 3600( 1404 - 353 353 - 24 1,4) 900 : -1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
207,06 -10' 43,73 10" -2 900 -6 1250 -7 1750 -8
=0,082 kg /ffi -3 750 -7 1050 -8 1500 -9
-4 600 -8 900 -9 1300 -10
Pe baza valorii mw ca lc ulate mai sus,
-5 500 -9 750 - 10 1100 - 11
se calculeaza cre$1erea umidita\ii re la-
tive in timpul sezonului rece, utilizand -6 400 -10 600 - 11 950 -12
relati a 2.2.26. -7 300 - 11 500 -12 800 -1 3
-8 200 -12 400 -13 700 -14
.1 W= 100 0,082 ~ 4 82 % -9 130 -13 350 -14 600 -15
20 0,085 · I -10 100 -14 250 -15 500 -16
.1Wadm = 15 % penlru polistiren con - I - 11 75 -15 200 -16 450 -17
form tabelului 2.2.11 . -12 50 -16 175 - 17 350 - 18
Se con stata ca este indeplinita con- , -13 25 -17 160 -18 300 -19
di\ia L\ W < L\ W adm. i - 14 - - 100 -19 250 -20
4. Se determina cantitatea de apa 1 -15 - - 75 -20 200 -2 1
acumulata care se poate evapora in pe- I
rioada calda a anului in tabelul 2.2. 18.
Tabelul 2.2.14. TemperattJ"a medie a aerului exterior t'es si dll"ata perioadei de eva-
l Utilizand tab elul 2.2.14, in functie de
1 porare Nv, corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
temperatura lecond = -4 °C, se stabile$te
durata perioadei de evaporare Zona I Zona II Zona Ill
fecond
Nv = 7850 h s i temperatura exterioara Nv f es Nv l es Nv tes
medie tes = + 1O °C, pe aceas ta durata. [OC] [h] (oC ] [h] [OC] [h] [°Cl I
Considerand t es ca temperatura de , 10 4740 17 44 50 16 4050 15
calcul pentru aerul exterior, se reface i 9 5050 16 4650 16 4250 15
curba tempera turilor interioare, curba 8 5300 16 4950 15 4400 15
presiunilor de sa turati e a vaporilor p~ si I 7 5550 15 5150 15 4650 14
dreapta presiunilor partiale p ~. Se con - 1 6 5850 15 5450 14 4850 14
sidera umiditatea relativa a aerului exte- , 5 6 100 14 5650 14 5100 13
rior in perioada calda a anului de 70 %. i 4 6350 14 5850 13 5300 13
Se calc uleaza ca ntitatea de apa care ! 3 6700 13 6150 13 5600 12
se poate evapora in perioada ca lda a 2 7000 13 5900 12
6450 12
anului c u rela\i a 2.2.35:
1 7250 12 6750 12 6200 11
m,= ( 1435,3 - 1404 1435,3 973j = - - ---
3600 7850 1
0 7500 12 7000 11 6450 11
l 207,06 108 43,73 108 J • -1 7700 11 7300 11 6750 10
=3,03 kg/m2 -2 7850 11 7500 11 7000 10
Se observa ca este indeplinita condi - -3 8000 11 7700 10 7250 9
\i a de neacumu lare progresiva, de la un -4 8 150 10 7850 10 7450 9
an la altul, a ap ei provenite d in conden - · -5 8250 10 8000 10 7650 8
sarea vaporilor in interiorul elementelor ' -6 8350 10 8 150 9 7800 8
de constru c \ii, data de relatia 2.2.25: -7 8450 9 8250 9 7950 8
mw < m v. -8 8550 9 8350 9 8050 8
-9 8600 9 8400 9 8450 7
2.3. Stabilitatea termica - 10 8650 9 8500 8 8250 7
a elementelor de lnchidere - 11 8650 - 8550 - 8300 7
a cladirilor ~i a lncaperilor -12 8700 - 8575 - 8400 7
din cladirile civ1le - 13 8750 - 8590 - 8445 6
- 14 -- - 8650 - 8500 6
Prin stabilitate termica se in1elege ca -
- 15 - - - 8675 - 8550 6
pacitatea cladir ii in ansamblu , a incaperi -
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor

lor considerate ca unita\i separate sau a - plan$eele de peste ultimul nivel in- (2.3. 1)
elementelor de inchidere ale acestora de ca lzit, de sub terase $i poduri_ in care s 24 este coeficientul de asi mi -
a acumula sau de a ceda caldura $i de lare termi ca, pentru perioada osc ila\ii-
a amor1iza amplitudinea de oscilatie a 2.3.1. Criteri ile de performanta lor densitatii flu xului termi c de 24 ore,
temperaturii aerului exterior, astiel inca t ale stabilitatii termice [W/ m2-K]_
sa se resimta in incaperi cu valori reduse Pentru princi palele materi ale de con-
(amortizate) $i defazate in limp _ Aceste criterii sunt: stru ctii , va loril e coefici en\ilor de asimi-
Calculul la stab ilitate termica este o • pentru elemente de constructii : lare termi ca - s 24 - sunt date in Anexa
etapa a dimensionarii termotehnic e a - coeficientul de amortizare ' 'r p entru I, iar pentru alte material e se poate cal-
c lad iri lor, prin care se urmare $1e vara $i iarna cula cu rela\ia 2. 1.2.
asigurarea confortului termic interior p e - coeficientul de defazaj E p entru fn cazul elementelor de construc\ii
limp de iarna $i pe timp de vara_ vara, coeficientul de s tabilitate <P; pen- neomogene, indicele iner\iei termice se
Determinar ea stabilita\ii termi ce a tru iarna calculeaza c u relatia :
elementelor de cons tru c \ii perim etrale • pentru incaperi
D=- _L(A,x D,)
ale c ladirilor se face in conformitate cu - amplitudinea de osci/atie a tempe- (2.3.2)
prevederile ,,lnstruc\iunilor tehnice pro- raturii aerului A1, (pen tru vara $i iarna)_ _LA,
vi zorii pentru proiec tarea la stabilitate in care:
termica a elementelor de inchidere ale 2.3.2. lndicele inertiei termice D -Ai sun t ariile zonelor di stincte de pe
cladirilor" - NP 200/ 6/. suprafa\a elementului de construc\ii
Elem entele de construc\ii care se ve- Pentru un element de construc\ii plan , [m2];
rifi ca la exigen\a de stabilitate sunt: alcatuit din mai mu lte straturi dispuse - Di - indicii inertiei termice corespun-
- partea opaca a pere\ilor exteriori perpendicular pe fluxul termic, indicele : zatoare zonelor cu arii At
supraterani ai incaperilor incalzite; ' iner\iei termice se calculeaza cu relatia:
Tabelul 2.2.15. Calculul rezistentelor termice Rs (Qentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nr. plan Materialul Caracteristici hiqrotermice Grosime dlk o Rezi stente termice
strat separatie p A. 11Ko strat R;. R5 , Re LRS LR/ R (LR/ R) 2
fkq/m 3 ] [W/m·Kl - [ml fml [m 2 ·K/Wl - -
aer ._._ - ·- - 0, 125
int. s, 0, 125 0,048 0.00230
>-----
1 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,020 0, 142 0,022
~----

1 0, 147 0,056 0,003 14

-
2 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
--·- ---- - - -
2 0,467 0, 178 0,03168
-
3 Termoi zola\ie 20 0,044 30,0 .0,085 2,550 1,932
·----
3 2,399 0,914 0,83540
- 4 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0, 115 0,610 0,1 53
--- - - --- - - - - - -
~
4 2,552 0,972 0,94478
5 ---- Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,030 0.213 0,032 -
Se 2,584 0,984 . 0,96826
-
aer .. 0,042 - --
ext. R = 2,626 1,00000

Tabelul 2.2.16. Verificarea acumul arii proqresive a condensatului (pentru exemplulul de calcul 3)
L\ 1 = t, - lem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatie P skcor

Nr. Nr.plan ak = ML(R 5 / R) tk = t; - ak fk mediu M RV P skm in func\ie corec\ia p skcor

strat separa\i e (din de tk din 162·(LR5 / R)2
tabelu l tabelul 2-2.5)
2 2.12)
["C] [oC) [oC) [1 /s] [m/s] [Pa]
-
aer ---- - -· - - - - - -
+20 ~------
__ _n40 - - - - - --
- - - - -2340
- --
int. s, 0,50 19, 50 2268 0,4 2268 ,4
>-----
1 -- -- -- -- - - - - - - - - - - - 19,46 57,71 108 7,34- 108 _
1 0,59 19,4 1 2255 0,5 2255 ,5
--
2 ------- - - - - 18,77 51,81 108 65,90 108 ~----- ------ - -
2 1,87 18, 13 2083 5, 1 2088 , 1
>-----
52,48 108 133,82 108
3 - - - - - - - - - - - - 14,24 >---·----- - - - - - - ---
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
~ --

4 10, 10 53, 11 1oa 32,4 108

-·- - -- ---- ---· -------- ------ - - -
4 10,2 1 9,79 12 10 153, 1 1363, 1
~-

5 9,37 53, 17 108 11,33 1oa

- -- ~ - -------- - - - - - - - - - - - - - - -- ---
Sc 10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
--
aer f--- - · - - - - - -- ---- ---
ext. - - - - - - ----- +9,50 11 87 162 1349
- - -
P v1 = <p, - P skcor , = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
P ve ='Pe· P si-- corc: = 0,8 · 1349 = 1079 Pa
 Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala~ii de lncalzire

.Iabe~J..]...:...2_.!7_,_~t_erminarea c~~i~ati~e vapori care condenseaza i_!1_p_

e rioad a rece a anului (pentru exemplul de calcul 3)
Nr_ Nr. plan Stabilirea valorii tpr Ca lculu l pentru perioada rece a anului
strat separati e t~-~~,., = -4 °C; .M = 20 -(-4) = 24 K 1 = -9 °C; Nw = 900h; !It = 20 - (-9) = 29 K
00

ak = .1t-l;_R/ R) tk = f; - ak Psc cond (con f ak = .1t-l;_R/R) I

tk = t, - ak Pscs (conf
tabe12.2.5) label 2.2 .5)
!°Cl [°C] [Pal [cC) f°Cl [Pal
aer - +20,00 2340 - +20.00 2340
int. s, 1, 15 18,85 2 179 1,39 18,6 1 2 146
1
1 1,34 18,66 2153 1,62 18,38 2 116
-
2
2 4,24 15,73 1787 5, 16 14,84 1688
-
3
3 2 1,94 - 1,94 518 ,5 26,51 -6,5 1 353
- 4
4 23,33 -3.33 463 28 , 19 -8, 19 304
I----

5
~ Se 23,62 -3 ,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext - -4 00 437 - -9 00 284
Pvi = <fl; - Pscs ; = 0,6 · 2340 = 1404 Pa
Pvc cond = <fl; - Psc cond e = 0,85 · 437 = 37 1,5 Pa; Pves = <fie. Pscs e = 0,85 · 284 = 241 ,4 Pa

2.3.3. Coeficientul '1>; de stabilitate Tabelul 2.2.18 Determinarea cantitatii de apa care se evapora in perioada
a elementelor de inchidere a cladirilor calda a anului (pentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
Calculul se face numai pentru perioa- strat t,,,.=-4 °C ~ t ',"=+10 °C; Ll t=t- - 1·,,<= 10 °C; Nv=7850 h
da de iarna, conform prevederilor NP200 ak= tk= t,-ak corectia
P'scs P'scs cor
$i STAS 6648/1, utilizand formula: =Ll t·I.1,R/R) (tabel 2.2 .5) 162-~R/R) 2
R [OC] [OC] [Pa]
<P, "- I (2 .3.3)
R,+M1U, aer - -20,00 2340 - 2340,0
in care: ___lrJ_L_ S; 0,48 19,52 2271 0,4 227 1,4
- M este coeficientul de neunifor- 1
mitate a cedarii cald urii de catre insta- 1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
-
la\ia de incalzire, dat in tabelul 2.3. 1; 2
- U; - coeficie nt de asimilare termica 2 1,78 18,22 2094 5, 1 2099, 1
--
a suprafe \ei int erioare, care reprezinta i
3
varia\ia maxi ma a amplitudinii fluxului 3 9, 14 10,86 1300 135,3 1435,3
termic acumula t de o suprafati1, pentru - 4
a-$i ridica temperatura c u 1 °C $i care
se calculeaza cu re la\ia : - 5
4 9,72 10,28 1252 153 , 1 1405, 1

u, = q'""' - qmcd = ..1 q [W/m2. K](2.3.4)

r- Se 9,84 10, 16 1242 156,9 1398,9
e,., ma• - 8.~ med Ll e,
aer
Zona elementului de construc\ii pentru ext. - + 10,00 1228 162,0 1390 ,0
care indicele iner1iei termice are valoarea Nps=Numar plan separatie; P 'v1=<fi,.P'5 cs, =0,6·2340= 1404 Pa
0 = 1 poarta denumirea de ,,zona P'ves= <fie.P'scs=0,7· 1228,0=860 Pa; P'..Ps=<fie.P'scs C(){=0.7·1 3'.30,0=973 Pa
marilor osc1lat11 , -1n 1ntenorul care1
- a se
""H

amortizeaza jumatate din amplitudinea U, = s 1 [W/m2-K] (2.3.5)

de oscilatie a temperaturii suprafetei. - zona mari lor osci latii, care c uprin- [W/m2- K] (2.3.8)
Coeficientul U, este influentat de aceasta de primu l $i al doi lea strat,
zona $i se calculeaza in consecinta. adica 0 1 + 0 2 2 1;
La elemente le de cons tru ctii cu
structura stratificata, straturile de ma- U, = I I =
...,, R,+-5Ri+Si
·Si W m2. K]
[ I
(2.3.6)
U,= U, = R,s{+U, [W/m2.K] (2 .3.9)
1 1+R, u,
terial care au indicele inertiei termice
0 2 1 se numesc ,,straturi groase" . - zona marilor oscilatii , care cuprinde - zona marilor oscilai ii , care cuprin -
Pentru aceste straturi , in mod simplifi - j straturi din cele n ale elementu lui de de toate straturile elementului, adica
cat, se con sidera ca va loare U, este conslruc\ii, adica 0 1 + 0 2 + .. .Dr 1 < 1, 0 1 + 0 2 + .. . + 0 1 + ... 0 11 < 1; atunc i
ega la cu valoarea coeficientului de dar 0 1 + 0 2 + .... Di 2 1; atun ci se cal- se calcu leaza coefic ientii U; din aproa-
asimilare termica - s - a materialului. cu leaza coeficientii U; din aproape in pe in aproape, incepand cu stratu l n:
Cazuril e pentru care se calc uleaza aproape, incepand cu stratul U-1):
U - R,, S2 + a,. [W/m2- KJ (2.3. 10)
coeficientu l U, sun t urmatoarele: R,_,. s + s, 0
n- 1-l Rn·C4
- zona m arilor osc ilatii, care cuprinde u,_,= _ ,

[W/m2- KJ (2.3.7)
1+ R,_,-s,
numai primul strat al elementului ,
0 1 2 1, atunci:
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor

aprecierea confortul ui termi c, deoarece instala\ia de incalzire, indicat in tabelul

(W/m" ·K] (2.3. 12) tine seam a si de influenta elementelor 2.3 .1 ;
vitrate si a elemen telor de comparti - - Q - pierderil e de caldura a incaperii
La elementele cu str uctura stratifi ca- mentare (pere\i interiori si plansee) in l imp de o ora [W), (valoare egala c u
ta numero tarea straturil or se face de la asupra amplitudinii de osc ilatie a tem - ce darea de caldura medie orara a
interi or spre exteri or . peraturii aeru lui interi or. corpurilor de inca lzire):
Pentru si mplificarea ca lcu lelor la Stabil itatea term ica a incaperil or se - 8 1 - coe fi cientul de acumu lare ter-
straturile inc hise de aer din stru ctura calculeaza pe timp de vara $i pe timp mica a suprafe\elor interioare 5 1 a ele-
elcm entelor de c onstru c\ii se admite ca de iarn a. mentului j, ca lculat c u formul a:
S2.1 -= 0 $i D = 0. Studiul stabilita\ii termi ce a unei in- 1
Coe fic ientul <JJ, tr ebuie sa respecte caperi incalzite, c u intreruperi de fun c - B, = - - - (W/m2. K] (2.3 .14)
R,+ 1U.,
va lor ile normate din tabelul 2.3.2; in tionare, pe peri oada de iarn a, este ne-
ca z contrar, se modifica alca tuirea cesar in vederea. verificarii constru c \i ei Pentru pere \i interi ori $i plan$ee, 8 1
constr uc tiva a elementului de in chidere ; din punct de vedere al capacita\ii ei de se poate ex trage din nomograma din
sau se alege un sistem adecvat de in- a men\ine varia\ia temperaturii interioa- fi gura 2.3. 1, pe baza mase i specifice
calzire. re, respectiv, de asigurare a amp litudi - G [kg/m2]. Pentru U$i si ferestre coefi -
Pentru cl adirile de locuit din grupa · nii osc ilati ei temperaturii aerului interi or c ien\ii 8 1 se determina c u formula:
,,b " (tab . 2.3 .2) nu este necesara ve- :\ A u in limitele cerute de confortul ter-
B =...!:J._ [W/m2·K] (2 .3. 15)
rifi carea la s tabilitate termica a elem en- mic. I 1,08
telor de co nstruc \ii perimetrale daca ; Calculul amplitudinii de osc i/a tie a i
sunt indeplinite condi\iile din tab elul i temperaturii interioare A 1, se face cu in care
2.3 .3 . : rela\i a: - ki este coeficientul de tran smisie a
I caldurii a U$ilor $i ferestrelor [W/ m2KJ .
2.3.4. Stabilitatea termica a incaperilor ! A = aMQ [ 0 C] (2.3. 13) a - c oeficient de corecti e, avand va-
incalzite din cladirile civile · IB/3, lorile: 0 ,70 - pentru incalzire c u apa
[ in care: calda; 0 ,80 - pentru incalzire c u ab ur;
Stabilitatea termi ca a incaperilor este ' - M este coeficientul de neuni - 0 ,93 pentru incalzire c u aer cald.
un criteriu de performanta superior in i formitate a cedarii caldurii de catre Valoarea efe cti va a amplitudinii
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedarii caldurii M
Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de incalzire neuniformitate a cedarii
caldurii M
incalzire centrala cu apa avand functionare neintrerupta 0, 1
- -1-
2 lncalzire c u abur :
- intrerupere 6 h/ zi 0 ,8
- intrerupere 12 h/zi 1,4
- intrerupere 18 h/zi 2,2
3 lncalzire cu apa pe apartament (intrerupere 6 h/zi) 1,5
4 lncalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
- la grosimea pere\ilor de 1/2 caramida 0,4
- la qrosimea p ere\ilor de 1/ 4 caramida 0,9
-
Observa tie: Pentru incalzirea cu sobe de teracota cu doua foc uri pe zi coeficientul M se reduce asttel:
- la Sobe avand p ereti CU grosimea de 1/2 caramida de 2,5 .. .3 ori iar la cele CU grosimea pere\ilor de 1/ 4 caramida
d e 2 .. . 2,3 ori ;
- la sobe in care antrac itul se folose$te drept combustibil, cu 25 %

Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termica <1>; , pe grupe de cladiri
Nr . Elementul de inchidere Grupa de c ladire
-
crt a b c
1 Pere\i exteri ori 6 5 -
2 Plan$eU terasa (cald) 7 6 -
3 Plan$eu de pod
lntradosul acoperi $urilor terasa c u strat de aer ventilat 4 3 -

Tabelul 2.3.3. Valori minime D ~i

R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la cladirile de locuit
Valori minime 0 $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constru c tie la stabilitate term ica
la cladirile de locuit
D R
- [m 2.KfW]
i-----------· -

Zona op_aca ~~r e_! 1l o r exteri ori ·- --

3,0 1,875
-
Plan$eul peste ultimul nivel I - sub terase -----·---
3,5 3, 125
I
- sub poduri 2, 5 1,250
 I. lnstala~ii de incalzire

Tabelul 2.3.4. Valori maxime normate p entru amplitudinea de oscila\ie a temperaturii interioare A n , pe grupe de cladiri
Grupa de cladire
~i normat a b c
- iarn a 1,0 1,0 -
- vara 3 ,0 5,0 -

temperaturii aerulu i interior A,; calcula - 2. Oetermin area coeficientului <P, se Bi

ta ca m ai sus, se compara c u valoarea face utilizand formula 2.3.3: {W/ m 2 ·K]
Fr

5.80· ' ·:~

normata din tabe lul 2.3.4.
<!>, = '
~ . ~·
A,; el :=:; A,, norm.'.11 [oC] (2.3. 16)
Daca nu se asigura condi\iil e de sta-
bilitate termica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
R,, + M ,'U,
R' = 1, 1 m 2·K/W
R5 , = 1/a; = 1/8 = 0, 125 m2·K/W
M = 1,5 (conform tab. 2.3. 1, pentru
4,65 _,

~:~~ + ~ :
1, 16
'' !
~
. ': _:______-----'--~-- · .
- pentru o construc\ie in curs de regim de incalzire cu apa calda pe 0 100 200 300 400
proiectare, prin marirea inertiei termice apartament, cu intrerupere de 6 ore/zi) G fk g/m?l
Fig. 2.3.1 . Valorile coeficientului Bin functie
a elementelor de cons truc \ii sau prin U1 se determina cu rela\ia 2.3.5:
de greutatea [ kg/m2] elementelor de con-
prevederea altui regim de funct ionare a pentru :
structii interioare.
instala\i ei de incalzire; O; = (0,1 2/ 1,62)15,36 = 1,137 > 1 :=')
- pentru o construc pe exis ten\a, prin U1 = s 1 = 15,36 W/ m2·K
U. =Ui = R, ·>1+£i
miC$Orarea timpului . de intrerupere a Rezulta:
1+H ·Si
func\ion arii instalatiei de incalzire 11
<J>, = • / = 4,94 =: <P, nee= 5
centrala. 0, 125+ 1,5; 15, 36 R 1 = 0,049 m2·K/W;
s 1 = 15,36 W/m 2 K s2 = 0,51 W/ m2·K
Exemplul de calcul 4 (condi\ie satisfacuta conform tab. 2.3.2) Ui = 0,049 15,3E1+ 0,51 W/ m?·K
Se studiaza stabilitatea termica pe Fiind sati sfacute condi\iile de stabili - 1+ 0,049 0,51
timp de iarna a peretelui exterior din ; tate termica ale peretelui ex terior, nu
exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3). · mai este necesara verificarea stabilitatii I - la pere\i interiori : avand in vedere
Rezolvare : termice a incaperii. '. ca DI = 1,33 > 1, valorile uj se calc u-
Verifi carea se efec tu eaza in zona ! leaza cu rela\ia 2.3.5.
opaca a panoului de perete exterior $i Exemplul de calcul 5 U; = s, = 15,36 W/m2.K
consta in calculul marimii <l>r Se verifica la stabilitate termica inca- - la tavan : avand in vedere ca
Cladirea de loc uit a caru i perete perea din figura 2.3.2 (camera de zi de D 1 = 1,04 > 1, valorile Ui se calculeaza
exterior este a nalizat, se incadreaza in la un etaj curent) pe timp de iarna. c u rela\ia 2.3.5.
,,' grupa ,,b" . Se cunosc urmatoarele: U; = s 1 = 15,36 W/ m2-K
1. Conform ultimului paragraf de la - lncaperea face parte dintr- un bloc - la pardoseala: avand in vedere ca
§ 2.3.3. se verifica daca sun t lndeplinite · de locuin\e cu structura de rez isten\a 0 1 = 0,05 < 1, dar 0 7 + 0 2 = 1,57 2'. 1,
condifiile puse In tabelul 2.3.3. : 0 > 3,0 . din p ere \i structurali din beton armat, valorile U1 se c alculeaza cu rela1ia 2.3.6.
R 1 = 0 ,006 m 2·K/W; s 7 = 8, 5 W/ m 2 -K ;
1
$ i R > 1,875 m2- K/W pentru care nu avand P + 10E. Pere \ii exteriori sunt 1
este necesara verificarea la stab ilitate rea liza \i din panouri mari prefabri ca te s2 = 15,36 W/ m 2·K
termi ca la cladirile de locuit. iar alca tuir ea principalelor elemente 2
U, = 0,006 8,5 + 15,36 14 ,4 6 W/ m2. K
1a) Utilizand datele din exemplul de de inch idere $i de compartimentare 1+ 0,006 15,36
ca lc ul 2 se determina : sun! redate in figura 2.3.2.
R = Rmax = 1,488 m2·K/W < 1,875 m2·K/W - incalzirea se rea lizeaza cu apa Rezu lta urmatoar ele valori 81
(condi\ie nesatisfacuta conform tab. 2.3.3). ca lda pe apartament, c u intrerupere de ; corespunza toare suprafe\elor Si
1b) Se deter mina indicele iner\i ei ter - 6 ore pe zi. - la pere\i exteriori : S = 7,56 m2
mice conform § 2.3.2 $i rela\i ei 2.3.2. - Cladirea este amplasata in locali- 1
Coefic ientii de asimilare term ica - s2.1 tatea Cluj-Napoca (zona climatica JI). B ,= = 4,76 W/ m 2K
0, 125 + 111 1,78
- ai materialelor care intra in alcatuirea - Se considera necesarul de ca ldura
panoului, se d etermina din Anexa I $i global 0 = 400 W. - la pere\i interiori : S 1 = 2·5,43·2,52 +
au urmatoarele valori : Rezolvare : . + 3,46 · 2,52 - 0,9 · 2, 1 = 34,20 m 2
- beton arm at s24 = 15,36 W/ m 2·K Se ca lc uleaza amplitudinea de osc i- 1
- vata minerala G100s24 = 0,51 W/ m 2·K la\i e a temperaturii aerului interior pe B ,= 5,26 W/ m2.K
0,125 + 1,115,36
- po listiren c elular s 24 = 0,30 W/ m 2 ·K limp de iarna cu rela\ia 2.3. 13:
Se ca lc uleaza indicele inerti ei termi- a MO - la tavan: Si = 18,79 m 2
ce pentru fi ecare zona in parte : A. = > a,...,,
~ 1
= 5,26 W/ m 2 -K
~

oa = 0, 167 . 15,36 = 2,565 8 1= .

o b= 0. 11 7 · 15,36 + 1,667. o.5 1 = 2,647
DC== 0.152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2,498
od= o.131 · 15,36 + 1.364 · o, 3o = 2.406
Pentru peretele exteri or ca lculul se
face utilizand rela\i a 2.3.2:
0 = (0,3 1 2, 565 + 5,96 2,647 +
1
+ 0,54 . 2,4 98 + 1,02 . 2,406) - - = 2, 6
7,56
0 = 2,60 < 3.0 (conditie nesa ti sfacu -
ta conform tab. 2.3 3)
unde a = 0 ,7, M = 1,5 (conf. tab. 2.3.1) 0,125 + 1/ 15,36
Valoril e Bi se ca lcu leaza cu relatia - la pardoseala: S, = 18,79 m 2
2.3 .1 4: 1
1 B,= . = 5,1 5 W/m 2. K
B, = - - . - 0, 125+ 1/14,46
R+l'U,,
in care: R; = 1/ a, = 1/8 = 0, 125 m 2 -K/W - la tamplar ie exerioara si interioara,
U,1 se ca lcu leaza dupa cum urmeaza: valorile 8 se calculeaza cu rela\ia 2.3.15:
- la pereti exteri ori: avand in vedere fR,
ca 0 1 = 0,76 < 1, dar 0 7 + 0 2 = 1,6 1 2'. 1 B ,=--
valorile U1 se calculeaza cu rela\ia 2. 3.6 1,08
• la tam plari e exterioara:
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec~ ia termica a cl adirilor

R = 0,43 m2· K/W ; S = 2, 16 m2 +5, 14· 1,8 tea termi ca a incaperii pe timp de iarna
L BJ s, = 425.84 W/K. este sa ti sfacuta.
B = 1· O,4 3 = 2 15 W/ 2 K Rezulta:
1.08 ' m
2.4. Determinarea
• la tamplari e interioara: A.= 0,7 1,5 400 =0, 98 0 C ?i verificarea coefi cientuLui
425,84
R = 0 , 18 m2.KfW; S = 1,89 m 2 global de izolare termica
Se compara valoarea A,; determinata
B = 1 10,18 = 514
1,08 ' mai sus c u valoarea din tabelul 2.3.4. Coeficientu l global de izolare termi -
A,, norma t = 1 °C ca a unei cladiri sa u a unei parti de
I, Bi' SJ = 4,76· 7,56 + 5,26·34,20 + Se observa ca este indeplinita condi - c lad ire reprezinta pierderile d e caldura
+ 5,26·18 ,79 + 5, 15 18,79 + 2,1 5·2, 16 + \ia data de rela \i a 2.3. 16, dec i stabilita - prin elementele de in chidere ale aces-
teia, penlru o diferenta de temperatu-
ra de 1 °C in Ire interior si exterior, ra-
portate la volumul incalzit al acesteia .
..., ...._, Coeficientul global de izolare termica

i51
I ;
!
0 este un indica tor conven ti onal al nive-
lului de performan\a termoenergetica

l~~-d
de iarna al unei cladiri in ansamblul ei,
sau a unei parti de cladire distincta din
punct de vedere functional.
CZ
Cu ajutorul acestui coeficient, este
t __ 14
posibil ca, prin concep\ia complexa ini-
\iala a cladirii (configura\ie, procen l de

tr
A 90
vitrare, alcatuirea elementelor de con -
5.2-3 20 struc\ii perimetrale etc.) si prin modul
de alcatuire a detaliilor, sa se limiteze
pierderil e d e caldura in exploatare, in
vederea reducerii consumului de ener-
gie pentru incalzirea cladirilor.
Pe langa performan\a termoenergeti-
SECT IUNE A - A
ca globala, cladirea in ansamblu si ele-
® 3
m entele de inchidere trebuie sa ras-
punda si celorlalte criterii de perfor-
2 manta privind atat confortul interior din
punct de vedere termotehnic , cat si
transferul de caldura si masa prin ele-
N
0
N
mentele de inchidere , conform celor
V) aratate in § 2.2 si 2.3.
00 N
0 Determin area si verificarea coefi -
N
c ien tului global de izolare termica se
face pentru cladirile de locuit pe baza
prevederilor din normativul C 107 / 1 si
pentru celelalte cladiri pe baza preve-
deri lor din normativul C 107 /2.

2.4.1. Determinarea ~ i verificarea

c
® coeficientului global de izolare termica
G la cladirile de locuit
I

I
Prevederil e din normativul C 107I 1 se
aplica la toate tipuril e de clad iri de lo-

0
cui t si anume:
- cladiri de locui t individ uale (case
- d unifamiliale, cuplate sau insiruite,
tip duplex etc.);
- cladiri de locui t cu mai multe apar-
b tamen te;
- camine si internate;
fO 65 ..5 1.80 5 - unita\i de cazare din hoteluri si
I I I m oteluri .
3 60
Reglementarile se refera la c ladirile
noi , cat si la cladirile ex istente care ur-
Fig. 2.3.2 . Caracteristici geometrice ~i alcatuiri constructive pentru elementele de
m eaza a ft supuse lucrarilor de reabili-
inchidere ~i de compartiment are ale camerei de zi (exem plu l de calcul 5):
tare si de modernizare.
A - detalii d e perete interior; B - detalii de pfa$eu curen t; C - detalii de alca tuire perete ex-
Cladirile de locuit cu magazine sau
terior p e zone; D ?onarea perete/ui ex terior;
spa\ii cu alte destinatii la anumite nive-
1 - beton annal: 2 - sapa de mortar ; 3 - covor PVC; 4 - vata minerala G 100; 5 - po listiren
luri sunt luate in considerare exclusiv
ce lular: CZ - ca mera de zi: S = 18,79 m2, pardoseala: covor PVC.
aceste spa\ii.
 Capitolul 2: Proteq ia termica a cladirilor I. lnstala~ii de incalzire

Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - n - [h-1] la cladiri de locuit (conform INCERC)
- - -- - -·
Clasa de
Categoria Clasa de permeabilitate ••
Cladirii adapostire ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamiliale, cuplate moderat adapost1te 1,1 0,6 0 ,5
sau insiruite $.a. ) adapostite 0,7 0,5 0,5
Cladiri dub la neadapostite 1,2 0,7 0,5
cu · mai multe expu- moderat adapostite 0,9 0,6 0,5
apartamente nere adapostite 0,6 0 ,5 0,5
(camine, simpla neadapostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat adapostite 0,7 0,5 0,5
$.a. ) nere adapostite 0,5 0,5 0,5
• Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia ora$elor $i in pie\e.
moderat adapostite: Cladiri in interiorul ora$elor, cu minimum 3 c ladiri in apropiere.
adapostite : Cladiri in centrul ora$elor, cladiri in paduri.
" Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etan$are.
medie Clad iri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etan$are.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata $i cu tamplarie exterioara prevazuta cu masuri speciale de etan$are.

11 ,w in care:
a

uT
I
,........,1- - ,L-
®-r-l---+-I--;: Sl
I
- Li este coeficien tul de cuplaj ter-
mic, calculat cu relatia:
L1 = Ai I R:r,i [W/K] (2.4.2)

•
1
j
+ 1 t'.I_ -l
-14 ©'f

~I =

13
p
: JIi - ,.___,J -
4 (3) µ!+
- Ti - fac toru l de corectie a tempera-
turilor exterioare;
- V - volumul interior, incalzit, al
cladirii [m3];
- R;ni - rezisten\a termica specifica
corectata, medie, pe ansamblul cladirii, d
I ] (T,)
'-..../

11
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungimilor in
plan la cl adirile de locuit :
I - lungirni in plan; f - dirnensiuni nominate ale
tiirnplariei exteri oare.
2.4.1.1 Determinarea coeficien tului
global efectiv de izolare termica G
Coeficientu l global de izo lare termica
- G - la cladirile de locuit, are in vedere:
- pierderile de caldura prin transmisie,
aferente tuturor suprafetelor perim etrale
care delimiteaza volumu l incalzit al
cladiri i;
- pierd eril e de caldura aferente unor
condi\ii normale de reimprospatare a
aerului interior ;
- pierderil e de caldura suplimentare
datorate infil tratie i in exc es a aerului
exterior, prin ro sturile tamplari ei.
Coeficie ntul gl obal nu \ine seama de
aportul solar $i nici de ap ortul de c al-
dura datorat oc uparii locuintelor.
Coefi cientul global de izolare termi ca
se calc uleaza cu rela\ia :
G = I(~ r,) + 0, 34n [W/rn3· K] (2.4 . 1)
I
a unui element de constru c \ii j
[m2 K/W];
- Ai - aria elementu lui de constructii
j [m 2]. avand rezisten\a termica R~ 1i ;
- n - numarul de schimburi de aer pe ,
ora [h· 1 ].
Ariile elementelor de construc tii pe
ansamblul cladirii precum $i aria anve-
lopei se masoara pe con turul fe\elor in - T
terioare ale elementelor de con struc\ii
perimetrale (fig . 2.4. 1 $i 2.4 .2). A:;;a
I
:I: i
cum rezulta din figura 2.4.3, dimensiu-
nile de calcul pe ansamblul cl adirii se , I
stabilesc ne\inand seama de elemente-
le de constructii interioare.
Volumul interior inca lzit al cladirii se
calculeaza ca vo lu mul delimitat de an-
velopa cladirii .
Factorul de corec \i e a temp eraturilor Fig. 2.4.2. Modul de ca lcul al inaltimilor la
exterioare se calcul eaza cu rela\ia: cladirile de locuit :
r = T,- Tu a - a coperi~c u p od sau terasa;
T,- T, (2.4.3) b - subsol sau so/;
f - dirnensiunile nominate ale tarnplariei ex-
in care: T11 este temperatura in spa- terioare; H - iniil\imi.
\iil e neincalzite din exteriorul anvelopei,
determinata pe baza unui cal cul al poduri;
bilan\u lui termi c, efectuat in conformi - r = 0,5 la rosturi inchise, la subso-
tate c u prevederile din normativele luri neincalzite :;;i la pivni\e,
C 107/ 1 si C 107/2. precum si la alte spa\ii adia-
Pentru calc ule in faze preliminare de cente neincalzite sau avand
proiectare, valoril e r se pot considera : alte destinatii ;
r = 0 ,9 la ro sturi d esc hise si la r = 0 ,8 la camere de pubele, veran-
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor

de, balcoane si logii inc hise

c u tarnplari e ex terioara;

b~
r = 0,9 la tamp/ari a exterioara pre- a
vazuta c u 1aluzele la partea
exteri oara.
Rezisten tele termice corectate m edii
R;,, se determina in conformitate cu
prevederil e din capitolul 2.2.3. Pentru
primele faze de proiectare, se poate
Te= - 15°C + 18°C

T,"~~I
- ---+
?
____._ i

utiliza metoda de calcul simplificat. in

acest caz, influen\a pun\ilor termi ce se
T, = +20"C
poate evalu a printr-o reducere globala
a rezisten\elor termice unidirec \ionale
(in ca mp c urent), astfel:
• la pere\ i 20 ... 45 %
• /Q tera se si plansee sub poduri
15 ... 25 %
• la plan$ee p este subsoluri si sub
bowindouri 25 ... 35 % Fig. 2.4.3. Stabili rea dimensiunilor anvelopei la cla dirile de locuit:
• la rosturi 10 ...20 % a - dimensiuni conform proiectulw; b - dimensiuni de ca/cul.
Pentru ultima faza de proiec tare, va -
/oril e R;,, se determina cu un grad mai Tabelul 2.4.2. Coeficienti globali normati de izolare termica GN la cladiri de·locuit
ridi ca t de precizie, utilizand m etode de
Numarul de NV GN Numarul de NV GN
ca /c ul cu ajutorul coeficien\ilor liniari '¥
niveluri N (m2/m3] [W/m3-K] niveluri N [m2/m3] [W/m3·K]
si punctuali x de tran sfer termic .
0.80 0,77 0,25 0,46
Numaru/ d e schimburi de aer pe ora,
0,85 0 ,8 1 0,30 0,50
n, se ia din tabelu/ 2.4. 1, c u urmatoa-
0,90 0,85 0 ,35 0,54
rele precizari :
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
• Valoarea n = 0 ,5 h· reprezinta nu-
1

marul minim de schimburi de aer pe 1,00 0,9 1 0.45 0,61

ora necesar pentru reimprospatarea ae- 1,05 0.93 0,50 0,64
rului interior in vederea asigurarii unor <'. 1,10 0,95 <'. 0 ,55 0,65
conditii normale de microclimat. Aceste 0,4 5 0.57 0, 20 0,43
schimburi normale se realizeaza prin : 0,50 0,6 1 0,25 0,4 7
- neetanseita\i ale tamplariei; 0,55 0,66 0,30 0, 5 1
- deschiderea ferestrelor si usilor 2 0,60 0.70 5 0,35 0.55
exterioare ; 0,65 0,72 0,40 0.59
- sisteme spec iale de ventilare na- 0,70 0,74 0,45 0.61
turala (clape te reglabile si canale <'. 0, 75 0,75 <'. 0,50 0,63
verticale de venfi lare pentru elimi - 0,30 0,49 0, 15 0,41
narea aerului viciat). 0,35 0,53 0,20 0.4 5
• Pierderi le suplimentare de caldura 0,40 0,57 0,25 0 ,49
datorate infiltra\iei in exces a aerului ex- 3 0,45 0,6 1 <'. 10 0, 30 0 ,53
teri or sunt o consecin\a directa a mo- 0,50 0,65 0,35 0,56
dului de realizare a etanseita\i i rosturilor 0,40 0,58
0,55 0,67
dintre cercevelele si tocurile tamplariei
<'. 0,60 0,68 20,45 0,59
exterioare. Ac este pierderi sunt legate I
No ta:
de ac\iunea vantului, precum si de cu-
1 - Pentru alte valori NV si N, se interpoleaza liniar.
ren\ii de aer interiori si exteriori , si sunt '
2 - La cladirile proiectate dupa 1.0 1. 1998, valorile GN au lost reduse cu 10 %.
in fun c\ie d e urmatorii factori ;
- expunere a cladirii (simpla sau
dub/a) sub aspec tul infiltra\iilor de aer. de tamp larii exterioare, valoarea n se : za c onditia:
respectiv , c u apartam ente avand feres- determina prin interpolar e, in func \ie de i
I
G :o; GN [W/m3.K] (2.4.4)
tre pe una sau pe doua fa\ade; ponderea ariilor diferitelor tipuri de Posibilita\il e de realizare a acestei
- gradul de adapostire a cladirii , prin tamplarii . . condi\ii trebuie sa fi e atent analizate
rezisten\a unor obstacole in ca/ea van- inca de la fazele preliminare ale proiec-
tului si a curen\i/or de aer; 2.4.1.2 Determinarea coeficientului ' tului , atun ci cand se elaboreaza con-
- gradu l de permeabilitate a cladirii , global normat de izolare termica GN ; cep \i a complexa a c ladirii , cand inca
in func tie de modul de etansare a tam - Valoarea este data in tabelu/ 2. 4.2, in : se mai poa te interveni asupra configu-
plari ei exterioare. func\ie de numarul de niveluri N si de ra\iei in plan si pe verti cala a construc -
• Va/orile n din tabelul 2.4.1 cuprind raportu/ dintre aria anvelopei A si tiei, precum si asupra parametril or ei
ambele componente ale naturii pierde - volumul cladirii V. Valorile coefici entilor geometric i.
ril or de ca ldura , astfel incat numaru l de globali norma\i sunt valabile pentru Princ ipalii factori geometri ci care in -
schimburi de aer variaza de la valoarea toate zonele c limati ce. fluen\eaza coefi cientu l global G sunt
minima de 0, 5 h 1 (fara infi ltratii in ex- ' urmatorii :
ces), la va lori de 1,0 ... 1,4 tr 1, in cazul 2.4. 1.3 Ni ve/ul de izolare term ica • raportu/ P/ Ac, in care: P - perime-
un or infiltratii suplimentare mari. globala trul cl adirii, masurat pe con turu/ exte-
La c ladiri avand mai multe feluri Este corespunza tor daca se realizea - rior al peretil or de fa\ada ; Ac - aria in
 Capitolul 2: Protec~ia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire

plan a cladirii, limitata de perimetru ; a altor suprafete vitrate; de construc tii perimetrale Ar
• retrageri le gabaritice, ex isten\a - AP - aria zonelor opace a pere\i lor 3. Calculul ariei anvelopei A = LA, $i
bowindourilor, precum $i alte varia\ii ex teriori. a volu mului cladirii V.
ale suprafe\elor Ac de la nivel la nivel; 4. Determinarea temperaturilor Tu
• gradul de vitrare, exprimat prin 2.4.1.4 Succesiunea ca/culelor (prin bi lan\ termic).
raportul: Se recomanda a fi urmatoarea: 5. Determinarea factorilor de corec\ie
A, 1. Stabilirea planurilor $i sec\iunilor 1,
V= - -- (2.4.5)
A,+Ap verticale caracteristice ale cladirii, 6. Oeterminarea rezi stenJelor termice
cu precizarea conturului spa\iilor corectate medii R;,,r
in care: incalzite. 7. Stabilirea numarului de schimburi
- A 1 este aria tamplariei exterioare si 2. Calculu l ariilor tuturor elementelor de aer pe ora n (tab. 2.4.1).

Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilor a, b, c, d, e [m2.Kf\N] pentru cladirile de categoria 1, cu ocupare continua
Tipul de c ladire Zona climatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cre$e $i II 1,40 2,50 1,60 1.30 0,39
policlinici Ill 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
inva\amant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
$i pentru sport Ill 1, 10 2,70 1, 10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2, 10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2.30 1,00 1,30 0,30
$i hoteliere Ill 1,00 2,50 1, 10 1,30 0,30
IV 1, 10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,75 2,20 1, 10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30. 0,25

Tabelul 2.4.4. Valorile coeficientilor a, b, c, d, e [m2.Kf\N] pentru cladirile de categoria 2, cu ocupare discontinua
Tipul de cladire Zona climatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
dispensare, II 1, 15 2,70 1,40 1,40 0,39
cre$e Ill 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3, 10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
inva\amant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
$i pentru sport Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
-
c ladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
si hoteliere Ill 0,85 2,45 . 1, 10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25

Tabelul 2.4.5. Valorile t. G1ref [W/m 3 -K]

Categoria Tipul Inert ia lndicele solar /5 [m ·1 ]
-
cladirii cladiri i termica $ 0,009 I > 0,010 ... 0,019 ~ 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0, 12
1 mica 0 0,03 0,06
Alte cladiri medie 0 0,05 0, 10
mare 0 0,06 0.12
2 C ladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
-
 I. lnstalatii de lncalzire
8. Calculul sub forma tabelara a
expres iei:
9. Se calc uleaza:
G = _:1_ I A,r,+ 0 34n
v R;,,, '
10. Se calculeaza: AIV si din tabelul
2.4 .2 se obtine va loarea GN.
11 . Se compara G cu GN.
La prima faza de proiectare se reco-
manda a se face un prim calc ul consi-
derand valorile R ~, conform tabelului
2.2. 7. ln func \ie de valoarea G ob\inu-
ta, se ac ti oneaza asupra elementelor
de construc tii, a gradului de vitrare etc .
2.4. 1.5 Recomandari privind unele
posibilitaJi de imbunataJire a compor-
tarii termotehnice ~i de reducere a
valorii coeficientului global de izolare
termica la cladirile de /ocuit
Pentru imbunatatirea comportarii ter-
mo tehnice a cladirilor de locuit $i pen-
tru reducerea valorii c oefic ientului glo-
bal de izolare termica, se recomanda
aplicarea urmatoarelor masuri:
2.4.1.5.1 La alcatuirea genera/a
a cladirii:
• la stabi lirea pozitiilor $i dimensiuni -
lor tamplariei exterioare se are in vede-
re atat orientarea cardinala, cat $i
orientarea fata de directia vanturilor do-
minante, \inand seama $i de existenta
cladirilor invecinate; de$i nu se consi-
dera in calc ule, ferestrele orientate spre
sud au un apart solar semnificativ;
• pentru reducerea pierderilor de cal-
dura spre spa\iile de circulatie comuna,
se prevad windfanguri la intrarile in cla-
diri, aparate de inchidere automata a
U$ilor de intrare in cladiri, termoizola\ii la
U$ile de intrare in apartamente, incalzirea
spa\iilor comune la temperaturi apro-
piate de temperatura din locuin\e etc;
• la pere\ii interiori ai camarilor aeri -
site direc t, se prevad masuri de term o-
izolare.
2.4.1.5.2 La a/catuirea elementelor
de construe/ii perimetrale:
• se uti lizeaza solutii cu rezistente
termi ce specifice sporite, cu utilizarea
materi alelor termoi zola nte efi c iente
(polistiren, va ta minerala etc.);
• se utilizeaza so lutii imbunatatite de
tamplarie exteri oara, c u eel putin 3 ran-
duri de geamuri sau cu geam uri ter-
moizolan te;
• se urmare$l e eliminarea totala sau
red ucerea in ca t mai mare masura a
pun\ilor termi ce de orice tel, in special
in zonele de intersec\ii ale elementelor
de constru c tii (col\uri, soc luri, corni $e,
atice), ca t $i la balcoane, logii , bowin -
douri $i in jurul golurilor de ferestre $i
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
usi de ba lco n etc .; 2.4.2. 1 Determinarea coeficientului
• se interzice utilizarea tamplarii lor global efectiv de izolare termica G1
cu tocuri $i cercevele din aluminiu Iara Se face utilizand relatia:
intreruperea punt ilor termice.
G1= _:1_[ IA,- r,J [W/m3· K] (2.4 .6)
2.4.1.5.3 in vederea reducerii v / R'm1
infiltrafiilor de aer rece: in care V este volumul incalzit al
• la tamplari a exterioara se iau ma- , c ladirii , iar Ar rr R ~,; - determinate pen-
suri de etan$are corespunzatoare a tru elem entele j ale anvelopei - au
rosturilor dintre tocuri si conturul golu - aceea$i semnificatie ca la § 2.4. 1. 1.
rilor din pereti ;
• se utilizeaza exclusiv tamplari e de ! 2.4.2.2 Determinarea coeficientului
buna calitate $i prevazuta cu garnituri I global normal de izolare termica G1ref
de etan$are; ' Se face utilizand rela\i a:
• suprafe\ele vitrate, luminatoarele $i
tamplaria fi xa se prevad cu solutii de
•
G1ref=
1 [A i
v -;)-+
A A A
+ --Z- + d P +-;-
J
etansare care sa excluda orice infiltratii;
[W/m3. KJ (2.4.7)
• la peretii din panouri mari prefabri -
' cate, rosturil e dintre panouri se iau in care:
exc lusiv de tip .,inchis" $i se etan$eaza - A 1 este aria supratetelor compo-
cu chituri de calitate corespunzatoare nente opace ale peretilor verticali care
care confera o siguranta deplina, atat tac in planul orizontal un unghi mai
fa\a de infiltratiile de apa, ca t $i fata de mare de 60°, aflati in contact cu exte-
infiltratiile de aer; riorul sau cu un spatiu neincalzit, calcu -
• la elementele perimetrale opace nu lata luand in considerare dimensiunile
se utilizeaza solutii con structive carac- interax [m2];
! teriza te printr-o permeabilitate la aer - A 2 - ari a supratetelor plan$eelor de
ridicata. la ultimul nivel (orizontale sau care tac
cu planul orizontal un unghi mai mic de
2.4.2. Determinarea ~i verificarea , 60°), aflate in contact cu exteri oru l sau
coeficientului global de izolare termica cu un spa\iu neincalzit, calculata luand
! G1 la cladirile cu alta destinatie in considerare dimensiuni le interax [m2];
' decat cea de locuit - A3 - aria suprafetelor inferioare
aflate in contact cu exteriorul sau cu
Prevederi le din normativul C 10712 um spatiu neincalzit, calculata luand in
se aplica la urmatoarele categorii de con siderare dimensiunile interax [m2];
I
I cladiri c u alta destinatie decat locui - - P - perimetrul exterior al spatiului
1 rea, al caror regim de inal\ime nu de-
, aferent cladirii aflat in contact cu solul
pa$e$te P + 10E: i sau ingropat [m);
• cladiri de categoria 1, in care intra - A 4 - aria supratetelor peretilor tran s-
cladirile c u .,ocupare continua" $i c ladi- parenti sau translucizi atlati in contac t
ril e cu .,ocupare discontinua" de clasa cu exteriorul sau cu un spatiu neincal -
de inerti e mare; zit, calculata luand in considerare di-
; • cladiri de categoria 2, in care intra mensiunile nominale ale golului din pe-
c ladirile c u .,ocupare discontinua", cu rete [m2];
exceptia celor din c lasa de iner\ie mare. - V - volumul incalzit, calculat pe baza
Cl adiril e c u ., oc upare co ntinua" dimensiunilor exterioare ale c ladirii [m3);
sunt ace le c ladiri a caror fun c tiona - - a, b , c, d, e - coeficien\i de c ontrol
litate impune c a temperatura mediului pentru elementele de construc \ii men-
interior sa nu scada (in intervalul \ionate mai sus, ale caror valori sunt
dintre ora 0 $i 7) cu mai mu ll de 7 °C date in tabelele 2.4.3 $i 2. 4.4 in tunc\ie
sub valoarea normala de exploatare. de ca tegori a de cladire (categoria 1 sau
Exe mp lu : cre$ele, intern ate le, spita- 2), tipul de cladire $i zona c limatica.
' lele etc. Pentru c ladirile la care suprafata pe-
Cladirile c u .,ocupare discontinua" retilor tra nsparenti sau tra nslucizi re-
sunt ace le cl adiri a caror func ti onalita- prezinta eel putin 50 % din suprafata
te permite ca abaterea de la tempera- elementelor vertica le de inc hidere,
tura norm ala de exploatare sa fi e mai coe fi cientul global de reterinta G 1ref
mare de 7 °C pe o peri oada de 10 ore poate ti marit c u o cantitate .JG 1ref, a
pe zi, din care eel pu\in 5 ore in inter- ' carei valoare este data in tabelul
valul dintre ora 0 $i 7. Exemplu: $COlile, 2.4 .5, in fun cti e de categori a c ladirii ,
amfiteatrele, salile de spectacole, cla- de indicele solar /5 $i de inerti a term i-
dirile administrati ve, restaurantele, cla- ca a c ladirii .
dirile industri ale c u unul sau doua lndica\ii privind determinarea clasei de
schimburi etc., de clasa de inertie me- iner1ie termica sau a indicel ui solar sunt
die $i mica . date in anexele normativului C 10712.
 Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire

2.4.2.3 Nive/ul de izolare termica este corespunzator daca se reali zeaza G1 :s; G1ref [W/m3 K] (2.4.8)
globala conditia:
Nivelul de izolare termica globala Exemplul de calcul 6
L
12.70 Se verifica coeficientul global de izo-
__. L
lare term ica pentru o cladire de locuit
35 i. 6.00 6.00
---rt-
! '1 20,
individuala. c uplata, avand in vedere

t. 1.20!i I
4.80 4.80 faza preliminara de proiectare .
i
I ,
1 !
' '
Cladirea are parter , este alcatuita

If)
C')
! i ~I ! iI
conform figura 2.4.4, este amplasata in
Bucure$li si este proiectata in anul
1997.
Rezolvare :
i1 ®
0 4
0 a) Determinarea caracteris ti ci lor geo-
<.O "° I
C') metrice ale cladirii:
45 4.00 • Aria placii pe sol A 1 si a planseului
sub pod A,,:
A 1 = A 2 = 17,8 · 11,8 - 2 · 1,2 - 11 ,0
If)
C') = 183,64 m2
0)
• Perimetrul cladirii:
p = 2. (11 ,80 + 17,80 + 2. 1,20)
0
A A = 64,00 m
""u) 1- ® l • inaitimea parterului :
H = 2,55 m
• Aria tamplariei exterioare:
4.60 20 4.60 A 3 = 2 · 1,80 · 1,50 + 2 · 1,20 · 1,50
+ 8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50
+ 2 . 2, 10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40
= 33,84 m2
Sec\iunea A-A • Aria pere(ilor exteriori:
A4 = P · H - A 3
A 4 = 64,00 · 2,55 - 33,84 = 129,36 m2
• Aria anvelopei:
A = 2 · 183,64 + 33,84 + 129,36
= 530,48 m2
• Volumul cladirii:
V = A 1 • H = 183,64 · 2,55 = 468,282 m3
20 b) Determinarea coeficientului G pe
, baza valorilor R;,,;11 :
0 ± 0.00
Se utilizeaza valorile minime R ;,, = R;mn
jiiiiiiiiiiiiiii•;;;o;;;;;;;;;;iiOili!Oi,;;;;;;~.-.iiim.m
. .•. ;_ o. • . •. . • . iiOili!Oi;o;;;lliil~-.- 045
. (CTS)
: conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
' proiectate pana la 1.01.1998, $i anume:
- 0.60 ' • pereti exteriori R',,, = 1,20 m2-K/W
• tamplarie exterioara R',,, = 0,40 m2-K/W
Fig. 2.4.4. Plan ~i sectiune cladire parter:
• planseu pod R',,, = 2,00 m2-K/W
(exemplul de ca/cul 6)
• placa pe sol R',,, = 3,00 m2.KfW
Cu aceste valori, in tabelul 2.4 .6, se
Tarnplarie exteri oara: 1 - 90 x 240 cm: 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 c m; 4 - 180 x 150 cm;
determina termenu l:
5 - 2 10 x 150 c m; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm.

Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea terrnenului :L [{A r )/ R;,,] {exemplul de calcul 6)

Elementul de constructii Ar
---
Nr .crt. A R'm r R'm
[m2] [m 2-K/W] - [W/K]
1 Placa pe sol 183,64 3, 00 - 61,213
2 Plan$eu sub pod 183,64 2, 00 0,9 82,638
3 Tamplarie exterioara 33,84 0,40 - 84,600
4 Pere(i exteri ori 129,36 1,20 - 107,800
Total 530,48 - - 336,25 1

Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice rnedii a tamplariei {exemplul de calcul 6)
Nr.crt. Tipul tamplari ei A R', R'm AIR'
[m2] [m 2 ·K/W] [WIK]
1 U$a de intrare 2, 16 0,39 5,538
2 Tamplarie dubla ob i$nuita 6,48 0,43 15,070
3 Tamp larie dubla cu geam termoizolant 25,20 0,55 45 ,8 18
To tal 33,84 0,509 66,426
 I. lnstalatii de incalzire
L [(A· r)/ R;nll = 336.25 1 W/K.
Pen tru s tab ilir ea num ar ului de
sc himburi n se considera:
• c ladire ind ividuala;
• modera t adapostita (in interiorul
unui oras, c u minimum 3 c ladiri in
apropiere);
• clasa de permeabilitate ridicata
(tamplarie exteri oara fara masuri de
etansare).
Din tabelul 24. 1, se obtine: n = 1, 1 h- 1
Aplicand relatia 2.4. 1 se obtine:
336 25 1
G= · + 0.34 -11 0,718+0.374 =
468,280 '
"' 1,092 W / m1 K
c ) Determin area coefic ientului GN
Se determina:
A 1 (Ar)
530,480 1.13 m/m3
v 468, 282
Con form tabelului 2.4 .2. pentru N = 1
si AN = 1, 13 > 1.10. rezulta:
GN = 0,95 W/ m3- K
Se observa ca G > GN; in consecinta.
trebuie sa se ia unele masuri de re-
ducere a pierderilor de caldura.
d) Determinarea coeficientului G ::; GN;
Se ac \i o neaza numai asupra tampla-
ri ei exteri oare, astfel:
• ferestrele si usile de balcon de la
Capitolul 2: Protec!ia termica a cl adirilor
ca merele de zi si de la dormitoare se
prevad a se reali za din tamplar ie dub la.
din lemn . c u un geam term oizolant si
un geam ob isnuit (R' = 0,55 m 2·K/W),
cu garnituri de etan:;;are;
• celelalte ferestre se prevad a se exe-
cuta din tamplarie dubla din lemn. cu
geamuri obisnuite (R ' = 0,43 m2·KIW).
fara garnituri de etansare;
• usa de intrare este din lemn, opa-
ca, avand R' = 0,39 m 2-K/W , fara gar-
nituri de etansare.
Se calc ul eaza rezisten\a termi ca
medie a tamplariei exterioare dupa mo - ,
dificare (tab . 2.4 .7).
R' = IA = 33,84 = o509 ITT'
m L(A / R') 66,428 ' / Y.,
Se observa ca valoarea ob\inuta este
superioara celei ini\iale
R'm = 0,40 m2 ·K/W
· Se determina noua valoare a termenu-
i lui A r!R 'm pentru noua tamplari e exte-
; rioara tinan d seama de valorile din ta-
: belele 2.4.6 si 2.4 .7.
, Ar/ R ' = 84,60 - 66,426 = 18, 174 WIK.
· Se determin a noua valoare a terme-
nului L:[(A d R'm)] pentru elementele de
constructi i ale incaperii
Z:[(Ar/R 'm)] = 336,25 1 - 18,174 =
= 3 18,077 W/K.
Din tabelul 2.4.1 se determin a noua
valoare a numarului de schimburi n
prin interpol are intre n = 0.6 (clasa de
permeabilitate medie) si n = 1, 1 (clasa
de permeabilitate ridicata), astfel pen-
tru :
n = 0,6 ti- 1 - pentru tamp larie dubla
cu geam termoizolant c u supra-
fa\a A = 25 .2 m2
n = 1, 1 fT 1 - pentru U$a de intrare si
tamplarie dubla obisnuita cu su-
prafa\a A = 8,64 m2.
rezu lta:
n = 0,6 + ( 1, 1 - 0,6)8,64/8,64 + 25,2
Klw = 0 ,728 h-1
Se reca lculeaza valoarea G cu relatia
318,077
' G = - I - - +0.34n = +
v R:n 468,282
+0. 34 -0.728 = 0.927 W I m3 K
I Rezulta: G < GN
; Tn concluzie, in c onditiile realizarii
I efective a valorilor R ',,, :::: R ',,,;n la peretii
exteri ori, la planseul de sub pod pre-
i cum si la placa de pe sol, se obtine un
I coeficient global de izolare termica,
: mai mic decal coeficientul corespunza-
;' tor normal.
,'·
'
 I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire

. . _,.. ..
~ ~·
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. Instalatii de incalzire

3.1. Necesarul de caldura exterioare, conform STAS 6'172; rioare (pereti si plan5ee interioare etc.),
pentru cladiri obi~nuite - S - aria suprafe\ei fiecarui element coeficientul m = 1.
de constructii [rn2]; Suprafata de calcul S a elernentului
Clad irile au dest ina\ii, forme $i carac- - I; - ternperatura interioara conven\i- de construc\ii se deterrnina luand in
teristici constructive diferite, iar pentru onala de calcul, conform STAS 1907 considerare urmatoarele dimensiuni:
stabilirea caracteristicilor tehnice ale [OC]; - pentru plan$ee si pere\i : lungimea
echipamentelor de incalzire este ne- - le - ternperatura spa \iil or exterioare $i la\ imea incaperii, rnasura te intre axe-
cesar sa se calculeze necesarul de ca l- incaperii considerate [0 C), care se ia du- le de simetrie ale elementelor de con-
dura care exprima canti tatea de ener- pa caz: ternperatura cohventionala a struc\i e ce o delimiteaza $i inaltimea
gie termica ceda ta de fiecare incapere aerului exterior sau temperatura inte- nivelului masurat intre pardoselile finite ;
in mediul inconjurator. rioara conven\ionala de calcul pentru in- din aria astfel ob\inuta se scade aria
Metoda de calcul al necesarului de caperile alatura te; golurilor suprafetelor neiner\iale (w?i.
caldura pentru incal zire este reglemen- - R;s - rezisten\a termica a elementu- ferestre, luminatoare etc.);
tata prin STAS 1907 si se ap lica tuturor lui de construc\ii considerat, stabilita - pentru suprafe\ele neiner\iale, se
tipurilor de cladiri civile $i industriale conform STAS 6472 [rn2·KJW] ; considera dimensiunile golurilor din zi-
excep\ie tacand: - CM - coeficient de corectie a flu xului darie.
- incaperile amplasate subteran; termic. Rezisten\a termica Rbs se calculeaza
- spa\iile inch ise !imitate de elemen- Coefi cientul de masivi tate m este de- conform rnetodologiei indicate in § 2.2.3
tele de construc\i i lipsite practic de pendent de indicele de iner\ie termica din capitolul 2.
masivitate termica; 0 al elementului de construc\ii. Valoa- Temperaturile conven\ionale te ale
- construc\iile sau incaperile incalzite rea este data in tabelul 3. 1. 1 sau se aerului ex1erior pentru principalele loca-
rar, pe perioade scurte de timp; poate calcula si cu relatia; litati din Romania sunt date in tabelul
- constru cti ile cu instalatii de incalzi- m = 1,225 - 0,05 0 ( 3.1.4) 3. 1.2. in figura din Anexa IV este repre-
re locala, avand efecte pe zone !i- unde indicele de iner\ie termica 0 zentata harta de zonare a teritoriului
mitate; este dat de rela\ia 2.3.2 (§ 2.3.2). Romaniei, din punct de vedere al tem-
- construc\ii c u instalatii de incalzire Pentru elementele de construqii lipsite peraturilor conven\ionale ale aerului ex-
prin radiatie (cap. 4.5). de inertie termica, cu D < 1 (u$i, ferestre terior.
Necesarul d e caldura pentru incalzire etc.), coeficientul de masivitate termica Temperaturile conven\ionale te ale
Q al unei incaperi se calculeaza cu re- are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar aerului din incaperile neincalzite $i in
la\ia : pentru elementele de constructie inte- rosturile de dilatare ale cladirilor de lo-
a = Or (1 + I.A/100) + O; [w] (3.1.1)
in care: Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica m
.
~·
_ - Or este fluxul termic ceda t prin
tran smisie, considerat in regim sta\io-
D 1 1,1 .. .2 2,1 ... 3 3, 1.. .4 4,1 ... 5 5,1... 6 6,1 ... 7
m 1,2 1, 15 1, 1 1,05 0,95 0,90
nar, corespunzator diferen\ei de tem-
peratura intre interiorul $i exteriorul ele- Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventionale te ale aerului exterior
mentelor de construc\ii care delimitea - pentru principalele localitali din Romania
za incaperea [W] ; Localitatea fe [OC] Localitatea 0
le [ C)
- Q ; - sarcina termica pentru incalzi- Alba lulia - 18 Lugoj - 12
rea aeru lui rece patruns in interi or de la Alexandria - 15 Miercurea Ciuc -2 1
temperatura exteri oara la temperatura Arad - 15 Oradea - 15
interioara [W] ; · Bacau - 18 Petro $ani - 18
- I.A - suma adaosurilor afectate flu - Baia Mare -18 Piatra Neamt - 18
xului termic ce dat prin tran smisie [%]. Baraolt -2 1 Pitesti - 15
Necesarul de caldura global al unei Beclean -2 1 Ploie$ti - 15
incaperi se majoreaza sau se mic$orea- Beiu5 - 18 Reghin -2 1
Bistri \a -2 1 Re$i\a - 12
za cu debitul de caldura absorbit sau
Bar lad -18 Ramnicu Valcea - 15
ceda t de diverse procese cu caracter
Blaj -18 Roman - 18
permanent daca acesta depa$este 5 % BotO$ani - 18 Satu Mare -18
din Q. Bra$OV -21 Sfantu Gheorghe - 12
Braila - 15 Sibiu -18
3.1.1. Fluxul termic cedat Bucure5ti - 15 Sighi$oara -1 8
prin transmisie Or Buza u - 15 Sinaia -18
Calara$i - 15 Sangiorgiu de Padure ·2 1
Pierderi de ca ldura au loc atat prin Ceah lau -2 1 Slatina - 15
elementele de construc\i i in contact cu Campulung Muscel -18 Slobozia - 15
aerul pe ambele fete Oe ca t si prin sol Cluj-Napoca - 18 Sova ta -2 1
Constanta - 12 Suceava -2 1
Os.
Craiova - 15 Tecuci -18
Or= Oe + Os [w] (3 .1.2)
- 15
Cri sturu Secu iesc -2 1 Timi$oara
Deva - 15 Targovi$te - 15
3. 1. 1. 1 Fluxul termic prin transmisie Oe -2 1 Targu Jiu - 15
Fagaras
Acesta se ca lculeaza cu relatia: Foc$ani -18 Targu Mure$ -2 1
Oe= CM I,m S l, ~ le (W] (3.1.3) Galati -18 Targu Ocna - 18
R OS Gheorghieni -2 1 Tulcea - 15
Giurg iu - 15 Napoca-T urnu Severin - 12
in care: Huedin -18 Vaslui - 18
- m este coeficientul de masivitate Hunedoara - 15 Vatra Oornei -2 1
terrnica al elementelor de constructii la$i - 18 Zalau - 15
 I. lnstalatii de incalzire
c uinte, admi nistrati ve $i social-culturale
sunt date in tabelul 3. 1.3 (Anexa 3. 1).
ln cazul in care este necesara cu-
noa$terea exacta a temperaturii te a
unei incaperi neincalzite aceasta se
poate ca lcu la cu rela\i a:
s,
I R ·t;
te = ----''- - (3. 1. 5)
L~
R,
in care:
- t, este temperaturile interi oare con-
ven\ionale ale incaperil or sau spatiilor
invecinate [0 C] ;
- S1 - aria suprafetelor care delimitea-
za incaperea [m2];
- Ri - rezistentele termice ale ele-
mentelor d e con structii ale incaperii
(m2.KJW].
Temperaturil e interi oare conventio-
nale de calcul t, pentru inc aperi incalzi-
te in cladiri de locuit, administrative $i
soc ial-culturale precum $i pentru
anexele administrative $i social-cultu -
rale ale intreprinderil or industriale sunt
date in tabelul 3.1.4 (Anexa 3.2).
Coeficientul de corectie CM a flu xului
termic se stabile$te in functie de capa-
ci tatea termica specifica a elementelor
de constru c \ii interioare a le constructi -
ei m µ;. astfel:
- pentru m p; ::; 400 k g/m 2, CM = 1,0
- pentru m p; > 400 k g!m 2, CM = 0,94.
Capac ita tea termi ca specifica a
construc \iei m p; se determina pentru
intreaga c onstruc\i e cu relatia:
m p,= 0,9 (Mp;/S ) (3 .1.6)
in care:
- Mp, este masa tuturor elem entelor
de constru c \ii interioare (pere\i interiori,
plan$ee intre etaje, elem ente de tam-
p lari e in interior); nu se ia in calcul ma-
sa elementelor de constructii perime-
trale (pereti exteriori , ferestre, U$i, aco-
peri$, plan$eu peste subsol neincalzit,
pere\i ca tre casa scarii , pereti care
despart sp a\ii incalzite de spatii nein-
calzite) [kg] ;
- S - suprafa\a perimetral a a con-
struc \i ei prin care se produce disipare
de flu x termi c (pere\i exteriori , ferestre,
U$i, pere\i spre casa scarii, plan$eU
peste subsoluri neincalzite, plan$eu
spre pod , acoperi$uri de tip terasa
etc.) [m2].
3. 1. 1.2 Fluxul termic cedat prin sol Os
Se calculeaza cu rela\ia:
Os = Sp t; - t, + CM . ms . t; - te . s +
RP ns Rbc c
n 1
+ 2, f - f ·
-·-'-e} · Scj [
W l (3. 1. 7}
1~ 1 ns Rbc
in care Sp este suprafa\a cumulata a
pardoselii si a pere\il or afl a\i sub nivelul
solului , care se calculeaza cu relatia:
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
Sp= Spd + p·h [m2] 3. 1.8
unde:
- Spd este suprafata pardoselii [m2];
- p - lungimea con turului pere\ilor in
contact cu solul [m] ;
- h - cota pardoselii sub nivelul solu -
lui [m] ;
- Sc este ari a unei benzi c u la\imea
de 1 m situata de-a lungul conturulu i
exteri or al suprafe\ei Sp (m2];
- Sci - aria unei benzi cu latimea de 1
m situata de-a lungul conturului care
corespunde spa\iului invecinat care are
temperatura t; [m2];
- Rp - rezisten\a termica c umulata a
pardoselii si a stratului de sol cuprins
intre pardoseala $i panza de apa freati -
ca care se determina cu rela\ia:
[m2.KJW] (3 .1.9)
unde:
- & este g-osimea straturilor luate in
considerare [m];
- ?.; - conductivitatea termica a materia-
lului din care este alcatuit stratul luat in
considerare [W/mK], (Anexa I);
- Rtx - rezistenta termica a benzii de
contur la trecerea caldurii prin pardoseal3
$i sol catre aerul exteria [rn2·K/W], a carei
valoarea este data in tabelul 3. 1.5;
- tr - temperatt..ra solului (apei freatice),
considerata + 10 °C pentru toate zonele
climatice ale \iirii;
- fei - temperatura interioara conven-
\ionala de calcul pentru incaperile alatura-
te (0 C];
- ms - coeficientul de masivitate termidi
al solului, care se determina din g-aficul
din figura 3. 1.1, in func\ie de adancimea
panzei de apa freatica H $i adancimea h
de ing-opare a pardoselii;
- ns - coeficientu l de corec\ie care
tin e seama de conductivitatea termica
a solu lui $i cota pardoselii h sub nivelul
terenului , c are se determin a din
grafi cul din figura 3. 1.2.
ln rel a\ia 3. 1.7, in cazul in care dife-
renta de temperatura t ;- t1< 0 , primul
termen al rela\iei se neglijeaza.
3.1.2. Adaosuri la pierderile
de caldura I A
Acestea afecteaza fluxul termi c ce-
dat prin transmisie Or cu scopul de a
realiza acelea$i conditii in incaperi indi-
ferent de orientarea lor $i gradul de
izolare termi ca (elemente de construc-
\ii cu rezisten\a termi ca redusa).
Adaosurile sunt:
- Ao - de orientare, in scopul diferen-
\ierii nec esarului de caldura al incape-
rilor diferit expuse radia\iei solare $i
afecteaza numai fl uxul termi c ce dat
prin elementele de construc \ii a inca-
perilcr cu pereti exteriori $i are valoril e
date in tabelul 3. 1.6.
Pentru incaperi c u mai multe ele-
mente de cons tru ctii ex teri oare, adao-
sul Ao se stab ileste corespunzator ele-
mentului de constructii c u ori entarea
cea mai defavorabila;
- A c - pentru compensarea efectului
suprafe\elor reci, in scopul corectarii
b ilan\ului termi c al corpului omenesc in
incaperile in care elementele de con-
structii c u rezisten\a la transfer term ic
redusa, favori zeaza intensificarea ce-
darii de ca ldura a corpului prin ra diati e.
Aces! adaos afecteaza numai fluxul
termic prin elementele de construc tii
a le incaperil or a caror rezistenta
term ica Rm'.:: 10 m2·K/W. Rezisten\a Rm
se calc uleaza cu rela\ia:
R = Sr(t, - te ) ·C [m 2. KJWJ
m Or M
(3. 1. 10)
unde Sr este ari a suprafe\ei totale a
1 incaperii (reprezentand suma tuturor
suprafe\elor delimitatoare) [m2];
Valoril e adaosului Ac sunt date in
graficul din fi gura 3.1 .3.
Adaosul A c se acorda tuturor incape-
rilor c u exceptia:
• depozitelor , casei scarii etc ., pre-
cum $i a incaperilor prin care oamenii
tree sau sta\io neaza (sali de expozi\ie)
purtand imbracaminte de strada;
• incaperilor de produc\ie c u specific
de munca medie, cu locuri de munca
nestationare sau cu specific de munca
grea .
De asemenea, pentru incaperi de
produc\ie cu specific de munca U$oara
sau medie, cu locuri de munca sta\io-
nare, adaosul Ac se prevede numai in
cazul in care locurile de munca sunt
situate la o distan\a mai mica de 5 m
de suprafetele vitrate exterioare.
1
3.1.3. Sarcina termica Q i
1
Sarcina termica 0 ; pentru incalzirea
aerului infiltrat prin neetan$e itatil e
U$ilor $i ferestrelor $i a aerul ui patruns
la deschiderea acestora se determina
ca valoare max ima intre sarc inile
termice Oi1 $i 0 ;2, in care:
• 0 ;1 este sarcina termi ca pentru in-
calzirea aerului infiltrat prin neetan$ei-
ta\ile U$ilor $i ferestrelor determin ata in /
func\ie de numarul de schimburi orare
de aer necesar in incapere din condi\ia
de contort fi ziologic, c u rela\ia:
0 ;1 = [nao CMVP Gp (t, - le)+ Ou ](1 +Ac)
[WJ (3. 1. 11)
• 0 ;2 este sarcina termica pentru in-
calzirea aerului infiltrat prin neetansei-
ta\il e U$ilor $i ferestrelor dependenta
de viteza de calcul a vantulu i,
0 ;2 ={CM [ EL: ( Li)v413 (ti-fe}]+Ou}·
·(1+Ac)
[w] (3. 1.12)
Semnificatia termenilor din re la\iile
de mai SUS este: nao - numarul de
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lnstala~ ii de incalzire

Tabe lul 3.1 .5. Rezistenta termica a benzii de contur Rtic [m 2 -K/W] schimburi orare de aer necesar in inca-
;
Adancimea d e Grosimea Adancimea panzei pere din c onditii de contort fiziologic .
ingropare a fundatiei g Pentru n ao se recomanda urmatoare -
de apa freatica H [m]
le valori :
pardoselii h [m] [m] ~4 6 8 2: 10 - pentru cladiri de locuit $i similar lor:
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445 • ca min de locuit
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464 n ao = 0,792 [m3· h· 1/ m3]
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481 • bucatarii
0,35 n ao = 1, 19 [m3·h· 1/ m3]
0,700 0,600 0,536 0,498
: • bai :
0,40 0,735 0,622 0,555 0,513
; n ao = 1,0 [m 3 -h· 1/m 3]
0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530 I - pentru $COii , gradinite, cre$e, spitale:
0,50 0,802 0,665 0,593 0,547 I n ao ·V = 25Np [m 3 /h]
0,55 0,835 0,693 0,614 0,565 unde:
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581 - V este volumul incaperii [m3];
0,65 0,902 0,742 0,652
- Np - numarul de persoane .
0,600
- Gp - caldura masica a aerului la
0,70 0,935 0,767 0,672 0,615 presiune constant<'\ [J/kg -K];
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632 - p - densitatea aerului [kg/m3];
0,80 1,00 0,815 0,712 0,650 - E - factor de corectie dependent
0,20 0,390 0,352 0,329 0,314 de inaltimea cladirii; are valoarea 1
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328 pentru incaperi din cladiri cu mai putin
0,30 : de 12 niveluri iar pentru cladiri cu 12
0,431 0,388 0,355 0,340
: sau mai multe niveluri valorile factorului
0,35 0,450 0,399 0,370 0,351 i E sunt date in tabelul 3. 1. 7;
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365 i - i - coeficientul de infiltra\ie al aerului
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377 : prin rosturi; se determina in func\ie de:
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386 - materialele din care sunt executate
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400 U$ile $i ferestrele;
- raportul S e/S;, unde Se reprezinta
" 0,60
0,65
0,548
0,568
0,475
0,490
0,437
0,451
0,414
0,425
aria totala a elementelor mobile ale
U$ilor $i ferestrelor exterioare, iar S,
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438 aria U$ilor $i ferestrelor interioare ale
.
~ 0, 75
0,80
0,607
0,627
0,520
0,535
0,480
0,494
0,450
0,463
incaperii;
- gradul de impermeabilitate al cladi-
0,20 0,360 rii . Prin .cladiri greu permeabile" se in-
0,315 0,293 0,278
1 teleg cladiri le sau compartimentele de
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289
: cl adire la care, datorita existen\ei pere-
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298 ; \ilor despartitori Iara goluri , ie$irea ae-
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308 rului infiltrat prin rosturi se face numai
2,0 0,40 0,430 0,367 0,337 0,318 prin casa scarii sau printr-un coridor
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327 : central (cladiri de locuit cu simpla ori-
0,50 entare, apartamente de col\ care nu au
0,465 0,392 0,357 0,336
' fatade diametral opuse, compartimente
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346 · de hale tara comunicatie cu restul cla -
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356
26
0,65 0,516 0,432 0,391 0,365 24
0,70 0,534 0,445 22
0,402 0,375 :
20
0,75 0,55 1 0,457 0,414 0,385 18 I
0, 80 I
0, 568 0,470 0,4 25 0.395 16
14
I
11 f-:-11
I- I-
I I IJ
ns 12 1 I
0,9 I ! I
1,8 'i'~-_,-,---,--,--,-.,-.,--,---.---,
10 A
0,8 1.7 -i-'- j-----,-~...L_-+-·-+--+-f--+--+--1
~9
.+ 7

:g 8 I
I
- /
..r :
_,i
1,5 "'
'O
<>: 7 / ; '
I- _J

I ; '
1.4 ' ,,. '
6
I I
,, !
1,3
/
1,2 5 l '
I I iI
0, 4 1, 1
1.0 I
4
I
I
11
I
I
I
I
I
+i-1-
Q•3 L-->~
5 -'-~-'--"-1k..
0 _i_...L_l._L._+
1_5 _L--l,. 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2, 0 I
I ii i I I
i.[W/ mK] I I i I I I i
Lrnax [m] 3
10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
Fig. 3.1.1 . Variatia coeficientului Fig. 3. 1.2. Var iatia coeficientului Rm lm2KJWI
de mas ivitate termica m 5 • de corectie n5 • Fig. 3.1.3. Va lorile adaosului A c.
 l. lnstal atii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

dirilor etc .). Prin ,,cladiri permeabile" se Tabelul 3. 1.6. Valorile adaosului A o
inteleg clad ir ile sau compartimentele
de cladiri care datorita absen\ei pereti- Ori entare N NE E SEI Is sv v NV
lor despartitori sau existen\ei peretilor
despatitori cu goluri sau a casei scarii
Ao[%] +5 +5 0 -5
I I-5 -5 0 +5

cu U$i exterioare, spre incaperea tubu- Tabelul 3.1.7. Valorile factoru lui de corectie E
lui de gunoi, ie$irea aerului infiltrat se
face prin ·r-osturile U$ilor $i ferestrelor Numarul de niveluri ale c ladirii
Eta ju I
plasate in alte fa\ade (sali cu mai multe 12 15 18 20 25
fatade etc .). p 1, 18 1,23 1,265 1,295 1,34
Valorile coefi cientului de infiltratie i sunt 1,265 1,31 5
1 1, 14 1,20 1,230
date in tabelul 3. 1.8
2 1, 12 1, 17 1,20 1,23 1,285
Pentru elementele mobile (ferestre,
U$i etc.) amp lasate chiar la coltul cla- 3 1,09 1, 15 1, 175 1,20 1,285
dirii la ultimul etaj, valorile din tabelul 4 1,07 1, 13 1, 155 1, 18 1,23
3.1.8 se majoreaza cu 1,2. 5 1,04 1, 11 1, 135 1, 16 1,21
L - lungimea rosturil or elementelor 6 1,02 1,08 1, 12 1, 15 1,20
de con structii mobile din fatadele su-
7 1,00 1,06 1, 11 1, 13 1, 185
puse actiunii vantului.
8 1,00 1,04 1,09 1, 11 1, 19
La stabilirea valorii lungimii L se au in
vedere urmatoare le situatii (fig. 3. 1.5) 9 1,00 1,0 1 1,065 1,09 1, 15
privind amplasarea elementelor mobile: 1 10 1,00 1,00 1,03 1,06 1, 13
- pe un perete exterior L = LI 1 (lun- 11 1,00 1,00 1,0 1 1,03 1, 11
gimea rosturilor este egala cu lun- 12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08
gimea tuturor rosturilor elementelor
1 13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05
mobile LI 1 de pe peretele exterior).
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02
- pe doi p ereti exteriori alaturati
L = L.11 + "Ll2; peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
- pe doi p ereti exteriori opu$i,
L = max (Li 1; I h ); Sarcina termica Ou se ia in conside- '
- pe mai multi pereti exteriori rare numai in cazul incaperilor cu usi
L = max (D 1 + Ll2; Ll2 + L'3). care se deschid frecvent (magazine,
Rostul format de doua elemente mo- holuri la sali de spectacole etc.) si care
bile se ia in calc ul o singura data; in nu sunt prevazute cu sasuri sau perde-
cazul U$ilor $i ferestrelor duble, rostul ' le elastice.
se masoara pentru un singur rand.
v - viteza de calcul a vantului stabi - 3.1.4. Particularitati de calcu l
lita in fun cti e de zona eoliana in care al necesarului de caldura
se gase$le localitatea respectiva si de 1 pentru cladiri industriale
amplasamentul cladirii fata de localita-
te (tab . 3. 1.9). Vitezele de calcu l ale Metodologia de calcul al necesarului
vantului sunt valabile pentru altitudini de caldura in cazul cladirilor industriale
sub 1100 m . Pentru cladiri amplasate este, in general, aceeasi cu unele par-
la altitudini mai mari , vitezele vantului tic ularita\i:
se stab ilesc pe baza datelor meteo- 1 - pentru hale neetajate $i incinte
ro log ice privitoare la concomiten\a mari, avand latimi mai mari de 10 m si
Fig. 3. 1.4. Pozifia elemente lor
vantului cu temperaturi scazute, astfel inaltimi mai mari de 5 m, pentru calcu-
mobile i n ansa mblul i ncaperi i:
incat necesarul de caldura rezultat sa lul rezi sten\elor termice Re se are in
nu fie depa5it in mai mult de 10 ... 20 vedere relatia: a - pe un perete exterior;
ore/ an. De asemenea, pentru toate ni - Re = Ro/8 [m2.KJW] (3.1.14) b - pe doi pereti exteriori alaturati;
velurile situate deasupra etajului 12 al unde: c - pe doi pereti exteriori opu$i;
c ladirilor inalte din cuprin sul oraselor, 1 - Ro este rezistenta termica stab ilita d - pe mai multi pereti exteriori.
vitezele de calcul ale vantului sunt cele dupa STAS 6472 pentru cladirile obis-
corespunzatoare cladirilor amplasate in nuite (m2.KJW] ; - pentru halele ventilate in suprapre-
afara localitatil or. incadrarea localitati- - 8 - factor de corec \ie care depinde siune, infiltratiile de aer rece se iau in
lor in zone eoliene se poate lua din de inal\imea incaperii industriale, ale considerare numai in cazul in care
harta din An exa IV. ' carui valori se iau din diagrama din fi - debitul de aer infiltrat depase$el e debi-
Ou - sarcina termica pentru incalzirea gura 3.1.5. tul de aer introdus prin instalatiil e de
aerului patruns la deschiderea usilor Valorile rezisten\elor termice Re se ventilare.
exterioare (la intrarea in cladire) se cal - pot determina in fun cti e de Ro utilizand
culeaza cu relatia: diagramele din figura 3. 1.6 pentru pc- 3.1.5. Particularitati ale calculului
Ou = 0.36-Su·n·(t, - te)·CM [W] (3.1.13) reti, din figura 3. 1.7 pentru ferestre si necesarului de caldu ra
unde: 1 din figura 3. 1.8 pentru plafoane. pentru locuinte
- S u este aria U$i lor exterioare care - coeficientul de corec\i e CM = 1
se deschid [m2]; - sarcina termica pentru incalzirea Metoda de calcul a necesarului de cal-
- n - numarul deschiderilor usilor ex - . aerului infiltrat se calculeaza cu aju toru l dura presupune un regim de functionare
terioare intr-o ora, care depinde de ; factorului de corec\ie de inal\ime E ale a instalatiilor de incalzire de tip continuu
specificul c ladirii. 1 carui valori sunt date in tabelul 3. 1. 10. cu men\inerea temperaturii interioare la
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lnstalatii de incalzire

----- -~------~----r-- -~~---------· -- ,- ·- ·- -....---- - - -- valoarea de +20 °C sau cu reducere pe

timp de noap te pana la + 17 °c_
("') l{) l{) C\J
CT> 0 l{) ("')
("')
00
("') l{)
00
"<:!" 3.2. Necesarul de caldura
0 0 00 la sere

:J ·-
Pentru ca lcu lul necesarului de caldu-
u "§ :s CT>
co
co
l{)
("') co
("') "<:!"
ra la sere simplu vitrate se foloseste
QJ Cf) c l{) ~ co (!) relatia :
:o~V>-~ 0 0 0 0
:J 0 '" 0 0 00
0 "' Ol
0 =1. 26 s[o.35 '".; (3, 26 C+kcONV)} t, - t. )
QJ 0 0
:0 co ~
I'- (!)
(3 .2. 1)
:J 0 0 [WJ
0 00 in care:
- S este suprafata terenului p e care
este amplasata sera [m2];
CT> co ("') co
co l{) ("') "<:!" - SF - suprafata vitrata (geamurilor)
l{) ~ co (!)
0 0 0 0 [m2j;
00 0 0
- C - coeficient care \in e seama de
frecven\a de apari\ie a orelor c u cer
senin asoc iate temperaturii conven\io-
nale a aerului exterior, cu valoarea
C = 0, 10 indiferent de zona climatica;
t, - tempera tura interioara de calcul
[OC];
:J
- te - temperatura exteri oara conven-
2c \i onala a aerului exteri or (tab _ 3. 1-2 sau
QJ 1 harta din Anexa IV);
t 0 - k cONv - coefi cientul de transfer
~ convec tiv prin suprafata vitrata, care
0
0
se determina cu rela\ia:
_.<!!
kcoNv = kn [ 1 + Jrn- (krr)n- 7. ( ][W/ m 2·K]
~ (3 .2.2)
>"' unde:
Q) - n este coefi cientu l de etan$eitate
c;;
0. a serei, cu urmat oarele valori : pentru
:J
00 sere etan$e n = 1,7 $i p entru sere
0
t--- neetan$e n = 2,0;
- T(n - coeficient de penetratie cu ur-
0 ("') CT> 0 CT>~ ~ (!)
co (!) co co QJ I'-- (!) ~ co ma toarele valori: pentru sere etan$e
x
CT> l'- ("') 0 0 0 ~ 0
1rn=O , 1; pentru sere neetan$e Trn = 0,23;
0
00
0
ci ci LL
0
00
0 0
00
0
( = (i; - ie) / {t; - te),
in care:
-
c - i; este en talpia aerului interior iar ie
E "' I'-- (!) QJ ' "' I'- 0 ("') co este entalpia aerului exterior [kJ/kg ·K] ;
"' 0N I'-- ~
Ci; "' (!) C\J ("') "<:!"
QJ
Ol ·5
~CT> Cf)- 0 (!) l{) co (!) - k n - coeficient de transmisie prin
~ 0 c QJ 00 00
::i E 00 00 00 convec\ie prin suprafata vitrata a serei
~
a;"' (/)Q_
0 considera ta etansa , calc ulat cu relatia:
- ape .
:J QJ Cf} k E l -- [W/m 2-KJ (3 .2.3)
u Cu >ciJ a,-t a c
QJ D
ro0 --0 :J l{)
co
0
~
I'--
(!)
0
C\J
"<:!"
"<:!"
"<:!"
("')
I'--
o_..c ·.::3CIJc 0
(!)
0
(!)
0
l{)
0
CT> l'--
00 unde: a, $i ae sunt coefic ien\ii super-
~QJ
E Q)c aJ(i;
UCJ) 0 0 0 c) 00 ficia li de transfer de caldura determi-
U) D ~
na\i c u relatiil e:
' a; = 4,65 + 1,63 'f'{s)v [W/m2·K] (3.2.4)
:J QJ
u CD ·co 0 ~ co a.e = 5,82 1 + 4,07 v [W/ m2·K) (3.2.5)
(l) u ro I'-- C\J
C\J
C\J C\J
QJ
0.
l{)
co
0
~
(pentru v $ 5 m/s)
0. ..c .Q l{) C\J
gj ~ E I'-- (0
o © ~ ~
0 0
a.e = 7 , 14 1 v 0 -78 [W/ m 2 ·K] (3.2.6)
.s ~
U) D
c:
·-
00 0 0 U) 0 c:) 00
(p entru 5 mis < v $ 10 m/ s)
- in rela\iil e de mai sus v este viteza
("')
v
("') ("')
v
("') (!) (0 (!) (!) de calcul a vantului (tab . 3. 1.9) iar 'f'(s)
f\ f\ v f\ v f\
este o func tie care dep inde de supra-
fa\a serei (fig. 3.2. 1).
Daca din calc ulul a, < 5,8 W/ m2.K se
cr-
e ia n = 2, iar daca a; > 6,4 W/ m 2.K se
ia n = 1,7.
QJ
_J

Pentru calc ule rapide se poa te folosi

diagrama din figur a 3. 2. 2.
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

lm' KIW]
1,45 -r-- 1
1.40 I : l--1----.~1, __,!-~+1,- tiii-~I:-1.__.j~l~i~i-~'~!_,l·--+-+-: //_,'/f
,_,1 rr:." 1 ,4 ,.,.~
.---,- ,.., -,- ,-,- , ·~---:-c-

I I i
. ! I ' ' Vi I ! 1 3ro 1,2
!
I I i
i
; I
i
I !
I I ,,...-r
I Y. I
I,

:
!+-+--+--+~~~-.A'-"~ .....~
~ 1 .30 +--+--------'---i,r----'---+--'---+--i--!-+_,_,~-1-1--+~~,,._+-++---'---+-<
j ; ~ 1,0 ;+-,-~-;+-~~µ.,.<-,++w.u;.+<
u· l i I , _,,.. D 0.9 1-'-r"~~~..,..,,......,._........,rl-'--~
ID · ~
o ' I I V",
~ 1,20 -<---- + - - - ·:- +1- +--+-
1- ' -+-+-+-+,---+-'>/.". -""y
t-+-:;--.,.1--;--t-r-+--+---+:--'-~,
D
0 I~i-~i--'-:-·--'----+-+--'--+--t--t,..r
i I ,_,....
--+--r-,~
I I '
. ~,t-+-r-+-+-r-~
I I
, -i-+,--+-i
(3 ! ! -' I I

~1,10 I ~ , I "
0,5 IZ!l:t:ttttt:tt':::::::t::ttttttl:tt::tilj
•- - -L-1 --l--~....C:t----'1-+-----+-----+-t---t--+-t-+l-+-+-H-..;-j-++--t-+--l 0,5 0,6 0,7 0.9 1, 1 1,3 1.5 1,7
!----1- --1:-;;.--f__,-
- j - -f ---il- [-f-,- I I 1
--r I I I Rezistenta termica R0 [rn' ·K!W]
--- I I I
1.00 t---11,_ 1 -~--+
__,_ 1 -~_,lr--~-i---'-il~--+i~' ~!~-t-~-'-i~~+--'---< Fig . 3.1.6.Valorile rezistentei termice
8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36
Re pentru pereti:
inaltimea halei H [ml
1 - fara incalzire perimetrala;
Fig .3.1-5. Valoril e factorului de corectie p. 2 - cu incalzire perimetra la.

Tabelul 3.1.9 Valorile vantului de calcul v

[m 2 K!W]
Amplasamentul c lad irii
0,14 I ! I ' I ~
Zona eoliana in localitati in afara localitatii I 1 ti-le= 18 K 1 Y V
I , I ! I I I 'i ' /.
v4/3 [m413.s·4!3] v413 [m4t3. s·413]
v [m/s] v [m/s] oc
:; I
ti-1e=22 K '
1 1 ~'/~
1
/

/ ij
/ /

I 8,0 16 10,0 2 1,54 u 0,2 ti-le 26 K .,,

5,0 8,55 7,0 13,39
rou iI I //,~ /
II !I / / './'. / Y I
ID
Ill 4,5 7,45 6,0 10,9 D
I/ / / '/
,/ , ti-le=3 OK

IV 4,0 6,35 4,0 6,35 ""u I '/ '/ '

ti-le=34 K-
I I

§ 0,3
/,

Exemplul de calcul 1 Tabelul 3.1 .10. Valorile factorului de

2
ro
v;
/ ti-le=38 K_
_L..
+-
Se calcu leaza necesarul de caldura
c
ID
I
I I
corectie E pentru cladiri industriale Vi 0,4 -~+" i-1e=42 K
pentru 0 sera cunoscand: ·;;;
ID f I I
- suprafata terenulu i p e care este inal\imea Fac torul de rr:.
amplasata S = 5000 m 2; inaltimea unui ' halei [m] corectie E
0,5
0.5 0,4 0,3 0,2 0,17
perete lateral h = 2,50 m; latimea la Rezistenta terrnica R0 [m2·K!W]
5 1,0
50 m ; lungimea la 100 m : latimea unui
p lan inclinat vi trat Iv = 2,7; numarul de 5 ... 12 1, 12
Fig. 3.1.7. Valorile rezistentei termice
p lanuri inclinate np = 20 > 12 1,20
Re pentru ferestre:
- elemente le de inchidere, realizate Pentru hale cu inaltimi mai mari de
din geam simplu; misie prin convectie prin suprafata 10 m, valorile Re se inmultesc cu 1, 1, re-
- sera se afla in zo na climatica 111 vitrata: spectiv, cu 1, 18 dupa cum in hale exista
unde te = - 18 °C $i v = 6 m/s; kcoNV = kET (1 + n n (krrJr>- 1·SJ = sau nu incalzire perimetrala cu corpuri
- temperatura interioara t, = +20 °C . = 4, 18 (1 + 0,23-(4,18)2- 1·1,52] = de incalzire.
Rezolvare : = 10,29 W/m2- K
• se calculeaza suprafa\a geamuri lor , ' unde coeficientul l; = (i, - ie)I( t, - te) =
[m 2·K!W]
SF= 5900 m 2 = (44+ 14Y{20+ 18) =
0,4 ~~m~~~~
• din graficul din figura 3.2. 1 pentru = 1,52
S = 5000 m 2 se obtine 'V(s) = 0,3 i; = 44 kJ/kg pentru t; = +20 °C $i <pi= 65%
• se ca lcu leaza coeficientii superfi - ie = -14 kJ/kg pentru te = - 18 °C $i ({Je =80%
ciali de transfer de caldura • in final se obtine valoarea necesa-
a , = 4,65 + 1,63- "//(s)-v = rului de caldura al serei :
= 4,65 + 1,63-0,3 -6 = 0 = 1,26 S-[0,35 + SFIS·(3,26C +
= 4,89 W/ m 2 -K + kcoNvlJ·(t; - te) = E
ae = 7, 141 v 0 -78 = 7, 143 · 5°.7 8 = = 1,26-5· 103· [0 ,35 + (5900/5000). 2
1,4 mtt!~
= 28.6 W/ m 2-K . (3 ,26 . 0, 10+ 10,29)]·(20+ 18) = cro 1,6
ID
++.-';-'---!f-J-L.f-H-!-+-H
• se stabile$te valoarea coe fi cientu - = 3 082 725 W. ~ 1.8
lui n: pen tru a; < 5,8 W/ m 2-K, n = 2 :il 2,0
(sera neetan$3) 3.3. Necesarul de caldura r :. 2.5
22
· Bmmmm~
• se stabi le$1e valoarea coeficientului pentru cladirile 2.5 . 2,0 1,6 1.2 0,9 0,7 0,5
amplasate subteran 2,2 1,8 1,4 1,0 0,8 0,6
de penetrati e, care pentru sera nee-
tansa nn = 0,23. Rezisten(a termica R0 [m 2·KiWI
• se calc uleaza coefi cientul global de Pentru incaperi le cladiri lor amplasate Fig. 3. 1.8. Valorile rezisten tei term ice Re
tran smi sie prin co nvectie prin total sub cota terenului, in pamant cu p entru pl afo ane.
suprafata vitrata a serei considerata zone de apa freatica (fig. 3.3.1 ), calcu -
etansa: lul necesarului de caldura se face apli- cu relatia din tabelul 3. 1. 11;

ku ~- aa..._ __ · 4 89 ~~ = 4, 1 8 W/ rri·K
cand relatia: - fluxul termic dirijat spre stratul o;·
a , +a._. 4,89+28,6 Os = Os '+ Os " [W] (3.3.1) de apa frea tica de ternp eratura t5 se
- fluxul termi c a~ dirijat spre aerul ex- determina cu relatia din tabelul 3. 1. 11 :
• se calc uleaza coeficien tul de trans- terior de temperatura to se determina - distan\ele m 1• m 2 , m5 , m 6 la care
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lnsta la~ii de incalzire

'l'(S) ~~~~~- ~-.---r--.--.--r a ,32 ro

0,60 I i
I
I I 1- 1 1--1- IT IT -+--+--+-+-+--+-+ 6.94 ~
t--- ! I 1jJ ~ 0, 1+0,5 18 exp(-0,000187S) --+--+--+--+--+ S,80 6
I r r-i--
0,50
:

I
"" N
I

ti
i " ,.. . . ., I T
!
I
I I
i
I
I

i
i
I
.--1- - - - + - - + 4,54
~-<:--'~-!:--l-;--t-+ 3_48
i--+--l--'P'-'-='HPl--2'i~-t--t 2.32
.~
.g
1j
0,40 I I
I I ................. 1
i i ! I I I 1--+--t-=""-'~~k-+ 1, 16 {5
0,30 I' r---_ I I
I
: x
.:2
I ........ --:. I
I
-- --
I
I
-35 ·30-25 -20 ·15 · 10 -5 0 +5+10+15+20 LL

0,20 I i l r- Temperatura exterioara 1. [°C )

I I
Fig . 3.2.2. Calculul f luxu lu i termic
0,10 i I
I I
u nitar pentru sere.
II
L- I I i
0 i i T I I ... - instalatii nedotate c u dispozitive de
0 2000 4000 6000 8000 10000 S[rn 2] reglare termostata Cr = 1,08;
Fig. 3.2.1 . Variatia fu nctiei 'f' cu suprafata terenulu i S al sere i. - N'/ea - numarul anual al gradelor-zile
teoretic corespunzatoare perechii de va-
liniile de flux termic se despart (spre efectiv de izolare termica calculat cu lori t; ~i te. ale carui valori sun! date in
aerul exterior, respectiv , spre stratul de rela\ia 2.4.6 [W/m3. K] . graficele din figura 5.5.24 (cap. 5);
apa freatica) se calculeaza cu relatia : - tm; - temperatura interioara medie de

2.:tPl
t' -
-2t Ri ) 3.5. Calculul necesarului calcul determinata cu relatia 5.5.24 [0 C];
b +o3 +84 + - - Ra1 - - de caldura anual - tao - temperatura exterioara medie
n t, - te
m, = al cladirilor de locuit zilnica pe durata de un an, a carei valoa-
re se determina din diagrama din figura
3.5.1. Necesarul de caldura anual 5.5.21 (cap. 5);
[m] (3 .3.4) al cl adirilor de locuit existente - 0 0 - puterea termica instalata pentru
- rezisten\ele termice Ri !;ii Ra, (pentru incalzire [kW];
j = 1; 2; 5; 6) se determina aplicand Rela\iile de calcul se bazeaza pe ur- - S 1oc - suprafata locuibila a intregii
rela\iile: matoarele considerente: c ladiri [m2);
1 oi h 1 - regimul de furnizare a caldurii este - Orea - durata conven\ionala a perioa-
Ri =- +-+ - +- [m2. KNv] (3.3.5) continuu, in scopul rea lizarii condi\iilor dei de incalzire a carei valoare se deter-
a ; Ai AP ae
de confort termic necesar; mina din diagrama din figura 5.5.25;
- reali zarea unor regimuri diferentiate - Ps - coeficient care reflecta influenta
de furnizare a caldurii intre orele de zi radiatiei solare asupra necesarului de
!;ii orele de noapte, prin reducerea tem - caldura, a carui valoare se determina din
3.4. Calculul necesarului peraturii interioare in orele de noapte diagrama din figura 3.5.3 in func\ie de
de caldura pe baza de indici (22 - 6) cu maximum 3 °C fa\a de valoarea x;
valoarea impusa de conditiile de con- n

Pentru calculul aproximativ al nece- fort termic; _LOA

sarului de caldura pentru incalzire 0 , - influen\a radia\iei solare asupra X=_E2__ (3.5.2)
n
se pot folosi indic i care \in seama de regimului termic din spa\iile locuite. LONS
tipul cladirii (de locuit sau tertiar), de Necesaru l de caldura anual al unei 1=1

forma si dimensiunile geometrice (nu- cladiri de locuit se determina cu relatia: unde ±o"
e~te cantitatea de caldu-
marul de niveluri, suprafa\a desfa!;iura- 4
0 = 6,8510 -R CR Cb ·Cr ·(1 - p 5 ) ra dato/~ ta radia\iei solare, recep\iona-
ta, volumul construit), gradul de izolare ta de o construc\ie pe durata sezonului
!;ii zona climati ca unde urmeaza a fi ·(N ~
t . _ t - 66
1
'
tea ' 10 S
3
lac 0 lea J de incalzire [kJ/an], calculata cu rela\ia:
amplasata cladirea. mi ao
Rela\ia de calcul pentru cladirile de
locuit $i similare acestora este: in care:
[W] (3.5. 1) ±oA
1= 1
= f[(o.38SFi+sp, )
p l
F;]'c.suo
0 = V·GN(tm; - te) [W] (3.4.1) - R este coeficient care tine seama [kJ/an] (3 .5.3)
in care: de varia\ia in timp a temperaturii in care:
- V este vo lumul interior incalzit al exterioare, ale carui valori sunt date in - SFi !;ii Sp; sun! supra fetele feres-
cladirii, calculat ca volumul delimitat de figura 3.5. 1; trelor !;ii peretil or orienta\i ca tre N, NE,
anvelopa cladirii [m3); - CR - coeficient care tine seama de S, SE, SV, V, NV, orizontal) [m 2];
- GN - coeficientul global normal de reducerea temperaturii inleri oare in - Fi - coeficient de reducere a suprafe-
izolare termica, determinat in func\ie de timpul nop\ii , ale carui valori sunt date \ei Si care recepteaza radiatia globala le;.
numarul de niveluri N ·$i de raportul din- in figura 3.5.2; la o suprafa\a virtuala orientata spre sud,
tre aria A si volumul cladirii V [W/m3. K] - Cb - coeficient care tine sea ma de a carei
n
valoare este data in tabelul 3. 1.12.
ale carui valori sunt date in tabelul 2.4.2; forma balcoanelor: L ONs este necesarul an ual de ca l-
- t,,,, - temperatura medie a aerului din - pentru un balcon deschis dur1 al c lad irii, neafectat de influen\a
interi orul incaperilor [0 C]; Cb = 1,03; radia\i ei so l a~~· [kJ/an] .
- te - temperatura exterioara conven- - pentru balcoane inchise cu vitrare Valoarea L ONs se determina cu
tionala de calcu l a zonei in care este sirnpla Cb = 1; relatia 3.5. 1 U~de Ps = 0.
amplasata clad irea [0 C]. - Cr - coeficient care tine seama de
Relatia de calcu l pentru cladirile c u natura ec hipamentului c u care sunt do- Exempl ul de calcul 2:
alta destina\ie decat cea de locuit: tate instala\iil e de incalzire: Se determina necesarul de caldura
0 = v G1 Umi - fe) [WJ (3.4.2) - inslala \ii dotate cu dispozitive de anual pentru un bloc de locuin\e cu re-
in care G 1 este coefi cientul globa l reglare termostata Cr = 1,0; gim de inal\ime P + 10 niveluri amplasat
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire

in ora$ul Bucuresti, alimentat cu energie
termica de la o centrala termica. Cladi -
rea are balcoane deschise. lnstal atia in-
terioara de incalzire nu este prevazuta
cu dispozitive de reglare termostata a
temperaturii interioare. Puterea termica
instalata 0 0 = 325 kW iar su prafata
locuibila S1oc = 3700 m2.
Rezol vare:
• se determin a valoarea coe fi cientu -
lui R, din diagrama din figura 3.5.1, in
fun c ti e de tem peratura exterioara
tea= 12°C care marcheaza inceputul $i
sfarsitul sezo nului de incalzire. R=0,96;
• se determina coeficien tul de core-
lare climatica k in functi e de tempe-
ratura medie anuala ta.
Valoarea ta p entru Bucuresti se
calc uleaza cu relatia 5.5 .28
unde t,, 0 = 11,3 °C (din figura 5.5.21).
Se obtine din diagram a din figura
5.5.22 valoarea k = 0,9;
• se determina durata conven\ionala
a perioadei de in calzire, utilizand
fig ura 5.5.25 ; pentru k = 0,9 rezulta
Drcu = 185 zile.
• se determina temperatura interioa-
ra medie tmi utilizand relatia 5.5.24,
rezultand tmi = 18,5 °C;
• se determina numaru l anual al gra-
5
delor-zi le N;!1G aplicand rela\ia 5.5.27 ;
• se calculeaza cantitatea de caldura inca lzire cu care este dotata c ladirea
datorit a r;:idia\iei solare aplicand relatia de locui t.
3.5.2 Rela\i a de calcul al necesarului de
LOA= [0,38 ( 102,4 0,22+65 0,51+76,3·1 + caldura pentru incalzirea spa\iului lo-
+85·0,5 1)+0,025(4850,22+420-0,5 1+ c uit intr -o perioada data Dk dintr-o lu -
+500 1+350 -0,51+6000 ,87)] 1,48106 na din sezonul de incalzire este;
= 154 106 kJ
Ok=9,74Dkl(Sr - ~sp.J a, (1- A,) +
• se determina valoarea parametrului
x cu relatia 3.5 .2
x = 154·106 / 8,73·109 = 0,01 8
• se determina va loarea coefic ientu - +0,33nao V A2JC (t,R- tevik ) [kJ](3 .5.4)
lui Ps = 0,016 utilizand diagrama din fi -
gura 3.5.3 unde:
• se ca lcu leaza necesaru l de caldura - Ok este peri oada data dintr -o luna,
anual utilizand relatia: 5 ::; Dk ::; 3 1 zile;
0 = (1-P 5 )·0Ns = (1-0,016)8 ,73· 109 = - Sr - suprafa\a to tala de transfer
= 8,59· 109 kJ. termi c, formata din suprafata peretil or
interiori $i sprafa\a elementelor de
3.5.2. Necesarul de caldura anual constructii exteri oare;
al cladirilor de locuit - t,
S p, - suprafata pere\ilor interiori
nou proiectate orientata ca tre spa \iul incalzit (m2];
- a, - coeficientul de tran smisie dat
Metoda de calcu l se bazeaza pe de relatia:
tran sferu l de caldura $i masa specifice a; = 3,0 + 3,2 S/LSp, [W/m2·K] (3.5.5)
spatiilor incalzite in regim sta\i onar $i - nao - numarul de schimburi de aer
tine seama de aportul datorat activitatii necesar asigurarii confortului fiziologic
oamenilor $i radia\iei solare asupra (h' 1]. §3. 1.3;
temperaturii interioare rezu.ltate impuse - V - volumul cladirii, inclusiv spa \iil e
de normele de contort termic. neincalzite (m3];
Metoda este util izata in optimizarea - C - coe ficienul a carui valoare este
solu\iei construc ti ve si a instala\iei de data de rela\ia:

N:~o = N;c~ - (2 0 - tm,}01eo = I I

i Q's ..c Q's I
= 3170 - (20 - 18,5) 185 = 2992 zile I
tI
in care Nf~ = 3 170 zile pentru Bucu-
I tI 11
re$1i (din Anexa Ill)
• se determin a coefi cien\ii:
\
' '- Ii
/ I a 11
- - + - --l

~</~ I
r
, i

,..- ~
CR = 0,948 din diagrama 3.5.2 pentru /
0 01 iI fo
/ - - 11 . - -
t..ff:/o = 3 170 zile $i alimentarea cu I
I Ii 11
energie termica de la o centrala termica; I I
I
Cb = 1,03, cladirea fiind prevazuta cu
balcoane deschise .
t
I "- 1
rI
I
Cr = 1,08, instala\ia de inca lzire ne- I I

fiind dotata cu dispoziti ve de reglare. I Q" s Q"s i

• se calcu leaza necesarul de caldura
anual al cladirii in varianta neluarii in
reconsiderare a radiatiei solare cu
rela\ia 3.5. 1, in care f! s = 0.
QNS = 6,85- 104 ·0,96·0,948- 1,03- 1,08 ·
. {2892. (325/( 18,5- 11 .5) J - 6,6· 10·3
. 3700 . 185} = 8,73- 109 kJ
+ ' L I I ,,Q
a b
Fig. 3.3. 1. Schema pentru calculul nece sa rului de caldura la incaperi am-
plasate total subtera n:
a. sectiune; b . plan;
1 - interi or; 2 - stratul de apa freatica .

T abelul 3.1.11 . Rel atii de ca lcul pentru fluxul term ic Q 's ~i Q"s.

rrm, rrm,
I R.+ - R, t- - -
[ Rs+ - - R, + -
rrm
l1
l
a b 2Ap 2?..e ___ 2Ae . 2i\ . 2?..e
Q -(t.- t.,) - +- In
rro, rro, rro,
0
rrm [w]
rro.
R: rr R,+ - fi:,+ - R-,+ - R, + -
2ile 2ile 2ile 2?..0

n n n n
R,, + - (b+83+ S, - m.) R,, + - (b-t <~ +8,-ml) R,s+- (b ·18.i +8,- m) RJ(, +- (b +8.i+<5,-m,)
2},P . .__2A-"o_ _ _ __ 2il 2il" ' - - - - - - [w]
 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstalatii de incalzire

Tab elul 3. 1.12. Coeficientul Fi de reducere a suprafetei Si R

0,97
fcsud = 1.48·106 !kg/m2 an] i ! i !
~ 1 I ! I ' I I I
j N NE E SE s SV v NV Ori zontal ; i '>-.i
, I ! ,-...,..._ 1 I
I I
I

Fi 0,22 0 ,27 0,5 1 0,8 1 1 0,8 1 0, 5 1 0, 27 0,87 ..... I I I

0 96 I i ' ;....-c
• - i I ;--.,-
Tabelul 3.1 . 13. Factorul de temperatura f 1a I I I ,....,
; I

: I I ; I
Sistemul Sobe de Corpuri Radiatie de Radiatie de I I i I
de incalzire Aer cald teracota de incalzire plafon pardoseala 0,95
I i I
1, 12 1,098 1,062 1,025 1,0 8 9 10 11 12 13 14 15 13
Factorul f 1a
le0 °C
(3. 5.6) [QC] (3.5. 11 ) Fig. 3.5.1 . Variafia coeficientului R in
in care factorii R, CR, Cb $i Cr au fost unde: funcfie de temperatura te0 •
prezentati la §3.5. 1. - a este raportul intern specific care
- A 1 - coeficient a carui valoare se p entru un apartament mediu cu c,.
calculeaza cu r elatia: Sap= 72 m 2, are o valoare a = 8 W/ m 2; 0,98
- t e vik - temperatura exterioara virtu - I i
A, = IIi=115r - ~ Sp,
S Pe; ·[ 1- 0,4 ]+; ala medie lunara a cladirii, calculata cu
0,97
0,96
! 3,
I'.. v . . .
Vi
a; · (RPei +0,06) rela\ia:
0,95
- .t.- 2 ! v

l
I. /
j(s, - ISp, )a;+0,33naaVA, ]tn +0,33naaV1n 0,94

s,:}:s,, [ - a~~,,
1 ......- ! I
1 (3.5. 7) ""' = [(s, - I Sp, )a, (1- A )+0.33na0VA:?]
1
0,93
_ l - i--
,__.....- /
+ 0,92
h'
[ 2 C]
(3.5. 12) 0,9 1
1, J_ --- ......... /"'
........-"'
-1
unde:
- S Pei este suprafata peretelui exteri-
or cu orientarea j [m2);
unde t6 este temperatura exterioara
echivalenta medie lunara a cladirii, a
carei valoare se determina cu rela\ia:
0,90
0,89 -- --
-
I
I
I
I I
=Il
I
0 88 1
- RPei - rezisten\a termica a peretelui • 1000 1800 2600 3400 4200 5000
I SPej . 0,4 ·I +
exterior cu suprafata S Pei [m2- K/W] ; i Sr - I, Sp, a; (RPei + 0,06) £,,.,,, "'
Ek N 12 Igrade-zile I
- R Fi - rezisten\a termica a ferestrei
cu suprafata SFi [m2.KJW] ; Fig. 3.5.2. Variatia coeficientului CR
- S F1 - suprafa\a ferestrei cu orienta- ,
S F, 0,4 J in funcfie de numarul anual r-1,J
+Sr - I,Sp; . a ;R Fi · IEF;> [°CJ (3.5. 13)
rea j [m2]; de grade-zile:
- A 2 - coeficient a carui valoare se in care tEpe}< $i tEF}< sunt temperaturi- 1 - punct term ic automatizat;
calculeaza c u rela\ia: le exteri oare echivalente medii lunare a 2 - punct termic cu reglare manuala;
fi ecarui element de construc\ii exteri or
3 - centrala termica.
(opac sau vitrat) cu ori entare j, ale
caror valori se pot determina cu relatia: Ps
[1 - (1- 0,375 1 I Sp,/ A Sr)]}
(3 .5.8) f Epej< = 0,022 fj< + fek [ 0 C]
0
(3.5.14)
0,24
II I
tEFj< = C Fj . '" + tek [ C] (3 .5.15) 0,22 Ii I I
unde: I I i I
unde: 0,20
i i I 1.....-
- f ra este factorul de ternperatura - IJ< este intensitatea radia\iei solare 0,18 '
i I i I /
func \ie de sistemul de incalzire, a carui totale (directa si difuza) ale ciirei valori se 0, 16 i I ,,,v
0,14 '' I
' I I ,r
valoare este data i n tabelul 3.1.13. pot lua din volumul ,,lnstala\ii de ventilare 0,12
- A 3 - coefi c ient a carui valoare se $i climatizare"; 0,10 v
calcu leaza cu rela\ia: - tek este temperatura exteri oara lu- 0,08 I ,..L/ :
-:-17. : :
0,06 LL
nara medie, a carei valoare este data in 0,04 I I 1171 :. I:
I
A 3 = [1 - 0,37 5 · ISp,/Sr] A1 (3.5.9) 1,, I I, I I I
An exa II. 0,02
0,0 '.A
I I. : I I !
- A 4 - c oefic ien t a carui valoare se Tinand seama de relatia de calcul
0,0 I 0.0 6 I 0 14 0 22 I 03 , 0
calcul eaza cu relatia: 3.5.4 pe baza careia se determina 0,02 0, 10 0,18 0,26
necesarul de caldura pe o perioada x
J[
A4 = 0 ,6+ 0 ,96 (1 - 2_, Sp./Sr ) A,]
(3.5. 10) data Dk dintr-o luna. se poate calcula
Fig. 3.5.3 Valorile coeficientului Ps .
'· $i necesarul de caldura anual pentru
- l;R - temperatura interi oara redusa incalzirea spa\iului locuit cu rela\ia:
calcu lata cu re la\ia: Q = L Ok [kJ] (3.5 .16).
I =t aS1oc

~Sp,)a,(1 - A,) + 0,33n30 VA 2

1

iR ( 57 -
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire

Anexa 3.1.
Tabelul 3.1.3. Temperaturile conventionale te ale aerului din incaperile neincalzite, ale cladirilor de locuit,
administrative ~i social-culturale

Nr. Felul Temp Viteza Rezisten\a termica Nr. Felul Temp Viteza Rezistenta termica
cr t. incaper ii ex t. va ntului a elementelor crt. incaperii ext. vantului a elementelor
0
(
0
Cj de calcul de constru c\ii ( C] de calcul de constru ctii
[m/s] exterioare [m/s] exteri oare
(m2.KJW) [mZ.KfW)
:::: 0,40 ,0,41 ..0,65 0,66 ... 1,0 . :::: 0,40 0,41 .. 0,65 0, 66 ... 1,0
·-------+------------~--- 1 -..,...------+------~---------- 1
1. Rosturi de -2 1 16 4. i ncaperi ne- 8 -7 -6 4
di la tare - 18 17 inca lzite ·21 5 ·5 -4 7
inc hise - 15 17 : avand majo- 4,5 ·5 1 -3 7
I
· 12 ' ~ 18 : ritatea pere- 4 -4 -2 8
-- ----· - - --,---- ---+-- - - - - -
2. Rosturi de 8 0 ! !ilor exteri ori 8 -5 I -4 5
dilatare des- -2 1 I 5 4 - 18 5 i -3 -3 8
chise (proteja ' 4,5 5 i 4,5 -3 ! -2 8
(te de tab la) I 4 6 4 I -3 -1 9
I
8 1 ' 8 -3 -2 6
:
I
- 18 I 5 5 - 15 5 i -2 -1 9
! ! 6 I -2 ;
4~5
4,5 0 9
i
4 I i 1 I -1 0 10
8 ! 2 7 8 -1 0
- -- 1-5 I i
~l---+---
6 ~·_ __,,
i 10 - 12 5
I
! 0 iI 1
- 15 4. 5 1 1 4,5 I 2 10 0
I 4 8 , 4 I 1 2 11
1 1--------f---------~---------1
; 8 4 ! I
5. Poduri situate -2 1 ;
1
- 19 • - 14
1
- 11
---~--5-~--~1_ _7_1_ _ ___., direct sub - 18 ' - 16 1 - 12 -9
- 12 I 4 ,5 1· ! 8 acoperi $ - 15 I - 13 - 10 -7 I
I 4 1 i 9 I - 12 - 10 ! -8 -5
------+---~---~-~----+---- l r-------<-------·----------
3. incaperi nein-
1
1 1
8 i 8 9 11 6. Pivni\e $i sub -2 1 ' 10
calzite incon- -2 1 I 5 '. 9 1 11 I 12 soluritehnice · 18 : 11
jurate in cea 4, 5 ~ 9 i 11 12 complet sub - 15 , 12
mai mare 4 9 ! 11 1
12 nivelul solului - 12 I 13
parte de in- I 1 , 7. Pivnite $i sub -2 1 1 7
caperi incal- !I I soluri tehnice- 18 8
zite ''---~---j---~----i
I l
1
partial deasu- - 15 9
8 9 : 10 ! 12 pra solului - 12 , i 10

~~ I
- 18 5 12 I 13
4,5 12 I 13
I
4 10 I 12 13
8 i 10 i 11 I 12
- 15 I 5 11 ! 12 14
4,5 11 ' 12 I 14
4 11 ! 12 i 14
8 11 i 12 I 13
I
- 12 I 5 12 i 13 I 14
4,5 I 12 ; 13 I 14
4 I 12 I 13 14
 Cap itolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire L lnstala~ii de incalzire

Anexa 3.2
Tabelul 3.1 .4 Temperaturile interioare t ; conventionale de calcul
I
Categoria cl ad irii si Temperatura Categoria cladirii si Temperatura
K:Jestinatia incaperilor t, [°C] destinatia incaperilor l; (°Cl
1. Locuinte Coridoare, scari 18
Camere de locuit :;;i holuri 20 Vestibuluri, garderobe 15
Vestib uluri 18 lntrari (tambure) 12
Camere pentru baie $i du$uri 22 Grup sanitar (closet, pi soare) 15
Bucatarii 18 Du$uri, camere de dezbracare 22
Closete in cadrul apartamentului 18 Sa li de educatie fizica 18
Closete in afara apartamentului 15 Cabinete medicale 22
Scari $i coridoare exterioare apartamentului 10 Bufete 18
lntrari (tambure) 10 Bucatarii 15
Spalatorii :;;i calcatorii 15 Cabina portarului 20
Uscatorii la blocuri de locuinte 25 5. Cre:;;e :;;i gradinite de copii
Garaje sub locuinte 10 Camere de primire 20
2. C ladiri administrative :;;i anexe sociale Camere de joc in cre$e 22
din intreprinderi industriale Dormitoare 20
Birouri 20 Camere de joc in gradini\e 20
Sali de conferinte $i fe stivitati 18 Sali de mese 20
Sali de a$teptare 16 Camere de lucru $i de citire 20
Biblioteci , camere de lectura 20 Camere de personal :;;i secretariat 20
Biblioteci, depozite de carti 15 Bai $i du$uri pentru copii 24
Holuri, vestibu luri, garderobe 15 Toalete, closete pentru copii
Camera portarului 20 :;;i camere de oale de noapte 20
Scari, coridoare 15 Closete pentru personal 18
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 Vestibuluri, coridoare, holuri, scari 18
Vestiare 22 lntrari (tambure) 12
Camere de dezbracare $i du$uri 22 Cabinete medicale 24
Spalatoare tara dezbracare 20 Camere de izolare 22
Arhive cu personal 18 Camere pentru rufe curate 16
Arhive, depozite de carti 10 Depozite pentru saci de dormit 16
Centrale telefonice, statii de radioficare etc. 20 Camere pentru rufe murdare 8
Bufete 20 Bucatarii 15
Cabinete medicale 22 Anexe bucatarii preparare, spalare vase 18
lntrari (tambure) 12 Spalatorii, calcatorii 15
Cabinete de toaleta pentru fem ei 20 6. Hoteluri :;;i ca.mine
incaperi pentru alaptare 22 Ca mere 20
3. Cladiri culturale Holuri 18
Sali de adunare 18 Bai $i du$uri 22
Sali de expozitie 18 Ve stibuluri, garderobe 18
Sali de conferinte 18 Coridoare $i scari 18
Birouri 20 Closete 15
Biblioteci, camere de lectura, de audi!ie 20 Birouri 20
Oepozi te de carti 10 Sali de lectura, sali de $ah 20
Depozite pentru personal 18 Sali de biliard $i tenis de masa 18
Sali de !?ah $i alte jocuri similare 20 Restaurante, cofetarii , fr izerii 18
Sali de biliard $i tenis de masa 18 Bucatarii , oficii 15
Fumoare 18 lntrari (tambure) 12
Holuri,vestibuluri , garderobe 18 Magazii (depozi te) 18
lntrari (tambure) 12 Ateliere 18
Camere de dezbracare $i du $uri · 22 Spalatorii , calca torii 15
Grup sanitar(closete, pi soare) 15 7. Spitale, clini, maternitati
Bufete 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti $i copii) 22
Scari,coridoare 18 Rezerve sau saloane p entru chirurgie 22 ... 24
4. $coli :;;i facuttati Camere sau saloane pentru sugari 24
Clase 18 Camere sau saloane pentru lehuze 24
Cancelarii, birouri 20 Coridoare interioare 20
Laboratoare 18 Fi$iere, holuri , scari , garderobe, vestibuluri 18
Amfiteatre, sali de conferinte 18 lntrari (tambure) 12
Bibli oteci, sa li de lectura 20 Grup sanitar (closete, pisoare) 20
Sali de desen 20 Cab inete medicale in policlinici si dispensare 22
Sali de disectie 16 Sa li de a:;;teptare 20
Ateliere 18 Sal i de di secti e 20
Holuri , sa li de recrea\ ie, fumoare 18 Sali de pregatire opera\ie $i na$tere 22 .. .25
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire

Tabelul 3.1.4 Temperaturile interioare t; conventionale de calcul (continuare)

Categoria c ladirii si Temperatura Categoria cl adirii si Temperatura
dest inatia incaperil or t, [OC] destina\ia incaperilor t, [°C]
Sali de opera \ie si na!;)tere 25 Depoz it de alimente 5
Sa li pentru m asa je 20 ... 22 Depozit de marfuri nealimentare 10
Cam ere de personal, cam era de garda 20 Garderobe 15
Electroterapie, Roentgen 22 Buca tarii 15
Radioterapie 24 incaperi pentru prepararea carnii !?i zarzava tului 15
Bai. du!;)uri !?i camere de dezbracare 24 incaperi pentru spalat vase 15
Spalatoare 15 11. Spalatorii mecanice de rufe
Sa li de autopsie 16 Sali de masini de spalat 15
Morga 5 Sali de ma!;)ini de uscat !?i de calcat cu aburi 15
Camere pentru rufe cura te 16 Sali pentru dezinfectare 15
Cam ere pentru rufe murdare 8 incaperi pentru reparat rufe 18
8. Teatre ~i cinematografe incaperi pentru depozitat rufe murdare 8
Sali de cinem atograf 18 incaperi pentru primit rufe murdare 15
Sali de teatru, scena !?i fosa orchestrei 20 incaperi pentru rufe curate 16
Fumoare, bufete 18 incaperi pentru uscatorii 24
Vestibuluri , garderobe, scari 15 12. Diverse indiperi
Hol de intrare si ghisee incalzite 15 Muzee in functie de spe-
Sali de a!;)teptare la cinematografe 12 cificul exponatelor
lntrari (tambure) 12 Gari -holuri 15
Casa , birouri 20 -sali de a!;)teptare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 -case de bi lete, birouri 20
Cabina actorilor 20 -restaurante 18
Spalatoare, du!;)uri pentru actori 22 -camera mamei !?i a copilului 20
Depozit de costum e 12 -magazine diverse 18
Depozit de decoruri 10 Garaje pentru parcari auto 5
Cabina de proiectie 18 Garaje pentru parcari !?i reparatii auto 10
Camera de acumulatori 10 Sali si hale pentru competitii sportive 18
9. Bai publice Sali si hale pentru bazine de inot 22 ... 28 (cu 2 °C
Bai !?i du!;)uri 22 peste temperatura
Bai de abur 40 apei din bazin)
Bai de aer cald 50
Bai de aer fi erbinte 60 Observafii:
Sa li de odihna dupa baie, sali !?i scari de trecere 22 1. Temperatura de calc ul este valabila in cazul incalzirii in -
Cam ere de dezbracare, imbracare !?i vestiar 22 caperii , dar incalzirea ei este facultativa .
Hale pentru b azine de inot 22 ... 28 (cu 2 °C peste 2. Temperaturil e indicate sunt valabile in ipoteza nefunctio-
temperatura apei din bazin) narii utilajului tehnologic. Pentru calculu l necesarului de
Vestibuluri, sali de a!;)teptare 18 ca ldura al incaperil or invecinate, utilajul se considera in
Closete 18 func tiun e !?i temperatura interi oara considerata este de
lntrari (tambure) 12 20 ... 22 °C .
Cabinete medicale, sali d e masaje 22 3. Temperatura indicata este valabila si pentru baile din
Ca mere de personal 20 anexele soc iale ale intreprinderi lor industriale.
Fri zerii 20 4. Pentru magazine si depozite speciale (blanuri, mobile etc ... )
Restaurante, bufete, garderobe 20 temperaturile se stabilesc dupa necesitati . in cazul incape-
Ateliere 15 rilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii ,
Depozit de rufe c urate 16 temperatura interioara de calcul se alege in func \ie de tipul
Depozit de rufe murdare 8 incalzirii, existen\a sau absenta curentilor de aer, felul
10. Magazine, restaurante, cantine imbracam intei ocupantilor, condi\iile de folosire a incaperi-
Magazine d iverse nealimentare, cosmetica 18 lor.
Magazine p entru ali mente 15 5. Temperatura interioara conventionala pentru casa scarii
Sali de mese 18 (incalzi ta sau nu) care se ia in calculul necesarului de ca l-
Birouri 20 dura al altar incaperi este de 10 °C.
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul
Sisteme de incalzire
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

4.1. lncalzirea locala $i teracota, sobe metalice etc. etan$i $i cu tiraj corespunzator, pot rea-
0 categorie aparte o reprezin ta .,in - liza $i randamen t intre 80 $i 85 %.
4.1.1. Prescr!PJii privind utilizarea calzirea electrica" (cap. 4.7). Din punct de vedere tehnic $i econo-
lncalzirii locale mic se recomanda ca sobele fixe cu
4.1 .2. Sobe cu acumulare placi din fa ianta, in func\ie de grosimea
incalzirea locala este cea mai simpla de caldura pere\i lor sa se foloseasca astfel:
instalatie intrucat cuprinde in ansamblul - pentru zonele cu te = -15 ... -2 1 °C,
ei atat sursa termica cat $i suprafata de Sobele se executa din zidarie de cara- sobe cu pereti gro$i $i foarte gro$i; I. !
incalzire. Se recomanda a fi utilizata la: mida sau placi din faian\a. Au diferite for- - pentru zonele cu le = - 12 °C, sobe
- cladiri mici cu maximum 3; 4 niveluri; me geometrice exterioare de la simplu pa- cu pereti subtiri.
- complexe de cladiri mici dispersate ralelipiped, la constructii complicate cu
i
pe suprafete mari (mediu rural); ni$e. etajere, banchete sau alte forme de 4. 1.2.2 Sobe mobile
- cladiri de locuit individuale; figuri estetice. Se compun dintr-un focar central, ca- .1
- cladiri cu caracter sezonier (organiza- Caracteristica principala a acestor sobe nale de evacuare a gazelor de ardere $i
re de $antier, depozite de materiale consta in aceea ca, urmare a arderii com- pere\i incalzitori realizati din zidarie de I
etc.); bustibilului in focar odata sau de doua ori caramida refractara placati cu dale din
- monumente istorice, loca$uri de cult etc.; pe zi, timp de cateva ore, caldura rezulta- faian\a (fig. 4.1.2). Puterea termica uni-
incalzirea locala prezinta o sene de ta, vehiculata cu gazele de ardere este tara q variaza in functie de grosimea
avantaje: cost de investitii redus, posibi- acumulata in pere\ii sobei $i cedata lent pere\ilor: I
litatea incalziri i numai a spa\iilor utiliza- ' incaperii. - pentru pereti cu grosimea sub
te, folosirea tuturor categoriilor de com- , Din categoria acestor sobe, ce le 65 mm, q ~ 2000 W/m2;
bustibili gazo$i, lichizi $i solizi, instalarea confec\ionate cu placi din faianta sunt - pentru pereti cu grosimea peste I
.1
rapida cu mijloace locale, exploatare cele mai folosite. Sobele cu acumulare =
65 mm, q 2500 W/m 2 1·
U$Oara deci pu\in costisitoare etc. se executa: fixe sau mobi le.
c
Ca dezavantaje se pot mentiona : 4.1.2.3 Montarea sobelor
- suprafe\ele incalzitoare au dimensi- 4.1.2.1 Sobe fixe $i racordarea la CO$ .t
uni mari $i ocupa mult spatiu in in- Sunt executate din placi ceramice gla- Soba fiind un corp de incalzire, se re-
'
;

caperea in care sunt amplasate; zurate cu dimensiuni standardizate $i for- comanda a ti amplasata in zona elemen-
- randamentele term ice sunt mult me diferite (fig. 4.1.1 ). Din punct de ve- telor de construc\ii exterioare, aceasta
mai reduse in raport cu alte siste- dere al construc\iei pere\ilor sobele sunt: pentru uniformizarea reparti\iei caldurii pe
me de incalzire; - U$Oare, cu pereti sub\iri verticala $i eliminarea curen\ilor de aer
- necesitatea prevederii de CO$uri pen- (60 ... 90 mm grosime) unde capaci- rece in apropierea pardoselii. Acest mod
tru fiecare soba sau grup de sobe; tatea de acumulare a caldurii este de amplasare a sobelor creeaza greuta\i
- inconveniente de ordin igienic $i de 3 ... 5 h, iar alimentarea cu com- ' in ceea ce prive$te evacuarea gazelor de
pericol de incendiu in manipularea bustibi l se face de 3 .. .4 ori/zi; ardere la CO$, acesta din urma fiind, de
combust ibilului. - sem igrele, cu pere\i gro$i, unde ca- regula, amplasat catre mijlocul cladirii.
Clasificarea sistemelor de incalzire pacitatea de acumulare a caldurii Pentru a reduce diferenta mare intre
locala se poate face dupa: este de 5 ... 8 h, iar alimentarea cu temperatura aerului de la plafon $i cea a
- modul de acumulare $i cedare a cal - combustibil se face de 2 ... 3 ori/zi; aerului de la nivelul pardoselii, se reco-
durii: sobe cu sau fara acumulare; - grele, cu pere\i foarte gro$i, unde manda ca sobele sa aiba inal\imea
- combustibi lul folosit: sobe cu arde- capacitatea de acumulare a caldurii redusa, iar distanta lor fa\a de pere\ii
rea combustibi lului solid (carbuni , este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu exteriori sa fie cat rnai mica.
lemne, de$euri etc.), lichid (pacura, combustibil se face de 1... 2 ori/zi. Evacuarea gazelor de ardere in exte-
motorina etc.), gazos (gaze natura- Sobele folosesc combustibili solizi, Ii- rior se face cu ajutorul CO$urilor de
le, biogaz, butan etc.); chizi $i gazo$i . Randamentu l mediu va- furn, pentru care se au in vedere o se-
- natura materialului din care sunt exe- riaza intre 65 $i 75 % dar in cazul in rie de condi\ii de care sa se tina seama
cutate: sobe din zidarie de caramida care sunt bine construite, cu pere\i

l_
11
j l__
r:r=~<•0TF;j
: - ;1
_I L _ _I '.
.- I r ~
----:.a- -,
I L

'- ··~
1:- 1. 4
!t_j!
iEJl- 3
1i:ei!
l~I 2

a b 5
5
Fig . 4 .1.1 . Soba de teracota fix a
a - vedere din fafa; b - vedere laterala; Fig . 4 .1 .2. Soba de teracota mobila:
c - secfiune; 1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
1 - focar; 2 - canale de furn verticale; 3 - canale de furn orizontale;
3 - caramida arsa; 4 - da le din faianta; 4 - placi din faian\a; 5 - elemente
5 - U$a metalica. c mobile de sprijin.
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

la constructia si montarea lor:

- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor d e ardere (pana la circa
200 °C}, impune 0 stabilitate la ar-
derea materialului din care este
executat cm,;u l; 0:
- fa\a interioara a CO$Urilor Sa fie pe
I
i - .· c
j. ·- :· ·
cat posibil neteda ; 2
- evitarea tron soanelor orizontale; .
I 0
~~
·o.
o·
- CO$U I de furn in exterior (pe terasa
+
·O
·9·
sau acop eri $ul cladirii) trebuie sa .".0

depa$easca cu minimum 50 cm eel

mai apropiat obstacol.
in ceea ce prive$te racordarea sobe- '
lor la CO$UI de furn se recomanda ur- /
matoarele:
- racordarea se face numai la CO$Uri
din zidarie, cu etan $are buna;
b
- evitarea d e racorduri lun gi, orizon- a
tale; in cazu l legaturilor cu burlane
din tabla, lungimea maxima este de Fig. 4.1.3. Sobe rnetalice pentru cornbustibil solid :
1,5 m pe orizontala intre soba $i a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
CO$, asig urand totodata $i o panta 1 - focar; 2 - perete metalic; 3 - captu$eala din caramida refractara; 4 - u$3 acces
minima d e 10 ... 15 °; combustibil ; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii ; 6 - cenusar; 7 - canale pentru
- fi ecare soba sa aiba co$ul ei; in ca- evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la CO$.
zul montarii a doua sobe alaturate la
un CO$, racordurile se distanteaza [%] 90
intre ele pe verticala cu 500 mm.
80
- - - -- -
4.1.3. Sobe fara acumulare
de caldura

in aceasta ca tegorie se inscriu sobe-

[°C]
500
c<ll
70
60
50
I
!
- I
1

E
le metalice, fo losite, de regula, la inca- nl
-0
~ 1- 2
400 c 40
perile cu un regim intermitent de incal-
300
nl
a: 30 i J-- ---~
!---- - 1
zire (locuin\e individuale, multifunc\io-
nale, organizari de $antiere etc .). Ca
avantaje a acestor tipuri de sobe se
pot m en\iona: incalzirea rapida a inca-
200
100
20
10
I .,, --::::::: :=+--
- I
I
-
~

II
I

I I
I

I
3

4
perii; acoperirea varfurilor de sarcina in 0 0
peri oada c u temperaturi exteri oare 1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m2 ]
scazute; folosirea oricarui tip de com- Putere termica
bustibil etc.
Ca dezavantaje se pot semnala: lipsa Fig. 4.1 .4. Caracteristicile terrnice ale sobei rnetalice cu cornbustibil solid:
acumularii de caldura, alimentare practic 1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila pierduta
continua cu combustibil, temperatura ri- cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
dicata a suprafetelor exterioare ale so-
belor (inconfort $i pericol de incendiu).
Sobele m etalice sunt prefabricate $i
ele se executa intr-o gam a variata, di- 6,
feren \i ate doar de natura combustibilu-
lui folosit. Ele sunt dotate cu dispoziti-
ve cu actiune manuala sau automata
pentru ardere $i reglare, realizand ran-
damente termi ce de peste 70 % .
2
2
4.1.3.1 Sobe meta/ice
aer
pentru combustibil solid
b
Sunt executate cu tabla din o\el cap-
tu $ita cu caramida de $amota sau din
fonta cenu$ie (fig. 4. 1.3). in func\ie de e-
vacuarea gazelor de ardere in exterior se Fig . 4.1.5. Saba rnetalica pentru
construiesc sobe cu tiraj direct (fig. cornbustibil lichid :
. //
4.1.3a) $i cu tiraj indirect (fig. 4. 1.3b). a a - schema sobei;
Caracteristicile tehnice mai importante b - cuplajul arzator-regulator;
ale sobelor metalice sun t prezentate in 1 - focar; 2 - arzator; 3 - carcasa metalica; 4 - rezervor de combustibil;
figura 4.1.4: randamentul variaza intre 70 5 - regulator; 6 - racord la CO$; 7 - robinet; 8 - pluti tor pentru nivel con stant;
$i 80 %; puterea termica este c uprinsa 9 - lutitor c u siguranta; 10 - robinet de inchidere.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
intre 1000 $i 6000 W/ m 2 ; temperatura
suprafetelor laterale vari aza intre 100 si
300 °C.
4.1.3.2 Sobe meta/ice
pentru combustibil lichid
Sunt executate in exclusivitate din
metal $i reprezinta avantajul ca pot
functiona continuu Iara realimentare cu
combustibil sau reaprinderea foc ului o
perioada destul de lunga de timp
(12 .. .48 h) in functie de necesarul de
caldura.
0 soba metalica (fig. 4. 1.5) se com-
pune dintr-o carcasa metal ica emailata
prevazuta cu orificii pentru circu lafia
aerului, care are in interior un focar de
forma cilindrica executata tot din tabla
$i prevazut la partea inferioara cu un
arzator cu vaporizare. Tot in interiorul
carcasei se gase$te $i rezervorul de
combustibil. Alimentarea arzatorului cu
combustibil se realizeaza cu un regula -
tor cu nivel constant, care are $i rolul
de elem ent de siguranta. Reglarea se
poate face in trepte, la puteri cuprinse
intre 1/5 $i 1/1 din puterea nominala.
Puterea termica poate atin ge valori de
6500 W la un consum de 0, 8 l/h .
se executa in foarte multe modele,
totul depinzand de fabricant. in figura
4. 1.6 este prezentata o sobE"t metalica
executata de firma GAMA din Franta .
Tipul SM1 6-70 are o putere termica
cuprinsa intre 1800 $i 8000 W $i o ca-
pacitate a rezervorului de combustibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere termica cuprinsa
intre 3500 :;;i 12000 W $i o capacitate
a rezervorului de combustibil de 18 I.
4. 1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos
Au o constructie speciala, sunt esteti -
ce $i se executa intr-o gama foarte va-
Fig . 4.1 .6. Sobe metalice pentru
combustibil lichid tip GAMA.
I riata, avan d forme cat mai diferite. Ele
se intalnesc in practica, sub denumirea
de aparate de incalzire cu gaze.
Un aparat de incalzire cu gaze
(fig . 4.1.7) se compune dintr-un focar
amplasat la partea inferioara, impreuna
1 cu arzatorul in forma de tub prevazut
; cu duze. Pe traseul gazelor de ardere
spre CO$U I de furn este prevazuta o
$icana cu rol de antirefulare. Evacuarea
gazelor de ardere se poate face direct
la CO$ sau prin intermediul unor canale
metalice circulare, direct in exterior.
Firma franceza AUER executa apara-
te de incalzire cu gaze de puteri termi -
ce cuprinse intre 4000 $i 12000 W,
care pot utiliza gazele naturale, propa-
nul, butanul etc ., cu posibilita\i de eva-
cuare a gazelor de arder e la CO$ sau
direct in exterior (fig . 4.1.8).
Se remarca in mod deosebit:
- FLAMAUER F? , un aparat cu flaca-
ra vizibila, prevazut cu o hota din ma-
terial plastic (rezistent la temperaturi
, inalte). Focarul incandescent pe toata
lungimea lui reproduce fidel forma unui
carbune incandescent. Zona vi zibila
este realizata cu o sticla panoramica
transparenta, inalterabila. Puterea ter-
mica este de circa 8000 W;
- SERIE RH, un aparat cu arza tor at-
, mosferic prevazut cu un grup de regla-
re $i de securitate. Se executa cu pu-
./ / / / /
a
Fig. 4.1.7. Aparate de incalzire cu gaze:
a - va rian ta cu racordare la CO$;
b - varianta cu racordare directa in
exterior; c - detaliu dispoziUv de sigurant.a:
1 - focar; 2 - arza tor; 2a - tub de gaze ;
2b - duze; 3 - $icane contra refularii ;
4 - corp de incalzire; 5 - racord la CO$;
6 - grilaj meta lic ; 7 - cana l aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere;
9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 $i 12 - ventile; 13 - flacara
de veghe; 14 - termocuplu .
I. lnstalatii de lncalzire
teri termi ce de 4000 , 6200, 8000 $i
10000 W, are forma unui radia tor exe-
cutat din elemente independente;
- SERIE 15-02, un aparat executat
din tabla emailata , avand forma unui
radiator cu coloanele unite $i puterea
termica de circa 4000 W.
4.1.4. Sobe de constructie
speciala (?emineuri)
$emineurile sunt sobe cu foe deschis-
cu vatra, racordate la CO$uri de furn in
legatura directa cu exteriorul (fig. 4.1.9).
Acest mod de incalzire este folosit
ca un foe de agrement. Transmisia cal-
durii se realizeaza in cea mai mare par-
te prin radiatie. Randamentul este des-
tul de scazut 20 ...30 % .
in prezent se construiesc $emineuri
cu gratarul din tier, cu posibilitati de re-
glare a aerului necesar arderii, cu co-
lectarea cenu$ii intr- un vas special :;;i
chiar cu posibilitati de recuperare a cal-
durii din gazele de ardere (fig. 4.1.9b)
Puterea termica unitara variaza intre
3500 $i 4500 W/ m 2 de suprafata des-
chisa de $emineu. Combustibilul folosit
este, in general, lemnul. Viteza curenti-
lor de aer in sectiun ea deschisa este
0,2 mis, iar continutul de C0 2 in gazele
de ardere este de 1... 2 %.
/ 3
2b
b
- - 2
14
13
- 2a
, /, /
2
9 11 12
c
 I. lnstalatii de lnc alzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4. 1.5. Elemente de calcul

4. 1.5. 1 Pierderile de caldura

Calculu l necesarului de caldura la cla -
dirile incalzite cu sobe se poate face fie
in con formitate c u STAS 1907 sau cu o
relati e mai s impla data in STAS 3607 ,

0 = (1 +c) V IG,
1.:::: 1
[WJ (4 .1.1)

in care:
- G, este pierderea spec ifica de caldu-
ra prin elem entul de construc\ii [W/m2];
- V este volumul incaperii [m3]; Fig . 4.1.8. Aparate de inca lzire c u gaze:
- c este coe fici entul de corec\ie al pier- a - model FLAMAUER F; b - model SERIE RH; c - model SERIE 15-02.
derilor de caldura prin transmisie (% ].
Pierderea specifica de caldura G; se
determina cu ajutorul diagramelor din
figurile: 4.1 .10 .. . 4.1.1 3 pentru patru
zone de temperaturi exterioare te, sta-
bilite pe teritoriul \arii noastre.
Diagrame le cuprind in abscisa lungi-
mile L [m] calculat astfel : : --------- 4
- pentru peretii exteriori, ferestre $i
2
U$i, raportul dintre volumul V al inca-
perii $i suprafata Set a elementului de
construc\ii considerat:
L = VI S e1 [m] (4.1 .2a)
- pentru pardoseala $i tavan, inal\i-
mea incaperii
L = h [m) (4.1.2b)
Tn ordonata se cile$1e pierderea spe-
cifica G,, in functie de tipul elementului

v,
a
de construc\ii. Coeficientul de corectie
Fig . 4.1.9. Soba cu focar deschis (~emineu) 6
c depinde de felul expunerii cladirii in
a - vedere genera/a;
raport cu vantul, astfel:
b - elemente componente;
- pentru cladiri expuse ac\iunii van - '·,,

D~
- gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractara;
tului: c = 0,40;
4 $i 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru
- pentru c ladiri adapostite: c = 0,25 .
colectat cenu$a; 7 - U$3 de curatire $i cu rol
de grila. b
4. 1.5.2 Calcu/ul $i alegerea sobelor
Alegerea sobelor se face in functie de
importanta cladirii si gradul de confort Tabelul 4.1.1 Caracterist icile constructive ale sobei de teracota
din incaperi, astfel: cu suprafata utila S
- la clad irile de locuit $i la cele simi- Numarul 121acilor in inaltime (fara soclu $i cu12ola)
lare acestora, care necesita un grad de Numarul de p laci Tnaltimea sobei (inclusiv soclul $i cupola) [m]
confort ridica t $i in acela$i limp un 12
- 5
-6 7 8
-9 10
-11 -
consum redus de combustibil , se reco- R A L 1,47 1,7 1 1,95 2, 19 2,43 2,67 2,91 3, 15
manda sobele cu acumulare de caldu- , Suprafa\a utila de incalzire (S) [m2]
ra (sobele de teracota). 8 1112 2112 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77 - - -
Suprafata utila S de incalzire a sobe- 9 1112 3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 - - -
lor cu ac umulare de caldura se face in 2 2112
ipoteza folosirii a 2 focuri in 24 h, pen- 10 1112 3112 2,58 3, 11 3,64 4,23 4,76 5,29 - -
tru realizarea unor temperaturi interioa- 2 3
re de 18 . . . 20 °C la temperaturi exte- 11 1112 4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84 - -
rioare minime, care pot fi dep3$ile timp , 2 3112
de maximum 20 % din durata perioa- 12 2 4 3, 16 3,78 4,42 5,16 5,78 6,42 7,06 -
dei de incalzire. 2112 3112
S =(1 + m) · 0 I Gs [m2) (4.1.3) 13 2 4112 3,41 4,12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66 -
in care: 2 112 4
- Gs este flu xu l termi c unitar cedat de 14 2 5 3,72 4,45 5, 19 6,06 6,80 7 ,53 8,28 9,02
soba [W/m2J; 2112 4112
- m - c oeficientul de majorare 2112
15 5 4,02 4,8 1 5,60 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
(m = 0,3 ... 0 ,5), a carui valoare se alege 2112 5112
16 4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10, 13
in func\i e de elementele ornamentale 2112
17 6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10, 15 11 ,05
ale sobei care nu cedeaza ca ldura.
K:)bs.: R=intr -un rand; A=in adanc ime; L=Pe la\ime ;
Pentru stabilirea dimensiunilor con-
~e recomanda intrebuintarea sobelor corespunzatoare datelor incadrate in chenar.
stru ctive ale sobei (numarul de randuri
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire 1. lnstala!ii de lncalzire

de placi $i numarul de placi pe un rand) Dimensionarea acestor sobe consta ce se pot racorda la un CO$, in tabelu l
se p ot utiliza indicatiile din tabelul 4. 1.1 . in general, in alegerea tipu lui de soba, 4.1 .3 sunt date dimensiunile CO$Uri lor
- la cladirile cu un grad de contort regimul ei de fu nctionare fiind practic $i numaru l de sobe cu putere termica
mai redus, precum $i la cele care se c ontinuu. Aceasta inseamna ca flu xul nominala, ce se pot racorda la un CO$.
incalzesc temporar, se pot utiliza sobe termic cedat de soba trebuie aco- sa
tara acumulare de c aldura. pere pierderile de caldura ale incaperii .
Tabelul 4.1.3. Numarul maxim de
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minime
4.1.5.3 Dimensiunile co:;ufui de tum sobe admis a se racorda la un cos
a le sectiuni i co s ului de furn la sobe
La alegerea tipului de CO$, a dimen- Dsc
Su Dsc
siunilor lui, precum $i a numarul ui de axb 14x 14 14x20 20x20
axb
sobe ce se pot racorda la el , este nece- [cmxcm]
S [m 2 ] [cmxc ml
<4 13x 13
1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- .
sar sa
se tina seama de: tipul si pozitia ' Ns 3 5 10
4 ... 5 13x 19 sobei, natura combustibilului folosit, Pnt 14 23, 5 47
-
5 ... 7 19x 19 regimul de functi onare a sobelor etc. [kW I
-- Dimensiun ile minime ale sectiu nii
> 7, 5 19x26 Dsc=Dimensiunile sectiunii CO$Ului;
Su=Suprafata utila de incalzire a sobelor; CO$Ului de furn pentru diverse tipuri de Ns= Numarul sobelor;
Dsc= Dimensiunile sectiunii cosului. sobe sunt indicate in tabelul 4. 1.2. Pni=Puterea nominala totala.
In ceea ce prive$te numarul de sobe

+
I I
l 42 I
I

ME 40
~ 38 I
I
\
I
I
' ~ 38 I
I \
\
\ I
34 I \ ~
6 34 I \
' I
1--1
Cf
I \

30
I

'\
'\
:'\
'
1
I
I
I
30
26
' ' \ \ '\
. 1

,, ., '
26 ,\ \
,\
' '· I
22 \ '\,
'\
' f'...
22 ,'\ '- I
G_ ;
' ?I ' I

18
I
:'<-'
~-+--f'. ~
:-... -~ '-
I'-

I
~,_
18
14
;
I "'''
' /'
"- I'-. I
..,, '" ~
I
I
~
'
I
I
I
14 I "l-- ~ I I"- ~ A· ~ ! I r-
I I
" ' / -~ ~
y
10 II I I A 10
s I
'
~-. I - I I "
~ t-
I"-'=
' 6

uI
6 I
I ! iI I I I

0
I I II l__!__f- ' l 00
: I
2 3
I
4 5
!
6 7 8 9 10
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m ] lungime L [m)

Fig. 4.1 .10. Pierderile specifice de caldura q ; pentru te=-12 °C:

1 - fereastra simpla; 2 - terasa ; 3 - tavan spre pod sau Fig. 4.1 .11. Pierderile specifice de caldura q; pentru te=-15 °C:
fereastra dubla; 4 - pardoseala; 5 - perete exteri or. 1... 5 - vezi figura 4. 1.10.

'E
46 I
' II
I
I
I
I
-
I
I
I
I
l
~
Cf
42
38
34 - - 1 -
30
'\
I

\
I\ '
I \
\
•'\
I

I
, rrgc ---- '\.i
I
!

1'
1V ,. 1
I
!

I
I
I
I

I
'
I
I

+--
-
I

'

I
26 - - \\
,, +-Pt+ I

22
" ~\I I 'l
,. l ')1 I
22
I '\'\ I I I
- ---
18 i
14 r-'
I
10 I
I
I
I A
*'"' ~ ~t.:3f--;
I,.
!'- 1 I
I

-
"-.I

..................
I
I

,'---.
' ~

.-
~
I 18
14
10 '
I
'
I
-j 15
11

6I I
'"
! I
I' l-1-n
! !'-"::oi---,..._ I
6
I
I
I.
I :

I i [_1_+-~1-+I~-t-~--+--
I I
I
III I Ii i I iI i . iI I
I I I I 1
I '
I
i
I i i i I I I l : ' ! 1 I
2 3 4 5 6 7 8 9 10 00 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L Im I lungime L [m]
Fig . 4.1.12. Pierderile specifice de caldura q; pentru te=-18 °C: Fig. 4.1.13. Pierderile specifice de caldura q; pentru tc=-21 °C:
1.. .5 - vezi fi gura 4. 1.10. 1...5 - vezi fig ura 4.1.10.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.2. lncalzirea cu apa calda ?i fierbinte
4.2.1. Clasificarea sistemelor
de incalzire cu apa calda
Se utili zeaza drept agen t termic apa ca lda cu temperatura
maxima de 95 °C. Agentul termic i si mareste potent ialul ter-
mic in caza n, preluand o parte din energia termica cedata
de combust ib ilul ars, iar printr-o re\ea inchisa de conduc te, ,
transfera energia termica acumulata, spatiului ce urmeaza a
Ii incalzit, utilizand suprafe \e de incalzire.
Sistemele de incalzire cu apa calda se c lasifica in functie
de particularita\ile de alcatuire sau fun c\ionare astfel:
- temperatura agentului termic la iesirea din cazan:
• instala\ii cu apa ca lda, de medie temperatura, c u tem-
peratura de regim pana la 95 °C;
• instala\ii de apa ca lda de joasa temperatura, cu tempe-
ratura de regim pana la 65 °C.
- modul de c irculati e a apei calde in re\eaua de distribu\ie
a agentului termic:
• instala\ii cu circula\i e naturala, cunoscute si sub denu- ce trebuie asigurat si gradu l de dotare tehnica pentru care
mirea d e ,, termosifon" sau gravitationale;
• instala\ii cu circula\ie for\ata.
- numarul conductelor de distribu\ie a agentului termic ;
• instala\ie cu do ua conduc te (instala\ii bitub);
• instala\ii cu o singura conducta (instala\ii monotub).
- schem a de asigurare sau a legaturii cu atmosfera:
• ir:istala\ii deschise, asigurate cu sisteme de asigurare cu
va se de expansiune deschise;
• instala\ii inchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune inchise.
- modu l de amplasare a conductelor de distributie:
• cu distribu\ie inferioara;
• cu distributie superi oara.
- solu\ia de alca tu ire a re\elei de distribu\ie:
• re\ele arborescente;
• re\ele radiale;
• re\ele inelare.
- gradul de raspuns la condi\iile de stabilitate termica si re\elel e de distribu\ie: conducte din o\el, cupru sau materia-
hidraulica:
• instala\ii cu reglare term o-hidraulica locala;
• instalatii cu reglare termo -hidraulica centrala;
• instala\ii cu gestiurie globala a energiei.
- componenta transmisiei de caldura in spa\iul incalzit:
• cu suprafe\e convective (static sau dinamic);
• cu suprafe\e convec to-radiative;
• cu suprafete radiative.
Carac teri sticile principale ale sistemelor de incalzire c u
apa calda sunt urmatoarele:
• asigura condi \iile de con tort datorita temperaturii scazu-
te a suprafetelor corpuri lor de inca lzire;
• permit reglarea cen trala sau locala a debitelor de agent
termi c ceda te spatiil or incalzite;
• asigura siguran\a in exploatare si intre\inere;
• durata medie de viata , datorita invel isului de corosiune
redus;
• iner\ie termi ca mare, vi zavi de alte sisteme de incalzire;
• pericol de inghet, in cazul abse n\ei unui sistem de
protec\ie cu conduc toare de inso \ire sau a inhibitoril or.
contra inghetului ;
• costuri de investi\ie mai mari in raport cu alte sisteme.
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
de incalzire ·
Alegerea sistemului de incalzire aferent unei c ladiri sau
unui grup de cladiri se face in corela\ie c u confortul termic
exista disponibilitatea financ iara a beneficiarului .
Op\iunea se face in fun c\i e de disponibilita\ile financiare
ale beneficiarului si se adopta o solutie efici enta sub aspec-
tul confortului termic , in concordan\a cu normele de ges-
tiune eficienta a energi e si in limitele impuse de protec\ia
mediului inconjurator.
Stabilirea unor criterii de alegere, se face luand in consi -
derare destina\ia cladirilor:
• de locuit (individuale sau colective);
• social-culturale, care sunt individuale, in sensul aparte-
nen\ei proprieta\ii si exploatarii, sau colective, in ipoteza in-
chirierii spa\iilor diferitelor societa\i ;
• industriale, care au spa\ii destinate personalului auxiliar
si TESA precum si spa\ii de produc\ie.
in cadrul sistem elor de distribu\ie se apreciaza ca impor-
tante: distributia in plan orizontal sau vertical si numarul de
conduc te, precum si materialul din care sunt confec\ionate
le termoplastice.
Dotarile tehnice reprezinta o categorie importanta a sche-
mei adoptate, deoarece trebuie sa raspunda unui minimum
tehnic determinat de func\ionalitatea instala\iei si de dispo-
nibilita\ile financiare ale investitorului. Se au in vedere nive-
luri minime de dotare cum ar fi: contori zarea energiei termi -
ce consumate; reglarile hidrau lice necesare asigurarii

Tabelul 4.2.1 Modalitati de alcatuire a instalafiilor de incalzire cu apa calda

Si ste m de di striburie Do tari tchnice
Dc s r1naria C ircula\ie Contorizare Re glare
i n plan In pl an Nu m ar Gcsriune
cladirii H idrau li ca Termicii
0 1izont al ve rti cal conduc te
N F L c L c L l c L c
I

lndividuale
Radial5
incl:irf1 II
infe rio:1ra
! monot u b
x x x x x ! x
pe rime tra la superioara bi tub I i I

Fl'~
Loc 11i11tc ~

inclara mo no tub
x x
- -- -
Colccti vc
--·--
I
arl.'Urcscent.1
inferioara
I
bitub
x x
Ix i
Soc i;il
lndivid11ak
ine lar'•
arborcsccnt.1 I
inferi oara
mo notub
bi rub
x 7 i
x j i x
c uliurak j inelara I iI mo notub I
x x
x x x
Ix !x x
Colcctivc I in fcrioar?i ; I
- - I ; uixm.~scc nta bi tub i

x I x
i\ ncxc inelar5 inferioara 111ono1ub I '
x xi x x
lndu st ri:ilc --
soc i3k
~-- -- > -
;i.rbon:sccn15 supcrioJra bitub
- i -- I
Sp:i1.1i incl ara inferioa.ra
x I .x x
produc ti ve :u 001\'.SCe nt.1 superioara
bitub
I I
I
A
I i A

Obs. N · nat ura la: F - fortat 71: L - local:i: C - centrala.

 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de lncalzire

stab ilita\i i hidrau lice a sislemulu i; reg laril e termice (loca le-L • re\eaua de distrib u\ie a age ntul ui termic are diametr e
sau centrale-C) concepute sa asigure un minimum de relati v mari , necesitand confi gura\ii cu rezisten\e locale
gestiune a energiei termice; ges tiunea automata a energiei minime.
termice in concordan \a cu cerintele moderne de exploatare in func\ie de parti cularitatil e constructive si arhitecturale
ecologica a instala\ii lor de inca lzire ale cladirii , se pot realiza instala\ii monotub sau bitub cu
O imagi ne glob ala a posibil ita\i lor de alegere a unui sistem distribu \ie inferioara, superioara sau mixta.
de incalzire cen trala cu apa calda este prezentata in tabelul
4.2. 1., fa\a de care se pot face urmatoarele recomandari: 4.2.3. 1 lnstalaJii bitub cu distribuJie superioara
a) sistemele de distribu\ie se concep, in acord cu particu- Distribu\ia superioara (fi g. 4.2. 1.) se adopta in conditiile in
laritatea arhitec turala a fi ecarei cladiri , a dura tei de exploa- care cladirea, nu dispune de un subsol tehnic , care sa per-
tare a conductelor si echipamentelor alese; 1 mita montarea conduc telor de distribu\ie a agentulu i term ic
b) d otarile tehnice se aleg astiel incat s3 realizeze in pri- ; cu panta c onti nua ca tre coloanele de alimentare a corpurilor
m ul rand nive lul de func \i onare economica si s3 permita de incalzire.
progresiv atasar ea unor componente care sa asigure o Solu \ia adoptata este cu conduc ta de ducere montata la
gestiune eficienta a instala\i ei. partea superioara, cea de intoarc ere fiind montata la nivelul
pardoselii sau sub aceasta.
4.2.3. lnstalatii de lncalzire cu circulatie naturala Vari anta cu ambele conducte de distribu\ie la partea su-
perioara prezinta dezavantajul circula\i ei greoaie a apei in
Constitue inceputul incalzirii centrale, pentru zilele noastre conducte.
si in mod partic ular p entru \ara noastra, pot ti c onsiderate Varianta numai cu conduc ta de ducere la partea superioa-
inca utilizabile in zone_le izolate, lipsite de energi e electrica ra prezinta avantajul unei circula\ii mai active a ap ei in con-
p entru alimentarea unor componente de moderni zare . Argu- ducte deoarece la presiunea termica realizata prin racirea
mentul c are a impus parasirea in timp a acestora I-a con- apei in corpurile de incalzire, se adauga si cea produsa prin
stituit presiunea disponibila mica pentru vehicularea agentu- racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si
lui termic, care conduce la diametre relativ mari pentru re- pe cea de intoarcere.
\eua d e distribu\ie si de aici cos turi mai ridicate ale lor in ra- Varianta cu vas de expansiune deschis· VED (fig . 4.2. 1a)
port cu cele moderne. este utilizata la majoritatea cladirilor prevazute cu pod. Va-
Aceste instala \ii , cunoscute curent sub denumirea ,,prin sul de expansiune se poate monta pe pardoseala podului,
term osifon" sa u ,,prin gravita\ie" se utilizeaza la cladiri de lo- de preferat in apropierea cosului de furn (in cazul ca acesta
cui t, individuale sau c olective, p u\in dezvoltate pe orizontala exista), luandu-se masurile corespunzatoare de izolare ter-
si in mai mare masura pe vertica la. mica.
Sunt caracterizate prin : Varianta cu vas de expansiune inchis VEI (fig. 4.2. 1b),
• amplasarea sursei de agent termi c in aceeasi cladire cu permi te montarea acestuia intr-un spa\iu adiacent cazanului,
c on sumatorii de energie termi ca; dezaeri sirea putandu -se face prin dispozitive automate de
• c ircula\ia agentului termi c se realizeaza datorita presiunii dezaeri sire amplasate in zona superioara a instala\iei.
term ice; Prepararea apei calde de consum se asigura in ambele
cazuri cu schimbatoare de caldura
alese si pozi\ionate c orespunza tor
pentru a permite circulatia agentului
termi c primar pe baza presiunii termice .
DA
Pentru cazul unor subsoluri cu inal\ime
mica apa calda de consum se poate
Rdr Rdr prepara loca l la fiecare consumator,
sau centra lizat utilizand alte surse de
incalzire.
Reglarea necesara asigurari i stabi lita\ii
hi drau lice se ob \in e prin prereglarea
rob inetelor cu dubla reglare care preiau
diferen\ele de presiune neacoperite
rezulta te din ca lculul re\elei de
Ace
distribu\ie.
Contorizarea se face numai la nivelul
consum ului de combustibil , deoarece
pe circuit agent termic ridi ca probleme
SS de pierderi de sarcina care nu pot ti
acoperite de presiunea termi ca disponi-
b ila.
a b in condi tiil e utilizarii ec hipamentelor
moderne ex ista posib il itatea reabilitarii
Fig. 4 .2.1 . ln sta lafie de incalzire bitub c u dis tribufie superioara ~ i circulatie naturala: termice a instalatiilor vec hi , unde in
a - ins tala tie cu VED; b - instalafie cu VE/;
locul VED se prevede un VE!.
Cz - cazan; B - schimbator de caldura; C.i - corp de incalzire; VE D - vas de expansiune deschis;
VE I - va s de expan siune inc his: DA - ventil automa t de dezaerisire ; SS - supapa de
4.2.3.2 lnstalaJii bitub cu distribu/ie
siguran\a: Ace - apa calda de consum; h - apa rece; Rs - robinet de semnalizare; Rdr - robinet
inferioara
c u dubla reglare; AG - alim entare si golire; R 1, R2 - robinete; CA - cond ucta dezaerisire;
Distrib u\ia infer ioara se adopta pen tru
Re - robinet pentru c irc ulati e; Rg - robinet d e golire .
cladirile care dispun de subso l tehnic
- - conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere: -x-x- conducta sig11an\;3 int0<'1rcere
coresp unza tor amp lasarii surse i de
-x- conduc tii si guran ta ducc re; - • - con ducta d e se mnali zare. agen t termic pentru incalzirea cladirii si
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

p reparari i apei ca lde de consum ,

p rec um si a conduc telor de distrib uj ie a
VED
agentului term ic c u pa nta necesara DA DA
ca tre coloanele de alimentare a corpu-
Rdr
ril or de incalzire.
C.i
Se poate rea liza in doua varian te de
echipare (fig. 4.2.2) d iferenti ate prin
sistemul de asigurare, de preparare a 1l t
apei ca lde de consum $i a mo dului de
dezaeri sire.
$ i in acest caz, prepararea apei calde
de co nsum poa te fi analiza ta in fun c \ie
de combusti bi lul util iza t, cu posibilitate
de preparare locala sau centra la. in
cazul d in urma, daca ina ltimea subsolu-
lui tehnic nu permite asigurarea inaltimii
mi nime penlru obtinerea presiunii term i-
ce necesara c irc ula\i ei agentului termic
prin schimbatoarele de caldura, se pot
a b
utiliza alte surse independente.
Vari anta din fig ura 4.2.2a necesita Fig. 4 .2.2. lnstalatie de incalzire bitub cu distributie inferioara ~i circulatie naturala
spa\iu corespunzator pentru amplasa- a - instala!ie cu VED; b - instalatie cu VE/
rea vasului de expansiune deschis, care Ace, AG, Ar, CA, Ci, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, R,, R2. SS - din fig. 4.2. 1; B - schimbator
poate fi pozi\ionat in podul c ladirii , daca de caldura; VED - vas de expansiune deschis; VE I - vas de expansiune inchis.
acesta exista, sau in zona superi oara a - - - con ducta de ducere; - - - conducta de intoarcere; -x-x- conducta siguranta
instala\iei (casa scarii) daca spatiul per- intoarcere; ~conduc ta siguranta ducere; - •- conducta de semnalizare
mite. ln plan verti cal, pe langa spatiil e
necesare c oloanelor de agent termic, sunt asigurate $i cele VED II
necesare a mplasarii conductelor de siguranta $i de preaplin b c
a e
de la VED .
Varianta din figura 4.2.2b c u VEI $i dispozi ti ve automate
de dezaeri sire, prezinta avantajul eliberarii plafonului ultimu-
lui eta j de re\eaua de dezaeri sire $i a podului de spa\iul ne-
cesar amplasarii vasului de expansiune. lnstalati a devine
m ai elasti ca, fara a influen\a buna func tio nare.
Amplasarea sursei de caldura si a sistemului de asigurare
la nivelul s ubsolului, faciliteaza o mai buna exploatare a in-
stalati ei.
Ca $i in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se asigura
- - - - .'..
printr-o o una dimensionare a re\elei ori zontale $i verticale de
distributie, la care se adauga aportul robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de presiune)
Fig. 4.2.3. lnstalafie de incalzire monotub cu circulafie naturala:
4.2.3.3 lnstalaJii monotub I - racordare unilaterala; II - racordare bilaterala; a $i d - alimentare
Caracteri sti ca importanta a acestui sistem consta in in sa-ie; b - alimentarea cu conducta de ocolire realizata axial cu coloana;
aceea ca distributia agentului termic se poa te face in zona c $i e - alimentare cu conducta de ocolire dezaxata; Cz - cazan;
superi oara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis.
realizate numai c u o singura conduc ta.
Co mparati v c u sistemul bitub $i distribu \re superi oara , di- mic de temperatura mai ri d icata, care se ob\ine prin ames-
feren\ele a par numai la alcatuirea coloanelor $i la modalita- tecul apei din coloana c u cea de la corpul de incalzire pre-
tea de racord a corpurilor de incalzire la acestea. cedent. Scurtc irc uitarea corpuril or de incalzire se poate re-
lnstalatiil e m onotub pot fi realiza te in mai multe variante aliza ca in fi gura 4.2.3, vari antele coloanelor ,,b", ,,c" $i ,,e".
dintre care unele sunt prezentate in fi gura 4.2.3. La aceste instala\ii, consumul de metal in conduc te este
Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o mai redus decal la cele bitub, in schimb cre$te consumul
p arte sau am bele parti . de metal aferent corpurilor de incalzire.
ln cazul variantelor din figura 4.2.3 coloanele ,,a" $i ,,d" , apa
se race$te succesiv in corpurile de incalzire, caderea de 4.2.4. lnstalafii de lncalzire cu circulafie fortata
temperatura totala intre ducere $i intoarcere fiind de 20 K,
repartizata neuniform intre corpurile de incalzire. Rezulta ca, Parti culari ta tea princ ipala a acestor sisteme, fa\a de cele
temperatura apei de alimen tare este cu atat mai scazuta cu cu circ ula\i e naturala, consta in faptul ca c irc ulati a agentului
ca t numarul corpurilor de incalzire inseriate este mai mare. termi c se realizeaza c u una sa u mai multe pompe, mon tate
Aceasta duce la necesitatea maririi suprafetelor de incalzire cu pe conduc ta de ducere sau intoarcere, la care se dauga $i
cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj i1 prezinta aportul presiunii term ice. Aceste instala\ii pot fi adoptate
faptul ca nu se pot prevedea rob inete de reglare la fiecare pentru toa te ca tegoriil e de cladiri , indiferent de desf3$urarea
corp de incalzire, acestea putand opri circula\ia pe coloana. lor in plan sau pe verti cala. Chiar daca devin dependente de
Unele imbuna ta\iri ale acestui sistem sunt aduse prin in- energia elec trica necesara ac \i onarii pompelor, economi ile
trod ucerea conduc telor de scurtc irc uitare a corpurilor de in - realiza te datorita mic$orarii diametrelor conduc telor le fac
calzire, p u tandu-se astfel asigura o alimentare cu agent ter- competitive $i cu cea mai larga aplicabilitate.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

4.2.4.1 lnstalafii de inca/zire cu distribufie individua/a Referitor la modu l de ec hipme al MTH , sistemele de inca l-
Sistemul este destinat c u precadere cladirilor de locuit si zire individuala centralizata pot ti alcatuite in doua variante:
celor publice (tertiare) care au act1vitati individuale. Elemen- a) c u echipament pentru prepararea comuna a apei calde
tul de consum al acestor d oua ca tegorii de cladiri corista in de consum, cunoscute si sub denumirea de modul ,,Satelit" ;
necesitatea fun ctionarii independente pentru fi ecare desti - (§ 4.2.5)
natie, de unde decurg si particularitatile in dotarea tehnica . b) Iara echipament pentru prepararea comuna a apei cal-
in alcatuirea acestor instalatii se dist ing doua componen te de de consum .
importante: Dupa modul de alcatuire al MTH , se pot distin ge varian-
• primara, care include sursa de agent termic cu reteaua tele cu racordare:
_ orizontala si verticala de distribu\i e a acestuia, pana la - directa (MTH 1)
accesul in apartament sau la unitatea individualiza ta; - cu distribuitor -colector (MTH2)
• secundara, in care sunt inclu se circu itele de distributie - cu butelie de egalizare a presiunii (MTH 3)
a agentului termic in cadrul apartamentului sa u al unita\ii - c u butelie de ega lizare a presiunii si di stribuitor -colector
individualizate, inclusiv corpurile cle incalzire. (MTH4)
Legatura dintre cele doua componente este facuta de un , Referitor la distribu\ia agentului termic la nivelul aparta-
m odul termohidraulic (MTH), care permit e reglarea, contori- mentului sau unita\ii individualizate, solu\iile adoptate sunt:
zarea si distribu\ia agentului term 1c. Modulul termohidraulic , ' • re\ea bitub c u distribu\i e radiala, perimetrala sau inelara;
reprezi nta legatura dintre circuitul primar si eel sec undar, • re\ea monotub cu distributie perimetrala sau inelara.
numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara. Alcatuirea sistemelor de incalzire, prezinta avantajele
Sistemele de incalzire individua la centralizata pot fi reali- urmatoare:
zate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea • independen\a fun c\ion ala a buclelor de apartament sau
MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare. a unita\ii individualizate;
• izolarea unei bucle cu butelie de
egalizare a presiunii (BEP), in raport cu
sistemul global , Iara a perturba stabili-
tatea hidraulica a buclelor in func\iune;
• reg larea termohidraulica individuala a
buclelor, raspunzand cerintelor de ordin
ATS ATS
material sau de contort;

b~-.~-. +--- '- - - - - - - - - - - -' - - -

• contori zarea energiei termice la nivelul
buclelor;

~'"JL'~' S't
• gestiunea consumurilor de energie
termi ca in acord cu cerin\ele de control
_@
C R& C.i -. ~ .c 11 ' , R.- .:
si exploatare moderne.
Sistemul bitub asigura o stabilitate
- ' -_-__-_-_-_-__-_-_ ~ --- ===:. - . . · ~-~-- = :
b-i-Q-;<><>i!~=--~ h hidraulica mai buna in limp ce sistemul
monotub poate ti con si derat mai econo-
RBTS @ A T S • - ~EP e,· :: mic, in c onditii de eficien\a egale.
t
-.~~·
d' Ci ~ Pc A, A,::

§ -
. '' --- ---....:...=....;. __ _:' _:_.;.
I
· ,, ••••••··• A A! ·':
. .
Cele doua sisteme, analizate in mai
multe variante de alcatuire, sunt prezen-
tate in figuril e 4. 2.4 pentru distribu\ia
ATS
bitub si 4.2.5 pentru distribu\ia mono-
e tub .
Specific acestor variante este faptul ca
I
/ : pozi\ionarea conductelor de distribu\ie
~~/ Pc se face la nivelul plintei sa u sub pardo-
seala, utilizand re\ele de tip radial, peri -
metral sau mixt , precum si posibilitatea
VE! realizarii unor coloane de scara pentru
ducere si intoarcere, de la care se
F ig. 4.2.4 . Scheme d e instalafii de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub: poate realiza racord;:irea succesiva a
a - cu robinete individuale cu dub/a reg/are; b - cu robinete term os ta tice individuale; c - cu apartam entelor sau spa \iilor in proprie-
distributie si colectare centralizata 5i robinete individuale cu dub/a reg/are; d - cu butelie pentru tate unica.
egalizarea presiunilor 5i robinete termostatice individua/e; e - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; Compatibilitatea dintre aceste sisteme
distribufie si colectare cen traliza ta cu robine tc termostatice individuale si comanda si reg/are de distribu\i e si variantele de alcatuire a
diferen .tiata; f - cu d istributie si colectare centralizata; robine t cu 4 cai pentru unica racordare buclelor de alimentare este prezentata
si reg/are termosta tica de capat; g - cu distributie si colec tare centraliza ta, armaturi pentru in figura 4.2.4 . Se rem arca faptul ca so-
racordare umca s i reg/are termostatica superioara; h - cu butelie pentru cgalizarea presiunilor; lutii le de alimentare dotate cu di stributie
distributie si colectare centralizata cu armaturi p entru racordare unica si reg/are termostatica si colectare ce ntralizata prezinta cea
superio3ra; i - cu butelie pentru egalizarea presiumlor; distributie si colectare centra!tzata, robinete mai mare elastici tate in func tionare, cu
cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are termostaticj de capat; posib il ita\i de a realiza mai multe varian-
Ci; Cz; Rdr; Ri ; Rr; VEI - au semnificat ia din fi g. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP - butelie te de alca tuire.
pentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor; C - colector; Ct - can tor; Pc - pompa de circulatie; Adoptarea unor vari ante de distribu\ie se
ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robine t c u 4 ca i pentru racordarea unica si face in fun c\i e de:
reglare termostatica de capat; OR - ansamblu de comanda si reglare diferentiata; R3c - robinet • amp lasarea in plan a corpuril or de
c u 3 cii i; MTH 1 - m odu l term ohidraulic c u racordare direc ta: MTH? - m odul termohidraulic incalzire;
c u 0 -C; MTHo - modul term oh idraulic cu BEP; MTH. - modul termohidrau lic cu BEP si 0 - • libertatea de montare a conduc telor
C; Te - termo stat ex terior.
-- - - - -------------------~ de distributie, tara a afecta elementele
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

de rezisten \a;
• accesib ili t<J tea la tr::iseele irnportan te in caz de necesi-
tate;
• trasee econorni ce in acord cu cerin \ele functionale si
arhit ectura le loca le.
O compone nta impor tanta, comuna celor doua gru pe de
distribu tie o constitue contorizarea in divid uala, care se poa-
te rea liza in interi orul sau exteri orul spa \iului deservit de in-
stalatia interi oara
4.2.4.1.1 ln stala!ii bitub
Schemele gru pate in fi gura 4.2.4. reunesc echipamente ce
pot participa la alca tu irea unor sc heme bitub . Fiecare va-
ri anta preze ntata se poate aplica intregii cladiri. intruca t
variantele se diferen\iaza prin func \i onalitate, nivel de dotare
si gestiunea simpla sa u complexa a energiei termi ce, nu
este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasi coloana a mai
multor varian te dar cu conditia analizarii compatibilita\ii
func \i onari i in ansamb lu .
Sursa de energie term ica se considera comuna, ech ipata
c u unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termi c
se stab ilesc printr-o reglare calitati va centrala, in fun c\ie de
temperatura exterioara sau conditiile din interior.
Separarea hidraulica a circ uitului cazanului de eel al retelei
de distribu\ie, prin prevederea unei BEP, asigura o elasti -
ci tate fun c\ionala Iara a influen\a consumatorii .
Rezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau arma-
turi de ec hilibrare hidrau lica a re\elei ori zontale.
Elernentele comune variantelor prezentate sunt:
• contorizarea consumu lui de energie termi ca la nivelul
fiecarei b uc le de d istribu\i e, montarea contorului de energie
termica pu tandu-se face pe conducta de ducere sau pe cea
de in toarcere, este de dori t ca bucla de contori zare sa
poata fi amp lasata la nivelul de di stribu\ie, in casa scarii ,
permitand accesul comod al serviciului de exploatare;
radiala sau mixta si prezinta urmatoarele partic ularitati ter-
mohidrau lice:
• echil ibrarea hidraulica a buc lelor in raport c u coloa na se
rea lizeaza cu aju torul robinetu lui de reglare;
• ec hilibrarea hi dra ulica a fiecarui corp de inca lzire se
realizeaza c u robinetele c u dub la reglare;
• echi librarea hidra ulica intre ra muri le de distribu tie se
reali zeaza cu ajutoru l robinetelor de reglare prevazute la
distribuitor-colector;
• echilibrarea termohidraulica la fiecare corp de incalzire
se rea lizeaza c u armaturile de racordare unica si rob inetele
term ostatice (fi g. 4.2.4g):
- racordarea cu bute/ie de egalizare a presiunii (fig. 4.2.4d);
in general, schemele de alimentare sunt c u distributie liniara si
prezinta ca particularita\i termohidraulice:
• independen\a hidraul ica fa\a de regi mu l hidr_aulic al
coloanei;
1
• echi librarea termohidrau lica a fiecarui corp de incalzire
cu rob inete termostatice;
• circ ula\ia agentului termic in bucla de alimentare este
asigurata de o pompa de conducta;
- racordarea cu b utelie de egalizare a presiunilor si
distribuitor -co/ector (fig. 4.2. 4e, h si i), in care schemele de
alimentare se rea lizeaza cu distribu tie de plinta, rad iala sau
mixta si prezinta urmatoarele parti c ularitati term ohidra ulice:
• independen\a hidraulica fata de regimul hidra ulic al
coloanei;
• echilibrarea hidraulica intre ramurile de distribu\i e se
realizeaza c u ajutoru l robinetelor de reglare prevazute la
distribuitor-colector;
• realizarea unei reglari termoh idraulice la fiecare corp de
. incalzire c u rob inetele termostati ce (fi g. 4.2.4e}, cu armaturi
! de racordare unica (fig. 4.2.4h), c u robinete term ostati ce si
I armaturi de racordare unica (fi g. 4.2.4i):
. • posibil itatea reglarii zilnice, saptamanale sau chiar sezo-

• prevederea unor robin ete de concesionare pe conduc ta 1

niere, precum si comanda de la distanta a fun c\ionarii si
de ducere, cu acces din nisa contorului , care sa permita '. opririi instala\iei;
oprirea vol untari.i a furni zarii energiei termi ce; 1· • c irculatia agentului termic in bucla de alimentare este
• preved erea unor robinete sau arm aturi de echilibrare asigurata c u o pompa de conduc ta.
1
hidraulic3 a buclei de distributie in raport cu coloana de ali -
mentar, cu condi\ia ca accesul la aceasta sa fi e permis per-1 4.2.4.1.2 lnstalalii monotub
sonalulu i de spec ialitate; Variantele de alca tuire a buclelor de alimentare, precum si
I
• prevederea unor robin ete de inchidere a buclelor de ali- racordarea acestora la coloana de distribu\ie a agentulu i
m entare pen tru izolarea buc lei in caz de avarie in aval; term ic este prevazuta in fi gura 4.2.5.
• analizarea posibilita\ii de golire rap ida a buclei de ali- ' Elementele comune cu instala\iile bitub sunt:
mentare in caz de avarie sa u in vederea parasirii pe term en 1· con torizarea agentului ter mic se realizeaza montand
•

lu ng a spa\iu lui deservit. contoru l pe conducta de ducere sau i ntoarcere;

Variantele de alcatuire a buc lelor de ali rne ntare prezentate • echilibrarea hidraulica a buc lei in raport cu coloana;
in fi gura 4.2 .4. se pot aplica in fun c\ie de part icularita\ile • izolarea buc lei de alimentare de coloana;
locale cons truc ti ve ale spa\iu lui ce urmeaza a fi incalzit. • golire rapida;
Se considera ca solutii optime patru ca tegorii de retele de • reglare locala term ohidraulica;
distribu \ie: de p linta, radiala, lin iara si mixta. Avantaju l sistemulu i monotub consta in economia rea liza-
Dupa modu l de racordare la coloanele si criteriile func \i o- ta in cadrul re\elei buc lei de alimentare, utilizand o singura
nale buclele de al imentare cu energie termica se po t realiza conduc ta. Corpurile de incalzire fiin d alimentate cu agent
astfel: termic de temperatura cotinuu descrescatoare, antreneaza
- racordare directa (fig. 4.2.4a si b}; schemele de alimen- o majorare progresiva a suprafe\ei corpurilor de in ca lzire de
tare se rea lizeaza c u distribu\i e liniara si prezinta urmatoa- la intrare ca tre periferia sistemul ui.
rele parti cularitati termohidraulice: Alca tuirea re\elei in cadrul buc lei de alimentare, se poate
• presiune dispon ib ila mare in punc tul de racord datorita face in varianta distribu\iei de plin ta sau linie.
traseu lui lu ng (racord -corp de incalzire); Schem ele de alca tuire a instala\iil or pot fi realiza te ca si
• echili brarea hidrau lica a bucle lor in raport cu coloana se cele bitubulare grup andu -le din pu nct de ve dere al modului
rea lizeaza cu a1utorul robinetul ui de reg lare; de racordare la coloane:
• ec hilib rarea hidrau lica a fiecarui corp de incalzire se - racordarea direcla (fig. 4.2.5 a, b, c). uti liza ta in instala\ii
realizeaza local prin rob inete cu dub la reglare; individuale comune din cadrul unei cladiri, are urmatoarele
• ec hil ibrarea termohi drau lica loca la in fu nc\i e de 1 carac teri sti ci:
necesitati se obtine cu rob inete le termostatice (fig. 4.2.4b); • presiunea necesari.i circu la\iei agentului termic in cadrul
- racordarea cu distribuitor-colector (fi g. 4.2.4 c, f si g); buclei este data de presiunea dispon ibila in punctul de
schemele de alimentare se realizeaza cu distribu\ie de plin ta racord la coloana de distribu\ ie;
 I. lnstala~ii de incalzire

• echilibrarea hidra ulica a buclei de alimentare in raport La nivelul fi ecaru i c orp de incalzire. prin armaturile de
c u coloana de distrib utie se realizeaza cu robinete de reg la- racordare un ica si a robin etelor termostatice se sigura o
re, montate pe conducta de intrare a fiecarei bucle; reglare term ohidra ul ica in dividuala, in functie de cerin\ele
Diferen tele in tre cele trei vari ante constau in modalitatea energ etice locale.
de reglare a energiei termi ce; astf el la: - racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5g, h, i ,j);
• racordarea din figura 4.2.5a, reglarea termo- hidraulica schemele de alca tuire a instala\i ilor prezin ta urmatoarele
este loca la, la ni ve lul fiecaru i corp de inca lzire, cu robin ete parti cularitati comune:
term os tatice; • permite alimentarea mai multor apartament e sa u un itati
• racordarea din fi gura 4.2.5b, reglarea temperaturii agen- c u gestiune unica situate pe acelasi palier;
tului term ic se realizeaza centralizat, in raport cu bucla de • necesita presiuni d isponibile mici in zona de racord la
alimentare, printr-un rob inet cu actionare directa comandat coloana;
de un termostat de camera; local, ·la nivelul fieca'rui corp de • pierderil e de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt
incalzire, pe conduc ta de intrare, robinetul sau armatura de acoperite cu pompe de circulatie montate pe fiecare circuit;
reg lare montata pe racord ul de iesire din corpul de incalzire, • contori zarea consumului de energie termica;
permite reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare; • reglarea termohidraulica la nivelul corpurilor de incalzire
• racordarea din fig ura 4.2.5c prezinta parti cularitatea ca in functie de cerintele energetice locale.
poate beneficia d e reglarea termohidrauliCa a\al IOC31 Cat $i I Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele
centraliza t la nivelul buc lei de alimentare; agentul termi c care realizeaza stabilitatea termohidraulica locala si prin
poate avea parametrii vari ab ili prin reglarea calitativa reali- modul de racordare a corpului de incalzire: sus- jos sau jos-
zata de robinetul cu 3 cai. ac ti onat de un term ostat de ca - jos , astfel la:
mera; prezenta robin etului c u 3 ca i in retea , obliga la preve- • schema de alimentare din figura 4.2.5g:
derea unei p ompe de circ ulatie in aval, care sa acopere - alimentarea corpurilor de incalzire se face in sistemul
pierderil e de sarcina supl imen tare datorate acestei montari. ' sus- jos cu racorduri in d iagonala;
- stabi litatea termodinamica a corpuri-
RTS RTS MTH, MTH 1 1J Tc lor de incalzire in raport cu conducta

~f~t·~~ rrill"um~~ m=u~":"

de agent termi c a buclei de alimentare
se realizeaza prin robinetul term ostatic ,
montat la intrarea agentului termic in
• c orpul de incalzire si a robinetului sau
armaturii de reglare de pe racordu l de
Cj ~ AAU : ·- ·-:- ·-·· "\ C.i ARU intoarcer0.
1
c Ce le doua componente asigura regla-
d
rea locala si individuala a consumului
de energi e termica solicitat.
• schema de alimentare din figura
4.2.5h:
- alimentarea cu agent termic se face
pe la partea inferioara a corpuril or de
RTS incalzire, pe aceeasi parte, cu circulatia
agentului termic in corpul de incalzire
sus- jos. utilizand armatura pentru ra-
cordare unica;
- reglarea consumului de energie termi -
ca in acord cu cerintele energiei locale
este asigura ta prin robinetul term osta-
ti c , mo ntata in zona de acces a
agentului termi c in corpul de incalzire;
- stab ilitatea hidraul ica a corpu lui de
-- • Tc incalzire, in rap ort cu conducta de ali-
mentare se realizeaza cu armatura
Cz pentru racordare unica de pe racordul
de iesire a agentului termi c.
• schema de alimentare din figura
4.2. 5i:
Fig 4.2.5. Scheme de instala!ii de incalzire cu di stribu\ie a agentului terrnic in sistem monotub:
- alimentarea cu agent termic se face in
a - alimen tare sus-jos cu r"glare termos tatica individuala; b - idem cu reg/are centra/1za ta ;
sistern jos-jos pe aceeasi parte a cor-
c - cu armatura de alimentare unic.~. reg/are termostatica superioara $i reg/are centralizata p ului de incalzire;
cu robinet cu 3 cai; d - idem si racordare prin butelie de egalizarea p resiuni/or;
- temperatura medie a corpului de in -
e - alimen tare superioara cu reg/are termostatica individuala si racordare prin butelie p en tru
calzire este in general mai mica compa-
egalizarea presiunilor; f - alimentare superioara cu reg/are individuala inferioara $i reg/are calitativa
ra ti v cu sus- jos;
in func/ie de temperatura ambient;;fa s i ra cordarea prin butelie de egalizarea presiunilor;
- stabilitatea termohidraulica a fiecarui
9 - cu di~tributie si cofectare centralizata, reg/are termos tatica individuala $i reg/are hidraulica
corp de inca lzire se rea lizeaza pr in
infenoara; h - cu dis tribufie si cotectare centralizata, cu armaturi inferioare p en tru racordare
armatura cu racordare unica de reglare
unica si reg/are termos tatica supenoara; i - cu distribufie $i colectare centraliza ta, robinete
term ostati ca de capat.
cu racordare unica si reg/are termosta tica de capat; j - cu distributie $i cotectare centralizata;
racordare comuna a 2 co ·d - - · · · - · d . ·d ,- • schema de alimentare din figura
rpun e 111calz1re $1 reg /are termosta t1ca in 1v1 ua a; 4.2.5j:
1 2
MTH ;_ MTH : MTH 3; Ci; Ri; Rr; C t; RTS; BEP; D: C; Pc ; ARU; RUTS; Te; R3C: VE I; Cz - au
semnif1cat1a de la fi g 4 2 4 T . . - - se face racordarea comu na a doua
'---------"'-·-:.;·.:::.:_: · ::.:~c:__:_-~
t e~· mostat inter ior; Ra - rob1nct cu ac!lonare d1recta.
corp uri de inca lzire alaturate;
 I. lnstalatii de incalzire
- reglarea hidraulica loca la $i individuala, se realizeaza
prin robinete termo stati ce amplasa te la intrarea agentului
termi c in corpu l de incalzire $i armaturi de reglare amplasate
la ie$irea agen tului termi c din corpul de inca lzire_
- racordare cu butelie pentru egalizarea presiunilor (fig_
4-2.5 d, e, f); schemele de distributie se caracterizeaza prin:
• independen\a fata de presiunile disponibile din zona de
racord la coloana de distributie;
• pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de
alimentare sunt acoperite de o pompa de circula\ie , montata
in aval de butelia de egalizare;
• amplasarea conduc tei de alimentare a corpurilor de
incalzire se face la plinta sau perimetral sub pardoseala_
Referitor la modul de localizare a schemelor de alimen tare
cu agent termic se men\ioneaza specificul fiecareia:
• schema de alimentare din figura 4.2.5 d:
- racord area corpurilor de incalzire la conducta de alimen-
tare se face cu armatura pentru racordare unica;
- racordarea corpului de incalzire se face pe aceea$i
parte, cu posibilitatea de circula\ie a agentului termic in in -
teriorul corpului de incalzire dupa schema sus-jos;
- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin
armatura de racordare unica;
- reglarea locala $i individuala a consumatorilor de energie
termi ca se face cu robinete termostatice.
• schema de a/imentare din figura 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de incalzire se face in varianta sus-
jos pe aceea$i parte sau in diagonala;
- echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau armaturi
de reglare, montate la ie$irea agentului termic din corpul de
incalzire;
- reglarea locala $i individuala a consumatorului de ener-
gie termica se face cu robinete termostati ce, corespunzator
cerin\elor energetice locale;
• schema de alimentare din figura 4.2.5 f:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de al imen-
tare se face in varianta sus- jos, in diagonala;
- echilibrarea hidraulica locala se face cu robinete sau ar-
maturi de reglare , montate pe racordul de ie$ire din corpul
de incalzire;
- reglarea centralizata a consumu lui de energie termica cu
termostatul de camera care ac(ioneaza func(ionarea in re-
gim de debit variabil a pompei de circula\ie.
2 1
~r...r--
/,--r-;r--~
;-,.--,---,,.L..
.,r-
~ /\
~ 1
r
5
3"
.1~
'- . - +--- -·, &Utl
.-- -~---~------.
Detaliul ·A· Detaliul "B"
a b
Fig. 4.2.6. Racordarea corpu rilo r de incalzire cu ejectoare:
o - racordare sus -jos cu ejector simplu;
b - racordare sus-jos cu ejector dublu;
A - ejector simplu; B - ejec tor dublu; 1 - corp de incalzire;2 robine t
tern1ostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejec tor dublu; 4 - rob inet
automat de dezaerisire; 5 - circuit incalzire; 6 - ie$ire apa calda din
corpul de inc.'i lzire; 7 - intrare apa calda in corpul de incalzire_
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
lnstala\iile de incalzire monotub pot utiliza ca armatura de
racordare si un ejector.
Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efec tul .. venturi" , reali -
zand o diferenta de presiune intre punctele de racordare a
corpului de incalzire.
Corpurile de incalzire pot ti alimentate cu agent termic in
sistemul sus- jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a
intoarcerii la re(eaua monotub (fig . 4.2 .6 a), sau printr-un
corp de ejector cu racorduri duble (fig . 4.2 .6 b).
in ambele variante de racordare, 1::orpul de incalzire este
prevazut cu robinet termos tatic, iar pe partea opusa alimen-
' tarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire.
Distanta minima A (fig. 4.2.7 a) intre racordurile de ducere $i
ejector trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
mai mic de 1114" $i mai mare sau egala cu diametrul ejectorului
in cazul ca diametrul este mai mare de 1114" .
Distan\a minima B intre ejector $i racordul de ducere
pentru urmatorul circuit derivat, trebuie sa fi e minimum
150 mm pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1114", iar
pentru diametre mai mari, aceea$i distan\a se majoreaza la
echivalentul a 4 diametre interioare.
Condi\iile de distanfa sunt recomandate de catre furni -
zorul ejectorului, motivand ca in cazu l contrar apar scaderi
de presiune dinamica influentand negativ reparti zarea
debitelor de agent termic cu corpurile de incalzire.
Amplasarea unor rezisten\e locale (coturi , curbe) in apro-
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) $i a conductelor de racord ale
corpului de incalzire nu produce anomalii functionale, pre-
siunea dinamica putand fi asigurata.
. Racordarea in paralel (fig . 4.2.7 c) nu este recomandata
I decat in cazuri excep\ionale, solutia generand atat scaderi
de presiune cat $i caderi mari de temperatura in corpurile
de incalzire.
4
b
I
r
3
2/
c
Fig. 4.2.7. Racordarea corpurilor de i nca lzire c u eject oare DIASOL :
a - circuit normal; b - circuit cu rezis tente locale; c - circuit cu
corpuri de incalzire montate in para/el;
1 - corp de inciilzire; 2 - e~tor DIASOL; 3 - conducta circuit de incalzire;
4 - robinet autornat de dezaerisire; A - distan\a dintre racordul de ducere
~ i ejector: B - distanta dintre ejector $i racordul de ducere.
 I. lnstalatii de lncalzire

Corpu ri le de incalzire sun t prevazutc cu dispozitive auto- particularita\il e urn1atoare:

mate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului.
4.2.4.2 lnstalaJii de incalzire cu distribufie centralizata
Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati :
• sursa de agent termi c este unica pentru intreaga clad ire;
• contorizarea consumului de energie termica se face
pentru intreaga cladire;
• racordarea corp urilor de lncalzire se face la coloane co-
mune ;
• distributia agentului termic la coloane, se realizeaza
printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea infe-
rioara sau superioara a cladiri 1.
lnstalatiile se grupeaza In trei ca tegorii :
a. instalatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete c u
dubla reglare si asigurare c u vas de expansiu ne deschis;
b. instalatii bitub cu echilibrare termohidraulica loca la si
asigurare cu vas de expansiune lnchis.
c . instalatii monotub cu echi librarea term ohidraulica locala
si asigurare c u vas de expansiune inchis.
Sursa d e agent termic poate fi amplasata la subsol, parter
sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladirii.
4.2.4.2.1 Sistem e b itub clasice
lnstalatiil e de lncalzire se execu ta cu distribu\ie inferi oara
(fig . 4.2 .8 a) sa u superi oara (fig. 4.2.8 b). Ambele vari ante au
co mpone nte sa u fun c\ iona lita\ i comune si prez inta
• asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat in
zona superioara a instala\iei, la o cola corespunzatoare po-
zi ti ei pompei de circ ula\ie in instalati e (§ 5.3)
• dezaeri sirea instalatiei cu vase de dezaerisire, prevazu-
te corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a ae-
rului , racordate sa u nu la retele generale de conduc te pen-
tru dezaerisire;
• asigurarea stabilitatii tlidraul ice a re\elei de alimentare cu
agent termic , la nivelul coloanelor utilizand teuri de reglare;
• racordarea corpuril or de lncalzire uni - sau bilateral In
raport cu coloana, cu circula\ia agentului termi c sus- jos, pe
aceeasi parte sau In diagonala;
• golirea locala sa u centraliza ta a instalatiei;
• amplasarea sursei de agent termic In zona inferioara a in-
stala\iei, la subsol sau parter; nu poate fi exclusa adoptarea
schemei de alcatuire pentru o varianta de amplasare a sursei
de agent termic la partea superioara a instalatiei, daca ra\iuni
tehnicoeconomice justifica solutia.
Dezaerisirea conduc telor cu lnal\ime mai mica decal cele
adiacente se solutioneaza prin racordarea In sac a conduc-
tei de dezaerisire, la co loana cea mai apropiata (col. 4 din
fig . 4.2.8 a).
Distribu\i a inferioara a agentului termic (fig. 4. 2.8 a) se
adopta In cazul existentei subsolului tehnic, cu lnal\ime con-
venabila montarii si exploatarii instalatiei. in cazuri bine jus-
tifi cate, aceasta distributie pc 3.te fi amplasata la parterul c la-
dirii sub pardoseala, prevazand accesul
la conductele de distribu\ie.
Di stributia superi oara prezentata In

L Ra
figura 4.2.8b ofera posibilitatea de
amplasare a conductelor de distribu\i e
la partea superioara (coloanele 4 si 5)
sau mixt (coloanele 1, 2, 3) c u con-
duc ta de ducere la part ea superioara si
cea de lntoarcere la partea inferioara.
Adop tarea uneia dintre variante se face
in func\ie de spa\iil e oferite de cladire.

4.2.4.2.2 Si steme bitub modern e

Cresterea gradului de contort a spatiil or
incalzite si gestionarea economica a
energiei termi ce, se poate ob\ine m odi-
a ficand nivelul de dotare tehnica a
instala\iilor de lncalzire.
Pentru a raspunde acestor exigen te in
VED
figura 4.2.9 sunt propuse doua variante
de alimen tare cu agen t termic a
VA @ coloanelor:
TR ,--=-- --+R·-,-. . . --·- ; TR • cu re\ea de distributie inferi oara (fig .
~dr
-j___gJ] Ra-1 wi- 4.2 .9a) si sursa de age nt ter mic
amplasata la subsol sau la parter;
• cu retea de distribu ti e superioara (fig.
4.2.9b) si sursa de agent amplasata In
[QJ zona inferi oara a instalati ei.
Rdr
' Optiun ea pentru una din variantele de
: C .ij C.i distrib utie se face analizand condi \iil e
' - -
locale, arhi tectural e si de rezistenta
oferite de clad ire.
i Ca vari ante de racordare a corpuri lor
Rg
de inca lzire la coloane, aceasta se
b poate face cu:
1. robinete termostatice montate pe ra-
Fig 4 .2 .8. Scheme de in s tala) ii de incalzi r e bi tub cla s ice cu circula!ie p rin pompare: cordul de ducere al corpulu i de incalzi-
a - cu distributie inferioara; b - cu distributie superioara;
re;
Ri: Pc: Ci: Cz: Re: Rs: Rg : Rdr: ED - au semnific;i\ia de la fig. 4.2.1 si 4.2.4: TR - teu de reglare: 2. arm atura de racordar e unica si
VA - vas de dezaerisire: Ra - rob inet pentru d zaerisire; Rga - robinet pentru urnplere -golire: robinet termo static la intrarea agentului
1, 2, 3, '1 si 5 coloa ne; CD - conducta de deL3eri sire.
termi c In corpu l de incalzire;
 I. lnstalati i de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

3. armatura de racord are unica si robinet termostatic in -
globa t, cu accesul agentului termic jos la partea inferioara;
4 . distributie ori zontala a agentului termi c in spatiul incal-
zit $i racord are prin modul e term ohidraulice.
in alca tuirea unei instalatii de incalzire dintr -o clad ire se re-
comanda utili zarea uneia din variantele de racordare ( 1, 2, 3
sau 4) si numai in cazuri justificate, pe baza analizei de com -
patibilitate term ohidraulica se pot realiza $i scheme mixte.
Sursa de agent termi c propusa este fac ulta tiva, aceasta
.~
(i1 \2.'
depinzand de sursa de energie termi ca. in alca tuirea sche-
mei op tim e de organizare- alcatuir e a sursei termi ce se au in
vedere variantele prezentate in cap. 5.3. ,,Centrale termice
cu apa calda".
Schemele prezentate au elementele comune care se refe-
ra la functiunile sistemului sau al unor componente:
• asigura stabilitate term ohidraulica locala, realizata prin
robinete termostati ce;
• rea lizeaza dezaerisirea locala sau centrala c u di spozi tive
automate de dezaeri sire;
~ • p ermite reducerea coloanelor de
I ~;
alimen tare in cazul utilizarii modu lelor

g_J RTS DA

~ARU
DA RTS DA
l_ DA
term ohidraulice de ra cor dare;

:r
~UT~ • • p ermite echilibrarea hidraulica a
-- !I
~
• DA coloane lor, pr in arm aturil e de reglare ,
r1 -~ ,_
prevazute la baza acestora;
I:
'j fild ~ '
• corp urile de incalzire pot fi racordate

~----\ C .i :' AR:

- - - - -, !
AR uni - sau bilateral in raport c u coloana,
cu racordarea pe aceea$i parte a cor-
t ~ :' t ~ :t
pulu i de incalzire;

~
0 :
• in functie de sursa de agent termic ,
ARU.
u~ permite ges tion area economica a
l_ energi ei termice, asigurand reglarea ca-
0 : l_
C,i- LSIAR~ C.i ARU 1:
litativa in functie de temperatura exte-
rioara si locala in functie de solicitarea
termi ca momentana etc.
; AR I,
AR AR • in functie de nivelul de gestiune

~~ue~1~;.JlC
1 .R
.imu·· ·•J,M~ l ~·Te ···
acceptat se poate asigura functionarea
in regimuri diferite (zilnic, saptamanal
etc.) c u comanda de la distanta.
Fiecare varianta poate asigura confortul
, ·:. Cz termic in functie de componentele
VEH ; - ~ . -"._"; Az utiliza te:
"ts.T--': '_ I ~ q-·
x · · c- a • circulatia agentului termic sus-jos,
reg larea t ermoh idrau lica fiind obtinuta
Rg
numai prin robinetu l termostatic. in caz
(~' de necesitate, la ie$irea agentului termic
- - - - - - - - - - - ... - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - -- ---- - - . din corpul de incalzire se poate preve-
AR AR ' AR dea o armatura suplimentara de reglare
RTS
hidraulica.
c.1 • reglarea termohidraulica completa
prin robinetul termostati c amp lasat la
intrarea agentului termic in corpul de in-
calzire $i a armaturii de racordare unica
la ie$ire, mentinand circula tia agentului
RTS termi c sus-jos;
1: 1 ~-J.- :t TS • reglarea termohidraulica completa la
': L:.f.:.i.l --- nivelul corp ului de incalzire, mic$orand
temperatura medie a acestuia.
RTS , :
r:-:l_J,_j ' • • o distributie orizontala la nivel de etaj,
TS
~ ---- -:- ~~ cu preluarea avantajelor conferite de
utili zarea modul elor termohidraulic e
Rg Rg (§ 4 .2.4 . 1.1).

Pc2 QR31 ~~-c:...~~

'-----<f BEP CJ ~ - § Te 4.2.4.2.3 Scheme monotub moderne
--- _: __ ~~ - ~-i Caracteristica principala a sistemului
: Cz consta in faptul ca alimentarea corpuri-
VE~~ ; : Az
lor de incalzire se realizeaza de la o sin -
' : Bi . o--- .
Ss -- ± b gura conducta.
Rg in alca tuirea schemelor prezentate in
figura 4.2.10 , sunt utiliza te variantele de
Fig . 4 .2.9. Scheme de inst alati i de i n ca lzire bi tub mo derne c u c ircu lafie prin pompare:
racordare mentionate $i la sistemul
a - cu dis tributie inferioara; b - cu distributie superioara;
bitub (§ 4.2.4.2.2).
1 - racordare sus- jos cu reglare termostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos si reglare
Exista posibilitatea realizarii mai multor
termostat1ca; 3 - racordare unica jos-jos si reglare termostatica; 4 - racordare c u modu le
variante de alimentare cu agent termic
termohich1ulicc; Ci; Ri; llTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Ct; Mm; Rg - au semnificatia
a co loanelor fo losind re \ea de
de la fig. 4.2.1 si 4.2.8; Az. - arzator; AR - armatura de reglare; DA - venlil automa t de dezaerisire;
alimentare: inferioara, superioara, mixta.
MR - modul de rcglare; Pc 1 si Pc2 - pompe de c ircula\ie.
Op\iunea pentru una din variantele men-
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de lncalzire

\ionate mai sus este dependent3 de cladirea pentru care se

• adaptare U$Oara la regimuri hidraulice vari abi le, atat la
proiecteaza insta la\ia de incalzire. Ca $i in cazul instalatiil or
nivel de coloana cat $i la nivel de retea de distributie;
bitub , la elaborarea schem ei unei astfel de instalatii , se are in
• stabilitate hidraulica ob\inuta cu armaturile de reg lare
vedere o singura varianta de racordare a corpurilor de
prevazute la nivelul coloanelor;
• in fun ctie de sursa de agent termic , se poate realiza
incalzire la o coloana de alimentare, fara insa a exclude
combina\ii intre variante. gestiunea economica a energiei term ice printr-o reg lare ca-
Functional, variantele prezentate, au urmatoarele carac te-
li tativa centrala $i cu comanda de la distanta.
ri stici comune: Caracteri sticil e diverselor variante, sunt comune cu cele
• reg lare term ohidraulica capabi la sa asigure energia ter-
prezentate anterior (§ 4.2. 4.1.2.)
mica in fun ctie d e solic itarea energiei locale;
Avan taje le sistemului co nstau in reducerea lungimii
~ dezaeri sire locala $i generala cu dispozitive au tomate de
retelelor de alimentare, posib ilitatea de prefabricare $i redu-
dezaeri sire; cerea numarului de goluri prin plan$ee.
~--------------·-----------------~ La alca tuirea acestor scheme se au in

T @ vedere ava ntajele mentionate la

1
• § 4.2.4 . 1 referitoare la utilizarea compo-
DA
nentelor m oderne de gestiune, reg lare $i
distributie.

4.2.5. Des crierea ~i montarea

modulelor termoh idraulice MTH

Din schemele de alcatuire a instalatiil or

(fig. 4.2.4. $i 4.2.5.) rezulta ca intre
conductele principale de distribu\ie a
agentului termic (conducte primare) $i
cele ce alimenteaza consumatorii (con-
ducte secundare). se interpun compo-
nente care as igura compatibilitatea
>AR · AR
- - - - - - - - - - - - ...... - - - - - - - - - ... - - - - - - - - - - - - - - - - - - ... - - - - - - -4- - - - - - - - - - - - - - ' hidraulica a celor doua grupe de retele
$i functionalitatea lor. Aceste compo-
(d] ---- Q Te nente sunt grupate intr-o ni$3 $i poarta
Ri MR ~ denumirea de m odul termohidraulic
Cz
a (MTH)
Az. Cutia ni$ei are forme $i dimensi uni
0- -- diferite, acestea depinzand de gabaritul
De la si componentelor cu care se echipeaza
la sursa Rg (fig . 4.2. 11). Este compusa din carcasa
termica
/,'~
$i U$i de protec \ie, la care se adauga
~,/ @
sisteme de prindere $i fi xare.
Gruparea elem entelor component e,
asamblate dupa criterii economico- func -
AR A
\ion ale, poate sati sface oricare din

~~
variantele de alca tuire a instala\iilor de
C.i distribu\i e a agentului termic la consu-
mator (fig. 4.2 .4 $i 4.2.5).
Geometria si componen\a MTH depind
C. i de specificitatea firme i produca toare $i
gradu l tehnic de dotare.
Un minimum de dotare tehnica presu-
pune asigurarea independen\ei hidrau-
lice a circ uitului agen tului termic primar
de eel secun dar.
O astte: de dotare contine ni$a. distribu -
itoarele si colectoarele, la care sunt
ata$al e componente de reglare hidrauli-
ca, con tro l, dezaeri sire, reglare a ener-
b giei furni za te, separare $i gol ire.
ln mod cure nt, acest modul considerat
Fig. 4.2.10. Scheme de instalati i de inciilzire monotub cu circulaiie prin pompare:
cu dotare normala MTH-N , se ampla-
a - cu d is tribufie inferioarii; b - c u distributie superioarii;
seaza in interi orul apartamen tului , ur-
- racordare us- jo s c u reglare tcrmos ta ti ca; 2 - racordare unica sus- jos c u reglare
mand ca pen tru contorizare sa fie rezer-
termostatica; 3 - racor dare jos- jos c u reglare termo statica; 4 - racordare sus- jos cu reglare
vat un spa\iu pe casa scarii, asigurand
combinata cu robinet tcrmostatic si robinet de reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice;
astfe l accesu l furn izoru lui de energi e
MTH1 - modul termohidraulic cu robine t de reglare ; MTH 2 - modul termohidrauli c c u
termi ca.
butelie de ega li zar ea presiunilor. MTH3 - mod ul termoh idraulic c u distribu1tor - colector; Ci;
A doua varianta include, in plus. o
RTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; AR U; /\z; Ct; AR; DA; Rg; MR au se mnilica \ia de
pompa de circula \ie a agen tulu i termic
la fi g. 4.2. 1 si 4.2.8; D - distribuitor; C - colcc tor; Pc, Pc 1, Pc2 - pompc de circulat ie;
pentru toti consumatorii racorda\i la
Ra - robinet cu ac tionare directi"i.
MTH -S pe circuitul secundar. in aces!
 L lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

caz. contorizarea se realizeaza ca si in cazul precedent. latie pe secundar si contori zarea.

Regl;Jrile term os tatice sunt di stribu ite pe fiecare circuit , Pentru modulele termohidraulice descrise, MTH-N , MTH-S
traduc torul de temperatura putand fi pozitionat $i la distanta. $i MTH-SP) se considera ca prepararea apei calde de con-
Pentru a satisface cerin\ele a doua sisteme de incalzire, cum surn se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate
ar fi eel convectoradiativ, cu eel radiativ, pot fi utilizate module cu combu stibil gazos sau curent electric.
cu schimbator de caldura, care asigura $i parametrii termici Ex ista posibilitatea prepararii apei calde de consum avand
scazu\i. de exemplu, pentru incalzirea prin pardoseala (§ 4.5). aceea$i sursa de agent termi c utili zand modulul terrnohi-
Consumatorii convectoradiativi pot fi alimenta\i in acest draulic SATELIT (fig. 4.2 .13)
caz prin intermediul unui modul simplu MTH -N. Acesta cuprinde 3 circuite:
0 alta varianta de MTH , care include si contorizarea este - primar, campus din conductele de racord la coloana,
prezentata in figura 4.2.12 $i cuprinde urmatoarele compo- ' rezervorul de apa pentru incalzire. cu rol de egalizare a
nente importante de echipare: reglare hidraulica, separare presiunii si contorul de caldura;
hidraulica a c ircuitelor, dezaerisire, golire, pompa de circu - - de incalzire, compus din racordurile de legatura cu re\ea-
ua de distribu\ie, pompa de circula\i e $i ventil cu 3 cai;
- de preparare apa ca lda de consum, compus dintr-un
, rezervor de apa calda de consum $i conduc tele de apa rece
$i calda.
Amplasarea ni$elor in care se monteaza echipamentele afe-
'\ I
rente MTH se face, de regula, pe holul comun al incaperilor
deservite. Asa cum se poate observa in figura 4.2. 14a aceas-
ta solu\ie ridi ca unele probleme de golire totala a instalatiilor
H
interioare in caz de avarie. Solu\ia propusa in varianta din
figura 4.2.14b indica amplasarea acestora, in acelea5i spa\ii
comune, dar la nivelul urmator, facilitand astfel golirea totala
a instala\iei interioare.
Fig. 4.2.11. Ni~a pentru modulul termohidraulic (Giacomini):
Pentru instala\iile de incalzire centralizata (fig . 4.2.9 $i
a - ansamblu; b - carcasii pentru m on tare componente modul;
4.2.10), se folosesc majoritatea cornponentelor descrise la
c - usii de protec /ie.
§ 4.2.5, precizarile func\ionale si criteriile de alegere prezen-
tate, ramanad valabile cu con di\ia alegerii parametrilor func-
\ionali specifici .

5 4.2.6. Montarea conductelor de distributie

~-

bd
1 T'
Fig. 42.12. Modul tennohidraulic cu butelie de egalizare a presiunilor:
1 · butelie de egaliZCV"e a presiunilcr; 2 - dispozitiv automat de dezaa-isire;
3 - robinet d e golire; 4 - rob inefde echilibrare hidraulica si izolare;
I - "CJ- - - - - - - - - - J

5 - rob inete d e izolare; 6 - pompa de circulatie; 7 - cantor de caldura. I I

a
13 DA DA
Fig. 4 .2.13. Modul
I ~Rdr
'
.:...\ J\( I \ I I I \/ _', t ermohidraulic MTH-SATELIT: •I ~I ~t
12 // 1 si 2 - canduc te de ducere si
I . t It It

I~
intaarcere agent termic primar;
/ - I 3 si 4 - canduc te de ducere si
11 /
...(_
/
I intaarcere agent termic
secundar; 5 - pampa de
10 I circ ula \ie; 6 - robinet cu 3 ca i; I
II
;:. 7 - can tor de ca ldura; 8 - prize
de temperatura; 9 - rezervar de
9
;I. apa calda pentru incalzire;
---..._§__ 1O - rezervar de apa calda de
I
8
7
2
. :
h_i,:!1-~
~:I l - - -2
. :
: ' '-- . - -
- - - + 15
cansum; 11 - izalati e termica;
12 - carcasa metalica;
. ....,._ 14 13 - ventil de dezaerisire;
b

Fig. 4.2. 14. Posibilitati de amplasare a modulelor termohidraulice:

a - fa acel<J!?i nive/ cu consumatcrul; b - cu posibilitiiti de go/ire a instalalie1
~ - ·-·-· ' - - ->- 3
•. . - · . . . ....,....4 14 - conducta de apa rece; Ci - corp de incalzire; Rdr - rabinet de dubla reglare; D - di stribuitor;
15 - cond uc ta de apa calda C - calec tor ; DA - ventil autamat de dezaerisire; Rg - robinet de galire;
d e cansum . CC - canducta de canalizare; NA · nisa de apartament; MTH - madul
termahidraulic.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

Mon tarea conductelor .in incaperi se face in func \ie de
solu \ia aleasa: di strib u\ie bitub ulara sau mo no tubu lara; de
modul de racord are a corpuril or de incalzire la reteaua de
distributie; de gradul de echipare a modu lelor termohi drau-
lice etc.
Conduc tele ce alca tu iesc retelele de alimentare cu ener-
gie termi ca (fig . 4.2. 1, 4.2.2, 4.2 .3, 4.2.4. 4.2 .5. 4.2.8, 4.2.9
si 4.2 . 10) atat pentru instala\iile de incalzire cu distri bu\ie
individ uala ca t si pentru cele cu distribu\ie centraliza ta se
monteaza la tel. p a rt i c ul a rita \ i l E~ datorandu -se, in general,
schemei adoptate.
4.2.6. 1 lns tala/ii cu distribufie individua /a
Distributia co nductelor la consumatorii individuali (fi g.
4.2.4 bitub $i fig. 4.2.5 m onotub) este preze ntata in fi gura
4.2. 15 pe ansamb lul intregii c ladiri .
Se distin g trei grupe de conduc te de alimentare:
• conduc te ce fac parte din re\elele ge nerale de alimenta-
re a coloanelor. care se amp laseaza de regula in subsolul
tehnic al cladirii. Acestea pot ti de tip arborescent sau ine-
lar, cu montare aparenta sub p lafonu l subsolulu i (fig. 4.2. 16).
Reteaua face leg atura dintre sursa de agent termic $i coloa-
nele de distribu\i e. Conduc tele de distribu\ie sunt prevazute
cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme m obile $i fixe $i
robinete de separare. Pentru reducerea pierderil or de cal-
dura se izo leaza termic (§ 6.7.)
• coloane pentru transportul agentului termi c de la re\ea-
ua de distributie la modulele termohidra ulice . Acestea se
monteaza aparent sa u mascat in ghene vizitabi le sau semi-
vizi tabile (§ 1.5.) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si
fi xe , elemente pentru preluarea dilatarilor si izola\ii ter mice .
• conducte de legatura dintre MTH si corpurile de incal-
zire care pot fi montate deasupra pardoseli i sa u ingropate
intr-o 5apa de egalizare.
Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa-
te langa pl inta (fig. 4.2. 17 a. b, e $i 4.2. 18, a) co ta de m on-
tare putand ti fi xata sub p lanul corpului de incalzire. iar prin-
derea se face pe perete c u console.
Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat si
pentru cea bitub, recomanda solu\iile prezentate in figurile
4.2. 17 c si 4.2. 18 b , c , d, din care rezulta stru ctura zonei de
montare. in aceasta varianta se uti lizeaza. de regula, con-
ducte din polietilena retic ulata.
Montarea ingropata se practica in varian ta tub in tub ,
conducta ce transporta agentu l termic fiind in trodusa intr-o
alta conduc ta, ale carei caracteri sti ci fizicomecanice ii pot
asigura integritatea si conservarea in l imp . in plus este
posibil ca la expirarea timpu lui de exp loatare, conductele ce

..''

a b

VR: · 1

VA :
s

.C l
c

Fig. 4.2.15. Soluf ii d e di stribufie a refelelor de conducte lntr-o c ladire :

a - sisteme monotub cu mon tarea p lintei aparenta, mascata, ingropata sau mixta: b - sisteme monotub arborescente pentru montare ingropa ta:
c - sis teme bitub arborescente pentru montare ingropata; d - sis teme bitub cu montarea plintei aparenta, mascata sau ingropata
Do - dormitor ; B - baie; Be - bu ca tari e; S - sufragerie; Br - b irou: Cmz - c;i mera de zi; Db - deb ara; CS - casa scarii ; D - di stribui tor ;
Cm - ca mara; C - colec tor; T - terrnostat; VR - robinet de reglare; VA - ventil de dezaeri sire: CP - conducte rnontate in pardosea la; Ci - corp
de incalzire: NCT - ni sa pen tru can tor encrgie tcrrnlca; CT - coloane agent term ic ; N37 - nisa de trei zo ne.
 I. lnstalatii de incalzire
tran sporta agentul termic sa poata fi schimbate fa ra a afecta
sar;:i de ega liLare si structurile complern entare. Curb ele ce
lac lega tura in tre conduc tele ingropate $i racordurile verti -
cale ale corpuril or de incalzire sunt protejate cu piese spe-
ciale (fig. 4 .2 . 17 c), care asigura protec\ia necesara stabili -
tatii curbelor. 0 atentie deosebita se acorda traseelor, pen-
tru a asigura elemente de compensare natural a a dilatarilor.
4.2.6.2 lns ta la/ii c u dis tribu/ie cen tralizata
Montarea conductelor la aceste instala\ii (fig. 4.2.9 si
a b
Fig. 4 .2. 16. Retele de dist ributie a agentul ui term ic :
a - re/ele inelare; b - retele arborescente;
A - racord la sursa termica; T 1... T6 - coloane; Rr - reazeme fixe .
Fig. 4.2.17. Detalii de montare a rctelei de distributie bitu b :
a - aparenta la plinta; b si d - mascata in plin ta; c - ingropata in
pardoseala s i protejat3; e - aparenta la pardoseala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.10) se face diferentiat in functie de pozitia acestora in
cladire; astfel:
• reteaua generala de di stributi e a agentului terrni c, care
face legatura intre sursa de agent termic (centrala termica
proprie, retea exterioara) $i coloanele de distribu\ie, alca tui ta
in sistem arborescent sau inelar (fig. 4. 2. 16), se rnonteaza,
de regula, in sub solurile tehnice ale cladirilor sub planseu.
Sus\in erea conductelor se realizeaza c u reazeme mobile
$i fi xe , ultimele fiind amplasate in raport cu elementele de
compensare a dilatarilor (§ 6.6). Limitarea pierderil or de cal-
d ura se ob\ine prin izolarea termica corespunza toare (§ 6.7)
• coloanele de distributie se m onteaza aparent sau ingro-
pat $i su nt prevazute cu elemente de preluare a dilatarilor,
putand fi izolate termi c ut ilizand sol u\ii prefabricate moderne
(§ 6.7)
• conduc tele de legatura ale corpuril or de incalzire la
coloane, se monteaza aparent sau ingropat, in conformitate
cu prevederil e Normativului 113.
4.2.7. lnstalatii de i ncalzire cu apa fierbinte
Utilizarea apei fierbinti in instala\iile de incalzire centrala
se face luand in considerare doua mari categorii de c ladiri:
civile $i indu stri ale sau agrozootehnice.
Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de tran sport
$i punctele termice sunt tratate in capitolele 11 ... 14 . in cazul
de fa\a sunt analizate solu\iile de alcatuire a instala\iilor inte-
rioare $i compatibilitatea acestora cu sta\ii le de transforma-
re a parametri lor agentului terrnic sau distribu\ie a acestuia.
4.2. 7. 1 incalzirea cladir ilor civile
Agentul termic furnizat de una sau mai multe centrale ter-
mice, c u sau fara producerea simultana de energie termica
distribuit prin retel e urbane de tran sport, ajunge la punctele
termice de cvartal sau bloc, unde are Joe reducerea tempe-
"///r ~·"/// • ///-' \,:' -··
/,'/-·, .· ' ///,'/ '/ ,' ,'//,, "'."
Fig. 4.2.18. Det alii d e m ontare a retelei de d istribut ie m onotub :
a - aparenta la plinta; b - ingropata in plinta; c - protejata in pardoseala
(teava in teava); d - ingropata pentru distributie radiala sau arborescentii
(detaliu);
1 - pardoseala finita; 2 - strat de pietri $. ciment (sapa de egali zare);
3 - folie din material plastic; 4 - izo la\ie acustica; 5 - izola\ie termica:
6 - placa din beton; 7 - co nduc ta de agent termi c; 8 - inveli$
protec tor co nducta: 9 - bra\ara dubla de fixare; 10 - $Urub de
fixare.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

raturii agentulu i termic la rararnetrii instalatiilor interioare - prevederea componentelor necesare asigurar ii in sta latiei
(95/75, 90/70 etc.). interioare de incalzire;
lnstalatiile interi oare de incalzire sunt analizate in functi e de - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de
destinatia cladirii (de locuit, social-culturala sau administra- sarcina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
tiva) $i regimul de contorizare a energiei adoptat, existand circulatie .
astfel op\iunea pentru una din categoriile cunoscute:
• instala\ii de incalzire colective, pentru cladiri administra- 4.2.7.2.2 Spafii destinate activitafilor productive
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de banci sau Ace stea prezinta o mare diversitate , datorita specificului
societa\i comerciale cu proprietate $i folo sinta integrala). Din tehnol ogiei de produc\ie . Spa\iile de produc\ie se clasifica
punct de vedere tehnic , acestea nu difera de cele descri se dupa gradul de implicare a omului in con ducerea proceselor
la § 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 $i 4.2.9) fata de care sunt necesare tehnolo gice:
urmatoarele precizari: - cu deservire umana mare sa u medie, amplasate in spa\ii
- sursa de agent termic este punctul termic, al carui cir- inchise ;
cuit secundar este reprezentat de instala\ia interioara de - cu deservire umana amplasate in spa\ii deschise;
incalzire; - complet automatizate sau robotizate .
- in func\i e de schema de alcatuire a punctului termic, se Asigurarea confortului termic in aceste spa\ii se face
prevad sau nu elemente de asigurare a instalatiei interioare; tinand seama de legatura intre procesele tehnologice $i
- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sun! acoperite factorul uman, rezu ltand urmatoarele variante de instala\ii de
de catre pompele aferente circuitului secundar in toate ca- incalzire:
zuri le in care echiparea punctului termic nu ofera presiunea - cu suprafe\e convectoradiative pentru asigurarea tempe-
disponibila necesara (cazul PT cu elevator); raturii de garda, cuplate cu instala\iile de incalzire cu aer cald;
• instalatii de incalzire individuale, utilizate la cladirile civile - cu suprafe\e radiative, alimentate cu agen\i termici, cu
la care se impune contorizarea agentului termic pe grupe de , temperatura ridicata ;
consumatori individualizati prin regimul de proprietate ; insta- - cu aer cald.
latiile de incalzire din aceasta categorie sunt prezentate in 1 lnstala\i ile de incalzire men\ionate pot utiliza agent termic
figurile 4.2.4 si 4.2.5 $i au la baza criterii de contort $i eco- apa fierbinte sau abur de presiune medie.
nomice. La alcatuirea instala\iilor interioare, raman valabile reco-
Utilizarea uneia din variantele mentionate impune, asigu- mandarile facute pentru instalatii colective, cu urmatoa1 ele
rarea compatibilita\ii cu sursa de agent termic, care in acest particularita\i:
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne- - agentul termic este preluat de la o retea exterioara;
cesar a se lua in considerare urmatoarele: - in functie de schema instala\iei se studiaza oportunita-
- introducerea elementelor de asigurare necesare instala- tea contorizarii locale a energiei termice;
\iei interioare; - re\eaua de conducte din instala\ia interioara se dimen-
'· - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sioneaza la presiunea disponibila din punctul de racord al
sarcina ale instala\iei interioare. prin prevederea pompelor re\elei exterioare.
de circula\ie adecvate, pe circuitul secundar al PT. - se iau masuri de protec\ie impotriva inghe\ului instala-
\iilor in perioada de intrerupere a activita\ii productive;
4.2.7.2 inca/zirea c/adirilor industriale • circulatia continua a agentului termic pentru asigurarea
La c ladirile industriale, se disting doua categorii de spa\ii unor temper2turi de garda;
destinate: • utilizarea de inhibitori contra inghe\ului
- personalului tehnicoadministrativ ;
- activi ta\ilor productive . 4.2.8. Dimensionarea conductelor instalaJiilor
Optiunea pentru un sistem de incalzire depinde de agen- de lncalzire cu apa catda
tul termic disponibil cladirilor industriale, in func\ie de care
se pot realiza instala\ii cu: Calculul d e dimensionare a re\ele lor instala\iilor de incal-
• apa calda , cu temperatura pana la 95 °C, agentul ter- zire urmareste stabilirea diametrelor conductelor de alimen -
mic provenind de la surse spec ifice sau transformarea tare a corpurilor de incalzire.
parametrilor apei fi erbinti;
• apa fierbinte; 4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte
• abur sa turat de presiune joasa sau ina lta. Pentru curgerea agentu lui termic prin conductele unei re-
in raport cu s uprafe\ele incal zitoare folosite se pot men- \ele de inca lzire cu apa calda, din punct de vedere termo-
\iona instala\ii c u: hidraulic, se considera urmatoare le ipoteze:
• suprafete convec toradi ative (radiatoare, convectoare, - mi$Carea fluidului in regim permanent;
convec toradiatoare); - regimul de curgere cu turbul en\a rugoasa in zona pre-
• suprafe\e radiative (panouri radia nte); patratica pentru care este valabila rela\ia Colebrook-White
• convectie for(ata (incalzire cu aer ca ld). (1 .6.39)

4.2.7.2. 1 Spafii destinate person alului tehnicoadministrativ
in cazul ex isten\ei sursei de agent termic apa fierbinte la
nivelul punctului term ic, are loc tran sformarea parametrilor
termohidraulici destina\i in stal a\i ei de inca lzire centrala .
Optiunea pentru o varianta de alcatuire a instala\iei interioa -
re (fig . 4.2 .8 si 4.2.9), se face in functi e de cerintele de
con fort, fara insa a neglija aspectele tehnice generate de
gestiun ea economica a energiei termi ce. Adaptarea sche-
melor prezentate in figuril e 4.2 .8 si 4.2.9 la condi\ iile alimen-
tarii c u agent termic dintr -un punc t termic necesita atentie
pentru:
1 ( 2,5 1 k )
.fi 70 - 2· /g Re.fi + 3,7 1 d ,
in care:
- ,1. - coeficientul lui Darcy;
- Re - criteriul Reynolds;
- k - rugozitatea absoluta, care reprezinta inaltimea asperi -
ta\ilor. Prin raportarea rug ozitatii absolute la diametrul
conduc tei, (d) se defineste rugozitat ea relativa (E = k/cfi
Pentru conductele utilizate c urent in instala\iile de incalzire
cu apa calda rugozitatile absolute au valor i in functi e de
materialul utiliza t; astfel pentru \evile din:
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

• o tel, trase sau laminate : k oL = 0,02 ... 0,06 mm tip ECOTUBE $i tip COPRAX) Coefi cientii de rezistenta
• cupru, trase sa u laminate: kcu - 0,00 1___ 0,002 mm locala Z pentru conduc tele cu stru c tura termopl astica sunt
• material e cu stru c tura term oplasti ca: kPOL = 0,007 mm indica\i in tabelul 4.2.4.
- c urgerea izo terma ( dp _ ) sau curgere neizoterma
-- 0
dt 4.2.8.2 Operafiuni ?i date preliminare calcu/u lui de
dimensionare
dp Pentru calc ulul hidraulic al conduc telor sunt necesare ur-
pentru care: - = ,IL:o: 0.168+0.0057 t [k g!m3-K] (4 .2. 1)
matoarele opera\iuni preliminare:
dt
• stabilirea schemei de calcul a instala\iei d e incalzire (re-
in care t reprezinta temperatura fluidului care, pentru condi - \eaua de distributi e, coloane, racorduri etc,);
tii medii d e temperatura a agentului termi c, ia valoarea • inscri erea debitelor de caldura pe tronsoanele care
I m= t, ~ t2 [oC] {4 .2.2)
alcatuiesc schema de calc ul;
• inscrierea lungimilor tronsoanelor , utilizand datele
caz in care relatia 4.2.1 devine: rezultate din planurile de montare $i schema coloanelor;
{J' = 0, 168 + 0,0057- tm [kg/ m 3-K] (4 .2.3) • c unoa$terea parametrilor agentului termi c (temperatura
Valorile densitaJii (masei sp ec ifice) p ale apei pentru de ducere Id $i de intoarcere I;)',
diverse temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2. • cunoa$1erea presiunii disponibile (daca este cazul) din
Calculul hidrau lic prin care se stabilesc $i diametr ele con- circu itul instala\iei;
duc telor din instalatiile de incalzire cu apa calda se face • stabilirea materialului din care sunt confec tiona te con -
aplicand relatia 1.6.42, in care prin inlocuirea debitului de : du ctele.
fluid G = Q I ctit, cu 0 - debitu l de caldura; ti t = Id - t; :
(diferen\a dintre temperatura agentului termic din conducta 4.2.8.3 Dimensionarea conducte/or instalafiilor bitubu/are
de ducere Id $i cea din conducta de intoarcere t,) $i c - cal- cu circulafie naturala
dura masica a agentului termic se obtine ecuatia fundamen- Se considera o instalatie de incalzire (fig. 4.2.21) unde ca-
tala a pierderilor de sarcina in conducte: racteristicile termice $i geometrice sunt slabilite pe baza pla-
nurilor de executie. Parametrii agentului termic sunt tdit;, iar
ti p = 6,25 w-1( c~t r d/Pm (A.di +I,.;) [Pa] (4.2.4) racirea agentului termic pe conducte se neglijeaza.
Presiunea disponibila Hox a unui con sumator de energie
in care pierderea de sarcina liniara unitara este data de termica este determinata de cota de montare h x a con su-
relatia: mului fa\a de axa sursei de agent termi c multiplicata cu
2 diferenta de masa specifica a agentului termi c de i n-
R = 6, 25- 104 (___Q_ l
_!0_ [Palm] (4.2.5, a) toarcere p; si cea de ducere Pd (tab. 4.2.2) , calculata cu
c ti t J d 5 relatia:
iar pierderea de sarcina locala se determina cu relatia 1.6-40. Hox = g ·hx-(p; - Pd) [Pa] (4.2.8)
v2 g = 9,81 m/s 2 - acceleratia gravitationala locala;
Z = 2 p-2,.; [Pa] (4 .2.5, b) • se identifica circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind al
celui mai departat corp de incalzire de sursa $i eel mai jos
Valori le celor doua marimi R si Z se stabil esc utilizand ta- plasat (fig. 4.2. 2 1), circuitul corpului de incalzire cu puterea
bele sau abace specifice materialului din care sunt execu- termica 0 2. 1, pentru care presiunea disponibila este data de
tate conductele pentru diferenta de temperatura tit = 20 K relatia 4. 2.8, unde hx = h 1;
sau diferita de aceasta _ H'& 1 = g·h 1-(P; - Pd [N/ m 2 J sau [Pa] (4 .2.9)
in tabele sau abace sunt date pierderile de sarcina liniara, • presiunea disponibila trebuie sa asigure acoperirea pier-
unitara R $i debitul agentu lui termic 0 exprimat, in general, derilor de sarcina locale $i distribuite, pe tron soanele
in unita\i energ etice [W] sau [kW] transportat de o conducta (3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului
c u diametrul d $i viteza v_ Relatia generalizata ce sta la baza 0 2. 1 in raport cu sursa de agent termic;
intocmirii tabelelor sau abacelor este: • stabilirea pierderii de sarcina liniare medii pentru aces!
R = f(O, v ,d} [Palm] (4.2.6) circ uit R~; 1;
De asemenea, pierderil e de sarcina liniare unitare R pot fi (1- a) H 21
0
exprimate $i in unitati de masa G [kg/ h, l/h, l/s) in care caz R2 1 = [Pa] (4.2 .10)
relatia 4.2.6 ia forma : m I,li
R = f(G, v ,d) [Palm] (4.2.7) in care: a = 0,33 - reprezinta cola parte a pierderilor locale
Pentru conduc tele din o\el sunt utiliza te datele din tabelul de sarcina;
4.2.3 pentru calculul pierderil or de sarcina lin iara unitara Llj = 2-('3 1 + l3 + 14 + Is + 11) [m) (4 .2. 11)
R = f{O, v ,d) $i tabelul 4.2.5 pentru calc ulul pierderil or de • se determina diametrele preliminare ale tronsoanelor
sarcina locale Z in fun c \ie de viteza v $i rezistentele locale 3. 1, 3, 4, 5 $i 7 in func \ie de sarc ina termica a agentului
I'.; = 1. Coefi cien\ii de rezisten\a locala pentru diferitele termi c pe tron son $i pierderea de sarcina liniara unitara
componente ale conductelor sunt da\i in tabelul 4.2.4, iar medie Rji; ', utilizand datele din tabelul 4.2.3,
vi teze le recomandate de circulati a apei in conductele din dx = f(Ox, R~ 1} (4 .2.12)
otel sunt date in tabelul 4.2.6. • validarea rezultatelor se ob\ine prin respectarea condi\iei
Pentru condut tele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser- ca sum a pierderil or de sarci na locale $i distribuite sa nu
vesc pentru ca lculul pierderilor de sarcina liniare unitare dep3$easca pres iunea disponibila:
R = f(G, v, d), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficientii de L(Rl+Z)circ 2 1 5 HB1 (4.2.13)
rezisten\a loca la .; la care se adauga lungimea echivalenta • se dimensioneaza c irc uitul consumatorului c u puterea
a rezisten\elor locale prezentate in tabelul 4.2.8. termica 0 2.2, calc ulandu-se succesiv
Pentru conductele din materi al term op lastic pierderile de - presiunea di sponibila
sarc ina liniara unitara R = f{G, v, d) se stabilesc fo losind ta- H{y 1 = g·(h1 + h2) · (Jl; - Pd) - L{Rl+Z)3141s+1 [Pa] (4.2.14)
b elul 4.2 .9 (pentru conduc te tip POLYMUTAN $i PROSTAB) - pierderea de sarcina liniara unitara medie
si diagram ele din fi guril e 4.2. 19 $i 4.2.20 (pentru conducte
 -·-·---- - ---- - - --- -- ~- -- - ·· -- · ·- · _- --
=~:.....:-=-~~~~------
- --- ....................im..ilililiilli_iii_l _l l_i_l..11

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstala!ii de lncalzire

R 2.2 =
(1- a) H D2.~ - p ierderea de sarcina liniara unitara me die
[Pa] 4.2. 15
m I.t, R 2 , = (1 -a) H5 1
(1- 0,33)-532, 13 = B 30 Pa/m
m 'I,12 1 43,0 '
in care:
1:11 = 2·(121 + I:!} [m l (4.2. 16) in care:
- diametrele tron soanelor de con ducte 1:12 1 = 2-('31 + /J + /4 + Is + h1) = 2-(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + 2,9)
dx = f(Ox, R:;,,2J = 43,0 m
- va lidarea rezultatelor c u conditia de echilibru hidraulic - diametrele preliminare pe tr onsoa nele 3. 1 - 3 - 4 - 5 $i
L(Ri+Z)circ 2.1+2 5 Hf / (4 .2. 17) 7 in func\i e de debitele de caldura Q si pierderea de sarcina
Daca presiunea disponibila este prea mare dep3$ind liniara m e die Rih 1 utilizand tabelul 4 .2.3; calc ulele sunt
10 % valoarea pierderil or de sarcina, se apeleaza la robine- centralizate in tabelul 4.2 .10.
tul c u dubla reglare, (§ 6.4. 2) rn ontat pe c orpul de incalzire, - pierd erile de sarcina liniare unitare R $i pierderil e de
care introduce o p ierdere locala de sarcina Z~/: sarcina locale Zin fun c tie de diametrele conductelor $i a re-
L(Ri+Z}2 1+2 + Z~/ = Hf/ (4 .2.1 8) zisten\elor locale, utilizand tabelele 4. 2.3, 4.2.4 $i 4.2.5.
in care Zfl = f(G2.2, Z~/) reprezinta pierderea suplimenta- Valorile coefi cientilor de rezistenta locala U, sunt prezentate
ra locala de sarc ina necesara a fi prelu ata de catr e robin etul in tabelul 4.2.11 ; calculele sunt centralizate in tabelul 4.2 .1 0.
cu dubla reglare unde G2.2 este debitul m axim de flu id ce - se verifica conditia de echilibru hidraulic
traverseaza robinetu l cu dubla reg lare, calculat cu relatia: L(Rl+Z)crrc. 2.1 = 531, 36 Pa <
1
Hb
= 532, 13 Pa, pentru care
abaterea m edie relativa:
G22 = 0 22 [l/s]
Gp( td - t; )pm
E =
HD2 ' - L.(R! +Z) coc.2.1 =532, 13 - 53 1,36_ 100 = 1, 44 %
Se stabile$te treapta de reglare (TMJa robin etului pe baza ' H2' 532 13
D '
graficelor specifi ce, folosind dependenta func \ionala:
TM = f(Z~I. G2.2) se inscri e in limitele admise con siderate normale sub 10 %.
• se dimensioneaza c ircuitul consumatorului cu puterea • Circuitul consumatorului 0 2 2.
termica 0 23 calc ulandu -se succesiv m arimil e: - presiunea disponibila
2
- presiunea disponibila Hb = g ·(h 1 + h2)-(P; - Pd) - L(Rl+Z)3+4+5+7 =
H'/) 3 = g(tz, +h;~ fl:i ) ·(P;-Pd )- 2. (Ri +Z ) (4 .2. 19)
2+3-+4 t 5+ 7
= 9,81 -(4, 35 + 2,70)-12,47 - 494,41 = 368,02 Pa
- pierderea de sarcina lin iara unitara medie
- pierderea d e sarcina liniari"1 2
R 22 = (1 - a ) H; (1 - 0,33) 368, 02 • Pa/m
R
2. J (1-a )
= ---~
Hg 3

(4 .2 .20) m 'I,122 7,0

35 22

m 'I,Jj
in care D 22 = 2 ·(h2 + 12.1) = 2-(2,7 + 0,8) = 7 m
in care: D, = 2·(11 + hJ) [m] - diametrele preliminare $i calc ulele hidraulice sunt cen-
- diam etrul tron sonului , di =' f(023, Rfi, 3) ; traliza te in tabelul 4.2.10.
• conditia de validare a rezultatelor este ca L(Rl+Z} 15Hfj 3 , - presiu nea disponibila ce urmeaza a fi preluata prin re-
cu posibilitatea de obtinere a egalita\ii celor doua marimi glarea fixa a robinetului corpului de incalzire:
prin introducerea unei pierd eri locale de sarcina Z~I regland z,f/ = HJ 2 - L(Rl+Z)2 112 = 368,02 - 54, 26 = 313,76 Pa
robinetul c orpu lui de incalzire - stabilirea treptei de reglare = f(G22, r,f/
in fun ctie zi#/J
• se dimensioneaza circ uitele coloanelor T4, T, $i T3 par- de varianta robinetului de reglare, in care:
c urgand aceleasi etape, urmarind ca in no duri sa se ob!ina 0 0 80
egalitatea pierderil or de sarcina exprimata prin expresiile: G2.2= n -3600 = . · -3 600 = 35, 15 Vh
GP (td - f; )·p 4,18 20 0,98
L(RJ + Z)r2 = L(RJ + Z)r4; L(RJ + Z)n = L(RJ + Z)TJ
L(RJ + Z)r2 (T4J , L(RI + Z}4 "' L(RJ + Z)n {T1J • Circuitul consumatorului 0 2.J:
• se dimensioneaza circ uitul bo ilerului, care asigura - presiunea disponib ila a circ uitului
prepararea ape i ca lde de consum Hfj 3 = g·(/J I + h2 + hJ)(P; - Pd) - L.(Rl+Z)2+31~+5+ 7 =
- pres iunea disponib ila = 9,8 1·(4,35+2,70+2,70)- 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
Hg = g ·hb"{P; - Pd) [Pa] (4.2.2 1) - pierderea de sarcina unitara med ie
- pierderea d e sarc ina liniara unitara 3
R 23 = {1 - a )H; = (1 - 0,33) 667,74 = 639 1 Pa/m
(1- a) H b m 2 (h:J+ /1) 2(2,7+0,8} '
R h= D [Palm] (4 .2.22)
m 2 -/b
- pr es i u_n ~a d~s_ponib il a care _u rmeaza _? fi preluata de ca tre
- conditia de va lidare a dimensionarii reg larea f1 xa ZRf: a rob 1netulu1 c u dubla reglare
L(Rl+Z)~ 5 H~ H5
z,{/ = 3 -L(Ri+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
- stabilirea treptei de reglare:
Exernplul de calcul 1 r,f/, = f(G23, z/;:3) care se alege in func \i e de tip ul
Se considera marimil e geometrice $i termi ce prezentate in rob inetu lui de reglare in care:
fi g. 4.2.2 1. Agentul termi c este apa calda cu tci/!1 = 90/70 °C. 3 10
Cond uc tele su nt di n o\el. G23=--9n.- 3600 = · 3600 = 52,53 Vh
GP (td- 1;) p 4,1 8 20 0,98
lnsta latia este prevazuta $i cu un boil er pentru preparat
apa ca lda de consum. • Circ uitul coloanei T 1.
Dimensionarea conduc telor circu itelor instalati ei urmares- Din datele prezentate in figura 4.2.2 1 rezulta ca din punc t
te etape le: de ve dere termi c si hidraulic, aceasta este identica cu
• C ircui tul cons umatorului 0 2.1 unde se determina coloana T2 dimensionata. Pen tru a asig ura echilibrul
- presiunea disponib ila hidraulic in raport cu nodul de racordare treb uie compensa-
H'f/ -· g ·h1·{P; - p,1) = 9,8 1-4,35-(977,8 1 - 965,34 ) = 532, 13 Pa te p ierderi le de sarcina aferente tronson ului 4.
in care: p; = 977 ,8 1 k ~/ m 3 $i P ei = 965,34 k g/ m 1 , din Aceas ta se poate reali za prin:
tabelul 4.2 .2 . - montarea unui dispozitiv de reglare la baza coloanei T 1
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

ales pentru a intro duce pierderea de sarc ina Z n, unde:

Zn : :. f {Gn , , \P r 1}
in care:

3 10
Gr1= Or, 3600 = · 3600 = 136 22 \'h
Cp (Id I,) {Jm 4,18 20 0,98 '
d P r1 = 'L(RI + Z).1 = 120 Pa
- redimensionarea corespu nza toare a conduc telor circ ui-
tului coloane i T, pentru a prelua diferen\a de 120 Pa.
• Circuitu l boilerului :
- presiunea disponib ila
Hg = ghb(p; - Pd) -2:1 Rl+Z)7 = 9,8 1·2,9· 12,47 - 206,75 = 148 Pa
- pierderea de sarc ina liniara un itara medie

Rb= (/ a) Hg = (1 - 0.33 ) 148 = 22 54 Pa/m

m 2 ·/b 2 ·2,2 '
10.v ,,
.. i
A'
'
,..,
- diametrul conduc tei si calc ulul hidraulic sun! centra liza te
in tabel ul 4.2. 10. 5,0 '
. .'
- se verifica condi\ia de echilibru 4, 0 I \. l \
\ I I
2: (Rl+Z)t, = 135,2 Pa < HS= 148 Pa
I
3,0
~
I x ~
I .... '\ \ \
abaterea medie relativa 2.0 I

""' ~

'-
l'v = H&- L,(Rl +Z)b = 148 - 135,2 t00 = 8 .l % y
'
Hg 148 0 1,0 \ i/ '
~
"
d'
~~~s)fr -
':> •/
\
se in scrie in limitele admise considerate normale de 10 %. :::J
;;::: 0 5 I ' '
+;~ x
{l 4 o: ~
·_)_
I\~'\~·( I \ . i>c ~
I
I
'2 0,3
\
,.\ "'
\~ ~
~
YI\ \ j

0~o .2
} \ _i / \.
~ '
I/ <;) i- / ~
~ ~~
v

o.1 ~~~ \
" / ~ ... \
.... --- ~~ bi -+'
./ I

I / 'I' ' i-....., \ '

0,0 5
' ''.> ~
Exemplu: 0, 1 1/s 0 16 x 20 0 ,0 3·"'
"' L ~
-+;..- A>..
'
0
La 10° C: 23 mmCA (dPA)/m ''?... . v
~ . 'l..· L L

goo~.---.--.----,,--L__a,6~0__,C__:,1r8~m,m---,C,A__(__dPAT)/---.m
0
0,0I L :-<>Y- '
L =1\~ \'b- \:,.
L
'b ~ LV
,'b- ~9~
0 v -1\ L -
I\
70 0 1----r--t--____,r----v~-+ctt---t-r-'k--t----1
"
.... .A1 I !\·,_; \1 11 !Ir I f
500 c 2
I\

3 45 10 20 4(50 100 5001000

"
200
I\ 1\

400 >----t-- Pierderea de sarcina R [dPa/m ]

300 >----+----+--~....,_-+-,--+--"'<cl--+---H--+-~
Fig. 4.2.20. Pierderi de sarcina unitare " R"
pentru conducte tip " COPRAX".

-
2
n E
,..._

l!t_C'
TI N
I

Ob= 12 kW 0101
""1
I o
II
l[)
E
l:&= I ("')
L-·-
0,0 1 0 ,02 0 ,03 0,05 o. 1 o . rn .2 o.3 o.4 o,6 o.9 1
1,'
1-
Debitul de fluid Gfl/s] 1..c:
I

Fi g. 4 .2. 19. Pierderi d e sarc in a unitare " R"

- - - - - - · p entru c ondu ct e tip " ECOTUBE" . __J
Fig. 4.2.21. Schem a de calcul a in stalatiei bi t ub c u di stributie
inferi oa ra ~ i circ ul afi e naturala.
 --· · -- -·- ---~--------------- ---
··--- · . --·- ---·-----.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

I
Anexa 4.1 Tabelul 4.2.2 Densitatea apei I n fun ctie de temperatura
II
[cC ] lkg/m 3 1 r0c1 lkg/m-'] r°CJ rkglm 3 1 10CJ [kg/m-' I 1cc1 !kg.Im-'] IOCJ (kg/m·'J I
I
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12
-10 .0
40. 1
I 99214
992.20
45 ,0
45. 1
990.25
9901 1 I
50.0
50.I
998 ,07
988.02
55.0
55. 1
985.73
985 .68 I
60 ,0
60.I
983,24
983, 19
65.0
65 .1
98059
980.53
I
I
I
40.2 992 .17 -1 51 990. 16 50.2 i 987.97 551 985.63 601 983.14 65.2 980.48
40.3 i 992. 13 45 .3 990 .12 50.3 987,92 ' 55.3 98559 60.3 983.08 653 980 ,4 2
40,4
405
-10.6
i 992.09
992.05
992.0 1
45,4
455
45.6
990.07
990 .03
989 .99
50,4
505
50.6
987 .89
987 .84
987 ,80
55.4
555
55 ,6
985.54
985.49
985.44
60.4
605
60 ,6
983,03
982.98
982.93
65.4
655
65.6
98037
980.32
980.26
I
l
40.7 99 1,97 45.7 989 ,95 50.7 987,75 55,7 985,39 60.7 982 ,88 65.7 980.2 1 !
40.8 99 1.94 45.8 989.90 50,8 987,71 55.8 985.65 60 ,8 982.82 65.8 I 980, 16
-10 ,9
41,0 I
99 1,90
991.86
45,9
46.0
989,86
989.82
50 .9
5 1,0
987 ,66
987,62
55,9
56 ,0
985JO
985.25
60,9
6 1,0
982.77
982.72
65 .9
66.0
980 .1 0
980.05
I
41 ,1 99 1,82 46. 1 989 ,78 5 1,1 98757 56, 1 985 ,:W 6 1,1 982,67 66,1 979.99
41.2 99 1,78 461
46 ,3
989.74
989 .69
512 98752 56,2 985 .1 5 6 1,2 982,62 66.2 979,93 I
41.3 99 1.74 513 987,48 56J 985,10 6 13 98257 66.3 i 979.87
41 ,4 991.70 46,4 989.65 5 1,4 987 ,43 56,4 985.05 6 1,4 9825 1 66.4 ! 979.82
I
4 15 i 991.66 465 ' 989.6 1 5 15 987 .38 565 ! 985,00 6 15 982.-16 (>()~'\
I 979.77
41.6 ! 991.62 46.6 989.57 5 1.6 987.33 56.6 984 .95 ! 6 1.6 982 .-11 66.6 979,72
--
41.7 99158 46.7 989.SJ 51.7 987.28 56.7 98-1 .90 6 1,7 98236 66,7 979,67
4 1.8 99 155 46.8 989 ,-1 8 5 1.8 987,23 56,8- 984.85 61.8 982.3 1 66.8 ! 979,6 1
:
41.9 99 15 1 -16 ,9 989.-W 5 1.9 987. 19 56.9 984.80 6 1.9 98226 66,9 979.56
42.0 99 1,47 47.0 989 .40 52.0 987. 15 57 .U ! 984.75 62,0 98220 67.0 979.50
42.1 99 1,43 47. 1 989.36 52, I 987, 10 57. 1 '184 .70 62, I 982 .1 5 67. 1 979 ,44
..
, .p , 99 1J CJ 47,2 989 .3 1 522 987 ,06 572 984 ,65 62 .2 982 ,10 672 979 .39
·- - - · -
4,_ ,.)
0
991.35 47J 98917 52 3 987 ,0 1 57,3 984,60 62 .3 982.05 67 J 979.33
42 ,4 991.3 1 47.4 989.22 52.4 986 .97 57.4 98-U5 62,4 98 1,99 67.--1 97928
425 99 1.27 475 989. 18 525 986.92 57 5 ---l 984 50 62.5 98 1.94 675 97922
42 .6 99 1.23 47.6 989. i-l 52 ,6 986.87 57,6 I 98-1.45 62.6 98 1.89 67.6 979. 16
42.7 991.19 47,7
i 989 .09 52,7 986.83 57 .7 I 984 ,40 62.7 98 1,83 67.7 979. 11
-
42 .8 99 1,15 I47.8 989 .05 52.8 986.78 57 .s 984 J5 62 .8 98 1,78 67.8 979.06
-1 2,9 ! 99 1.1 1 -17.9 989.UO 52,9 986 .74 57,9 984JO 62,9 98 1.72 67.9 979.00
43,0 99 1,0 7 48 .0 988 .96 5 3.0
' 986,()9 58 .0 984 25 63.0 98 1.77 68.0 978.94
-1 3.1 991.0 3 -1 8, 1 988,92 53 .1 986.6-1 58, I 98-1 .20 I
I
63. 1 98 1,62 68 .l 978.88
43,2 990.99 48 .2 988.9 7 53 .2 986.59 58.2 1--__:!.8-l , I ~- 63 .2 98 157 68.2 ~-~
---- ~·

..L 990,94-
~-9M
- -I -U
-1 3.3 48 .3 988 .83 533 986.55 58,3 63.3 98 1,5-1 68 .3 978.77
-·-
43.4 I 990.90 48,-1 988.78 53 .4 986 5 0 58.4 98-1 .05 o3A 98 1.-1 6 68.-1 _J__ 978 .7 1
--- -
435 I 990.86 485 98~.7 -I 53.5 986.-1 5 58.5 98-1 ,00 I 63 5 98 1.-10 68 .5 978 .Ci6
43.6
43.7
990 .82
990 .78
~
48 .7
981',70
988 .(15
-
53.6
5.l.7
986.-10
986.35
58.6
58,7 I
983.951 63.6
983,'.IO 63.7
98 1J5
981.29
68.6
6S ,7
978.61
·----
978.55
- - I - - - - - - -- -
- 6s~
- - --
43,8 990 ,74 48.8 %8 .6 1 53,8 986 .3 1 58.8 983,85 63 .8 98 1.2-1 978 5 0
--- - -
-1 .l.9 I 990 .70 f-*T-·%s.s1:
988 .52
i -+-
53.9 986 ,26 58.9 9~ 3 .8 0 63,9 98 1.1 8 68 .9 978.-1-l
4-1 .0 990.66 54 ,0 986 2 1 59.0 983 .75 64.0 98 1,13 69.0 978.38
-1-1 ,I ! 990 ,62 49 ,1 988.-1 7 54. 1 986 , lo 59. 1 983.70
-----
64. 1 98 1.07 69 .1 978 .3 2
-1-1.2 990.5 8 49 .2 988.-1 3 5-U 986. 11 59 ,:.> 983.65 6-1 .2 98 1.0 2 692 978 .27
-
4-1 ,3 990.54 49 ,:\ 988 ,33 i 54 3 986.07 II 59.3 983,60 64 ,3 980,97 69 .3 I 97821
-·
44.-1 990 .50 49,4 988.34 5-1.4 986 .02 I 59.4 98355 64,4 980.9 1 69 ,-1 978, 16
44 5 990.-l(J 49,5 I 988.29 545 985,97 595 I 983.50 6-1 .5 980,86 69.5 978 .10
I
-1-1 .6 990.-1 2 49.6 988.25 54 ,6 985 ,92 59.6 983 .-1 5 I 6-1 ,6 I 980.8 1 69,6 978 .0-1
--·
-1-1 ,7 990.38 -19 .7 9SX.20 5-1,7 985.87 59 .7 983 ,-10 6-1 .7 i 980 ,78 69.7 977.98
-14 .8 99<J.:l3 I'
49 .8 I 988, 16 i 5-1.8 985 ,83 59.8 983.34 6-l ,8 i 980.71 69.8
'
977 ,9J
4-1.9 990.29 I
I 49.9 988 .11 I 54 .9 I 985 .78 59.9 983.29 6-19 I 980.65 69.9 ! 977.87
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in functie de ternperatura - continuare

lkg/m 3J [VCJ [oCJ rkg!m 3 ] [kgtm3]

0 0
!"CJ [kgtm 3] r c1 [kgtm 3j [kg!m3] ["C] r c1
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12
70.0 977.8 1 75.0 974.89 80.0 97 1.83 85,0 968 ,65 90.0 965 ,34 95.0 I 96 1.92
70. 1 977 ,75 75, 1 974.83 80, l 97 1.77 85, 1 968,58 90. 1 965.28 95. 1 96 1.85
I 90,2 95,2 I 96 1.78
70.2 977,70 75,2 974.77 80.2 97 1.7 1 85,2 968,52 964.2 1 I

70,3
I 977 .64 75 ,3 974.7 1 i
'
80.3 97 1,65 85,3 968,46 90 ,3 965 ,15 95,3 i 96 1.7 1
70.4 977,58 75,4 974.65 80.4 97 1.58 I 85,4 968 ,3 9 90.4 965.08 95,4 96 1.64
70.5 977.52 755 97459 80.5 97 1,52 855 968.33 90.5 965.0 1 95.5 96 1.57
70.6 977,46 75 ,6 974 ,53 80.6 97 1.46 85.6 96827 90.6 964 ,94 95.6 96 150
70.7 977,40 I
75 .7 974 .46 80.7 97 1.40 85,7 96820 90.7 964.88 95,7 96 1.43
70.8 977.35 75,8 974 ,4 1 I
80 ,8 971,33 85 ,8 968. 14 90.8 964.8 1 95,8 96 1.36
70.9 977 29 75 ,9 974,35 80,9 97 1,27 85 ,9 968.07 90.9 964.74 95.9 96 129
7 1.0 977.23 76.0 97429 8 1.0 97 1.2 1 86.0 968.00 9 1,0 964,67 96 .0 96122
7 1,1 977 ,1 7 76, 1 974.23 8 1,1 97 1.1 4 86, 1 967 ,93 9 1.1 964,6 1 96. 1 976 1,15
7 1,2 977. 12 762 974 ,16 812 97 1,08 862 967.86 91.2 96454 962 96 1,0 8
7 1,3 977 .07 76,3 974 ,10 81.3 97 1,02 86,3 967.80 9 1,3 964,47 96,3 96 1.01
7 1,4 977.0 1 76,4 974,04 8 1.4 970.96 86,4 967 .70 9 1,4 964.40 96,4 960,9 1
7 15 976.95 I
76.5 973.98 8 15 970,84 86,5 967 .67 9 15 964,33 965 960,87
7 1.6 976.90 76.6 973,92 8 1.6 970,83 86.6 967.6 1 9 1.6 964.26 96.6 960,80
7 1,7 976.84 76.7 973,86 I 8 1.7 970,77 86,7 96754 9 1,7 964. 19 96.7 960,73
7 1,8 976,78 76.8 973 ,80 8 1.8 970.70 86.8 967,.-18 9 1.8 964, 13 96,8 I 960 .66
7 1.9 976,72 76,9 973,74 8 1.9 970 ,63 86 ,9 967,4 1 9 1,9 964.05 96.9 96059
72.0 976,66 77,0 973 ,68 82.0 970 ,57 87,0 967,34 92 ,0 963.99 97,0 9605 1
72. 1 976.60 77, 1 973.62 82, 1 970.50 87 ,l 967.28 92 ,l 963 ,92 97, 1 960.44
72.2 97654 772 973,55 82.2 970 ,44 87.2 967,2 1 92,2 963,85 97,2 960,37
72,3 976 ,48 77,3 973,49 82.3 970 ,38 87,3 967, 14 92.3 963,78 97.3 960,30
72 ,4 976,42 77.4 973,43 82,4 970 ,32 87 ,4 967 .08 92.4 963.7 1 97,4 960.23
72,5 976,36 77,5 973,37 82,5 970,25 87,5 967 ,0 1 925 963,65 975 960, 16
72,6 976,30 77.6 973,3 1 I 82.6 970. 19 87,6 966.95 92 .6 963,58 97,6 960.09
72,7 976.25 77,7 97 3 .25 82.7 970 ,06 87,7 966.89 92 .7 9635 1 97.7 960.02
72,8 976. 19 77,8 973. 19 82,8 970.03 87,8 966 .8 1 92.8 963.44 97.8 959 ,95
72,9 976 ,13 77,9 973 .1 3 82,9 970,00 87,9 966.74 92.9 963,37 97 ,9 959.88
73.0 976.07 78 ,0 973,07 83.0 969.94 88,0 966,66 93 ,0 963,30 98,0 959.8 1
73 ,1 976.0 1 78, 1 973,01 83 .1 969,87 88,1 966.62 93, 1 963,23 98 .l 959 ,74
73,2 975.95 78,2 972,95 832 969 ,8 1 88.2 96655 93.2 963. 16 98,2 959.67
73,3 975.89 78,3 972.88 83 ,3 969,75 88 ,3 966.48 93,3 963. 10 98,3 959.60
73 ,.l 975 ,83 78,4 972.82 83.4 969 ,68 88.4 966.4 1 93,4 963.03 98.4 959,53
73 5 975.77 _J_ 785 972.76 83,5 969 ,62 88,5 966,35 935 962 .96 985 959,46
73,6 975.7 1 78,6 972.70 83 ,6 969.56 88 ,6 966,28 93.6 962.89 98.6 959 ,3 6
73,7 975 .67 f 78 .7 972,63 83,7 96950 88.7 966.2 1 93,7 962.82 98.7 959 ,32
73 ,8 975.6-0 78.8 972,57 83 .8 969,43 88.8 966 ,14 93.8 962,75 98,8 959,24
73 ,9 975.54 I
78 .9 97251 83.9 969.37 88,9 966.m; 93.9 962.68 98.9 959.17
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcin a unitare " R" Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"
pentru conducte din ofel, la ~ t = 20 K pentru conducte din otel , la ~t 20 K - continuare =
Tipul co ndu ctri Cond ucte din o\cl ohi ~ nuit pcntru insta la\ii Tipul conductei Condnctc din o\cl ohi ~ nuit pcntru insta la\ii
Oi:unc- I nominal in ) l8 1/ 2 31.1 1 l /J l W Diam e-1 nominal llHll 57 3 70 3.5 76 3.S 89 3.S 95 J.S
trul j int erior nun 12,25 15,75 21.25 27 35.75 41.25 I rul j intrrior nun 51 63 69 82 88
Q debitul de caltlur:i [kW] Q dcbitul de ca ldu ra [kW)
R [P::i/m] R [P::i/m]
v · vil c7~) a pci [m/s) "· ,·itC7.a apci [m/s]

I 2 J 4 5 6 7 8 I 2 4 s 6 7
05 Q 0 ,53 1.05 23 1 I 3 .4 5 0.5 Q 6.33 11 ,4 14 .4 2'!..7 ' 27 .1
=I = 0 .02 0.02 5 0.03 ! 0.03 v oms 0 .0-1 5 0 .0-15 o.os I o.os
0 _35 !
I ~
Q
0 .8 2 15 7 3.-14
I 5.08 9:-1 1 16 .9 2 15 33 .7 40 .1
- I

0 .0 2 0 ,03 0 ,035 0 .04 0.~5 v 0 .06 0 .06 om O.OS , O.OS

15 Q 0 ,45 J.05 '.' .0 1 4 35 I 6.4 2 I .5 Q 11 .9 21J 27 42 .1
0 ,1
'1 50 .2
O.GJ O.G35 O.O-l5 U.05 0 .06 v 007 0 .08 0.09 0. 1
-- I O.G3 ~,~
I ~
2 0 54 1.24 2.38 Q 14 25 3 1,7 -19 A 58.8
5 0 .04 5 0 .05 0 .0o O.G7 v 0 .08 0 ,1 0 .1 0 ,11 0 .1'.'
3 I Q 0 .35 ! 0 ,69 157 3 6 .45 95 1 3 Q 17 .4 3 1.3 40 ,I 62 I 73.7
I I 0 .035 I o.o-1 5 0 .05 0,06 0 .08
Ii
O.Q9 v 0 .1 0 . 12 0. 13 0 .14 I
0 .15
0 -P : 0 .8 1 I .84 35 2 7 .s8 I 11.2 .j Q '.'0 5 36 .6 46.6 7:>.6 I 865
I o .64-s o .o5 0 .06 0 .08 n .o9 I 0 .1 ,. 0. 12 I 0 .14 1
0 .1 5 0 .17 i 0 ,17
5 lQ 0.-17 0.92 2.0S 4 lL59 I 12.7 s Q
,.
23.1 4 1,4 52.8 82, 1 i 97 .7
, , 005 006 om_J o .o9 0 .11 I 0 .12 0 .1-1 0 ,16 0 ,17 0 ,19 I 0 .2
6 I Q 052 I J.O_H 23 1 I -l .·13 9 57 ' 14 ,I 6 Q 25 .6 45,9 58.3 9 1.l-> I 108

f--- - - --
1 , o .o5 o no
--'---+- - - + - -
l o .o s I 0. 10 0 .1 • o .u ,. 0 ,15 0 ,18 0. 19 0.2 i On
7 i Q I 057 l I. I I 2.5 2 I 4 ,84 10..I 15.3 7 Q 27.9 i 50 63J 98.9 ! 11 7
I v I 0.06 ! O.G7 ' 0 ,09 I 0 .1 0 .13 0 .14 \' 0 .10 0 . 19 0 .2 02 2 ! 0 .2.i
8 l
I
Q
\'
I 0 .6 1 1 1.2
0 ,06 O.OS
I 2.72
l 0 ,1)9
I
I
5.2
0. 11
11.2
0 .1-l
165
O,IS
8 Q
\'
I 0 . 18
30 .1 53.7
0 .2
68 .6
0.2'.'
106
0.24
127
0 .26
9 I Q 0 .65 : I .28
,___ _ _ _ ____.!_'·___,._o_._
07---+_0_._
I 5.57
0~9- 0 .12
I 2 ,9 1 12
0 . 15
17.7
0 ,I Ii
9 Q !, . 32.1
0 .19
57 .-l
0 .22
T.1,3
0 .'.'4
11 3
0 ,26
·1

i
134
0.28
10 Q Ii o .69 I
,___ _ _ _ _ _ ,l_'"___._o_ ._0_7 -+--o_ ._0 4
ug I 3.09
0 . 11
5.9 1
0. 13
12 .1
0 . 16
18.7
0.17
10 Q
v
I 34
I o2
6 1 .I
0 ,2-l
77 _1
O.:>-l
120 I 142
0 .28 0 .28 l
15 I Q i
\' I O.G9 I
0 .87 ' 1.71
0 ,11
I 0.3,8713 7,-1 2
0 .16
15.8
0 . 19
235
0 .22
15 Q
,.
I 42 .9
: 0 .26
75,9
OJ
96 .S
OJ
1:19
0 3 -l I 0 .36
17R

20 I Q 1.02 2 45 4 fsf.9~ 27J5 '.'O Q . 50 885 11 2 174 '.'0 7

I\ O. IJ i 0 .13 0 .16 0. 19 0 .22 I 0 ,26 ,. I OJ 0 .3-l 0 ,36 0 ,1 0.-1 2
30 Q I 1.28 I 252 5 .69 10 .9 2n 34 . 1 30 Q
,.
I
i 0,36
6 1,<J 11 0 139 2 16 257
! ,. 0 .13 , 0 ,16 I 0 .2 0 .2-l I 0 .28 .
1~
U.4 2 0 .44 0 .5 05
.JO I Q I 15 ! 2.95 6.72 12.1 21. 1 39 .8 -10 Q i 72 .-l 128 163 252 299
I \ I 0. 16 I
0 .19 0.2 4 0.'.'8 o _<-1 0 .36 ,. I 0 .-1 2 05 05 I 0 .6 0 .6
50 I Q :! 1.7 i 3 .35 7,S ti 1 14 .3 30 .6 -l-l,9 I 50 I Q ! g 1.2 I 1-l 182 ! 284 336
!\ 0 .18 I 0 .22 ' 0 .26 0 .3 ~ fl.J R . 0.-1 2
·- - - - - - - + - - -
I \' I Cl.-I S
___J_ -
055
--~!--~-----r----
0.6 I
0 .65 0 .7
60 I Q I 1.9 3.7 I 8.37 i 1' 15.S I
33 .b 1-:;q-:g- 60 ! Q I s~ 158 I
202 • 3 13 .>10
I \ I 0.2 I 0 ,2-1 i 0 .3 0.3-l I 0 .-12 i 0.-16 ,_______ J __,_·. - 1 () ,) 5 0 .6 : 0.6S 0.7 0 .75
80 Q I 2 .'.' I I -l .33 i 9 ,76 I 18 .6 I 39 .2 I 57.9 so I () 1 0·~ I I SS I 236 365 -1 30
i ' 0 .2~ i o.:i ::; : o.>-t , ~ ·:....i o . 1s
1 1 0 55 i' v
- I 0.6 i
U.7 t 0 .75 0 .85 I 0.95
100 Q I 2.~9 i -l .? ; I 11 I - 0.9 I -I-I .I I 65 .1 l- -
100
- - - - - - +,- -(J I I7 20 8 i 26-1 .JOS ! -!SJ
I ,. l o._6 , o _,_ / u,::;s ! o ..i-1 11 55 1 o.6 1 i :
1- - - - - - - - + - - - - + -
0 .7 !
0 .8 i 0 .85 0 .95 I I
1---------c~__,--~-·-

120 Q I :>.7-l
1. 5.4 1 i 12.2 I 23 -1 8.6 I ~ 1•.~ I
120 Q 129 ! 229 I 269 4-1 9 l s31

- 160
\ I 0.2S 0 .34 ! 0 ,-1 2 l 0 5 ' 0 .6 ~ 1-------~--'-·___,__o_._7_5_ 1 o .R5 I o.95 i 1 I 1.1
; Q 3 . 19 6 .3'.' i. 14 .2 I '.'6.7 ~
i S6 6 83,3
!I
160 i Q 150 !
i 266 337 '1 5'.'0 i (117
, o .34 0.1 o,s I o .6 o~ 1
, . 0.9 I I . I , I .'.' i 1.2
200 Q i 3.6 1 7 .1-l ! 15.9 I 30 .1 ! 6.>.S
I 93.5 200 Q 169 I 299 i 379 l SS-I I 693
' \ : 0 38 O.-l 6 0 5 '\ I 0 .6S : O.S 0 .85 \ I . I . I : 1.2 I 1.3 i 1,4
•- -2-.1c-, - - - - -- Q___.ii-
3-_9_s _ 1,___7
.s.i 17.6 I 33. 1 i 70 5 10 3 2-10 Q 185 3 29 · -11 7 I 6-1 3 i 763
1
\' . 0 ..J '.' · . 0 .5 0 .6 0 .7 ~ ! 0 .85 0.95 ,.
----'---~--+---t -
1 I .I l U t 1.3 I5 l ! 1.5
300 ' Q I .\ s I 8 .~:6 I 19 .S I 37 .6 79 ' : 11 6 300 Q : '.'08 I 309 I' -167 I' 722 ii 855
, ! 0.-1 6 0 55 I 0.7 i 0 .8 / O.<is l I .I i 1.2 I 1.-1 1.5 1.7 1.7
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

...

Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"

pentru conducte din ofel , la Dt = 20 K - continuare
T ipul cond uctei Condu r te din o\cl o bi ~ nuit pc·nlru insta la\ ii
Oi a mc- I nom ina l Ullll 108 ·-' 121 .j 13:q 1-16-4,.5 159 5 19-t-7
trul I int erior mm 100 113 125 IJ7 1-'9 180
Q debitul de 6 1ldura [kW]
H (l'a/m]
'" - ' 'iteza apei [mis]
I I 2 3 4 5 6 7 8
0 .5 Q 39 53.-' 70, I 89.9 ' 11 5 187
I 0.06 0.07 0.07 0.07 0,0 8 0.09
\"
l
1 Q ! 57.4 78.-' i 103 13 1 169 "Y.67
\" I 0.09
I
0.1 I
0.1 0.11 0,12 0.1 3
1,5 Q 72 98.4 I 129 165 210 I 1·13
v 0. 11 0 .1 2 0 ,13 0,1 -1 i 0 ,15 I 0. 17
2 Q i 84 ..J 11 5 15 1 193 248 I -100
\" 0 .13 0. 14 0. 15 0 , 16 0 ,17 0. 19
3 Q 105 I
1-1-l 189 24 1 30 8 500
Iv 0. 16 I 0, 18 0.19 0.20 0 .22 0.24
4 Q 123 169 l 220 281 359 585
I 0.22
v 0 .1 9 I 02 0 .24 0 .26 I 0 .28
5 Q I 141 I 019,241 249 3 19 407 659
I v 0,22 0.24 0.26 0 .28
1--
0 .32
6 I Q 156 209 279 352 +-15 7?.7
\' 0.24 0.26 0.28 I OJ 032 0 ,36
7 Q 169 229 30 1 383 -184 787
v 0 ,26 0.28 0 .3 0.3 2 0 ,34 0 .38
s Q 18 1 245 323 4 10 5 16 S.J-l
v 0.28 0,3 0.32 0 .34 0 .36 0.-1
--- I 5-17
-
9 Q 192 262 343 436 898
\' 0 ,3 03 2 0 .34 0.36 I 0 .38 0.-14
IU Q 202 278 363 -162 580 950
v 0.32 0.34 0 .3 6 0.3 8 OA 0 .41i
15 Q 253 344 450 576 734 11 86
\' 0.4 0,42 0,46 0.4 8 0 .5 0 ,55
20 Q 298 401 s24 I 669 855 1372
I v 0.46 05 055 i 0.5 5 0.6 0.65
30 Q 367 497 652 827 1057 1698
v 0.55 0.6 0,65 0,7 0.75 0.8
--
40 Q 428 579 762 I 962 122 1
--~ --
1965
I \" 0.65 0.7 0 ,75 O.S 0.85 0 .95
50 I Q 4 80 65 1 856 108 3 1372 222 1
I v 0 .75 0.8 O.R5 0 .9 0 ,95 u
60 Q 528 7 16 937 1186 15 11 244 2
I ,.
l I .2
0,8 0.9 0,95 I I.I
--
so Q 6 14 833 1086 1384 1768 2826
I \' 0 ,95 I I.I 1.2 I .2
r---
I .-1
100
I
I Q
v
69 1
I.I
935
I.I
122 1
I')
1547
1.3
1977
1.-1
I .\ 15175
'
120 I
Q 759 1028 1337 17 10 2 11_5 I :..177
i \' 12 1.3 1.3 1,1 I .) I 1.7
160 Q 8~ 1 11 98 1558 1977 r .io-,6
I v I!
25 12
1..J 15 1,6 1,6 1.8 I 1.9
--
200 1337

-h
987 17-'.J 222 1 2826 -1536
15 1,6 1.7 1.9 2 2.2
--·--
240 Q 1084 1465 19 19 2442 3 105 -1978
! \' 1.7 1.8 1.9 2
'
2.2
-
2.-1
'
100
I Q i 1209 165 1 215 1
I "2733 3-1 77 5582
I \'
! 1.9 2 I 2.2 I 2.2 II 2.-1 2.6
 . -----. ======::::~:;;;;;;;;;;;;;.;-.-
= .....iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii··· ·q

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstala!ii de lncalzire

Tabel 4.2.4. Coeficienti de rezistenfa local a E,, funcfie de material $i marimi geometrice
Nr. Den um ire Simbol Material Coeficient de rezisten\a locala
crt. Date
Curbe si coturi la go•
_ _ R/d _ _ _ 0,5 1,0 _SQ__ - 3,0 _ 4,0 5,0 6,0
d ~ 0\el - 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe
lrCIJ ~ ~u____ -
Termopla stice
1,00
Cald
0,35
0,21
0,20 ,_QJ5
0, 14 -
-
0, 11
-- - >----
-
-
o,og
-

Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0, 18

rn cot drept
i 0\'
Diametru q) [in I .
Otel
3/8
2
1/2 · - I - -3/4
2
-·
1 1114
1,5 __ -12._ - -1
1112
1
2
1
2 Cot drept L_____ Cupru 0,7
Termoplastice Cald 1, 13
t Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la go·
v2iv 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 12 7 3,5 2,5 2 1
v v, ~~ru 1,30_ _ _ _ _ _ _ _ _
3 La separare
T T ermoplastice
v1/v
Otel
0,5
_____o_,5 _ _ _ _ _L
1,30
T 1
0
Cu[>ru ----· ___0_,3 · - · - --- - - - -
--
Termoplastice 0,3

I ~-
v2/v 1,0 -
- ----- 0,2= 8 i l-- f f i 8
v v.
-- 0\el ----- _ _1_
Cupru
0,5 ~ _ 1,3
o,g
1,5 I
4 La separare
fl'f\r~v
~h ~rmop l as ti ce

- - - --
v1 /v
0\el
,_ ___Cupru_ _
---- 0,0
1,5
t]±j- 0,4
1,3 __1_, 1_
Lip·+-arr--
..
0,8
0,6
0,5 0,0

Termoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45°
v2lv 0,3 0,4 0,6 I 0,8 1,0 2 -
--
0\el 7 4 ~2-L 0,8 0,6 0,5

5 La separare
..
v

~:s·
v,
-- Cu[>!:_u____
Termoplastice
o.g
---------------------- -
0,9

- · - - - -~
V2 v1/v 1
0,5 -- -- --------
Otel 0,5 - - __Q,Q _ _
--------
Cupru 0,3
Termoplasti ce 0,4
d~ > - - - - -
0~4
0, 1 0,2 0,5 - -
--- -·- ---· ---
0,3 0,3
I - - - - 1- - - - -
0,8 -- - --
0\el 0,4 -1 0,8 1 - 0 ,8
__0,5- -3 O, iL_
- - - - - _Q,_3 - __9_,1?_ -· --
6 La impreunare .
d,v

~4~-
d1oV 1
~
- - - -1-
CUP':!:!_
,_ O,?_ ----- _-02_
~--·------
- = r - 1-
----- --
0,4
__ ..__
1
___ - · -
dz, V2 Termoplast1 ce_

------
Otel
~~oat
<1
1
- 0:3 -
_ Q,5 __
o:3-- -
o . ~--
- 1-¥ 1___
__
--~
_ __
---

- ---
Cupru --~----- ----
Teuri de tr ecere in contracurent

7 La separare
T~
V2
-

_
Termoplastice

-------
vv v ·-- -- - -04
__ O\el _______ 6_2_
Cupru __
Termoplastice
_
-- i --

--- ·----
0, 2

0.8 J 1 _t =.3-+ 1. H 2
I__ 30.6-___I- 1.8 __ ~_1.3 ___ _i _0 ,8 - 0 ~?
-1,5
-
1,3
-----------
l. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabel 4.2 .4. (contin uare

V2/V 0,3 0,5 0,7
.d2frl_~ -- -·· ·----- - - - - ---·-· - - - - . - -
d2 0,5 5 1.;3__ 1
--
8 La impreunare ~-
2
0\el 0,7 6,5 2 1,3
v _Q_& __ --·· ~-- - ~L__~ __ --1§ _____ - - · - -- --L - - -

Cupru 2 ----
Termop lasti ce 3
Rob inete si armaturi de sens
9 Robinete c u ventil Oiametru 3/8 1/2 3/4 1 11/4 1112 >2
$i scau n oblic <P [in]
c:6J -

- ·---
Otel
Cupru
3,5
-
3,5
-~ . 5
---
3
2,5
3
2
·-·

r----- - - -- -·
-- -
2,3
2
--
2,3
2
2
---

__Q2__
T ermoplasti ce - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
10 Robinete c u sertar - ____Q_@I__ - -- 1 1--·- 0,5 0,5__ _p,3 0,3 0.d__
~ Cupru
Termoplastice 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil Otel 10 10 7 7 5 5 4
si scaun drept JJ Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
5
5
5
12 Robinet drept --- _ __9~------- 8,5 8,5 6 6 5 5--- __ ._4_
de radi ator
~ Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
6
5
5
13 Robinet c oltar Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator
kJ Cupru
Termoplastice
2 -
2
4
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3,5
14 Robinet Pentru toate 0,5
de inchidere sferi c [)<] materialele
15 Schimbare de nivel Pentru 0,5
(curba etaj) ~ toate materialele
16 Clape ta cu ventil On 20 4,6 ... 6
c:$J
-
-On 25 la On 50 3,6 ... 5

17 Clapeta de sens On [mm] 25 40 50 100 200

l ~I C, 2,5 I 2,5 I 1,9 I 1,2 I 1,0
18 Oi stribuitor Pentru

19 Colector
9 toate materialele

Pentru
0,5

~ toate materialele 1

20 Lira de dilatare
__fl_
· Pentru 1
toate materialele
2 1 Compensator axial Pentru 2
-)-- toate material ele
22 Supapa Pentru
de siguranta
~ toate materialele 5

23 Cazan
CJ 2,5

24 Corp

25
de incalzire radiant

Corp de incalzire
1illJ 2,5

26
cu plac i

Racorduri
1Iill lntrare
3,5

1
de rezervoare
Ck le$ire 0.5
 -,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire L lnstalatii de incalzire

Tabelul 4-2 -5 Pi erd eri de sarc in a unitare loca le ,,Z" ,

pentru conducte din otel $i ~ = 1, la incalzirea cu apa calda
I
Vitcza !
ape i Y I O.Gl I O.Gl 5 I 0.02 I 0 .025 0 .03
I 0 .03 5
i 0.0-1
I

!I 0.0-1 5
i
0.05 I 0.06
!
0.07 o.os i 0.0'1
[mis]
!

i
I
'
j i
I ! I
I
i i I
I
I
Z [Pa] I 0 .05 I 0. 1 I 0 .2
II 03 05 I 0.6
I
o.s I I I 1.3 I 1.8 I 2.5 I
3.2 -l .I
\' i1 eza I I II I I
apc i '"
I 0, 1 i 0. 12
I
0. 1-1
i 0. 16 i 0. 18 II 0 .2 ' 02 2
I
i 0.2-l 02 6
I 0 .28 03 ! 0 .35 I 0 ,-1
[mis] I I
I I I' I
I
I i I
Z [Pa] I 5 7 i 10 I 12 16 i 20 2-l I
29 3-1 I 39 ! 45 I (ll 80
\' itez:i
::tpei v ! 0.-1 5
!
I'
Oj I 0 .6 I 0.7
I' 0 .8 0 .035 I I I I.I 1.2 1.3
I
I I .4
I' 1,5 1.6
[m's] I! ! i I \ ! i I I

---Z [Pa] 100 I 125- I 180 I 2-15 i 320 I 405 I 500 ! 605 720 ! 8-1 5 I 980 I 1130 I 1280

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare " R" pentru conducte din cupru, la .M = 1 K

Debit
Diamctrul condu ctclor [mm]
R [kg/h]
(Pal m]
I
Vitcza
6.1 8. 1 JO - 1 12 . 1 15 · I 18 . l 22 · I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1,5 54. 2
[rn/s]
G 0 .03 13 0. 159 050 1 I .22 35 8.02 I 19.60 47.80 74,40 129 256
05 v i O.O<Xl7 0 .00 16 i 0 ,00290 ,0045 II 0J)()75 0 .0 11 -1 ! 0 ,0 178 0 ,0278 0 .0265 I 0 .0308 0 .0372
I
G I 0 ,0627 03 17 I 2,-1 5 6 .99 16 39 2 565 11 2 I 194 383
v I 0 .00 14 0.0032 i 0 .00570.0089
I
OJl1 5 1 0 .0228 00.>56 0 .0329 0 .0399 0 .0463 0,0557
15
G II 0 .09-1 I <U 76 15 3 .67 ](l j 24. 1 38,6 7 1,9 1-1 2 2-1 5 -1 8-1
v OJJ0 2 1~.004 8 OJXl86 0.0 13-1
I
I
0 .0226 I 0.03-1 2 0.03 52 0 ,0-1 19 0 .0506 0 .0586 0 .070-1
G 0 .1 25 0,(,3-1 2.0 1 4 ,9 14 32.1 -15 .CJ 852 168 290 57 1
2
\' 0 .0029 OJ!06-I I O.GI 140.0 178 I 0 ,0.10 1 0 .0--1 56 I 0.0-1 17 0 .04 96 0 ,0598 0 .0693 0 .08 31
2.2
G
,.
! 0. 1 3~'l8 22 1 538
1 5.-1 ~ 0.0502
35.3 -18j 90 .1 178 306 603
0 ,003 1 0 ,007 I 0,0 1250.0 196 O .oJ ~ l 0.04-1 2 0 ,052) 0 ,0632 0 .0732 0 ,0878
G 0 ,15 0.76 1 2.4 1 5.87 I (>.li 27,4 5 1.1 CJ-1 .8 187 322 634
2.4 \' 0 .00.' -I Ii 0.0077 0 .01 37
0 ,021-1 0,03(1 1 i 0,03'l 0 .0-1 65 0.0552 0 ,0665 0 ,077 0.0923
2.6
-c 0 .163 O.S25 2,6 1 636 IS.2 28,8
I 53 .6 99 .-1 196 337 663
v I 0.0037 I0.00~)3 0.0148 0,0232 0 .039 1
i
i
0 .0409 0 .0-183 0 .0579 0 .0697 0 ,0806 0 ,0966
G
;
0 .175 0 .888 2.8 1 6.85 19 .(· 30 ,I I 56 104 205 352 692
i
I
2.8
I \' 0 .00-1 1).(1{)9 0.01 60 ,02-1 9 0.0-1 22 0,0-1 28 I I 0 ,0509 0 .060-1 0 .0727 0 ,08-1 2 0 .10 1
G 0 .188 I 0 .95 2 3,0 1 7 3 :1 21 31.-1 I
58.3 JOS 213 366 720
3
v 0 .004 3 I0 .00% : 0 .0 171
0.0267 0 .0-152 I
0 .0-1-1 6 ! I 0 ,053 1 0 .0629 0 .0757 0 .0876 0 .105

',
_ ,.)
G
v I
0 .207
0 .00-1 7 I
1,05
0 .0 106
3.3 1 I 8.08
0.0 188
23,1
i 33 .2
0 .029-1 i 0 .04 97 i 0 .0-1 72 I ! 6 1.7
0 .056 1
11-1
0 .0t>65
225
0 .08
387
0 .0925
760
0 .1I I
0 2 26 ' 3-1 ,'l 120 -10(>

~
G 1.11+ 3.6 1 8.8 1 2--1 .J 23 7 799
3.6
\'

G
0 ,005 1
0 ,25 1
I0 ,0 115
ID
0 ,0205
4 .0 1
0,03 2 1
9.79
0.0502
2-1,6
0,057
37.2 I
0 .07
128 l
I 0.0842
252
0 .0973
4'~
J_
I 0 ,11 6
S-19
-1
I \' 0 .0057 i
o.0 1:s 0 .0: 28 0 .0356 0 .05 1 I
0 .01 29 I 0,06 29 I 0 .0745 i 0 .089-1
I
I 0 .103 I 0 .124
G 0 .28 2 I .-l J 4 .) I 11 ! 0 25. J 39.9 74 137 1 269 462 CJOS
4 ,5
v 0 .006-1 I
P.0 1-1-1 1, 0 .0 257 0 .04 0 1 .05 22 I 0.0567 I 0.0674 I 0 .0797 ; 0 .0957 0 .1I I 0 .132
1 -16 ~
I -- ~----

G I 0 .3 13 I .59 5.0 1 122 25 .8 -1 25 I 78,8 286 -19 1 'J6-I

5
i v l 0 .007 1 !I 0.0 16
0 .3-15 I
0 .0285 0.0-1 -1 5 0 .(1533 () .Cl60-1 ! 0.07 17 O.OS4S 0 ,102 0, 117 0 .14
5,5
I
G I
I OJJ0 78 I ('.0 176
I .74 i 55 1 13,5 26 5 i -14 .'l
0.05 13 iI 0 .0IJ39
I 83 .J I 5-1 I
i
302 5 18 10 18
\' 0.03 14 0 ,0 19 I 0,0758 0.0891) I 0. 107 I 0 .12-1 i 0. 1-18
G 0 .376 I 1,9 o,02 1-1 .7 :27 ,J II ·!7 .3 87 .6 162 I 318 5-15 1069
6
I \' 0.0086 I 0 .0 192 I
0 ,0 342 0 .0535 I 0 .0572 I 0 ,0673 I 0.0798 I 0 .0943
I
I 0 .113 ! 0 ,13 0. 156
6 ,52 I I 19
6.5
I G
\'
II
0 .407
! 2,06
0 .(l{J9 3 I 0.0 208 I
0 .037 1
15.9
0 .0579
T/ .9
0.06
·19 .h
! 0.1)705 I
I
'l J ,8
0 ,0836
170
0 .09S7 I
I
333
0 .11 8
570
0.137 I 0. 163
G I 0.4 39 I 2. ~ :! 7 .02 165 29 .1 5 1,8 i 95.9 177 347 595 11 67
7
I \' I o.oi I 0 .0225 i
0 .0399 0 ,060-1 0.0627 0.0737 i ; 0 .0873 0 ,103 II 0. 124 i 0 ,14 2 I 0. 17

7.5 l G i' 0 ,-1 7 i 2JS i

7.5 2 17.1 30 .3 I
I i 5:l .9 ! 99.8 184 36 1 619 I 121-1
I \'
I
0 .0107 ! DJJ2-l 1 I 0,0-1 28 0.06 1 I 0 .06 53 II 0 ,07<·7 I
0,090') I 0. 107
I i o.i:~ s t 0 .148 0 .177

I G I 0 ,JOI I 2.5-1 8,02 17.5 3 1.5 56 I 10-1

I I'l l
! 375 642 1259
8
\'
i 0.01 1-1 0.025 7 !
0,0-1 56 0 .065 I O.Ot> 7l/ i 0 .0797
'
' 0 .09-1 3 0 .111 0. 133 0. 154
I
I 0 . 183

289 ~os .0213 II 0,066

9
G i 0 .5 t>4
I 0.02,85 I 7.9 33.S 60 I ll 205 -10 1 iI 687 1 3~ 6

I
\'
I 0 .0 128
I 3. 17 ' JO ' 18.J 0 .0728 0 .0i:i54 i 0. 10 1 I 0. 119 0 .1-1 3 0 .JM I 0. 1%
G 0.6"27
I 36 63 .9 I I8 2 18 ~ 26 I 729
I 1-129
10
\' ! 0 .0 1-1 3 i 0.()3 2 1 i
0.057_j 0.067
I
0 .0775 i0.0908 0 .107 i 0. 127 !i 0. 152 I 0. 175 ! 0 .208
I G i 0.689 i 3.49 I 11 I 18.3 38 67.5 : 125 231) 450 770 1508
11
II \'

G
iI
iI
0 .0 1 ~ .0 .\35
0 ,752 ! 3,8 1 II
0 .0627 i 0.069
I
12 19 ,3
0.08 19
40
0 .0%
71,I
'
I
0 .11-1
131
I 0 .13·1
2-12
I 0. 16
-1 73
i
I
0. 18-l
80')
II 0 .2 2
158-1
12
I
,- ! 0 .0 17 1
:
0.0385 I 0 ,068-1 0.0703 0 ,08113 I 0 .10 1 ' 0 .119 I 0 .1-1 1 I O.lciS I 0 . J 'l~ 0 .23 1
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare '" A" pentru conducte din cupru , la tit= 1 K - continuare

Ot·bit Di,.mctrul co nduc tdo r [mm[

R [k g/h]
[Pal m ] Vitcza
[m/s]
6· I 8· I 10 · I 12 · I 15 · I 18 . J 22 · I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1.5 54 . 2

II
G ' 0 .8 15 .J .12 13 203 I -1 2 I 1-1 .s
I'
165 7
I_\
\' O.Dl t;5 1 0.0-1 17 0.0 74 1 0.07 37 I 0 .090-1 I 0 .106 0 2 -11

I ~ i.
G
,. 0 .877
0,02
II
4 ,-14
0 .0-1-19
I·+
0 .0798
2 1.2
0,077
43.8
0.0944
l
!
77 .8
0, 111
I, 1-1 3
0. 13 1
I 264
0, 15-l
I 5 17
O.lS-1
I 883
0 ,2 1 l
1728
0.252

15 l G 0.94 l 4.76 15 22. 1 i 45.7 81 ! 149 ! 275 ! 537 9 19 1796

\' 0.0 2 1-l 0 ,0-18 1 I o,os5s l 0,0803 ! 0.098-1 0. 11 5 ! 0 .136 0 .16 1 0.1 9 1 o.n 1 0.262
G I 5.08 16 I 22,9 I -1 7 !1 84, I 155 285 ; 558 953 1863
Io ,. 0.0228 0,05 13 0.09 12 ! 0 .083-1 i 0. 102 0 .1 2 0. 141 0.1 66 I o.19s 0.228 0.21 1
G 1.0 7 5.39 17 23.8 I 49. 1 81 .1 16 1 295 I 577 986 1n8
17
v OJJ2-12 I 0.05-1 5 0 ,0969 0 .086 5 0 ,106 0. 12-l 0, 146 0.172 I 0 .205 ! 0,236 0.28 1
G 1.1 3 5 .7 1 IS 24 ,6 50.8 i 90 I 16(, 305 596 101 9 199 1
IS
v 0.0257 0 ,0577 0. 10 3 0 .0895 O,I09 I 0. 128 0 .15 1 0.1 78 0.21 2 0.244 0 .290
G 1.19 6.03 13.6 25.4 52.5 92.9 17 1 3 15 6 15 10 50 !. 2052
I')
v 0.027 1 0 .0609 0 ,0775 0,0<>24 0. 11 3 0.1 32 0. 156 0. 183 I 0 .2 19 025 1 0299
G 125 6,34 14 262 54. l 95.7 176 324 633 I! 1os 1 2 11 3
20
v 0 .0285 0 .064 l
-~--l-~~~+-~~---+~~~-1-~~~+-~~-+~~~-1-~~~+-~~---+~~~-+-~~~+--~~--+~~~-i
0 .0799 i 0 .0952 0 ,11 6 0. 136 0.16 0.1 89 0225 0 259 0 .308
G 1.38 I 6.98 14 .9 27.7 57,2 IOI 186 I 3-1 2 668 11 -11 2229
2'2
I 0 .0 1 14 0 .0706
~-~+-~~---+~~~-~~~~+-~~--+~~~-+-~~~+-~~--+~~~-+-~~~+-~~--i~~~-.+-~~---t

1.s 7.6 1
0 ,08-1 6
15.7 I
0 .101
29. 1
0. 123
60 .1
0 .144
106
0. 17
196
0 .199
360
0.238
102
0.2 73
11 99
0 325
234 1
G
2·1
~
v 0.034 2 0.077
-~+-~~--l~~~--+-~~~+-~~~1--~~--+-~~~-+--~~~1--~~--+~~~-+--~~~1--~~-t-~~~~
0 .0 89 1 0. 106 0.1 3 0.1 5 1 0 ,178 0.209 0,25 0287 034 1
G 1.63 825 16 ,-1 30.5 63 Ill 205 376 735 125-1 24-1 8
26
\' 0.037 1 0.083-1 0 ,0934 0. 111 0 .1 36 0.158 0 . 187 0.219 0261 03 0.3 56
I
-~-+--~~~+-~~-+~~~-+-~~~+-~~-+~~~-+-~~~+-~~-+~~~-t-~~~+-~~-4~~~-t

G I ,75 8.88 172 3 1.9 65,8 11 6 2 14 393 767 130 8 2552

v o.0399 o .o89s 1 o.0976 0.116 0. 142 0 .165 0. 195 0.229 0213 031 3 0312
G 1,88 952 17.9 33.2 68.5 12 1 223 408 797 1360 2653
30
v 0 .0-128 0 .0962 0 ,102 0 ,12 1 0. 1-18 0. 172 0 .20 3 0.238 0.283 0.325 0 3 86
-
33
~-

G 10 ,5 I
~~-1-~~~-r---~~+-~~---r~~~-t-~~~+-~~---r~~~-t-~~~-r-~~-r~~~- r~~~t

2.07 18,9 35. l I 72,4 128 235 43 1 84 1 14 35 2799

v 0 .04 7 0.106 0. 108 0 . 128 0, 156 0. 182 0,2 14 0 .25 1 0.299 0 .343 Ci.408

36
G 2,26 I 11 ,4 19 ,9 37 761 135 2-1 7 4 )3 88-l I 1507 2939
v 0 ,0 5 13 0 ,11 5 0. 11 3 0.135 0, 164 0 ,19 1 0.225 0 .264 0.3 14 0 ,36 1 0.428
G 2.s 1 11.8 2 1.2 39.3 s1 I 143 263 48 1 938 1599 3 11 7
-lO
v 0.057
~~-+-~~~+-~~~1--~~-t-~~~-+--~~~+-~~-'-~~~~-~~~+-~~-+~~~-+--~~~+-~~-i
0 , 11 8 0 .12 1 0, 1-1 3 0 . 174 I 0 .20 3 I 0.2 39 I 0.28 0 333 0 .383 0.454
G 2.S2 12. l j 22,7 -l 2. l 86.7 153 28 1 5 15 1003 170 8 3329
45
v 0 .064 1 0 .122 0. 129 0,1 53 0 .187 0 2 18 02 56 0 .3 0,3 56 0.409 0 ,485

50
G 3. 13 12.3 242 4-1,8 92, I 163 298 546 I !064 18 13 353 1
v 0.07 13 0 ,125 0 ,138 0,163 0. 198 0 .23 1 0 27 1 0.31 8 i 0.378 0,4 34 0 ,5 14
~~-~~~t---~~---r~·-

G 3,45 12.s . 25.6 -l7.4 97,4 I 172 3 15 577 l 123 19 12 3724

55
v 0.07 ,~ 8 0.1 26 0, 146 0 .172 0 .2 1 0.24-1 0 287 0,336 0 .399 0.4 58 0542
- -~~~~-1--~~~+-~-~+--~~--i~~~--+-~~~+-~~~:~~~--+-~~~+-~~--i~~~-1-~~---t 1
G 1.76 12.6 1 26.9 49.9 10 2 180 33 1 606 l 179 200~ 39 10
(,()
~~-r-·
v 0 .0 ~55 0. 127 I 0, 153 0 ,18 1
----~-t-~~~+-~~-r~~~-1-~~~+-~~-+~~~-1-~-~;--~~-t--~~~
0 ,22 1 0257 OJO I 0 ,353 0.419 I 0 .48 1 0 569
G 4 JJ7 12 .7 II 28 .2 52 .2 I0 7 189 3-l 6 6 3-l 123-l 2 I00 -1088
65
-
v 0.0927
--~~~--I-~~~,--~~--+~~~-+-~~~+-~~-+~~~-+--~
0. 129 0. 16 1 0. 19 i 023 1 0 .269 o.31 5 0.369
-1 -~~~+-~~- ~~~~-1--~~-----<
o.-i39 o .5o.; 0595
G 4.3') 13,3 I 295 54,5 \ 11 2 197 36 1 66 1 1286 2 189 426 1
70
v 0.0998 0. 1 3-~ I 0 ,168 0 ,199 I 0 .241 I 028 i 0.329 0 ,385 0.457 0.52·1 0.62
---G~-+~-
4.70 ,_ 1 3.8 __,,~-30
-.-
7 ~+--5-
6-.8~+--~l-
1 6~~,--2-
05~-+-~3-
76 ~,--6
-8-7~~,~-
, 3-3-
7 ~1---
2?-
_7-5~+--4-
4-28~~
75
-1 \'
- ;;- - c;-
0.107
5.0 1
0.1-l
14..1
i 0, 175
3 1.9
0.207
58.<>
0.251
12 1
0 292
2 13 I
0 ,342
390
0,4
7 13
i 0.475
1387
0 5-15
2359
0 .64 5
-l 590
v 0 . 11 -1 0 .14 5 O. IS I 0 2 15 0,26 0 ,303 0 .355 0 .-ll 5 0.493 0 .5 65 0.668
'10 -1
_J
G
v
5.64
0 .128 I
15,4
0 .156
i 34.2
0.194
63, 1
0,230
I 129
0 279
228
032-l
41 7
0379 i
762
O.-l-l4
I
'
l -ISI
0 ,527
2520
0.603
4900
0,7 1-l
100 I, ~ 5.9 I 16,-1 363 67. 1 137 2-12 4-13 809 i I 1572 '\ 2672 5 196
• 1 0 .133 1 _0_._16_6~+--o_,2_01_+--_o_.2_.i_.+___,.---
0 -_<9_6_-r-i'_ o_.3_-i"_ _,__o_.-i_o_:>_,;, _o_ ._-11_ 1_,,_
1· _ 0_.5_59_ +--_o_ ._&.1_ _,__o_ ._75_7-i
I ~o-r
i- G\' II o. 1 17 .-l I 38.4 1
' 70.9 ! 145 1' 255 ! -167 ! 853 : 1658 I 28 19 1· 5479
0. 1-1 5 0. 175 , 0.2 18 . 0.2 58 \ 0.3 13 0.363 OA25 i O.-l97 ! 0.589 I 0.675 . 0.798
 -------------- ----- -----------yz

Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniare unitare " R" pentru conducte din cupru, la ~t = 1 K - continuare

Debit Diame lrul conductelor [mm]

R [kg/h]
[Palm] Vitc1.a
6 ·I 8· 1 10 · 1 12 · 1 15 · I 18. 1 22 · I 28 . 1,5 35 . 1,5 42 . 1,5 54 . 2
[mis]
: 65 ISJ 40.4 7-15 ! 174 1 5750
1'.'.0
i
G
v 0.15 0.185 023 0,271 I 153
0329
268
0 ,38 1
491
0.447
896
0522 i 0,6\'l i
2959
0,708 0.83 7
G 6.8 19. 1 42.3 178 .1 160 28 1 5 14 938 1 1820 3094 60 11
130 0, 155 0.0194 0 .24 1 0,'.'.84 0,344 0,546 0,740 0,875
v 0 .399 0.467 0 .647

140
G
v
6 .9
0.16
'.'.0
0202
1 44 2
025 1 I
8 15
0297
I
167
0 359
293
0.4 16
536
0.487
977
0569
1898
0.675
3224
0,772
6263
0.91'.'.
G 7.1 20,8 46 84,8 173 305 557 101 6 1972 3350 6507
150
v 0. 165 0211 0.262 0309 0373 0,4 33 0 507 0592 0.70 1 0,802 0947
G 7 ;25 2 1,6 47.8 88 180 3 16 578 1054 2045 3473 6744
160
v 0.17 0219 0.272 032 OJ87 0,449 0526 0.614 0.7.?7 I 0,83 1 0982
G 7.5 22 ,4 49.5 9 1,1 186 327 598 1090 2 11 5 3592 6974
170
v 0,175 0.227 028 1 0322 0.40 1 0.465 0544 0.635 0.752 0,86 I.02

180
G I 7,85 23.2 5 1.1 942 192 338 6 17 11 26 2 184 3708 7 198
\' 0 ,18 0,234 0291 0 ,343 0.414 0.4 8 0562 0.656 0 ,776 0 .887 1,05
G 8 ,1 23,9 52 ,8 97. 1 198 348 636 11 60 2250 382 1 7416
190
v 0.1 85 0 ,242 0,3 0.354 0,427 0,495 0579 0,676 0.8 0 ,9 14 1.08
I
G 8,3 24 ,7 54,4 100 204 359 655 11 94 23 16 3932 7630

"·'t-r
200
v 0.19 0249 0.309 I 0 ,364 0.44 0.51 0 .596 0 ,696 0 ,823 0941 1,11
G 8.48 26, 1 2 16 378 691 1260 2442 4145 8042
220
v 0. 195 0164 0 ,327 0,385 0,465 0.5 38 0 .629 0 .734 0.868 0,992 1,17
G 8 .93 27,4 W .4 Ill 227 398 726 1323 2563 4350 8438
240
v 0103 0177 0 ,344 0.40-1 0.4 88 0.565 0,1>(,I 0 ,77 09 11 1,04 123
G 9 ,36 28,7 633 11 6 237 4 16 759 1383 2680 4548 88 19
260 I
\' 0 2 13 029 1 0 .36 0 ,423 05 11 0.59 1 0,691 0.806 0.953 1.09 1,28

280 II G
v
9 .78
0;223
30
0 ,303
66
U,375
121
0,44 2
247
0.53 3
434
0 .6 17
79 1
0,72
144 2
0,84
2793
0 .993
4738
1,13
9 187
1,34
G 102 3 l2
----
68 ,7
-- 126 257 45 1 823 1498 2902 4923 9543
300
\' 0232 0,316 0 ,391 0,459 0554 0,64 1 0,7-19 0.873 1.03 1,18 JJ9
G 10.8 33 72.6 133 272 476 868 I 1580 3060 5 189 10057
330
v 0 .245 0,3 34 0.-1 IJ 0,485 0 .585 0.677 0,79 0 .92 1,09 124 1,46
G 113 34,7 76J I
140 285 500 9 11 1659 32 11 5445 1055 1
360 I
v 0 .258 0351 0.434 0.51 0.614 0,7 11 O.X29 0,966 1.14 13 15-1
G 12. 1 36.9 SI 149 30 3 530 907 1759 3405 577 1 111 80
400
\' 0 2 75 0,37 3 0 .-1(.J 0.54 1 I 0.652 0,754 U.X8 1,02 I .2 1 1,38 1,63
G 12,9 39 ,5 86.7 159 324 567 103 3 IS7R 3634 6 159 11 927
450
v 0 .294 0 3 99 0.493 0579 0 .697 0 .806 0.94 1,09 I ,29 I .47 1.74
G 13,8 42 92,1 169 343 60 1 1095 1992 3852 6527 12637
500
I v 0 ,3 13 0.425 0 524 0 ,6 15 0 .74 0 .855 0 ,997 1.16 137 156 1.84
I G 14,6 44,4 973 178 362 634 11 55 2 100 4061 6879 133 15
550
I \' 0 .33 1 0,449 0.553 0.6-19 0.78 1 0 .902 1.05 I 122
-
1.44 1.65 I .'14
G 15.3 46.6 102 187 38 1 666 1213 2204 426 1 72 17 13966
600
v 0 .348 0.4 72 0 .58 1 0.682 0.82 0.947 I. I I .'.'8 15 1 1.73 2.03

Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatia agentului termic in conducte din ofel [m/s]
Dia mctrul oornina l al I Rc\ele Diametrul nominal a l Rt·\clc
conductci [in] I intcrioarc cx lerioarc conductei [mm] interioare cx terioarc
3/8 I 0.20 ... OJ5 - 63 .. . 76 0 50 ... 0.90 0 ,60 .. 1.10
1/2 I 0 .20 .. 0.40 - 83 ... 95 I 0.65 ... 1,10 0,70 ... 1,15 I
3/-1 i 0 ,30 ... 0.4 5 - 102 ... 127
I

t 0.70 ... 1.1 5 0,90 ... 1,35 I

I
I 1/4
I
i
0 ,30 ... 0 .60
0 50 ... 0 .65 '
0.-10 ... 0.70
0 5 0 ... 0.75
133 ... 152
168 ... 2 19
i 0.90 ... !JS
I I .20 ... 1,70
1,20 ... 1,70
1.40 ... 2.00 I
I 112 i 0.50 ... 0.70 0 ,50 ... 0.80 247 ... 324 i 15 0 ... 2.00 1,70 ... 2.40
'.' i
!
050 ... 0 .80 055 ... 1.00 3 17 ... 52 1
pc.sic 52 1
-
-
2. 10 ... 2,80
2 .40 ... 3,00
I
l
l
!
lI
I
 l. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub,

cu distribufie inferioara ?i circulatie naturala
Nr. Q L d v R
u, R·l z f RI + ZJ :LtRI + Z)
tr. [k\\'] [rn] [in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenta ,, lech" a rezistenfei a C irc uitul consuma to rnlui 0: 1
3,1 I .I 1,6 1:1 0.07 10.3 ; 11.2 25.75 , 36.95 36 .95
locale unitare (IT, = 1 ), pentru conducte din cupru I

3 3, 1 6.6 l i-' 0 .11 1 10 0.7 I 66 4.2 70 .2 107.15

v Diamelrcl c conductclor sau arm a turilor [mm ] 4 6,2 0. 13 : 10 0 120 227, 15
10 · I 12 I 15 I 18 I 22 · I 28 . 1,5 J S · 1,5 .n . 1,s 54 2 5 12.4 17 I Ill 0 .12 5 I.78 85 12A6 I 97.46 324 .6 1
[mis] lech· [m] 7 24 .4 I I i:! i 0.'23 16 4,3 I 92,8 11 3.95 206 ,75 ! 53 1,36
0 ,05 *0 .14 0 ,2 1 0 ,33 05 5 0,45 0 ,6 0 ,82 1,06 1,46 b. Circuitu l consumatorul ui Q 2 _2
0 .l 0 .27 0 ,22 0 .29 0 ,4 1 0 ,55 0,7 3 I 1.28 1,75 2. ,1 0 .8 1,6 112 0,05 4 133 6.4 17.29 1 23 ,69 23.69
0 ,15 0 ,19 0 ,25 0,33 0,4 6 0.6 1 0 ,8 1 1,11 1,4 2 1,9.J 2 2 5.4 ,,, 0 ,07 5 1,43 27 3.57 30.57 I
54 ,26
0 ,2 0 ,2 0 .27 0 ,35 0 ,5 0,66 0 ,87 1,19 1,52 2 ,07 c . C ircuitu l consumarornlui Q 13
0,3 0.23 OJ OJ9 0,5 5 0.7 3 0 ,97 13 1 1,68 2 ,28 12 7 JJS 0 .13 30 11 .55 ' 210 103.95 3 13.95 T kF =0
0 ,4 0 .25 0 ,33 0 ,42 0 ,6 0,78 1,04 1,4 1.79 2,4 3
d. Circuitul consumatorul ui Q I.I
0 ,5 0 ,26 0 .35 0,45 0 ,63 0 ,83 1,09 1,47 1,88 2,55
10,l l,1 I.6 I I /~ 0,07 7 13,7 21,92 34 ,25 56,17 56. 17
I 0 ,3 1 0,4 1 0 ,52 0 .73 0 ,96 1,26 1,7 1 2, 17 2 ,92
10 3,1 6,6 0 .11 10 4,2 66 25 ,2 912 147,37
15 0.34 0,4 5 0 57 0 ,8 1,05 1,37 1.85 2 .35 3 ,1 6 '" c . C ircuitu l co nsumatorului Q 1.
2
2 0 ,36 0 ,48 0 ,6 1 0 .84 I .II 1.45 l ,95 2,47 3 .33
9,1 0 .8 1.6 . 112 0 .05 . 4 13,25 6.4 17,22 23.62 23 .62
25 0 .38 05 0.63 0 ,88 1,16 15 1 2.03 2 ,57 3 ,45
9 2 5.4 ,,, 0.07 5 1.55 27 3.87 30.87 54 ,49
3 0 .39 0 ,5 1 0 ,65 0 ,9 1 1,19 1.56 2 .09 2,65 3,57 f. Circuitu l consumaiorul ui Q 13
8 1.2 7 ) /8 0.1 3 30 I 1.4 210 9 1,2 30 12 30 1.2
g. Circuitu l boilerului
6 12 I 4,4 1 ,,, 0.1 6 10 7.6 44 9 1,2 135,2 135.2

Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienfilor de rezistenta locala ~ (ex. 1)

Denumirca componentclor eva luate

Nr.
Rad
tr. Rdr C po Curbc v I Vi TTS rri Rs I~
(C Z , B )
3, 1 2,5 4 ' 2· 2 2 0 ,3 V3_1 I V3 = 0 ,07/0 ,11 = 0 ,64 ! 0 .8 0,4 - I I 0 .3
i
3 - - - 2,5 0.3 V3 I V~ = 0,4 1/0 ,13 = 0 .8.J ! 05 0 ,3 - 0 ,7
4 - - - - v, lv 5 = 0, 13/0,1 2 = l ,08 0 0 - 0
5 - - - - V5 I V7 = 0, 12/0 ,15 = 0.8 0 ,5 0.2 8 2- l 1,78
7 25 - - 2· 0,3 - - 4 · 0 ,3 4 ,3
2 ,l 2,5 4 2 2 0 ,3 V21I V2= 0,0510 ,07 = 0.7 1 12 3 - 13 ,3
2 - - - I · 0 .3 V2 I V3 = 0 ,07/0, 11 = 0 ,63 I 0,78 0 .35 -
I
1,4 3
I 2.5 4 2· 2 3,5 0 ,3 v, I Vi= 0 ,13/0 ,07 = I .86 !
0 0 - 11 ,55
10, 1 2,5 4 ]. 2 2 0 ,3 V10.1 I V10 = 0 ,0710, l l = 0 ,636 3.4 1.2 - 13 ,7
10 - - - 2 0,3 VJO I V5 = 0,11 10, 12 = 0 ,9 1 2,2 I .4 - 4 ,2
9, 1 25 4 I· 2 2 0 ,3 " 9.1 IV9= 0 ,05/0 ,07 = 0 ,7 1 3 1,15 - 13,25
9 - - - 25 0 ,3 V9 I v 10 = 0,07/0 .11 = 0 ,64
' 0.4 0,4 -- I .55
I

8 I 25 4 2 2 3 0,3 Vg I V9 = 0 ,13/0,07 = 1,85 0 0 - 11..J

6 2.5 - - 2· 0 3 V6 I V7 = 0,2810,23 = i ,2 1
I I ,2 - 2 I 7 ,6
-- -
d6 I d1 = 25135 = 0 ,7 l - 1.3
O bs.: P rcsc u narilc adopla te pen tru rezistc nte le loc a le a u sem nifi c a tia urm atoa re: R ad (CZ, B) - rad ia tor (c a z an , boi ler) : R d r - ro b inet c u
d ub l5 reg lare : C po - c o t c u p iu lit5 o la nde z5; TTS - tc u trec e re la separa re; TTi - te u trece re la lmpre un are : R s - ro binet pe ntru se parare .

.._ _ - - · ··---~~......... · - - ; ·-· --· ->-• ---~ •• --........ - · ••• --- _...... •• - - · __,_ -- ~ -- ~ - •.- -----~-- - ·_...__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ~~""---"
 Capitolul 4: Sistem e de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

Tabelul 4.2 .9 Pie rderi d e sa rcina liniare unitare " R" pentru conducte tip POLYMUTAN ~ i PROST AB , la pres iunea de
regim Pn = 10 bar
Debit Dn 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de da = 20 mm da = 25 mm da = 32 mm de da = 40 mm da = 50 mm
flu id di = 16. 2 mm di = 20,4 d; = 26 mm fl uid d; = 32,6 mm di= 40,8 mm
G R v R v R v G R v R v
fl/sl [Pa/ml fm/sl [Palm! [m/s] fPa/mJ fm/s] fl/sl !Palm] fm/sl [Palm\ [m/s J
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0.02 0, 1 10 0, 12 3 0,08
0,02 17 0, 1 6 0,06 2 0,04 0, 2 31 0,24 11 0, 15
-· -- -·. .....
_Q,Q_3 33 0, 15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 ~36 22 0, 23
0,04 54 0, 19 18 0, 12 6 0,08 0,4 104 .. 0,48 36 0,3 1
0,05 79 0,24 27
---· -0,15 9 0,09 0,5 _ - - 154
- 0,6 53 0,38
0,06 107 0, 29 36 0, 18 12 0, 11 0,6 2 12 0,72 73 0,46
0,07 140
- _ O)!~ 47 0,2 1 15 0, 13 0,7 - - ·-- -- ~-
278 95 -·· - ..Q.2i__
0,08 176 0,39 59 0, 24 19 0, 15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 0,44 72 __ 0,28
-2- 16- 23 0, 17 0,9 435 1,08 149 0,69
0, 1 259 0,49 87 0,3 1 28 0, 19 1 526 1,2 179 0,76
15
0,---- 523 0 ,?_3 .. 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 - . _0,96
0,20 869 0,97 289 0,6 1 91 0,38 1,5 1085 1,8 368 1, 15
~ 2~_ - - 1285
- 1,21 427 0,76 ···---- . 9.~.?. - . .. _! ,~5 _ ...
134 1436 2, 1 485 1,34
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2, 4 6, 16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762 ~ .7?_
- ·-·
~- 2963 --- 1,94 980 1,22 --·
306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
0,45 .. 366~ _ ___b!_?_ 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,3_9 .. -
1095 2, 1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
--
_Q, 6 - - 20 15 1 ,8 ~ 626 __ 1_1_3___ _3.!.~~ -- -~!.?._ . 3,89 1484 2,49
·- ·-- -
0,7 - - 2664 2,14 826 1,32 3,5 - - 1695 2,68
-
1· - ~- - - 3376 2,45 1048 1,5 1 3,75 -
·-
- 1925. . . · 2,87
·-
0,9 - - - - 1293 1,7 4 - - 2168 3,06
1 - - - - 1562 1,88 4, 25 - - 242 1 3,25
---·-
...
1,1 - - - . -
- 1857 2,07 4,5 - - 2685 -· . 3,44
1,2 - .... . - - - 2 17 1 2,26 4,75 - - 2960 3,63
-·· ·-
1,3 - - - - 25 13 2,45 5 - - 3261 3,82
Debit Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 On 70
de d a = 63 mm da = 75 mm da = 90 mm de da = 75 mm da = 90 mm
fluid d, = 51,4 mm d, = 61,2 mm d; = 73 ,6 mm fluid d, = 73, 6 mm di = 73,6 mm
G R v R v R v G R v R v
fl/s] iPa/mJ fm/s ] !Palm] [m/sl !Palm\ [m/s) [l/s ] !Palm] fm/s] [Palm] fm/s ]
- 0,25 5 0, 12
·-- r--- ..
2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
· -~ - __Q, ~L_ -·· ~50 --·-
0,5 18 8 _O _JJ_ 3 540 _....l&Z__ 22 1 1,29
r------'--. - - i--- - - -- ---- ·--·- -- · - --
0,75 36 0 ,36 16 -· 0,25 - - - 7 0, 18 5,75 587 1,95 239 1,35
-~-- --
- ..
1 - ~ --- 0,48 26 0, 34 11 0,24 6,00 632 2,Q4 ___ .?~ - __l,_!!_ _
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2. 12 279 1,47
--
1,5
- ·- - · - - ' - - -
12 1 OJ?. 53
--- -22.} . 22 . . 0_, 3_~ .. . ..
6,50 - . 730 ·-·-- _ 2.2 1 300 1,53
-
-
1_25 160 0 ,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 _ 1,59 -
-- 2 - -·- 203 -- _Q.~§ _ 88 0,68 36 --·- 0,4 7__ . _ ]_,QQ_
----·
837 - _12.IL_ _ - - 342 __ ] _,65 -
-·
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2,46 365 1,70
2,5 302 ___ l,2 13 1 0,85 54 0,59 7, 50 950 2,55 388 __1,76
----- · - --- - - ------- - ·------ ----
2,75 1,33 41 2 1,82
- 359 155 ..
0,93 64 0,65 7,75
- 1009
-- 2,63
3 42 1 J..,!5__ - · -18 1 1 , 0 ~_ 75 .... ~ QO__ - -1069 2,72 437 1,88
~ - - - - __ - -
0,7 1 --- -
-- 3,25 484 1,57 -- --- - 209 1, 1 86 0,76 8,25 JJ-3_1__ __b?_O_ _ 462 1,94
- -
~-~? 553 1,69
r----- ----··-
239 1, 1_9 98 Q,!}2 - - -8,50 --- - - 1193
-
2,89 488 - 2, 00
3,75 629 - .. 1,81 270 1,27 111 ~ .Q&§__ -- 8,75 -- -- - - - - - -- 1258 2,97 514 2,06
4 705
- -- - -
l ,93 304 1.36 - -125·--- __0~4_ __ - ~Q~ _ - 1323 - ~06 568
---- __l, !.?.__
4,25 _ 787 2,05 339 1 .~i__ 139 1 ~. ~? - 1389 3, 14 596 __.S_23 _
4,5
-- 874-
2, 17
~--

154
---- -·---- -
624 2,29
377 1,53 1,06 9,50 1465 3,23
- 4,75 2,2~
---..-- --··
3,3 1 653 . 2,35 __
- 963
. -----
413 1,6 1 170
f-· - - · - _J21_~ -- +-~ 1534 .. - · - - ···
5 1056 2,4 1 455 1,7 187 1, 18 10,00 1605 3,40 686 2,4 1
 l. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

4.2.8.4 Dimen sio narea conduc telor ins talafiilor cu circulafie H!Jt ~ L(Rl+Z) t+M•J <; HEJ't' (4.2.27)
forfatii ?i distribufie centraliza tii - se utilizeaza me todologia ind icata la § 4.2.8.3.
La ca lcu lul hi draulic al cond uctelor este necesar sa se ti na - incadrarea pierderilor de sarcina intre cele doua presiuni
seama atat de presiunea data de pompe cat $i de presiunea disponib ile maxime si min ime este necesara p entru a asigu-
termi ca, ultima exerci tandu-se activ pe coloane, fiind cu atat ra o ca t mai b una stabi litate hidrau lica a circ uitului .
rna i mare cu ca t acestca se extin d pe verti cala. • di m ensionarea racordurilor la coloa na, a consumatoril or
De aic i, necesitatea de separare a ca lc ulul ui de dimensio- de putere termica O, (x = 2, 3, 4) stab ili nd succesiv:
nare a retelei de conduc te pentru coloane $i retea de distri- - presiunea disponibila in p lanul de racord
butie. H{J = L (Rl+Z)y - zH/m [Pa] (4.2.28)
in care: y = 1; 1 + 2; 1 + 2 + 3 si z = 1, 2, 3 si
4.2.8.4. 1 Dimensionarea coloanelor - presi unea termi ca medie ca lculata pentru o inal\ime intre
Se considera schema de calcul prezentata in fi gura 4.2.22, doua corpuri de incalzire
in care sun! indica te elemen tele geometrice si termice carac- Hfm = O,S·g·h·(P; - Pd) (4.2.29)
teristice. Agen tul termic este apa calda. Conduc tele sunt - pierderea de sarc ina medie li niara unitara
confecti onate din otel. (1- a) H'
Etapele de ca/cul Rx = D [Palm] (4.2.30)
• se stab ile$te presiunea disp oni bila la baza coloanei m 2 ·1o
Hoc = 3 7 4 H rm; [Pa ] (4.2 .23) in care lo este lungimea conduc tei de racord
in care: - determinarea diametrelor $i a pierderil or de sarcina
Hrm = O,S·g·h··(P; - Pu) - reprezinta presiu nea termi ca 1 locala $i distri butie la conductele de racor d
med ie, calc ulata pentru inalti mea maxima (h ') a coloanei de dr = f(Ox. R~,) $i (Rr · Ir + Zr); cu r = 2. 1; 3. 1; 4. 1 (4.2.3 1)
alimentare c u agent termic
I1 - se veri fica condil ia de echilibru hidrau lic in noduril e de
• se calculeaza p ierderea d e sarcina liniara unitara m edie racord
I
max ima $i minima: (R, · Ir + Zr) ~ H~ (4 .2.32, a)
(1 - a ) ·Hmm l iar in cazul unor diferen \e mari se introduce o rezi stenta
Rnun. = DC. [Palm] (4 .2.24) i suplimentara ZkF prin reglarea fi xa a robin etului corpului de
I
incalzire, .
II (Rr · I, + Zr) +Z~F : H~ (4.2.32, b)
in care: / in care treapta de reglare
H~'; = 3 Hrmed = 1,5g h' (p, - pd ) [Pa ] (4 .2.25) I
TfiF= f (Gx. z~F) (4.2.33)

H;~· = 4 ·H r med = 2 9 h . (p,. - Pd) [Pa ] (4 ·2 ·26 ) I Exemplul de c alcul 2

• se identifica consumatorul eel mai dezavantajat;·care in I Se considera marimil e geom etrice $i termice prezentate in
cazul schem ei de calcul este 01. figura 4.2. 22. Age ntul termi c este apa c alda
• se dimensioneaza conduc tele circuitului consumatorului t&tr = 90/7 0 °C, iar conduc tele sun l din otel.
01, obti nandu-se diametrele $i p ierderile de sarcina totale Calc ulele hidra ulice sunt centraliza te in tabelele 4.2. 12
pe tronsoa nele 1, 2, 3 $i 4 $i se verifi ca conditia de echilibru (diametrele conduc telor $i pierderile de sarcina) $i 4.2. 13
hidraulic (calc ulul coefi cientilor de rezistenta locala).

410 = 1,5 m Rezolvare

• presiunea disponibila minima $i maxima la baza coloa-
nei
f-IB(g = 1,S·gH·{P; - Pd) = 1,5·9,8 1·9,60·12,47 176 1 Pa =
f-IBf;x = 2·g· h '·(Pi - Pd)= 2·9,8 1·9,60·12,47 =c 2349 Pa
• pierderea de sarci na liniara unitara medie minima $i
maxima
(1 - a ) H min (1- 0 33) -176 1
R = DC = ' = 6 1 5 Pa/m
mm 2 -(3 h+h0 ) 2 (3 2,7+ 1, 5) '
(1- a) H max (1 - 0,33) 2349
R = DC 82 Pa/m
max 2 (3 h + h0 ) 2 (3 2,7+ 1,5)

- diametrele preliminare $i calculele hidraulice sunt cen-

traliza te in tabelul 4.2. 12
• verificarea calc ulului de di mensionare a circuitului prin -
cipal cu expresia 4.2.27
!-IBB = 176 1 :::; L(Rl+Z)1+2+3+4 = 2009 :::; H'!}fY = 2349 Pa
inca drarea p ierderilor de sarcina in tre cele doua limite se
face introducand o rezisten\a sup limentara Z~F = 300 Pa
prin reg larea robinetulu i mon tat pe corpu l de incalzire 01.
Alegerea trep tei de reglare se face in functie de tipul
rob inetului ales:
T~F = f (G1, Z~F) = 300 Pa
in care:
- -- -.r-'--->-
- .. _ ...,,f' _
____ ... _
1 80
G1 = - a, 3600 = · 3600 = 79 l/ h
Fig. 4.2.2 2. Sc hema de calc ul a u ne i co loan e bitub cu circu lafie Gp (fri - fi ) Pm 4,18 20 ·0 ,98
forta t ii pentr u consumatori co lectivi.
• se cont inua calculu l de dimensionare a racordurilor
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. Instalarii de lncalzire

stabilind presi unilc disponibile in fi ecare racord aplica nd calcul . exprimat in kW;
rela\ia 4.2. 8 !?i diametrele conductelor (tab . 4.2. 12). Vx - viteza agentului termic pe tron sonul considerat , sta-
- racordul 2. 1 bilita pe baza recomandarilor din tabelul 4.2.6, in func\i e de
• presiunea disponibila diametrul conductei, exprimata in m/s. Vitezele se aleg cres-
Hf; = I:{R!+Z}y - zH/~, = I:{R!+Z}1 - 1 ·Hfm catoare de la coloane catre planul de racord , pentru primul
= 972,6 - 165, 15 =
807,45 Pa tron son putandu -se adopta viteza ob\inuta pe ultimul
H fm = O,S·g ·h·(P; - Pd) = 0,5·9,81 ·2,7· 12,47 = 165,15 Pa tronson al coloanei;
• diferen\a de presiune nedisipata in racord este prelua- • se calculeaza pierderil e de sarcina liniare :;;i locale utili-
ta de robinetul de incalzire zand tabelul 4.2.4 pentru R, 4.2.5 :;;i 4.2.6 pentru Z. Calcu-
zFiF= 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa lele sunt centralizate in tabelul 4.2.14 .
• treapta de reg lare a robinetului in cazul in care se cunoa!?te presiunea disponibila HR in
T,{p = f (fo, z,fF ) racord este necesar sa se asigure condi\ia de echilibru
in care: hidraulic:
a 1,50
G,=
Cp (t,, - t;)p m
3600 =
4,18 200,98
-3 600 = 65, 9 l / h I(R l +Z ) :s; HR (4. 2.35)
1~ 1

- racordul 3. 1 • se dimensioneaza circuitele secundare stabilind presiu-

• presiunea disponibila nea disponibila in functie de care se determina pierderea de
Hf; = I:(Rl+Z }y - zH/m = I:(Rl+Z)1+2 - 2 ·Hfm sarcina liniara unitara medie:
= 1243,6 - 330,30 913,3 Pa = Tabelul 4.2.13 Valoarea coeficientilor de rezistenta
• treapta de reglare a robinetului
FiF
r =J (G3, J ziF locala "~ ", pentru coloana T, (ex. 2)
in care: ..
Nr. Corp Cpo Curbe v I,.,
zFiF 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa Rdr 'ITS rri Li;
lr. incalzire 2 2 r/d=4
G3 = fo = 65,9 J/h I 25 4 2 2 3 · 0J v 1/v 2=0. I 9/0 2=0.95 OJ OJ 11.7
- racordul 4. 1 I-

• presiunea disponibila 2 - - - 2 . 0, 15 v 2/v3=0.2!0 ,3=0 ,66 0,3 0,8 1.4

Hf; = I:(Rl+Z}y - zH/m = I:(Rl+Z) 1+M - 3 ·H /m 3 - - - 2· 0 .15 V3/V4=0J/0,22= 1J6 0.25 0 .7 1.25
r--
= 1785,8 - 495,45 = 1290, 35 Pa 4 - - - 2 OJ - - - 0,6
• treapta d e reglare a robinetului
2 .1 25 4 I 2 2 0 3 v2 _/v 2=0 .l 6/0 .2=0,8 0 .5 IJ 12,9
TR~ = f (G4, ZR~ )
in care: 3. 1 2.5 4 I · 2 2 OJ V3 1/V3=<J _l 6/0 J ={),53 6 0 ,6 13.2
ZR~ = 1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa 4 .1 2,5 4 I · 2 2 03 V4 1/V4=0_1 7/022=0,77 10 0 .5 17, l
G4 = 70 J/h
Calculele de stabilire a diametrelor :;;i de determinare a
Tabelul 4.2.14 Dimensionarea conductelor retelei
pierderilor d e sarcina sunt trecute in tabelul 4.2. 12.
de distributie arborescenta (ex. 2, 3)
4.2.8.4.2 Dimensionarea refelei de distribufie arborescenta Nr. Q I d v R
Li;
R I z (RI+ Z\ L(Rl + Z)
Se c onsidera o retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizata tr. [kW] [m] [in] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [l'a) [Pa]
din conducte din o\el ce distribuie agent termic cu parame- A . C ir.:uitu l principal L(Rl + Zlcol. n = 2009 Pa
trii to/tr °C, la un numar de 7 coloane dintre care numai T, 16.4119 314 022 35 4,1 665 98.4 763.4 2772 .4
a fost dimensionata (§ 4.2. 8.4.1). 2 12.8 13 I 0,28 40 0 520 0 520 3292.4
Se considera cunoscute deb itele de agent termic de pe 3 22.3 17 111• 0 28 30 0 .95 5 10 37 547 3839.4
c oloanele T1 ... T7 :;;i lungimile tuturor tron soanelor retelei 4 33.3 1 ~0,42 60 02 960 18 978 -1 8 17,4
(fig . 4.2.23) 5 47J 20 11 1 ~ 0 ,45 55 10,6 1100 1060 2 160 6977.4
·----'
Etapele de calcul B . C ircuite sccundarc
• se stabile:;;te circuitul eel ma i dezavanta jat, ca fiind eel 6 6.4 ! [9 . '3/40.22 35 4. 1 665 98 ,-l 763.4 -
al coloanei T 1 cea mai departata in raport cu punctul de 7
racord R al retelei interioare. 1-- - -
95 31.i u J2 70 f15.8
3.3 11 06 165 127 1 -
,__i_~* 17 3/-1 0. 18 28 5.6 476 89.6 565 .6 -
• se stabilesc diametrele tro nsoanelor de pe circ uitul 9 55 17 3/4 0. 18 28 5,6 476 89.6 5(>5.6 565.6
coloanei T i, pana la racordu l R, utilizand rela\i a 4.2.6 trans- , 10 i II 16 '
I 102.J 30 I 5, 15 330 149 35 -1 79,35 1 104-l.'l5
formata :;;i datele din tab elul 4. 2.3, II 7 17 3/4 i 025 45 4,6 76s 1 14'.'. 2 9 12.2 I -
d x = J (Ox; Vx) [in] sau (mm) (4 .2.34) : --
12 7 17 m 0.25 ·15 4,6 765 142.2 9 12.2 9 122
in care:
13 1-1 : 16 I 0,29 50 45 800 189 989 190 1.2
Ox reprezinta debitul de age nt termic al tron sonului de

Tabelul 4.2.12 Dimensionarca conductelor coloanei T1 (ex. 2)

Nr. Q d R R I Z (RI + Z) L(RI + Z)
Li;
tr. [kW ] [m] [in ] [m/s] [Pa/111] [Pa) [Pa] [Pa] [Pa]
1.8 8,4 3/8" 0 ,19 55 I I ,7+ZRr=300 '1· -162 2 10.6+300=510.6 972.6 I 972,6
-----t---~--------t---;------c-:-----1------,-:c=----~---
3.3 5,.1 i 112·· 0 ,2 ·15 1,4 243 28 27 1 12-13,6
3 4.8 5.-1 I 112"' OJ - -,-XJ____,__ _ _l_.2_5- - - - - i - -
-1 8--6- - - 5(> .2 5-1 22 1785.8

I
- + - - - - - - - - - - - + - - - - - 1 - - - - : - ----J
.j I 6 .-1 6 i 3/4"' 022 35 0 ,6 210 : IJ.'.'. I 223.2 2009

0.1 I 15 J 31S·· O." - + - - - -1_2_.9_ _ _ ,_ 120 _I ____1_54__.s_ _ _ ---+-

: __ 21_4_.8_-+-_T_~1_,- ---1

_ 3_ 1_j ~-~-~ts··_ 0 16 0 - ;----

13_.2_ _ _+-__1_2_0 L - - - 158_'._-l _ _ _+-_2_78_,4_ _ ,___T-.,.~_
F _
4.1 ! 1,6 ! 3 i 3/8"' 0 .17 'i 17. 1 135 i 239 .4 i 37.J ,1 i T~F
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

in care L(RI + Z)T1 sunt pierderile de

scirc ina de pe coloana T 1 a car or
valoare este data in tabelul 4 .2. 12;
/ s = 7.0 kW@ 1 lorn = 7,o kW • echi libr ul hidra ulic in noduri se
cf T, 112 = 8,5 m ef/ \1 = 8,5 ~ stabi le$te co nsiderand ca toate
I ( \lY
coloanele sunt dimensionate a avea
L - -- - .- -- J I I acelea$i p ierderi de sarc ina la baza:
1 013 = 14 kW 1
Orr = 9.5 kW 1 ~1 = 6,4 kW L(RI + Z)co1 = 2009 Pa= I: (Rl+Z)TT
= 8,0 rn @
® /(
[,,,, 13
~mCD 11 = 9,5 m
G)
- nodul A
= 22,3 kW L{R!+Z)6 + L(Rl+Z)r2 = L(Rl+Z)1 +
0-6 = 47,3 kW I @03 >r ndd A
13 = 8,5 ~Rl+Z)T1 = Ho [Pa]
D © B in care:
L(RI + Z)6 + L(Ri + Z)r2 = 763,4 + 2009
T - - - ®i; ; 1-2 ,8 kvf - A
= 2772, 4 Pa
I 12 = 6,5 m 1
L(RI + Z}1 + L(RI + Z)T1 = 763,4..+ 2009
010 = 11 kW I
I 110 = 8 ,0 m @ 1
OT2 = 6,4 kW = 2772,4 Pa
014 = 5,5 kW 0 13 = 5 ,5 kW )(15= 9,5 m rezultatele arata ca ec hilibrul est e
= 8 ,5 m ~ perfect pentru acest nod, abaterea
18
~ __ _ _,_ __ ~,
I 19 = 8,5 m @
'. /.
1 @
medie relativa Er = 0.
- nodul B
L{R! + Z)1+2 = L(RI + Z)TT + L(Ri + Z)1

C0 ® in care:
=
L(Rl+Z)1+2 = 3292,4 Pa Ho
nod B
L{R! + Z)r1 + L(RI + Z)1 = 2009 + 127 1
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei refele de distribufie arborescenta = 3280 Pa
cu circulafie fortata. Abaterea medie relativa

(1 - a) H nod f., = I{R/+Z).. 2- [I{R/ +Z) n + 1{R/+Z)1] 100 =

R = 0
[Palm] (4 .2.36)
m I'.
in care:
I (Ri+Z)h2
= 329Z4 - 328o 100 =037 %
J-f000 = L(R!+Z)rt-nod x - reprezinta pierderile de sarcina pe 3292,4 '
circ uitul principal, de la b aza coloanei T 1 pana la nodul de
calcul [Pa] ; este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
Llx - suma lungimilor circuitului secundar [m]. secundar al nodului 8 se considera bine dimensionat.
- diametrele circuitelor secundare se stabilesc cu rela\ia: - nodul C
=
dx j(Ox; Rm} (4.2.37) L(RI + Z)1+2,3 = L(RI + Z)r3 + L(RI + Z)9+10
$i utilizand tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 $i 4.2.5. in care:
>r nod C
- conditia de echilibru este data de expresia: ~Rl+Z)1+2+3 = 3839 ,4 Pa = H0
L{R!+Z)Tl -nod ~ H0°d (4 .2.38) L(RJ + Z)TJ + L(R! + Z}9+ 10 = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
pentru care abaterea medie relativa E, nu trebuie sa Abaterea medie relativa:
dep3$easca 5 % .
f. = I(Rl+Z)1+2+3 - [I(Ri +Z) r3 + I(Ri + Z)9+10 ] 100 =
H nod - I(R! +Z)
t•
r
0 Tl- nod ·100 ~ 5% (4 .2. 39) r I(Rf+Z)1+ 2+3 .
H nod
0 3839, 4 - 3053,95 ·100 = 20 46 %
Daca abaterea este mai mare se redimensioneaza circuitul 3839,4 '
secundar CS sau se prevad dispoziti ve de reglare locala este mare, reducerea acesteia putandu -se face prin una din
pentru care se calc uleaza marimil e pentru stabilirea treptei cele doua cai:
de reglare: - redimensionarea tronsonului 10 prin mic$Orarea diame-
T~F = f (Gx, Z~F) trului la 314" care conduce la cre$terea pierderii totale de sar-
Z~,- = rt;!;od - L(Rl+Z)cs [Pa] (4 .2.40) I cina peste valoarea presiunii disp onibile in nod, solutie
Q, neacceptata;
G, =~~~~- 3600 [l/h] (4 .2.41) - introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
c,, -(t,, - t,.) ·p ,,,
reglare Thi= j (Gi a, zki) capabila sa disipeze excedentul de
presiune disponibila, I
Exemplul de calcul 3 zhi = L(Ri+ZJ1+2+3 - / L(R1+ZJT3 + L(Ri+Z)9+ 10]
Se con sidera o re\ea de distributie cu marimile geometri- ' = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa
ce $i termice prezentate in figura 4.2.23. Agentul termic este pentru debitul de fluid :
apa calda cu parametrii 90/70 °c. 0 10 11,0 ,/
Dimensionarea conductelor se face aplicand metodologia . G,0 = -3600 = 3600 = 483,35 l;h
1 c,, (t,, - t,. ) Pm 4, 18 20 -0,98
indicata, calculele fiind centralizate in tabelele 4.2. 14 $i 4.2. 15.
Analizand rezultatele se pot men\io na urmatoarele: in func\ie de tipul piesei de reglare se face op\iunea pen-
• p resiunea disponibila necesara in planul de racord R al tru unul sau doua dispozitive de reglare, ultimul caz presu-
retele i interioare este : punand montarea pe ducere $i pe intoarcere a acestora
- nodul D
L(Ri + Z)1+ 2+3+4 = L{R! + Z)r6 + L(Ri + Z) 11+ 13
in care:
H0 R = 763,4 + 520+ 547 ~978+ 2 160+ 2009 = 6977,4 Pa >r nod 0
~Rl+Z) 1 ...2,3,4 = 48 17,4 Pa = Ho
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire r. lnstalatii de lncalzire
L(RJ + Z)m 1- L(RI + Z)11, 1:; = 2009 ~ 190 1,2 = 3910,20 Pa intoarcere $i ra corduri la coloane (tab. 4.2.16);
Abaterea medie relativa • verificarea rezultatelor obtinute se face respectand con-
ditia de echilibru hidraulic, pentru circuitul fiecarei coloane
E = I(Rt+z)1+2+3+4 - [I(R1+ z)rs + I(R1+z)1i,.13] 100 = in raport cu punctul de racordare R al re\elei, dupa cum
r I,(R!+Z) urmeaza:
1+2 t-3+4
L(RI + Z)7d + L(R! + Z)RTs + L(RI + Z)1i 7 7i =
= 4817.4 - 3910,2 100 = 1883% L(RI + Z)7d+6d + L(RI + Z)Rrn + L(RI + Z)2i 7 7i =
4817,4 ' L(RI + Z)7d+6d+ 5d + L{RI + Z)RT7 + L(RI + Z)3; 7 7i :=
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hidraulica L(RI + Z)7dt6d+5d-+4d + L(RI + Z)RT1 + L(RI + Z)4i 7 7i =
permise, fiind necesara prevederea unei piese cu treapta de L(RI + Z)7dt6d+ 5d-+4d+3d + L(RI + Z)RT2 + L{RI + Z)5i77i =
reglare T/i~ = f (G13, Z~h pe tronsonul 13, pentru a prelua L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT3 + L(RI + Z)6; 7 7i :=
excedentul de presiune. i L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT4 + L(RI + Z)7i (4.2.42)
zM = L(Ri+Z) 1+2;3+4 - [L(Ri+Z)TB + L(Rl+Z) 11+ 13) , Pentru conditiile impuse sunt permise abateri medii
= 4817 ,4 - 3910,2 = 907,2 Pa relative Er ale caror valori sa nu depa$easca 5 %.
pentru un debit de fluid :
14 Exemplul de calc ul 4
G73 = 0, 3 3600 = 3600=6 15,17 llh Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de
Cp (tr t; ) Pm 4,18 ·20 0,98
distributie inelare ale carei caracteristici geometrice si termi -
Ca $i in cazul precedent se face recomandarea sa fie pre- ce sunt cele indicate in figura 4.2.24:
vazute doua piese de reglare, una pe ducere $i cealalta pe • se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de duce-
intoarcere, presiunea disipata repartizandu-se in parti egale. re, pe circuitul de intoarcere $i pe racordurile la coloane,
• redimensionarea tron soanelor prin modificarea diame- inclusiv pierderile de sarcina liniare unitare R si locale Z, cal -
trelor nu este exclusa atat timp cat este indeplinita conditia culele fiind centralizate in tabelul 4.2. 16; valorile coeficientilor
de echilibru hidraulic. de rezistenta locala L; sunt centralizate in tabelul 4.2.17;
• se verifica rezultatele cu privire la respectarea conditiei
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelelor de distri bufie inelara de echilibru hidraulic (relatia 4.2.42), valorile obtinute fiind
Se considera T1 ... T7, ca $i in cazul precedent, alimentate centralizate in tabelul 4.2.18;
cu agent termic printr-o retea inelara de conducte din o\el, • presiunea disponibila necesara re\elei inelare in punctul
care tran sporta agent termic la aceia$i parametri. de racord R se stabileste pentru circuitul coloanei cu cea
Configuratia re\elei, precum $i marimile geometrice $i ter- mai mare pierdere de sarcina (in cazul de fa\a fiind circuitul
mice sun! preze ntate in figura 4.2.24. coloanei T1):
Coloanele T1 ...T7, se considera dimensionate la aceea$i ~ = ~+~+L~+~+L~+~+~+~~
presiune disponibila, ca $i in cazul precedent. L(RI + Z)3; + .. . + L(RI + Z)r.
Etape/e de ca/cul: unde inlocuind valorile din tabelele 4.2.16 $i 4.2 .18, se
• numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru circui- ob tine:
tul de ducere $i intoarcere, adoptandu-se indicele d pentru Hf1= 8544 Pa
ducere $i i pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul • se calculeaza abaterile medii relative Er in raport cu cir-
cumularii debitelor de agent termic , de la coloana cea mai cuitu l care are valoarea pierderilor de sarcina cea mai mare:
departata catre cea mai apropiata de planul de racod R al
re \elei; E =
I(Rt+Z) (dti-+RT,)max - I(Rt+Z) (d+i+RTx ) . 00 S 5 %
1
• diame tre l ~ tronsoanelor se stabilesc in functie de debi- ( I(R!+ Z)(d +i+RT x )max
tul de agent termic tran sportat $i viteza economica reco-
mandata (tab . 4.2.6), utilizand relatia 4.2.6; Anal izand rezultatele centraliza te in tabelul 4.2.18 se ob-
• pierderile de sarcina liniare $i locale se determina cu serva ca echilibrarea hidrauli ca este asigurata pentru circui -
ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 $i 4.2.5, valoarea acestora fiind tele coloanelor T 1, Ts, Ts $i T 1 intrucat abaterile medii rela-
centralizata separa t pentru conducta de ducere, de ' live sunt sub 5 %.

Tabelul 4.2.15. Valoa rea coeficienf ilor d e rezistenta locala L~, pentru d istrib ut ie arboresce nta (ex. 2, 3)
Nr. C urbe Ro bind
lr. r/cl = 4
v I "x cl I cl, TI'S TTi
trcctre
If,
!
l 2 . 0.3 = 0.6 v 1/v ; =0 .2210 .28=0 ,78 ti 1ld2= 3/4"/ 1"=0,78
I 1.7 1.8 - 4 .1
2 - v 2/v3=0.22/0 ,22= I - I 0 0 - 0
3 - v 3''', =0 2810 .4 2=0 .66 - 0,3 0.65 - 0.95
I

4 - I v,iv 5 ~ 1 ,42/0 .45=0 ,93 - 0.1 0, 1 - 02

I

5 2 · 0 ,3 = 0 ,6 - l - - - 2 · 5 = IO IU .6
I
6 ')
. 0.3 = 0.6
I
,· 6 /v ~ =O .'2210.28=0,78

I
d 1 ·'d ~ = 3!-1 " .' I "=0.78 I ,7
i 1.8 i
- i .u
7
I - \'7/v3=0.32/0.28= 1.14
I - l.S 15 -
I 3 .3
I'
8 I 2 . 0,3 = 0 ,6
! v8 tv 10=0. l 8/024=0,75 d 8id 10= l 2
i
3 - i 5,6

9 2 0.3 = 0.6 v<Jv IO=O. 18/0 24=0,75 d9td io= I '2 3 - 5,6
!
10 - l \' io'\·,=0.24/0 ,42=0 57 - ..1,25 0.9
i - 5 .1 5
II
I
'2 0.3 = 0.6 I --
VI 1fV1 _;=0_25/(l ,29=0,86 d 11 /clll=I
'
1,6
i 3 ! - I H
I I
12 :' . 0.3 = 0 ,6 \' 1 ~/\' 13=025/029=0,86 d 1!/cl 13 = I 1.6 3 - I .J .6
13
I - v 11/v5=0.29/0 ..J 5=0 .64
I -
l 3.5 II I - .J .5
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

• ec hil ibrarea hidraulica pentru coloanele T2, TJ :;;i T.i se h; = ho + 4h + h i, hi,= ho + 4h (4.2.44)
poate rea liza prin: • pierderile de sarc ina unitare medii Rrr: corespunzatoare
- redimen sionarea racorduril or acestora micsorand diame- presiunilor dispon ibile HBP;" si HBc se calc uleaza cu rela\iile:
trele tro nsoanelor, urmarind cresterea pierder ilor de sarc ina (1- a) ·H min
(in tabelele de ca lc ul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele redimen- R mm = R mm = DC (Palm] (4.2.45)
sionarii sun t marcate cu asteri x; se cons tata ca redimensi-
ma mb Ii
onarea racordurilor nu poate as igura echilibru hidraulic ne- (1 - a) Hmax
cesar decal pentru coloana T2 abaterile medii relati ve c:;. R max =R max = DC [Palm] (4.2.46)
ramanand m ai mari de 5 % pentru co loanele TJ $i T4;
ma mb Ii
- prevederea de organe de reglare, p e racordul de ducere in care Li este lungimea totala a c irc uitu lui maxim, calculata
si intoarcere (numai pentru coloanele TJ si T4) treptele de pentru fi ecare solu\ie in parte:
reglare a aces tora fiin d: T"t~ = f (GTJ, T~l = f (Gr4, Z~M Zlh. - racordar e directa (a)
in care: Lia = 2-(ho + 4h + h i) [m] (4.2.47)
- racordare cu BEP {b)
Z:,;= 683 Pa; Gr3=-- -- 3600=
a3 3600 = 242 1 It h
~~ J
Llb = 2-(ho + 4h) [m] (4.2.48)
Cc (11 - t) p,., 4. 18 20 0,98 • diametrele conduc telor se ob\ in cu rela\ia:
a.
Z:,;= 1010 Pa; G;, = - - - - 3600 = 3600 = 242 1 It h
~~ J dx = f {Rm; Ox)
in care Rm E [R;;;in, R;;;ax ], iar Ox reprezinta debitul de
Gp (t,, - t,) Pm 4,18 20 0,98
1 agent termic al tron sonului, exprimat diferen\iat in fun c \i e de
4.2.8.5 Dim ens ionarea conductelor instalafiilor de inca /zire modul de intoc mire a tabelelor de calcul pentru:
cu circulafie forJata ~i distribuJie indi viduala ' conduc te din o\el - (cJlL) [kW] (tab. 4 .2.3);
M etodologia de calcul este cea men\ionata pentru insta - • conducte din c upru (G}u) [kg/ h] (tab. 4.2.7), valoare
la\iile cu c irc ula\ie for\ata, cu prec izarea ca instala\ia inte- ob\inuta din debitul de agent termic al tronsonului [kW]. cu
rioara la consumatori (fig. 4. 2.25) poate fi prevazuta cu: ajutorul expresiei:
a - MTH, echipat cu componente ce p ermit racordarea
direc ta; ~u = Cff -3600 (kg/h] (4.2.49)
b - MTH , echipat cu componente ce includ BEP.
Cp · .1 t
• in ambele cazuri, opera\iile de dimensionare se incep cu • conducte tip polymutan - ( G:J,
exprimat in l/s (tab. 4.2.9),
stabi lirea v alorii presiu nii disponibile de la baza coloanei, valoarea obtinuta cu ajutorul expresiei:
Hoc care necesita sa ti sfacerea raportului dintre presiunea
pompei Hp $i presiunea term ica m edie Hrm: GP= Cff [l/s] (4 .2.50)
(4 .2.42) x Cp ·.1t·pm
H
_ P_= O 5 .,. 1 • Pierderile locale de sarcina Z se de termina in functie de
H rm '
caracteristicile materialelor utilizate p entru armaturi $i
:;;i care duce la relatiil e presiunii disponibile conducte. Astfel p entru :
H&'/g = 1, 5-g H -(p; - Pd) (Pa] (4 .2.43, a) • conduc te din o\el utilizand tabelele 4.2.4 :;;i 4.2 .5.
H&'tf = 2-g·h··{P; - Pd) [Pa] (4 .2.43, b) • conducte din cupru:
unde inal\imile coloanei h. p entru cele doua variante de Zcu = Rx · Llech [Pa] (4. 2.5 1)
ec hipare a MTH sunt: Lfech = iech · L; [m] (4.2 .52)

' /t;'\°'7=9,5 kW

Or = 7 kW
l rs = 1,0 m
@
""· I •
Q T6 = 7 kW
1r6 = 1,0 m
@ cf/jf'C}) IT7 = 1,0 m

//1/ -~ cf·1
@

I I
__L __ _ _ _ _ .- _ _ _ _ __
f
_ _L __ _ r_ - ~\
0

7
Od = 47,3 kW
Id = 22 m lr
O, = 7 kW
I, = 46 m
I
I
@ Or = 14 kW
I,= 16 m
I I ® 0, = 23,5 kW /
.1 i
/
t\ Ort = 6,4 kW
i I,= 9 m / In = 1,5 m
\I i
\ @Pd = 40.3 kw I @ Qd = 33,3 kW 4
Od = 23,8 kW /
Id = 46 m Id = 16 m d Id= 9 m +'--'-- -< d Od = 17,4 kW
3
Id =. 19 m

W Od = 5,5 kW . r,:;::;., Od = 11 kW r 0, = 29,9 kW

4
~ Id = 16,0 m \ ~ Id = 14 ,5 m \
I, = 19 m
\
®
r 0, = 41,6 kW\ \., ~~, = ;::; kW ' \\ Or2 = 6 4 kW
• I
r
= 16 ' 0 m \. \.. \::!V r = • m •'. \
Rr2 '
lr2 = 1,5 m

t----~,:~~
7
r 0 = 47,3kW I I \ \ \ \ I :;

:-~: ~ ~:k~~
)T ',:::R- J~--''_
I, = 22 m

-- f'J};@
lr4 = 0 ,5 m
14 ~
\!:1' --
113 = 0,5 m T3
@

Fig. 4 .2.24. Schema de ca lcu l a unei retele de di stributie i nelar a cu c ircu latie fo rtata.
 / /--

L lnstala!ii de incalzire

in care: ec hipare a acestuia;

- iech este lungimea echivalenta unitara in functie de viteza a- - CV - conducta verti cala de alimentare bitub ulara, de
gentului termir $i de diametrul conductei, pentru ~ = 1 (tab. 4.2.8); conducte din o\el, cupru sau polymutan.
- .Q - suma c oeficientilor de rezistenta locala_,(tab. 4.2.4) b. - racordarea prin BEP
Pentru simp lificare, in aplica \iile practice se .renun\a de-
H;;:::: L, (Rl +Z)ev +ZaEP:::: H;';( (4 .2.56)
seori la exprimarea separata a pierderii locale de sarc ina
Zcu, aceasta exprimandu -se numai in functie de pierderea in care:
de sarc ina liniar a: - ZaEP sunt pierderile de sarc ina locale in butelia de ega-
Rxfx + Zx = Rx·(lx + D ech) [Pa) (4 .2.53) lizare a presiunilor.
- conduc te tip polymutan, •. Dimensionarea conductelor pentru reteaua ori zontala de
p v2 distribu\ie de la consumator se face \inand searna de viteza
Z p =~
2 I~ [Pa) (4.2.54) economica (tab. 4.2.6), caracteri stic ile tehnice ale pompei
de circula\ie, care in cazul acestei variante sunt:
in care: • inal\imea de pompare
- Vx este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [mis]; HPco = L(Rl+Z)eo [Pa] (4.2.57)
- .Q - suma coefic ientilor de rezisten\a locala tab. 4.2.4 ; • debitul pompei
• se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
consumatorului ·eel mai departat) aplicand rela\ia · 4.2.6 Gpeo = IOeo -3600 [m3/h] (4 .2.58)
CP· L'if Pm
transform ata:
dx = I (Ox, Rmx) sau dx = I (Gx, Rmx) In care:
luand in considerare $i modul de racordare la coloana - L(RI + Z)eo sunt pierderile de sarcina pe reteaua de
(direct sau c u butelie de egalizare a presiunii); · distribu\ie orizontala de la con sumator racordata la BEP [Pa);
• conditia de echilibru hidraulic pentru fi ecare din circui- - LOco - suma debitelor de caldura din circuitul c onsu-
tele c oloanelor celor doua moduri de racordare este: matorului [kW] .
a. racordare directii • Dimensionarea c ircuitelor intermediare (MTH2 .;-. MTHs)
se face stabilind presiunile disponibile in fiecare racord, in
H'{f/; :$ 2:, (Rl +Z)co+ZMrH+ L,( RI + Z)ev :$ HEJc (4 .2.55)
func \ie de care se stabilesc diametrele $i se verifica condi\ia
in care indicii pentru p ierderile de sarcina au semnificatia de echilibru hidraulic.
urmatoare: a. - racordare directii
- CO este re\eaua orizontala de distrib u\ie de la consuma- • presiunea disponibila
tor care poate fi arborescenta, radiala sau inelara, realizata f-18 TH2 = i (Rl+Z) - /-/'f;/;
, 1
cu conduc te din o\el, cupru sau polymutan; (4.2.59)
- MTH - mo dulul termohidraulic in functie de nivelul de
'ws rHS = frR/+Z)
1
- 4/-l'ft;,I;
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelor retelei in care:
de distributie inelara (ex. 4) J-l'ft;,i = 0 ,5-g·h ·(P; - Pd)
Nr. IQ d v R I(; R · I Z (RI+ Z ) I(Rl + Z) • pierderea de sarcina liniara unitara medie
tr. [kW] (m] (in] [mis] [Palm] [P a ] [Pa] [Pa] [Pa] (1_3 ). HMTHx
A. Re\eaua de duccre RMTHx = o [Palm) (4.2.60)
m I lea
Id 55 16 3/4 02 30 0 .6 480 12 492 5395
2d 11 14.5 024 30
I 1.1 5 435 23 458 4903 in care:
3d 17,4 19 I 1'4 02 25 25 475 50 525 4445 - MTHx este presiunea disponibila in fiecare racord [Pa];
---+- - - ! --+-- - - !
4d 23.8 9 I 1•4 029 32 0 ,35 ! 288 14 302 3920 - Dea - lungimea tronsoanelor conductelor de distribu\ie
5d 33.3 16 I 114 :0.42 60 0 I 960 ! 0 960 36 18 de la consumator [m] .
• diametrele conductelor se determina aplicand relatia 4.2.6.
1~6d _1_6-1--1-1•_1_0_._37~1··-4-2_--+_o_.J_-,l_6_7_2--+-_2_4--+·~6-9_6-+-_~_-6_s_8__,
--+_4o_._3~fl{
7ct 47.3 22 1 1-:' :o.44 65 ! 5.6 ! 1430 532 1962 1962
dx =j (R';;1,THx, Ox) (4.2.6 1)
• verificarea calculului de dimensionare cu rela\i a:
B. Retea11a de intoarccre
Ir 7 16 314 0 25 42 0 ,8 6 72 24 696 6095 Tabelul 4.2.18. Verificarea condifiilor de echilibru
1-2-r +-1-4_,__16- i I 029 i 48 0 768 0 768 5399 hidraulic ale retelei de distribufie inelara (ex. 4)
3r 12 3.5 9 -~ 0.281 30 I 3 270 11 7 387 463 1
1--4-r +-2-
9 -.9+--l-9-t---
I -1,-
4 -ru- _-37- i--4-s-+-l.Sim 126-+-l-0_3_6 -t--4-2-44_ , Condi\ii Numa rul d e ordine al coloanei
Sr 36,3 14 .5 l 1.~ 0 ,35 35 <~~ 15 522 3208
de cchilibrare
hidrauli<'a TS T6 T7 Tl T2 T3 T4
6r \4 1,6 16 I I '~ 0 ,37 45 I 03 720 21 74 1 2686
I(RI + Z)d 1962 2658 36 18 3920 4445 4903 5395
7r 4 7.3 22 I 1'-' 0 .-14 65 J 5 .6 !1430 5 I5 194 5 19-15
I(R I +Z), . 6095 5399 4631 4244 3208 26S6 1945
C. Raco rd?irilc co loane lor la retea
RT5 7 I ; 314 10.25 45 45 45 135 180 - I(R I + Z)d,, 8057 8057 8249 8 164 7653 7589 7340
RT6 7 I : 3/-1 j0 .25 -15 4.8 I -1 5 1-\4 189 - I( RI + ZJRTx 180 189 295 206 180 100 42
RT7 9.5 I i 3/.J i 0 ,32 70 4,5 I
70 225 295 -
I URI + Zld+ .. RT' I 8237 8246 ! 85-14 8370 7833 I 7689 7382
RT ! 6,-1 3 3/-1 10.22 35 .u ! 105 103 !06 I - I
£r S"o ! 357 I 3.46 0 l 2.01 !I 8,3 9,98 I 1357
RT2 6.4
~ 3/4 10.22i 35 3.1 ! 105 75 I 180 -
'
' I 112• I 0.4 160 2 480 120 600 - ZRF 0 0 0
i 0 I 709 853 1160

RT<· 5 .5
I
I I i 3/4 ; 0.2 I 30 II 3.5 30 70 100 - IlR I + Z)*Rh !
!
-
I
I - - i -
I 600 i 270 i 192
-1 I I
I I
- !I 7 -'3~-
i I l /2' 0 .3.:J 120 I 2.5 120 150 270 -
D:RI + Z)' dtt+ RT' i I - - I - I - I' s-s-;
- • :i 78'9
I I I II 314 . 0.2 30 I' 0.6 30 I 12 42 - I I
!
I 7 .99 I 11 .82
I
RT.J i 5.5
I
!
! I : 1/2• iOJ-:t 120 I 1.2 I 120 i 72 192 -
('
I
Cj(
I -
I -
! - i - I 3.38

! ('8'- Ii 1010
I
•· tran sformare de diamctru z •· ~F
i - i - - - -
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

L(R/+Z}MTHx. CO 5 H(J1THx (4.2.62) rial termop lastic tip POL YMUTAN. Echiparea modulelor ter-
p entru care abaterea medie relativa Er <; 5 % mohidraulice se considera de tipul celei prezentate in figura
b . racordarea prin BEP 4.2.4a pen tru racordarea direc ta si figura 4. 2. 4d pentru ra -
• presiunea di sponibila cordare cu BEP .
f-16TH 2 = L(Rl+Z)5 - H'f-':i': • indiferent de natura materialului din care se rea lizeaza
reteaua ·de conducte , presiunea disponibi la necesara la
(4.2 .63)
baza coloanei este aceeasi si se determina din condi tiile
~WH5 = .f (Rl+Z) - 4f-ff':ii·
5 '
4.2.43a si 4.2.43b dupa cum urmeaza :
a. racordarea direct.ii.
· celelalte opera\ii sun \ indentice cu cele mentionate la ra- HEB = 1,5 g·(ho + 4h + h i)'(P; - Pd) =
cordarea direc ta. = 1,5·9,8 1·(1,5 + 4·2,7 + 0,65) 12,47 := 2376,27 Pa
HEt/ = 2·g·(ho + 4h + h 1)-(p; - Pd) =
4.2.8.5.1 Retele bitub cu distribufie arborescenta = 2·9,81·(1,5 + 4·2,7 + 0,65)· 12,47 := 3168,35 Pa
b . racordarea prin BEP
Exemplul d e calcul 5 HEB = 1,5·g·(ho + 4h)'(p; - Pd) =
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii = 1,5·9,8 1·(1 ,5 + 4·2 ,7)·12.47 := 2257 Pa
de incalzire bi tub cu circula\ie fortata si distribu\ie individua- HElx = 2·g·(ho + 4h)-(p; - Pd) =
la, alcatu ita in sistem arborescent. Caracteristicile termice si = 2·9 ,81·( 1,5 + 4·2, 7)·12,47 := 3009 Pa
geometrice sun\ cele din figura 4.2. 25a considerand ca re- • pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare
teaua de conducte va fi alcatuita din otel, cupru sau mate- presiunilor disponibile HE/; si HEtx se calcu leaza cu rela\iile:

Tabelul 4.2.17. Valorile coeficientilor de rezistenta locala L;, pentru reteaua inelara (ex. 4)
Nr. C urbe ,. Iv, Rob inet
d I d, TTS TTi II;
tr. r/d =4 trece re
A . C ircuitu l de ducere
l<l I 0.3 = OJ v 1&'"2d=0 ,2/0 ,24=0 ,83 0 ,3 0 ,6

1.1 5 1,15
2 ,5 2,5

035 0 .35
0 0
0.3 0.3
7d 2 . 0 ,3 = 0,6 5=5 5,6
B . C ircuit ul de lntoarcere
Ir . 0 ,3 = 03 0,5 0.8

2r 0 0

Jr 3 3
4r d4/d5,= l 1/4/1 l /2=0.86 1,8 1,8
5r \'5/ v6r=0 ,35/0J7=0,94 0 ,25 0 ,25

03 0,3
7r 2 0 ,3 = 0 ,6 .5=5 5,6
C. R3cordurilc colo3nelor
RTS 4,5 4,5
"Rr 61v,.i=0 ,25/0 ,37 =0,67 35 I
RT6 ... l 4,8
V R 1'6/v 2d=0 .25/0 ,29=0 .86 1.3
vRr/ vsd=O,32/0 ,42=0 ,76 3
RT7 I •• 4 .5
"RT2/v3,=0,32/0,28 = 1.14 1 ,5

. "RTl/V4J={)·22/0 .29=0.76 3
·-·""-- ··---------- 4 .3
·- \'Rn /v4,=0.22/0 1,3
. RTI •. ---+-- - - - ,37=0.59 dRT1 /d4,=0.59
vRT2/v .ld=0.2210.2= I .I 1.8
·-·. ··-· ..... -·-···--···-- ............... --·-· .. - - - ------------ 3, 1
I \'RT!/ v 5, ~0 .22/0 ,35=0 ,63 d RT2/d5,=0.) I 1.3
RT2 j ..
vRT:' *i v Jd=O.4/0 .2=2
, .R.I :> ' Iv5,=0 .-'l .'0 .35 = I .14
... 1-·· I\·· · · ·· · j
- . I
I
2
I
I J<T /v , .1=0.2/0]4=0.83 ! ')')
~.-

,.RT) v0 ,=0.210 .37=0.83 + l ,3

35
RT3
"Rn* /v:> J =0.34/0.24= 1.14 1.5
"RT}' / v6!=0 ,34/0 .3 7=0 .92 I
I \
2.5

RT4
\ '!ff.I/ \' 7 I --0 ,2/0 _4.1=O _.1 s _ o_.~J 0.6
"RT4' /v7,=<J ,34/0 .44=0 .77 1.2
I 1.2
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

a. racordarea directa ' de circula!ie de pe circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 con siderat

(1 - a) H""" (1 - 033) r'37627 secundar se stabilesc in ipoteza adaptarii schemei din figura
R3 = DC = ' L ' = 41,9 Pa/ m 4.2.4d.
111
"· II 38
• inal\imea de pompare
LI = 2·(ho + 4h) + (11 + 12 + '3 + 1,1) = Hpco = L{Rl+Z)co = L{Rl+Z)A = 1473,7 0 Pa
= 2·(1,5 + 4·2,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m • debitul pompei
(1 - a)· Hrriax 9
R" - DC (1 - 0,33)3 168,35 = 55,86 Pa/m Gpco= IOco 3600 = .00 -3600 = 0,4 m 3 / h
max - II 38 Cp · .M · pm 4,18 20 968,4
b. racordare prin BEP • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun-
(1- a)·H nun dare (2.1, 3.1 $i 4.1) ale caror pierderi de sarcina sunt pre-
R b = DC (1 - 0,33) 2257 = 61,47 Pa/m
mm II 24,60 zentate in tabelul 4.2. 19 A se face prin verificarea condi\iei
de echilibru hidraulic in noduri. Egalitatea pierderilor de sar-
LI = 2·{ho + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24,6 m cina aferente circuitelor care converg catre un nod se obtine
1- a) ·H"lilx ( ) introducand pe circuitul secundar o pierdere suplimentara
R b =( oc - 1- 0,33 3009 = 8 1,95 Pa/m de sarcina ZRF-, prin reglarea robinetului cu dubla reglare
max II 24,60
(Rdr) ala$at corpului de incalzire. Astfel:
• valorile Rmin $i Rmax permit iden tificarea zonei de stabilire - pentru c ircuitul 2. 1
a diametrelor necesare , in tabele sau diagrame de calcul, L{Rl+Z)2 1 + Z/i/ = 156,4 + Z/i/ = L(Rl+Z)i = 366,6 Pa
fiind permisa adoptarea altor valori mai mari sau mai mici Din condi\ia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
cu condi\ia ca, in final, valoarea medie sa
fie intre limitele reglare Tfi.,J a robinetu lui ata~t corpului de incalzire 0 C2,
stab ilite mai sus, adica: Rmin <; ~?finu 7 <; R max. Tfi.,J = f (fo. 1, Zfi.,J ), in care:
0 pentru retele de conducte din otel , diametrele $i p ier- l Zfi.,J = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa
derile totale de sarcina sunt cen tralizate in tabelul 4.2.19, in · 0 21 2 10
care dimensionarea urmare$1e un circui t orizontal si tuat la G2 1 = 3600 = • 3600 = 93,421/h
GP M Pm 4,18 -20 ·0,968
ultimul nivel (tab. 4.2. 19 A) $i doua varianle de racordare la
coloane: varianta c u racordare directa
(tab . 4.2.19 B) $i varianta cu racordare
d irecta prin BEP (tab. 4.2.19 C). Stabi-
lirea coeficien \il or de rezisten\a locala, Racordarea
directa 4.1

' _t_ _ _ ;_ _ _ _
prezentata in tabe lul 4.2.20, se face
\in and seama d e rezisten\ele locale re- Dk ~',_
-·_oc,
. 1E
zu ltate din configura\ia re\elei orizontale i' SEP '\ . _ 2soo w I~
$i verticale (fig. 4.2 .25a), utilizand datele
din tabelul 4.2.4 . Oiametrele conduc-
'
:---r ? ____
'
'
0
[ 11
....,£
telor $i vitezele agentului termic in con-
ducte se stab ilesc in acord cu datele
din tabelul 4.2. 3, utilizand banda de va-
lori Rmi11 < Rm < RmaJ<.
• verificarea rezultatelor din tabelul
b
\
13 = 2,8 m
W
2 2
I
0 = 2,5 kW
12 = 3,2 m
0 = 2,5 kW· E
1 1
I1 = 4 m
• N

1 11
I
I "':
• .<:
4.2. 19 se face comparand pierderil e to -
tale de sarcina cu presiunile disponibile
VE3
I '
calculate pentru fiecare varianta de ra-
cordare.
- O E3 "=8.2 ·- 1
kW
a. racordare directii /~
/ SEP \ i~
- suma pierqwilor totale de sarc ina •J I
,N

(r00 t~)
I II
L(Rl+Z)JVCO) + L(Rl+Z)B(CV) + ZMTHI = i .<:
~ 1 473,70 + 93B,09 = 24 11 ,79 +ZMTH1 Pa _s_E_2_ j
unde pierderile de sarcina aferente J /
"--. ______,.. OE 2 = 8,2 kW
MTH1 depind de var ian ta de echipare Racordare cu SEP
[E
adop tata; ' "-..

- condi\ia de ech ilibru hidraul ic este I~

' .<:
H'Bt = 2376.27 < L(R1+z)A+B + zMrH, =
=24 11,79 + ZMTl-11 < H'!}{;x = 3168,35 Pa ______ __s_E1_ !
OE 1 = 8, 2 kW
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcina
IE
I ""-
pentru c ircuitul vert ical, din amonte de I (\J
, II
BEP i .<:
1rm+Z)cv +ZaEP = 2383,30 + Ze[P Pa. _____'V_E__ ;
un"i:!e pierderile locale de sarcina in Op = 7,8 kW !E
butelia de ega lizare a presiunilor ZBE:P ' lf)
I -
Q
'~
este in functie d e geometria acesteia $i -~ I II
regimul hidraulic. I lg = 3 m
IZ
- condi\ia de echi libru hidraulic este: ----- - -------------- ~
Hoc
H3'(;' = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP =
2383,3 + Za[P <
Fig . 4.2.25a. Sch e m a d e calcu l pentru in stal a) ia bitub cu circulatie fortata pen tru
< H'!}['f = 3009 Pa
consumatori individua li , c u racord are directa ;;i BEP c u distribu)ie arborescenta.
- carac teri sti ci le hidraulice ale po mpei
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
3
- pentru c ircuitul 3. 1 2 L (Rl+Z)J 1 +Z~/ = 2 14,0 + Z~/ = L(Rl+Z) = 867,7 Pa,
1
X(Rl+Z)J 1 + Z~I '-' 146,4 + ZiV c~ L(Rl+Z) = 600,2 Pa. pentru care tre;:ip t;:i de reglare Th·1 a robin etului ata:;;at
pentru care treapta de reglare Ti/ rob inetului atasa t cor- a corpu lui de inca lzire OcJ, es te T~/ = f (GJ 1, Z~/):
pu lui de incal zire OcJ. este T~I = f (G31. Z~,!i in care:
in care: Z~/ = 867,7 - 2 14,0 = 653,7 Pa
Z~I =600,2 - 146,4 = 453,8 Pa
2 30
G4 ,= 0 41 3600 = · 3600 = 10 2.321/h
31 2 Gp .J I Pm 4,18 20 0,968
G3 1 = 0 3600 = · 1° 3600 = 93,42 1/ h
GP .d i Pm 4,18 -20 ·0,968
• circuitele orizontale corespunzatoare celorl alte nive luri
- pentru circuitul 4.1 (E3, E2, E1 :;;i P) se dimensioneaza dupa aceea:;;i metodolo-
gie calculand presiunile di sponibile coresp unza toare fiecarui
Tabelul 4.2.19. Dimen sio narea tronsoanelor ?i evaluarea nivel, dupa cum urmeaza:
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale, a. racordare directii (tab . 4.2. 19 A + B)
cu conducte din ofel (ex. 5)
Nr. Q d v I R IC: R . I z (RI + z I( RJ + z HMTH
O
2
= ~(RI
L
+ z) - Hela/
Tm
= 172850
'
- 165 ' 15 = 1563 ' 35 Pa
lronson lkWl [ml finj fni/sJ!liPa/rnj · [Pal fP:i] [Pal [Pa] 1

A. Conduc te o ri zontal c cu di stributie a rhoresce nt :i unde:

1 ! 25 I 8 1/2 10. 16 ! 30 ii0.55 240 !126 ,61 366.6 I 366.6 H;: = 0,5 g h(p; - pd )= 0,5 9,812,70 12,47 = 165,15 Pa
1

2 I 4.6 6.4 i 3/-l 022 1 ~ s OA 224 9.6 233 .6. 600.2

6
J 6.7 S.6 3/·I ,0.2-tl -10 I I 5 L~..\ -1 3,5 2675 867,7 H"m 13
= '(Rt +z) - 2 ·Heiai = 1842,3 - 2 16515
D L ~ ' = 15 12' 0 Pa
4 9 6 S i 3/4 ~,32 ! 70 2,6 476 I 30 606 1473.7 1

2 .1 '.U I .3 ! 1/2 0.131 20 16.3 26 130.4

1
IS6.4 i T~}
I

L
4
. H DMTl-! = '(RI
7
+ z) - 3 HelaJ
Tm
= 2073 35 - 3 165 15 = 1577 9 Pa
' ' '
3. 1 2. 1 1,3 I l/210.13 1 20 IS.05 26 1120.4 146,4 I T1} 1
8
4.1 2,3 1,3 112 10. 1s1 2S ; 16.5 32.5 181.5 . 2 14 j T~} H~rHs = I(Rl + Z) - 4 H;~; = 2234,79 - 4 165, 15 = 157 4, 19 Pa
1
B . Conducte verti ca le c u racordare dircc t:i
- s 9 8.4 1 lo .i sl 20 1.4 168 86.s 2s4.8 I2s4.8 Presiunea disponibila ob\in uta p entru fi ecare nivel se con -
6 17 2 S .4 I 11• - -0 _-2-+l- 17_ i_ l._1-+--9-1-.8-+--
2-2 -+--
I 1-3-.8--+-I_3_6_8-.6--< suma pentru acoperirea pierderil or de sarcin a pe c irc uitele
7 2S,4 SA I 114 0.3 i 35 0.95 189 -l 2.7S 231.7S 600,35 orizontale L(Rl+Z)co :;;i a pierderilor de sarcina locale in mo-
8 j 33 .6 SA 1 1 1~ 0181 2S l 0.66 135 2S .74 160.7-l 76 1fJ9 dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizon-
- - + - - - + - -- - + - - - t - - - - + - - - -----1
_ 0__~ 4_ -1 ~--3~1 _1_1_
1._ r- _~
o_J_
s~1. _-1_s~_o_.0~_1_
3s~_4_2~_17_7~\_9_3_s_n___,9 tale se face aplican d aceea:;;i metodologie de ca lcul cu res-
C. Conducte vertic3le cu racordare prin butelie de cg.aliz.area presiunilor (BEP) pectarea conditiilor de ec hilibrare hidrau lica.
s 9 8.4 3/4 OJ2 70 0 ,6S S88 32.5 620,5 I 620.5 I
_ 6 17.2 ! 5.4 l I 0,36 j 70 0 378 0 378 998,5
7 2S .4 S,4 I 0.521 120 : 0 64 8 0 648 1646,5
8 33.6 S.4 I 1,; 0,42 I 60 0.72 324 64.S 388.S 203S3
9 4 1.4 I 3 \ I 1'4 10.S:'.i 90 l 0.6 270 78 348 2383.3

Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilor de rezistenta locala L~, pentru reJele bitub orizontale ?i conducte din oJel (ex. 5)
Nr. Co rp Curbe Robinet
tronson incilzirc Rdr - C po rid =4 vI ' 'x TIS TTi trecere
A . Conduc tc orizontale c u d istributie arbo resce nta
2.5 -1 2 2 · OJ V1/Vz = 0,16/0.2 2 = 0.73 0 ,5 \ 0 ,9S - 105S
-- 2 I
_ 3_ -~~~·-i-~---
- I -
-+--_-+---2-.-0-,3--+-----v-,f-v-
.-
-
v~/v3 = 0.22i0 14 = 0.92
= -0-2_-1_'0_.3_2_=_0_.-
- 0. 1 OJ - 0.4
7S----t---0-.3-+----0-.6-rj,--_---+--l-.5----1

-~1·
---i----=2_~ _I _ _--1 ...._,f------2-+i--21 -.. -OJ
4 - - I - 2. I 2 2.6 =

1
0-
J--+----- ,.~-.-1,-
- - - -+-
· - - - - - - - + - - ----l---
1 2· _=_0___13-,..o- _-,,2
- -1-- - - - - - -- -- - - - -
- =-o-..i_3__ - -+--7--+--o- _5__,l_______,__- - -•
16 3
3 .i 2,5 ., 2 l · 0,3 V3 /v 3 = 0, 13/Q,24 := Q.54 5j l 0.75 - 15,Q)

,__ 2-.5- - _ _, __-1_~_2_~i__1_._o_.3_~_ _ _ _v_•._

4.1 .......,,- - - if_v,_ =_ o_.1_s1_o_J_2_=_0_.4_7_ _ _~__1_~l _o_.7_~! _ _-_ _~l_1_6_5_--l

T-_
B. Cond11c tc ,·e rticak cu racu rd are c!Lrect3

__ _s __ 6 i _ 0_. 9_ .,.._ _-_ _-+_ _1_. 4_ _ ,

1__-_ __,_____-_ __,______"_s1_v_ _=_o_.1_8_10_2_=_ 0 ._9_ _ _ __,__ o _5...•-
....
- vrJv 7 = 0.2103 = 0.66
r=- - - 0 .,
6 07 1 - 1 11
7 -- v/ v8 = 0.3/0.38 = 0,71 0 .2 \ 0.75 - 0.9S
8 - - l -=-1i--_-+---_---r-----V-3-
/ V-.9-=-0-.2-8-/Q-.-
3 8_=_0-
.7-
4 ----+,-
0-2- 8 ~j- 0_
,3_8 -t---_---+--0-,6-6-1

-_ 9 i - .J-==i - 2 oJ
C. Conduclc ,·erticalc cu racordare prin buteli e de egalizare a pres iunilor <BEP)
! - - - i - I o.6

-- ~~- ~ - - v5iv., = 0.3210 .36 = 0,SS I o.2s 0,..\ I 0,65

:::·:·:::,:~::;:,'.
0 ! 0 0

- :,_1. - -=: I==-- = =- -

0 0 l
I
I
0

, -~
0.22 0.5 0 .72
- l - - 2 . 0 ,3 -
-----1-----1------1~-----+-----l
!
I
0.6
 Capitolu l 4: Sisteme de lncalzire L lnstalatii de lncalzire

b. raGordarea prin BEP (tab . 4.2. 19 C) dare (2. 1, 3.1 si 4. 1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre-
zen tate in tabelul 4.2.2 1 A se face urmarind aceeasi meto-
HMTl-/2 = °"(R! +Z) - HelaJ= 620 50 - 165 15 = 455 35 Pa
D L 5 Tm ' ' ' dologie indicata la re\elele de conducte din otel. Astfel:
6 - pentru c ircuitul 2. 1
HMTH3 = "L (R! + Z) - 2 H Tm
eta1 = 998' 50 - 2 165 ' 15 = 66820 Pa
D ' L(Rl+Z)2 1 + z~/ = 184,0 + z{:i/ = L(Ri+Z)t = 249 , 12 Pa
5
7 Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
4
H~ rH = I (Ri +z) - 3 H;::1 = 1646, 50 - 3 165,1 5 = 11 5 1,05 Pa reglare T~/ a robinetului atasat corpului de incalzire Oc2,
5 care este: T~/ =f ( fo. 1, Z~/), in care:
8
H~rns = I (RI + z) - 4 - H~:i = 2035,30 - 4 ·165,15 = 1374,70 Pa z$/= 249, 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
5 0 1 2 10
Gz., = 2 3600 = · 3600 = 93,42 Vh
GP LH ·pm 4,18 ·20 0,968
Presiunea disponibila obtinuta pen tru fiecare nivel se con -
suma pen tru acoperirea pierderilor de sarcina pe conduc tele - pentru circuitul 3. 1 2
de racord ale BEP la coloana de ali mentare si a pierderilor L(Rt+Z)3 1 + zi;J = 184 + Zii/ = L(Rl+Z) = 724,77 Pa
locale de sarcina in BEP . pentru care treapta de reglare ' r~/ a robinetului atasat
Circuitul secundar se dimensioneaza asemanator circuitu- corpului de incalzire Oc3, este T~/ = f (G3. 1, Z~/), in care:
1
lui 1, 2, 3 si 4 pierderea de sarcina fiind acoperita de o Z~i= = 724,77 - 184,00 = 540 ,77 Pa
pompa de circ ulatie montata pe acest circ uit. Caracteri stici- 0 31 10
le hidraulice ale pompelor se stab ilesc tinand seama de G31= ·3600 = 2. 3600 = 93,42 Vh
- GP !i t -pm 4,18 ·20 ·0, 968
pierderile de sarc ina obtinute si deb itele vehiculate, la fi eca-
re nivel, utilizand relatiile 4.2.57 si 4.2.58. - pentru circuitul 4. 1 3
L(Rl+Z)4 t + Z~i= = 225, 5 + Z~/ = f{Rl+Z) = 1037,6 Pa
1
0 pentru retele de conducte din cupru , diametrele si
pierderile totale de sarc ina sunt prezentate in tabelul 4.2.2 1, pentru care treapta de reglare TR} a robinetului atasat
unde (ca si in cazul precedent), dimensionarea se face pen- corpului de incalzire Oc4, este: T~i= = f (G4 1, Z~i= ), in care:
1 1

tru un c ircuit orizontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2.21 A) si z~/ = 1037,6 - 22 5,5 = 8 12, 1 Pa
doua vari ante de racordare la coloane: varianta cu racordare
0 11 2 30
directa (tab . 4.2.21 B) si varianta cu racordare prin SEP (tab. G4 , = ·3600 = • 3600 = 102, 32 Vh
4 18 20 968
4. 2.2 1 C). Evaluarea coefi cientilor de rezistenta locala, - GP· M Pm · · 0,
prezentata in tabelul 4.2.22, urmareste metodologia enunta- , • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
ta anterior si se face tinand seama de rezistentele locale re- ; (E3, E2, E1 si P) se di mensioneaza dupa aceeasi metodolo-
zultate din configuratia retelei ori zontale si verticale (fig. ' gie calculand presiunile disponibile corespunzatoare fiecarui
4.2.25 a), util izand datele din tabelele 4.2. 4 si 4.2.8. Diame- nivel, dupa cum urmeaza:
trele conduc telor si vitezele agentului termic in conduc te au a. raGordare directli (tab. 4.2.21 A + S)
fost stabilite utilizand tabelul 4 .2.7 _ s
• verifi carea rezultatelor din tabelul 4.2.2 1 se face compa- H~m ? = + I (RI z) - H;:::'
= 1532,22 - 165 , 15 =1367 ,07 Pa
rand p ierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal- ~
culate pentru fiecare varianta de racordare. Astfel, pentru: H~TH J = I (RI +z) -
2 - H;:::1 = 1698, 12 - 2 -165, 15 = 1367, 82 Pa
a. raGordare directa i
- suma pierderil or totale de sarcina (tab . 4.2.2 1 A+S) H~TH 4 =I (RI + z) -
3 . H;:::1 = 203 1, 12 - 3 -165 , 15 =1535, 67 Pa
4 9 1
8
I(R! + Z) + I (R! +Z) = 13 14, 35 + 1511,92 = 2826,27 Pa
l A (CO) S 8 (C V) H~ m s = I (RI +z) - 4 H;::: 1 = 2635, 92 - 4 165, 15 = 1965 , 32 Pa
1
la care se adauga pierderile de sarcina ZMTHt in MTH 1, ce '
depin d de varianta de echipare adoptata. unde:
- condi\ia de ec hilibru hidraulic este: 1 H~~1 = 0.5 . g _h -(p,- _ Pd) = 0,5 9,8 1 2,7 12, 47 = 165 , 15 Pa
HlJ/g = 2376, 27 < L(Rl+Z)A;B + ZMTHI = 2826 ,27 + ZMTH1 <
< H!Jf! = 3 168 ,35 Pa Presiunea disponibila ob \inuta pentru fiecare nivel se con -
b. raGordare prin BEP suma p entru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
- suma pierderil or totale de sarc ina pentru circuitul verti - ori zontale L{Rl+Z)to si a pierderil or de sarcina locale in mo-
cal , din amon te de BEP (tab . 4.2. 2 1 C) 1 dulul termohi draulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori zon-
9 tale urmand aceeasi rnetodologie cu respectarea condi\iilor
I(Rl +Z ) +ZaEP = 2236, 2 1 Pa impuse de rela\iile 4.2.59 .. .4. 2.62.
CV
5 b. raGordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
- condijia de ec hi libru hidrau lic este:
HB'C' = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2236,2 1 + ZaEP < HMTH2= I(R! +
0
z) 5 - J-1:fTm
3
J = 2 17 87 - 165 15 =52 72 Pa
' ' '
< HEJ'e = 3009 Pa
6
- carac teristi ci le hidraul ice ale pompei de circula\ie de pe H'; 1 H 3 - I( RI ~ z)- 2 f-f!-~' = 792. 16 - 2· 165, 15 = 46 1,86 Pa
circui tul orizontal 1 - 2 - 3 - '' · conform sc hemei din fi gura !>
4.2.4 . d . I

• ina l\imea de pompare H';TH 4

=I( RI z)- 3 w;.,r~, = 11 25,16 - 3· 165,15 = 629,7 1 Pa
-t
5
4 B
Hpco = I(R! +Z ) = I(Rl +Z ) - 13 14.35 Pa H';rHs ~ I(R1 +z ) - 4 - f-f'!-~1 = 1 729, 96 - 4 - 1 65, 1 5 = 1069,36 Pa
CO l A
5

• debi tul pompei Presiunea disponib ila ob\inuta pentru fiecare nivel se con -
9 suma p entru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
Gpco = IOco 3600 = .00 3600 = 0,4 m 3/ h de racord ale BEP la coloana de alimentare si a pierderilor
G,, -t. t -p,,, 4,18 -20 -968, 4
locale de sarcina in SEP. Daca este cazul, pe conductele de
• veri ficarea rezulta telor obtinute pentru c ircuitele secun - racord se po l prevedea ~ i organe de reglare pentru disiparea
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

surplu sului de presi une disponibila • inal\imea de pompare

Circuitu l secundar se dimensioneaza asemanator circuitu lui .1

1. 2, 3 si 4, pierderea de sarc ina fiind acoperita de o pompa Hpco= I.(R! +Z) = I.(Ri +Z) = 1234.14 Pa
co 1 ,\
de c irculatie montata pe acest c ircuit. Caracteri sti c ile
hidraulice ale pompelor se stabilesc in concordan\a cu pier - • debitul pompei
derile de sarcina obtinute $i debitele vehiculate, la fiecare 0 9 00
nivel, utilizand rela\iile 4.2-57 $i 4.2.58. Gpco= I co 3600= · 3600 = 0,4 m 3/ h
Cp·M Pm 4,18 20 968,4
O pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan , diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt • verificarea rezultatelor ob\inute pentru c ircuitele secun -
prezentate in tabelul 4.2.23 unde, ca $i in cazurile preceden- dare (2.1, 3.1 $i 4.1), ale caror pierderi de sarc ina sunt pre-
te, dimensionarea se refera la un circuit orizontal situat la zentate in lab e l~! 4.2.2 1 A se face urmarind aceea$i meto-
ultimul nivel (tab. 4.2.23 A) si doua variante de racordare dologie indicata la re\elele de conduc te din o\el. Astfel:
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficien\ilor de rezisten\a - pentru circuitul 2. 1
locala, centraliza t in tabelul 4.2.24, s-a tacut \inand sea ma L{Rl+Z)2 1 + zfiJ
= 11 56,62 + zJif = L{R!+Z}1 = 363,73 Pa
de rezisten\e le locale rezultate din configura\ia re\elei ori - Din condi\ia de echilibru hidrau lic rezu lta treapta de
zontale $i verticale (fig. 4.2.25a), utilizand datele din tabelul reglare rt/a robinetului atasat corpului de incalzire Oc2 ,
4.2. 11 $i rela \ia 4-2.54. care este rt/= f (G2.1, in care: zt/J.
• verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa- ztF' = 363,73 - 11 5,62 = 248, 11 Pa
rand pierderile totale de sarcina cu presiunile disponibile cal - 2 10
G21 = 021 3600 = • 3600 = 93,42 Vh
cu late la baza coloanei pentru fiecare varianta de racordare.
cp L'i t ·pm 4,18 -20 0,968
a. racordare directa
- suma pierderil or totale de sarcina (tab . 4.2.23 A+B) - pentru circuitul 3. 1 2
4 9 L{Rl+Z)31 + zZF'
= 11 5,62 + Z~/ = L(Rl+Z) = 608,29 Pa
I{Rl+Z)
I A(OJi
+ I{Ri+Z)
8(CV)
= 1234,14 + 1272, 17 = 2506,3 1 Pa pentru care treapta de reg lare rZ;7 a robinetului ala$3!
5 1
corpului de incalzire Oc.1, este r i?F = f (G3 1,
1
J Zh
la care se adauga pierderile de sarcina ZMm1 in MTH1 ce in care:
depind de varianta de echipare adoptata. ziF1 = 608 ,29 - 11 5,62 = 492,67 Pa
- condi\ia de echilibru hidraulic este: 0 31 2 10
H[J'(S = 2376 .27 < L{Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2506,31 + ZMTH1 < G31= 3600 = · 3600 = 93,42 Vh
· cP dt Pm 4.18 20 0,968
< H[J'/! = 3 168,35 Pa
b. racordare prin BEP - pentru circuitul 4.1 3
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul L{Rl+Z)41 + z~F' = 115,62 + Z~/ = L{R!+Z) = 980,64 Pa
pentru care treapta de regl are T~/ a robinetului ata~at
1
vertical, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C)
corpului de incalzire Oc4, este T~/ = f (G4 1, Z~F )
1
9
I(R11 z)CV = 258 1,73 Pa in care:
5

- conditia de echilibru hidraulic este:

Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficientilor
HB't = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2581,73 + ZaEP <
< H[JZ!x = 3009 Pa de rezistenta locala ~. pentru retele bitub orizontale
~i conducte din cupru (ex. 5)
- carac teristi c ile hidrau lice ale pompei de circu la\ie de pe
c irc uitul orizon tal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din figura Nr. Co rp Curbe Robinet
Rdr Cpo TTS rri ~
4. 2.4d. ronson incalzire rid = 1,2 trecere
A. Cond ucie orizontale cu di stributie arborescenta
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor ~i evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale,
l 2,5 2 i2 0,7 0 ,35 03 o .6 I - 6,8

cu conducte din cupru (ex. 5) 2 -

-1-! - OJ 0,6 - 0,9

Nr. Q .I
G 11
R l« h
lrnnson [kW) [ki:fh ] [m ] (nun] [mis] [P:l/m] [m]
d·o v LI
(m]
R '.'::I '.l::(RLI)
[Pa] [Pa]
3 - I - I - 1 2 . 0,35 OJ 0.6 - 1,6

A . Conducte oti zont :t1e cu d1 strib u~i e ar borescent3

4 -
i- - 2 ·0.35 - - 2 2.5 5.7
I
1
2.5 ! ~ 8 I X · I 0.1 5 1 24 i 2,38 : 10.38 249.1 2 249,12 2. 1 2.5 i 2 0.7 0.35 1,3 0.9 I - 7.75
~-2 --:l,6i l'iS.O~rA 18 l 0.28 70 !0,495 !6,895 .\82.65 724,77

-
3
4- .
I 6 .7
9
188.52 5.6 1 n . I 0.26
387 .56[ o.S J2S · l 0.22
.\7
25
I .056 i 6 .656 3 12,83
I 4 .n ! 11.07, 276.75 13 14 .35
1037,6
3. 1
4 .1
25
2.5
25
25
0 ,7
0 ,7
0,35
0.35
u
1,3
I o ,9
0,9
-
-
7,75

7.75
~.I I 2 ,1 90.4 3 1 u 15 I 0,188 46 ! 2.7 i 4 18.\ T RF
:>. ' B. Cond uc1e vcrticale cu racorda rc dircc t:'i

3.1 ' 2. 1 90 ..1 3 !IJ 15 I j0. 188 -16

i 2.7 i .j 18.\ TJI 5 - - !- I

i - 0) 0.6 - 0.9
- - iI
J
RF

r-----·
.\I I 2,1 90.0 1 : 13 15 . I i 022 55 I 2.8 .l.J 225.5 T~} 6 - _I
I
- i
i - I o,3 0,6 - 0,9
U . Cond 11cte vel1 KJl c cu racordare dircct5. 7 _ i i O.J
5 I l) 387.56 : 8..1 28 11
0.22 ! 25 0.3 15 8.7 15 2 17 .87 2 17,87
- - I - 0 .6 ! - 0.9
I
8 - I - - - I oJ
6 I 17 .2 7,10 .66 1 5 ..\ ~5 15 10261 1 20 0.98 1 6.38 1 165,9 383,77 : 0.6 ! - 0.9

7 . 25 ..\ 1()')3.78 5.~ 35 . 15 J 0.373 , 50 1.26 6.b6 333 7 16.77 9 ..' -

i- - 2 . 0.35 1 -
I
1 - - 0,7
- 1

_' 8 116 l.\d6S'I ' '> .\ ") 15 10,527

·-- jj ·"~ -'-
90 i 1.32 o .7 2 604.8 132 1 .57 C. Conducte \'erticak cu r:i.cordare pri n bu1elie de eg. J presiunil or (BEP)
~ ___i_2_1 .·I 1782.77; 3 ~2 15 1 0..\1 I .\7 1,05 -1,0 5 190,351 15 11.92 I I - I
C Cnnd l11..·te vcrt1c::ik cu racordare prin butelie d e eg::i li 2arca presi uni lor (BEP)
5 - -
I - 0,3 ! 0.6
I
- I
0,9
6 - - - - OJ 0,6 - '
_:__L._
' ' lj 387.56 1 8 ,.\ 28 I I 0 .22 I 25 0,3 15 8.7 15 2 17 ,87' 2 17.87 i 0.9

-
() I I 7 .2 7.\0.li6 ; 5 ..\ 28 I \ 0.44 i 90 0.98 1 6,381 574.29 7'l2, l 6 7 - - 1- !
!
- 0,3 0,6 - 0.9
7 f2°:'~ l (W.7~ i 5 .4 35 15 10.378 50 1.26 6.66 333 1125. 16
8 - - - - OJ 0.6 - 0,9
8 1 33.o 1·+16,89i 5 ,4 ~) 1510.527 90 1,32 6.72 6().j ,K 1729.97
--
9 i 4 J..I i7X2.77; 3- 35· 15 0 ,62 i 125 1,05 4.05 506.25 2236.2 1 9 -
-I - ' 2 . 0.35
'
- - - I 0.7
 ------- -·- ...;.......;........................--.--ii-i""'l_l _l___iil__....
=
:::.:.:::::._~...::::.:.:::::....::......::..:.:::~.;..
- - --~,

Capitolul 4: Sisteme de incalzire L lnstalatii de incalzire

de racord ale BEP la coloana <.Je alimentare si a pierderilor

1
z~F = 980,64 - 115,62 = 865,02 Pa locale de sarcina in BEP.
041 2 30 Circuitul secundar se dimensioneaza asemanator circ ui-
G41 = 3600 = • 3600 = 102,32 Vh tului 1, 2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperita de o
cp !J t -pm 4,18 20 0,968
pompa de circ ulatie montata pe acest circuit, ale carei ca -
• circuitele orizonta le corespunza toare celorlalte niveluri racteri stici hidraulice se stabilesc in func tie de pierderil e de
(E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo- sarcina $i debitele vehiculate, la fiecare nivel, utilizand rela-
gie calcu land presiunile disponibile corespunzatoare fiecarui tiile 4.2.57 $i 4.2.58.
nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directa (tab . 4.2.23 A + B)
5
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficienfilor
HMTH?= "(Ri + Z)-h".'Tm1ai= 1485 ' 11 - 165 15 = 1319 96 Pa de rezistenta locala, pentru retele bitub orizontale,
0 ~ 1 1

\ de conducte tip Polymutan (ex. 5)

6 .
HMTH3 = "(R! +Z) - 2 -h".'Tm1a1 = 1677 ' 67 - 2 16515 = 1347 37 Pa Nr. Corp Curbc Robinet
D .L.. 1 1

tronson incal:tire
Rdr Cpo
r i d = 1,2
TTS Tri
treccrc
rt,
1
7 A. Conducte orizontale cu distribu\ie arborcsccnta
HMrH4 = ,- (RI +z )- 3 f-1'.' 1ai = 205986-3- 165 15 = 1564 41 Pa
D L Tm ' ' ' I 2.5 4 l ,13 2 0 ,3 OJ 0 .6 - 9.13
1
8 2 - - - - OJ 0 ,6 - 0.9
HMTH5
D
= "(R!+
L--
Z)- 4 -h".'Tm1ai = 2296' 25- 4 -165' 15 = 1635 ' 65 Pa
1 3 - - - 2 OJ 0.3 0,6 - 1,5
unde: 4 -
I- - 2 0.3 - - 2 l.5 3,6
H~::i= 0, 5 g h (P;-Pd)=0,5 9,8 1 2.7 12,47 = 165, 15Pa 2. 1 2.5 4 . 1,13 03 I.3 0.9 - 10, 13

Presiunea disponibila obtinuta pen tru fiecare nivel se con- 3.1 2.5 4 1.13 OJ I.3 0,9 - 10,13
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele 4 .1 2,5 4 1.1 3 0.3 1.3 0 ,9 - 10 .13
orizontale L(Rl+Z)[;0 si a pierderilor de sarcina locale in B . Conducte \'erticale cu racorclarc clirccta
modulul termohidraulic ZMrn.,. Dimensionarea circuitelor ori- --
5 - - - - OJ 0 ,6 - 0,9
zontale urmand aceea$i metodologie cu respectarea condi- -
tiilor imp use de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62. 6 ! - - - - 0 .3 0 ,6 - 0 ,9
b. racordare prin BEP (tab . 4.2.23 C) -
7
I - - - OJ 0.6 - 0,9

H:;r'f2 = I (Rl+Z ), - ~::;1 = 77 2, 79 - 1 65, 15 = 607,64 Pa

8 -
:
- I
- - 0.3 0,6 - 0 .9
I
6 9 - I - ! - 1 2 · OJ - - - 0.6
H~m3 = I (R! + Z)-2-r-r,::;1 = 1327,28 - 2- 165, 15 = 996,68 Pa C. Conducte venicale cu racorclarc prin butd ie de eg. a presiun.ilor (BEP)
5
7
H::'H• = I(Ri +Z)-3 ~::;1 = 1 7 09,47 3 165, 15 = 121 4,02 Pa
5 - - - - 0,3 0.6 - I 0,9
·-
5
8
6
- ~-
-
- I- l - 0 .3 0 ,6 - 0,9
--
H:;ms= I(R!+ z) - 4 1-1;:::1 = 2371,67 - 4 165, 15 = 1711,07 Pa 7 - - - - 0 ,3 0.6 - 0.9
5 I
8 - - - - 0 .3 0.6 I - 0,9
Presiunea di sponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con-
9
! - - - 2 · 0.3 - - - 0.6
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele

Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru reJele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr. Q G I Dn v R
rt, z R I (Rl + Z) L( RI + Z)

" "1'
trnnson [kW] [Vs] [111] [mm] [mis] [Palm] [l'a] [Pa] [l'a ] Wal
A . Concl11c1e orizontale cu distribu11c arborescc::ntii
1 2.5 15 0, 15 33 9, 13 i 99.73 264 I 363 ,73 363.73
-
2 4 .6 0.057 - 6 ,4 . 20 0.1 8 36 0 ,9 14 ,15 230.4 244.56 608.29
-
3 6 ,7 0.082 5.6 20 024 59 I ,5 41 ,95 330.-1 372.35 980.6-1
~---- ---·
4 I 9 0 . 11 6,8 25 0,19 28 3 ,6 63, 1 190.4 253,5 1234. 14
83, 12 32,5 11 5.62 T ~. I
2.1 2 .1 0.026 1.3 15 0.1 3 25 10. 13 RF
-
3 .1 !I 2, 1 0 ,0 26 1.3 15 0. 13 25 10, 13 83 .J 2 32,5 11 5 .62 T"
RF
·-t------
4 .1 2J oms 1.3 15 0,18 28 10. 13 83. 12 32.5 11 5.62 I
T"RFI
13 _Conduct.: vert1C ak cu r;icordare ducct:1
-
5 i 9 I (l.11 TS,:i 25 ; 0.19 28 0.9 15.77 2352 250,97 250 ,97
--
G
----
I
I 17 2 I 0.2 11 I s::i- 32 0.24 31 0 ,9
''i
25 ,16
j
167 .-1
-! 19256 4·13.53
I 0.31 3 - ~
') 382. 19 825.72
7 25 ,-1 5 .4 -' - 0 ,3 1 63 0.9 4 1.99 I 340.2
8 33.6 0.41-1 i 5.4 -IO 0,3 1 y, 0.9 -11 .99 I 194.4 236.39 ! 1062 .11
--- --
9 ! 41 .4 0 .5 1 3 -10 0,38 53 0,6 42,06 l 159 210.06 1272 .1 7
C. ConJucte vc11icale
5 I 9 0.11 -.J 8 .4 I 20 0 .3 1 87 0 .9 I 4 1.99 I 730.8 i 772.79 772.79
6 17 2 021 1 ~ 5 .-1 I 25 0,38 91 0 ,9 63,09 -1'1 1.-1 554 .49 1327 .28
- I
-
I !
I 3-10 .2 382 ,19 1709 .4 7
" )
7 25 .4 0.3 13 -+ 5 .-1 .)_ 0.3 1 63 0.9 -11 .99 I
-·
~ I 33 .6 ; 0 .-11-1 32 0.48 JO-I 0.9 ' 100.6 561 .(> i 662 .2 237 1.(17
<)
-
j 4 1.-1 I
I 0 .5 1 5,-=- 1 -10 I
I 0 .38 53 0.6 i 42.06 159 I 2 10 ,06 I 258 1.7 .>
 l. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.2. 8.5.2 Retele bitub cu d istribut ie radia la § 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2 .19 B)
Exemp lul de ca lcul 6 - co nditia de echilibru hidraulic este:
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii Hoc =2376,27 < L{Rl+Z)T = 2665,69 < H~ = 3168,35 Pa
de incalzire bitub, cu c irculatie fort ata si di stributi e indivi - rezulta o buna inca drare in lim itele impu se.
duala alca tuita in sistem rad ial. Caracteri sticile termi ce si b. racordare prin BEP
geometri ce sunt cele din figur a 4.2.25 b iar echiparea mo- - suma pierderilor to tale de sarcina pentru circuitul vertical
dulelor term o hidraulice se considera de tipul celei prezenta- este centraliza ta in tabelul 4.2. 19 C considerand ca reteaua
te in figura 4.2.4 c pentru racordare directa cu distribuitor D ver ti cala are aceea$i configura\ie si incarcare term ica.
$i colec tor C $i figura 4.2.4 e pentru racordare prin BEP cu 9
distribuitor 0 si colec tor C. Se considera re\eaua de con- I(Rl +Z) +ZaEP =2383,30 +Z 8 EP [Pa]
S CV
duc te executata din o\el, c upru sau materi al termoplastic tip
polymutan . - iar conditia
.
de9 echilibru hidraulic
• presiunea necesara la baza coloanei este aceea$i, de- H[)C" = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP
5
= 2383,30 + ZaEP <
oarece s-a pastrat con fi guratia ret elei verticale de conduc te 1

de la distribu\ie arborescenta. Astiel, pentru: < Hot' = 3009 Pa

a. racordare directii este sati stacuta.
HfS'{P = 1,5 g ·(ho + 4h + h 1)-(P; - Pd) = - caracteristicile hidraulice ale pompei de circula\ie de pe cir-
= 1,5·9,8 1·(1 ,5+4·2 ,7 + 0,65)· 12,47 =: 2376,27 Pa cuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptarii schemei din
HB't' =2 g·(ho + 4h + h 1}-{P1 - Pd) = figura 4.2.4 e.
= 2·9,8 1·(1 ,5 + 4·2.7 + 0,65)·12,4 7 =: 3 168,35 Pa • inal\imea de pompare
b. racordare prin BEP
Hpco =I(m +z), +Z,,,rHi =1727,60 +ZMrH, [Pa]
HB'C!' = 1,5·g -(ho + 4h)-(P1 - Pei) =
= 1,59,81·(1,5+4·2,7)·12,47 =: 2257 Pa in care ZMTHt se stabile$te in concordanta cu rezistentele
HES'f' = 2· g ·(ho + 4h}-(P1 - Pd) = locale introduse d e echiparea MTH 1 p e circuitul secundar
= 2·9,81·(1,5 + 4·2,7)·12,47 =: 3009 Pa pe tron soanele dintre BEP $i 0 -C.
• pierderile unitare de sarcina m edi i corespunzatoare pre- • debitul pompei
siunilor dis ponibile HfS'/f' $i H&!x sunt urmatoarele: 9 00
a. racordare d irectii Gpco = L,Oco -3600 = • 3600 = 0,4 m 3 / h
cP M ·Pm 4,18 -20-968,4
R = (1- 0,33) -H 0t = (1 - 0,33) 2376,27 = 4189 Pa/m
• verifi carea rezultatelor obtinute pentru circuitele radial e
min 'i,J 38 '
2, 3 $i 4 (fig . 4.2 .25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt
Li = 2 ·{ho + 4h) + /1 = 2·(1, 5 + 4·2,7) + 13,4 = 38 m centralizate in tab elul 4.2.25 se face punand conditia de
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1.
R = (1 - 0,33) H0CX = (1 - 0, 33) 3 168,35 = 5586 Pa/m
max 'i, I 38 ' Se considera ca la distribuitor $i colector (fig. 4.2.4 e) sunt
prevazute organe de reglare. la care se adauga $i capacita -
b . racordare p rin BEP tea de disipare a presiunii disponibile neconsumate de catre
R. = (1 - o.33) Hae (1 - 0,33)-2257 = 6 1, 47 Pa/m
robinetul c u dubla reglare ata$3t corpului de incalzire. Pier-
derea locala de sarcina Z~F. in organele de reglare. se de-
min 'i,I 24,60
termina \inand seama de recomandarile anterioare:
Li = 2·(ho + 4h) =2·(1,5 + 4·2,7) = 24,60 m Tfw = f (Gx, Z~F). Astfel:
R _ (1 - 0,33) Hocx (1 - 0,33) 3009 = Pa/m - pentru circuitul 2
81 95 L(Rl+Z)i = L(Rl+Z)2 + LZ~F= 931,60 + LZ~F = 1727,60 Pa
max -· 2) 24,60 '
unde
O pentru rete le d in conducte d in otel ce tac parte din re- LZkF= 1727,60 - 931 ,60 = 796 Pa
\eaua orizontala, diametrele $i pierderile totale de sarcina Aceasta presiune este consumata in organele de reglare
sun! centralizate in tabelu l 4. 2.25, iar valoarea coefic ientilor de la distribuitor-colector $i robin etu l de la corpul de incal-
de reziste n\a locala in tabelul 4.2.26. Pentru coe fi c ientii de zire. Oebitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
re zisten\a locala L; s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4, 2 10
G? = Oc 2 -3600 - · -3600 ::::: 93,42 r/h
\inand seama de configuratia retelei orizontale din figura _1 Cp · M Pm 4,18 20 0, 968
4.2.25 b . Oiametrele tronsoanelor s-au stabilit in func\ie de
1
sarcina termica $i o rezisten\a termi ca m edie c uprinsa in - pentru c ircuitul 3
banda Rmm ... Rm:ix, utilizand tabelul 4.2.3. Pentru c ircuitele L(Rl+Z}r = L(Rl+Z)J + LL~F = 749,60 + LZ~F 1727,60 Pa
verti cale se men\in rezultate le ob \inute la exemplul 5 unde LZ~F = 1727 ,60 - 7 49,60 = 978 Pa , presiune con-
(tab . 4.2.19 B+C), deoarece configura\ia re\elei este aceea$i; sumata in robinetele de reglare indica te la c ircuitul 2. De-
• verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4. 2.25 se bitul de fluid
face comparand pierderil e totale de sarc ina cu presiunile =
GJ = G2 93,42 l/h
disponibile ca lculate pentru fi ecare varianta de racordare. - pentru circuitul 4
a. racordare directii L(Rl+Z)r = L(Rl+Z)-1 + l:Z~F = 713,40 + L:ZAF = 1727,60 Pa
- suma pierderilor totale de sarc ina pe c ircuitul modulului unde Lz~F = 1727,60 - 7 13,40 = 1014,20 Pa, presiunea con-
M TH 1 ; sumata in robinetele de reglare indica te la c ircu itele 2 $i 3.
! Debitul de fluid :
I(R! +Z) ~ I(R! +Z)1 + I(R1+Z) = 1727,60+938,09 = 2665,69 Pa 2 30
T S · G4 = Oc 4 3600 co · 3600 =: 102,32 r/h
cP .,1 t Pm 4,18 20 0,968
in care: 2-(RI + Z} 1 sunt pierderile de sarcina pe c ircuitul eel
mai lu ng al distribu tiei radia le de la ultimul nivel (tabelul • c ircuitele ori zontale corespunzatoare celorlalte niveluri
4.2.25); (E3. E2, E 1, $i P) se dimensioneaza dupa aceea~ i me todo-
~( ) sunt pierderil e de sarc ina pe circu itul vertical , . logie, luand in considerare presiunile disponibile corespun -
~ RI + Z considerat identic c u ee l de la ap lica ti a de la ! za toare fi ecarui nivel, dupa cum urmeaza:
~
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

a. racordare directii. (tab. 4.2.1 9 B $i 4.2 .25) de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor cen -
H[f 7H2 = L{Rl+Z) fO + L(Rl+Z)f v - Hi/;' = traliza te in tabelul 4.2.19 C rezulta:
= 1727,60 + 254,80 - 165, 15 = 1817,25 Pa H[f TH2 = 2..(Rl+Z)s - H fi~1i = 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa
co 6 6
HM TH3 = I(Rt+z)
D 1
+I(Rt+Z)
5 CV
- 2 -Heta; =
Tm
HMTH
D
3 ='(Rt+
~
z) - 2 w11
Tm
a = 998 ' 5 - 2 16515
'
= 668' 20 Pa
5
= 1727,60+368,60 - 2 165,15 = 1765,90 Pa 7
4
co 7 HMTH
D
= '(Rt+z)
L-
- 3 -Hera;=
Tm
16465
'
- 3 -16515
'
= 1151' 05 Pa
HMT!-1 4 = I(Ri+Z) +I(R! +Z) - 3 -Hetai= 5
D 1 5 CV Tm
8 .
= 1727,60+ 600,35 - 3 -165,15 = 1832,50 Pa H~rHs = I(R! +z)-4 - H~':,i = 2035,3 - 4 -165,15 = 1374,7 Pa
5
co 8
HMT/15 = I(Ri+Z) + I(Rt+Z) - 4 -Hetaj = Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
D 1 5 CV Tm
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con-
= 1727,60 +76 1,09 - 4 165,15 = 1828,50 Pa ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
unde tru acoperirea pierderilor de sarcina in BEP.
H7/;i = 0,5·g·h·(p; - Pd) = 0,5·9,8 1·2,7· 12,47 = 165, 15 Pa Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca $i in
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este cazul racordarii directe, pierderea de sarcina a acestora
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir- fiind acoperita de o pompa de circula\ie montata in aval de
cuitele orizontale L(Rl+Z)fo $i a pierderi lor de sarcina locale distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor hidraulice ale pompelor se stabilesc \inand seama de pier-
orizontale se face urmand aceea$i metodologie de calcul. derile de sarcina in raport cu circuitu l eel mai dezavantajat
b. racordarea prin BEP $i debitul de fluid corespunzator tuturor consumatorilor de
Considerand configura\ia re\elei verticale identica cu cea pe nivel, utilizand rela\iile 4.2.57 $i 4.2.58.
0 pentru retele de conducte din cupru
ce tac parte din re\eaua orizontala ,
-· Oc2 diametrele $i pierderile totale de sarcina
DA (' 2 100 w sunt prezentate in tabelul 4.2.27, iar
valoarea coeficien\ilor de rezi sten\a
locala, in tabelul 4.2.28. Pentru calcu lul
coeficien\ilor de rezisten\a locala s-au
!
folosit datele din tabelele 4.2.4. $i 4.2 .8,
\inand seama de configura\ia re\elei ori-
'E
'(\J
I ":
zontale din figura 4.2.25 b. Diametrele
conductelor s-au stabilit in func\ie de
!~
sarcina termica $i rezisten\a termica
medie cuprin sa in banda Rmin 7 Rmax,
utilizand tabelul 4.2 .7. Pentru circuitele
___si_ ~ - - - _L
verticale se men\in rezultatele obtinute
0 E3= 8,2 kW i
la exemplul de la § 4.2.8.5. 1 (tab.
I .E 4.2.2 1 B+C), considerand aceea$i con -
--0--\ID,_....,l=o-6_=_1~7~.~­ I~
figura\ie a re\elei verticale.
LG = 5,4 ~ • verificarea rezultatelor prezentate in
tabelul 4.2.27 se face comparand
Racordare directa
c u D $i C pierderil e totale de sarcina cu presiunile
___si_ ~ _ _ _ _l disponibile ca lc ulate pentru fiecare
O E2 = 8,2 kW i
varianta de racordare. Astfel, pentru:
.E a. racordare direct.a
i~ - suma pierderilor totale de sarcina pe
circuitul modulului MTH,
9
I(Rl+Z) 1 = I,(Rl+Z),+ I(Ri+Z) =
_ _5}_ ~ -- _l 5
= 11 26,45+ 15 11,92 = 2638,38 Pa
0 E1 = 8,2 kW
I· E in care: L(Rt + Z)1 reprezinta pierderil e
de sarcina pe circuitul eel mai lung al
Racordare cu BEP
si D - C
h
' (\J
distribu\iei rad iale de la ultimul nivel
I II (tab. 4.2.27);
~ ( ) reprezinta p ierderile de sar-
I RI + Z c ina pe circuitul vertical,
_5)_ '=--- --- -_l_ 5
considerat identic cu eel al
Op = 7,8 kW iE
exemplului de la § 4.2. 8.5. 1
' '°~
(tab. 4.2.21 B).
I
! II
- conditia de echilibru hidraulic este:
H81(!'=2376,27 Pa<L(Rl+Zj1-2638,38
HDc
1
Pa+ +ZBEP< H&lX=3 168,35 Pa
I - . . . . . -
Fig . 4.2.25b. Sc hema de calcu l pentru instalaJla b1tub cu c1rculat1e tortata pentru rezulta o buna incadrare in limitele im -
consumatori individuali , cu racordare directa ~i SEP cu distribulie radiala . puse, chiar dupa adaugarea pierderil or
'---- - -
 I . lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

de sarc ina aferente MTH 1. • circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri

b. racordarea prin BEP (E3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo -
- suma pierderil or totale de sarcina pentru circuitu l verti ca l gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza-
este centra lizata in tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
verti cala are aceea$i configuratie $i incarcare termica . a. racordare directa (tab. 4.2.2 1 B $i 4.2.27).
9 H!fTHZ = L(Rl+Z) f 0 + L{R!+Z)f v - Hj::i =
I(Rt +Z) +Za£P = 2236,2 1+ZacP Pa
S CV = 11 26,45 + 2 17,87 - 165, 15 = 11 79, 17 Pa
co 6
- iar conditia de echilibru hidrau lic este: HMTH3 = I(Rt+z) + I(Rt +z) - 2 Hetai =
. . 9 • D 1 5 CV Tm
H[]'(p = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZsEP = 2236,2 1 + ZaEP < = 1126,45+383,77 - 2 165, 15 = 11 79,92 Pa
5
< HB'e = 3009 Pa
co 7

- caracteristi ci le hi draulice ale pompei de circula\ie de pe HM1H4 = I(Rt+Z) + I(Rt+Z) -3·1--i:'ai =

D 1 5 CV Tm
c ircu itul secundar se stabilesc in ipoteza adop tarii schemei
= 11 26,45+ 11 25,16 - 3 165,15 = 1756,16 Pa
din fi gura 4 .2.4e.
• inal\imea d e pompare
HMrHs = I(Rt +Z)·co +Il'R/+Z) - 4 ·Hera1=
Hrco = I(Rt + z),+ ZM)H, = 11 26, 45-1-ZMrn. Pa D 1 5 CV rm

in care ZMT111 se stabile$1e \inand seama de rezistentele lo- = 11 26,45+ 132\57 - 4 165,15 = 1787,42 Pa
cale in trod use de echiparea MTH 1 pe c ircuitul secundar pe Pres iunea disponibila ob\inu ta pentru fiecare nivel este
tronsoanele dintre BEP $i 0-C . consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
• debitul pompei 1 cuitele orizontale L(Rl+Z)to $i a pierderilor de sarcina locale

9 00 i in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor

Gpco = IOco 3600 =
CP·M p,,,
· ·3600 = 0, 4 m 3 / h .
orizontale se face aplicand aceea$i metodologie de calcu l.
4,18 20 ·968,4 I
b. racordare prin BEP
• verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale I Considerand configuratia retelei verticale identica cu cea
2. 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pierderi de sarcina sunt de la aplicatia de la § 4.2 .8.5. 1, pe baza rezultatelor centra -
centralizate in tabelul 4.2.27 se face punand condi\ia de lizate in tabelul 4.2.2 1, C rezulta:
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. H!fTH2 = L{R!+Z)s - Hj~~i = 2 17,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
Metodologia de calcul este cea indicata la re\elele de 6
3 = "(Rt+Z)
conducte din o\el. Astfel: HMTH
D L
-2· Hetaj
Tm
= 792, 16 - 2 -16515
'
= 46186
'
Pa
5
- pentru c ircuitul 2
L(Rt+Z)t = L{R!+Z)2 + L.ztF = 598 + LZtr= 11 26,45 Pa 7

unde H';rH• = I (Rt +z) - 3 · 1-f'f~' = 11 25,16 - 3 ·165,15 = 629,71 Pa

5
LZAF = 11 26, 45 - 598 = 528, 45 Pa
presiunea consumata in organele de reglare de la distri - 8
buitor - colector $i robinetul de la corpul de incalzire_ H~rHs = I(Rt+ z) - 4 - H~:; = 1729,96 - 4 -165, 15 = 1069,36 Pa
i 5
Oebitul de fluid care circula prin robinete I
G2 =
0 2
c 3600 =
1
2, 0 3600 :== 93,42 Vh
I Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
cP M ·Pm 4,18 20 0,968 ; consumata pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe con-
11 duc tele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
- pentru c ircuitul 3 tru acoperirea pierderilor locale de sarcina in BEP.
L{R!+Z)t = L{R!+Z)3 + LZ~F = 4 78,80 + LZ~r= 11 26,45 Pa ; Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca $i in
unde J cazul rac ordarii directe, pierderea de sarcina fiind acoperita

LL~F = 11 26,45 - 4 78,40 = 648,05 Pa de pompa de circulatie montata in aval de distribuitorul din
presiunea consumata, de asemenea, in robinetele de re- dotarea MTH x (fi g. 4.2.4 e). Caracteri sticile hidraulice ale
glare indicate la circuitul 2. Oebitul de fluid pompelor se stabilesc tinand seama de pierderile de sarcina
=
GJ = G2 93,42 l/h
I . in raport cu circuitul eel mai dezavantajat $i deb itul de fluid
- pentru circui tul 4 corespunza tor tuturor consuma toril or de pe nivel, utilizand
L{Rl+Z)t = L{R!+Z)4 + LZ~F = 448,80 + LZ~F 11 26,45 Pa rela\iile 4.2.57 $i 4.2 .58 .
unde 0 pentru retele de conducte din materiale termoplastice
LZ~F = 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa tip Polymutan ce fac parte din re\eaua orizontala, diametrele
presiunea consumata de asemenea in robine tele de $i pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul
reglare indicate la circui tele 2 $i 3. Oebitul de flu id 4.2.29, iar valoarea coeficien\ilor de rezistenta locala, in ta -
0 2 30 belul 4.2.30. Pen tru calculul coeficientilor de rezistenta loca-
G4 = c• 3600 = · ·3600 :== 102,32 Vh
cP M -pm 4,18 -20·0,968 13 au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tinand seama de
configura\ia retelei orizontale din figura 4.2.25 c . Oiametrele
conductelor au fost stabilite in func\ie de sarcina termi ca $i
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor retelei
orizontale ~i evaluarea pierderilor de sarcina, pentru Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficienfilor de rezistenta
conducte din otel, varianta distributiei radiale (ex. 6) locala U, pentru tronsoanele refelei orizontale, cu
z z distribu1ie radiala ~i conducte din otel (ex. 6
Nr. Q
t nm ~ on [kW]

I
L d v R
[m] [in) [mis] [l':vm]
IC,
R 1
[Pa] [Pa]
25 13,4 3/8 026 100 11 ,4 1340 387,6 1n1.6
( Rl +
[Pa)
L(RI +
[l'a]
-
Z
Nr. Corp
tronson incalzire
Rdr C po
Cur he
r/d = 4
I
v/v 1 TI'S TTi Robin et
trccc rc
Li;

2 2 . 1 9,4 3/8 0.22 70 ' 11..1 658 273 .6 93 1.6 FRF

I 25 4 ,0 2.0 3 - 0.3 - - - i 2- I 11 .40
-- - -- 2 25 4 .0 2.0 3 - 0.3 - - - 2 I 11,t!O
'\

·I -r,,2. 1 6 .8

-·-' II 4
3/S 0 ,22 70
3/8 0
-
.25 90
11 ,4 476 273 .6 749,6
11..I 360 353 ,4 1 7 Ll,4
T ' RF
PRF
3
-l
25
25
4 .0 2,0 i :; OJ
4 .0 2,0 3 OJ
-
-
- - I
- I - i 2 I
2 I [11.40
11 ..10
 7·

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstala~ii de lncalzire

rezisten\a termi ca medie cuprin sa 1n banda R min ... R m;ix,

HPco = I(Rt+z).\ +ZMrH1 = 11 68, 15+ZMrH 1 [Pa]
utilizand tabelul 4.2. 9. Pentru c irc uitele verticale se men\in
rezultatele obtinute la exemplul de la § 4.2.8 .5. 1 (tab . 4.2.23 in care ZMrH1 se stabile$te tinand seama de rezi stentele
B + C), considerand aceea$i configuratie a re\elei verticale. locale introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secu ndar.
• verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa - 9
ce comparand pierderile totale de sarcina cu presiunile dis- Gpco = IOco 3600 = ,00 3600 = 0,4 m 3 / h
GP .1t·pm 4,18 20 968,4
ponibile calculate pentru fi ecare varianta de racordare.
Astfel, pentru: • verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale
a. racordare direcm 2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pierderi de sarcina sunt cen -
- suma pierderilor totale de sarcina pe c ircuitul MTH 1 trali zate in tabelul 4.2 .29, se face punand condi\ia de
9 echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de
I(Rt+Z) T = I(R! +Z) t + I(R1
5
+Z) = 568, 15+ 1272,17 = 1840,32 Pa calcul este cea indicata la retelele de conducte din otel $i
cupru. Astfel :
in care: L(Rl+Z)t reprezinta pierderile de sarcina ·pe circuitul - pentru circuitul 2
eel mai lung al distributiei radiale de la ultimul nivel (tab. L{R!+Z) i = L{Rl+Z)2 + 2.Zf1r = 329,6 + L ZAr= 1168, 15 Pa
4.2 .29); unde 2.Zi1r = 1168, 15 - 329 ,6 = 838,55 Pa, presiune ce se
~( ) reprezinta pierderile de sarcina pe circuitul ver - consuma in organele de reglare de la distribuitor - colector
~ RI + Z ti cal, considerat identic cu eel de la exemplul de $i robinetul de la corpul de incalzire. Debitul de fluid care
la § 4.2.8 .5. 1 (tab. 4.2.23 8). c ircula prin robinete
- condi\ia de echilibru hidraulic este 10
G2 = Oc 2 -3600 = 2, 3600 = 93,42 l/h
H[Q;n = 2376,27 < L{Rl+Zj? = 1840,32 < H~ = 3168,35 Pa GP .1t · pm 4,18 ·20 ·0,968
rezulta ca pierderile de sarcina corespunzatoare circuitu lui
eel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi- - pentru circuitul 3
\ie (pierderile de sarcina fiind mull prea mici). Se recurge la L{R!+Z)i = L{Rl+Z)3 + 2.Z#r = 264,6 + 2.Ziir= 1168, 15 Pa
o reglare a robinetu lui cu dubla reglare de la corpul de in - unde 2.Ziir = 1168, 15 - 264 ,6 = 903,55 Pa, presiunea ce
calzire O G1, unde treapta de reglare se stabile$te pentru o se consuma in robinetele de reglare indicate la circuitul 2.
pierdere locala de sarcina Zkr= 600 Pa. Debitul de fluid care Debitul de fluid
c ircula pe acest circuit, este: GJ = G2 = 93,42 l/ h
5 - pentru circuitul 4
G1 = Oc 1 3600 = 2. 0 3600 = 111,211/ h
L{Rl+Z)i = L{R!+Z)4 + 2.ZAr = 293 ,37 + 2.Z~r= 1168, 15 Pa
Gp /Jt ·Pm 4, 18 20 0,968
unde: LZ~r= 1168,15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce
Treapta de reglare Tkr se stabile$te in functie de varianta se consuma in robinetele de reg lare indicate in circuitele 2
de armatura aleasa, utilizand dependen\a: Tkr = f (G1, Zhr ) $i 3. Debitul de fluid
Rezulta: 2 30
G4 = Oc 4 -3600 = • 3600 = 102,32 l/h
L(RJ+Z)i = L{Rl+Z}1 + Zkr = 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa GP M Pm 4,18 20 0,968
iar condi\ia de echilibru pentru noile valori
• circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
HfJ'!P = 2376,27 < L(Rl+Z)t + Zkr < H[)'t' = 3168,35 Pa
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
sau gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza -
toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
H/J'c' = 2376,27 < 1840,32 + 600 < H!J'c1)( = 3168,35 Pa
a. racordare direcm (tab. 4.2.23 B $i 4.2.29)
conditie indeplinita. Hf;1TH2 = L{R!+ZjfO + L{Rl+ZJfV - Hi~~1 =
b. racordare prin BEP = 11 68, 15 + 250,97 - 165,15 = 1253,97 Pa
- suma pierd erilor total e de sarcina pentru circuitul vertical co &
este centrali zata in tabelul 4.2.23 C considerand ca re\eaua HMTH3 = I(Rl +Z) + I(Rt+z) - 2 H etai =
D 1 5 CV Tm
verti cala are aceea$i configuratie $i incarcare termica.
9
= 11 68,15+443.5 - 2 165,15 = 128 1,38 Pa
:l,(Rl +Z)cv + Z sEP = 258 1,l3+ZBl::P [Pa)
s
Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficientilor de rezistenta
- iar condi tia de echilibru hidrau lic locala D:, pentru tronsoanele retelei orizontale,
' 9
H[J'(;n = 2257 < L(Rl+Z)Gv + Zat:P = 258 1,73 + Zat:P < cu distributie radiala ?i conducte din cupru (ex. 6)
5
< H[J'f!x = 3009 Pa Nr. Corp
tronson lncalzirc
R<lr Cpo
Cur be
rid = 1.2
TTS Tri Robinet
trcccre
I II,
- caracteri sticile hidraulice ale pompei de c ircula\ie de pe 0 ,7 3 0 .35 I - - 2. 2,5 ! 11 ,25
I 2,5 2
circuitul sec undar se stabilesc in ipo teza ado ptarii sc hemei
din figura 4.2.4 e.
2 2.5 2 0 ,7 3 . 0 .35 - - 2. 2.5 i II .25

• inal\imea de pompare
3 2.5 2 0,7 3 · 0 .35 - - i 2. 2.s I 11 .25

i 2 .5 3 . 0 .35 - - ! I 11 .25
" 2 0,7 2 2.s

Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru conducte din cupru, varianta distributiei radiale (ex. 6)
I d·o R LI R·LI
I I I
Nr. Q G v J{'Ch
-
tronson (kW]I [k g!h] [m] (nun]I (mis] [Palm] [m] (m] (Pa]
I i 2 .5 I
I
107.65 I 13.4 15 I I 0 .23 1 I 65 3.93 17.33 11 26.45 -

! Tu ,
2 2. 1 I 90.·U
---...,
I 9 .-1 15 · I 0. 188
! -1 6 3.6
I 13
I
598 i
I

I
I
3 ! 2. 1 I 90 .-1 3
-
I 6.8 15 · I 0 .188 I
-1 6 I
;
3.6
I I 0 .4 -1 78 .4 TR; o

-I
I 2.3
I

I
9<J.0-I
:
i 4 I 15 · I 0.22 I 55 i 4 .16 l
I
8. 16 -1-18,S
I
I TR F•
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

co 7
HM TH4 c_ I(R1-+Z) + L,(Rl ~Z ) - 3Hete1 = Hot = 1,5-g·(ho + l/h}-{Pi - P11} =
() I 5 CV Tm
= 1,5 ·9,8 1 (1 ,5+4 ·2,7)·1 2,47 =: 2257 Pa
= 11 68, 15 + 825,72 - 3 -165,15 = 1498,42 Pa HE5'ex = 2- g (ho + 4h}-(P1 - Pd) =
co 8 = 2·9,8 1(1 ,5+42,7)- 12,47 =: 3009 Pa
H Mn1s = I(Rl+Z) + .L.(Rl+Z) - 4 -H eta1 = • pierderile unitare de sarcina medii corespunza toare
D I 5 CV Tm
presi unilor disponibile HE5't si HE5'8x se calculeaza cu rela\iile:
= 1168,15+1062,11 - 4 165,1 5 = 1569,66 Pa a. racordare directii
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
R _ = (1- 0,33)H;;'c _ (1 - 0.33) 2376,27 = 3097 Pa/m
consumata pentru acop erirea pierderilor de sarcina pe cir- min IJ 5 1,4 '
cui tele or izon tale L(Rl+Z)co si a pierderilor de sarcina locale
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor Li = 2-(ho + 4h} + (Ii + If + IJ + 11 + I~) =
ori zontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul. = 2·( 1,5 + 4-2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
b. racordarea prin BEP
R = (1 -0,33) Hoc (1 - 0,33) 3168,35 41,3 Pa/m
Considera nd configurati a retelei verti cale identica cu cea max L,1 5 1,4
de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor pre-
zentate in tab elul 4.2.23, C rezulta: b. racordare prin BEP
HtfTH2 = L(Rl+Z)5 - H ;~~i = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
= (1 - 0, 33) HQ(;' = (1 - 0,33) 2257 =
G .
R
6147 Pa/m
L,1 24,60 '
H~THJ = I (RI + z) - 2 H;~' = 1327,28 - 2 -165, 15 = 996,98 Pa .
min

5
D = 2·(ho + 4h) = 2·(1,5 + 4·2,7) = 24 ,60 m
4
7 .
HMnr = '(RI +z) - 3 H etai = 1709 47 - 3 -165 15= 12 14 02 Pa R = (1 - 0,33) H09x = (1- 0,33)-3009 = 8195 Pa/m
D L..
5
Tm 1
' '
max l) 24,6 '

8 O pentru retele de conducte din otel , diametrele si pier-

H~rHs = I (RI + z) - 4 H;~' = 237 1,67 - 4 -165,15 = 1711,07 Pa
5
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel este
consurnata pentru acoperirea pierderil or de sarc ina pe con-
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare si a
pierderilor locale de sarc ina in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca si in
cazul racordarii directe, pierderea de sarcina fiind acoperita
de pompa de circula\ie montata in aval de distribuitorul din
dotarea MTH x (fig . 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
pompelor se stabil esc \inand seama de pierderilor de sarci-
na in raport cu circuitul eel mai dezavantajat si de debitul
de fluid corespunzator tuturor consumatorilor de pe nivel,
utilizand re latiil e 4.2.57 si 4.2.58.
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare
derile totale de sarcina sunt centralizate in tabelul 4. 2.3 1,
unde dimensionarea este tacuta separat pentru circuitul de
·ducere si eel de intoarcere. Diametrele tron soanelor de con -
ducte se stabilesc in fun c \i e de debitul de agent termic si
pierderea de sarcina unitara medie, utilizand tabelul 4-2.3.
Coeficientii de rezistenta locala centralizati in tabelul 4.2.32
s-au stabilit in func\ie de configuratia retelei, iar valorile s-
au luat din tabelul 4.2.4. Pierderil e de sarcina locale pentru
L.; = 1 s-au luat din tabelul 4.2.5.
• verificarea rezultatelor cen tralizate in tabelul 4.2. 31 se
obtine comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTHL Astfel,
pentru:
a. racordare directii
- pentru circu itul corpu lui de incalzire Oc4
4r

Exemplul de calcul 7 L, (Rl +Z)0 c, = L,(Rl +Z)4 d+ L,(Rl+Z)41 + L, (Rl +Z) =

Ir
Se dimensioneaza diametrele unei instalatii de incalzire
= 368+186,25+1388,50 = 1942,75 Pa
bitub cu circulatie fortata si distributie individuala, alcatuita
in sistem inelar. Caracteristicile termice si geometrice sunt - pentru circui tul corpului de incalzire Qc3
cele din figura 4.2 .25 c c onsiderand ca reteaua de conducte
este alcatuita din o\el, c upru sau material termoplasti c tip
Polymutan .
• presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficientilor de rezistenta
materialul utilizat pentru conducte, aceasta fiind ca si in a- locala rt,, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
plicatiile precedente, stabi lita cu rela\iil e 4.2.43 a si 4.2.43 b conducte tip Polyrnutan cu distribufie radiala (ex. 6)
dupa cum urmeaza:
a. racordare directii
Nr.
_ C_'.>r~
lronson mcalz1re
Rdr Clo1 I C urbt·
r/d = 2
lTS TTi
Robinet
lrecc rc
I~
H3'(5' = 1,5-g·(ho + 4h + h 1}-(P1 - Pd) =
I 2.5 i .J ; 1,13 3 0 3 - - 2 1.5 11 .53
= 1,5·9,8 1·(1 ,5+4·2 ,7 + 0,65)-12,47 =: 2376,27 Pa
-
Hf)('!x = 2 ·g·{ho + 4h + h i}· (Pi - Pd) =
2 2,5 I
.J 1.13 3 0 .3 - 2 I .5 11 .53

= 2·9 ,81 ·(1 ,5

+ 4- 2,7 + 0,65)- 12,47 =: 3 168,35 Pa
3 2.5 I
4 1.13 , 3 . 0.3 - - 2 I .5
'
11 .53

b . racordare prin BEP

.J I
2.5 I .J I .13 j 3 . 03 - -
'
2 I .5 \ 11 ,53

Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina ,

pentru conducte tip Polymutan, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr. Q G I d v R z R·I RI +Z
I (kW] [m) (mm) [mis] (Palm] L~
(Pa] -

-2-1,,
tronson (Its) [Pa) [Pa)
I .in,,
I 25 ! 0,03 1 13,4 15 0. 15 33 I 1.53 125 .95 I 5 6~. 1 5 T 1RF = WO Pa
--~

- -------
0 ,026 9 .4
--l
I
I
15 0 ,13 25 11 53
I 9.J ,6 235 329.6 T 2RF

3
- --
__,
2. 1 0,026
--
(1.8
i 15
i 0.13 25 11,53 9.J .6
l 170 26.J .6 ! T' RF

4 ') ' 0.028 .J 15 0. 18 28 11 .53 181.37 11 2 29337 T"Rf'

! I
SU

Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. ln stala ~ ii de incalzire

4d r .fr
L,(Rl+Z)0 c3 = L,(Rl+Z)+ 2JR!+Zh 1 + L,(Rl +Z) =
. ~ d b Er- = L,(Rl+Z)a;:, - L,(Rl+Z h,, 100 =
3
= 505,8+107,6+1285,7 = 1899, 1 Pa 0;: L,(RI + Z)0:;,

- pentru pentru c ircuitul corpului de incalzire Oc2 2007 ,7 - 1899,1·100 = 5,4 1%

4d I 4r 2007,7
L,\Rl +ZJo u = I,(R/ +Z)+ L,(Rl+Z) 21 + L, (Rl +Z) =
?d d 3r
_ L, (Rl +Z)a;:, - L,(Rl +Z)a; 2 . _
= 638,2+ 142,8+1213,7= 1999,7 Pa Er-0:;2 - ~--~~~--~~ 100
L,(Rl +Z)oc;,
- pentru circ uitul corpului de incalzire Oc 1
·ld = 2007 ,7 - 1999,7 ·l OO = O 3 g:>/o
'L,(Rl+Z) 0 c, = L, (Rl +Z)+ 2JRl+Z) 11 + L, (Rl +Z) 4 r = 2007,7 ,
1d
Valorile Er objinute arata ca numai circuitul corpului de in-
= 875,2+60,3+1072,2 = 2007,7 Pa
calzire Qc3 are o abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a
Conditia de ec hilibru hidraulic impune ca intre pierderile i obtine echilibrul hidraulic cu circuitul de referinta Oc1, se de-
de sarc ina pentru oricare circui t sa nu fie o abatere relativa 1 termina gradul. de ~eg l.'.1re Tflf3 a ro~netului g~ dubla reglare
Er mai mare 5 %. Pentru calculu l abaterii med ii relative se · ata!;>3t corpulu1 de incalz1re Qc3: TflF = f (ZRF , God, unde:
ia ca referinta circuitul corpului de incalzire Oc1, care are i
Zf/P = L(Ri+ZJoc1 - L(Rl+Z)oCJ = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa
pierd erea de sarc ina cea ma1 mare. i iar debitul de fluid
0 3 2 10
Er-0:;, = L,(Rl+Z)a;;, - L,(Rl+Z)q;:, ·100 = G = c ·3600 = • ·3600 := 93,42 Vh
QC3 c p ·L1 t ·pm 418 20 0 968 I I
L, (Rl +Z)0:;,
2007,7- 1942,75 100 = 3,23%
i • verificarea dimensionarii circuitului orizontal si vertical
2007,7 : pentru racordarea directa se face comparand suma pierde-
! rilor de sarcina m axime de pe circuitul orizontal si pierderilor
,---------------------------------~ de sarcina de pe circuitul vertical cu

presiunile disponibile calculate in raport

QJ03 1 =2, 1kW . 0 2.1 = 2, 1 kW
1
Ou = 2,5 kWf1.r c u baza coloanei. Pierderile de sarcin a
13.1 = 1,3 m lz 1 = 1,3 m 1 1.1= 0 ,~
de pe circuitul vertical se considera c u
aceleasi valori ca la exemplul de la
~04 1 = 2,3 kW
~4 . 1 =0,65 m " § 4.2.8.5. 1 intrucat configuratia retelei si
debitele de agent termi c sunt aceleasi
DA
(tab. 4.2. 19 B).
9
L,(Rl+Z)co.cv = L,(Rl + Z) 0 c, + L,(Rl + Z) =
5
= 2007,7 +938,09 = 2945,79 Pa

Hf)(p = 2376,27 < L(Rl+Z)co+cv = 2945,79

< HF)if' = 3168,35 Pa

Conditia de echilibru este indeplinita.

b. racordare prin BEP
' ~ • c irc uitul orizontal con siderat sec undar
~,~~ --'LE.3__ _- - - . conform schemei din fi gura 4.2.4d se
~~.-txr-:J OE3 = 8,2 kW
'
'
'
---'
. jE
dimensioneaza la fel cu eel al racordarii
I r--_ directe. Pierd erile de sarc ina sunt
, N
acoperite de o pompa de circulajie c u
!~ urmatoarele caracteristici hidraulice:
_\'_E.2____ _ • inaltimea de pompare
OE2 = 8,2 kW H,,co = L,(RI ~Z) 0c;, +ZM1H, =
0 IE = 2007,7 + ZMrn, [Pa]
: -------~ . r--
, 17 - 5,4 m
1~ in care: ZMTH1 sunt pierderil e de sarcina
' .c loca le datorate componentelor din
:~~
~11- kxl--<i
-LE.!_ ___ _ j MTH1
O E1 = 8,2 kW
: ~ i
' E
• debitu l pompei
:~:::::: ~~~ ' r--
GPco = L,Oco 3600 -
: ~ 5 . 4m 1 c;: Cµ· L1 f p m
I .c
':-i><l ~
' = 9.oo 3600 = 0.4 m3 / h
~t-t><l--C>
~ ,::;!,
--,Op=
p
-----
7,8 kW
l
4,18 20 968,4
0 ---' c irc uitu l ver tical are aceea si
, :::::--.....__ 0 9 = 4 1,-1 kW
lg = 3fi1- - I II
' 0
configuraj ie si ace leas i debite de agent
' .c termi c pe tronsoa ne, ca in cazu l
I
Hoc exemplului de la § 4.2.8.5. 1, rezultand:
HB'C' = 2376 ,27 < L(Rl+Z)cv = 2383,3 <
Fig. 4.2.25c. Sche m a d e calcul p entru in s talafia bitub cu circulatie fortata pentru
H!J'/!' = 3 168 ,35 Pa
consumat o ri individua l i, cu di s tribupe inelara .
-----~~-
in care:
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
9
L(Rt+Z)cv = J:(Rt+Z) sunt pierderil e de sarcina totale ale suma pentru acoperirea pierd eril or de sarcin a p e con duc tele
.5
circuitului verti cal (tab . 4.2. 19 C) de racord ale BEP la coloana de alimentare. ln cazu l in care
presiunea disponibi l.3 nu poate fi consumata integral , se
• tro nsoanele afecen te re\elelor ori zontale pentru celelalte introduc organe de reglare pe c ircuitul de racord ale caror
niveluri (E 3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza urmand metodo- trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea ramasa
logia de la aplica tiile precedente, luand in considerare pre- neconsumata ZRF $i debitul de fluid Gx ce trav erseaza ra-
siunea dispo nibila corespunzatoare fiecarui nivel. Astfel , cordul de la coloana la MTH x.
pentru : Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri ,
a. racordare directa (tab. 4.2.3 1 $i 4.2.19 B) se dimensioneaza aplicand m etodologia men\ionata la
HlfTHZ = L(Rt+Z)oc 1 + L(Rt+ZJs-c v - H{/;' circuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepa$ire a
= 2007 ,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097 ,35 Pa vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de
6 pe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de circulatie
HMTH3 = .L(RI + z)
D Oc,
+ .L(Rt +
5
z) - 2. H':.ta1 =
CV Tm
ale carei caracteri stici hidraulice (Hpco: Gpco) se stabilesc
analog circu itului nivelului 4.
= 2007,7+368,6 - 2 -165,15 = 2046,0 Pa
0 pentru retele de conducte din cupru , diametrele $i pier-
deril e totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.33, in
HM TH 4 = .L(Rt+ z) + i(m+z) _ 3 . f-1':.taj = care dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de
0 Oc1 5 CV Tm
ducere $i intoarcere. Diametrele tron soanelor de conducte
= 2007,7+600,35 - 3165,15 = 2 112,6 Pa au fast stabi lite in func \i e de debitul de agent termic si pier-
8 derea de sarcina unitara medie, incadrata intre limitele ma-
HMTHS= .L(Rt + z )
0 Oc1
+I (Rt+ z)
5 CV
- 4 . H:Tm1a1 = xima $i minima , utilizand tabelul 4.2.7. Coeficientii de rezis-
ten\a locala au fost stabiliti in func tie de configura\ia retelei,
= 2007,7 +76 1,09 - 4 165.15 = 2 108,19 Pa
valorile acestora fiind alese din tabelu l 4.2 .4, iar lungimile
in care : L(Rt+Z}oc 1 sunt pierderile de sarcina pe circuitu l ori- echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt
zontal (tab . 4.2.3 1) cu valoarea cea mai mare, circuitul Oc 1. prezen tate in tabelul 4.2.34.
f
(Rt+ z) reprezinta pierderile de sarcina pe ~onsoa- • verificarea rezultatelor centralizate in tabelu l 4.2.33 se
x
cv nele conductelor vert1cale situate 1n zona face comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor c ir-
superioara MTH x (tab. 4.2.19 B); cuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH i.
eta1 0,5·g ·h·(P; - Pd) = 0,5·9,81 ·2,7·1 2, 4 7 = 165, 15 Pa a. racordare directii
H Tm
este presiun ea termica m edie corespunzatoare unui nivel. - pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con- 4r

suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe circuitele .L(R1+z)0 C • = I(m +z)4d + I(Rt+ z)4.1.d + I(m
tr
+z) =
orizontale $i verticale corespunzatoare modu lului termohi -
= 2 10,5+ 171,6+ 1069,39 = 145 1,49 Pa
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circui- - pentru c ircuitul corpului de incalzire Oc3
telor corespunzator nivelului E4 . Condi\ia de echilibru hi- 4d r 4r

draulic este ca aceste pierderi de saryina sa nu depa$easca I(m +z) = I(RJ +z)+ I(Rt +z) 1
+ .L(RJ+Z) =
Oc3 3d d 3· 2r
presiunea disponibila . • ·
= 351,5 + 184,46 +866, 44 = 1402,4 Pa
b. racordare prin BEP ltab. 4.2.19 C).
HlfTHZ = L(Rt+Z)s - H [;i = 620,50 - 165, 15 = 455, 35 Pa - pentru circuitul corpului de incalzire Oc2
6 4d r .fr
HMTHJ = "'(Ri +Z) - 2·H etaj= 9985 - 216515 = 6682 Pa
0 L Tm ' ' ' .L(Rt +z) = I(m+z) + I(m +z) + I(m +z) =
2·1
5 Oc2 2d d 3r

= 600,70 + 184,46 +625,94 = 1411,10 Pa

7
H~rH 4 = I ( RI +z) - 3 H;;~1 = 1646,5 - 3 165,15 = 1151,05 Pa - pentru circuitul corpului de incalzire Oc 1
5
4d

B I(m +z) = I(Rt+z) + .L(Ri+z) + I (m + z) =

Oc1 Id 1.1 4r
H~rHs = I(Ri + Z) - 4 H;:i = 2035,30 - 4 165,15 = 1374,7 Pa
5 = 754,06+ 193,05+460,50 = 1407,61 Pa
Presi unea disponibila H!fTHx pentru fiecare nivel se con - Condi\ia de echilibru hidraulic impune ca intre sumele

T abelul 4.2. 31 . Dimensionarea trons o anelor retelei orizontale ~ i evafuarea p ie rd erifor de sa rcin a,
pentru conducte d in otef , varianta distribuJiei inefare (ex. 7)
Nr. Q L d v R
LI,
R I z (Rl +Z) E( RI +Z)
tronson (kW] (m] [in] (mis] [P:o'm] (Pa) (Pa) [Pa) (Pa]
Id I
2.5 I 4 112 0.16 30 9.75 120 11 7 237 875,2
2d .J .6 I
I
3 ,2 3/4 0 ,22 35 0,85 I 12 20 ,4 132 ..J : 638.2
3d 6.7 2,8 I Y .J 0 ,24
' 40 0,89 I 12 25.8 1 i I 37.8 I 50 5.8
.Jd : 9 ! 3,-1 3/4 0 32 70 2 .6 238 130 368 368
:u I ,_
,,
-
Ir
II 3, 1
I
i 0. 15 25 :: .3 77,5 253
-
102 .S I 388 ,5
2r 4.4 3 ,2 3/4 i 0.15 18 IJ J 57,6 1-1 ,4 72 I 1285,7
I
r
-
3r 6,5 3.35 3/4 0.22 35 I.OJ I 1725 24 .25
--· -
I 4 1,5 l 12 I 3.7
4r 9 13 ,.J 3/-1 0,32 70 2.6 942,2 130 1072.2 1072.2
I. I 2,5 0.65
~ 30 3 ,-1 195 40.X 60.3
---
j --
1/2 - H ,1 6
2. 1· I ,3 1/2 -- 0, 13 20 14.6 26 I 16,8 14 2.X -
---
---
3. 1
.1.J - ~} -1
2 .1 I
JJ
0.65
J/2
112
I

r
0. J3
o .•5 I
---
20
25 -1
13.6
15,5
26
16 .25
·---
8 1 .6
1705
107.6
186.25 l
----
-
 .. . -·· . ·- ~- ---- -
.,,,..,.._,,,.,.,,,.,..~~---~---
..,.,,.."'-"'~;.;;.::· ... ~-
. ~----------~- · ---···--·-· .-----·--- -----···
- -_- _ -· _···_·. --· ---;,..._~..;..-------·-· _- -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire L lnstalatii de incalzire

p ierd eril or de sarc ina in rap or t cu fi ecare c ircuit sa nu fi e componentclor din MTH 1
o abatere m edi e relati va Er m ai mica de 5 %. Pentru • debitul pompei
ca lc ulul abater ii med ii relative se ia ca referinta circuitul 9
corpului de in ca lzire Oc4, care are pierderea de sarc ina GPco= IOco 3600 = .oo 3600 = 0,4 ffil/ h
Gp .1 t Pm 4,18 20 968,4
ce.a mai mare.
I(R1 +z) _ -
0 t. 4
I(R1 ~ z)0 _ • circuitul verti cal are aceea$i geometrie $i aceleasi debite
£ = .1 -100 = de agent termi c pe tron soane, ca in cazu l exemp lului de la
r- Oc 1 I(Rl +Z) § 4.2.8.5. 1 (tab . 4. 2.2 1 C), conducand la acelea$i rezultate,
Oc •
$i anume:
= 145 1,49 - 1407,61100 = 302% HfJt = 2376,27 < L(Rl+Z)cv = 2236,21 < H~x = 3168,35 Pa
145 1,49 ' 9
in care L(Rl+Z)cv = X(Rl+Z) sunt pierderile de sarcina totale
I(Ri+ Z)Q - I (Rl +Z)Q 5
ale circuitului vertical (tab. 4.2. 19 C)
£ = · 4
-100 =
I(R! + z)
.
r- Oc2 Conditia de echilibru hidra ulic nu este indeplinita fiind ne-
Oc•
ce sar adoptarea uneia din variantele urmatoare:
=1451,49 - 1411,10_· 100 = 2,78% - redimensionarea unor tronsoane ale circui tului vertical;
145 1,49 - prevederea unei piese de reglare in amonte de MTH1 ;
I(R1+ Z )0 - I(Rl +Z)0 - prevederea unei piese de reglare la baza coloanei , pe
£ . - 4 C3 . 100 = una din conduc te sau pe ambele conducte.
r- OC3 - I(Rt + z) Pentru ori care din variantele adoptate conditia de echil i-
Oc •
bru hidraulic ia forma:
=1451, 49 - 1402,40 100 = 3 38% HES'!!' < L(Rl+Z)cv + zXF < Hb'E"
145 1,49 ' de unde se obtine pierderea de sarcina locala suplimen-
Abaterile medii relative & pentru toate circuitele sunt sub tara ce trebuie intro dusa pe reteaua verticala:
5 %, rezultand ca dimensionarea este bine facuta. H"iax - Hmm
zv = DC DC 3168,35 - 2376,27 , Pa
• verificarea dimensionarii circuitului orizontal $i vertical 396 04
RF 2 2
pentru racordarea directa se face scriind con ditia de echili -
bru hidrau lic. In acest caz relatia de echil ibru devine:
9 =2376,27 < (2236,21+396,04)=2632,25 < Hf!i;"" =3168,35 Pa
Hf5(?
I(Rl +z)co. cv =I(m+z)Oc 4 + I(Rl +Z) = Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
5
se poate recurge la:
= 145 1,49+ 15 11,92 = 2963,4 1 Pa
- redimensionarea tronsonului 9 (tab. 4.2.2 1 C) solutie ne-
Hf)'t = 2376,27 < L(Ri+Z)co,cv = 2963,4 1 < Hf!Z = 3168,35 Pa justificata, deoarece ar conduce la viteze prea mari in
unde pierderil e de sarcina de pe circuitul vertical s-au con - • conducte;
siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5.1, configuratia rete- - prevederea unor organe de reglare cu stabi lirea treptei
lei $i debitele de agent termic fiind acelea$i (tab. 4.2.19 A). de reglare TRF = f (Gx, zXF) urmand metodologia cunoscuta
b . racordarea prin BEP in care: zXF = 396,04 Pa, iar de debitul flu id:
• circuitul orizontal considerat secundar conform schemei 9 00
din figura 4.2.4d se dimensioneaza la tel c u eel al racordarii Gg= Og 3600 = · 3600 = 400,37 V
ti
GP !il · pm 4,18 -20 -0,968
directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pompa de
circulatii ale carei carac teri sti ci hidraulice sunt urmatoarele: • tronsoanele retelelor orizontale pen tru celelalte niveluri
• inal\jmea de pompare (E3, E2 , E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
HPco = I(Rt+ z)Oc +ZMTH1 = 14 5 1,49 + ZMrHl (Pa) gie, luand in considerare presiunea disponibila corespun za-
4 toare fi ecarui nivel. Astfel, pentru :
in care ZMnn sunt pierderil e de sarcina locale datorate a. racordare direct.ii (tab. 4.2.33 si 4.2.2 1 8)

Tabelul 4.2.32. Valoare a coeficientilor de rezistenta locata LE;, pentru tron s oanete retelei orizontale pentru conducte
din otel varianta distributiei inelare (ex. 7)
Nr. Robinet
tronson trcccrc

·- -1-d- - +l_ ~~-=-

~ 2__·..........
1___
2
l__l_·_0_.3_ - + - - - -v-,d2·-1-v3_d_=_0_.1_61_0_1 2 =o_.7_J_ _ _-+-_o_.2_5_.I 0 .7 _ 9.75
.- 2d
3d
. _ ---+----+---l- ·_0_.3_-+---·- -v iv d = o ,21m.1.J =_o .n_ _ _
- "3J/v4d = 0 2 4/0 .32 = 0 .75
-+-_o_014
._1_5_~_o_o.~.45~~------+--0.89
r-- - o._s_5_,
l -- 4_d _
Ir
+--
;
= -ir- = i -:.>
_
I
I
21 Oo.3
.3 ii -

v 1/ v2, = 0 , 15'0 ,15 =I ,

-o 1· o 2- 1 = 1 2.6
----+--------+---2_.3_ -l
1------+-
2r I - 1 - I - ! l · OJ i ' 2/v3, = 0 .15'0 ,22 = 0.68 0 .26 i 0 .75 - , 1.3 1
,___ 3_r _ _j ---------t
~i _-_j - -l-- -----.-- - - -,-.,-/ -v-,, -=-0_.2_2_/0_.3_2_=_ 0-.-6-9- - - - , - -0-.2-6__,!r-o-,7-5- ; -- _ -- -r- 1.01

+t - 4r

2. 1
l

,
-

25
: -
i
.J I
I

1-2
1
-

2
~
1
2 · 0 .3

-
1 · 0 .3
:
!
- - 1 - 2 I = '.2
,,,tv 4 , = 0 ,1GtoJ'.' = o.)_- _ _ _~! _o___, __,l_o_.9_ -+-__-_ _ _,11___3_.4_
,.,,iv1d= 0. 13/0.:!2 = 0 5 9 i _s ~ll __ -_+-------- 1 1-1 .6
i 2,6
_.

I -
. 1 I
I -
I
" 2./v 31 = 0 .1310.'.'2 = 0 .5lJ I - I
-1 ~-.6
1
1

I - -
1

l- -=---1 ---"-1--2· 5 - T -.j- 1 2 ! I · 0 .3 : V3 1iv2d = 0 .13/0 .22 = 0 .59 3_.5

I -1 - i, 11.•

I i - v, /v 2, = 0.1 3/0 .15 .= 0 .86 1.3 I _ _

4. -
1
-- 7 5- - t -.j ! -; 1--I-- I

41 4
-0-J ---,ic-- ____v___/,-·d---_-0- 1
. 1-5.-0_J_2-~ 0 ,47 ----+i- 0- _-7 --+\--_--'-1- - - - - - -1 --15 5
 J. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

H(fTH2 = L(Rl+Z)oc 4 + L(Rl+Z)s cv - Hi~~' =
1451,49 + 2 17,87 - 165,15 ~- 1504,21 Pa
6 circulatie ale carei carac ter isti ci hidraulice (HPco; GPco) se
HMTH3 = I(Rt +z) i I(Rt+z)
0 Oc 4 5 CV
= 145 1,49+383,77-2 165, 15 = 1504,96 Pa
7 prezentate in tabelul 4.2 .35 unde dimensionarea este facuta
HMTH4 = I(RtiZ) + I(Rt+z)
0 Oc • 5 CV
= 145 1,49+ 7 16,77-3 165,15 = 1762,8 1 Pa
8 utilizand tabelul 4.2.9. Coeficientii de rezistenta locala s-au
HMTHS= I(Rt+Z) + I(Ri+Z)
D Oc 4 5 CV
= 14 5 1,49+ 132 1, 57 - 4 165,1 5 = 2 11 2, 46 Pa
in care L{R!+Z)oc4 sun t pierderil e de sarcina pe circuitul
orizontal (tab. 4 .2.33).
f (Rt i z) reprezinta pierderile de sar_cina ~e tron soa-
cv nele conductelor vert1cale situate 1n zona su-
x p erioara MTH, (tab . 4.2.2 1 B);
H 'f,~~1 = O, S·g·h·(P1 -Pd) = 0,5·9,8 1·2.7· 12,47 = 165,15 Pa - este
presiunea termica medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel se con-
in p laja de vi teze economice recomandate. Pierd erile de
sarcina de pe aceste circui te sunt acoperite de o pompa de
- 2 -1-f..1"'= stab ilesc analog c ircu itu lu i nivelului 4.
Tm
0 pentru retele de conducte din material termoplastic tip
Polymutan , diametrele si pierd erile totale de sarcina sunt
- 31-f..ia,= separat pentru circui tul de ducere $i intoarcere. Diametrele
Tm
tron soanelor de conduc te s-au stabilit in fun c ti e de debitul
de agent termic si pierderea de sarcina unitara medie,
- 4 H':. 13i = stabilit in fun cti e de configuratia retelei, rezultatele obtinute
Tm
fiind centralizate in tabelul 4.2 .36. Valoril e acestora au lost
alese din tabelul 4 .2.4, iar pierd eril e de sarcina loca le calcu-
late cu relatia 4 .2.54.
• verificarea rezu ltatelor centralizate in tab elul 4.2 .35 se
obtine comparand pierderi le totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH 1. Astfel,
pentru:
a. racordare directa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
4r

suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele I(Rt +Z) = I(Rt +Z) + I(Rt +Z) + I(Rt +Z) =
0 c4 4d 4.1.d Ir
orizontale si pierderil or de sarcina locale la MTH •.
= 140,76+ 160,24+858,53 = 1159,53 Pa
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face
aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la - pentru circuitul corpului de incalzire OcJ
nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie sa depa- 4d r 4r

$easca presiunea di sponibila. I(Rt +z) = I(Rt+z)+ I(Rt+z) + I(Rt+Z) =

Oc3 3d d 3 ·1 2r
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
H(fTH 2 = L(Rl+Z)5 - Hf~~' = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
= 314,35+113,97+739,80 = 1168,12 Pa
6
- pentru circuitu l corpului de incalzire Oc2
H~ 1 H 3 = I(Rt+Z) 2 H;::'= 792,16 - 2165,15 = 461, 86 Pa
5
Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa
7
locala I~ , pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
H~rH 4 = I( Rt~ z)- 3 H;:~i = 11 25,16 -3 165,15 = 629,79 Pa conducte din cupru cu distributie inelara (ex. 7)
' Nr. Corp Cur be
rri Robinel
8 lronson incalzire
Rdr C po
r/d =1,2
ITS
trccere ~
HMT/-IS
D
= '(Rt
L
+ z) - 4 .wlaj
Tm
= 1729' 96 - 4 -16515
'
= 1069' 36 Pa Id 2.5 I 2 0 .7 0 .35 OJ - - 5,85
5
2d - - -
I 0 .35 03 - - 0,65
Presiunea disponibila (H/j™") pentru fiecare nivel se con - 3d - - - - ' 0,3 - - 0.3
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcin a pe conduc tele 4d - - - 2-0.35 - - 2 2.5 5.7
de racord a le BEP la coloana de alimentare. in cazul in care Ir - - 0.7 0 ,35 - 0,6 - 1,65
presiunea disponibila nu poate fi consumata integral, se 2r - - - 0,35 - 0,6 - 0.95
introduc organe de reg lare pe circuitul de racord ale caror 3r - - - - - 0,6 - 0.6
trepte de reglare se stabilesc in fun ctie de presiunea ramasa 4r - - - 2 . 0 .35 - - 2 2,5 5.7
neconsuma ta si debitul de fluid Gx ce traverseaza racordul '
I. I 2,5 2 0.7 0.35 - 0 ,9 - I 6 A5
de la coloana la MTH x.
2. 1 2.5 2 0 .7 ' 0 .35 13 ' 0.9 - 7 .75
Tronsoanele c ircuitelor orizontale, corespunzatoare aces-
tor niveluri , se dimensioneaza aplicand metodologia mentio-
3. l 2.5 2 U.7 0.35 IJ 0 .9 ! - 7,75

nata la circu itele de la nivelul 4, conditia fiind de incadrare

4 .l 2.5 2 0.7 0,35 ! IJ - - 6.85

T abelul 4.2.33. Dimensionarea tron soanel or refelei orizontale ~i evaluarea pierderilor de sarcin a,
pentru conducte din cupru, varianta distribufiei inelare (fig . 4.2.25c)
Nr. Q G I d·S v R LI:, lech LI IR· I L( Rl + Zl
lronson [kW] [kg/h ] [m] [mm] [mis] [Palm] [m) [m] [Pa] !Pa)
Id 2.5 107.65 4 j 18 · l I 0. 15 1 24 5,85 2,39
,______ ,___ - - - -; - - - - -+ - -- -+ - - -- + - - -- +-- -+-- --!--- ---+-- - -- + - -- +-- - --!
6,39 153,36 !
754 .06
2d 4.6 198,08 3 .2 18 . l 0.28 70 0,65 I 0.36 I 356 249.2 600,7
--~ -l,
- 6- 7----;- -2-8_8_.5_2_ +---2-.8- --t-i- 2_2_·_1__+---o-.-
26
---j---4-
7-+-
0-.3_
0_-r----0-.2
-~!--3--+---l-
4_1 _f--_3_5_l_
.5_~

~ ~ , 387.56 3,.J i 28 - 1 0 .22 25 s::__ j ___s_.0_2_+-_8_A_2 _-+-_2_10_.s_ -+--_ 2_1o_ _'i__,

_- ,, ~- 99.04 3. l 15 . l 0.22 55 l .~ 3.69 0.59
i 202.95 1069,39
2r , 4,..1 189,47 3.2 I 18 · l I 0.269 65 095i ---(-J,)
---~!-- -3-.7- - +1- 24_0_.5_ +-_8_6_6_.4_.J--l

3rr _ 1· --- ll .5 ~ 279.9 3.35 I 22 · l _ _o._2s5_ +--_ .J_4--l__o_.6_ -+i_ _ _o_:-1_1--1__3_.7_6_ -+-_l_65_,4_ 4_ 1__6_2_5 ._94_'_
4
I.I -- I 11
_ 2.5 ~--
387.56
107,65
13.4
0,65
i 28 · I
l5 l
0 .22 25
0 .23 1 -~ 656::~
5.7 5,0::'. 18.42 460.5 460 .5
2 .32- t- - 2-.9-7- -+--1-9 3- ,0- 5--t- -_--
2. l 2. l 90 .-1 3 l ,3 15 l U.188 4(> 7.~ - 2.7 1 4,01 184,46 -
, l~
4.1
I 2 ·l=
2 .3
-_-9~0_.-4_3:__,~ ---_-_-_l-__3-=--=-:~-=--=-1-5_-_--=-I~-:~~-=
____
99.U.J 0.65 l 15 I
o ._l _88
0.22
-+-
' 55 6.85 I
2_.1_1__,1__4_.0_1_ -+-_l_84_.4_6--t- - - - -;
_ 4_6 __7_.7_5_ _._ _____
2_-17 3,1 2 17 1.6 ! -
 . --- -- - ---- --·~~==--=~~~...:.....: __..;;::.........................................iili111mi··11·-iii·i.•- .--.- iii-111··
/

Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

r
Gpco = _I,~
old 4r
9
I(Rl +z) = I(Ri +z ) + I (Rt +z ) + I(Ri+ Z ) = 3600 = .00 3600 = 0,4 m3/h
Dc2 2d d 2. l Jr c0 M -pm 4,18 -20 -968,4
= 438, 99+ 11 3,97+635,20 = 11 88,16 Pa
• circuitul verti cal are aceea$i configura\i e $i acelea$i
- pentru c ircuitul corpului de inca lzire Oc1 ' debite de agent termi c pe tro nsoane, ca in cazul exemplulu i
4d ; de la § 4.2.8 .5. 1, rezu ltand:
I(Rl +Z ) = I (Ri +Z) + I (Ri +Z) + I (Ri +Z) = HEJ'c = 2376,27 < L(Rt+Z)cv = 258 1,30 < HB~x = 3 168,35 Pa
Oc 1 1d 11 4r
in care:
= 660,89+ 43,62+ 420,77= 11 25, 28 Pa 9

Condi\ia d e echilibru hidra ulic impune ca intre pierderile I(Ri +Z)C\/ =I(Ri +Z)
5
de sarc ina pentru oricare c ircuit sa nu fi e o abatere relativa reprezinta pierderil e de sarcin a to-
-
· & mai m are d e 5 %. Pentru calc ul ul abaterii medii relative tale ale circuitului vertical (tab .
se ia ca referinta c irc uitul corp ului de incalzire OC2, care are 4.2.23 C)
pierderea de sarc ina cea m ai mare. • tronsoanele re\elelor orizontale pentru celelalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza du pa aceea$i metod olo-
I(Ri +Z) - I(Ri +Z)
£ = D , ___'.!?Cl. 100 = gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza-
r-De, I (Rt + z) toare fiecarui nivel. Astfel , pentru:
De2 a. racordare directa (tab . 4.2.35 $i 4.2.23 B)
= 1188,16 - 11 25,28 -100 = 5 29% H/f1"H2 = L(Rl+Z)oc2 + L(Ri+Z)s-cv - H1~~i =
11 88,16 . = 118816 + 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa
6
I(Rt + z)0 - I(Rl +z)D HMTH3= I(Rt+z) + I(Rt + z) - 2- H':ia; =
£ = . ~- 100 = D De2 5 CV Tm ·
r-De3 I(Rt +z)
De? = 1188, 16 + 443,53 - 2 -165,15 = 11301,39 Pa
= 11.88, 16 - 11 68, 12 100 = 1 68 % 7
1188, 16 • HMTH 4 = I(Rt+z) + I(Rt+z) - 3-H':'ai =
D De2 5 CV Tm
I(Rt +z) - I(Rt+ z) = 1188, 16 + 825,72 - 3 165,15 = 1518,43 Pa
£ = D. ~ 100 =
r-Oe, I(Rl +Z )Oc, 8
HMTHS =.I(Rt + z ) + I(Rt + z ) - 4 . f-1': 181 =
D De2 5 CV Tm
= 1188,1 6- 1159,53 100 = 2, 41 %
1188,16 = 11 88, 16 + 1062, 11 - 4 -165,15 = 1589,67 Pa
Rezulta ca numai circuitul corpului de incalzire Oc 1 are o in care L(Ri+Z)oC2 sunt pierderile de sarcina pe c irc uitul ori-
abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i ob\ine zontal (tab . 4.2.35), c u valoarea cea mai mare, circuitul Oc2;

r,
echilibrul hidra ulic fata de circ uitul de referinta Oc2, se deter-
mina gradul d e regl~re TR<;:c ' a robin etului ~u dubla reglare
f x
(Rt + z) sun! pierderil_e de sarc ina _pe tronsoanele c~ n ­
cv ductelor vert1cale situate 1n zona supenoara a
ata$3.t corpului de incalzire Oc 1, unde TR°f' = f (ZR<;:c '. GoCT}, MTHx (tab . 4. 2.23 B)
ZR°i=c ' = L(Rt+Z)oc2 - L{Rl+Z)oc 1 = 11 88, 16 - 11 25,28 = 62,88 Pa Hf/;'= 0,5 -g ·h -(p; - Pd) = 0,5· 9,81 ·2,70·12,47 = 165, 15 Pa -
iar debitul d e fluid este presiunea termi ca medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
G - Oc3 3600 = 2. 5 0 3600 = 111, 2 1 Vh
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe c irc uitele
De, - GP t1 t Pm 4,18 -20 -0,968
orizontale $i verticale corespunzatoare modulului term ohi-
• verificarea d imensio narii c ircuitului ori zontal $i vertica l draulic. Di mensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
pentru racordarea directa se ob \in e comparand suma pier- face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circ uitu -
deril or de sarc ina maxime de pe c irc uitul orizontal $i pierde- lui nivelului 4. Condi \ia de echilibru hidraulic este ca aceste
rile de sarc ina de pe c irc uitul verti ca l, c u presiunile disponi- pierderi de sarc ina sa nu depa$easca presiunea disponibi la.
bile calculate in rap ort c u baza coloanei. Pierderil e de sar- b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C)
cina de pe c irc uitul verti ca l se considera c u acelea$i valori H{fTH2 = L(Rt+Z)s - HT,~1 = 77 2,79 - 165 , 15 = 562,64 Pa
ca in exemp lul de la § 4.2.8.5. 1 deoarece configura\ia re\elei 6
$i debitele d e agent termi c sunt acclea$i (tab . 4. 2.23 B) HM
D
TH 3 ="~ (Rl +Z) - 2· Hetai
Tm
"' 1327' 28 - 2 165 ' 15 = 996 ' 98 Pa
5
. 9
I( Rt ~ z) ~- I (Ri +z) 1- I (Rl +Z ) -= 7
De?
H~rH 4 = I(Ri + z)- 3 H;:,~1 = 1 709, 4 7-3 165, 15 = 12 14,02 Pa
CO< CV 5

= 1188, 16 + 1272, 17 = 2460,33 Pa ' '

Hf)'t = 2376,27 < L{Rl+Z)co,cv = 2460, 33 < Hf)'t' = 3168,35 Pa 8

Conditia de ec hilibru hidraulic este indeplinita.
b. racordare prin BEP
• c irc ui tul orizontal considera t secundar conform schemei
din fi g ura 4.2.4d se dimensioneaza la fel c u ee l al racordarii
directe. Pierderil e de sarc in<"i sunt acoperite de o pompa de
circ ulatie ale carei carac teristi c i hidra ulice sunt urmatoarele:
• inaltim ea de pornpare
HPcD =I, (Rt 1 z) Oc +ZM rn - 11 88, 16+ZMrn
2 1
in care Z1.1TH1 su nt p ierderi le de sarc ina loca le datorate
componente lor MTH ,_
• d ebitul pompei
HM
0
JHS = .I(RI + z ) -- 4 . Hetaj
Tm
=- 2371,67 - 4 -165, 15 = 17 11,07 Pa
5
Presiunea d isponib ila (H!fTH') pentru fi ecare nivel se con -
suma pentru acoperirea pierderil or de sarc ina pe coloana $i
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.
in cazu l in care presiunea disponibila nu poa te ti consumata
integral, se introduc organe de reg lare pe c irc uitul de racord
ale caror tr epte de reg lare se stabilesc in functi e de
[Pa]
,
presiunea ramasa neconsu mata ZfJF $i debitul de flu id Gx ce
traverseaza racord ul de la coloa na la MTH x.
Tronsoanele c irc uitelor orizon tale, pentru aceste niveluri,
se dimensioneaza aplicand metodologia men\ionat a la c ir-
c uitele de la ultim ul nivel, condi\ia fiind de nedepasire a
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

vitezelor economice recomandate. Pierderil e de sarcina de

Ge ( _,+(Gr - Ge ) t1 ,
pe ;:iceste circu it e sunt acoperite de o pompa de circulatie { - f =- ,_, I ,_, ; (j = 1-c n) (4 .2.67)
ale carei caracteri sti ci 'hidrau lice (HPco; GPco) se stabilesc I I GT
ana log circuitului nivelului 4. in care:
ti:· , = t; - .1tc, (4. 2.68)
4.2.8.6 Dimensionarea conducte/or instalaJiilor de incalzire Ge, = GT - Gc 1. , (4.2.69)
monotub, cu circulafie forfata , pentru consumatorii • diametrele tron soanelor ori zontale ce alimenteaza cor-
individuali purile de incalzire se obtin cu rela\ia generala cuno scuta:
M etodologia de calcu l tine seama de urmatoarele particu- dx = f (Rm; Ox). in care marimil e au semnifica\i ile
laritati : m en\ionate $i depind de m odul de organizare a tabelelor de
- reteaua de distributie a age ntului termic la corpuril e de calcul sau abacelor (§ 4. 2.8).
incalzire este monotub, putand fi alcatuita ca retea de plinta • asigurarea echilibrului hidraulic al circu itelor secundare se
sa u ingropata (fig . 4.2. 18). Racordarea corpurilor de incalzire stabile$te punand conditia ca pierderile de sarcina pe circuitu l
la re\eaua ori zontala monotub se face cu armaturi de regla- primar, care trece prin corpul de incalzire Zcx, sa fie acelea$i
re unica (ARU), care permit racordarea jos- jos sau sus- jos. c u cele ale circuitului secundar care este traversal de debitul
- coloanele de alimentare sun! de tipul bitub alimentand masic In tranzit Z1rx prin armatura de reglare unica.

Zrrx =( ~::
re\eaua monotub orizontala prin module termohidraulice
(MTH), prevazute cu componente care:
• permit racordarea directa;
rIZcx (4 .2.70)

• includ BEP.
- dimensionarea tron soanelor de conduc te de la coloane
se face la fel ca in cazul instalatiilor bitub pentru consuma-
torii individuali;
- reteaua orizontala de alimentare este de tip arborescent
sau inelar, urmand criteriile de alcatuire $i dimensionare
sp ecificate la § 4.2.8.4.2 $i 4.2.8.4.3.
Opera\iile ce particularizeaza metodologia de calcul a in-
stalatiilor monotub orizontale tin seama de urmatoarele:
• alcatuirea schemei de calcul evidentiaza tipul de arma-
tura de racordare unica ARU pentru alimentarea corpului de
inca lzire jos-jos sau sus- jos (fig. 4.2 .26 a, b)
• d ebitul masic de agent termic c e traverseaza conducte-
le orizontale este con stant $i se stabi l e~ te cu relatia :
(4.2.64)
In care G1rx, Gcx sunt debitele masice de flu id In tranzit
respectiv ce traverseaza un corp de incalzire [kg/s].
Exemplul de calcul 8
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
lncalzire monotub, c u circulatie fortata $i distributie indivi-
duala. Caracteristicile termice ~ i geometrice sunt cele din
figura 4.2.27, considerand ca reteaua de conducte este rea-
lizata din o\el, cupru sau material termoplastic tip Polymutan .
Agentul termic este apa calda cu tci/t; = 95/75 °C.
Re\eaua orizontala din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b)
este carac terizata printr-un tranzit de agent termic si un
Tabelul 4.2-36. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala LC,, pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distributie inelara (ex. 7)

• debitele masice de agent termic coresp unza toare cor-

Nr. Corp
tronson incalzire
Rdr Cpo
Curbc
r/d =2
TIS rri
Robinet
trecere
Is
purilor de lncalzire Gcx se stabilesc considerand ca diferen- Id 25 I 4 1.13 0.3 OJ - - 813
ta de temperatura .11 a fluidului este aceea$i pentru toti con - 2d - - - 0.3 OJ - - 0,6
sumatorii: 3d - - - - 0.3 - - 0.3
.1 1c = .1 f;n - .1l1e = .M c 1 = .1 tc2 = L1tc3 = .1 fc4 (4.2.65) 4d - - - 2. 0,3 - - 2· I = 2 2.6
d e unde Ir - - 1,13 0.3 - 0.6 - 2.03
Oc, 2r - - - OJ - 0.6 - 0 .9
[k g/s] (4 .2.66)
CP · L1 fc, 3r - - - - - 0 ,6 - 0.6
4r - - - 2 0 .3 - - 2 I =2 2 .6
• temperaturile agentului termic la intrare Im $i ie$ire tie in
I.Id - - 1.1 3 - - 0,9 - 2.o3
$i din corp ul de inca lzire se stabilesc in functi e de debitele
2. ld 25 4 1,13 0.3 IJ 0,9 -
I
9,93
masice de agent termi c care alimenteaza corpul de lncalzire
3. ld 2.5 4 1,13 0,3 I ,3 0.9 - 9 .93
si deb itele de agent termic de tranzit Gc1r
4. ld 2,5 4 1,13 OJ i IJ - - 9.03

Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ~i evaluarea pierderilor de sarcina ,

pentru conducte tip Polymutan, varianta distribuJiei inelare (ex. 7)
Nr. Q G 1 Dn v R ~ z R 1 RI+ Z I( Rl + Z )
trortSon [kW] [kJ.V11] [m] [mm] [mis] [P-aim] [Pa] [I\1] [l'a] [Pa]
Id l 25 0,03 1 -l 15 0,15 33 8.23 89.9 132 22 1.9 660.89

"--i
1---
4,6 0.057 3.2 20 0.18 36 0.6 9,44 11 5.2 12-1 .6-l 438,99
- -
3d 6.7 0.082 I 2 .8 20 014 59 0.3 8.39 165.2 17359 3 14 .35
4d 9 I
0, 11 3 .4 25 0 ,19 28 2.6 4556 952 1-10.76 140.76
Ir __,
? ' 3. 1 15 I 0, 18 I
28 2,03 3 1.9 3 86.8 11 8.73 ' 85853
I-
2r 4.-1
{ - 0 ,0 28
0.054 ' .., I 20 0. 16 29 0.9 I I I .IS 92.8
i
10..t.6 739 .S
I I
o.os
I J ._
~

I I
I!
~
3r 6.5 I 335 20 024 59 0.6 16.78 I 197.65 '.' 14,43 6351
..tr 9 0 .11 ! 13,4 25 0 .19 I 28 I 2,6
I

i 45,5 7 375.2
. 420.77 -120,77

-r---·-
I

-
I . Id 25 I 0.0 3 1 I 0.65 15 0.15 33
-
2.03 22, 17 2 1.45 43.62 -
, Id 7 I 0 ,0 26 1.'1 I 15 0 .13 25 9.93 I
I
8 1,47 32,5 11 3.97 -

·-·
~~ I - ;:1-=-~ 0.026
--
~ [_ 15 0.1 3 25 9,93 I 81,-17 325 11 3,97 I -
-l Id 2,3 ll.028 0,651 15 0.18 28 9.03 142.04 18,2 160.24 I -
 Capitol ul 4: Sisteme de lncalzire I. l n stal a~ii de lncalzire

camp impus de temp eraturi care se stabile$1e dupa cum

urmeaza: Gc3 t~+(GT-GC3)· t3 Gc3 l~+ G1,3 · l3
• debitul masic total de agent termic al instalatiei orizon- t2
Gr Gr
tale:
=180,86 79,88+206,70 89,88 = 85,2 1 oc
OT I.De, 9,00 / /
GT = - - = - - = - -- = 0,107 kg s = 387,56 kg h 387,56
CP·tJf CP·.1 t 4,18 20
G1r 3 = Gr - Gc3 = 387.56 - 180,86 = 206,70 kg/h
• debitul masic de agent termic al consumatorilor Ge,, ti = t2 - .:lb = 85,21 - 10 = 75 ,2 1 °C
intr-o prima iteratie, se stabile$te considerand o diferenta de
temperatura ,1! = t;n - t;e = 10 K = .M c4 = ti tc3 = Ci te:! = .Mc 1 Gc2 1;+ (Gr - Gc2 ) ·l 2 Gc2 1; +G1r2 12
t, =---"----'----'"-
Gc 4 Oc 4 = ~·3600 = 198, 086 kg/h Gr Gr
Cp ·L1fc4 4,1810 180,86 -75,2 1+206,70 -85,2 1 = 80,54 oc
387,56
Gc 3 = Oc 3 =~ 3600 = 180,860 kg / h
GP · tifc 3 4,18· 10 G1r2 = GT - Gc2 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h
t1' = t1 - tilc 1 = 80,54 - 10 = 70,54 °C
G 2. = Oc2 = ~ 3600 = 180 860 kg/h Conditia ca temperatura de ie$ire a agentului termic din
c cP ·ti tc 2 4 18 10 ' ultimul consumator (Oc1} sa fie egala cu cea nominala a
agentu lui termic de intoarcere (t; = 75 °C) nu este indeplini-
~-3600
4,18 ·10
= 215310 >
k /h
g
ta. Se impune ca debitul total al re\elei sa tranziteze circuitul
' primar al corpului de incalzire 1, ob\inandu-se:

• temperaturile agentului termic la intrarea $i ie$irea in $i I

I (, . = I i -~=8054
G ,
2,50
74,95 °C = 75 °C •
r ·Cµ 0,107 -4,18
din corpul de incalzire scri se tinand seama de notatiile din
figura 4.2.27 sunt urmatoarele: Suprafe\ele de incalzire aferente corpurilor de incalzire se
f4 = fd = 95 °C calculeaza in functie de temperaturi le medii ale agentului
t4 = f4 - Cifc4 = 95 - 10 = 85 °C termic, recalculand coeficientul de temperatura Cr cu rela\ia:
4/3
Gc4· l~+(GT - Gc4 ) · t4 Gc4· l~+Gr,4 · f4
13 =
Gr
=
Gr Cr = (Ci~,:m J (4 .2.7 1)

= 198,086 85+189,47 95 = 8988 oc in care:

387,56 >
- Mnom = [(td - t; )12] - I;, cu Id It; - temperaturile nominale
ale agentului termic la intrare $i ie$ire din reteaua
Grr4 = Gr - Gc4 = 387,56 - 198,086 = 189,47 kg/h . orizontala;

t3 = t3- M c3 = 89,88 - 10 = 79,88 °C

1
- I; - temperatura adoptata pentru s_patiul incalzit [CJ; _
' - tit = t;n - f;e; cu t;n / t;e - temperatunle locale la intrarea $1
ie$irea din corpul de incalzire, determinate prin recurenta cu
expresia:
. Gc,_,· t;_, + (GT - Gc, _,) ·t i _,
ti = ti =
Gr
(4 .2.72)
care, particul arizata pentru cazul din
figura 4.2.26, conduce la:
f4 = Id; t4 = 14 - Cilc4

Ge• r;+(Gr-Gc.) t • .
f3 >
Gr
(4 .2.73)

\ tr
G,
GC3 r;+(Gr- GCJ ) to.
a t, Gr '
t;= f2- Cifc2 (4.2.74)

(4 .2.75)

Cele doua sisteme de racordare (jos- jos

tr
/ GT
Fig. 4.2.26. Scheme de ca lcul al ciimpu lui de temperatura )ii debitelor in tranzit , pentru
instalaJii monotub aferente consumatorilor individuali
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus -jos
$i sus- jos) sunt diferentiate din punct
de vedere al suprafe\ei de incalzire $i
prin coefici en tul de racord Cr indica t de
catre STAS 1797.
• pentru a asigura reparti\ia debitelor
masice de agent termi c, conform
schemei de calcu l, este necesar ca
pierderile de sarcina locale pe c ircuitele
prim are Zcx (circui tele ce permit
circulatia agentului termi c la si de la
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

corpu l de in calzire prin ARU) si pierderile de sarcina pe de incalzire (Pa]:

circuitul de tranzit Ztr sa fi e intr-un raport de proportionali-
tate dat de rela\ia 4.2.70. Pentru re teaua din figura 4.2.27a,b
pierderile de sarcina loca le s-a u stab ilit astfel:
v2
Zc,, "" P ~n L ~
- Zrr x - pierderile de sarcina locale pe c ircuitul debitului de
tranzit Gr, x, care nu traverseaza corpul de incalzire !,>i care
sunt preluate prin reglarea specifica a ARU;
- Gcx - debitul masic de agent termic ce traverseaza cir -
(4 .2.76) cuitul corpului de incalzire:

in care L; reprezinta suma coeficientilor de rezisten\a Gcx = ~ 3600 (kg/ h] (4 .2.79)

CP ·!itx
locala ai circuitului ARU - corp de inca lzire - ARU {tab.
4.2.37), in s tructura careia s-a considerat: in care:
- pentru racordare jos- jos - Ocx reprezinta debitul de caldura al consumatorului (kW] ;
LSi·i == sXRu + SCI + slRu . - L1 tx = t;n - t,e;- diferen\a de temperatura a agentului
- pentru r acordare sus- jos termic, inlre temperatura de intrare !,>i de ie!,>ire din corpul de
) ): "d ;: ~ ):i
.....,s-i == t;ARu + ._,c1 + <-,RT + ':>ARu inca lzire .
in care Gtrx = Gr - Gcx [kg/h) (4 .2.80)
~gRu este rezisten\a hidraulica locala a armaturii de in care
racordare la intrarea agentului termic;
sci - rezistenta hidraulica locala a corpului de incalzire; Gr = _!Ir__ ·3600 [kg/ h) 4.2 .81
CP ·.M
/;RT - rezis ten\a hidraulica suplimentara a robinetului ala$at
circuitu lui corpului de incalzire $i care face parte din ARU Circuitele secundare ale corpului de incalzire ec hipate cu
cu racordare sus-jos; : ARU au treapta de reglare stabilita in functie de marimile:
S~Ru - rezistenta hidrau lica locala a armaturii de racordare i TR rx == J (Zv x: GvxJ (4 .2.82)
la ie$irea agentu lui termic. Echilibrarea hidraulica a circuite- Din tabelul 4.2.37 se observa ca pentru consumatorul 4.
lor corpurilor de incalzire in raport cu nodurile de ra cordare, care este tranzi tat de intreg debitul de agent termic , Zv = 0
se face utilizand dispozitivele locale de reglare, cu care sunt {circuitul secundar este inchis complet).
prevazute ARU . Pentru cazul particular al retelelor monotu- 0 pentru retelele de conducte orizontale din otel , de la ul-
bu lare racordate cu ARU in sistem de alimentare jos-jos sau timul nivel, diametrele !,>i pierderile totale de sarc ina. centra-
sus- jos, pierderea de sarcin a locala la corpurile de incalzire lizate in tabelul 4.2.38, s-au stabilit in func\ie de debitul de
c uprinde numai pierderile, in c ircuitele ARU, corpul de incal- agent termic $i viteza economica, in conformitate cu datele
zire in cazul racordarii jos-jos, !,>i suplimentar in robinetul cu din tabelul 4.2 .3. Coeficientii de rezisten\a locala din tabelul
dubla reglare {cu sau fara termostat) in cazul racordarii sus- i 4.2.39 ·au fost stabili\i tinand seama de configuratia re\elei
jos. · de distributie {fig. 4.2.27), datele din tabelul 4.2.4 !,>i cele
Calculul pierderilor de sarcina locale pentru circuitele se- referitoare la pierderile locale de sarcina pentru I:~ = 1
cundare se face luand in considerare relatia pierderilor de {tab . 4.2.5).
sarc ina, scri sa sub forma: • verificarea rezultatelor se face luand in considerare con-
di\iile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra-
IZ = prn · V22· I ~ = 16:m2 G'· I ~
2 ;r d
{4 .2.77} cordare a re\elei orizontale la coloanele de alimentare cu
agent termic {fig. 4.2.27 c ). Astfel , pentru
de unde cu notatiile din figura 4.2.26. rezulta: a. racordare direct.ii

= (~J2· sau Z
4 9

IZcx - = (G1rxJ2· "' Z Cx (4.2.78)

H;;(;'< I(R!+Z)CO + I.(R!+Z)
S CV
< H~ [Pa]
• rrx L 1
ztrx Gtrx Gcx
in care:
in care: Hf)'/:? $i H&!x sunt presiunile disponibile de la baza coloa-
- Zcx sunt pierderil e de sarcina locale pe circuitul corpului nelor. care in condi\iile adoptarii aceleia$i retele verticale ca
la cele bitubulare au acelea$i valori:
Hf)'(p 2376,27 Pa !,>i respectiv
Hf)'!!" = 3168,35 Pa;
±(Rl+Z) este pierderea de sarcina
, cope tronsoanele conductelor
orizontale monotub , prezentate in

~l02
1

~03
tabelul 4.2 .38 care au doua valori deter-
1 1 01 = 9 kW = 6,7 kW = 4,6 kW minate de posibilitatea dimensionarii
Id = 3,7 m Id = 3,45 m Id = 3,85 m diferite a tronsonului 1
I, = 16,6 m pentru Dn1 = 314 "
a
t1 max
I.(Rl +Z ) =2815,35 Pa
1 co
I
I ~ l-P4- pentru Dn 1 = 1"
~ ~- ~ ~ - ~ i ... --- -- ---- - ~- i -- ____ _____ _\~ -- -- .--- --- --- -- 4 min
I(Rl+Z) = 1679,53 Pa
1
--
I i'
~ -- 0 1 = 9kW
I!~2' 02 = 6.7kW ' 3 0 3 = 4,6 kW
1 co
1
~ ' I d = 3,7 m 0 Jd = 3,45 m ~· 1d = 3,85 m
~( ) este pierderea de sarcina
I, = 16,6 m
b L5 RI + Z cv pe tronsoanele conductelor
coloanei de alimentare cu
Fig . 4.2.27a,b . Scheme de ca lcul pentru insta lafia monotub cu circu laFe for}ata pentru
agent termi c care in conditiile identitatii
consumatori individuali :
schemei adoptate cu cea din exemplul
a - distributie monotub jos-jos; b - distributie monotub sus-jos.

------·- -- --·- -- - - - - - -
. .. .
 Capitolul 4: Sistem e de lncalzire L lnstala~ii de incalzire

de la § 4.2.8.5. 1 are valoa rea: 9 ( ) I(RI 1·Zr'" sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
· I; Rl+Z
CV
= 938,09 Pa co orizon tal corespunzator diametrului Dn 1 = 1"
(tab . 4.2.38).
Anali zand cele doua variante de la tron sonul 1 privind y
sunt pierderile d e sarcin i p e tron soa ne-
diametrele COnductelor rezult~I Ca pentru 3/4" pierderile de 2., (RI + Z)cv
le conductelor verticale situ a te In zo na
sarcina sup e rioara MTHx (tab. 4.2 .198) .
4 9 w 1a1 = 0,5g·h·(pi - pd) = 0,5·9,8 1·2,70·12.47 = 161 ,15 Pa
I(Rt +z) + I(m +z) = 28 15,35+938,09 = 3753,44 Pa of;;:;ensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
1 CO S CV
1 dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.

depa$esc presiunea disponibila maxima Hg'8x = 3 168,35 Pa Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
Pentru diametrul d e 1" este asigurata condi\ia de echilibru consuma ta pen tru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
hidra ulic ' durilor MTH x la coloana, a pierderilor locale de sarcin a in
HH't = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < HH'e = 3 168,35 Pa ' MTH x $i In re\eaua orizontala corespunzatoare nivelului .
b. racordare prin BEP b. racordare prin BEP (pentru conducte verticale tabelul
9 4.2.19, C)
HIJc' < f,(R I+ Zlcv + Z aEP < H[)'t /
5 H';TH2= I(Rt+z)
5- CV
- 1-1;':' = 620,50- 165,15 = 455,35 Pa
in care Hg'(!' $i HE'tx sunt presiunile disponibile de la baza 0
coloanei de alimeniare a MTH , corespunzator racordarii cu HMTHJ = L,(Rl +Z) - 2 -Hetaj = 998,50 -2 165,1 5=668,20 Pa
D 5 CV Tm
8EP $i au valori le: Hg'/;n = 2257 Pa; Hg'(!x = 3009 Pa (exem-
plul de la § 4.2.8.5 . 1)
f(Ri+z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele coloa- HMTH4 = I7 ( Rt +z) .
-3- H erai = 1646,5 - 3165,15 = 11 5 1,05 Pa
D 5 CV Tm
s cv nei de alimentare a MTH care are aceeasi valoa-
re cu cea de la exemplul de la § 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.19 C)
9
I(Rt+Z) = 2383,30 Pa
S CV

-~1
Condi\ia de echilibru hidraulic In acest caz este lndeplinita - - - · OR1 =9 kW
9
Hoc = 2257 < 2,( Rl +Z)cv+ZBEP =2383,30+ZaEP < HQt' =3009 Pa
5
0 = 9 kW
Pierderile de sarcina ale circuitului orizontal se dimensio-
15 = 8,4 m

·~
neaza la fel ca eel al racordar ii directe $i sunt acoperite de
o pompa de circula\i e care are urmatoarele caracteristici hi -
draulice ---- OR 2 = 8.2 kW
• lna l\imea de pompare i - - - -

~1
4
Hpco= I(Rt +Z ) =28 15,35 Pa
1 co 0 6 = 17,2 kW
6 N
unde s-a considerat pe tron sonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul 16 = 5,4 m II
.r:
de 314" lntruca t pierderea de sarcina suplimentara poate fi 1
acoperita de pompa de circulati e. f--;---j (') --{X}--
I ---- 0R3 = 8,2 kW

J"-_I
• d ebitul pompei
GPco = GT = 387 ,35 kg/ h
~ ·t><J-
• circuitele orizontale core spunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo- <>~
-:---- -....:::.:.ofy\ 0 7 = 25,4 k~

~I
gie, luand In co nsiderare presiunile dispon ibile corespunza-
:~
toare fi ecarui nivel, In func\ie de mod ul de racordare a MTH

-+I
la coloana. Astfel, pentru:
a. racordare directii (pentru conducte verticale tab. 4.2. 198) OR 4 = 8,2 kW

HMrH 2 = 2.,
4 (
R/+Z )min +L, (Rl +Z ) - He'-'1 =
D I CO 5- C V Tm
E
= 1679,53 + 254,80-165, 15 = 1769,18 Pa

+Z )mm + I6 ( R/ +Z)
~ 0 = 33,6 kW
8 1 8 = 7,4 m
8
:1
: IJ.:=
4
HMTH3 = I(Rt - 2 Het3/ = I
D 1 CO 5 CV Tm

= 1679,53+368,60 - 2 165, 15 = 17 17,83 Pa ' I ____ ORs = 7,8 kW I

'
:- - - - ·
I-
L -t><J- I
4 min 7 E i
HMTH4 = I(R1 1Z) + I(Rt +Z) - 3 H"1.1/ = ~I
D I CO 5 CV Tm
" I
0 9 = 41,4kW II I
= 1679,53 +600,35 - 3 165,15 = 1784,4 3 Pa
=
19 3,0 m 21
4 +Z)mm + L,8( Rf +Z ) -0 Hoc
HMTH5= 2_,(Rt -4·1-f.:.laj = c
D 1 CO 5 CV Tm

= 1679,53+ 761,09 - 4 ·165, 15 = 1800,02 Pa Fig. 4.2.27c. Schema de calcul pentru instalatia monotub cu
c irculafie fortatii pentru consumatori individuali :
in care:
c - coloana de alimentare.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

8 4

HMTH" = I(R!+Z) - 4 H e1:J1 = 20353 - 4 ·165 15 = 1374,7 Pa pentru Dn 1 = 28x1,5 mm I(Rl +Z)'J;'!; = 2575 ,03 Pa
D 5 CV rm I '
1

Presiunea· disponib ila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con- 4

suma pentru acoperirea pierderil or d e sarcina ale racordului pentru Dn 1 = 35x 1,5 mm ICRl+ZJ2~ = 140 1,2 1 Pa
1
BEP la coloana si a pierderil or de sarcina locale la nivelul
MTHx i n care este inclusa BEP. Daca este cazu l se prevad f (Rl+Z) este pierderea de sarci na pe tronsoanele con-
$i organe de reg lare care sa disipeze excedentul de presiu - s cv ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
ne, alegerea acestora facandu-se dupa metodologia indica- care in condi\i ile identitatii schemei adoptate cu cea di n
ta la exemplul de la § 4.2.8.5 .1 . exemplul de la § 4.2.8.5. 1 tabelu l 4.2.2 18 are valoarea:
9
C ircuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea-
L,(Rl+Z) = 1511, 92 Pa
za aplicand metodologia indicata la dimensionarea circui - s CV

tulu i ultimului nivel. Pompa de circula\ie pe fi ecare circu it se Vari an ta cu tronsonul 1 cu diametru 28x 1,5 mm conduce
alege in func tie de caracteristicile resp ecti ve (HPco $i GPco). la pierderi de sarcina ma i mari decat H[)'tY ,
0 pentru retele de conducte orizontale din cupru , cores- 4 9
punza toare ultimului nivel, diametrele $i pierderil e totale de I (R/ +Z)w+ I( R! +Zlcv = 2575,03+ 15 11,92 =
t 5
sarc ina centraliza te in tabe lul 4.2.40 s-au stabilit in fun c\ie
= 4086, 95 > H0t/ = 3168, 35 Pa
de debitul de agent termic $i viteza economica, utilizand
datele di n tabelul 4.2.7. Coeficien\ii de rezisten\a locala cen- Condi\i a de echilibru hidraulic este asigurata pentru solu -
traliza \i in tabelul 4.2 .41 s-au determ inat in func\ie de con- tia cu diametru 35x 1,5 mm pe tronsonul 1.
fi gurati a retelei de distribu tie (fig . 4.2.27) tinand seama de Hg'(!' < 2376,23 < (140 1,2 1 + 15 11 ,92) = 29 13,1 3 <
datele din tabelul 4. 2.4 :;;i a celor referitoare la lungimea < HS'e = 3 168,35 Pa
echivalenta a pierderil or locale de sarcina pentru L; = 1 b. racordare prin BEP
(tab . 4.2.8). 9
• verificarea rezultatelor s-a facut luand in con siderare H'Oc < I (R/ + Z)cv + ZaEP < Hg~x
conditiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de 5

racordare a re\elei orizontale la coloanele de alimentare cu in care Hf)'/!' $i HS'ex sunt presiunile disponibile de la baza
agent termi c. Astle!, pentru c oloanei de alimentare a MTH5, c orespunzator racordarii cu
a. racordare directii. BEP $i au valoril e: Hg'(!' = 2257 Pa; HlJfY =3009 Pa
4 9 (exemp lul 6 de la § 4.2.8.5. 1).
H;;;'<I(Rl +Z )
1 CO
+ I (Rl +Z) CV < Hr;;: f(Rl +Z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele de
5
s c v conduc ta ale coloanei de alimentare a MTH ,
in care Hg'/!' $i HEJe sunt presiunile disponibile de la baza care are aceea$i valoare ca in cea de la exemplul de la
coloanelor care in conditiile adoptarii aceleia$i retele § 4.2 .8.5. 1 (tab. 4.2.2 1 C):
verti cale, ca la ce le bitub ulare. au acelea:;;i valori : 9
Hg'(? 2376,27 Pa :;;i respectiv Hg'/!x = 3 168,35 Pa. I(RI + z) CV
= 2236,2 1 Pa
5
±(RI+ z) este p ierderea de sarcina pe tronso_anele con -
' co duc telor monotub, prezentate in tab elul Condi \ia de echilibru hidraulic
4.2.40 care au doua valori determinate de 9

posibilitatea dimensionarii diferite a tronsonului 1, astfel: HOC'= 2257 < 2,(RI + ZJcv + ZaEP = 2236,2 1+ lBEP < H!)t' =3009 P;;
5

Tabelul 4.2.38. Dimensionarea tronsoanelor retelei nefiind indeplinita, se prevede un organ de reg lare pe ra-
orizontale ~i evaluarea pierderilor de sarcina, pentru cordul BEP 1, a carui rezisten\a locala:
reteaua orizontala rnonotub ~i conducte din otel {ex. 8)
Nr. Q I d v R
rt,
R .J z RI+ Z I(RI + Z
Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficientilor de rezistenta
lronson !kW] !ml [in] [nt/s) [l»tfm) [P-.:i]
[P..i] [P:i] !Pal
3/4 0 .32 70 10.6 1421
530 195 1 195 1
locala U,, pentru tronsoanele retelei rnonotub orizontale
I 9 20.3 ~i conducte din otel (ex. 8)
25
-;-i 1 10 .6 , 2 15.1 8 600 18 15. 18 815, 18
I U.:1::!
Nr. Corp C urbc
6.7 3..1 5 3/4 0 .24 •10 I 8.6 !
138 294A · 276
2227
~ronson incil lzire
A RlJ C po
rid = 4
\'/Vx TTS Tri u,
I I 1091,18
- 2 .4 = 8 1 =2 10,6

-~~~" 02'~1
I
2592.15 I - 12 . 0.3 = 0.6 - I - 2
9.6 1134 .75 230,4 365, 15 2 . 0 ,3 = 0 .6 -
1456,33 2 - 2 4=8 - - - 8.6
I 28 1535 3 I - 2.4= 8 - 4 . 0.3 = 1.2 - - - 92
4
i
25 4 1/2 0,16 30 I I.I 120 1032 , 2322 i 167953 4 2,5 2 4 =s t - 2 . 0 .3 = 0 ,6 - - - 11,1

Tabelul 4.2.37. Valoarea rezistentei de reglare " Ztr" , pentru arrnaturi cu racordare unica (ARU)
la instalafiile orizontale rnonotub cu alirnentare jos-jos ~i sus-jos (ex. 8)
Nr. Zo z,r
I t
[;{!i!E,~ L.[; 11 I (I[; 51 )
I vm G,"' Gcx (Gu-/GcY

_:n_
tro £L...,on S ARO [mis ) [Pa] [k i:fh] [kg/h ] [Pa]

~ I
25 65 0. 16 80.78 I I 75.5 1
6,5 10"~ 0.16 I 13 1.3 I 189 .4 7
i
198 ,086
i 0.91
119 ,18
-
2.5
65
' 65
I 0. 12
0.12
i 45 .72
78.86
206.7 180,86 1.3 1
59 .98

I .j
2,5
10.5
65 --1 0 ,12 45 .72
1033
59.7 1
-' 4 1 -- 206 .7 180,86 1.306
(> .5 10,5 0 ,12 7856 II 102.6
T --:\-- - ---- -
25 6,5 0.25 198.45 0
.\ r
'
- .\- - · -- --- ------
65 10 ,5 1 0 .25 32057
0
I
387,56 0
0

. . . ._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ ______ ___.---;:::--;-:-;n;:i.;::i j §
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

Hmax - H'rnn in care:

zBEP, = DC DC = 3009 - 2257 376 Pa 4 m•n - su nt pierderile de sarcina minim e pe
RF 2 2
ICR/ + Zlco circuitul orizontal corespunzator diametrului
1
iar relatia de echilibru hidraulic devine Dn1 = 35x1 ,5mm (tab. 4.2.40).
9 l' - sunt pierderile de sar c ini p e tron soa-
H mrn , I(R! + z) +z B[P, H tn1X 'j)R/ +Zlcv nele conductelor vertica le situate in zo na
DC '-- CV RF < DC x
5
s up erioara MTHx (tab . 4 .2.2 18).
sau W tai = 0,5g·h·(p; - pd) = 0,5·9,8 1·2,70·12,47 = 161,15 Pa
H;'; = 2257 < 2236,2 1r 376 = 26 1 2,2 1 < H;~x= 3009 Pa oT~ensionarea circu itelor orizontale se face dupa meto-
dologia prezentata pentru c ircuitul ultimului nivel.
Organul de reglare se alege fixan-d treapta de reglare Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
T aEP, _
RF -
r(GMTH1 • zBEP, )
RF
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor -
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina in
MTHx $i in reteaua orizontala corespunza toare nivelului.
in care b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.2 1 C)

GMrH 1 = - - =
IOcx 9 . '= 0,107 kg / s := 387,56 kg / h HMTHZ= I(R!+Z) - H c731 = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
Cµ · L1f 4,18 20
D 5-CV rm

zBEP,
RF
=376 Pa
6
HMTH 3 = I(RI +z) - 2 ·H etai = 792,16 - 2 · 165,15 = 461,86 Pa
D 5 CV Tm
Pierderile d e sarcina in circuitu l orizontal sunt acoperite
de o pompa de circu la\ie, cu urmatoarele caracteristici hi - 7
draulice: HMTH 4 = I(R! +z) - 3 H; rai = 11 25,16-3· 165,15 = 629,71 Pa
0 . 5 CV m
• inaltimea de pompare
4 8
Hpco = ICRl+Z)c 0 =25 75,03 Pa HMTHS= I(Rl+Z)
0 5 CV
- 4 wTm 11
• = 1729,96 - 4 ·165,15 = 1069,36 Pa
1

unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul
de 28x 1,5 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimenta-
ra poate fi acoperita de pompa de circulatie, cu caracteri s-
ticile hidraulice:
• debitul pompei
.. GPco = Gr = 387,56 [kg/ hJ
• c ircuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza utilizand aceea$i meto-
dologie, luand in considerare presiunile disponibile cores-
punzatoare fiecarui nivel, in func tie de modul de racordare
a MTH la coloana. Astfel , pentru:
a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.2 1 B)
HMTH:!= I(R!+Z)m" + I(R!+Z)
D
1
CO
= 1401,2 1+ 2 17,87 - 165,15 ~ 1453,93 Pa
4 6
HWH 3 = I(RI + Z)~"/; +I (R/
1 5
= 1401, 2 1+383,77 - 2 · 165, 15 -= 1454,68 Pa
.1 1 agent termic. Astfel, pentru
H'tTH'i = I CR/ + Z)~"; + I(RI ~ Z)cv - 3 . 1-/'f~;i =
1 5
= 1401,2 1r 7 16,77 - 3165,15 = 1622,53 Pa
4 8
H1;jTH5 = I(RI I Z)~"; +I (RI + ZJcv -- 4 Hf:;~i =
1 5
= 1401,21+1321, 57 - 4 165, 15 = 2062,18 Pa
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con -
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina loca le din MTHx
in amonte de BEP .
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea-
za dupa metodologia indicata la circuitul de la ultimul nivel.
Pompa de c ircula\ie pe fiecare circui t se alege in func\ie de
caracteristicile hidraulice (HPco si GPco).
0 pentru retele de conducte orizontale din materiale ter-
moplastice tip Polymutan, corespunzatoare ultimului nivel,
diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt cen tra lizate in
tabelul 4.2.42. Valoril e au fo st stabilite in func\i e de debitul
de agent termi c $i viteza economica , utilizand datele din
- H''laJ=
5 -CV Jm tabelul 4.2 .9. Coeficientii de rezisten\a locala centraliza\i in
tabelul 4.2.43 s-au determinat in func\i e de configura\ia
re\elei de distribu\ie (fig. 4.2.27) tinand seama de datele din
tabelul 4.2.4.
I z Jcv - 2 . 1-l'N~' = • verificarea rezultatelor s-a facut luand in considerare
conditiile de echilibru hidraulic care depind de varianta d e
racordare a re\el ei orizontale la coloanele de alimentare c u
a. racordare directa
in care Hfj~' $i Hoe' sunt presiunile disponibile de la baza
coloanelor, care in conditiile adoptarii aceleia$i re\ele verticale,
ca la cele bitubulare, au acelea$i valori: Hg'(;' = 2376,23 Pa,

Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,

pentru reteaua orizontala monotubulara ?i conducte din cupru (ex. 8)
LJ';
Nr. Q G,. I
I! d Ii R
I I II R ·LI L( R · DJ
y
Ll e<:h
tronso n lk\\' j !kg/hi 1111 ] [m m ] [m/s] [Palm) [111] [m] I !Pa] [l':ij
i 28 . 1.5 i 0.22 26 8 .7; 29,03 I 75.'i .78 754 .78
-1
'.
I 9 2(1,_i 9.7
I !
\
i 35 · I .5 0. 135
I 8.5 10. 18 30.-18 I 259 .08 259,0S
I
'
~~.
-- I I 0 .34 75 I 3 .52 6.97 I 522 .75 1277 53
2 6.7
I i
1,-1 5
I 28 I .5 0.2 15 27 I
-1 ,7
I -1.1-l I 7 59
I
i 20-1 ,'1 3 I
-
.:16-1.01
-
---·- - -
3 .:l.b
3:-\756

I 3.85
I
r
·I 22
28 1,5
0 .3.:l 75 ! 5.-1 I
I
-I .OS
I

'
I'
7 .9 i
i
592,5 I

-\
1s10.m

- -- I 0 .2 15 I 27 I -1 .75 8.6 '' 232.2

~ 696.21
l__E_I
--- - j--
0 .3·1 I 75 5..:1 9 .-l !7fJ 5__j 2575.03
-I ~5 4 I I
I 22 · I 0 .34 I 75 I 7.2
I 5 .-1
I
I
~r-10s 1
- 14i11.21

I J
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

respectiv Hot' = 3 168,35 Pa_ g

±. {RI + z) este pierderea de sarcina pe tron soanele con-

Hf)(;' -~ 2257 < I\Rl-i Z)cv + b EP 258 1,73 + ZaEP < H{)t'
5
= =3009 Pa
, co duc telor monotub, prezentate in tabelul 4.2 .42
c u doua valori determinate de posibilitatea dimensionarii di - este indeplinita_
ferit e a tr onsoanelor 3 $i 4, astfel: Pierderile de sarcina in circ uitu l orizontal sunt acoperit e
de o pompa de circu la\ ie, cu urmatoarele carac teri sti c i hi -
pentru On3 = Dn4 = 20 mm I(R! +Z·)max = 2640, 11 Pa draulice
' co
• inaltimea de pompare
4 4
min
pentru On3 = On4 = 25 mm I(RI ~z) = 1594,62 Pa Hpco = I(Ri+Z)
co
= 2640, 11 Pa
1 co 1

f (RI , z) este pierderea de sarci na pe tron soanele unde s-a considerat ca pe tr onsonul 4 (tab. 4.2.42) diame-
,, c v conductelor coloanei de alimentare cu agent trul de 20 mm , deoarece pierderea de sarcina suplimentara
termi c care in conditiile identitatii schemei adoptate cu cea poate Ii acoperi ta de p ompa de circulatie cu urmatoarele
din exemplul de la § 4.2.8-5. 1 are va loarea: caracteristici hidra ulice:
9 • debitu l pompei
I(RI 1 z )CV = 1272,1 7 Pa Gpco = Gr = 387 ,56 kg/ h
5
• circu itele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
Conditia de echilibru hidraulic este asigurata pentru solu- (E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza utilizand aceea$i meto -
\ia c u diametrul de 25 mm pe tronsonu l 4 dologie, luand in considerare presiunile disponibile cores -
HZ~' = 2376,23 < 1594,62+ 1272,17 = 2866,79 < H;~· = 3168,35 Pa
punzatoare fi ecarui nivel, in functie de modul de racordare
a MTH la coloana _ Astfel, pentru:
Varianta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
pierder'i de sarcina mai mari decal Hg'8'- 4 min
4 9 HMTH2
D
= I(RI + z) + I(Ri + z )
CO 5- C V
-H:_laj
Tm =
I(Rl+z) +L,(Rl+z) = 2540,1 1+ 1212.11 = 1
I CO ~ CV
= 1594,62 + 772,79 - 165,15 = 2202,26 Pa
= 3912,28 > H~' = 3 168,35 Pa

b. racordare prin BEP HMTH3 = I4 ( R/ -l

D
z) CO
mm + I6 ( Rl +Z )
S CV
- 2- Hetaj =
Tm
1
9
H'Oc < I (RI + Z)cv ~ ZaEP < Hot' = 1594,62+ 1327,28-2- 165, 15 = 2591,60 Pa
5
4 min 7
in care Hg'(;n $i Hfj't' sunt presiunile disponibile de la baza HMTH4 = L,(Rl +Z) + L,(Rl +Z) - 3-Hetaj =
D I CO 5 CV Tm
coloanei de alimentare a MTH , corespunzator racordarii cu
BEP $i au valorile: Hf)(;n = 2257 Pa, HB'!x =3009 Pa (exemplul = 1594,62 + 1709,47 - 3 165,15 = 2808,64 Pa
de la § 4.2.8.5. 1)_
f (RI_, z ) este pierderea de sarcina pe tron soanele de HMTHS=I(Rl+Z)m"' + I(Rl+Z) - 4-Hetaj =
D
1
CO S CV Tm
~ c v conduc ta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceea$i valoare cu cea din exemplul de la § 4.2.8-5. 1 = 1594,62+237 1, 67 - 4 165, 15 = 3305,69 Pa
(tab_ 4.2.23 C) in care:
9 4 sunt pierderil e de sarcina minime pe circu itul
I(Ri+Z) = 258 1, 73 Pa I (RI + Z);~" orizontal corespu nzator diam etrului
CV
5 1
On3 = Dn4 = 25mm (tab. 4.2.42)_
Condi\ia de echilibru hidraulic

Tabelul 4.2.41. Valoarea coeficienfilor de rezistenta Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficientilor de rezistenta
loca la Lt,, pentru tronsoanele refelei monotubulare locala L:C,, pentru tronsoanele retelei monotubulare
orizontale ?i conducte din cupru (ex . 8) orizontale ?i conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr.
trO ll'iO Jl
Corp
incaizirl·
ARU Cpo
C urbc
rid = 4
rrs l n ·i Robinet
treccrc
ti; Nr . .I
Co rp
tronson incalzirc
ARU C po
C 11rbc
r/d =1,2
TTS ITi
Ro hi net
trccc rc
Lt,
2 - 0 ,35 =0.7 12 25 =5 9_7
I
I ~ · 2 -= 4 ! - -1 - =8 - /2 15 =3 11 .6
I I - 2 - .J 2 - OJ= 0,6 - -

t---= --f.
- 2- l =--=-- 2 2 =4 - 2 - 0 .35 =0,7 -I - - 4,7
,___2_1 - 4 =8[ - 2 0.3 =0.6 - - - 8,6

-- ~- 1- ~ - ~~ ~ : : - !
- 4 - 035= 1,.J - - 5.4 3 2- 4 =S - 4 - 03=1.2 - - - 9,2
- 2 0 35 = 0 .7 -I - - 7,2 4 I 25 '2 - 4 =8 - 2 - OJ= 0,6 - - - 11 ,1

Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina , pentru reteaua
orizontala monotubulara cu conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr. Q GT I On v R z R ·1 RI + Z : (RI+ Z)
tronson I [kWj [1/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] L~ ,!:.'.. !Pal [Pal [P:il [Pa]

I 25 0. 19 28 I 2033 1 568,4 77 1,7 1 77 1,7 1

-
- i__ _j ---- 9 20.3
I 25 I 0 .19 28
11.7 :
203.3 1 568,4 771.7 1 I 771.7 1

2 6,7 3,-1 5 I 25 0,19 28

8.6 --
150,73 96.6 247.33 1019.0.J

- -- 0, 107
I I 25 0 ,19 28
--
150.73 96,6 247,33 10 19.04

; -- 1 4.6 3.85
I 20 0,3 1 87
<),2
429,24
--
334.95 769, 19 1873,23

.J -r ~~,--- 1
I
.J
25
20
25
0 .19
0 .3 1
0. 19
28
87
-

28 - 1
---
II .I --
16 1 ,24
5 17 .88
194 _59
107,8
348
11 2
269.IJ.J
856.88
306.59
1288,08
2640. 11
159.J.62
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

Y sunt pierderile de sarcina pe tronsoa nele 7

2, (RI + Zlcv conductelor verticale situate in zona superi - HMTH 4 =I(R!+Z) - 3 Hetaj= 1709 47 - 3 165 15 = 12 1402 Pa
D 5 CV Tm ' ' '
oara MTHx (tab. 4.2.23 c).
8
1-fr~i = 0,5 · g · h(p; - pd) = 0,5 9,8 1·2,70- 12,47 = 161,15 Pa HMTHS ='(R!+Z) - 4-Heto; = 237167-4 165 ' 15 = 171 107 Pa
D L....
S CV
Tm ' '
Dimensionarea c ircuitelor or izontale se face dupa meto -
dologia prezentata p entru cir cuitul ultimu lui nivel. Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
Presiunea dispon ibila obtinuta pentru fiecare nivel este suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor - BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale la nivelul
durilor MTH x la co loana, a p ierderilor locale de sarcina in MTHx in care este inclusa BEP.
MTHx $i a circuitelor orizontale corespunzatoare nivelului. Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio-
b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C) neaza dupa metodologia aplicata circuitului etajului de la
HM TH
2
= I(Rt+z) - H era} = 772,79 - 16515 = 607 64 Pa ultimul nivel. Pompa de circula\ie pe fiecare circuit se alege
0 5- CV Tm , ,
in func \ie de carac teri stici le hidraulice (Hpco $i Gpco).
6
H~TH 3 = I(Rl+Z)cv - 2 H~~1 = 1327,28 - 2 165,15= 996,98 Pa
5
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.3. Sisteme de incalzire centrale, sin gura reglare posibila fiind rare mare i n plan. avand pierderi ener-
cu abur de presiune joasa cea de debi t. Acea sta si tuati e generea- ge tice reduse si centrala termi ca pro-
za consumuri energetice nejustifi cate prie, este indicata utilizarea sistemelor
lnstalatiil e de incalzire cu ab ur de in perioadele c u temperaturi exteri oare cu intoarcerea libera a conden satului la
presiune joasa sunt instalatii inchise mai ridicate $i solicita suplimentar ca - cazane.
utilizand ca agent termi c aburul saturat za nele prin porn iri $i opriri repetate; b) pentru c ladiri mari sau ansa mbluri
c u presiunea m axima de 1,7 bar (0,7 - corodarea echipamente!or $i con- de cladiri , se recomanda instalatii de
bar suprapresiune). Principala caracte- ducte!or din otel. in special, in sistemul incalzire c u abur de presiune joasa cu
ri stica a acestor instalatii este utilizarea de evacuare a condensatului in care colectarea condensatului in rezervoare
vaporilor de apa ca agent termi c trans- circula un amestec de apa, aer $i intermediare $i pomparea acestuia in
portor, ceea ce sporeste substantial uneori ab ur viu ; cazane.
capacitatea termica a acestui tip de - riscul func tionarii defectuoase prin
instala\ii fa \a de cele utilizand ca agent aparitia unor dopuri de apa insotite de 4.3.2. Particularitati ale
termi c ap a calda. zgomote pe conducte sau in corpurile instalaJiilor cu abur la presiune
Sarcina termi ca necesara la consu - de incalzire, consecin\e ale unei proiec- joasa
mator se ob\ine din transformarea unui tari sau execu \ii defectuoase, precum $i
anumit debit de abur in condensat si a vitezelor mari ale aburului in conducte; Sistemele de incalzire c u ab ur de
preluarea caldurii latente de vaporizare. - riscul scaparilor de abur prin con- presiune joasa pot fi clasificate dupa
Sarcina termica Oab [kW] transportata duc tele de dezaerisire ale sistemului de anumite criterii , astfel:
de un debit de abur este propor\ionala evacuare a condensatului. Acest feno- - dupa numarul de conducte care
cu debitul de fluid Gab [kg/h] si cu ca men nedorit se manifesta in situatia in alimenteaza corpurile de incalzire :
ldura latenta de vaporizare r [kJ/kg] , la care la nivelul consumatorilor (corpuri monotub $i bitub;
presiunea d e regim a instala\iei: de incalzire, echipamente tehnologice - dupa m odul de intoarcere a con-
Oab = G ab · r [kW] (4 .3.1) etc.), aburul nu se transforma integral densatului la cazane: intoarcere libera
i., tabelul 4.3. 1 se gasesc caracteri s- in condensat $i nu sunt montate dispo- $i lntoarcere prin pompare;
ti c ile termofi zice ale aburului saturat la zitive speciale in acest scop pe con- - dupa modul in care se face distri-
diferite presiuni. ducta de evacuare a condensatului. bu\ia aburu lui la consumatori: dis tribu-
M ajoritat ea instala\iilor care utilizeaza Aceasta solutie poate fi adoptata in ' tie superioara $i distributie inferioara;
aburul de presiune joasa ca agent ter- cazul existentei unei retele de abur - dupa pozitia conductei de intoarce-
mic con\in urmatoarele componente: tehnologic ca sursa de abur sau atunci re a condensatului la cazane in raport
- sursa termi ca (generatoare de abur cand execu\ia unei retele de apa calda cu nivelul de presiune al instala\iei: con-
de presiune joasa); sau fi erbinte este neeconomica. Alege- densat nelneca t $i condensat /necat.
- sistem e de conducte pentru distri - rea sistemului de incalzire c u abur de Tn majoritarea instala\iilor de incalzire
bu\ia aburului la consumatori ; presiune joasa se face tinand cont de cu abur de presiune joasa se folosesc
- sisteme de conducte pentru pre- urmatoarele criterii: sistemele bitub. lnstala\iile mici pot fi
luarea condensatului de la consu- - puterea termica necesara; proiectate uneori in sistem monotub. In
matori ; - sursa sau generatorul de abur dis- acest caz aburul $i condensatul circula
- utilizatori (corpuri de inclazire, echi- ponibil; pe aceea$i conducta (fig 4.3.1).
pamente tehnologice etc.); - tipul de consumator (civil sau in- Alegerea schemei de distribu\ie. supe-
- sistem e de siguran\a; dustrial); rioara sau inferioara, se face \inand
- sistem e de dezaerisire a conduc te- - amplasarea consumatorilor in c la- seama de structura cladirii $i de posibi-
lor de condensat; diri $i a cladirilor in raport cu sursa lita\ile existente privind pozarea con-
- sisteme de reglare $i control; termi ca; ductelor de abur $i de conden sat astfel
- accesori i. - posibilita\ile de co lectare a con- incat sa se asigure pantele necesare
densatului etc. precum $i montarea separatoarelor de
4.3.1. Criterii privind utilizarea in- Tn acest sens se recomanda urma- condensat. Pentru conductele de abur
calzirii cu abur de presiune joasa toarele solutii generale: se recomanda, pe cat posibil, o panta
a) pentru cladiri izolate, tara desf3$u- de montare care sa determine scurgerea
Domeniul de utilizare al instala\iilor
c u abur de presiune joasa este mai re- Tabelul 4.3.1. Proprietatile apei $i aburului in stare de saturatie
dus decat al celor cu apa ca lda. Expli- in functie de presiune
catia cons ta in ca teva carac teristici ale
t p V" p" r t p V" p" r
acestor ins tala\ii care genereaza feno-
mene nedorite $i anume: [°Cl [bar] (m3fkg] [kg!m3] [kJ/kg) ["CJ [bar] rm3fkg] [kg!m3) [kJ/kg]
- temperatura ridicata a agentu!ui I
80 0,47 3,41 0,29 2309 130 2,70 0.67 1,50 2 174
termic, pes te 100 °C, care produce
temperaturi ri dicate ale suprafe\elor 90 0,70 2,36 0,43 2283 135 3, 13 0.58 1,72 2 159
corpuril or de incalzire. Aces! fapt ge-
nereaza disconfort termic loca l $i dete- 100 1,0 1 1,67 0 ,60 2257 140 3,61 0.57 1,97 2 144
ri oreaza calitatea aerulu i interior prin
arderea prafului depus si intensificarea
105 l 1,2 1 1,42
'
0 ,7 1 2244 145 4 ,16 0,45 2,24 2129
c urentilor convectivi; ; I
110 1,43 1,2 1 0 ,83 2230 150 4 ,78 0,39 2,55 2 11 3
I I
- inertia termica redusa a ins talatiei,
ceea ce d etermina o functionare conti-
,, 115 1.69 1.04 0 ,97 22 16 155 5,43 0 ,35 2,89
I
2097
nua a ge neratoarelor de abur pentru
acoperirea pierderil e energe ti ce ale
120 1,98 0 ,89 1,12 2202 160 6,20 0 ,3 1 3,26 208 1
c ladirilor; 125 ') ~,
0 ,77 1,30 2 188 165 3,67
- imposibilitatea unei reglari calitative
-·-'-
' I 7,00 0.27 2065

·•• ~:·~...,, - ,> . • ·•

 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

conde11S<1 lului format datorita racirii in teavii rotun da. Marimea garzii hidrau- panta (fig . '1 .3.2 a, b) sau in con trapa n-
conducte, in acelasi sens cu miscarea lice a sifonului este ca lculata in functie ta (fig. 4.3 .2 c ) cu conditia ca la corpu -
aburului. in cazul m ontarii in con- de presiunea de regim a cazanului si rile de incalzire eel mai jos amplasate,
trapanta, datorita vitezei mari de curgere asigura evacuarea condensatului for- racordarea sa fie facu ta in panta,
a aburului in conducte (15 .. .40 mis), do- mat pe conduc tele de abur Iara ri scul pentru a da posibi litatea evacuarii con-
purile de apa formate prin condensare de a pierd e abur din instalatie (cap . densa tului format pe coloana de ab ur;
sunt lovite putern ic de peretii conducte- 4.3.6). - la instalatiile bitubulare c u distribu-
lor si la schimbarile de directie. Acest tie inferioara, racordarea corpurilor de
fenomen provoaca zgomote puterni ce si 4.3.3. Racordarea corpurilor incalzire la coloane se face numai in
introduce rezi stente hidraulice importan- de incalzire . con trapanta, atat pentru racorduri uni-
te care uneori blocheaza functionarea laterale (fig.4 .3.3 a 1, c) ca t si in varianta
corecta a unor portiuni din instalatie. Din Montarea corpurilor de incalzire in racordarii mai multor corpuri de incal-
aceste m otive, in cazurile in care nu se sistemele ali mentate c u abur de pre- zire (figura 4.3.3 a2, b). Aces! tip de ra-
poate evita montarea conductelor in siune joasa respecta, in principiu, reco- cord trebuie respectat pentru a evita
contrapanta se recomanda ca viteza mandarile generale privind amplasarea umplerea c u apa a racordurilor in cazul
aburului sa ·nu d epa5esca 10 mis, iar corpurilor de incalzire si anume: STAS inchiderii rob inetului de reglare si pen-
lungimea acestei portiuni se limiteaza pe 1676, STAS 11 247/ 1, STAS 11 247/2, ' tru a evita pericolul de inghet;
cat posibil. STAS 11247/3, STAS 11 247/4. - racordurile corpurilor de incalzire la
La instalatiile c u distributie superioa- in ceea ce priveste racordare.a cor- conductele de colectare a condensatu-
ra , figura 4.3.2, racordarea coloanelor • purilor de incalzire, in instala\iile ali - lui sunt prevazute cu dispozitive de
se face printr-o legatura de tip ,,pipa" men tate cu abur de presiune joasa,
la partea superioara a conductei de apar unele particularitati , astfel:
distributie, evitandu -se astfel patrun de- - la instalatiile bitubulare cu distribu-
rea condensatului in corpuri le de incal- tie superioara racordarea corpurilor de
zire. incalzire la coloane se poate face in '
La instalatiile c u distributie inferi oara,
figura 4.3.3, pot fi parti cularizate trei -~0 _ __ _
.,--

situa\ii:
a - c oloana racordata direct la con-
I
duc ta de distributie a aburu lui si la con- I
I
ducta de colectare a condensatului; I
b - coloana racordata intr-un punct I
..j
de rupere de panta a conduc tei de dis- I
I_
tribu\i e abur prevazuta cu separator de _____ _,
__ _ ...L
-- -' - -

con den sat; a b c

c - coloana d e capat, echipata cu . . ..-.. --- --
separa tor de condensat . Fig. 4.3.2. Sisteme de distributie ?i
a b
Reteaua de distributie a aburului din de racordare a corpurilor de
p lanu l orizontal poate fi arborescenta Fig. 4.3.1. Racordarea corpurilor de incalzire la coloanele instalafiilor
simpla sau com plexa. Aceasta se mon- incalzire in sisteme monotub: bitub cu distribufie superioara:
teaza c u o pan ta de 3 ...5 % pe directia a - distrib utie superioara; a - ra cordare unilaterala, Tn panta;
de alimentare a consumatorilor, astfel b - dis tributie inferioara. b - racordare mu/tip /a, Tn panta;
incat circulatia aburului si a condensa- - - abur ---- condensat c - racordare bi/aterala Tn contrapan ta.
tului format datorita racirii pe con duc te
sa fi e in acelasi sens. Pentru retelele de
distributie mari , desfasurate mult in
plan , o panta continua conduce la dife-
o __ I
I
- r--- r
, ;__ • _ !-~
L--- -
rente de nivel inacceptabi le. Din acest I
moti v se practica ruperil e de panta pre- II
vazu te cu separatoare de condensa t
(fig. 4.3.4). Ram ificatiil e sunt echipate, I i:-{
ti

l_l. - - 1
I
,- ,
'~~--1

de asemenea, cu dispozitive de capat I I

I I
pen tru colec tarea con densatului . Sepa- I
ratoarele de condensat utilizate in in- I
I
1: 1
I
~ I
stalat iile de incalzire cu abur de presiu- I
ne joasa pot fi, dupa caz, sifoane de
I
(~-+
~ ~- 1
condensat sau a lte dispozitive de sepa-
rare a condensatului ca, de exemplu ,
oale d e condensa t de diferite tipuri .
Si foanele de condensat sunt dispozi-
tive sim p le care asigura eli minarea si- b c
gura a condensa tului fara scapari de Fig . 4.3.3. Sisteme de distribufie ?i de racordare a corpurilor de incalzire la
abur , fiind recomandate ori de cite ori
coloanele instala!iilor bitubulare cu distribufie inferioara:
exista disponibi lul de inaltime pentru a
a - coloane racordate la conductele de distributie;
fi montate. Acest lucru este posibil, in
a, - racordare unila terala; a2 - racordare mu/tip/a; b - coloana racordata in
gener31, la ins talatii cu suprapresiunea
punctul de rupere de panta; c - coloana racordata in capatul retele/or de
de regim de pana la 0,3 bar. Sifoanele
dis tributie.
de condensa t se confec ti oneaza din
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

tipul separatoar elor de condensat, mu - 4.3.4.1 lnstalaJii c u conducte fara a fi utilizate sifoane de conden sat.
fe sa u teuri de reg lare Aceste arma turi de condensat s ub nivelu/ de presiune Evacuarea aerului din instalatie se
sunt necesare pentru a transforma de- Sistem ele de incalzire cu abur de realizeaza prin legaturi c u atmosfera
b itul de abur necondensa t la consuma- presiune joasa c u conducte de con- deasupra nivelului de siguranta NS,
tor in lichid si a evita astiel pierderile densat inecate se caracteri zeaza prin printr-o conducta generala racordata la
de abur prin conductele de evacuare a cola de montare a conductei principale baza coloanelor de preluare a conden-
condensatului ; de colec tare a condensatului sub nive- satului sau prin aerisiri individuale.
- la instala\iile de incalzire monotubu- lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie Sistemul de distributie a aburului in
lare cu distribu\i e superioara sau infe- evitata situa\ia in care conducta princi- instala\ie, utilizand aceasta schema ,

u
rioara, corpurile de incalzire se racor- pala de colectare a condensatulu i se
deaza la coloane prin conducte legate monteaza intre nivelul apei din cazan
pe la partea inferioara ca in figura 4.3. 1. NA $i nivelul de presiune NP, deoarece
.I
exista ri scul ca la intrarea in fun c\iune
4.3 .4. lnstalatii cu intoarcerea a instalatiei cazanu l sa se goleasca de
- -:..:::--
-
condensatului prin cadere libera apa, umplandu -se insa ret eaua princi -
pala de colectare a condensatului. a b
lnstala\iil e de incalzire cu abur sunt Evacuarea condensa tului din punctele Fig. 4.3.4. Montarea separatoarelor
instalatii inchise sub presiune. Nivelul de rupere de panta $i din zonele de de condensat tip ,,sifon" :
de presiune NP din instalatie este capat ale conductei principale de dis- a - dis tributie inferioara ;
dictat de cerin\ele consumatorilor $i de ' tributie a aburului se face direct in con-
b - dis tributie superioara.
pierderile de sarcina din instala(ie $i se ' ducta . de colectare a condensatu lui 1
mentine cu a jutorul dispozitivelor de
siguranta hidraulice (DSH) sau a su- t :1
I
papelor de siguran\a. Cand instala\ia • 3 I
\
I
este rece (nu functioneaza), nivelu l apei I
I
din instala(ie corespunde cu nivelul
apei din cazan NA. iar nivelul de pre- •
siune NP este acela$i cu nivelul apei. 1 NP
Cand instala \ia este in func\iune, ni- NA
velul de presiun e NP , se ridica peste
nivelul apei din cazan, la o cota 2
echivalenta cu presiunea de regim.
Pentru a se evacua aerul din conduc-
ta de condensat, tara riscul de a pier-
de $i apa, dezaerisirea acesteia se face
peste nivelul de siguran\a al instala\iei Fig. 4.3.5. lnstalat ie de incalzire cu intoarcerea condensatului prin cadere
NS, care se considera cu 200 ... 300 libera ~i conducta de condensat inecata:
mm deasupra nivelului de presiune NP . 1- - cazan; 2 - dispozitiv de siguranta hidraulic; 3 - distribu\ie abur;
Sistemele cu intoarcerea condensa- 4 - coloana; 5 - corp de incalzire; 6 - conducta de condensat inecata;
tului la cazan prin cadere libera sunt 7 - dezaeri sirea conductei de condensat; 8 - conducta de colectare aer.
instalatii in care debitul de apa rezultat
din transformarea aburului in condensat
este evacuat gravitational, continuu. in
caza n. Aces te sisteme sunt reco-
mandate ori de cate ori ansamblul
cazan-conducte -consumatori se afla in
aceea$i cladire $i corpurile de inca lzire
pot fi montate deasupra nivelului de
presiune al instala\iei. in anumite cazuri,
cand topografia terenului permite se I I

amplaseaza conducte de condensat cu _...--- I I

panta continua catre cen trala termica .

3
4 n;;u I- "
I
I
Se poate utiliza aces! sistem $i pentru
ansambluri de cladiri cu desfa$urare ~ - - - - - - _ I_ - - - - - -
I
limitata , benefi ciind astiel de economii
importante in investitie $i exploatare.
Dupa posibilita\ile de montare a con-
duc tei de colectare a condensatului in
; ~ -~-~ -~_ti ii- ~ I
7

raport cu nivelul de presiune al instala- /

!iei po t fi men tionate doua variante: 2 1/
- sistem e cu conduc ta de colectare
a condensa tului montat a sub nivelul
apei din cazan, in acest caz aceasta
fiind inecata ;
Fig. 4.3.6. lnsta latie de incalzire cu distributie inferioara ~ i conducta de
- sisteme cu conduc ta de colectare
colectare a conden satului neinecata:
a condensa tului montata deasupra ni -
- 5 - au semnifica tia de la fig . 4.3.5; 6 - colec tare condensa t; 7 - sifon de
velului de presiune al instala\i ei, con-
condensat; 8 - dezaerisirea conduc tei de condensat; 9 - armatura de reglare.
ducta de condensat fiind neinecata.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
poate fi in vari<Jn t<J superi oara sau in fe-
ri oara.
4.3.4.2 lnstalaJii cu conducte de
condensat peste nive/ul de presiune
Sistemul de ins tala\ii se caracteri zea-
za prin pozitionarea cond uc tei princi-
pale d e colec tare a c ondensatului pes-
te nivelul de siguran \a NS. Distribu\ia
aburului la cons umatori poate fi infe-
r ioara sau superioara, in func\ie d e
confi gura\ia cladirii.
in vari anta dis tribu\iei inferi oare (fig.
4.3.6), la rup erea de pan ta si la cape te
de ramifica \ie, se monteaza sifoa ne de
condensat. intru ca t marimea aces tora
reprezinta echivalentul presiuni i de re-
gim a cazan ului , utilizarea insta la\iilor
c u distributie inferi oara si conducta de
colectare a co ndensatului neinecata
este limitata de inal\imea subsolului si
de posibilita\ile locale de adancire a
acestora in zona sifoanelor de con-
densat.
0 instala\ie cu conduc ta de c olecta-
re a conden satului neinecata si distri-
bu\ie superioara este prezentata in fi -
gura 4.3 .7. in acest caz sifoanele de
colectare a con d ensatului se mon teaza
la partea superioara si se racordeaza la
condu cta inferi oara de colectare a
condensatului.
Sistemul prezinta aceleasi ·inconve-
niente privind m ontarea sifoanelor de
con densat ca si varian ta anterioara. Ca
urmare, instala\iile de incalzire cu abur
de presiune joasa avand conducta de
colectare a condensatului neinecata au
un domeniu limitat de utilizare, pana la
presiuni de regim de 1, 15 ... 1,30 bar
(suprapresiune 0, 15 ... 0,30 bar).
- - - - ! - - --
3 8
", \,,... ,,/·I :: o :·-
, L_;_,__;,,_1
= -- - - -
NS
NP
I -- - ~:=:=...--
-T(:: . - '- -- . . - - -- . -- ... -- ... - . -.. - .
/·
NA ~-l~~:v~
2
lf
Fig. 4.3.7. lnstalati e de incalzire cu distribufie superioara
~i conducta de colectare a condensatului neinecata:
1 - 5 - au semnificatia de la fig . 4.3.5; 6 - conduc ta de colectare a
condensa tului; 7 - sifon de c ondensat; 8 - aerisire.
~------ ·
I. lnstalatii de Incalzire
4.3.5. lnstalatii cu lntoarcerea ;:iburu lui in punctul de rac ordare al
condensatuiui prin pompare acestuia la instala\ie:
ht = Hcz - L{RI + Z)c (Pa] (4 .3 .2)
De ce le mai multe ori cen tral ele ter- in care:
mice cu abur de presi une joasa ali - - L{RI + Z)c este pierderea de
menteaza ansamb luri de cladiri si con - sarcina in con ducta , de la ca zan la si-
sumatori de la care condensatul nu fonul respectiv [Pa];
poate fi recuperat la cazan prin cadere - Hcz - presiunea aburului in cazan
libera. in aceste situa\ii se utilizeaza [Pa].
scheme tehnologice care prevad co- Pentru siguran\a, in caz de suprapre -
lectarea con densatului prin curgere Ii - , siuni accidentale, sifoanele se montea-
bera. in rezervoare speciale, de unde za avand 0 inaltime practica hp m ai
este asp irat si introdus in cazane c u mare cu c irca 5000 Pa decat presiunea
ajutorul pompelor (§ 5.4). de regim a cazanului, exprim ata in Pa:
hp = Hcz + 5000 [Pa] (4.3 .3)
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor
de condensat 4.3.7. Calculul hidraulic
al conductelor
Sifoanele de condensat sunt confec -
tionate din \eava c u diametre diferite. ' lnstala\iil e de incalzire cu abur de
Pentru sifoanele montate pe conducte ' presiune joasa con\in re\el e de con-
(fig . 4.3.8), diam etrul \evii din care se duc te care transporta fluide diferite si
confec\ioneaza sifonul de condensat anume, abur si condensat. Oatorita
se alege in func\ie de lungimea con- proprieta\ilor termofizice diferite, cele
uuctei de abur I din care se elimina doua tipuri de conducte se dimensio-
condensatul , astfel: neaza separat. Calculul hidraulic are
l [ml < 50 50 ... 100 > 100 drept scop stabilirea diametrelor con-
d [inj 1/2 3/4 1 ' ductelor de alimentare cu abur si eva-
c uare a condensatului .
in cazul sifoanelor de condensat ca-
re echipeaza diversi consumatori (apa- 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor
rate tehn o logice, schimb atoare d e de abur
caldura etc .), diametrul d al sifoanelor Calculul de dimensionare a conduc-
de condensat trebuie sa asigure eva- telor de abur are la baza ecua\ia gene-
cuarea continua a con densatului for- rala a pierderilor de sarcina pe un tron-
mat, la acelasi debit ca si eel din apa- son de conducta si anume:
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de t:.p = !:.pd+ t:.p 1 (Pa] (4.3.4)
condensat este acelasi cu eel al con- sau:
ductei de evacuare din aparat. inalti - ( )
mea teoretica ht a sifonului de con- :.1p = Rl+ Z= ~ P ~+ I s [Pa) (4 .3.5)
densat treb uie sa corespunda presi unii ,
unde:
- !:.pd este pierderea de sarcina
distribu ita;
- t:. p 1 - p ierderea de sarcina loca la,
- v - vit eza fluidului pe tronson;
I I 2 3
5 I
I
---,
:,_ J,_· h"---' 1 :?:-JI
-- - -+--------
' 6 '
' L_
--
-----<
--1
Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi-
ve ale sifoanelor de condensat:
1 - distribu\ie abur; 2 - coloana;
3 - condensat;
h µ - inaltime practi ca;
ht - inal\ime teoretica .
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

- R - pierderea de sarcina liniara uni -
tara iPa/mJ :
- Z - pierderea de sarcina locala
[Pa].
Pierderea de sarcina totala · Pr in
cazul unei re\e le de conduc te form ate
din n tronsoane este:
i'1Pr =f(R/ + Z) [Pa] (4 .3.6)
Facand transform aril e corespu nza-
toare in ecua \ia 4.3.5, rela\ia de calcul
generala care sta la baza alegerii dia-
metrelor conduc telor are forma ur-
mator Hd cunoscand presiunea de re- • corpuri de incalzire de tipul: radia-
gi m a cazanului Hez $i presiunea dispo - toare, convectoare, reg istre $i serpen-
nibila necesara la con sumator He: tin e, He = 2000 Pa;
Hd = Hez - He [Pa] (4.3 .11) • baterii de incalzire, schimbatoare
Presiunea He este indica ta de furni - de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa.
zorul ech ipamentului. Cu titlu informa- - se stabilesc diametrele preliminare
tiv. pentru: ale conduc telor de abur:
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarcina locale Z = I s ·p·(v2/2 ) pentru I ~ == 1
in conductele alimentate cu abur de presiune joasa
Viteza ! I
I l
I l i I
I
;

I7 i 8 ' I

I
1~3' I' 2~9~ I5
matoare: iaburului ~ I 4 5 6 9 1 10 J 12 1..i I 16 1 18 20
-

1\p =6 25 10' G;,, (l!. +I .;' l Pa J

[m Is] OJ 8 121 16 20 25 32 , 46163 182 104 1128

!~
' d 4p ab d ; (4 .3.7) Z[Pa]

unde:
Viteza i I !
- Gab = Oablr este debitul de abur pe
aburului t 22 24 26 28 30 135 40 145 50 55 60 1 65 70 12 80 I
[m Is] 155 184 . 216 25 1 288 1392 512 648 800 968 11 501350 1570 18001205(
tron son [kg/h]
- Oab - debit de caldura pe tron son Z [Pa) I I I I
[kW]
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte drepte
- r - caldura latenta de vaporizare
[kJ/kg] alimentate cu abtx de presiune joasa
- Pab - densitatea aburului [kg/ m3]
- A. - coeficientul lui Darcy
A. Tipul tevii Tevi din otel obi~nuit pentru instalatii
- I - lungimea tronsonului de conduct Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 I 112
[m] Diametrul
- d - diametrul conductei [m] Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41 ,25
- I ,; - coe fi c ientul pierderii d e Q - debitul de caldura [k'VJ
sarc ina locala R [Pa Im]
Considerand in intervalul de presiune v - vitcza aburului [m Is]
pab = 1,1 ... 1,7 bar o valoare medie a I 2 3 4 5 6 7 8
densita\ii aburului Pab si a caldurii laten-
te de vaporizare r, ecua\ia 4.3.7 devine: Q 2,62 5 ,65 8,35
5 - - -

Llp = ? - 10 2 -~{~+ I s) [PaJ (4.3.8)

v I 3 4 4
Q 1,76 3,43 7,37 10 .90
8 - -
v 3 4 5 8
In aceasta ecuatie pierderea de sar-
cina liniara unitara este: Q 0 ,08 2,24 4 ,30 9,25 13,60
12 -
v 4 4 I 5 I 6 7
R=7 10- 2 ~A. [Palm] (4 .3.9)
Q 0 ,63 1,24 2,8 1 5,42 11 ,60 17 ,10
cfo 18
v 4 4 6 7 8 9
pe baza careia s-a intocmit tabelul
4.3 .2. Q 0 ,73 1,47 3.33 6,37 13 ,60 20, 10
24
Pierderea de sarcina locala se calcu- v 4 5 7 8 10 10
leaza cu rela\ia: Q 0,83 1,65 3,77 7,2 1 15,30 22.70
30
v 5 8 7 9 10 12
(4 .3.10)
Q 0 ,98 1,95 4 ,4 1 8,46 18,00 26 .60
40
Utiliza nd aceasta ec ua\i e, pentru v 6 7 9 10 12 14
U$Urin\a dimensionarii conductelor, s-a
50
Q I , II 222 4 .99 9,57 20.50 30 ,00
intocmit tabelul 4.3.3, pentru viteze
v 7 IO 14 16
diferite $i Is = 1.
8 12
33, 10
Alegerea diametrelor conductelor de
60
Q 1.23 2,45 5,52 10 ,60 22,60
distribu\ie a ab urului trebuie sa limiteze v 7 9 10 12 16 18
vitezele de transport al acestui fluid pe 38,60
80 I Q 1,45 2,87 6 ,49 12.30 26,40
tronsoane la valorile maxime admisibile
indica te in tabelul 4.3. 4.
v 9 10 12 16 I 18 20
Algoritmul de calcu l prezinta urma- Q 1,83 3,6 1 8, 12 15,50 32 ,80 47,90
120
toarele etape: v 10 12 16 18 22,50 I
I
25
- se stabi le$te schema de distribu\ie 4,50
Q 2 ,28 10, 10 19 ,30 : 40 ,80 59,60
a aburului $i so lu\ia pentru colectarea 180
condensatului de la consumatori;
v 14 16 I 20 22,50 27 ,50 30
- se stabile$te circuitul consumato- Q 2.66 528 ! l l ,70 22 ,40 47,40 69.40
240
rului eel mai d ezavantajat (ca pozi \i e v 16 18
fa\a de sursa $i ca incarcare termica); -- I 22,50 27,50 I
35 35

- se ca lc uleaza presiunea disponibila 300

Q 3,00 5.93 I 13 ,40 25,20 53,50 78 ,10
p entru tran sportul aburului la consu -
\' 18 22,50 1 27 ,5o I 30 37,50
'
40
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de lncalzire

Tabelul 4.3.4. Viteze maxime admisibile in conductele instalatiilor - in func\i e de pierderea de s;:ircina
c u abur de presiune joasa liniara unitara medie Rm, cand se cu -
noa$te presiunea disponibila, Hd;
Viteza m axima a aburului , [m/s)
Oiamelml
(1 - a) Hd
cond uctei Aburul in ace l a~ i sr ns cu condensatul Ahurul i n sens contra r cu condcnsatul Rm= [Palm] (4.3.12)
2_)
[in ]
Conducte Co nd uct e Condudc Conducte in care D este suma lungimilor tron -
[mm)
o ri zo ntalc n r ti cal e 01·i z.o ntal e Yerti ca l e soanelor (m] iar a este cota parte din
presiunea disponibi la Hd, alocata pier-
1/2
I 1-1- ' 20 2 ! 4
deri lor de sarcina locale (a = 0,33 pen-
~- ,, I
I
3/4 I 18 2,5 5 ' tru instalatii interioare);
I I I - in func \ie · de limita maxima a
1
I 22 I
t
25 -l
I 6 vitezelor (tab. 4.3.4) in cazul necunoa!;>-
terii presiunii disponibile Hd;
l 1/-1
i 25
I
30 5 i
;
8 : - se calculeaza pierderile de sarcin a
I
~
30 35 6 9 , D_RI + Z)c , pe tronsoanele circuitului
I eel mai dezavantajat, urmand etapele
57 3 x 35 40 7
I 11 !
;
enuntate la instala\iile de alimentare cu
apa calda $i se compara cu presiunea
83 x 3,5 40 50 12 14 disponibi la Hd, resp ectand condi\ia
~==='.::::============::::'.:=============~
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte
, de echilibru hidrau lic Hd > D_RI + Z)c;
_ se stabilesc diametrele conduc telor
drepte alimentate c u abur de presiune joasa i de condensat, in func\ie de debitele de
1---- - - - -- - - - . , - - - - - -- - - - - - - - - - - - - --i , condensat , de tipul schemei de colec-
B. T ipul \ evii Tevi pentru co nstructii tare a condensatului $i de regimu l ter-
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5 ! m ic al acestuia, urm3rind indicatiile din
Oi am etrul paragraful urmator.
Int eri or [mm ! 51 63 69 82 100 149
4.3. 7.2 Dimensionarea conductelor
Q - d cbilul d e caldura [kW]
R [Pa Im ] de condensat
v - vit cza aburului [m/s)
Alegerea diametrelor conductelor de
1 2 3 4 5 6 7 8
;

!
condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instala\ii:
5 Q I
I 15,:?.0 27.40 35,00 54 .50 92,70 27 1 - cu intoarcere libera a condensatului;
1'

f-------+-~____5_-+-__
1
6 ____6___ f-_7__ _, __s _ -+__1o__, - cu intoarcere prin pompare
8 1 Q
I' 19 .90 35 ,7Q 45 ,40 70 ,6Q 120 350 • intoarcerea libera a condensatului
1 1 I 9 s 10 s 14
in acest caz are loc o curgere gravita-
\ionala caracterizata de o presiune dis-
I Q 24.90 44,70 I
56,70 1---88-' ,4-0--f---1-50- -;-
I - 4-3)-- - I ponibila rezultata din diferen\a de coti'l
12
I. 8 I I0 I 0 ·- 12 1-l 18 geodezica dintre consumatori !;>i sursa.

18
Q i
I 3 1,00 l 55 ,80 70 ,90 I I0 187 I
54 I H = .1h·p·g·17
unde:
(Pa) (4 .3.1 3)

v i 1o 12 I 12 j 1..i 16 :n5o - .1h este diferen \a de cota intre con -

Q I
! 36~'i0 65.40 82,90 - 129 2 17 I
63 1 ' sumator si sursa [m ];
24
i 1· I2 14 I (1 16 I 20 25 - Ped - densitatea condensatului in
,_____,_ i - Q
t -t 1.20 73.70 . 43.60 145 1 __2_4_5-+l - 7-IO I- -f funct ie de temperatura [kglm3];
30
I \' 14 ! I ~18 l
20 . 22.50 27.50
- g - accelera\ia gravitationala [m/s2];
I
- 11 - coeficient care tine seama de
I' Q I 4s,I01 - 85 ,9o I 109- - -2-8(-J -1--- 0-0
)8_2_6__, gradul de umplere a conductei de con-
t-I

40 1
I _j
l- -- - - +·-
50
\' I 18 1 18
o
5-UO 1 97.00 r 20 I 22.50
123
25 30 densa t; 17 = 0,5 - conducte neinecate
191 I 322 - 93_0__, (re\ea interioara); 17 = 0,75 - conducte
1 neineca te (re\ea exteri oara); 11 = 1,0 -
i
1
I' 18 I
20 1' 22 .50
1
25 27 .50 35l I I
l--6-o-~! __
Q___ 59 ,90
1
I I '01;,i-i:61
2 10 ; 355 l 026
conducte inecate.
I
Aceasta presiune disponibila treb uie

! ~--~~-+-~-
' \' ! 20 22,50 I 25 27.50
-
30 40 I I
sa acopere pierderile de sarcina de pe
traseu l conductei d e c ondensat ,
80 Q i
! 69,90 124 158 I
245 ! 4 14 1 11 86 I H > Li.RI + Z), care se calc uleaza cu
v I
i 22.50 ! 27 .50 l 30 I 30 I 35 I 45 ajutorul ecua \iei fundamentale a pier-
·--- 1 2-0--~ ! _ _Q___! 86.90 t 155 ! 195 303 ! 5 10 I I derilor de sarcina utilizand deb itele de
i ,. 1 30 ! 35 35 i .io 1 45 1 i condensat.
180 --i--Q--·i 108 192 243 I
376 I - I I I
Pentru simplificarea calculelor, in ta-
belul 4.3.5 sunt date diametrele con-
j 1· ! 35 1 40 , 45 50 I i ductelor de condensat cu intoarcere
1------~,
240 I
1
Q
,.
I
I
126 i 222 ! 284
40
!
-r--0 --1- ITi- I
so I
50
- -
t 1
·

libera, in func\ie de capacitatea de

I
i
transpor t exprimata in debit e de
caldura corespunzatoare ab urului con·
300 ! \' 45 - i
I - I - ! - I
densat !;>i in functie de tipul de distribu -
\i e, pentru cazurile uzuale.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

• intoarcerea condensatului prin pom- lele 4.3.2 si 4.3 .3 si inscriind i n tab el ul H, = H,·1 = L(RI + Z)1.8.9 = 653 Pa
pare 4.3.6; • racord co loana !:
In aceasta situati e conduc tele de - se stabilesc presiunile disponibile H cot 1 = LJ,RJ + Z) 6.7. B.9 = 1073 Pa
condensa t tran sporta apa ca lda, la in noduri, pentru dimensionarea racor - • racord coloana II :
sec tiun e plina. Al egerea diam etrelor se durilor celorlalte corpuri de incalzire si H cot 11 = L(RJ + Z)s.5.7.8 9 = 1888 Pa
face urma nd m e todolog ia de d imensio- a coloanelor. Astfel: • racord coloa na I I I :
nare a conductelor de apa calda , in • racord corp incal zire R111 si Ri v: Heot 111 = L(RI +Z)4 .5,6.7.8 ,9 = 24 16 Pa
fun c tie de debitul de conden sa t Ge si o H111 = H1 ,· = L(Rt + Z)8,9 = 469 Pa • racord coloana IV:
viteza Ve < 1 m /s. Pentru determinarea • racord corp incalzire R,· si R,·1: H co1 1, · = L:(RI + Z )3.4.s 5.7.8.9 = 2906 Pa
pierderilor de sarcina. vezi § 5. 4.
Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transport a conductelor de condensat
Exemplul de ca/cul 1 exprimata in debite de caldura [kW]
Se cons idera o instala tie d e inca lzire
Distributie inferioara ~ i conducte
alimen tata cu abur de presiune joasa, Diametrul Distributie superioar·a
de condensat inecate; orizontale
c u di stributie superioara , avand sche- ~i conducte de condensat
conductei sau verticale, cu distanta dintre corpul
ma reprezenta ta in fi gura 4.3.9. neinecate
[in] de lncalzire eel mai departat de sursa
Se c unosc urmatoarele marimi ;
- debite le de caldura necesare la (mm]
orizontalc verticale pana l a so m 50 ... JOO m pestc 100 m
consuma l ori si pe tronsoane:
I
0i = 011 = 2,5 kW ; 0111 = Oi v= 1,85 kW; 1/2 4 ,65 6,96 32,48 20.88 9.28
Ov= Ov1 = 3,0 kW ; 0..·11 = 1,5 kW;
0..·111 = 1,2 kW; Dix= 1,9 kW; 3/4 17 ,40 25 ,52 8 1,20 52,20 29,00
I
O co/11 = 12,4 kW; Oco/m = 10,4 kW;
I 32,48 48,72 145,00 92,80 46 ,40
Oram = 26 ,5 kW; I
- lungimile tron soanelor conduc telor ] l /·I 78,89 11 6 ,00 3 13,20 203,00 98,60
de abur: / 1 = 14 ,2 m ; 12 = 5,7 m; /3 = /4
= 5,3 m; Is= 4 ,8 m; /5 = 11= la = 3,0 m ; l 1/2 120,64 179 .80 435,00 290.00 133,40
fg= 1,4 m ;
- lungimile tronsoanelor conductelor
2 249,40 37 1,20 754,00 5 10 ,40 249,40
de conden sat: 57 x 3 365,40 545,20 1102,00 7 19,20 365,40
/'1 = 5,2 m ; 12 = 4,3 m; 13 = 14 = 5,3 m ;
l's= 4,8 m; /'1 = l's= 3,0 m; /'9 = 1,5 m; 63 ,5 x 3,5 493,00 734,28 1450,00 986,00 493 ,00
- presiunea de regim a cazanului
este de 1, 1 bar , deci o suprapresiu ne 76 x 3 580 ,00 870.00 1740 ,00 12 18.00 580,00
de 0 , 1 bar;
70 x 3.5 696,00 1044,00 2 146,00 1450,00 696,00
H ez = 10 000 Pa
Se cere dimensionarea conductelor 83 x 3,5 870,00 1299,20 26 10,00 1740.00 870 ,00
de distribu!ie abur si de colec tare a
condensatului. 89 x 3 ,5 1044 ,00 1566,00 3074,00 2088 ,00 1044 ,00
a) Calculu/ conductelor de abur:
- se stab iles te c ircu itul corpului de 95 x 3,5 1276,00 19 14 ,00 3596,00 2320,00 1276,00
incalzire eel mai dezavan tajat care,
102 x 4 1450,00 2 146,00 4060,00 278-1.00 1450 ,00
p entru exemplul de calcu l este circuitul
de alimentare al corpurilor de incalzire
R1 si Rn .
- se calculeaza presiunea disp onibila
p entru aces t c ircuit;
Hd = Ho - He = 10 000 - 2000 = 8000 Pa
in car e H ez = 10 000 Pa si
H e = 2000 Pa (corpuri de incalzire de
tip radia tor).
- se calc uleaza pierderea de sarc ina
medie liniara unitara Rm1 p e c irc uitul
considerat c u relati a:
R _ (1 - a ) Hd
,. - fl - (1 - 0,33)
45,7
8000 11 3 Palm

- se a leg diametrele preliminare d 1 • .• d g,

in functie de sarc ina terrnica de pe tron -
soancle 0 1 •.• 0 :; si pierderea de sarcina
liniara unitara rnedie Rm1= 11 3 Palm , uti-
lizand tabelele 4.3.2 si 4.3 .3 si se inscriu
in tabelul centralizator 4.3.6.
- se face ca lculul de verificare, stabi-
lind pierc.Jcrile de sarc ina p e fi ecare
tronson predimensiona t (Rl~Z) si p e
Fig . 4.3.9. Schema insta!atiei din exemplul de calcu! 1.
intreg c irc uitul: L(Rl+Z), uti lizand tab e-
 •• . r::a;:z:. .
- ·- ·-·--====-=~--~----.........liiiiili-·
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstalatii de lncalzire

- se aleg diametre le pre liminare in - - - - - -

Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
functie de sarcin ile termice p e tronsoa-
ne si rezistente le medii calculate pe Numa- C alculul primar C alculul de verifi ca r e
fiecare circuit care plead'! din nodul rul d
respecti v, urmarind metoda descrisa la tronso- Q J'
[in ]
I R RI
I(
z RI+ Z L.(Rl + Z)
punctele 1 __ _ 6. . [kW] [ ni/s] [m] [Palm ] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
nului
b) Dimensionarea conduc telor de con - !
densa t. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 IO
Conductele de condensat se dimensio-
neaza separat tinan d seama de siste- =
H c1 8000 Pa Corp de i nca lzirc R 1 =
R1111 11 3 Pa I m
mul de intoarcere a condensatul ui, gra- I

vitati onal sau prin p ompare. in cazul de l 68,6 34 J 1/2 14 ,2 230 j 3266 2,5 975 4241
I 7872
fata instalatia este cu recuperarea 2 42, l 22 l 1/2 5,7 100 570 1,0 155 725 363 1
gravitati-o nala a con densatului . c---

Etapele de ca lc ul sunt urmatoarele: 3 37,5 19 l 1/2 5J 78 4 13 1,0 77 490 2906

- se identifica tro nsoanele rete lei de
4 27 ,l 19 l 1/4 5,3 85 45 1 l ,O 77 528 24 16
colectare a condensatului , prin nume-
rotarea lor de la 1' ... 9', definin d debi- 5 l -U 18 l 4,8 11 5 552 3,5 263 815 1888
tele de caldura 0'1 __ _ 09, corespunza-
6 14,7 18 I 3,0 11 5 345 l ,O 75 420 1073
toare aburu lui condensat. -- ~

- se aleg diam etrele conductelor de 7 8,7 IO 1 3,0 43 129 1,0 55 184 653
condensat, in fun ctie de capacita tea
de transp ort al condensatului [kW] fo - 8 5 ,0 10 3/4 3,0 50 150 2,0 110 260 469
losind tabelul 4.3.5. Calculele sunt cen- 209
9 2.5 9 1/2 1,4 60 84 2,5 125 209
tralizate in tabelul 4.3.7.
9
'I,(Rl+ Z ) = 5960 + 19 12 = 7872 < 8000 Pa
1

Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea conductelor de condensa1

i
Nu mar
tronsoane
*7' *8'
I *9' 5' 4' 3' 2' * l'

t
Q' [kW] 6 ,0 9,7 I 14 ,7 i 14 ,7 27 .1 37,5 42 ,l 68,6

d [ in] 112 3/4 I 3/4

! 3/4
I I I 1;-i J 1/4 l l i-1

* Tronsoanc de conducte montate vertica l

 1. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.4. incalzirea
cu ae r ca ld
Sistemele de incalzire cu aer cald uti-
lizeaza aeru l ca agent termic de
transport. Spre deosebire de sistemele
de incalzire cu apa calda si fierbinte sau
abur, in care energia termica se trans-
mite la consumatori prin intermediul
unor schimbatoare de caldura (corpuri
de incalzire, echipamente, aparate ter-
mice etc.), in sistemele cu aer cald
agentul termic este utilizat direct de
consumator tara un schimbator de cal-
dura intermediar. Sarcina termica nece-
sara a incaperilor poate fi acoperita in
intregime c u ajutorul acestui sistem sau
poate fi preluata numai paf1ial, fiin d
completata de alte tipuri de sisteme de
incalzire, in conformitate cu destina\ia
incaperii si solutia tehn ica adoptata.
Desi utilizeaza ca agent termic aerul, in-
stala\ii le de incalzire cu aer cald nu tre-
buie asimilate sistemelor de ventilare,
deoarece scopul celor doua tipuri de in-
stala\ii este diferit. in timp ce instalatiile
de ventilare sunt concepute pentru a
asigura, in primul rand, calitatea aerulu i
interior, prin procedee de tratare a
acestuia, instala\iile de incalzire cu aer
cald sunt destinate exclusiv cresterii en-
talpiei aerului introdus in incaperi . in ge-
neral, in cladirile echipate cu instala\ii de
ventilare mecanica, sarcina termi ca
pentru incalzire este preluata, total sau
paf1ial, de aceste sisteme.
4.4.1. Criterii privind utilizarea
incalzirii cu aer cald
lnstala\iile de incalzire c u aer cald
sunt folosite pe scara larga, mai ales, in
sectorul industrial, in organizarile de
santier si in spa \i i c u destina\ii provizo-
ri i sau in spa\ii mari si aglomerate, un de
in anumite situa\ii pot fi combinate cu
alte tipuri de sisteme de incalzire, ca,
de exemp lu, cele cu corpuri de incalzire
sau panouri radiante, pentru a asigura
confortul termic local. fn cazul consu-
m atorilor casnici, incalzirea cu aer cald
este, in p rincipal, de tip local iar pentru
cei din sectorul tef1iar utilizarea acestui
sistem devine din ce in ce m ai atractiva
p e masura ce performan\ele tehnologi-
- evitarea pericolului de inghe\; chel-
tuieli de investitii mai reduse;
- cuplarea acestui sistem c u sistemul
de ven tilare.
Ca dezavantaje ale acestui sistem de
incalzire se pot enumera:
- tra nsportul un or debite mari de aer
cald pentru acoperirea p ierderilor de
cadura, datorita capacita\ii termice sca-
zute a aerului , de numai 1,0 kJ/kg·K
fa\a de 4, 185 kJ/kg· K caldura specifica ,
a apei;
- racirea rapida a incaperi lor, dupa
intreruperea alimentarii cu aer cald;
- incalzirea neu niforma a spa\iilor
interioare alat in plan verti cal ca t Si in
plan orizontal, datorita reparti\iei neuni -
forme a debitelor de aer cald si a feno-
menelor de stratifi care term ica;
- supraincalzirea zonei superioare a
spa\iilor interioare, avand implica \ii ne-
gative asupra consumurilor energetice;
- raspandirea mirosurilor neplacute si
a altar nocivita\i in cazul sistemelor de
incalzire care utilizeaza, partial sau to-
tal , aerul recirculat;
- ri scul apari\iei zgomotelor, in func-
\i e de performan\a echipamentelor, ca-
re devin suparatoare in incaperi de lo-
cuit sau din sectorul tef1i ar .
- dificulta\i in reglarea termi ca a in-
1 stala\i ei in func\ie de necesita\ile ener-
getice interioare.
i lnstala\iile de incalzire c u aer cald au
drept scop acoperirea pierderilor ener-
geti ce si asigurarea condi\iilor de con-
tort termic interior. Pentru zonele de
sedere trebuie asigurate valorile tem -
peraturii aerului interior t; si a vitezei
curentilor de aer v;, recomandate de
normative si literatura de specialitate si
anume:
a) pentru sp a fiile indus triale, valoril e
parametril or confortu lui termic in zona
de lucru sunt reglementate de Normele
de protec\ie a munc ii , in func\i e de
ca tegoria de munca si de specificul
proces ului de prod uc\i e (tab . 4.4.1 ).
Aceste valori trebuie respec tate i n
Tabelul 4.4.1. Valorile parametrilor confortu lui termic minim i n zona de lucru
Spccifi c u l procesu lui pc
Grupa
prod u qic
Degaj5.ri ncinsemnate de
zona de lucru , deci intr- un plan situat
la 1,5 ... 2,0 m de la pard oseala. Tem -
peratura si viteza aerului cald introdus
in incapere au valori diferi te fa\a de pa-
rame trii aeru lui interi or, dependente de
sistemul de distribu\ie a aeru lui.
b) pentru c ladiri de locuit ?i cele din
sectorul tertiar, trebuie veri fica\ i para-
metrii confortului termic t, si v, precu m
si nivelul de zgomot in zona de sedere,
in raport cu valorile admise.
fnca lzirea aeru lu i in sistemele de in-
calzire cu aer cald se face prin schimb
de caldura superfi cial la nivelul supra-
fe tei unui furnizor de energie termica,
care poate fi, spre exemp lu, focarul
unei sobe sau o baterie de incalzire.
Dupa mod ul de amplasare a sursei de
energie termi ca pentru incalzirea aeru-
lui fa\a de spa\iul care trebuie alimen-
tat cu caldura, se pot defini sisteme de
incalzire c u aer cald locale sau cen tra-
lizate.
4.4.2. lnstalatii de incalzire cu
preparare locala a aerului cald
lnstalatiil e de incalzire locala c u aer
cald sunt cele mai simple forme de ali-
mentare cu caldura, care furnizeaza
debitul de aer cald necesar unui spa\iu
adiacent sursei term ice. Aceste siste-
me au ca element central sursa de
energi e termica pentru incalzirea aeru-
lui, distrib u\ia acestuia facandu-se na-
tura l sau for/a t (cu ajutoru l unu i venti-
lator, in spa\iul din imediata apropiere).
Sursele de energie care incalzesc
aerul se pot clasifica astfel:
a) agregate cu focar propriu;
b) aeroterme;
c) dispozitive multifun c\ionale.
4.4.2. 1 incalzirea cu agregate
c u focar propriu
In aceasta ca tegorie intra sistemele
de incalzire a aeru lui c u sobe de dife-
rite structuri si materiale si genera toa-
rele de aer cald. Spa\iul de incalzit se
T cm p c rat ura U rnid itatca Vi teza
Catcgoria
ac n 1lui l; r cla tiv1'1 <P; 1naxi n13 v i
d e munca
[°CJ 1% ] [mis !
U5oarr1 16 I 0.25
--··

ce ale echipamen telor conduc la redu-

I I cald ura
' normala
s i um id itate Mcdie
-·-·---- ---·- -·-· ------
15
--1
60
[.. 0.45
--- -

G rea 10 I 0.25
cerea zgomo telor si la o distribu \ie uni-
forma a aeru lui in incaperi. Este interzi- Usoar{1 16 l 0,20
----·-

i ·-
Degaj 3ri ncinsc nu1a1c de 1 - --·
sa folosirea acestui sistem de incalzire
in zonele cu degajari de p raf sau alte
II .. Medic
d ld ura si um idi tate scazuta - _________
G rca
-
15
10 I
50
Ii 0.40
0,20
···- ..

I
surse de poluan\i, in absen\a instala\ii-
lor de ven tilare locala. III
I Degajan inscmnatc de I Usoar5
--·-
Medie
. -- - -
15
- --
13 Neno1m:n
~
I
0.4 5
0.4 5
d ldu ra
lnstalatii le de incalzire cu aer cald 1-
·······
!
prezinta, in raport cu celelalte tipuri de
insta la\ii de incalzire, anum ite avantaje:
- I Grea 8
10 - 22
22 . 24
1'13x . 80
----
70 - so
--·-
0.30

- i nca lzirea rapida a incaperilor si a

spa\iilor industriale, dupa p unerea in
IV
Degaj ari rn;iri de u mid i1 a1c
si regim !cn nic controlat
Uso;ir:i
I 24 . 27 70 - 55
....... -···· -
0,20 . .. 0 ,50

func \i une a insta latiei; i 27 Max. 55

- - - - ....."'#¢i'iiW
=~
===--~----------------------------------·
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire J. lnstala!ii de lncalzire

reduce la o incapere sa u la un numzff de lucru . Pentru ;:ices te situa\ii se reco- in ceea ce priveste amplasarea aero-
redus de incaperi , distribuite in juru l manda agregatele de incalzire locala c u termelor. so lutia se stabileste in fun c ti e
ace leia$i surse de incalzire. aer cald, cu c irc ulati e fortata, de tipul de dimensiunile interioare ale incaperii ,
in ceea ce prives te sobele, acestea aeroterm elor de perete sa u de tavan. de elementele con stru c tive, de spatiul
sunt destinate co nsumatoril or indivi- Aerotermele sunt ec hipamente pen- acoperit c u aer ca ld de o aeroterma si,
d ua li. Ele au un focar pen tru arderea tru incalzirea aerului, care au ca ele- , eventual, de amplasarea unui alt sis-
combustib ililor so lizi, lic hizi sau gazosi, mente componente principalc o baterie tem de inca lzire.
un sistem de canale in sicane, pen tru de incalzire si un ven til ator . Cateva
evacuarea gazelor de ardere la un CO$ tipuri con structive sunt descrise in 4.4.2.2.1 Aeroterme de perete
si o manta exteri oara care p oate fi din cap itolul 6.5. Aeroterm ele de perete se monteaza
o \el, fo nta, teracota sau faianta. Trans- 1 Un sistem de incalzire cu aeroterme pe pere\ii exteriori sau pe stalpii de re-
ferul de caldura ca tre aer se face la ni - presupune alegerea tipului de aparat si zistenta ai cladirii. Prin amplasarea aces-
velul peretil or focarului si al canalelor amplasarea acestora in spa\iul interi or. tora in interioru l unor hale cu deschideri
de gaze de ardere. De aceea, este La alegerea tipului , aeroterme de pla- mari se urmareste o di stributie cat mai
foarte importanta etansarea acestor fon sau de perete, trebuie avut in ve - uniforma a aerulu i cald in zona de lucru,
suprafe\e si asigurarea unei suprapre- dere urmatoarele criterii : la parametrii corespunzatori categoriei
siuni in spa\iul de trecere a aerului, - stru c tura de constru cti e a c ladirii de munca. Fiecare tip de aeroterma de
pentru a evita ori ce fel de sca pari de sa u a spa\iului de incalzit; perete este definit in fisa tehnologica, de
gaze de ardere pe traseul aeru lui cald. - distribu\ia si gabaritul echipamen- catre produca tor, prin doua marimi ca-
Evacuarea gazelor de ardere se face, telor tehnologice din incinta; racteristice distributiei aeru lui cald $i
in general , natura l, tirajul fiind asigurat - destinatia incaperii $i procesul teh- , anume: inal\imea maxima de montare H
d e inaltimea CO$Ului d e furn $i diferenta nologic; si lungimea de bataie a jetului L, asa
de densitate intre aerul exter ior si ga- - amplasarea loc urilor de munca sau cum se vede in figura 6.5.2.
zele de ardere. Oistributi a aerului incal- de sedere; in ceea ce prive$1e numarul necesar
zit este, de regu la, naturala. - amplasarea surselor de nocivitati; de aeroterme intr-o anumita incapere,
in fi gura 4.4.1, sunt preze ntate doua - tipu l de agent termic disponibil acesta depinde de marimea sarcinii
sisteme de inca lzire loca la c u aer cald (apa calda, apa fierbinte, abur) . termice care trebuie acoperita. de con -
utilizand sobele $i anume: di\ia de a avea eel putin 2 - 3 schim -
- inca lzirea une1 tn capen sau a / buri de aer p e ora pentru a asigura un

~
catorva spatii di sp use in jurul loc ului grad ac ceptabil de uniformizare a dis-
d e amplasare a sob ei; / / /
,,-3 ! tributiei aerulu i cald $i de capacitatea
- incalzirea unor incaperi aflate pe termi ca a ech ipamentului.
doua niveluri diferite, di stribu\ia aerului
\ ( /
La amplasarea aerotermelor de pere-
c ald la etaj fiind fac uta c u ajutoru l unor te se au in vedere urmatoarele:
canale de tabla de lungime limitata si - inal\imea de montare trebuie sa fi e

l/~ 1 ~ r>
/
bine izolate termi c . / ;
de eel pu\in 2 m de la pardoseala,
Aerul cald es te aspira t pri n deschi - pentru a nu impiedica circulatia oame-
deri perforate la partea inferi oara a so- nilor $i a nu perturba procesul tehnolo -
b ei si evacuat, in mod natural, in spa- gic , dar nu mai mare decal cea indica -
\iil e de inca lzit, p e la partea superi oara, ~,,· I Q ta de produca tor in fi sa constructiva;
prin guri de reful are prevazute c u cla- // - distan\a dintre doua aeroterme ala-
pete pentru reg larea debitul ui. turate trebuie sa fie intre 6 si 12 m (fig.
Un caz parti c ular al acestor sisteme a 4.4.3), daca nu exista alte recomandari
c u focar propriu , ii reprezi nta unele specifice indicate de furni zor;
tipuri de $eminee (fi g . 4.4.2), care sunt - di stan\a dintre d oua aeroterme
m ijloace de incalzire locala cu o com - a$eza te l a\a in fata este in fun c\i e de
p onenta radianta foarte import an ta dar
care po t furni za si aer cald intr -un sis- 2
tem construc tiv partic ular.
Generatoarele de aer cald sun! des-
crise pe larg in capito lul 6.5. Cu excep -
\ia celor care util izeaza energia elec tri -
ca , generatoarele de aer ca ld au un
focar propriu pen tru arderea unui anu-
mit tip de combustibil. Ac este agregate
se folosesc in mo d sp ecial in spatiile
industriale sau in spa tii tem porar oc u-
pa te. c u volum e mari . Ele sun! mob ile
sau fi xe , in fun c ti e de capac itate si de
scopu l pentru care sun! utiliza te. Se
dimensioneaza si se aleg in func\ie de b
debi tul d e aer cald furnizat. in ra port de
Fig . 4.4.1. Si stem loca l de incalzire cu aer
sarcina term ica ce trebu ie acoperita.
cald utilizand sobe : Fig . 4.4.2 . incalzire loca la c u ~e min ee
a - incalzirea incap erilor la acelasi nivel; generatoare de aer ca ld :
4.4.2.2 incalzirea c u aeroterm e
b - incalzirea incaperilor de la niveluri dilerite; - intrare aer rece; 2 - iesire aer ca ld:
inca lzirea spa t1ilor cu volum mare de
aer pu ne probleme deosebit e in ceea 1 - focar: 2 - perete exteri or al sobei din - geam termoiLol;.mt: 4 - cvac uare ga1e
ce pri veste inc alLirea uniforrna a zonei teracotii; 3 - guri de aer: '1 can,1le de aer cald. e ardere.
 L lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

ba taia jetului, astfel incat sa fi e acope- ca ld necesar pentru i nca lzirea partiala incalzire de garda. Do motermu l asigura
rit cu aer ca ld tot spa\iul dintre ele; sau tota la a unui apartamen t. Con - intrarea rapida in regim termi c a unui
- in cazu l halelor cu deschideri foarte struc ti v, el se compune dintr-un venti - apartamen t, con tribuind la realizarea
mari se poate alege o solutie mixta si lator axial si o baterie de incalzire c ir- unor economii energeti ce importante.
anume, amplasarea aerotermelor de pe- culara (fig. 4.4.5 a). Ac este echipamen -
rete pe conturul incap erii :;;i a aeroter- te fun c\ioneaza. de obicei, numai cu 4.4.2.3 incalzirea cu dispozitive de
melor de plafon pentru zona centrala. aer recirculat si sunt amplasate intr-un destratificare a aerului cald
Temperatura aerului ca ld refulat de spa tiu auxiliar central, de exemplu intr- Unul din dezavantajele majore ale sis-
aero terme tr se alege astfel incat prin un vestibul. Distribu\ia aerului cald in temelor de incalzire cu aer cald ,,c lasi-
ames tec cu aerul interior sa asigure in incaperile alaturate se face prin goluri ce" , care se manifesta in inc intele cu
zona de lucru parametrii de contort co- practicate la partea superioara , ca in volum si inal\ime mare este fenomenul
respunzatori intensitatii muncii . Tempe- figura 4.4.5 b, iar recircularea aerului de statificare termica. Acesta genereaza
ratura d e reful are este in func \ie de are loc prin !ante, la nivelul plintelor o supraincalzire a volumului de aer de la
inaltimea de montare a aerotermei si sau prin goluri mascate practi cate la partea superioara si men\inerea unor
se recomanda ca valoare maxima partea inferioara a usilor. straturi de aer rece la partea inferioara a
t1 s: 45 °C, daca aerotermul este am - Aces! sis tem de incalzire poate exis- acestor spa\ii . Consecin\ele acestui fapt
plasat la mai putin de 3,5 m de pardo - ta in paralel cu sistemul de incalzire cu ' se resimt in inrautatirea microclimatului
sea la s i ti .::; 70 °C, pentru inal\imi mai corpuri de incalzire care asigura o interior , in efec te nedorite asupra
m ari .
Tn situa\ia in care, din mo tive tehnice, 11= 12m 11=6m

aerotermele trebuie montate la inaltimi ' I 1 • •

r1
• • ·I
de pes te 3,5 m, preluarea aerului din ' ~~ I
~
~ ~ ti ~ ~ ~ ~·
I

r
~ i I
incap ere se face prin canale verticale si
guri de absorb\ie amplasate cat mai jos
+ t t t I ' _J
! t t t t +
in zona de lucru, ca in figura 4-4.4 a. Tn 1 I t t t
1~ - I 't t I
caz con trar, efic ien\a energetica a sis-
I ~ Q '1 I I,• liJ liJ liJ
•
liJ
•
liJ
~!
temului de incalzire este mult diminua- '
ta, existand ri scul ca zona de lucru sa a
• • b
ramana neincalzita, asa cum se vede in l,=6. . 12m
figura 4.4.4 b .
Aerotermele pot fun c\iona cu aer re- ~
. • • • • •
~ n
I
~

• n
I

Fig. 4.4.3. Amplasarea aerotermetor

c irc ulat, aer proaspat sau amestec, in .j. .j. .j. .j. de perete in planul unei incaperi :
fun c \ie de carac teristicile constructive t t • I a - cazul incaperilor cu la /ime I > L (bataia
ale echipam entului . Din acest punct de
vedere, daca sis temul de incalzire c u
- +-- -- -
. ~n ------- ~n -------~-- n ---- +.
jetului);
b - cazul incaperilor cu latime I < 2 L;
aer cald nu este inso \it de un sistem c- cazul incaperilor cu dimensiuni mari
t t t t
de venti lare, la proiectare se tine sea-
ma de normele de protec\ie a munci i si
11
• ..11

c
11
• • • •
'IA Ii- distanta dintre doua aeroterme alaturate.

valorile minime necesare pentru debitul

de aer proaspat, impuse de normele 1
sanitare si men\ionate in capitolul pri- !
vind instala\iile de ventilare.

4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon

Aerotermele de plafon se deosebesc 1
de cele de p erete prin modul de distri -
bu\ie a aerului. Din aces! punct de ve-
dere ele se definesc printr-o suprafa\a
interioara acoperita cu aer cald. Con- a b
stru ctiv, gura de refulare poa te dirija
Fig. 4.4.4. Circutapa aerului cald in functie de zona de aspirafie:
jetul de aer direc t in jos, in cazul mon- i
a - aspiratie in zona inferioara; b - aspira tie in apropierea zonei de refulare (scurtcircuit):
tarii la inal\imi mai mari de 4 m de par-
1 - zona de lucru.
doseala sau pentru inal\imi de montare
rnai mici, se prevede un dispozitiv de !
imprastiere laterala a jetului , de tip ane- 1
mos tat.
Aceste tipuri de aeroterme, ca si cele , >/
4 I
,,..-----
'
~ O /"r
·"'. __
.... _
I
I ----...._
..
de perete, au bateria de incalzire alimen-
tata c u agent termic apa cald3, apa fier- ® 0 ®
binte sau abur, in func \ie de tipul con- .•
structiv. De asemenea, ele fun c\ioneaza a 5 .. 5
cu aer recirculat, aer proaspat sau ames- ·~ £

tec. Cateva tipuri constructive ale aero- b

termelor d e tavan sunt prezentate in
Fig. 4.4.5. Domoterm:
capitolul 6.5.
a - sec/iune prin aparat; b - modul de amplasare in plan vertical
Un ca z particular al aeroterm elor de
1 - ven tilator axial; 2 - baterie de incalzire; 3 - camera de trecere a aerului cald (p lalon dublu):
p lafon ii constitu e domotermul. Aces ta
4 - gura de refulare a aerului ca ld; 5 - goluri pentru circulalie acr; 6 - camera; 7 - vcs tibu l.
este un ap arat care poate asigura aerul
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

fluxurilor tehnologice si, in mod special,
asupra consumurilor de energie termica.
Pentru limitarea acestor efecte nedorite
se actioneaza prin metode $i aparate de
ultima genera\i e, in doua directii :
- d estra tifi carea aerului , deci distru -
gerea stratificarii rezultate ca urmare a
gradientului de temperatura;
- antistratificare, deci impi edicarea
dezvoltarii fenom enului de stratificare
termi ca.
4.4.2.3 .1 Solufii pentru destratificarea
aerului cald
Studiile experimentale, asupra incalzirii
cu aer cald a inc intelor cu inaltirni rnari ,
au demonstrat dezvoltarea unui gradient
de temperatura de 1.. . 1,5 Kim $i o tem-
peratura a stratului de aer de la partea
superioara de circa 50 °C (fig. 4.4.6 a).
Sistemul de destr atificare consta
intr-o solu\ie care sa distruga aceasta
a$ezare in straturi a aerului cald $i sa
mic$oreze semnificativ temperatura ae-
rului de la partea superioara a incintei.
Prac tic , se utilizeaza anumite aparate
sp eciale, cu debit mare de aer , monta-
.. te la partea superi ora a halelor. Aces-
tea dirijeaza aerul cald de la partea
superioara spre partea inferioara printr-
o mi$care rota\ionala in zona centrala,
generand o mi$care periferi ca de jos in
S U S (fig. 4.4 .6 b ).
Aplicand aceasta solu\ie se ob\ine o
reducere substan\iala a gradientului de
temperatura, pana la valori de
0,3 ... 0,6 Kim . in ceea ce prive$1e viteza
$i temperatura curen\ilor de aer, acestea de aer de la 2 500 la 40 000 m3/h $i o
se men\in, in zona centrala de lucru, in Ii- baterie de incalzire avand puterea termi -
mite normale. Se inregistreaza insa, valori ca intre 9 si 450 kW. Spirojet poate
mai ridicate ale vitezei curen\ilor de aer in func\i ona ca un sistem de destratificare
zona periferica, insotite de temperaturi $i sursa de caldura in paralel cu un sis-
mai scazute, datorita amestecului aerului tem de incalzire cu aer cald ,,clasic" sau
cald cu eel rece patruns din exterior, poate fi o solu\ie de incalzire unica pen-
provocand un disconfort termic local. tru anumite tipuri de hale industriale.
in ceea ce prive$te aparatele destra- Des tra tifica torul SP/ROTHERM (fig.
tifica toare, acestea pot fi folo site in 4.4 .8 b) are aceea$i structura ca $i SPl-
doua variante: ROJET. Fiind echipat cu baterii de incal-
- numai pentru eliminarea gradientu- , zire de capacitati mari, care variaza intre
lui de temperatura, in paralel cu un sis- 9 si 72 kW, SPIROTHERM este recoman-
tem ,,cl asic" de incalzire, ca de exem- dat in mod special ca sistem de incalzire
plu destratificatorul TRANSCIAT; cu aer cald in noile hale industriale.
- pentru acoperirea partiala sau tota-
la a necesarului de caldura al incintei, 4.4.2.3.2 Solufii pentru evitarea
evitandu-se formarea stratificarii term i- stratificarii termice
ce , cu echipamente de tip SPIROJET Sistemele au ca scop limitarea mis-
sau SPIROTHERM. carii ascensionale a aerului cald, a$a
Oestra tifica torul TRAN_SCIAT, prezen- cum se vede in figura 4.4.9. Solu\ia
tat schematic in figura 4.4 .7, se compu - practica consta in introducerea unor
ne dintr-un grup motor - ventilator cu jeturi de aer diri jate de SUS in joS, avand
ac\iune directa pe verticala, prevazut cu parametrii dependenti de temperatura
un motor monofazat cu mai multe vite- aerului cald ascensional $i de inaltimea
ze, un ventilator elicoidal $i jaluzele bi- inc intei. Studiile ex perim entale au
directional e. Se executa in patru tipodi - demonstrat ca un asemenea sistem de
mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la incalzire cu aer cald permite o stra-
10.700 m 3/ h. Varianta GRA -T refuleaza tificare termica doar pana la 0,2 K/ m .
turbionar, iar varianta GIROTERM refu - Una din solu\ii le exp erimentate $i
leaza tip ciclon. care a condu s la aceste performan\e
Destratifica torul SPIROJET este un este un sistem de distributie a aerului
aparat de incalzire cu aer cald, cu ac- cald, prin difuzoare sp eciale, montate
\iune de sus in jos prin jeturi generate
intr-o mi$Care de spirala, a$a cum se
, vede schematic in fi gura 4.4 .8 a. El este
echipat cu un ventilator ax ial cu debite

---~-c::--- ----

~ ,:
[§2] \

)
I I
E E
I.{) I I I.{)

J ' ~

II
.c I \ II
_,/ Ac>~ .c
I \
ti =- 10°C AR ,>? ti=. +
~""'
,.;~
10"C~ ~t
//,
~~-
0
0
\
.
I \..
I
/
~f0/, -;,/ a
a b
Fig. 4 .4.6. Circulafia aerului in incinte inalte incalzite cu aer cald :
a - s tratificarea aerului in cazul inca /zirii cu generatoare ,.clasice";
b - c ircula/ia aerului in cazul dispozitivelor de destratificare:
AR - aer rece; /\C - aer cald; AS - aer ca ld stratifica t.

aer

a b b
Fig. 4.4.7. Destratificator TRANSCIAT: Fig.4.4.8. Si st eme de d estratificare :
J - ae10term GRA - T; b - aeroterm GIRO THERM. a - tip SPIROJET; b - tip SPIROTHCRM.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -'
 I. lnstalatii de lncalzire
pe un canal de distributie a aerului am-
plasa t la part ea superi oara a unei hale
industriale (fig. 4.4.10).
Difuzoarele sunt echipate c u palete
cu inclinare variabila (fig. 4.4. 11), pen-
tru a genera un jet de aer turbionar,
ax ial sau radial, realizand o mi$care de
induc \ie in apropierea jetului . Fenome-
nul conduce la antrenarea unui volum
mare de aer interior $i are drept con -
secin\a scaderea in fl uen\ei presiunii
0 0 0 0 0 date in instala\ii le de incalzire cu aer
l l l l l
JJ 1 l l
Fig. 4.4.9. Folosirea sistemului de
antistratifi ca re:
- jeturi d e aer ca ld - zo nii n eutrii ;
2 - ascensiunea aerului cald; 3 - zonii neutrii.
Fi g . 4.4 .11 . Difuzor cu flux turbion ar
p en tru antist ratificare.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
termi ce ascensionale, eliminarea stra -
tului de aer cald de la partea superioa-
ra $i 0 uniformizare a temperaturii in
zona de lucru.
Unele echipamente pot fi utilizate
atat pentru incalzirea ca t $i pentru ra -
cirea incaperilor. Ele pot fi amplasate la
inal\imi diferite, avand posibilitatea de
a genera jeturi radial e sau turb ionare .
Ca un exemplu pot fi men\ionate unita-
\i le de induc\ie SDA, tip HALTON (fig .
4.4 . 12), caracterizate printr-un debit de
aer specific Qv [l/s] $i un nivel de
zgomot foarte scazut, fiind recoman -
cald cu viteze mici pe canalele de dis-
tribu\ie, de la 2 pana la 8 m/s .
4.4.2.4 incalzirea cu agregate
multifunc/ionale
Sistemul de incalzire cu aer cald se
realizeaza cu un agregat complex care
raspunde atat necesita\ii de a evita
stratificarea termica interioara cat $i
gestionarii eficiente a consumurilor
energetice prin recuperarea par\iala a
energiei termice. Un exemplu de agre-
gat multifunctional performant este a-
gregatul tip HOVAL, prezentat schema-
tic in figura 4.4.13.
Cele doua componente constructive,
sistemul de recuperare energetica $i
sistemul de introducere a aerului cald,
au cote de montare diferite. Echipa-
~ < 35 dB(A)
SDA 250
SDA 3 15
SDA 400
SDA 500
SDA 630
q v(l/s) 50 100 200
Fig. 4.4.12 Un itati de induc\ie tip HALTON :
a - unitate SDA cu jet radial; b - uni/ate SDA cu jet turbionar; c - caracteristici nominale;
1- aletii rotor· 2 - carcnsii difuzor; 3 - ax rotor· 4 - ·et de aer radial; 5 - ·et de aer axial.
mentele de recuperare a energi ei termi-
ce (bateria de recuperare a caldurii si
ventilatorul de evacuare) se monteaza in
exteriorul cladirii in timp ce sistemul de
incalzire a aerului se afla la partea
interioara. lntroducerea aerului cald in
incinta se face printr-un difuzor de con-
struc\ie speciala care asigura o mi$care
giratorie a jetului de aer evitand astiel
stratificarea termica.
4.4.3. incalzirea cu aer cald
cu preparare centralizata
Sislemul de incalzire este alcatuit
dintr-un agregat care furni zeaza aerul
i cald, o re\ea de canale de distribu\ie $i
dispozitive pentru introducerea dirijata
a aerului ca ld i n spa\iile incalzite. lnsta-
la\iile de incalzire centrala cu aer cald
pot func\iona cu distribu\ie naturala,
pentru instala\ii de capacita\i mici sau
cu distribu\ie for\ata, pen tru marea ma-
joritale a cazurilor . Aceste sisteme de
incalzire sunt alcatuite din acelea$i
componente ca $i instala\iile de venti-
lare. in plus, obligativitatea ca orice in-
stala\ie de incalzire cen trala cu aer
cald cu distribu\ie for\ata sa func \ione-
ze cu minimum 10 % aer proaspat,
transform§. toate instala\i ile de acest
tip in instala\ii de ventilare . Ca urmare,
in proiectarea $i executia !or, se res-
pecta prevederile ,, Normativului pentru
300 500 1000 2000 3000
c
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire

proiectarea si e xcc utia instala\iil or de intrc 7 ,5 si 9 rn/s). dA sarcina mai mici in raport cu cele
ventilare", I 5. in func\ie de presiunea aerului , cana- rectangulare.
in figura 4.4. 14, sunt prezentate lele de aer se cla sifica in trei categorii : Cel mai fo losit material pentru con-
schematic sistem ele de incalzire cen- - presiune joasa, intre 125 si 500 Pa; fecti onarea canalelor de tran sport aer
trala c u aer cald c u distributi e for\ata. - presiune medie, intre 750 si 1500 Pa; cald este tabla zinca ta. in cazuri speci -
in principal , se identifica trei variante: - presiune inalta, peste 2500 Pa . ale, se executa canale din aluminiu,
- functionare nu mai cu aer recirculat Sec\iunea cana lelor de aer cald este otel usor, fibre de sti c la, materiale tex-
(fig. 4.4 . 14 a), p en tru spatiil e mici , Iara rectangulara sau c irculara. Sec\iunile til e etc. Grosimea tab lei este in func\ie
degajari de nocivi ta\i , mentionate in rectangulare sunt mai des utilizate din I de presiunea din Sistem si marimea
normativu l I 5; motive de economie de spatiu, desi sec \iunii .
- sistemul cu aer in amestec, func\io- consurnul de metal este mai mare Distribu\ia aerului, de la agrega t la
nand c u unul sau doua ventilatoare compara tiv c u ce le circulare. Piesele difuzorul de aer cald, difera in fun ctie
(fig. 4.4 . 14 b, c); speciale (schimbari de sec \iun e, co turi, de destina tia, arhitectura si stru ctura
- func\ion are numai cu aer proaspat, ramnifica\ii etc.) de sectiune rectangu- c ladirii . Printre diversele moduri de di s-
sistemul necesitand doua ventilatoare, lara ocupa mai pu\in spa\iu la sec \iune tributi e a aerului cald, pot fi mentiona -
{fig. 4.4. 14 d). egala, fata de cele cu sec \iun e c ircula- te ca teva semnificative, si anume:
Centrala de aer cald, figura 4.4.15, ra. Canalele cu sectiune rectangulara - in buc la perim etrala;
cuprinde agregatu l de preparare a ae- sunt utilizate, in general, in sisteme cu - radiala;
rului cald {baterie de incalzire sa u gene- viteza mica a aeru lui, la re\eaua prin- - ramifi ca ta;
rator de aer cald cu focar propriu). ven- cipala de distributie si de recirculare a - prin plan5eu dublu (gol sanitar).
tilator de introducere si filtru de praf. i aerului cald.
Transportul si distribu\ia aerulu i cald Retelele de canale c irc ulare sunt uti - 4.4.3. 1 DistribuJie in bucla perimetrala
se face prin re\ ele de canale similare liza te, in mod special , in sistem ele cu Acest mod de di stribu\ie a aerului
celor din instalatiile de venti lare (fig . viteze si presiuni mari, avand pierderi cald este alca tuit dintr-un dispozitiv
4.4 .16).
Canalele de aer se clasifica in functi e
de viteza si de presiunea aerului . in
2
raport de viteza, sistemele func \ionea-
za cu:
a) - viteza mica, pana la 12,5 mis (in ,
general, intre 6 si 11 m/s);
b) - viteza mare , mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de rec irculare si evacuare
se dimensioneaza la viteze de trans-
port mici, de pana la 10 m/s (de obicei, a b

c d
Fig. 4.4.14. incalzire centrala cu aer cald :
a - functionare cu aer recirculat: b, c - functionare cu aer ames teca t, utilizand unul sau
doua ven tilatoare; d - funcfionare numai cu aer proaspa t
1 - camera de inca lzit; 2 - canal de aer ca ld; 3 - filtru de aer: 4 - ventilator;
5 - baterie de incalzire.
- - -- · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- --

/
:i
I

~ r

'~ l
Fig . 4.4.13. A gregat multifunc tional 4
HOV AL :
Ap - aer proaspa t; Ar - ::ier r efulat
_},,r
Ave - aer vic iat ca ld; Avr - aer vicia t racit; 5
_:.'/
1 - filtru de praf ; 2 - baterie de recuperar
a ca ldurii; 3 - ventilator de introducere

4 - ventilator d e evacuare; 5 - camera d
filtrare; 6 - bat er ie de incalzire; I - separa
tor de p icaturi ; 8 - difu zor cu mi ~ca r e gira
torie; 9 - terasa; 10 - ext eri or; 11 · interior
J
Fig. 4.4.15. Sec)iune sc hematica a unei centrale de aer ca ld :
- racord lri pri za de aer proaspat; 2 - aer rec irculat; 3 - cam era de amestec;
4 - filtru d e aer; 5 - bateri e de inca lzire: 6 - ventilator; 7 - distribu ti e aer cald.
 I. lnstalatii de incalzire
central cu ro l de distribui tor si de recir-
culare a aerulu i ca ld :;;i o re\ea de ca -
nale de aer , amplasate pe conturul in -
cintei (fi g_ 4.4 .17). Canalele, confec ti o-
nate din tabla, sunt montate sub par-
dosea la, la 6 cm sub planseu si 45 cm
distanta de perete.
Aerul ca ld este introd us in incapere
pri n guri d e reful are, asezate pe ca t
posibil sub ferestrele exterioare, iar
aerul recirculat este preluat din incinta,
pe la partea superi oara a dispozitivului
central (fig . 4.4 .17 b ). La alegerea
acestui sistem de distribu\ie a aerului
cald trebuie avut in vedere ca m ediul
sa nu fi e urned si sa nu existe ri se de
inunda\ii _ De asemenea, trebuie verifi -
ca ta etan5area canalelor de distribu\i e
a aerului cald pentru a. evita pierderil e
de aer :;;i eventualele infiltratii de apa
provenite din sol.
De men\ionat ca disp ozitivul central
de distributi e a aerului cald poate fi
inlocuit de un generator de aer cald,
stru ctura distribu\i ei per imetrale rama-
nand aceea5i.
4.4.3.2 DistribuJia radiala
Distribu\i a radiala, fi gura 4.4 .18, se
carac teri zeaza prin racorduri individua-
le care leaga sursa de aer cald (gene-
rator de aer cald sau distribuitor cen-
tral), de fiecare difuzor interior .
Canalele de distribu\ie pot fi ingropa-
te in pardoseala, pentru un sistem de
Fig. 4.4.16. inciilzirea inciiperilor
cu aer cald preparat centralizat :
CT - cen trala de incalzirc ; Cl - camera de
incalzit; 1 - priza de aer proaspat;
2 · fil tre de aer; 3 - ventilator; 4 - baterie de
incalzire; 5 - canale de distribu\ii ale aerului
cald; 6 · guri de refulare a aerului cald .
a b
Fig . 4.4.17. Distribufia perimetralii a aerului cald :
.1 - distribufie in plan; b - distributie in spafiu:
1 - prize de aspira\ie; 2 - d1stribui tor central; 3 - canale principale de aer; 4 - distribu\ic periferic3
in pardoseala; 5 - guri de refulare a aerulu i.
-------
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
alimentare c u ca ldura de p li nta sa u de Planseul dub lu are ro lul unei camere
pardoseala sau pot fi m ontate aparent de ega lizare a presiunilor, asigurand o
la nivelul p lafo nului, pentru o distributie distrib utie uniforma a aerului . Sistemul
superioara a aerului c ald, situatie in prezinta un avantaj si, in ace lasi timp,
care vor fi izolate terrnic. un dezavantaj, prin faptul ca prin trans-
ferul de caldura de la aer la pard oseala
4.4.3.3 Distributia ramificata interi oara, aceasta devine o pard oseala
in cazul di st~i b uti ei ramifi ca te, aerul ra dianta, dec i o sursa suplimentara de
ca ld este rep arti zat ca tre difuzoare sau incalzire. 0 izolare termi ca perfec ta a
orificii de reful are, printr- un canal de pardoselii nu este posibila si, ca urma-
distribu\ie centra l, in doua variante: re, consumurile energetice sunt mull
- cu sectiun e cons tanta (fig . 4.4 .19 a), m ai mari in raport cu celelalte sisteme
reglarea debitului d e aer facandu-se de distrib u\ie a aerului cald _ in cazul
local , prin m arim ea sec \iunii racordului utilizarii acestei solu\ii , trebuie respec-
si prin jaluzele d e reglare; ' tate anumite condi\ii, :;;i anume:
- cu sectiune variabila (fi g. 4.4. 19 b) _ - golul folosit ca plan5eu dublu trebu-
Cota de · m ontare a re\elei de distri - ie executat si fini sat in asa fel incat aerul
b u\i e dep in de de sistemul de introdu - care circula sa nu antreneze praf sau
cere a aerului c ald si de elementele alte particule poluante din acest spa\iu;
construc tive a le cladirii, fiind , in .gene- - trebu ie executate :;;i verifi ca te izola-
ral, la nivelul pardoselii sau plafonului. \iil e hidrofuge si termi ce astfel inca t sa
Pentru reducerea pierderil or energe- nu existe ri scul infiltra\iilor de apa sau
tice, canalele de distribu\ie aparente se al condensarii vaporilor de apa pe pe-
izoleaza termic . re\ii plan5eului dublu;
- trebuie verificata structura de rezis-
4.4.3.4 Distribu/ie prin plan~eu dublu ten\a a cladirii, astfel inca t sa nu apara,
Principia!, sistemul de distribu\ie con- in timp , fisuri care sa afecteze plan5eul
sta in preluarea aerului de la generatorul ! dublu;
de aer cald 5i introducerea acestuia intr- - golul destinat circula\iei aerului nu se
un plan5eu dublu, de unde se reparti - utilizeaza sub nici o forma, ca depozit;
zeaza gurilor de refulare, pe cat posibil, - inal\imea golului va fi intre 45 si 60 cm.
sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
4.4.3.5 Echipamente ~i accesorii
Reparti\ia aerului cald in interiorul unei
incinte este o consecin\a a alegerii 5i
amplasarii gurilor (dispozitivelor) de re-
fulare :;;i de aspira\ie a aerului . Nu exista,
in prezent, o re\eta generala pentru a
ob\ine o distribu\ie uniforma a aerului
cald, la parametrii teoretic calcula\i, dar
Fig. 4.4.18. Distribufia radialii a aerului cald : a
1 - distrib uilor central {generator de aer
cald); 2 - cana le ra diale; 3 - guri de refulare
a aerului cald.
Fig. 4.4.19. Distribu!ia ramificatii
a aerului cald :
a - dislributie prin canal central de
sectiune constan ta;
b - distribu lie prin ramifica t_ii de sectiune
variabila;
1 - distrib uitor central (generator de aer
cald); 2 - ramificatii; 3 - guri de refulare a aerului
ca ld; 4 - cana l de di stribu\ie cu sec \iune
constanta; 5 - canal de distributie cu sectiune
variabila_
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

in proiectare trebuie · avut in vedere
ca teva observa tii:
- gurile de aer montate in partea in-
ferioara sunt generatoare de curenti de
aer si de aceea v iteza de introducere a
aerului nu tr ebuie sa depaseasca
0,5 mis, in spec ial in zona de 5edere.
Dispozitivele de plinta sau de pardo-
seala pot antrena in anumite situa\ii
praful si parti co lele materiale din ime-
diata apropiere;
- gurile de aer si difuzoarele de plafon
trebuie dimensionate in func\ie de debit,
de bataia jetului si de modificarea
anizoterma a axei jetului , trebuie verifi -
ca t daca elementele de con structii inte-
rioare nu impiedica dezvoltarea jetului ;
- toate gurile d e aer trebuie echipate
cu dispozitive reglabile;
- in incaperile tara interdi c tii de fu-
mat , amplasarea gurilor de aspira\i e se
face intotdeauna la partea superioara;
- la amplasarea gurilor de aer trebuie
evitata scurtcircuitarea aerului reful at
prin pozi\ia aspiratiei. Teoretic , in fi eca-
re incapere inchisa trebuie amplasata
eel pu\in o gura de aspira\ie. Se admite
aspira\ia dintr-o zona centrala pentru
.. un grup d e incaperi care formeaza un
ansamblu, d e exemplu, un apartament.
in ceea ce prive$fe tipurile cons truc-
tive ale g urilor d e aer. dispozitivelor de
reg/are $i accesoriilor ins tala /iilor de
incalzire c u aer ca /d, ele sunt acelea$i
c u cele specifice ins tala /ii/or de ventila -
re. Calc ulu/ de dimensionare a canale-
lor de aer $i a echip amentelor se face
in func tie de d ebitul de aer circ ula t,
urmarind m etodologia de ca /cul deta-
lia ta in volumu/ lns taiatii de ventilare $i
c/imatizare.
fi acoperit de in stalatia de inca lzire
cu aer cald;
- tipul de sistem ales (recirculare,
amestec , aer proaspat);
- parametrii climati ci ex teri ori si inte-
ri ori;
- numarul de schirnburi de aer orar;
- fun c \ion area in paralel a unui sis-
tem de incalzire sau de ventilare;
Necesarul de caldura care trebu ie
acoperit de instala\ia de incalzire cu
aer cald O ac(i), rezulta dintr-un bilan\
termi c care tine seama de: pierderil e
energetic e ale incaperii O h, aporturile
de caldura O ap si fluxul termi c furni za t
de un alt tip de instala\ie de incalzire
existenta in incinta, 0 ;.
O ac(i) = O h - O ap - 0 ; [W] (4.4 . 1)
in c azul incaperil or prevazute cu un
sistem d e ventilare mecanica, daca de-
bitul de ventilare este preluat de insta-
la\ia de incalzire cu aer cald, sarcina
termi ca necesara pentru inca lzirea de-
bitului de ventilare O v se adauga nece-
sarului de caldura al instala\iei de in-
calzire cu aer cald:
Oac (i• v) = O ac(i) + O v [W] (4.4 .2}
in cazul in care pe langa incalzire se
asigura si ventilarea incaperii, numarul
de schimburi orare de aer, procentul de
aer proaspat si parametrii aerului refulat,
se impun dupa criteriile ventilarii meca-
nice, iar temperatura aerului interior se
alege in func\ie de categoria de contort.
4.4.4. 1 inca/zirea cu aer recirculat
Sursa termica furni zeaza aerului un
Tabelul 4.4.2 Marimile caracteristice ale aerului uscat in funcfie de temperatura
I
l 0 CJ
I p
[kg/mJ]
cp
[kJ/kg · K)
A J 02
[W/ mK)
T] I 06
[N · s/m 1]
fl ux termic Os nu rnai pentru a compen-
sa pierderil e de caldura ale incaperii:
Os = Oaq,J [W] (4.4 .3)
Flu xul termi c este preluat de deb itul
de aer rec irculat , L,;
Os = Lr·Cppac'{lr - 11} [W] (4.4.4)
unde:
- Gp es te caldura masica a aerului
uscat la presiune constanta [kJ/k g·K];
- pac - densitatea aerului uscat la
presiune constanta (kg/ m3];
- fr - temperatura aerului refulat [°C];
- I; - temperatura aerului interior [0C) .
in tabelul 4.4 .2 se gasesc marimile ca-
racteristice ale aerului uscat in functie de
temperatura (vezi si § 3.3.2. din volumul
,, lnstala\ii de ventilare si climatizare").
Ecuatia 4.4 .4 prezinta doua marimi
necunoscute: debitul de aer recirculat
Lr si temperatura de refulare tr.
Debitul de aer recirculat Lr se poate de-
termina in func\ie de numarul de schim-
buri pe ora n, ales in raport cu destina\ia
, incaperii, cu normele sanitare si cu natura
surselor de poluare interioara:
Lr= n ·V [m3/s] (4 .4 .5)
unde V este volumul incaperii [m3].
Astfel, se poate calc ula temperatura
1
aerului refulat tr:
[OC) (4.4 .6)
;
care nu trebuie sa depa5esca 45 °C
pentru guri de introducere montate mai
jos de 3,5 m si 70 °C. pentru guri de
refulare amplasate mai sus de 3,5 m .
Debitul de aer recirculat Lr, se poate
\" I 06
[m l/s]
Iy IJ/K]
HP a 1o~
im 2/s]
Pr

- 150 I 2.795 1.02ss 1.1 6J &.63o 3.os i 8.2 1 o .04o5 0.76

4.4.4. Calculul instalatiilor - 100 I J ,980 I .0090 1,605 11 .789 s.'.1 515.82 --
O-.O-S0- 3--1- -
0-,7-4 -
de lncalzire cu aer ca ld - 50 i 1.534 ' 1.0048 2,035 14.65 1 9 .55 -1 4.5 1 0,1 32 0 ,725
0 I 1.2930 I 1.00-18 2.43 1 17.20 1 1'.>,30 : 3,67 CJ, 187 0 .7 15
Dimensionarea instalati ilor de inc~ l zi­
re cu aer cald consta in determinarea
20 ; 1.20-15 r 1.004 s L 2.s7o 1s. 19 1 1 5~ J.-1 3 0.2 12 o .7 u
40 ! J.1 267 I 1.00~ 2,710 ·:, 19 ,123 i 16 .'J7 I 3,20 _ 0_1 _39_,,_0_ ._7 _11--<
debitului d e aer si a sarcini i termi ce
fu nctie de sistemul de incalzire adoptat.
60 ! 1.0595 I
1.0090 ! 2,849 : 20.025 I18.9U i 3.00 0,267 0.709
80 i J ,9998 i 1.OO'IO i 2.9S9 I 20.'J27 I20 .9-1 J 2 .83 0196 0.708
La ca lc ulul debitului d e aer cald se
100 , o.9-1 58 !
- T009o- T---J. 140 : 2 1.s 10 !D.06 -i-·i(;i; --o-J_2_s _,____0 _7-o j-
ti ne searna de:
- necesarul de caldura ce urrneaza a 120 i 0 .8980 i 1.0 1-~~ I 3180 I 22.663 i 25.23 i 2.55 0,36 1 0 ,70
140 I 0.8535 I 1.0 132 3.39 1 I 23.506 I 2755 I 2 .4 3 0.397 0.695
160 i o.8150 1 u11 74 ! 3.582 j24,3Jo 29.i>5 I 232 0.4 30 o.69
180 I 0 .7785 I 1.02 16 I 3.722 l 25, 14-1 32,29 I 2.2 1 0.-167 0 .69
200 0.7457 i 1.0258 ~.86 1 \ 25.840 3-l .63 i 2,11 _ 0_5_0-)--+-- 0 .-
63- 5--f
250 ! 0 ,6745 ! I.03-1 1 ~__..'.:1 1 0 ! !.7.772 -11.1 7 I 1.9 1 0.603 0.68
300 ; 0.6 157 l.0-lt)7 • -1 .536 ! 29 .469 -1 7.85 I ].75 0 .703 0 .68
+-----+----t
350 0.5662 i 1.055 1 -1.l)O I J l , J65 )5.05 1,6 1 0,8 11 0 .68
.JOO : o.s _;42 ! 1.0676 5. 152 : 32.754 i 6253 : 1.-19 0 ,9 19 0 .68
45u 1 o ,48 75 I 1.0802 5 .4 3 1 I 3.• ...10 2 ! 7U.5-l I 1.030 0 ,685
soo I o,4 56-1 1 JJ929 5.582 i 35.79-1 78,-18 : I 1.1 -1 2 o.69
600 I 0.40-1 1 1.11 37 6.222 38 .638 i 95.57 ! - ! 1.380 0.69
Fig . 4.4 .20. Distributia aeru lui c ald 700 I 0 3625 I I. U-16 6,665 I 4 1,18S I - ! 113.7
I 1.6 19 0 .70
prin plan;;eu dublu: soo 1 o.3287 I 1.1556 7 .059 i 43.639 ! - l !
132 .8
1.858 0.7 l 5
.....;..---"-----'----I
1 - priza cle aspiratie: 2 - generator cit• aer cald; 900 i 0,30 1 I 1,1723 7,408 ; 45 .895 i 1525 i - ; ~ .100 0 .725
-·--+-- - - - > - - - _ . , __ _ __
3 - planseu dublu; 4 - g uri d e refulare. 1000 ' 0.2 77 1.18-1 9 7.699 i -17.95-1 1 173 1
- ; 2.350 o.n5
 I. lnstalatii de incalzire
calcula im punan d valoarea tempera turi i
aerul ui refulat I,:
L - 0.10(11 [m3/s] (4.4.7)
r Gp · flx (l, - 1;)
Valoarea rezu ltata Lr trebuie sa veri -
fice conditia de a avea min imum
2 - 3 schi mburi pe ora.
4.4.4.2 inGa/zirea c u aer proasp at
Daca instalati a de incalzire cu aer
cald serve$te $i ca instala\ie de venti -
lare care fun c \ioneaza numai cu aer
proaspat, pentru evacuarea nocivitati -
lor, sarcina termica a sursei termi ce
(b ateri e de incalzire) trebuie sa asigure
acoperir ea. pierderilor energetice ale
incaperii Oac(i) $i inca lzirea aerulu i rece
preluat din exterior , Oc:
Os = Oac{i) + Oe [WJ (4.4.8)
Deb itul de aer proaspat preluat din
exteri or Le corespunde numarului de
schimburi de aer n. Tntruca t;
O ac{i) = Le·GvPac-(tr - I,) [W] (4 .4 .9)
O e = Le·GpPac-(1; - le} [W] (4.4 . 10)
rezulta in cazul instala\iilor func tionand
numai cu aer proaspat:
Os = Le·Gp p ac·(lr - le} [W) (4.4 . 11)
Temperatura aerului cald reful at in
incapere rezulta din rela\i a (4 .4 .9):
I = I.+
1
O ac(1) [0C) (4.4. 12)
' Le- Gp ·Pac
$i trebuie sa se inca dreze in limitele
m ax ime admise.
4.4.4.3 in calzirea cu aer amestecat
Tn cazu l in care instalatia func ti onea-
za cu aer am esteca t, debitul de aer
proaspat Le [m 3/s) corespunde norme-
lor sanitare sau de produc \ie, iar L;
[m 3/s] este debitul de aer rec irculat.
Debitul to tal de aer al instalati. ei este in
aceste c ondi\ii :
L = Le + L; [m 3/s]
(4 .4 . 13)
Debitu l de aer L treb uie sa acop ere
numarul n de schimburi de aer cores-
p unza tor destina\iei spati ului incalzit.
Sarc ina termi ca a bateri ei d e inca lzi-
re este:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Os = Oac(i) + Oe [W]
unde:
Oac(i) = L1·Gp-Pac(tr - 11} [WJ (4.4 .14)
Oe = Le·Cp P ac{lr - le} [WJ (4 .4 . 15)
Temperatura aerului reful at se calc u-
leaza, ca $i in cazuril e precedente, din
rela\ia de bilant termi c:
1, = 1, +
oS [OC) (4.4. 16)
L ·Gp· Pac
Exemplul de calcul 1
Se considera o hala industriala (fi g.
4.4.2 1), avand lungimea A = 30 m ,
latim ea B = 20 m $i inaltimea H = 8 m ,
care trebu ie incalzita c u aer cald utili -
zand aeroterme de perete.
Se cunosc:
- p ierderil e de c aldura ale halei:
Oh= 250 kW
- ap orturi le de caldura de la utilaje:
Oap = 40 kW
- temperatura aerului interior: I;= 15 °C
- temperatura aeru lui exterior:
te = - 15 °C
- necesaru l de aer proaspat:
nc = 1 sch/h
- aerotermele se pot monta pe struc -
tura halei la o inaltime de 3,5 m.
lnstala\ia de incalzire func ti oneaza
c u aer amestecat.
Se cere determinarea numarului de
aeroterme $i carac teristicile lor tehnice.
Rezolvare
1. Ecuatia de bilant termic a halei:
Os = Oh + Oe - Oap [k W]
2. Debitu l de aer proaspat:
Le= ne V = 1-(30·20·8) = 4800 m3/ h
3. Se alege tipul de aeroterm de
perete ATLAS - SABIANA (tab . 6 .5. 1)
1 alimentat cu apa calda. Temperatura
: de refu lare a aerului se limiteaza la
I tr= 45 °C.
I
4 . Necesarul de caldura pentru incal-
I zirea aerului proaspat:
Oe = Le·GvPdtr - le} =
= (4800/3600)· 1· 1,367 ·(45+ 15)= 109,36 kW I
unde: Pe = 1,367 kg/ m 3 pentru
le = - 15 °C $i Gp = 1,0 kJ/k g K.
5. Sarcina termica necesara pentru
incalzirea halei:
Os = 250 + 109,36 - 40 = 3 19,36 kW
6. Debitu l de aer cald necesar:
L= 0 = 3 19,36
Gp Pac (1, - 1,) 11,126 -(45 - 15)
= 9,45 m3/s = 34 033 m3/h
unde: Pac = 1, 126 kg/m 3 pentru Ir = 45 °C.
7. Se calculeaza numarul de aeroter-
me cu noscand ca un aeroterm de pe-
rete ATLAS - SABIANA 900 asigura
debitul de aer cald nominal Ln = 5000
m 3/h, cu o bataie a jetului de 20 m. la
o turati e min ima de 700 rpm .
n = U Ln = 34033/ 5000 = 6,8.
Se aleg 7 aeroterme care se ampla-
seaza in p lanul halei ca in figura 4.4.2 1,
in fun c\i e de: ,,bataia jetului ", pozitia
util ajelor in interi orul halei, caile de
acces, deschiderile exterioare.
Caracteristic ile tehnice ale aeroter-
mului sunt urmatoarele:
- latura carcasei (A): 900 mm
- latura gurii de refulare a aerului
(8): 764 mm
- cota de gabari t in plan profil
(C): 575 mm
- distan\a intre orific iile de prindere
(D): 803 mm
- diametrul racordurilor de agent ter-
mic (<!)): 1112 "
- debitul de aer la turati e mica
(700 rpm): 5 000 m3/h
- debitul de aer la tura\i e mare
(900 rpm): 8 500 m 3/ h
- cola de montare: 3,5 m (5.5 m)
i - bataia jetului L: 20,0 m (26,0 m).
30 m
.,
-~ · "
:+ +:
E ~ ---- · - -- ~ ---- : - -- -
o - --- ~ ---- +- - -- + --- +- -
N
' - - - - .,.' - - - - 'I'' - - - -
- - " - - - ...,..
·+
: ""
Fig. 4.4.21. Ampl asarea aerotermelo r
din exemplul de ca lc ul 1.
___ _,.;,. .;::_
~Zli
"I --•
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

4.5. lncalzirea prin radi atie partea superioara a incaperil or; in analiza c e precede dec izia alegerii
d e temperatura in al ta (Gp sistemului de inca lzire, trebuie avute in
= 500 .. .3000 °C); elementele incalzitoa- vedere si aspecte legate de c ostul in-
4.5.1 . Criterii privind utilizarea re sunt radian\i func\ionand cu gaze vesti\ii lor, cheltuielile de exploatare $i
lncalzirii prin radiatie sau energie electrica. de coordonare a lucraril or de instala\ii
lnstala\i ile de incalzire prin _radia\ie si construc tii .
incalzirea prin radiatie se caracteri - prezinta $i alte particularitati in raport Sistemele de incalzire prin radia\ie se
zeaza, in principal, prin aceea ca su- cu celelalte sisteme, dintre care se pot pot folosi:
prafe\ele incalzitoare ce deaza caldura mentiona: - in cladirile civile, in incaperi cu ce -
prin radi atie mai mu lt de 50 % din - asigura un grad de contort mai ri - rinte igienic e $i de confort deosebite,
caldura totala_ dicat, intrucat temperatura suprafetelor precum $i pentru asigurarea unei incal-
in raport cu temperatura medie Gp a de construc\ii ce delimiteaza incaperea ziri uniforme;
suprafe\ei incalzitoare. incalzirea prin este mai ridicata $i mai uniforma, iar - in cladirile in dustriale cu spa\ii mari
radia\i e se clasifica astfel: temperatura aerului din interior este $i fara necesita\i de ventilare mecanica,
- de temperatura joasa (Gp = 25... 100 °C); mai scazuta cu 1...3 °C; p entru asigurarea unei distribu\ii omo-
suprafe\ele incalzitoare sunt in mare ma- - realizeaza in incaperi un gradient gene a incalzirii;
joritate elemente de c onstructie (plafon , de temperatura redus; - in incaperi de productie industriala,
pardoseala, pere\i): - se reduce viteza de circ ula\ie a ae- pentru a realiza o incalzire zonala,
de tempera t ura medie (8p rului in incapere $i, ca urmare, rezulta punc te calde sau incalzire perimetrala;
= 100 .. -500 °C); suprafetele incalzitoare o diminuare de impr3$tiere a prafu lui
sunt realiza te sub forma de panouri ' anorganic, suport al fl orei bacteriene; 2
sa u benzi rad iante suspendate la - asigura incalzirea spa\iilor deschise.

Fig. 4.5.3. Panou rad iant de plafon cu Jevi

Fig. 4.5.1. Panou rad iant de plafon
cu Jevil e i nglobate in beton :
1 - tevi incalzitoare; 2 - bet on armat;
3 - izolatie termica; 4 - pardoseala;
5 - tencuiala_
Fig . 4.5.2. Panou rad iant de pl afon montate in spaJiul dintre grinzi :
cu Jevi i nglobate in tencuiala: 1 - tevi incalzitoare; 2 - ecran din metal
1 - tevi incalzitoare; 2 - tenc uiala; polizat; 3 - izolatie termica; 4 - suport de
3 - rabit; 4 - beton armat; sus\inere; 5 - element de rezistenta;
5 - izolatie termica; 6 - pardoseala. 6 - tencuiala pe rabiL 7 - pardoseala finita

Tabelul 4.5. 1. Performantete diferitelor tehnici de incalzire prin radiatie

L nngimea T emp . Randa-

T ip de ra dia~ ie
T i pu l µanoul ui
uti l iz:it
de unda
\ nax I max. a
supraf.
m en tu I
rad i:itiei
Directivi - l c aldura absorbi ta de aeru l
tatea
I
II cu umiditatea re laliva
<p = 50 %
[µm]
cm1s1ve
[OC] I [%] I
radiatiei

l nfra ro ~ u
- lungime de Radiant elect1i c 1,2 I 2.200 83 exce lenta
I
i 7
unda scurta i I
;
i
T"bu<i •ad.ante din ~[~T
sa u s11Jc1u l ncal z1te 2,6 950
:
! 55 medie
I
19
:
elec tri c
- . - -- - . --- · --- -- ... ··--- --· -----

Radi:int cu gaze 2.7 I

900 --17 medie i 19
)_
Infraro~ u
- lun gi rn c de I Tuburi ra di ant e meta l ice !i
-
_____

i
i
- .... -t
'
I
·-··· -- . -· .....

unda med ie I l nca lzite electr ic 3 I 800 50 medie I 19

....... --·- - -·-------· ·-······-··· ········-·······-- i ·-···· ···············-···- ----- ···-···· ···-·--· ··········------ -

Panou r:idi ant i

cu gaze de I 4 - -7 450 - 150 1 44 medi e 20
i
I
I
temperatura medie ! i I I

I Panou r:id iant de I I I

t e mp e r:i tur~1 medie incal zit j \

I cu abur .
7 150 '
!
4'.2 II slaba '.20
lnfr:iro::; u
'. sau apa f ierbint_e ! i
- lungirn c de --- - - I' ...... ---
unM1 lun ga Panou rad i ant de i
foart e
temperatura j oasa l nca l zit 8,5 70 40 '.2 0
slab?1
cu apa cald{1 sau elect1i c
i
I
I
'
 1. lnstalatii de incalzire
- in spat ii semideschise sau deschise.
incalzirea prin radi a\i e nu se ap lica
incaperilor folosite cu program intermi -
tent, mai ales daca durata de folo sinta
este sc urta (pana la cateva ore) sa u
can d cla direa este supusa la variatii
termice mari (iner\ie term ica mica, in-
sorire etc).
in tabelul 4.5. 1. sunt prezentate per-
forman\ele diferitelor tehnici de inca lzi-
re prin radia\ie.
4.5 .2. lncalzirea prin radiatie
de temperatura joasa
Temperatura suprafe\elor incalzitoare
relati v redusa impune utilizarea unor
suprafe\e incalzitoare mari , ceea ce a
condus la ideea folosirii , in general, a
suprafe\elor delimitatoare ale incaperi -
lor, rezu ltand:
- incalzirea prin plafon, la care tem-
peratura m edie a suprafe\ei incalzitoa-
re 8p nu poate depasi 50 °C ; este sis-
temul eel mai folosit, intreaga suprafa\a
a plafonului fiind , in general, disponibi-
la pentru a indeplini func \iunea de su-
prafa\a incalzitoare;
- inca lzirea prin pardoseala, la care
temperatura medie a suprafe\ei incalzi-
toare 8p este fi ziologic limitata la
28 ... 30 °C;
- incalzirea cu panouri montate in
pere\i, la care temperatura medie a
suprafe\ei incalzitoare 8p poate atinge
valori de pana la 85 ... 90 °C.
Ace st sistem de incalzire utilizeaza
ca agent termic apa calda preparata in
cazane sau alte surse energetice de
poten\ial scazut: caldura recuperata
din procese tehnologice, energia geo-
termala, e nergia solara, aerul cald etc .
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon
Se poate realiza prin:
- inglobarea in planseu a unor ser-
4 3
a
3 2
b
Fig. 4.5.4. Panou r adiant d e plafon
cu canale de aer:
a - canale de aer in structura de
reListen/a; b - canale de aer special
amenajate;
- ca n<il de aer; 2 - elemenlul de
rezisten ta ; 3 - izola\ ie tcrmica;
4 - pardoseala f1ni ta.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pen tine din teava (metal sau plastic)
sau a unor canale de aer;
- suprafe\e inca lzitoare detasa te
complet de stru ctura plafonului , obti -
nandu-se asa- numitele plafoane false
sau plafoane suspendate.
incalzirea prin plafon se recomanda
a fi utilizata la incaperile cu cerin\e
igienice deosebite, care rec lama evita-
rea transportarii prafului prin curen \ii
de convec\ie (exemplu: sali de operatii
din spitale, saloane de bolnavi, incape-
ri le in care se desfasoara procese teh -
nologice fine si extrafine), precum si in
incaperil e in care cerin\ele de mob ilier
sau de ordin estetic impun eliminarea
corpurilor de incalzire amplasate pe
pere\i (exemplu: expozitii, muzee etc.).
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate
in elementele de constructii
Din aceasta categorie tac parte pa-
nourile radiante executate cu \evi din
metal Iara sudura cu diametrele de 3/8,
1/2 si 3/4", montate in plafon , fie in
elementele de rezisten\a (beton armat),
fie in tencuiala.
Cand panoul radiant este format din
\evi montate direct in masa de beton
(fig. 4.5. 1), montarea conductelor se
face inaintea turnarii betonului. Panoul
denumit ,, dala plina" sau CRITTALL
{dupa numele firmei care I-a produs)
este panoul radiant eel mai vechi . lm -
posibilitatea efectuarii unor remedieri
dupa turnarea betonului , ca si a repa-
ra\iilor in timpul exploatarii a facu t ca
I acest tip de panou sa fie astazi, prac-
tic, nefolosit.
2 Fig. 4.5.5. Panou radiant tip STRAMAX:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu;
3 - placa din ipsos; 4 - element de
1
prindere: 5 - element de rezistenta;
6 - izola\ie termica.
Fig. 4.5.6. Panou radian t tip FRENGER:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu ; 3 - izola\ie termica; 4 - element de prin dere;
5 - element de rezistenta; 6 - element de fixare in peretc.
Panoul rad iant cu tevile montate in
tencuiala (fig. '1.5.2) este o alta varianta
de suprafata inca lzitoare de p lafon, te -
vile fiind din cupru c u diametrul de ma-
ximum 15 mm .
Tevile sunt prinse de elementul de
rezisten\a al planseului , iar tencuiala
executata din mortar de ciment asocial
cu fibre de iuta (sau alte materiale) se
ap lica in mai multe straturi , pana atin ge
grosimea de 30 ... 50 mm.
Pentru a nu se produce fi suri in be-
ton sau tencuiala, este necesar ca
temperatura agentului termic sa nu de-
paseasca 50 °C, coeficien tul de dilata-
re al betonu lui fiind practic egal cu eel
al metalului.
in afara panourilor radiante cu \evile
inglobate direct in elementele compo-
nente ale planseului, se utilizeaza si
panouri incalzitoare pentru care \evile
( 112'' ... 1 112") se po t monta in spatiul
dintre planseu, grinzi si plafonul fals
(fig. 4.5 .3). Caldura cedata prin radia\ie
de catre tevi este dirijata de un ecran
din metal poliza t catre tencuiala pe
rabi\ ce devine elementul incalzitor
pentru incapere. Agentul termic utiliza t
este apa calda de 90/70 °C .
Un alt tip de panou radiant de plafon
care utilizeaza ca agent termic aerul
cald este prezentat in figura 4.5.4. Ca-
nalele de aer pot fi realizate in structu-
ra de rezistenta a planseelor sau pot fi
special amenajate sub placa planseului.
Oezavantajul acestui panou consta in
necesitatea rezervarii unor spa\ii mari
pentru vehicularea debitelor de aer.
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente
Au fost imaginate si realizate si pa-
nouri radiante de plafon , aparente, de-
tasate complet de structura de rezis-
ten\a. Acestea se executa, in general,
dintr-un reg istru din \eava cu diametrul
1/2 .. .3/4", pe care se prinde o lamela
din metal cu grosime de 0,50 ... 1.25
mm , cu rolu l de a mari suprafa \a incal-
zitoare. Dintre aceste panouri cele mai
folosite sunt STRAMAX si FRENGER .
Panoul radiant de plafon tip STRA-
MAX (fig . 4.5.5) este form at dintr-un
. -·· - - ---- -------------------------------···················•111
-- --·--·- . -- ·- - - -- -· - ~

Capitolul 4: Sisteme de lnc alzire I. lnstalatii de lncalzire

I LLLL/
,, · ~·
~(/,'//{//- /({ ;'(//(("/{
J '.LLL,
ri 9 k c' ·' ' / / / ' ' ' / ///,;'//// A"' ~ ( . / (/// 1 1 / /'(/// I/ / / //"

_, ,?,,; / / , / , .'t•(;,. (( ,' / 1,. / ,, / t / / /J)J ; ,,,)/ }))) ,. /) ,, )1/) ,, , )/ ;77 , / .- // / / / ) 1 / // )// )/1 / / / /1 / 1/ , / / t / 1 / /1 7 c c / 1//1/1 /JJ// J///
E E E E
a b c d

~////// //~((/ ~ (///{/,/'//( ' , •( /( ( ( ' / '

, ,1 })/1)/)))))/)/) /))/) 1//Jll

/7/7/////7/////7/7/7/ //T/T// 7 1 ) ) 1) ) ) / ) 1 , ' ) ) ( 1 777/77 .'7 7 ( 7 77

E E E E
e g h

Fig. 4.5.7. Mod de amplasa re a tevil or i n p anouri le radiant e de p lafon:

a - serpen tina cu conduc te monta te in para/el; b ,c, d, e - serpentine c u conducte m ontate in serie;
f - serp en tine cu conduc te duble; g, h - serpentine cu pasul neegal intre conduc te;
I - pereji interio ri ; E - p ere\i exteri ori .

! registru de tevi prevazut cu lamele ~ i

.. '--~----~---__]
: ,·"/' (
acoperite cu placi prefabricate din ip-
sos. Lamela este executata cu tabla
d]~
' LJLJ
; din alum in iu in grosime de
0,7 ... 1,0 mm, prinsa de tevi, acoperind

BBBB
oooV
1 2/3 din suprafata acestora.
Contactul dintre \eava $i lamela, pre-
cum $i eel dintre lamela $i tencuiala

ODDO trebuie sa fi e cat mai bine executat,

pentru a permite un transfer termic cat
DODD
nnnn mai bun .
~~ Panoul radiant de plafon tip FREN-
GER (fig. 4.5.6) este execuiat dintr-un
registru de tevi prevazut cu lamele din
a aluminiu cu grosimea de 0,75 mm $i cu
b
dimensiunile de 625 x 625 mm , perfora-
te sau neperforate. Tevile sunt suspen-
date de plafon, iar tabla din aluminiu
este prinsa de teava cu agrafe metalice.
La partea superioara a plac ii din alu-
miniu este prevazut un strat de iLOlati e
termica de circa 30 ... 50 mm. Agentul
termi c care circula prin tevi este apa
3 calda c u temperatura de 60 .. .70 °C.

4.5.2.1.3 Am plasarea panou rilor

ra diante i n i ncaperi
Form a geometrica a serpentinelor
(diametru l conduc tei, distan \a dintre
conducte, lungimea ~ i latimea planului
c ocupat de serpentina) rezul ta din cal -
culele de dimensionare a suprafe\ei in-
Fig _ 4.5.8 _ Mod de ampl asa re a panourilor radiante c u lamele :
calzitoare.
a si b - montare in sir continuu; c - montare in para /el; d - mon tare p e conturul incaperii,
1 - larne le; 2 - conducte de ducere; 3 - conducte d e intoarcere.
Tev ile care alca tui esc serpent inele
(fig. 4 .5. 7) sun!, in general, executate
 I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

din o tel sa u din c upru , imb inate prin
sudura sau mule. Ele se montea1a fie
perfect orizon tal, fi e c u o usoara panta
in sensul curgerii apei. inainte de mon-
tare, tevile sunt supuse unor probe de
presiune c u aer la 40 bar , iar imediat
dupa montare la o proba de pres iune
cu apa la 25 bar.
Distanta dintre \evi este cuprinsa in-
tre 100 $i 500 mm $i poate fi constanta
sau variab il a. Astfel, in zona peretilor
exterior i sau a feres tr elor mari, distanta
poate Ii redusa pentru a realiza tempe-
raturi ale suprafetei incalzitoare mai ri -
dica te, resp ectiv flu xuri termi ce mai
mari .
Cat prive$l e amp lasarea p anourilor
rad iante ap arente, acestea se pot
monta in bateri e, in $ir continuu , cu
spa tii libere sau pe conturul incaperii
(fig. 4.5 .8). La amplasarea lor se tine
seama d e p osibilitatea co mbinarii lor
c u corpuril e de iluminat ale incaper ii .
4.5.2.2 incalzirea prin pardoseala
Din punct de vedere constructiv, in-
calzirea prin pardoseala este similara
incalzirii prin plafon, c u deosebirea ca
montarea conductelor se face la partea
superi oara a pardoselii , avand izolarea
termi ca la partea inferioara.
Din cauza contactului direct dintre
talpa pici oru lui $i suprafa\a incalzitoa -
re a pardo selii, temp eratura acesteia
trebuie limitata la 25 ... 30 °C pentru
incaperile in care omul c ircu la incaltat ,
neputand d epa$i 25 °C p entru incape -
ril e unde omul umbla descult (bai,
piscine etc ).
La incalzirea prin pardoseala \evile
sunt montate fi e direct in elementul de
rezisten\a, fie intr-unul din straturile
componente ale pardoselii.
Panourile radiante se pot executa c u
\evi m etalice (otel, c upru) sau din ma- ! 5 - pardoseala finita; 6 - izola\ie termica;
terial plasti c. Temperatura agentului t L7_-_P _l_ac_a_·_d_in_ b_e_to_n_ a_rm
termic este de maximum 55 ... 60 °C.
pu tand cobori pana la 35 .. .40 °C.
Acest sistem de incalzire apartine
domeniului de temperatura joasa, pu-
tand uti li za caldura $i din instalatiile cu
pompe de caldura, instalatii le de rec u-
perare a caldurii si chiar din instalatiil e
solare.
Sistemul de incalzire prin pardoseala
este preferal celui de plafon , in special,
datorita realizarii unei supra fe\e calde
$i uniforme a pardoselii , imbunatati nd
substantial confortul termic.
incalzirea prin pardoseala este reco-
mandata a se utiliza la incaperi :
- lipsite tota l de mobilier sau cu mo-
bilier redus;
- cu necesar redus de caldura (ceea
ce implica o rezistenta termica a ele-
mentelor de constru ctii exterioare de
2 .. .4 m 2 ·K/W) pentru a nu utiliza un sis-
tem de inca lzire suplimentar;
- in care temperatura mai ridicata a
pardoselii este ceruta de destina\ia
acesteia (bai publice, pisc ine etc).
De asemenea, incalzirea prin pardo-
seala este mai utilizata $i la incalzirea
holurilor $i foaierelor care nu necesita
mobilier pe suprafete mari.
Fig. 4.5.9. Panou radiant de pardoseala
realizat prin metoda ,,umeda":
1 - \evi; 2 - schelet metalic;
3 - colier metalic; 4 - strat din beton ;
_at_._ _ _ ___
4.5.2.2.1 Panouri radiante
de pardose ala
Executarea unui pano u radiant de
pardo seala se poate realiza prin doua
m etod e: ., umeda" $i ,,uscata".
in cazul metodei ,, umede" , \evile sunt
prinse cu un colier de un schelet meta -
lic, dupa care sunt acoperite c u un strat
din beton in grosime de 50 .... 60 mm
(fig. 4.5.9)
Solu\ia prezi nta avantajul ca schim -
bul de caldura prin conduc \i e intre \evi
$i stratul din beton este foarte bun.
Stratul de izo latie executat c u plac i din
polistiren joaca $i rolul de izola\ie
fonica.
Pentru protejarea placii de izola\ie
termica contra umezelii se prevede dea-
supra acesteia un strat termoizolant.
Metoda ,,uscata" consta in montarea
\evilor direct intr-o placa din polistiren
prevazuta cu nervuri (fig . 4.5.10), placa
avand rolul $i de izolatie termica.
Tevi le sunt acoperite cu dale din be-
ton , placi ceramice sau din ipsos, c u
grosimea de 40 ... 50 mm , toate prefa-
bricate. Acest tip de panou radiant
prezinta marele avantaj ca se poate
executa mult mai rapid, iar in caz de
defectiuni remedierile se pot face mull
7 3 4
Fig. 4.5.10. Panou radiant de pardoseala
realizat prin metoda ,,uscata":
1 - \evi; 2 - placa izolanta; 3 - placa
mobila; 4 - compensator elastic de
dilatare; 5 - placa din beton armat;
6 - nervuri; 7 - pardoseala finita.

I I

} A

1 l I c_
v /\
v ('.
a b c
Fig. 4 .5 .11 . Montarea serpentin elor in spirala dubla:
a - pozMea cu densitate de asezare cons tan ta; b - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul a doi pereti exteriori;
c - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul unui perete exterior.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

mai u:;;or . recomanda ca distan\a dintre \evi sa fie prafetei c u un strat sub tire (5 .. . 10 mm)
Tevi le utilizate la realizarea panourilor mai mica. permitand astfel cre:;;terea de ciment sau ipsos;
radi ante de pardoseala sun! in propor- pu terii termice a suprafe!ei incalzitoare. - izolarea termica periferica , in lungul
\ie de aproape 100 % din materiale Montarea in .spirala dubla (fig . 4.5 .11) pere\il or, si a tuturor elementelor verti-
plastice. Ele inlocuiesc cu succes tevi le consta in montarea tevilor de duce- cale care vin in contact cu panourile
metalice (otel, cupru) deoarece in ulti - re/in toarcere in paral el, obtinandu- se radiante; aceasta izolati e periferica se
mii ani s-a u imbunata\it foarte mull astfel o temperatura cat mai uniforma rea lizeaza cu ajutorul unei benzi izola-
perform an\ele lor legate de rezistenta a suprafe!ei pardoselii . toare din polietilena etansa la apa, care
la socuri $i la presiuni ridicate, la varia - $ i in acest caz, in zonele mai reci ale , se fixeaza pe pere\i prin simplu contact
\ii de temperatura, fle xibilitatea :;;i dura- incaperilor . pentru a creste fluxul de (fig. 4.5.13);
ta de viata (peste 50 de ani). Dimensiu - caldura cedat de panou l incalzitor este - montarea dalelor izolatoare termo -
nile \evilor sun! cuprinse intre 16 x 2 :;;i necesara mic:;;orarea pasului dintre fonice pe suprafata pard oselii , bucata
20 x 2 mm. Cele mai utiliza te sunt: \evi .
\evile executate din polipropilena, po - Montarea mixta (fig . 4.5.12) con sta
lietilena reticulara, polietilena (cap .6.6). dintr-o combina\ie a celor doua varian-
te expuse mai sus.
4.5.2.2.2 Am plasa rea panourilor
i n in ca peri ; 4.5.2.3 Executarea panourilor radiante
Montarea \evilor in p lanul incaperii Panouri le radiante de plafon sau par-
poate fi facuta in diferite moduri : ser- doseala impun o anumita tehnologie
pentina, spirala dubla si mixta. de execu\ie, atat in ceea ce prive:;;te
Montarea in serpentina (fig. 4.5.7) opera\iile preliminare d e pregatire a
prezinta dezavantaju l ca suprafa\a par- incaperilor cat :;;i executarea propriu -
doselii este supusa unei varia\ii mari de zi sa a panourilor.
temperatura. De aceea, in aces! caz,
pentru a ob\ine o repartizare uniforma a 4:5.2.3.1 Panouri radiante--
temperaturii , este necesara montarea metoda ,,umeda"
\evilor ducere/intoarcere una langa alta. Pentru executarea unui panou ra -
in zonele peri ferice, aproape de pere\ii dian t de pardoseala c u tevi din mate-
exteriori sau ferestrele exterioare, se rial plastic, opera\iile sunt, in general ,
I I urmatoarele: a
t- 1--==1
-t
- pregatirea suprafe \ei de suport
care trebuie sa fie orizontala, tara de- ,
- =:::>
nivelari; se rec urge la acoperirea su-

ill
a
l

i1 I c::::_
b b
Fig. 4.5.12. Mon t area serpenti n elor
i n v arianta mixta. Fig. 4.5.16. Mo nlarea Je vi lor pe s u p rafata
Fi g . 4.5.14. Mo ntarea d alelor t ermofo nice :
p ardoselii :
a - mod de a5ezare a dale/or izola toare;
a - opcratia de montare; b - pardoseala
b - p osibilitafi de prindere a dale/or
dupa opera/ia de montare.
izo latoare lntre ele.

1vu rrun
,-t
.,
I+ \
H-
I
I f4
~
~
'-
.....
~
I I
/
= -
5
. '---

II , 100 n rr
h- ~
-'-'r a
-•-'-'-
I E._
L,.i
Fig. 4 .5. 13. lzolarea termica periferica: -2 /I
' ' '--3.
a · plan; b - deta liu banda izolatoare; Fig. 4.5. 15. Zona de m o ntare a tevi lo r :
1 - b anda izolalo.'.lre vertica la; 1 - suprafa\a oc up ata; 2 - conduc ta
2 - sernineu; 3 - fi lm de protec tie ; ducere; 3 - co nducta in toarccre; 4 - zona
4 - stra t din p o li etilena; 5 - fata a dez1va + tevil or; 5 - banda izolatoare; 6 zona c u
film de protcc ti e (d ~ 5 ... 8 rnrn) . Fig . 4.5. 17 . Montarea p tasei de sarma.
foe desc his.
 I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

cu bucata (fig . 4.5. 14); prinderea intre care sunt montate robine tele de lnchi - care sunt montate robinetele de inchi-
elc se face prin lipire; dere si organcle de ec hilibrare, term o- dere si robinetele termostatic c, termo -
- prevederea unor rosturi de dilatare metr e, robinetul de dezaeri sire, robine - metre, robinetul de dezaeri sire , debit-
intre dalele izolatoare (fig . 4.5 . 10) atun ci tul de golire si de racord la reteaua de metrul , robinetul de golire si de racord
cand: di stributie. la re\eaua de distributie.
• lun gimea acestora este mai mare Colectorul (fig. 4.5.20 b) cuprind e
de 8 m; stu\urile de racord la tevile panoului pe
• suprafata depaseste 40 m 2 ;
• conturul suprafetei prezinta schim -
bari de direc \i e accentuate;
• raportul laturilor este mai mare de
2: 1;
- stabilir ea zonei de montare a \evi-
lor, respectand distantele impuse de
elementele componente ale camerei Fig. 4.5.18. Realizarea suprafeJei finite
(pcre\i, suprafete acoperite, semineuri a p ardoselii.
cu foe desc his etc) (fig . 4.5. 15);
- montar ea \evilor pe suprafa\a dale-
lor izolatoare, care se face lncepand
din zona pere\ilor spre cen lrul lnca-
p erii; disl an\a dintre \evi esl e impusa
de solu\ia adoplata: serpentina sau
spirala dubla (fig. 4. 5. 16);

t
- montarea unei plase de sarma cu a

;~~_:'ti~~~~
. ~'
ochiuri de 100 x 100 mm peste dalele
izolatoare (fig. 4.5.17) si prinderea aces-
teia de conduc te, cu coliere de sarma;
- acoperirea lntregii suprafete a
p ardoselii cu un strat gr os de
40 ... 50 mm mortar de cimenl cu nisip;
~
- realizarea suprafe\ei finite a pardo-
selii In func\ie de deslina\ia lncaperii :
pardoseala calda (parchet, mocheta
•
etc .) sau rece (marmura, placi de
ceramica etc.) figura 4.5. 18. Fig. 4.5.20. Elemente componente
ale distribuitorului ~ i colectorului :
4.5.2.3.2 Panouri radi ante- a - dis tribuitor; b - colector;
metoda ,,uscata" 1 - corp ul distribuitorului ; 2 - racord;
b
Opera\iil e de execu\ie prin metoda 3 - robinet de reglare; 4 - robinet d e
,, uscata" su n!, in general, cele de la Fig. 4.5.19. Montarea ansamblului inchidere; 5 - robinet de golire; 6 - robinet
distribuitor-colector: de dezaerisire; 7 - termometru ; 8 - corpul
§ 4.5.3.2. 1, cu singura deosebire ca
a - cutia m etalica; colectorului; 9 - robine t termostatic;
acoperirea dalelor izolatoare si a con -
b - pozitionarea distribuitor-colector. 10 - debitmetru .
ductelor se face c u placi prefabricate
din beton sau ipsos, peste care se
toarna un strat ·de 10-20 mm sapa de
ciment pentru egalizarea suprafe\ei.

4.5.2.4 Racordarea la reJeaua

de distribuf ie
Legatura \evilor care alcatui esc supra- 1
f a ta panoului radi ant (planseu sau
pardoseala) se face prin intermediul unor 3
/
racorduri de tip distribuitor-colector.
Distribuitorul si colectorul (fig. 4.5. 19b)
sunt prevazute c u racordurile, robine-
tele si ele mentele de reglare necesare
asigurarii unei bune reparti zari a debi -
telor de caldura in re\eaua de conduc-
te a panourilor.
Montarea lor se face lntr-o carcasa
me talica (fig. 4.5. 19a) la 500 ... 700 mm
de pardoseala, intr-o firida.
Distribuitorul si col ectoru l sunt exe-
cutate dintr-un aliaj de cupru 60 % si a b c
zinc 40 % , evitandu-se astfel ri scul co- Fig. 4.5.21. Panouri radiante de perete:
rodarii In limp . a - panou din beton ingloba t in perete; b - panou din beton amplasa t la fa/a p eretelui;
Distribuitorul (fig. 4.5.20a) cuprinde c - panou din metal montat la fa!a peretelui;
1 - panou din beton; 2 - panou din metal; 3 - izola\ie termica.
stu\uril e de racord la tevile panoului pe
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1. lnstala!ii de incalzire

4.5.2.5 inca/zirea cu panouri montate Se pot folosi serpentine cu teava din montat in fata peretelui, ca un radia tor.
in perete otel avand diametrul de 1/2 sa u 3/4'', Panourile radiante din beton sau me-
Acest sistem d e incalzire prin radiatie ingropate intr-o placa di n beton cu gro- talice se monteaza pana la 1500 mm
este uti lizat destu l de rar ca solut ie de simea de 50 ... 60 mm (fig. 4.5.2 1 a}, in de la pardoseala, in fata peretelui sau
baza datorita efi cientei scazute (trans- spatele careia se monteaza un strat co- in ni$e spec ial amenajate.
ferul term ic prin convecti e $i radiatie au respunzator de izolatie termica (de
ponderi aproape egale). De aceea se exemplu, 50 ... 60 mm de polistiren). 4.5.2.6 Scheme de alimentare
recomanda a fi utilizat ca sistem com- Acela$i tip de panou poate fi montat $i cu ca/dura
plementar al incalzirii prin radiatie de in fa ta peretelui (fig. 4.5.2 1 b). lnstala\iile de incalzire prin radiatie
plafon sau de pardoseala (daca nu De asemenea, se exec uta panouri de temperatura joasa func\i oneaza, in
este acoperit necesarul de caldura) sau radiante din metal (fi g. 4.5.2 1 c) forma- principal, cu apa calda c u circ ulatie
cand se impu ne ri dicarea temperaturi i ' te dintr-o serpentina c u \eava din otel, prin pompare.
superfi ciale a p eretilor. prinsa p e o placa metalica c u grosimea Schemele de alimentare cu caldura
Ca $i la inca lzirea prin p lafon sau de 1... 1,5 mm. depind , in general, de natura consuma-
pardoseala, in varianta incalzirii pri n Aceste pano uri se m onteaza aparent torilor $i a corpurilor de incalzire. Se
perete, panouri le pot fi m ontate in inte- la fata peretelui, asigurandu-se, de pot distin ge trei scheme de distrib utie:
ri orul sau la fata elem entelor de con- asemenea, o izolatie termica corespun - - preparare $i distributie a cald urii
structii, de preferat pe peretii exteriori zatoare. nu mai pentru incalzirea prin radiatie de
$i sub ferestre. Unele tipuri de pano uri au doua su- temperatura joasa;
Temperatura suprafe)ei i nca lzitoare prafete de cedare a caldurii, adica au - preparare $i distribu\ie a caldurii
poate atinge valori de 70 °C, fara a serpentine montate intre cele doua placi pentru incalzirea prin radiati e de tem-
crea disconfor t. metalice . In acest caz panoul poate fi peratura joasa $i incalzirea cu corp uri

a
b
14
TCR
,r-- r - - - - - -
~--~!
- c _
15
( ) :,~

'; 5

c d
Fig. 4.5.22. A . Scheme de alimentare cu caldura :
a - varianta pentru incalzire numai prin radiatie; b - varian ta in combinatie cu incalzirea cu corpuri de incalzire; c - varianta in combinatie
cu incalzirea cu corpuri de incalzire si prepararea apei ca/de de consum; d - varian ta cu statie compacta tip LAING;
1 - cazan; 2. 6, 8, 16 - pompe de circulatie; 3 - vas de expansiune inchis; 4 - distribuitor apa calda; 5 - co lector apa ca lda; 7 - corp de
incalzire; 9 - schimootor de caldura; 10 - butelie de egalizare a presiunii; 11 - panouri radiante; 12 - statie compacta compusa din: 12a-schimb3tor
de caldura ~ 12b-pompa de circu latie; 13 - comutator electron ic; 14 - vas de expansi une inchis; 15 - ven til de reglare automat; R - regulator
automat; RT - regulator de temperatura; TE - termometru ex terior; Tl - termosta t interi or; SCD - sta\ie cornpacta cu dulap; TC - tablou de
cornanda; TCR - tablou de comanda pentru incalzirea prin radia\ie; VA - ven til automat cu 3 sau 4 cai; RTS - rob inet termostatic.
- - apa calda ducere; -+---+ - apa calda intoarcere de la panouri radiante; -11--.. - apa caloo intoarcere de la corpuri de incalzire;
--IH--+ - apa calda intoarcere de la schirnbator de caldura; - x- - sernnali zare; - legatura la vas expansiune.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

de incalzire;
- preparare $i distribu\ie a ca ldurii
pentru incalzirea prin rad ia\ie de tem -
peratura joasa, inca lzirea cu corpuri de
incalzire $i prepararea apei cal de de
consum .
4.5.2.6.1 Schema de distribufie pentru
i ncalzirea numai prin radiafie
Varianta prepararii apei ca lde numai
pentru as igurarea inca lzirii prin ra -
dia \i e este prezentata in fi gura 4 .5.22
A, a. Schema a fo st conceputa astfel
inca t sa poa ta fun c \i ona c u apa calda
c u tempera tura constanta la cazan $i
posibilitatea de asigurare a param etri -
lor de lucru ai agentului termic prin
amestec ul reali za t cu venti lul automat
c u 4 cai, s ub comanda termom etrului
ext erior TE; temperatura de lucru a
apei ca lde este asigurata de regulato-
rul de temperatura RT d e pe conduc-
ta de ducere. Tabloul de co manda
montat pe cazan asigura intregul pro-
ces de func\ionare a instalatiei.
Schema din figura 4 .5.22 A, a se
poate simplifica, renun\and la ventilul
cu 4 cai; temperatura apei calde de
lucru pentru panourile radiante se fixea-
za la cazan in functie de temperatura
exterioara indicata de termometrul TE.
4.5.2.6.2 Schema de distributie a incalzirii
prin radiatie in combinatie cu
incalzirea cu corpuri de incalzire
Schema din figura 4.5.22 A, b este o
completare a variantei descrise la 4.5.2.6.1
la care s-a adaugat $i o instala\ie de incal-
zire cu corpuri de incalzire. Schema pre-
zinta urmatoarele particularita\i:
- la cazan se prepara apa calda la
param etrii solic ita\i de instala\ia cu
corpuri de incalzire; reglarea tempera-
~-------------------------------~
turii este asig urata de tab loul de co-
manda existent la cazan, in fu nc\ie de
conditiile ex terioare (termometrul TE);
- la panourile radiante se asigura
agentul termic corespunza tor prin in -
term ediul ventilului automat c u 4 cai,
realizandu -se amestecul de apa din
con ductele de ducere $i intoarcere; co-'
manda este asigurata de regulatorul
automat R, in func \ie de condi\iile inte-
rioare (termostatul Tl).
4.5.2.6.3 Schema de distributie
pentru i ncalzire prin radiatie,
incalzire cu corpuri de
inca lzire, preparare apa calda
de consum
0 varianta de schema de preparare
$i distributi e a agentilor termici catre 3
consumatori care solicita apa calda la
parametrii diferi\i este prezentata in
figura 4.5.22 A, c. Schema prez inta
particularita\ile:
- la cazan se prepara apa calda la
parametrii maximi $i prin intermediul
bateriei de egalizare a presiunii se face
repartizarea la cei trei consumatori (pa-
nouri radiante, corpuri de incalzire $i
schimbator de caldura);
- parametrii apei calde solicitate de
consumatorii sezonieri (panourile ra -
diante, corpurile de incalzire ) sunt asi-
gura\i prin amestecul apei calde din
conductele de ducere $i intoarcere,
prin intermediu l ventilelor automate cu
3 cai; comanda este asigurata de regu-
latoarele automate R, in func\ie de
condi\iile in terioare (term ostatele Tl);
- parametrii apei calde solici ta\i de
schimbatorul de caldura corespund ce-
lor prepara\i la cazan; comanda este
asigurata de tab lou l de comanda exis-
, tent pe cazan.
4.5.2.6.4 Scheme de alimentare
cu statii compacte
Schema unei instalatii de preparare
$i di stributi e a agentului termic pentru
doi consumatori : incalzirea cu corpuri
de incalzire si incalzirea prin radiat ie cu
panouri de pardoseala este prezentata
in figura 4.5.22 A, d. Parti cu laritatea
sc hemei consta in aceea ca alimenta-
rea cu agent termic a consumatorulu i
de caldura pentru incalzirea prin par-
doseala se face prin intermediul unei
sta\ii compacte, compusa dintr-o pom -
pa $i un schimbator de caldura.
fntregul echipament de distribu\ie al-
ca tuit din distribuitor-colec tor precum
$i sta\ia compacta form eaza un tot
unitar care poate fi montat intr -o car-
casa metali ca $i amplasat intr-o ni$a
special amenajata. fn cazul in care
exista numai consumatorul de incalzire
prin radia\ie, in carcasa metali ca se
poate amplasa $i va sul de expansiune
deschis sau inchis.
Solutia cu pompa $i schimbator de
caldura este patent al firmei germane
LAING $i prezinta ca principal avantaj
rezolvarea cu maxima siguran\a a pro-
blemei difuziei de oxigen in sistemele
de incalzire prin radia\ie de pardoseala
prevazute cu tuburi flexibil e. Prin sepa-
rarea comp leta a celor doua circuite
(eel al cazanului de eel al pardoselii},
oxigenul difuzat prin pere\ii \evilor ' de
plastic este in totalitate separat de ele-
mentele corodabile ale c irc uitului pri-
mar (cazan, radi ator). in afara acestui
avan taj, solu\ia mai prezinta $i alte ca-
racteri stici :
- asigura pentru agentul termi c circu-
lat parametrii de temperatura $i debit
diferi\i de cei ai cazanului tara a utiliza
• insta la\ii auxiliare;
- asigura o reglare simpla $i sigura;
- la circuite primare cu presiune ridi-
cata (pentru c ladiri cu sistem de incal-
zire racordat direct la cen trala termica)
se poate reali1a un sistem de inca lzire
prin radia\ie de pardoseala la o presiu-
ne relativ scazuta.
Un alt tip de sta\ie compacta, patent
al firmei germane TC 2000 - emcal,
este prezen tata in figura 4.5.22 8 . Se
compune dintr-o pompa de circulatie

[Q]g 0 0 c u tura\ie variab ila, un ventil c u 4 cai $i

un tablou de comanda cu posibilita\i
de reglare a parametrilor agentului ter-
mic $i de programare (manual sa u au-
® tomat) a fu nc \ionarii instala\i ei.

e 4.5.2. 7 Dimensionarea instalaJiilor

Avand in vedere parti cu larita\ile pe
Fig. 4.5.22 B - Stafia compacta tip Tc 2000-emcal :
care le prezinta instala\iile de incalzire
e · schema sta fiei; f - vedere;
prin radia\ie, calculul de dimensionare
1 - r3cord cond uc ta duccre; 2 - racord conduc ta intoarcere; 3 · punct de li xare a sta!iei pe
impune in primul rand CUnOa$terea:
perete; 4 : terrnornetrn re conduc ta de ducere; 5 - terrnometru pe conducta de in toarcere ;
- caracteristi cilor constru cti ve ale in-
6 · ventll d e reglare a presiunii; 7 · pompa de c irc ulatie; 8 - reglare incalzirc; 9 - racord de
caperii (suprafa\a plafonului, pardosel ii
legat ura c u instalatia: 10 - racord elec tri c.
-----------------~·
sa u pere\jlor), naturii straturi lor
!!!!!!!!
1 ~-"~
4 '!!!!!! - ~· -~::· -~
,--:;:_~_- - - -------==-=~___:___;.___-_,;,~-.......- - . . - . . .-·------ ---- -- ·
l
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

componente ale elementelor de con- nourilor. t.,9 = 50 °C si distan\a I == 20 cm. se ob-

structii care urmeaza a ingloba elemen- , !ine un panou cu 8p == 36 °C care ce-
tele de incalzire Oevi , panouri, canale de 4.5.2.7. 1. 1. Panouri de pfafon cu deaza un flu x de ca ldura unitar
aer etc), pozitiei mobilierului fix din inca- conductefe ingfobate in q p == 141 W/ m 2 ;
pere; efemen tefe de constructii - in fun ctie de temperatura medie a
- caracteristicile termice ale incaperii Nomogramele pentru determin area panoului Op $i alegand distan\a I dintre
(temperatura interioara $i pierderile de caracteri sticilor termice ale unui panou tevi , se pot ob\ine valorile flu xului ter-
caldura); c u conductele inglobate in beton armat mic qp $i temperatura medie a agentu-
- caracteristicile constructive ale (tip CR ITTALL) sau in tencuiala de ci- lui termic. De exe mplu : pentru
panourilor radiante (tipul de panou, . ment cu rabi\, agentul termic utiliza t 8p = 38 ,5 °C $i I == 10 c m, la un panou
temperatura me die $i maxima admisi- ' fiind apa calda, sunt prezentate in figu- cu tevile montate in rabit se ob\ine
bila, agentul termic utilizat etc). ra 4.5.23). ' tag= 45 °C $i qp == 162 W/ m 2 ;
Calculul de dimensionare cuprinde Panourile prezinta urmatoarele ca- ' - in functi e de temperaturile medii ta9
urmatoarele etape : racteristici : sau 8p $i coeficien\ii de transfer termic
- calculul suprafetei de incalzire a - conductele sunt din otel cu diame- f Xb se pot obtine $i fluxurile unitare q'p•
panourilor radiante; trul de 1/2" ; I cedate de panouri zonei superioare.
- calculul pierderilor de sarcina prin - coeficien\ii de tran sfer termic pen- De exemplu: pentru 8p = 36 °C $i
serpentinel e panourilor radiante; tru straturile de deasupra conduc- I Xb == 1, 16 W/ m 2 ·K rezulta qp == 24 W/m 2 .
- stabilirea caracteristicilor construc- telor Xb = 0,58 ... 1,74 W/ m2-K; ' in cazul in care panourile radiante
tive ale distribuitorului $i col ectoru lui; - grosimea straturilor de sub con- . separa doua incaperi cu temperaturi
- calcu lul hidraulic al re\elei de con- ducte c == 20 mm; I
diferite t1 "- ti, valorile temperaturilor
ducte din instala\ie. - temperatura interioara a celor doua · medii Op $i e,; $i fluxuri le termice unitare
medii separate de panou este qp $i qf, se pot calcula cu rela\iile:
4.5.2.7.1 Caract eristicile termice (j = t;' = + 18 °C. x [0 C)
ale pano urilor radiante Nomograma poate ti utilizata astfel: 8p = t , + -c [ T/(tag - t , )- k o(I- 11Xt, - t!)]
ap
Stabilirea acestora se face pe cale - in func\ie de temperatura medie a
teoretica, verificata $i corectata pe cale apei calde fag $i distan\a I (pasul) din- (4_5_ 1)

t;+ ~(ry( t ag - t;)+ kb( 1- 11

0
experimentala $i prin masurari . tre \evi, se ob\in valorile fluxului termic
Pentru calculele practice se folosesc qp cedat de panou zonei inferioare $i = e;, ! CJ )(t, -r,)]
p
nomograme care \in seama de toti fac- temperatura medie 8p a panoului . De
torii de baza ce contribuie la determi - : exemplu: pentru panoul din fi gura , (4 .5.2)
narea caracteristicilor termice ale pa- I 4-5.23a, alegand temperatura i

60

~
! 55 ·----+--~-+-+--
())
"CJ
ca0
-[ ~o ~---i---t---~._.
ro

q;, ! tj= 18 °C

·---f1i
· :'_/. ~ · ' /-6..·_. J_
1 ,: • · _Ten uiala din ciment
, .Ten ·uiala pe rabit
:<:· ,. c · 20 mm
I 1· " ~- 1 -~
I
I
II qp 'I I,= 18 °

3525~~~~~~~~~~.~~~-~~~-
30 35 40 45 50 I
35: 40 45 50 i°C]
:Temperatura medie Opa panoului Temperatura r;nedie Op a panoului ["CJ

"'E 60 100 : 150 200 250 [W/ m 2] - 60 100 150 200 250 [W/ m 2 ]
~ O .----~~--.-~~~~·~F_lu_x~u~It~e~r-m,--,-ic_urn~it_a~r~q-p-,.-, ~ o ~-~~~·~~~~~rF~lu_x~ul_t~e_r~mic_u,_n~it_ar~
qp
0-n i.=::::==:::t=======-J_;_==c---..1--;-,-~ -> a.
rr
ro
~ 2 01.,--"',____,_,..1---==--~ ........ --+---+-===~~ ~ 20
:J .~
0 c
:J
~ 40 f--- - -1-----'---""'---t- '-' 40
~ E
:J ~
~ 65 1-----+----+-----+----+--~___,--f 'S 60
x
~ 60'-- - - ' -----'-------'--- --'--- -- ' ~ 65
u_
a b
Fig. 4.5.23. Ca racteristici le t erm ic e ale panourilor cu con ducte din ofel montate In element u l de constructii:
a - conducte monlate in beton ;
b - conducte mon tate in tenc uiafa d e mortar din cimen t ;;i rabit.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

1- -
d) qpr = (1 + S'J·qp [W/m2] (4 .5.10)
tgh ( m - Valorile rapor tului 15 = qe/qp sunt da te
11= - - - -_2- (4.5.7)
1- d in nomograrna din fi gura 4. 5.25, in
m ·- -
q~ = xb[ 11(ta 9 - t,) - kb(l -11)(t; - ~)] [~/~:~ 2 fu nc\i e de perimetrul P al suprafetei
iar active, raportat la suprafata acesteia
Considerand panoul radiant din fi gu-
ra 4. 5.24, in relatiil e de mai sus s-au m = Ac +Ab
V ;td d
I (4.5.8)
Sp $i distan\a I dintre conduc te.

facut urmatoarele nota\ii : 4.5.2.7. 1.2 Panouri de plafon cu con-

/,, 1: - tempera turile aerul ui din cele doua A.ci - conduc tivitatea termi ca a materia- duc tele m ontate in spa .fiul
medii separate de panoul radiant [0 C); lului din care este executata \eava de de aer
tag - temperatura medie a agentului ter- diametru exterior d din panoul ra diant in nomogramele din fi gurile 4.5.26 $i
mic (0 C] ; [W/ m·KJ; 4.5.27 se dau caracteri stic ile termice
Clp, a.;,
-coe fi cien\ii de transfer de cal- kb - coefi cient adimensional calculat c u ale unui panou radiant de plafon cu
dura la suprafe\ele panoului radiant, rela\ia conductele inca lzitoare montate in spa-
ale caror valori sunt date in tabelul kb =~ (4 .5.9) \iul de aer sub elernentul de rezistenta.
4.5.2 [W/ m2· K] : Xb+Xc Primul panou (fig. 4.5. 26) este exe-
X - c oefi cientul par\ial de transfer ter- cutat din \evi c u diametrul de 1/2"
mic (fi gura 4. 5.24) [W/ m2·K], ale carui Atat nomogram ele din fi gura 4.5.23 montate direct pe o placa metalica
valori se pot calcula cu rela\iile: cat $i rela\i a 4.5. 3 stabilesc valorile flu - (o\el sau aluminiu). Grosimea stratului
• pentru zona inferioara a panoului xurilor termi ce qp emise de panourile de aer a = 50 mm.
1 radiante in zona activa corespunza toa- ' Cel de-al doilea panou radiant (fig.
Xe= n C [W/ m 2· K] (4 .5. 5)
1
- -1 I, . .:. L re suprafe\ei serpentinelor, neglijandu- 4.5.27) este executat din \evi cu diame-
ap 1 ~ 1 ..1., se flu xurile termice cedate de marginil e ' trul de 3/4" montate intr-un spatiu de
• pentru zona superioara a panoului din afara acestora . Notand cu 8 rapor- aer avand la partea inferioara o placa
1 de o\el cu grosimea de 8 = 0,75 mm.
Xb = n b (W/ m 2·K] (4 .5.6) 1 tul dintre fluxul termic unitar qe ce dat
1 de suprafe\ele de margine $i fluxul ter-
----;-- +I. ...:.1.
IXO ;~ 1 A, ' mic unitar qp cedat de panoul propriu- 4.5.2.7. 1.3 Panouri de plafon cu lamele
17 - coeficient a carui valoare este data de 1 zis, flu xul termic unitar real cedat de in nomograma din figura 4. 5.28 a se
panou este: dau caracteristicile unui panou radiant
executat din tevi din o\el prevazute cu
I 'I
lamele de 1 mm grosime
i q~ e~.a~ in figura 4.5.28 b este prezentata no-
mograma pentru stabilirea fluxurilor
i termice q/,m $i q/,'m cedate de zona din-
~
2:) .0 tre panouri $i zona de margine a pa-
nourilor.
"O

0 4.5.2. 7. 1.4 Panouri de p ardoseala

2:5 (_)
cu conduc te flexibile
I in nomogramele din figurile 4.5.29,
OP, aP
4.5. 30, 4.5.31 $i 4 . 5 .~2 se dau carac-
t, teristicile termice ale panourilor radian-
' te de pardoseala cu conducte flexibile
Fig. 4.5.24. Schema panoului radiant de plafon cu conducte inglobate pentru
' tip TERMCONCEPT TC-2000.
determinarea caracteristicilor termice :
Panourile radiante sunt executate din
b - grosimea stratului de material de deasupra conduc tei (b 1, b2 ~i b 3 - grosimile
stra turil or componente); c - grosimea stratului de material de sub conduc te ' \evi flexibile (polietil ena}, avand dimen-
(c1 ~ i C? - grosimile straturilor componente); d - diametrul exterior al conductei. siunile 17 x 2 mm, m ontate pe o placa
din polistiren cu gro simea de 35 mm.
' Grosimea $apei de ciment este de
Tabelul 4.5.2 Valorile coeficientilor de transfer de caldura la suprafetele
circa 65 mm , iar suprafa\a finita a
panoului radiant pentru o temperatura a mediului ambiant t;=18 .. .20°C
Tcmpcratura 0,30
exp §i a 'p [WI m2 ·KJ
medic, e.,,
a panoului ractiant Panouri Panouri Panouri
("CJ de pcrctc de plafon de pardoscala
0,20
25 9 ,1 7, 1 10 .1 a.
- - -.,
O"
O"
II
0, 15
30 9 .8 7,6 11 ,0 "°
- --
35 10.2 I 7,9 11 ,6 0, 10
- . --- I
-10 10,7 I SJ 12.2
- - -
-1 5
-
1 l.O
I 8,6 -
P=2(D+L)
S =Dxl
- - - - 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
so 11 ,4 9, 1 - P/SP1m· 11
- ---- - --- --- ---· --
60 12,2 - - Fig. 4.5.25. Calculul raportului o.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

pardoselii poate fi rece sa u ca lda. !or componente de deasupra \evi lor in- misibila Op a pardoselii pentru zona de
Valori le flu xurilor termi ce unitare se calzitoare (:;;apa de ci ment, marmura, contur.
ob\in in func \i e d e ecartul de tempera - gresie, parchet...). Utilizarea nomogramelor se face astfel:
tura .11 = tm - t; sa u .J t = [(fd+tr)/2 ] - t, :;;i Nomogramele mai cuprind :;;i tempe- - c unoscand pierderile de caldura
distanta I dintre \evi: 80, 160, 250 :;;i raturil e admisibile 8p ale pardoselii in 0 11 = 2 500 W ale unei incaperi cu supra-
330 mm. De asemenea, se are in ve- fun c ti e de tempera tura interioara t, a fa\a pardoselii Sp = 50 m 2 (parchet), se
dere :;;i rezisten ta term ica Xb a straturi - incaperilor precum :;;i temperatura ad- poate calcula fluxul de caldura unitar
qp = et/Sp = 50 W/ m2 . Din nomograma
[W/ m 2 ] din figura 4.5 .30, in functie de
,---"------. E
q p' qr> E qp = 50 W/m 2 se alege:
7S - un panou radiant cu distanta dintre
4S 4SO- ~
i ===:::.' , .
i q' 18 °C
Element de constructii
i \ \evi I = 330 mm, obtinandu-se un ecart
:J
70 /~ , · .. =---- zb= 1.t1W/m2 K . de temperatura .M = 21,5 °C si o tem-
15c t ~.tl~---~ peratura medie a pardoselii ()p = 24,3 °C
40 cu
400 · a. T 1 _ __; ~ Spatiu de aer 5 cm la 0 temperatura interioara t; = 20 °C;
1/2" .
cu 6S I 13°c Tabla din 01e1 \ - un panou radiant cu di stan\a dintre
a. -I qP ' sau aluminiu
<P · \evi I = 250 mm, ob\inandu-se un ecart
Q)
E
3S 3SO iJ
a. 60 E 1 de temperatura '1 t = 17,4 °C. Tempe-
l ratura medie ()p = 24,3 °C a pardoselii
Q)
CY
a. E I.()
N
-CY
-~c 5
cu j ramane aceea:;;i, la temperatura inte-

2 30 :J 300- ~ SS a; ! rioara t; = 20 °c .
E 0 Q) 0
:J .E a. c
0 E iJ j 4.5.2.7.2 Calc ulul suprafetei de
E 2 Q)
I- so •CU
: i ncalzire a panourilor radiante
2 2S ~2SO :0
cu
:; .2 I- ! Cunoscute fiind incaperile care ur-
x LL
i meaza a ti incalzite prin radiatie, etape-
:J
u:: 4S
le de elaborare a metodologi ei de cal -
20 - 200
l cul sunt urmatoarele:
- ca lculul pierderilor de caldura;
- alegerea tipului de panou incalzitor
1S 1SO (plafon, pardoseala, perete);
I - calculul preliminar de stabilire a ca -
' racteristi cilor termice si constru ctive
10 100 30 ~~~~~~~~~~~~-~~~~-~~~~ I ale panourilor; .
so SS 60 65 70 75 80 85 90 ' - calculul de verificare a panoului radi-
T emperatura me die a apei cal de tag [°C J i ant :;;i a condi\iilor realizate in incapere.
Fig. 4.5.26. Caracteristici le termice ale panoului radiant cu cond u cte mont ate
4. 5.2.7.2. 1 Calculul pierderi!or
direct pe o p laca metalica i nt r-u n sp aJiu de aer.
de caldura
Se ap lica rela\iile de calcul din STAS
350
60r----~---~---~----------~
1907 pentru calculul necesarului de
caldura, aratat la cap. 3. 1, cu urma-
l ~ E l eme nt
.o //,: .'_,/,
de constructii
xb= 1,16W/m 2K i toarele amendamente:
> ~Y 4 ~ Folie din aluminiu . - valoril e adaosului p entru compen-
0
300 '.'.....55 ~14 ,, ~~___: ~ Spa \iu d e aer 5 cm i sarea efectului suprafe\elor reci Ac, in
:J
I 13°c ~ Tabla din o\el 0,75 mm cazul lncalzirii incaperil or c u plan:;;ee

--r-· ~"- 1
0
c
radiante de pardosea la sau plafon,
cu sunt cele din tabelul 4.5.3;
1 a.
cu 50 - in cazul incaperilor plasate direct
~250 Q
(l)
pe pamant, incalzite c u panouri radian-
Q
Q)
CY
~ iJ te de pardo seala, valoarea flu xului de
()) I
~ ' caldura spre pamant este 0.
·c:
:J
Ecu 4 5 -- ~=--t--·--i--:;,...""'-----J---o---t---:;;,_..,'---t---~1
0 5
E200 (ii
(j;
4.5.2. 7.2.2 Alegerea tipului
2 a. de panou inca/zitor
:;
x ~401-----t--=--=---1-----r::---"'---l-----l---=-"""==-!
I-
La alegere este necesar sa se aiba in
:J vedere:
LL
- tipul c ladirii :;;i destin a\ ia lncaperilor;
150
- elementele componente :;;i modul
de execu\ie a p lan:;;eelor;
- necesarul de caldura de acoperit
c u panourile radiante;
100 - distribu\i a serpentinelor, respec tiv a
panourilor radiante;
t~ - materialele din care sun t executate
Temperatura medie a apei ca lde
9 (°CJ
\evile inca lzitoare.
Fig . 4.5.27 . Caracteristicile termi ce ale p anou lui radiant cu conducte montate Se recomanda, in genera l, panourile
~------------1-
ib_
er intr-un spatiu de aer. rad iante de pardoseala executate cu
 l. ln sta la~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

jevi fl exibile $i panourile rad ian te de rile se iau din tabe lul 4.5. 5, in functie ra Oh = 2 500 W. Agentul termic este
p lafon, fi e c u tevile montate in spatiu l de distan\a h dintre panou $i om. apa calda cu temperatura lag = 60 °C.
de aer, fi e cu jevi cu lamele. Rezolva re:
4.5.2.7.3 Exem ple de calcul - se alege un panou de plafon c u la-
4.5.2.7.2.3 Stabilirea caracteristicilor Se prezin ta doua exemple de caic ul mele (fig . 4.5.5) cu latim ea unei lamele
termice :;;i constructive ale privind modul de alegere $i dimensio- I = 400 mm;
panourilor radian te nare a panourilor rad iante de plafon si - in nomograma din figura 4.5.28a.
Etapele de desffl$Urare a calc ulului pardoseala. pentru lag =60 °C rezulta fl ux ul unitar
sunt urmatoarele: Exem pl u l de calcul 1 cedat de panou qp = 200 W/ m2;
- calcu lul fluxului termi c unitar pe Se cere sa se incalzeasca prin radia- - supra fa\a de incalzire "totala
care trebuie sa -1 ce deze panoul radiant tie de temperatura joasa, utilizand pa- S p = Otv'qp = 2 5001200 = 12,5 m 2 ;
0 nouri de plafon , o incapere avand di- - realizarea suprafe\ei de incalzire (fig.
q = _11. [W/ m 2] (4.5.11)
P SP mensiunile 4,00x5, 10 m, temperatura in- 4.5.35) se objine alegand o lungime de
in care: terioara I; = 18 °C $i pierderile de caldu - panou L = 300 cm si un numar n = 10
\
- 011 reprezinta pierderile de caldura ale
inciiperii [W];
- Sp -suprafata activa care urmeaza . qp
q;,
a Ii prevazuta c u p anouri radian te [m 2] ;
- stabi lirea temperaturii m edii a pa- 40
- 50
noului radiant 8p utilizand nomograme-
250 ~
le de la § 4. 5.2. l .1; :::J
- stabi lirea tempera turii medii a a- :::J
0
30
gentului termic, respectiv temperatura :iia. 45
de ducere $i intoarcere a apei calde in
fun c jie de distanja I dintre jevi ;
"'
0.
<D
- stabilirea suprafetei active a panou- 25 200 +- ii) - -
'6
lui radiant in funcji e de distanja I dintre ' a. <D
E 40
- 0.
O' O'
jevi, pozijionarea acesteia in planul in- .'d ()

caperii; § 20
.E s"'
c;:;
- verificarea condijiilor realizate in in- 2 2! Qi
:::J 'S 150 a.
capere in raport cu cele impuse de x x E 35
:::J ~ <D
normele de contort termi c, adica fluxul u:: u.. I-
tq· 18°C
termic unitar qpc, receptionat de capul 15 lement de construc\ii ~
Xb= 1,2 ~
omu lui, calculat cu relajia
Qp c = <Xrpc· cp pc (8p-8c)-{1-E) [W/ m2] (4.5.12) Strat de aer 5 cm --~ Sj_
sa fi e mai mica decat fluxul termi c ad- 10
100 30
Lamela din aluminiu /~ T
misibil qpcadm, a carui valoare se poate 1 mm / !a 1soc
citi in tabelul 4.5.4. Tencuiala 15 mm , qP
in relajia 4.5.12 semnificatia termeni-
60 25'-'--'--'--'--'-'--"--'-.l-..J-'--'--'-'-'--'--'--'--''-'--"--'--'-'-'
lor este urmatoarea: 45 50 55 60 65 70
CXrpc - coefi cientul de transfer termi c
Temperatura medie a apei calde tag [ 0 C]
prin radiajie intre panoul radiant de
a
temperatura 8p $i capul omului de tem- 14 ~---------------~----~----~
peratura 8c, a carui valoare se calcu- - - - Spa\iul dintre panouri [ q~,J
leaza cu relati a - - - - - - - Exteriorul panourilor [ q~m I
12 t-------,------,------j---;:-;=,,,.-:~""'----~1
~+273] -(!!. +273]
4 4

( 100 100 E
...__
a =C ~ 10
' pc pc IJP - 8c
E
0.

=Cµc· b [w/m2 K] (4.5.13) O'

.'d 8
unde: coe fi c ientu l de radiajie 2
-~
Cp c = 4,65 W/ m 2·K, iar b este factorul 0..
de temperatura ale carui valori se iau 6
~c 6
din fi gura 4.5.33; :::J
- i{Jp c - coeficientul unghiular mediu, ()
4
a carui valoare depinde de marimea $i E
pozi\ia panourilor radiante in raport cu ~
::; 2
pozi\ia omului; valorile se pot calcula x 2
~
utilizand rela \ii analitice sau folosind u..
nomograma din figura 4.5.34; 0
- Oµ - tempera tura medie a panoului 50 55 60 65 70 75
radiant (0 C] ; Temperatura medie a apei calde tag 1°CI
- Uc - temperatura medie a capu lui b
omul ui cu valoarea Oc = 30 ... 32 °C;
Fig. 4.5.28. Caracteri stici le termice a le unui panou radiant cu lamele:
- E - coeficient care \in e seama de
a - fluxurile termice q,, si q;, ceda te de zona activa s i zona superioara a p anoului:
absorb\ia radiatiil or de catre gaze le din
b - fluxul termic cedat de zona din jurul panoului.
incapere (C02 si vaporii de apa); valo -
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstala!ii de lncalzire

benzi de panouri, fiecare banda avand interi oara t; = 20 °C; pierderilc de ca l- prima avand o distan\a mai mare intrc
dimensiunile Lxl = 300x40 cm cu distan - dura Oh = 2 148 W din care in zona pe- tevile incalzitoare ( fig . 4.5 .36);
\a 8 = 10 cm intre ele, rezultand o su- retelui exterior (cu la\imea de 1 m) - fluxul termic ceda t de pardoseala
prafata activa Spa= 10x3,0x0,4 = 12 m2; Oc = 848 W corespunza tor unei supra- radianta se calculeaza cu relatia 4.5. 11 :
- fluxu l de ca ldura cedat de panouri fe\e Sc = 6 m2. • pentru zona centrala
se compune din: Rezolvare:
• fluxul de caldura cedat de zona acti- - se alege o pardoseala fini sata c u
= o;, =oh-oc= 2148 - 848 =55 6 w/rn2
qµ S.p · Sp - Sc 294-6
'
'
va Opa = q p·S pa = 200· 12 = 2400 kW; parchet, cu suprafa\a incalzitoare exe-
• fluxu l de ca ldura cedat de zona de cutata din \evi flexibile (poliuretan) • pen tru zona de contur
margine; se calculeaza cu re latia: montate in spirala dub la (fi g. 4.5 .11);
O prn = qprn·n 'L + qp~·2· (L+n ~ [WJ (4.5.14) - suprafata inca lzitoare a pardoselii q
p.c
=~
Sc
= 848
6
= 141 ' 3 W/m2
unde fluxurile unitare de caldura qpm $i se prevede a se execu ta din doua
q,;;,, se ob\in din nomograma din figura serpentine in spirala dubla; una in zona - temperatura medie a pardoselii in
4.5.28 b, astfel: de cen tru $i alta in zona de contur, : cele doua variante de realizare a
- pentru distanta 8 = 10 cm dintre pa-
nouri $i tag= 60 °C rezulta q,;m = 6,5 W/m; Tabelul 4.5.4 Valorile admisibile ale intensitalii de radi atie
- pentru spa\ iul liber din jurul panouri - qp c adm asupra capului
lor $i temperatura t ag = 60 °C, rezulta
qµ;,, = 5,6 W/ m .
T empera tu ra interi oa ra
12 15 i
I 18 20
lnlocu ind in re la\ia 4.5.14 , se obtine
t; l 0 C]
fl uxu l de caldura sup limentar cedat de qp c adrn [w I m 2] 45 32 19 13
I
panouri:
Oprn = 6,5 ·9·3 + 5,6·2·(3+ 10·0,4) = 254 W
- fl uxul de ca ldura total cedat de pa -
nouri va fi:
Op= Opa + Opm = 2 400 + 254 = 2 654 W
care acopera pierderile de caldura ale
incaperii;
- verificarea condi!iei impuse pentru
asigurarea confortului termic se face
aplicand rela\ia 4.5. 12, in care se consi-
dera ca intreaga suprafata activa Spa a
panourilor are o temperatura medie ;:j 29
8p = 42 °C , valoare obtinuta din nomo-
grama 4.5.28, a in func\ie de tempera- ~ ;~ ~I- ~-=-r-r--+--t-,,_-t--b'-
tura medie a agentului termic ta9 = 60 ; ~ 1 I
~ 25 +---t--+-~-~i- - + - -1-
0
c $i la\imea unei lamele I = 40 cm. 2! 24 f - - - 1 - 4 - - --t---t/---+-- .,.,._..- 1---- -
Temperatura capul ui s-a considerat Q) 23 --'- - -t---t-1 -ri---+----,,_,--+---~-
ec = 30 °C . Coeficientul de transfer ter-
mic: ~ 21
:; 22
I
+'---~1-lf'.-+-+--1---+---+---/-+---+---+--·-,.£-+---.,>---t--l
--
/
Ctrpc = Cpcb = 4,65·1, 172 = 5,45 W/ m 2·K, ~ 20 ~--.- t-- T--+--r-
/+-- t+---+--+---v---__,>----1--~-,_,___-~~-o--1

in care valoarea factorului de tempera- 0 19 /

18 --+-_..,.1~V--+-->''-<~
tura b = 1, 172 grd 3 se ob\ine din no- I / ' V
mograma 4 .5 .33, in func ti e d e:
ec = 30 °C $i {)p = 42 °C.
~i j/~ ~--t--·t----+r--+--.. .,. .-~--1--4
Coeficientul unghiu lar mediu <[>pc = 14 - _j__L I /+------+-:_.,._.___----;-~1-----+-~~-+-~--+---+--+-~
= 0,055 se ob\ine din nomograma 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
4.5.34, in func\i e de raportul a/h = Fluxul termic unitar qP [W/m 2]
3/2,5 = 1,2 $i blh = 4,9/2,5 = 1,96, in
Temperatura Tempcratura medie a pardoselii Op [°CJ
care se considera di stanta dintre planu l camera
panourilor $i capul omu lui h = 2,5 m , + 15°C 1 1 .GT18,5~ 19.:J'20?21. 1i22.o l22.8 23.7 i 24~226,3 1 27 .2;28.0: 28.9 29.7
iar cele doua dimensiuni ale suprafetei +20°C 22,6 123,5 124,3 25,22G, 1 27,0 27 ,8 28,7 29,6
radiante a = 3,0 m $i b ·" 4,9 m . +24°C 26,6 127,5 28,3 29,230, 1 3 1,0 3 1.8 32,7 33,6
Coe fic ientul de ab sorb!ie a radia! iilor
se ia E = 0, 1 din tabelul 4.5.5 in func!ie
de distan\a panou-om h = 2.5 m . · Fig. 4.5.29. Caracteri sti c ile termi ce ale unei p ardoseli i n ca lzite c u Jevi flexibile,
lnlocuind valori le de mai sus in c u s uprafat a finita executata c u gresie, p iatra, m armura etc.
(va lori le temperaturilor incadrate sun! considerate maxime admisibile).
rela\ia 4.5.12 se ob tin e:
q pc = C1rp c·lf'p c{8p - 8c)·(1 - £} =
= 5,4·0,05·(42 - 30) (1 - 0,1 ) = 2,94 W/ m2 Tabelul 4 .5.3 Valorile adao sulu i Ac
mult sub lim ita maxima ad misibila Nmn a ru) d e supra fcte prin ca re SC disipea za caldura
Q pcadrn = 19 W/ m 2 , valoare mentionata Ac [ % ]
din i nca peri catre mcdiul inconjura tor
in labe lu l 4.5.4 .
I
Exemplul de c alcul 2 I I 0
Se cere sa se incalzeasca prin radia- ----- ---
\i e de tempera tura joasa, utilizand pa- 2 '.!.
--- ---
nouri de pardoseala, o incapere avand
3 -I
dimensi unile 6,0x4,9 m; temperat ura
 I . lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Fig. 4.5.30. Caracteristicile termice ale

Temperatura Temperatura medie a pardoselii 6p [°CJ
co mer3 unei p ardo seli inca lzite cu tevi fl exibil e,
+ 15°C
17,6 18,5I 19,3 20,22 1,1 22,0122,8 23,7124,6 25.2°26.3 27,2 28,0 . 28.9 29,7 c u su prafata finita executata cu parchet
+20°C
22 ,6 23,5 24 ,3 25,226, 1 27 ,0 27,8 28,7 29,6 (valorile temp eraturilor incercuite sunt
+24 °C
26,6 27,5 28,3 29,230,1 3 1,0 3 1,8 32,7 33,6 considerate maxime admisibile).
ona de contu 22,6 23.5 24,3 25.2 26 , 1 27.0 27,8128.7 29,6 30,2 3 1.3 32.2 33.0 33,9 34.7 5,
!Kl suprafetelor incalzitoare se obtine din
39
i
Parctiet t <\, ,ep nomograma din figura 4.5.30 , astfel:
38 :Y-ti0J,05 m 2lvw 1/ I ' I • in zona centrala pentru qp = 55,6 W/m2
37 -
~/ i~ It $i temperatura interioara t; = 20 °C, rezul-
36 ~ -s7 ~- -;·\----- : --- -]~ ta Gp = 25,2 °C;
35 . -. .-- i
34 - -
33
// I
'/ /
~\ -
.
:·L '·"'·-'·,·-\ -,:.-,:,;
~
• in zona de contur pentru
qp = 141 ,3 Wm 2, rezulta 8pc = 32,2 °C;
32
/ / • temperatura medie a agentu lui termi c
7 / \ \ teava 17x2 \placaplanseu
~
F 31
30
/ ~- ptasa de
sapii c nnent
sarma suporl
pohstren
in cele doua variante se obtine din
... I/
I/ nomograma din figura 4.5.30 unde:
<i 29 7 / / , • in zona centrala pentru qp = 55,6 W/ m 2
'(". 28
~ 27
-~
/ / ,5:) / + v $i distan\a dintre tevi I = 250 mm, se
/ '/ ./ ob\ine: tm = tit+ t, = 18,5+20 = 38,5 °C
Q; 26
/ J / I:\/
~ 25 t----·
I/ v / v in zona de contur pentru
~ 24
--- -- -- -L/ - - - - --/- ---- - l.-- - ,1 -- -- --- ---- v qp = 141 ,3 W/m 2 $i distan\a dintre tevi
{5 23 I = 80 mm, se obtine: tm = tit + t; =
ro 22
/, I/ / /
I/ : / / v t = 23,5+20 = 43,5 °C
~- 21
~ 20
/ / / I/ - lungimea to tala de teava utilizata
0 19 I/ / ./ Lungime de \eava
pentru suprafata de incalzit, in cele
+--I ---- - :/ / / I = 330 -+3,0 rn!m 2
18 / , 7 doua variante, se ob\ine tot din diagra-
17 / /
I = 250---4 ,0 m/ m2
16 ~/
v / 't
-'-
/ / ma din figura 4.5.30, astfel:
/ / /
I = 160-+ 6,0 mJm2 • pentru I = 250 mm , revin 4,0 m/m 2
15 ,7 I = 80 - .. 12,0 rn/m 2
14 / I / de pardoseala, iar pe intreaga zona
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 centrala
Fluxul termic unitar qP [W/m 2 ] L = 4 ·Sp = 4·23,4 = 93,6 m
• pentru I = 80 mm, revine 12,0 m/ m 2
de pardoseala, iar pe intreaga zona de
contur
Temperatura Temperatura medie a pardoselii 6p (°C]
camera
Le= 12-Sc = 12·6 = 72 m
+ 15°C 17,6 18 ,5 19 ,3 20,2 2 1,1 22,0 22,8 23.7!24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29.7
- flu xul de caldura cedat , de pardo-
+20°C 22,6 23,5 24,3 25,2 26,127,0 27,8 28,7 29,6 seala incalzitoare, zonei inferioare se
+24 °C 26,6 27,5 28,3 29,2 30,131 ,031 ,8 32,7 33.6 calculeaza in fun ctie de straturil e com -
ponente ale pardoseli i. Pentru calculele
practice se utilizeaza tabelul 4.5.6
[K] .---,---.---,--r--r---r--.--.---,----,--------~
unde sunt date valorile fluxurilor ter-
39 !-

38 1--- 1---t- -+- - t - --t- -+-- Xt,0!.075 m. KfN r+.-'1>--rsmms_

2 mocheta
m_m,_~-~___L~
q,, / 0p ' i mice unitare qp in functie de distanta
37 ~ ~7 t~;'.;,·y;; ~;.;./ 1 ;i//~ '//) t .;'; dintre tevi /, temperatura medie a a-
36 f - - - ~I /
C/ '"'·~
~;
·,_.•,;_.,_ _,~,.- - ,.,-.J~Z :J-:;,;:,~ gentului termic tm $i temperatura inca-
/ . ' . ,/ X· ; . //J - ' //. /, I
,1 1 / / /•/· ".-/.-./, ,
35 l -- l - - -1- --1-- -l-- - + - - ·l--Ojo:;,,/"-T- -+ - -l---/
/ ...( perii t; = 20 °C catre care se face ce-
34 f- 1 - - - -- L.- 1---t--+~,/ -J ~ / .• , ! ; ;' !'~ : ' I·,.:
! ;
darea de caldura:
33 --+--+--+--+---t,!+-/-+--+.').;~,-H4/--i '°i ;'\f''V ~>> •\n:·~< ;::< • pentru I = 250 mm ; t, = 20 °C;
- - 32 - / I/ \ \ !eavii 17x2 \ planseu tm = 38,5 °C rezulta qp = 11 , 1 W/ m 2
-
E 31
30 ~- -- ,___ - - - '------:;
V _,___ / / p lasii de siirma
sapa cimen t
placii suport
polistren (prin interpolare)
;:; 29 f--- ,___ ~ I I-/'. / v • pentru I = 80 mm ; t, = 20 °C;
·~ ~~ - - - f-- / k'.'._ - IT"- ~ v /' ---1--+----t--l
tm = 43,5 °C rezulta qpc = 20,7 W/ m 2
~ 26 / / __.__,__-+---l
,_,..__,_. (prin interpolare)
Q) / 7 v ,_/ - fluxul ceda t de pardoseala radian ta:
~ 25 v / / '/" • pentru zona centra la:
~ 24 - / ~ / /
Op= (qp + q(,)-S/, = (55 ,6 + 11 , 1)·23,4 =
~ ~~ T / _ _ /_,,'--
/ + - -h "--
/ -1--+----t---l---l--+--I = 1 56 1 w
c~ 21 / - /
/
/
/
/ • pentru zona de contur:
~ ~~ _ IL__ _ ,, 7
/ Lungime de \eava Q'pc = (qpc + q/x;)-Spc = (141 ,3 + 20,7)·6
18 / / / / I = 330-+ 3,0 m/m
2 = 972 w
17 - / / ~11--+--+---1--+---<
7 I = 250 ---4,0 m!m 2 - fluxul total cedat de pardoseala ra-
16 ~ / / / -7-A[7
--l----t- +--+-+---j I = 160 - .. 6,0 m/ m? dianta
~~ / - - - -/ vv I = 80 - 12,0 m/m 2
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului £
Fluxul termic unitar qP [W/m 2] Distanta h
Fig. 4.5.31. Caracteristicile t ermice ale unei pardoseli incalzite c u tevi fl ex ibile, [ml
! 2 ,5 50 7,5 IO
-
cu supr afata finita exec utata cu mocheta avand grosimea de circa 5 mm
____(valorile temperaturi lor incercuite sunt co nsidera te maxime admisibile).
E I 0 .1 0. 135 0 ,1-1 5 0 .1 5
1
-
--~~~~<><"'""-z.
- 1 t!··if :.-; - .---- -·-
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

Op = OJ+ O'pc = 156 1 + 972 = 2533 W Te mp_ camera Temperatura medie a pardoselii Op [°C]
care acopera pierderil e de caldura ale + 15°C 17,6 18.5 19.3 20,22 1, 1 22,0 22,8 23.7 24,6 25.2 26.3 27.2 28,0 28,9 29.7
incaperii . +20°C 22.6 23,5 24,3 25.2 26, 1 27,0 27,8 28,7 29,6
- ca derea de tem peratura pe circuit +24°C 26,6 27,5 28,3 29,2 30, 1 31,03 1.8 32,7 33,6
se calculeaza cu relatia: 17ona de contu~22 , 6 23,5 24,3 25,2 26, 1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 3 1,3 32,2 33,0 33,9 34,7135,E
.1 t = 2-(50 - tm) [K)
[K] I I I
• pentru I = 250 mm; 39 +----+--+--1--l--+--+--+'---'--'--'---1 mocheta ta,,, 8
tit = 2·(50 - 38,5) = 23 K 38 ,r;- XQ,,o.1s m iwJ [~ 1 .. , I p.

• pentru I = 80 mm; 37 +--i--lf---+---+--+---1-"'~,_...

/ .._ _ _ _ _-( t '; ,"//, 1/1/ ', // / ;/ Jt
fit = 2·(50 - 43 ,5) = 13 K ~~ , ~· ; , ~!/ ~DI
» _c · ·\-\~ /~ir
- debitul de fluid circulat pe un 34 ' j -;-1, .~ ~
circuit se calculeaza cu relatia: 33 +----+--+--+--_,__
; -
1 _.___1,.__-+----'1'--'-
_,__;- 1 -' I ' " -~
···: >:'V°t'~~~;;..:;,';;s~<L>,1
G = - ---
0 ~- 32+--+--l----l---+--4.l'---l- -l-l---I~-¥-~
, / , .c(/ / / \\ \eava 17x2 \ pj;;11$eu
L1 t t 163
7,
E 31
30 +--+---1----l- -+l-+-
; v 7
/ -+--- 1---+---'I/_,__,___ ,
ptasa de siirma p1aca supcrt
~ ciment polisti'en
• pentru I = 250 mm; fit = 23 K $i 1
a;,= 1 551 w <i 29 / I I I/
GJ, = 1 56 1/23·1, 163 = 58 kg/ h •<ti I28 ,r I /
~ 27+--t--l-----l-/--t--V1 1'---+--hl--+--+-~~'-,,__,,'-+-~-~--+--+--l-----l

1 1 1
1
1
~ 25+---1--+--~v'---+---•4--1--..1---+--+--~~~l/-+---1--+---1---11--~
• pentru I = 80 mm; fit = 13 K $i
Ope= 972 W ~ 25+---+--l--+-
; +--+-E
; --f---l·-;
~-l--l---+-/
-"'-i---1---+---l--l--+---l
1
Gpc = 972/ 13· 1, 163 = 64 kg/h 2 24 +--i--r.
v1---+---t1---f--~v1---r--+--+v-r--+---+---+---+--+--+----1
ID 23+--+-~,1----1--A---+--.A--~---l---'4--+--l--- ~l----+---+--l--~
- pierderea de sarcina pe fiecare
~ 22+---lf--,'-+
1 - -i-+1-+---+-+1-+---l--h"-- / +---1- -+-- -l--l--l-- -+---l
~ 2 1 +--+~/'/--+--h-,/___,___~v,__
/ -+--~---J
/ ~--+--+--lf---+--+---1---1--1
circuit se calculeaza utilizand diagrama 7

din figura 4.5.37. ~ 20+---t1----11--~v---+--A---+---+--r-+--+--1---11---4--'---L---'--~

• pentru circuitul c u I = 250 mm, prin care 0 19 +--+/_,__ _.__,_1_.__ _,_+1_,__-+-_ _,V
'----'---"---'----'---' Lungime de 1eava
circula un debit Gp = 58 kg/h, la o viteza . I I I / I = 330-3,0 m/m
2
18
v = 0, 14 mis se obtine o pierdere de 17 I I/ I = 250 - .. 4,0 mlm2
, I /
sarcina liniara unitara R =0,18 mbar/m, iar 16 / / / I = 160- .. 6,0 m/m2
pentru intregul c ircuit de lungime 15 / / I = 80 ~12,0 mlm 2
14 '---1-'---1- -'+--+-- Ll-- -+-- +-- + --+---1----1---+--+--+-- -I---'
L = 93,6 m rezulta: 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
L.( RI) = 93,6 -0, 18 = 16,8 mbar Fluxul termic unitar <lp [W/m2 J
• pentru circuitul cu I = 80 mm, prin
Fig. 4.5.32. Caracteristicile termice ale unei pardoseli incalzite cu fevi flexibile,
care circula un d eb it Gpc = 64 k g/h, la
cu supratafa finita executata cu mocheta avand grosimea de circa 1 O mm
o viteza v = 0, 15 m/s se obtine o pier-
(valorile temperalurilor i ncerc uite sunt considerate maxime admisibile)_
d ere de sarc ina liniara unitara
0 10 20 30 40
0 10 0 co 40

1,3
I
!
I '
I
1/1
+ ~--j I I
I I
,_ 1-Jo(J
I
I I/ I
: : i >t-
t- R:> .L,_ ~ . JV ' ~ -~ 17
1-!b/1-'.'l.Vj -
t-11~., - fi:-Jt~ ;~ t/
,Ji> 1 -- r;
"-;f-~v :::t
I-

1.7
I/
v
·/
I ,, 'it-
...... t- t;+-
I/ I/ I/ I/ 40
1,2
I/
,.
/
/ /
1/
,, I
11
I/
~
"J
'L 1-17
1-t-
, I/ I/ I I
I/ I I, I I; /I
) Ci' / I/ I/

17 i/ /
l/
1/
30
,, ,.s;":> !L'.1-j;'
~1, +-
~ '- "~,-~~r,uv,~v,4v~h-~~~.j~jjt1tl-t~ifBtt'++-i~o~.~2 +1J_::+-,,:~+::il-+_,_._._.
; I/ /V ·,v I I 'i I '/ \..._ _, 1,6 ~y, ~ ~" I ~ -~
,, §" t- :::r:; ~17:~ 0 ~ VV-JLl-...f-l--1-1...t'.i-l-Ll~- -'*-U-l-~-~+-+-11 -J. -11 --1--1--~
1 -~+-1-l
ll
I,, / .· I
r
17 /
; I/ , i/ l/
l/
, , , '2'-
-17. . v i_
I/ '
i1
'I
II
';1

f
,, 0,01 __ /,0Y,:Y/,,!.~AJL'~c_;'4--l-lriv4-J-WM!+4-l-J-l-l-l-J I I
/ 11 ' 1 '
/ /, • v /I 1 , I I I , h-7~;,T
~,0~~~~~~~1/]/,l'.-~l/,'J.-!-,ICIHl~-b+i,.{+!+J-H-+++1,.{+'t-QL,L~~l--l-+-~-+-ll ~ - :-
1,1 11 r,L .· ' , ":> ~ ·- lL
~~~!~/ic+,,;i'.-t-~-l-l.4-JV_-l-.J-+J-i~IJ-U+H~t:f-l~r--i.-i1-"--l-l-+-l
/ / I /I/ I
'77 '7,b'J" 0) ,
if°" ~~ ·1,
!/ ,// II 1-l--+>-1
7f-r 6'- /
17 .l 0 ,005 ,I/ ./ I i7%: - 1-1-1--1-1-1--l-' l+l-W:i.+1-W-:-~+-1-1-l--lll -4-+-1~1-l--l-~-I
i / , '
,; r; c/ r1 fLl1 J
I
,; <?l- lL,_\7 ~ •-:; >-
/
~"~'+-i.~Hr~l--l--t+-H-++-J..<-i+HH++-H~H-~l._._l~l_,_._._~1_,_~H
/ / ,' ;:; / (. . I I/ I/ 1,5

~
/

! "-':,, I/ I/ / ._) I 11 1
! 77' v ' / ,/ ' !7 5':> / 1' t'.::C·
~
/ , :;
1,0
/
'•
I/ I; II
t-t7~ ') ' c, 'f-
7\f("!.7:7 [71-1
I/ .· .I ·1v
v,. / 11
v
I
11
J

I! I
I /I
,_!L
·. c§'L:= fit-
/

'/
, , :1 I .:'.L I
/
, /
·' 1/1/ I/ I r- .111.'_~
~r-t 1,4
/ ·,//
!\ / II '
/
'I
J 11:
,'/ ' / II\.";.-': 0,00 1 / i ' I I "I . I I II ,I I I I I '
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 10 1,5 2 3 4
~ / VJ ''I ; 11 ,,
//~C)'A='
IC 'J v
/
a/h
/
0,9 I
11 ·' /
V' :
I I '/ I I I / I 58 1' Fig . 4.5.34. Nomograma pentru calculul coeficientului
I f 11 56 I unghiufar mediu iji pentru s ituatia din figura.
Mt
I/ I ;I
v J
' /,
; 1<07 i.L
1, -
'v ~:_,,
I/ I
' ~
I
I /1 /
v .1 , ~!71,i 1,3
v. I I :1 , r1
I
' : 11 I/ l 11..:- · 5_4 Fig . 4.5.33. Nomogram a pentru determin area
I I I ; I
r I I i f actorului de temperatura b
10 ' . 52
10 20 30 40
 I. lnstalarii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

R = 0,22 mbar/ m; pentru intregul circu- parametrii ridicati (apa fi erb inte sau este necesara compe nsarea efec telor
it de lung ime L = 72 m rezulta: abur de presiune medie) precum $i cu negative ale eleme ntelor de cons truc -
'I(RI) = 72 0,22 = 15,8 mbar. tuburi radiante cu gaze. \ii reci , situate la mai putin de 3 m de
Observatie: la pierderile de sarcina Panouril e sunt astfel concepu te $i locurile permane nt e de munca
liniare 'I{RI) se adauga $i pierderile de amp lasate incat majoritatea flu xului u$oara.
sarc ina locale 'IZ care se ca lculeaza in termic em is prin radiatii sa fi e dirijat
fun c \ie de configuratia suprafetei catre zona de lucru. Zona superi oara 4.5.3. 1 Panouri radiante utilizand
incalzitoare (tevi din material p lastic in de deasupra panourilor este considera- agenJi termici
spirala) in conformitate cu cele arata te ta zona rece sau inac tiva , incalzirea in tehnica incalzirii prin radiatie se
la §4.2.8. rea lizandu-se prin efecte secundare utilizeaza, in general, panourile radian-
(convecti e-radia\ie ), gradientul de te cu ecran in contac t bun cu reg istrul
4.5.3. lncalzirea prin radiatie temperatura fiind mic. de tevi (fig. 4.5.38).
de temperatura medie Radiatia directa de la aceste tipuri Panourile sunt "compuse dintr-un fas-
de panouri asupra omului face posibi l cicul de tevi cu diametrul de 3/ 8" ,
Se realizeaza cu benzi de panouri ra- echilibrul termic la temperaturi ale ae- fi xa te pe un ecran metalic confectionat
diante alimentate cu agenti termici cu rului reduse cu 3 pana la 5 °C. din tab la de 0,5 ... 1,25 mm grosime,
in raport cu incalzirea prin convec\ie, izolat termic la partea superi oara, cu
510 cm 8= 10 cm
I incalzirea prin radiatie conduce la un pasla minerala sau vata de sticla pro-
'rl- ~ -flf'\- -firl q,-;+ ~ .., ci necesar de caldura pentru incalzire mai tejata cu o imbracaminte din folie me-
'' ' ' , mic, deci la economii energetice de talica sau din material plastic.
... :' ': pana la 20 %. Tabla este profilata astfel incat sa
' '
E
u
'' Sistemul de incalzire prin radia\je de imbrace tev ile pe jum atate din c ir-
. ''
0
0
~ :: temperatura medie este aplicat cu suc- cumferin\a $i sa aiba, lateral, doua
"1" '' ces la incalzirea spa\iilor industriale $i, borduri de 45° pentru a reduce circu-
, '' ''
''
''
' , in special, a celor inalte peste 10 m, cu la\ia naturala a aerului . Con tactu l tea-
''
volum mare de aer, putand in locui cu va-ecran se asigura prin sud ura elec-
succes solutia cu aer cald in cazul in trica cu punc te dese executate pe
care nu este necesara $i o instala\ie de ' doua generatoare .
Fig . 4.5.35. Schema cu amplasarea ventilare pentru diluarea nocivitatilor. Fasciculele de tevi sunt prevazute la
panourilor radiante de la exemplul 1. De asemenea, se poate combina cu cele doua capete cu un distribuitor -co-
incalzirea cu aer cald, in cazu l in care lector, care, prin sudura cap la cap,
1=330mm
Tabelul 4.5.6. Valorile fluxului termic unitar q;,
600m~
1=80mm
~.
I
\ ,---'
Distanta I Fluxul termic unitar q' P [WI mZ]

f
E
0
en
"<i"
,I
-- - - - - - - - -- - -- - --------'\---
'
[mm]

330
250
tm = 45 °C
12
15
~. = 30 °C
4

6
[r

l 1)f
1

~ -:
160
80

5,0
18
22

-v=0,70 mis "-:/--- -

7

Fig. 4.5.36. Schema cu amplasarea tevilo

in planul pardoselii de la exemplul 2.
I 4.o I I ! I V"
~E 30
,
v=0 ,60 mis )r---..
I'--. /__
a: 2, 0 /
0,50 mis-
.......
"°iii 7 r--.._
·c: / v=0,40 mis
::i 1,0
a
"°«> / r---. ~ 11 1
:~ v =0, 30 mis- ~

"Co< I I
~ 0,5
-~ 0,4
I/ v=0 ,25 mis
b (/) 0,3
"f..L I I
I /v
Q) I r-- I [ I
D v=0,20 mis
I
/ tb> $
D
gJ 0,2
Q;
y
I I
c I

Fig . 4.5.38. Panouri radiante utilizand

Q;
0:: 0,1 /
...! I i
v=O, 10 m/s I
agen!i termici: v
a - panouri cu contact bun intre /evi si ecran; 0,05 I I I I 11 I I
b - panouri cu contact slab intre tevi $1 15 20 30 40 50 100 150 200 300 400 500
ecran; c - p::inouri cu tevile distantate de ecran Debitul G [k g/h]
1 - regi stru de \ev i; 2 - ecran; 3 - izola\ie Fig. 4.5.37. Diagra ma d e calcul al pierd erilor de sa rcina lin iare unita re R
termica. · pentru conducte din polietilena 17x2 mm.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Fig. 4.5.39. Mod de realizare a benzilor radiante de temperatura medie :
- distribuitor; 2 - colector; 3 - panou radiant .
Fig. 4.5.40. Panouri (tuburi) radiante
cu gaze:
1 - arzator si camera de combustie ; 2 - tub
radiant ; 3 - ecran; 4 - regulator de vac uum;
5 - ventilator pentru evacuare gaze de ardere;
6 - ventil electromagnetic dublu; 7 - regula-
tor de presiune pentru gaze; 8 - aparat de
control si comanda; 9 - carcasa de protectie.
formeaza benzi radiante cu lungimi co -
respunzatoare conditiilor de montare
(fig. 4.5.39).
Panourile radiante cu ecran distantat
au tevile dispuse sub ecran la o dis-
tan\a de cativa centimetri (fig . 4.5.38 c).
Conductele cedeaza caldura atat zo-
nei inferioare, cat si ecranului. care la
randul sau cedeaza caldura prin radia-
\ie zonei de lucru. Avantajul acestui tip
de panou este acela ca permite utitiza-
rea pentru ecran a materialelor nemeta-
lice ca: azbociment. polistiren armat cu
fibra de sticla, sticla si altele.
4.5.3.2 Panouri (tuburi) radiante
cu gaze
Tuburile radia nte (fig . 4.5.40) se com -
pun din 2 tuburi incalzitoare (de la 57x3
... 108x4 mm), racordate la o camera de
ardere si un ecran de tabla din otel
inoxidabit cu cram.
Camera de ardere cuprinde un arzator
de gaze naturale si un ventilator pentru
evacuarea gazelor de ardere. Constructia
lor depinde de firma produca toare. Astfel
firma franceza GENERFEU produce trei
tipodimensiuni: ER17; ER22 si ER38,
avand lungimea cuprinsa intre 5 si 6 m.
Energia radianta este de 60 sau 65 %.
Firma itatiana SYSTEM produce , de
asemenea, tuburi rad iante tip INFRA in
r
3 2
a
b
c 1 - di s tribuit or de abur; 2 - panouri ;
Fig. 4.5.41 . Amplasarea panourilor
radiante:
a - direc t la plafon; b - dis tantate de plafon.
in plan orizontal ~ inclinat; c - la inaf!imi diferite.
tipodimensiuni INFRA 6, 9 si 12 cu pu-
teri termice cuprinse intre 14 si 52 kW ,
avand carac teristi c ile constru ctive ase-
manatoare cu ER.
4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante
Amplasarea panourilor se face astfel
incat sa se reatizeze o temperatura cat
mai uniforma in zona de lucru . Aceas ta
se ob\ine printr-o repartizare uniforma
a panourilor in sec \iunea orizontala a
incaperii.
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand
agenti termici
Amplasarea se fac e in pozitie orizon -
tala, deasupra zonei de lucru , astfet in-
cat sa nu dezavanta jeze procesul teh-
nologic si patrunderea luminii naturale
si sa rea lizeze incalzirea uniforma a zo-
nei de lucru . inattimea de montare este,
de obicei, impusa de con di\iite con-
struc tive si are influen\a asupra tem -
peraturii maxime admisibile a panoului
radiant. Pentru a compensa efectul
suprafetelor detimit atoare reci asupra
l. lnstala!ii de incalzire
3
r
a
_z 2
5
:====P
~==b
.---- -.,__ ~-~~
8 ~~
b
130 (1so 0 c)
·------- ---- ---~; --- -- ----- · 10 -~c
Fig. 4.5.42. Alimentarea panourilor
radiante cu agent termic:
a - varianta cu abur; b - varian ta cu apa
fierbinte; c - detaliu de a/imentare a panouril
c u apa fierbinte;
3 - conducte de abur; 4 - conducte de
condensat; 5 si 6 - distribuitor si colector de
apa ti erb inte; 7 si 8 - co nduc te de apa
fierbinte de ducere si intoarcere.
microclimatului din zona de contur a
unei hale, se po t manta in aceasta zona
benzi radiante la o inal\ime mai mica
sau inclinate (fig. 4. 5.41).
Alimentarea panourilor cu agen ti ter-
mici se face diferen\iat , in func\i e de
natura acestora (fig. 4.5.42).
in cazul utilizarii aburului, panourile
sunt alimentate in paralel. cu posibi lita-
tea de a scoate din func\iun e o parte
din ele, cand temperatura exterioara
este m ai ridi ca ta sau cand in zona res-
p ectiva nu se lucreaza (fig. 4.5.42 a).
in cazul utilizarii apei fierbin\i panouri-
le sunt alimentate in serie pentru a da
posibilitatea realizarii ecartului de ternpe-
ratura L1 t = td - tr (fig. 4.5.42 b). Daca nu
se poate realiza ecartul de temperatura
impus, se recurge, uneori, la folosirea in
continuare a apei fierbin\i iesite din pa-
nouri , pentru alimentarea unor aparate si
corpuri de incalzire (aeroterme, radiatoa-
re etc). De asemenea, pentru a rea ti za o
temperatura cat mai uniforrna in zone de
lucru se recomanda ca panourile ra-
diante alimentate cu apa fierbinte sa fie
-
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

montate la inaltimi diferite (fig. 4.5.4 1 c). in nomogamele din figura 4.5.45 sun! tabelul 4.5.7 sun! date valorile aproxi-
in fi gura 4.5.43, este prezentat rno- date carac teri s ticile termi ce ale panou - mati ve ale temperaturilor maxime eP"'""
dul de arnp lasare a unui panou radiant rilor radiante de temperatura medie cu ale panourilor rad iante in fun ctie de
intr -un atel ier cu profil mecanic. bordurile laterale diri jate in jos, fiind ina ltimea de montare hp, latimea a a
executate cu ecran de tab la din otel panourilor, distanta e dintre axele pa-
4.5.3.3.2 Panouri (tubu ri) cu gaz (fig. 4.5 .45 a) $i cu ecran de tab la din nourilor $i temperatura interioara t,.
Tuburile radiante se monteaza la pla - aluminiu (fig. 4.5.45 b). in tabelul 4.5.8 sun! date principalele
fonul incaperilor, la inaltimi de p este Tev ile cu diametrul de 1" sun! inglo- caracteri stici termice $i constru ctive
4 m , cu o dispunere in plan orizontal, bate parti al in ecranul de tabla . in ale tuburil or radiante tip ER .
astfel inca.t sa se realizeze o tempera-
tura cat mai uniforma in zona de lucru Tabelul 4.5.7. Temperaturi le maxime 8Pmax ale panourilor radi ante
(fig . 4.5.44 a). Alim entarea cu gaze
combustibil e se face pe grupe de pa- inaltimca hp a/e = l/6 ale= 1/4 ale= 1/3
nouri , fiecare panou radiant fiind pre-
vazut cu elemente de ardere $i de si-
[m] B = 10 m 20 so B = 10 m 20 50 B =IO m 20 50
I
guran ta (fig . 4.5.44 b). 5 125 120 110 95 I
92 90 80 75 l
72
in figura 4.5.4 4 c sunt prezentate as-
pecte din diverse hale incalzite cu tu - 6 128 122 11 2 JOO 95 90 84 80 75
buri radiante cu gaze.
8 130 125 11 5 11 5 100 90 88 8.f 80
4.5.3.4 Dim ensionarea ins tala/iilor
10 140 135 120 130 105 92 95 90 85
Oimensionarea instalatiilor de incalzi-
re prin radia!ie de temperatura medie 12 142 140 125 135 11 5 94 102 95 88
nu difera ca metodologie de cea pre-
zentata la calculul instala!iilor de incal- 15 160 155 130 140 125 95 11 5 105 90
zire prin radiatie de temperatura joasa,
Observa_tie: a - latimea panoului; e - distanta dintre axele a doua panouri;
liind necesare urma toarele date:
B - lungimea halei (a panoului).
- cunoa$terea caracteristici lor con- '
stru ctive $i termi ce ale incaperilor;
- cunoa$terea carac teri sticilor con -
structive $i termi ce ale panourilor
radiante.
Calculul de dimensionare cuprinde
urmatoarele etape:
- calculul suprafe!ei de incalzire a
p anourilor;
- calculul lungimii de inseriere a
panourilor in cazul celor alimentate cu a
agent termic;
- verificarea intensitatii de radiatie
asupra capului.

4.5.3.4.1. Caracteri sticile termice

ale panourilor
Principalele caracteri stici termice ale
unui panou sunt: temperatura medie 8p
$i flu xul termic unitar emis qp.
Pentru calculele practice se utilizea-
1a nomograme sau tabele care dau di-
rect valorile caracteri sticilor termice ale
panourilor radiante.

c
b gaze combustibile

Fig. 4.5.44. Mon ta rea~i alimenta rea cu gaze combust ibile a tub urilo r radiante c u gaze:
a - montarea tuburilor radian te; b - alimentarea cu gaze combustibile; c - aspec te din
diverse hale incalzite cu tuburi radiante;
IT - tuburi radian te; 1 - robi net de in c hi dere; 2 - reg ulator d e presiune: 3 - ven til
electromagnetic de siguran\a ; 4 - ventil electromagnetic de comanda; 5 - arzator pentru flacara
Fig : 4.5.43-:-in~iilzi~ea prin radiafi~ ---. de veghe; 6 - arza tor principal; 7 - bujie; 8 - tcrmoc uplu; 9 - transforma tor pentru apri ndere;
cu panouri radia nte a u n u i atelier 10 - releu pentru comanda transformatorului; 11 - aparat de control si comanda: 12 - transformator
cu p rofi l mecan ic. c u ceas prograrnator .

- :::;;].-iiilli_ _ _ __
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
,
I
!

4.5.3.4.2 Calcul ul suprafetei eel indica te la § 4.5.2.7, cu unele a- zonele din apropierea pere\ilor ex teriori
incalzitoare mendamente in cazul incalzirii perime- sau zonele interioare unde influen\a
Algoritmul de calcul cuprinde urma- trale sau a unei zone dintr-o incapere. radia\iei reci este. practic, neglijabila.
toarele etape: Zona perimetrala dintr-o hala indus- Exemplul de calc ul 3
- calculul pierderilor de caldura (pa- triala este con siderata por\iunea cu Se cere sa se incalzeasca prin radia -
ragraful 4.5.2.7 .2. 1); distan\a de circa 3 m de la peretele re- tie de temperatura medie o hala indus-
- alegerea tipului de panou incalzitor ce exterior, acolo unde se presteaza o triala (fig . 4.5.46) cunoscand urmatoa-
(cu agen\i termici sau cu gaze naturale) munca fizica usoara. in calculele ter- rele:
\inand seama de tipul si de destina\ia mice se iau in considerare numai ele- - dimensiunile halei: lungimea
cladirii; mentele de construc\ii care marginesc . A = 110 m; la\imea B = 48 m si inal ti -
- calculul preliminar, de stab ilire a ca- zona perimetrala. mea H = 15 m;
racteristicilor termice si constructive ale La dimensionarea intala\iilor de incal- - pere\ii exteriori executa\i cu zidarie
panourilor; zire prin radiatie aferente unei zone din BCA;
- calculul de verifi care a intensita\ii dintr-o incapere trebuie sa se aiba in - ferestre simple metalice; raportul
de radia\ie asupra capului. vedere, in principal, pozitia acestora in de vitrare Sr I Sp = 1/3;
in general, opera\iile de calcul sunt raport cu suprafetele reci ale incaperii: - usi simple din metal; raportul
Su I Sp = 0,02;
- pardoseala direct pe pamant;
- temperatura interioara Ii = 14 °C;
- construc\ia este situata intr-o zona
: cu le = - 12 °C;
- agent termic apa fierbinte
Id I Ir = 150/70 °C
Rezolvare
- se calculeaza pierderile de caldura
90- :;;' 11 dupa metoda indicata la § 4.5.2.7 .2.1,
a.
-rr rr
a. 0.
: rezulta Oh = 920.000 W;
~

.~c 80 !iic ·~
::J
1 - se aproximeaza temperatura maxi-
::J ::J iii ma 8Pmax a panouJui radiant utilizand
(.) (.)
~ 90 tabelul 4.5.7 unde pentru hp= 13 m , un
E 70 E E" -
1!l 1!l 2
80 raport ale = 1/4 (valoare aproximativa)
~60 -s::Jx
Q)
"O si B = 48 m se ob\ine (prin interpolare)
.2
LL u:: 500 c"' 70
Q)
8Pmax = 97 °C;

50 ~ 60 - se alege tipul de panou cu ecran de

400- 0 tabla, cu distan\a dintre \evi I = 15 cm.
40 Pentru :
300 lag - t; = [(td + tr)/2] - t; =
30 = [(150 + 70)/2] - 15 = 95 K,
200- din nomograma din figura 4.5.45 a se
60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 ob\ine qp = 690 W/ m 2 si o diferen\a
Diferen\a de tempera tura flag - t,J [Kl 8p - t; = 86 K. de unde valoarea
a 8p = 86 + t; = 86 + 14 = 100 °C.
[W/m 2 J Comparativ cu valoarea aproximata
.~

q 'p Qp (8p = 97 °C) se poate considera ca

temperatura panoului se incadreaza in
11\ limita acceptabila de ±5 %.
140(}
110 - se determina suprafa\a de incalzire
1300 13 - Sp = Ow'qp = 920 000/ 690 = 1 333 m 2
100 120
- se trece la a mp~ sarea panourilor in
1100 12
planul incaperii ( fig. 4.5.46).
90 1000 Al egand o la\ime de panou
-rr
a. c:¥900 a = 105 cm, rezulta o lungime totala de
80- ~ 800 panou Lp = 1 333/1,05= 1 270 m.
1!l ·c:
c::J ::J Prevazand 6 benzi radiante, fiecare
70 .~ 700 I
alca tuita din doua panouri alaturate,
(.)
.E E _J rezulta lungimea unei ben zi
~ 2 600 ' I
-sx 60 -s::Jx Q)
"O
! I Lb = 1 270/2·6 = 106 m (lungime ce se
::J
u:: u:: 500 ro inscrie in lungimea halei A = 110 m).
c - se verifica temperatura maxima a
50 ~
400 .!!!
0 panoului radiant 8p""'' in fun c\i e de
40 raportul ale = 2, 1/8 "' 1/4 (valoare ce
300 corespunde cu cea apro ximata pentru
301 calculul lui qpn,,..).
200 I - se verifica intensitatea de radiatie
30
50 60 70 80 90 100 11 0 120 130 140 150 160 170 asupra cap ului utilizand relati a 4.5. 12.
01ferenta d e temperaturii !lag - t,] IKJ qpc = a rpc ·<fipc( 8p - 8c)·( 1 - E)
b
in care Orpc = Cpcb, unde pentru
Fig. 4.5.45. Caracteristicile termice ale panourilor radiante utilizand agenti termic: 8p = 100 °C si 8c = 30 °C din
a - varianla cu ecran de tabla din ate!; b - varianta cu ecran de tabla din aluminiu.
- -
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

nomograma din fi gura 4.5.33 se ob\ine realizarea ecar tul ui de temp era tura unde:
b = 1,56 grd3; valoarea lui Cpc = 4,65 .11 = 80 K , utili zand relatia: d - diametrul \eviler d = 1" = 0,025 m
W/ m 2 K Rezulta a rpc = 7,3 W/ m2K n - numaru l de \evi n = 6 buc
<Ppc - coefi c ientul unghiu lar med iu se v - viteza apei in tevi v = 0, 15 m/s
ca lculeaza fo losind metoda grafo-ana- .:it - ecartul de temperatura ,:,t = 150 - 70=
liti ca, din ap roape in aproape, utilizand = 80 K
schema de amp lasare a panourilor din
fi gura 4.5.47 a. Tabelul 4.5.8. Caracteristicile termice ?i constructive ale tuburilor radiante E.R.
Astfel, pentru panoul in pozi\ia A:
a) Omul in pozi\ia A 1
Tuburi radiantc ER 17
I
I ER 22
I
I ER38
Putere termica [kW) 17 I 22 I 38
• pentru alh = aa '/ AA 1 = 1,05/ 13 = i i
= 0,8 $i b/ h = aa"/AA 1 = 53/ 13 = 4, 1
din nomograma din fi gura 4.5.34 se
Randa me nt [%] 87 I 87
I 87
ob\i ne Di ametrul tuburil o r [mm] 57 I
76 I 100
iJ5 Aa"aa· = 0, 005, de unde I i
l!iA1= 4l!iAa aa· = 0,02 Lun gimea tota la [m] 4 ,530 I
I
5,265 !I 5,946
b) Omul in pozi\ia A2
lpA;> = 2·(<jj Bb ' aa · - <15Ba"'bb')
M asa [kg] 65 I 92
I 124
• pentru alh = 8a '/ 8A2 = 9,05/ 13 = Presiunea gaze lor naturalc [mbar] 20 .. 30 I 20 ... 30 II 20 ... 30
0,69 $i b/ h = 8 bi/8A2 = 53/ 13 = 4, 1
• pentru alh = 8 a " / 8A2 = 0 ,54 $i
bl h = 8b '/8A:> = 4, 1
din nomo gra ma din fi gura 4.5.34 se
ob\ine:
<15Bb'aa· = 0,045 $i (jjsa · ·w = 0,04 rezulta
<r11.2=2·(0,045 - 0,04) = 0,01
Se continua calculul dupa procedeul
descri s mai sus si se obtin urmatoarele
valori pentru coefi cien\ii unghiulari me-
dii , considerandu-se omul , succesiv, in
p ozi\iile A3, A4, As $i AG:
\PAJ = 0,008 ; <PA• = 0,004;
\PAs = 0,002; <j}A6 = 0,001 .
in mod analog se ob\in $i celelate
valori ale coefic ientilor unghiulari pentru
a
pozi\iile 8; 8 1; 8 2 ... ; C; C1; C2 ... etc.
Se traseaza la o anumita scara pe '
axa absciselor distan\ele dintre axele
pano urilor, iar la alta scara pe ordonata
+
' '
+ + +
valorile coe ficien\ilor unghiulari medii,
0,06 .·- -- -- ---- ---1--- -
-~ --- ~
----+-----+-- I
obtinandu-se curbele de varia\ie ale
0,05 ! I
acestora (fig . 4.5. 47 b). Prin insumarea
grafi ca a ordonatelor se ob\ine c urba
rezultanta c u valoarea maxima 0,04
(/5pc = 0,06
lntensitatea de radia\ie asupra capului : 0.03 ·
qpc = arpc ·tf5p c(Ap - Bc)·(1 - £) =
= 7,3·0,06·(100 - 30)·(1 - 0, 15) = 26 °c 0,02
valoare care se inscrie in limitele admi-
sibile (tab . 4.5.4). Pentru coeficientul o,o 1
£ = 0, 15 valoarea s-a luat din tabelul 4.5.5
- se determina lungimea de inseriere
a panourilor astfel incat sa se asigure

Punc tul F E D c 8 A
A 0,001 0,002 0,004 0,008 0, 010 0.02
8 0,002 0,004 0,008 0,010 0,0 2 0,0 1
E
"' E
( ")
c 0, 004 0 ,008 0,00 1 0,02 0 ,0 1 0,008
I D 0,008 0,01 0,02 0,0 1 0 .008 0,004

zona de lucru
E 0,0 10 0,0? 0 01 0,008 I 0,00 1 0 ,003___
F 0,02 0 ,0 1 0.008 0,00 1 0,002 0,001
~ - -· B = 48 m :L 0,04 5 0,054 0,060 0,060 0,054 0,045

b
Fig. 4.5.46. Secfiun ea printr-o hala
c u instalatii de incalzire cu panouri Fig . 4.5.47. Schema de calcul a coeficientului unghiular mediu qlp c (ex. 3) :
_ _ _ _r"!_diante (e x. 3). a - amplasarea p anourilor; b - calculu/ coeficientului unghiular ipp c
 ~~~--------------~
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire 1. lnstalatii de lncalzire

c - caldura mas ica 1, 16 W/kg·K bustibililor clasici, deoarece arderea intr -o perioada de l imp considera ta
qp - flu xul termic unitar ceda t de panou es te aproape completa, dar mai ales optima.
q p = 690 W/ m 2 pentru ca gazele de ardere se racesc
a - la\i mea pano ului a = 1,0 5 m pana la temperatura incaperii. Dez- 4.5.4. 1 Panouri radiante ceramice
p - densitatea apei pentru Im = 100 °C, avantajele principale sunt: consumul Constru c\i a unui radiant cu gaze
p = 950 kg/m3 de ox igen din incap ere si difuzia, tot in este relati v complexa datorita prezen \ei
inlocuind se ob\ine: L; ~ 650 rn spatiul incaperi i, a monoxidulu i de car- elementelor care asigura supraveghe-
Rezulta ca est e necesar inserierea a bon ca $i a vaporil or de apa (in cazul rea automata a fun cti onarii.
cate 6 benzi de panou pentru ob\ine- comb ustibilului gazos). Un radiant cu gaze (panou radiant
rea ecartului iJt = 80 K . Sistemul de incalzire prin radia\ie de ceramic - fi g. 4.5 .49) este compus din-
Exemplul d e c alcul 4 temperatura inalta se poate utiliza: tr -un ajutaj, o camera de amestec, o
Se cere sa se i ncalzeasca prin radia - - in incaperile semi deschise sau des- placa ceramica poroasa $i un ecran din
Pe de temperatura medie aceia$i hala chise ca: peroane, terase, terenuri de aluminiu lustrui t la care se adauga sis-
de la exe mplul 3 utiliza nd tuburi sport, tribune, amfiteatre in aer liber, : temu l auto ma t de aprinder e $i
radiante cu gaze. ' $3nliere etc; supraveghere a func\ionarii .
Rezolvare - la incalzirea unei zone !imitate de Camera de amestec este racordata
- se aleg tuburi radi ante ti p ER22 incaperi cum ar fi locurile de munca la ajutaj care permite absorb\ia aerului
care au puterea termica qp = 22 000 W din cladiri le industriale neincalzite, cu din atmosfera prin ac \iun ea jetului de
- se determina numarul de tuburi ra- densitate de un munc itor la mai mu ll ; gaze combustibile ce ies printr-o duza.
diante de 50 m 2 ; Suprafa\a radi anta care limiteaza c utia
- in c azul in care c onsumu l de 1 de amestec este construita dintr-o p la-
n = ah= 920000 ~ 4 2 buc energi e inglob ata se rec upereaza prin ca ceramica din material refractar, per-
qp 22 000 economii de energi e in ex ploatare 1 forata pe .toata grosimea cu ori ficii a-
- amplasarea in planul incaperii a tu -
burilor radiante este prezentata in figu-
ra 4.5. 48

4.5.4. incalzirea prin radiatie

de temperatura lnalta ,
Acest tip de incalzire prin ra dia\ie se
realizeaza cu panouri radiante (radia n-
a
\i) cu temperatura de peste 500 °c uti-
lizand gaze naturale sau energie elec-
trica. Randamentul ra dianti lor este 8 3 4
,-
ridicat chiar $i in ca zul utilizarii com-
I
D= ==G
TI TI 'I,,r
;:i

TI ii I

TI TI lJ i
TI IfJ zi
~
c
\11
ti
u u
TI n lr
71'·· 'IT I·
TI TI
~u TI 'L·r

Tl
u \,l
IT
'rl
'J :1 !J d

TII, fru
nI
~iJ )T
I
f l 'IT 7i'
ro! CD
u [J
i:
l>
<!) - n C=> ii ·==O
Ii Fig. 4.5.49. Pano u radiant cera m ic :
"-. 'I a - vedere laterala si din fata; b - vedere in pozi.tie de lucru; c - elemen te componente;
U"l r. i
I I I d - placa ceramica; e - module de au tomatizare;
~--~- ·- -:---- 4.. 1 - ajutaj; 2 - duza; 3 - camera de amestec; 4 - placa ceram ica; 5 - bujie: 6 - automat de
4 m 10m 10 m 10m 10 m 4m
co manda si co ntrol; 7 - regulator de presiune; 8 - ventil elec tromagnetic; 9 - termoc uplu:
Fig . 4.5.48. A mplasa rea tubu ril o r ra diante 10 - ecran din aluminiu. M T100 - MT 150: reglarea temp eraturii (1 sau 2 regimuri);
(e x. 4). MT100 - MTH1 50 : reglarca temperaturii cu programare zi lnica sa u sap tamanala.
 r. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

vand di mensiunea de 0,5 ... 0 ,7 mm. in stru c tii m o bile (ferestre, usi), sau pr in 4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante
p laca refrac tara se prod uce arderea real izarea urw i s istem de ventilare ceramice
ca taliti ca a amestecului de combustib il natura la organ iza ta. Este necesar ca Pentru incalzirea spatiil or inc hise. ra -
ajungand la temperatura de 850 °C. in la proiec tarea insta lati ilor fo losind dia n\ii se amplaseaza asemanator c u
fata placii radiante se prevede un gra- panouri radi ante cera mice sa se veri - modu l de d ispunere a panourilor radi-
tar m etalic care ajuta la uniformi zarea fi ce prin ca lc ul co ncentra\i a de noc i- ante metali ce sau a tuburil or radian te.
arderii. vita\i din aerul incap eri i, ca rezultat al Se tine seama $i de zona marginala a
Ar derea com pleta a gazulu i la tem - fun cti o narii tutur or rad ian\il or , aceas - incaperi i, prevazandu-se pano uri radi-
peratur a ina lta si racirea gazelor de ta nedepa$ind co nc entrati a admi - ante inclinate spre interior , sub un
ard ere pana la tempera tura incaperii sib ila. unghi de 30° fa\a de verti ca la sa u a$e-
co nd uc la ra nda m en te foart e ri d ica te De asememea, trebuie respectate zand panourile la distante mai mici
de 94 ... 96 % (rand a me ntul radiatiei prevederil e c uprinse in normati vele in unul fata de altul d ecat cele din zona
es te de c irca 55 % ). Bi ox idul de car- vigoare (pentru pro tec ti a munc ii , calita- interi oara.
b o n rezulta t din ardere nu este tox ic tea in con stru c\ii, paza contra incendii- Din cauza temperaturi i ridica te a p la-
to lu $i, co ncentrati a limita este d e lor , distributi a gazelor). c ii radiante, nu este indicat sa se am -
0 ,5 %. Di n ard erea gazului rezu lta $i Panourile ra diante ceramice se fabri - plaseze panourile la o inal\ime mai mica
va p ori d e ap a care p o t co ndu ce la ca cu puteri c uprinse intre 4 $i 35 kW. de 3 .. .4 m de la pardoseala, \inandu-se
marir ea umidita tii relati ve a aerului Societatea SB M INTERNATIONAL seama de efectul peri c ulos al radia\i ei
din inca per e $i la c ondensarea p e su- din Fran\a produce 10 tip odimensiuni asupra capului omului . De asemenea,
prafete le interi oare ale elem entelor de panouri radiante cerami ce (tab . pentru evitarea pericolului de incendiu ,
de constru c \ii . Se im p une o ventilare, 4.5.49 a) prevazute c u module de au- panourile radiante trebuie a$ezate la o
de regula naturala, care sa asigure ' tomatizare care asigura o reglare a distan\a mai mare de 1,5 m de mate-
aerul proaspat - apro ximativ 20 m 3/h temperaturii cu 1 sau 2 regimuri pre- ! rialele combustibile, astfel incat aerul sa

pentru 1 kW putere in stalata. Aces t cum $i o reglare a temperaturii cu pro- nu se incalzeasca peste 50 °C . in figura
luc ru se r ea lizeaza, de regul a , prin gramare zilnica sau saptamanala a in- 4.5. 50 este aratat modul de amplasare
nee tan$e ita ple elementelor de c on- ! calzirii (fig . 4.5.49 e). a panourilor radiante cerami ce intr-o
hala industriala.
Pentru panouri radiante ceramice
SBM INTERNATIONAL in figura
4.5.50a, sunt date inal\imile minime de
montare in func\ie de puterea termica
unitara la sol $i tipul panoului.
Pentru o mai buna exploatare $i s i-
guran\a in func\ion are , la insta la\iile
a do tate c u m ai multe panouri radi an-
te , trebui e sa se prevad a un s istem
de aprindere cu comanda la dis tanta,
1 precum $i ap aratura de s iguran\a au-

to m ata c ontra scaparilor accidentale

de gaze combu stibile (fig . 4.5.51).

4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeni

Panoul este executat dintr-un tub cu
! halogeni derivat din cele utilizate pen-
tru ilumi na t $i este prevazut cu un
~ ~~] man$On filtru de culoarea rubinulu i (fi g.
4 5.52).
""E Un refl ec tor de mare precizie
·c:
E= lml
:E 7 '5
~- li'J~~ i
f-r-"'----c--.---'
E 7,0
~6. 5
.E 6 0 -k--+:~:-+---i: -"'""---l::-- _A!
5, 85' 5 -
c
5, 0
4,5
4,0 Fig. 4.5.51. Alimentarea cu gaze
combustibile a panourilor radiante
00 125 150 175 200 (W/ rn<I ceramice:
165
Puterea term ica uni tara a - varian ta cu o singura re/ea de conduc te;
b - varianta c u doua retele de conducte;
b c - schema de principi11 pen tru aprinderea
Fig . 4.5.50. Montarea p anourilor radiante au toma ta;
ceramice : 1 - radiant 2 - conducta de aliment.are cu gaze;
a - vedere dintr-o ha/a incalzi ta c u p anoun 3 - robi net d e sigura nta; 4 - rob in et d e
ra dia nte ceram ice; b - ina l/imea minima de m anevra; 5 - in trer upator ; 6 - rezis ten\a
rnontare a p anourilor radiante ceramice SBM e lec tri c a ; 7 - tra nsforma tor e lectri c ; 8 -
INTERNATIONAL. supapa de blocare; 9 - tab lo u de c omanda . Fig. 4.5.52. Panouri radiante cu halogen.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

focalizeaza energ ia radianta as upra zo- radia\ie de temperatura inalta este, in - calculul valorii distan\ei minime ne-
nei de lucr u. general, asemanator celui exp us pen- cesare, in raport cu omul
Temperatura reflectorului este foarte tru instala\iile de incalzire prin radi a\ie I
scazuta, in timpul functionarii suprafata de temperatura medie. Hm;n = 127,5,./_::p_+ 1,8 [m] (4.5 .20}
rs
Jui putandu-se atinge cu mana. De Etapele calculului de dimensionare V q Pmax

asemenea, se conserva toate calita\il e sun! urmatoarele: , in care Sp este suprafa\a unui radiant,
luminii in ceea ce prive$le directivita- - calcu lul pierderil or de caldura Oh ! sau a mai multor radian\i in baterie.
tea, insensibilitatea la umiditate, silen- (§ 4.5.2.7.2. 1); Pentru calculele practice, in tabelul
\iozitatea $i absen\a curen\i lor de aer. - alegerea tipului de panou radian t 4.5. 13 sunt date valori le inal\imii mini-
in afara avanta jelor sus men\ionate se ceramic qp, [W/ panou] ; : me H min de amplasare a panourilor ra-
mai pot adauga: posibilitatea reglarii - determinarea numarului de panouri ; diante, astfel incat sa se evite fenome-
continue a puteri i; folo sirea unor detec- radiante: ; nul de insola\ie.
toare de prezenta a persoanelor in zona ' np = Otlqp (4 .5.14) Exemplul de calcul 5
de incalzit care cupleaza $i decupleaza - amplasarea panourilor in p lanul Se cere sa se incalzeasca prin radia-
sistemul, la intrarea $i ie$irea din zona a incaperii, recoman dandu-se satisface- tie de temperatura inalta un atelier me-
persoanelor, ob\inand astfel maximum rea urmatoarelor condi\ii : ;I ~a nic (fig.4. 5.54) cunoscand urmatoa-

de economie de energie; posibilitatea • panouri amplasate in mijlocul incape- , rele:

programarii exacte a perioadelor de rii ! - dimensiunile atelierului : lungimea
func\ionare in limp; folosirea in scopuri '. A = 50 m, la\imea B = 25 m $i inal\i-
mixte, incalzire $i iluminat zonal. a~·~; = 0,8 ... 1; 1<.5. < 2 (4 .5. 15) , mea H = 6 m;
Caracteristicile tehnice ale panourilor IT b; - peretii exteri ori executa\i cu zidarie
radiante cu halogen sunt date in tabe- unde: din BCA;
lul 4.5.9. - a; este distan\a intre axele transver- . -
fere stre din term opan; raportul de
in tabelul 4 .5. 10 sunt date pu terea ' sale a doua panouri alaturate [m] ; vitrare St I Sp = 1/3; I
termica unitara la so l $i tem peratura - b, - distan\a in tre axele longitudina- ' - U$i simple din metal; raportul
aerului din zonele incalzite c u radi an\ii le a doua panouri alaturate [m] ; Su I Sp = 0,02;
c u halogeni. - H - distan\a pe verticala intre pa- - pardoseala direct pe sol;
' nou $i om, stabi lita astfel: - temperatura interioara t; = + 16 °C;
4.5.4.4 Amplasarea panourilor radiante • H = Hp - 1,0 m pentru om in pic ioare - constru c\ia este situata intr-o regiu -
cu halogeni • H = Hp - 0,7 m pentru om stand pe ne cu te = - 15 °C.
Din punct de vedere al modului de scaun, Rezolvare
amplasare a panouri lor radi ante c u unde Hp este distan\a pe vertica la intre . - se calculeaza pierderil e de caldura
halogeni, acesta nu difera prea mult panou $i pardoseala; i dupa metoda indicata la § 5.4.2.7.2.1 ,
., de eel folo sit la amplasarea panourilor -+ panouri amplasate la margine inca- i rezultand Oh = 165.000 W;
ceramice. in general, se mon teaza la perii; ! - se aleg panouri radiante cu halo-
perete sub un unghi de 45°, distan\ele geni, tip H1 530, a caror putere termi ca
a = __!l_ b =l (4 .5.1 6}
d e securitate fiind date in tabelu l 1 Ill 1+z ' m 1+z este qp = 3000 W/panou;
4.5 .11 . -+ panouri amplasate la col\ul incaperii: i -
se determina numarul de panouri
Distan\a minima fa\a de suprafata in-
a.=-a'- ; bc=-3_ (4 .5. 17) I
i radiante aplicand relatia 4.5.14
calzita este de 3 m . Suprafa\a incalzi ta " 1+27 1+? z
\ ~--------------~
$i puterea la sol in func\ ie de inal\ime, - verificarea ca marimi le puteri lor ter-
E b~=.2,8 m
pentru un aparat oriental la 45°, sunt mice ale panourilor radiante sau de
date in tabelul 4 .5.1 2. col!, sa respec te condi\iile:
g
--·-:u,~-b-m-~-3-,20-m---+..... I lco
IE
! Qpm = (1 + z}·qp; [W/ m 2 ] (4 .5.18) El ro r-1 dtJ <j
l!J[IJEJEJ E
4.5.4.5 Dimensionarea instalaJiilor Qpc = (1 + 2z}·qp, [W/ m 2] (4 .5. 19) ro
unde valoarea z se determina in func tie
4.5.4.5.1 Bazele de calcul de raporturile H 2/ Spd $i a;·b/H2 $i se
Calculul instala\iil or de inca lzire prin obtine din diagrama din figura 4.5.53;

1,0
i =-- 1--1
0,9 !--- -···"-
~--- - - J -=_ --r= r--- El 8
I o ,7
z 0 ,6 --------
-I---
~---- =± ,_ -
E
0
El El El El

~r
~I----- <f) El El
"'-- r-.. i II
0,5 I - -· ·- f--·
El El El El
<l'.
0,4 ·-
'--...
- !"-.. ~- El El

'I'-
0,3
I '-"- ~ a-b
= 0, 8
El El El El 8 El

H2
~
! I El El
I
El El El El

0,2 ! - - I Ii I\. I

~f'~
El El
;
\
~I 1 "" El G El G G

i\
a-b '\ G El p
f-
Hr = 1

0, 1 I I\ B = 25 m
1,5 2 3 4 5678910 15 20 30 40 50

10·2 - ff' Fig. 4.5.54. inc alzirea unui atelier mec anic
Fig. 4 .5.5 3. Va lorile coefi c ientului z (ex . 5) . s cu panouri radiante cu halogeni (ex . 5).
- - - -- -----"------------'
 l. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.5.9 a. Caracteristicile tehnice Tabelul 4.5.9 b. Caracteristicile tehnice ~i constructive

ale panourilor radi ante ceramic e SBM ale panourilor radiante cu halogeni
INTERNATIONAL - Franta

J\lodcl
Puterea termica [kW] J\lasa
Panoul radiant H 1515 H 1530
I H 1545
min. max . [kg] Putere [W) 1500 3000 i
I 4500
i
B6 SX 2,5 2,8 2,5
·-
138 sx 3.3 3,65 2.9 AJimentare eleclJica [VJ 220 220 ! 220
- - - - ·------ - -- -- I
BIO SX 3.8 4 .25 3, 1 In tensitatea [A) 6,8 i 13,6 i 20,5
Bl 2 SX ). ! 5.65 3,4 ' '
1316 sx- N umar de l ampi I
i 2 3
6,75 7.5 4, 1 l

B20 SX 7,6 s.~ s 5,0 Lungimea de unda [~Lm ) 1,2 !i 1.2 I; 1.2
- - 55
B2-1 SX 10 ,2 I ! JS
- - --·-
13 32 sx 135 15,0 6.7 M asa neta [kg) 3,5 6.5 I 9,5
IU?.-2SX 135 15.0 6.7
B(A -2SX 27 .0
----
30~0- - l 2.2 Dimensiuni [mm) 434 x 350 x 140 434 x 610 x 140 i
I
434 x 875 x 140

Q 165 000 . Tabelul 4.5.10. Puterea la sol ~i temperatura aerului realizate

n = .::::JJ. = 55 panoun cu panourile radiante cu halogeni
p q p 3 000
Puterea tcrmica Temperatura zonei de
- se face amplasarea panouri lor radi-
Domeniul d e utilizare unitarala sol [W/m2] lucru [ 0 C)
ante in planul incaperii , recomandandu -
se sati sfacerea urmatoarelor condi\ii: A telier - G araj 135 18
• pa·n ouri amplasate in mijlocu l inca-
perii ; se aplica rela\ia 4.5. 15: Depozit - Sala de expozitie 270 20

-
a, ·b, -
--
0'8
•••
a, 2
1·I 1<-< Sala de sport 100 16
H2 b,
Sala de ~edin\e 270 20
unde s-a considerat:
a, = 5,6 m; b; = 4,05 m $i Sala de clasa 270 20
H = Hp - 1,0 = 6 - 1 = 5 m
inloc uind in relatiile de mai sus se Bi serica 200 20
pot ob\ine:
Zona de lndircare 200 16
~=5, 64,05 = 09• 5_ = 5,6 = 1 39
H2 y . . b; 4,05 ' Tabelul 4.5.11 . Distantele de securitate ale panourilor radiante cu halogen
Panoul Distant.a la perete Fixarea pc plafon Fixarea pc pcrcte
valori care se inscriu in limitele cerute radiant [mm) [mm] [mm]
de rela tiil e 4.5. 15
• panouri amplasate la margi nea in-
I
caperii ; se ap lica rela\iile 4.5. 16:
a
am =-'-;
1+z
b -- ~
m 1+z >
~I >/ 1
.
unde z se determina din graficul din ' :
I
figura 4.5.53 in func\ie de raporturile '
B
f-/2/Sp = 5 2/(50·25) = 0,02 $i (a·b;YH 2 =0 ,9 L

rezultand z = 0,24; se ob\ine:

am= 5 ,6/(1 + 0 ,24) = 4,45 m A B c
b m = 4 ,05/ (1 + 0 ,24 ) = 3 ,25 m. II 1510 400 500 500
I
S-au ales distan\ele am = 4,3 m $i
H 1530 400 720 720
b m = 3,2 m
• panouri amplasate la col\ul incape- 1-11545 400 930 ! 930
rii ; se ap lica relatiil e 4.5. 17:
N, = 24 buc .
a = ___§__ ·
c 1 + 2z'
b = ____ii_
c 1+ 2z - panouri p entru marginea incaperii tip ~
Hmin - 127,5\j - - + 1,8
unde pentru z = 0, 24 rezulta H 1530, Nm = 28 buc; j q P rnax
ae = 5,6/( 1 + 0,48) = 3 ,8 m; - panouri p entru col\uril e incaperii tip in cazu l de fa\a, suprafata panoulu i
be= 4,05/(1 + 0,48) = 2,8 m H 1545, Ne = 4 buc; Sp se alege p entru panoul radiant de
- se aleg no ile valori ale puterilor Cele 56 de pano uri vor acoperi un tip H 1545 care este
termice de margine $i de col\, utilizand debit de caldura: Sp = 0,434 · 0,875 = 0 ,40 m 2
rela\iile 4. 5. 18 si 4.5. 19, adica: a = 24·3 ooo + 28· 3 no
+ 4-4 420 = Rezulta:
• p uteril e termice ale panouri lor ra- = 193920 w ,-
diante de margine vor fi: fata de necesarul On = 165 000 W Hm111 = 1 27,5~ ~~~~ + 1,8 ~ 3 m
qpm = (1 + z)qp; = (1 +0,24)·3000 = 3720 W - se calc uleaza valoarea distan\ei mi -
• puteril e termice ale panourilor ra- nime necesara pe care trebuie sa o Panourile fiind montate la o inal\ime
diante de col\ vor fi: aiba panourile radian te i n raport cu ca - H = Sm, este indep linita condi\ia de
qpc-= ( 1 + z)· qp, = (1 + 0,48)·3000 =4440 W pul omului astfel incat sa fie indep linita evitare a iradierii.
Se aleg in final: condi\ia de evitare a fenomenului de Exemplul de calcul 6
- panouri pentru interior tip H 1530, iradiere, ap licand rela\i a 4.5 .20 Se cere sa se incalzeasca prin
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

J\ilizand panouri radiante cu ha-

Tabelul 4.5.12. Suprafata incalzita ~ i puterea termica unitara la sol in funqie
1 garaj deschis avand dimensiu-
de lnaltime pentru un panou radiant cu halogeni orientat la 45°
24m ~ i B =Sm .
re inaltimca Dimcnsiunile zonci incalzite Putma termici unitara rncdie ccdata [W/ml]
lica relatia dupa BUSH-NELSON.
de Distan\a La time Suprafa\a
de terminarea numarului ,,N" de
monta r e de perclc H 15 15 H 1530 H 1545
radiante:
.·Sp)/ 1500 H[mj D [m] L [m] S [m 2 ]
re: 2,5 4 7 30 I 50 - I -
~s t e puterea termi ca spec ifica la '
ita pardoselii [W/ m 2 ], care se
3,0 5 9 45 ! 30 60 : 90
lua din tabelul 4.5.10 in functie
35 6 11 ! 65 2.0 40 60
meniul de util izare (in cazul de 4.0 7 13 I 90 15 30 45
~ ntru garaj; 45 8 15 120 12 2.5 37
= 135 W/ m2);
, - suprafata pardoselii garajului
5,0 9 17 150 10 2.0 30
S x 24 = 120 m 2
obtine N = (135·120)/1500 = 11 Tabelul 4.5.13 Valorile inaltimii minime Hmin de amplasare
1ri radiante tip H 151 5. a panourilor radiante ceramice
timea de montare se alege din Suprafa ta
JI 4 .5.12, plecand de la distanta la
inaltimca minima Hmin [m] pentru ti [ 0 C]
pa nourilor SP,
e D, necesara . in cazu l de fata, - IO 0 + 15
[m2] +5 + 10
u D = B = 5 m, rezulta inaltimea
3,0 m . 0,03 3J 3,3 3,5 3,75 4,1
alege marimea care, conform a-
x criterii, este de aproximativ 1/4 0,06 3,6 3.9 4 ') 4,6 5, 1
)Uterea spec ifi ca qs, adica 135/ 4 =
0,09 4,0 4 ,3 4.7 5,2 5.8
I W/ m 2.
~ gase~ t e in tabelul 4.5 .12 p anoul , I
0,12 ~ .4
! 4,75 5,1 5,7 65
ant tip H 15 15 care are valoarea
W/m 2, cea mai apropiata de cea 0,15 4,7 5J 55 6,1 7.0
esara de 34 W/ m2.
0,18 5,0 5,4 I
5,9 I 6,5 75
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

4.6. incalzir~a cu_pompe Caracteristicile tehnice si constru cti - d e incalzire.

de caldura ve principale ale unor pompe de caldu- in perioada rece , cand re\elele elec-
ra produse de ca teva firm e mai impor- trice sunt foarte solicitate, comutarea
Ameliorarea efi caci tatii proceselor tante sunt prezentate in tabelu l 4.6. 1. pe o sursa c lasica, bazata pe o centra-
energeti ce , industriale sau gospoda- la termi ca (cu combustibi l solid, lichid
resti se realizeaza in mare masura prin 4.6.1. Criterii privind utilizarea sau gazos) descarca aceste retele de
introducerea in circuitu l energeti c a pompelor de caldura con sumu l pentru alimentarea pompei
surselor secundare care apar si se de caldura, contribuind la exploatarea
dezvolta simultan cu aceste procese. lmplem entarea unei pompe de cal- mai ra\i onala a sistemului energetic .
Pompele d e caldura fac parte din ca- dura intr-un sistem de incalzire este
tegoria acestor surse care pot aduce o determin ata de urmatoarele criterii: 4.6.2. lndicatori energetici
contribu\ie importanta la o mai buna • energetice (performan\a la diferi te ~i economici referitori
util izare a e nergiei pentru alimentarea temperaturi exterioare, constan\a in la pompele de caldura utilizate
cu caldura la niveluri l ermice modera- ' timp a acestor performan\e, cantitatea pentru incalzire
te, solicitate de numeroase procese si cali tatea energiei de ac\ionare so\ici-
lehnologice si. in special, pentru in - tata, energia sup lirnentara de varf ne- Pentru stabi lirea perform antelor pom-
ca lzirea si prepararea apei calde de cesara, resursele energetice din ime- pelor de caldura precum si a eficien\ei
consum a c\adirilor civile si industriale. diata vecinatate); globale a ansamblului pompa de caldu-
Pompa d e ca\dura es te o instala\i e • economice (intre\inerea necesara si ra - instala\ie, este necesara cunoa5te -
l ermi ca, care servesle la ,,pomparea" cost ul exploatarii , investi \ia corespun- rea indicatorilor energetici si economici
caldurii de la 0 temperatura scazuta la za toare, durata de amortizare); ' ai acestor sisteme.
una mai ridicata, adica preia caldura • diverse (posibilitatea recuperarii
E1z de la u n izvor de caldura cu un caldurii din c ladire, modul de utilizare a 4.6.2. 1 lndicatori energetici
poten\ial lermic scazut, de temperatura caldurii la consumator, agentul termic lndicatori i energetici necesari ana lizei
T1z si cedeaza unui consumator caldu- uti lizat, posibilitatea utilizarii simultane imp lementarii pompelor de caldura in
ra Ee, la un poten\ial termic mai ri dicat, cu caldura produsa si a efectului frigo- instala\i ile de incalzire sunt: eficien\a
de temperatura Tc, consumand in rific adiacent, fiabi litatea insta la\iei, po- reala a pompei de caldura EPc,R, efi-
aces! scop o energie de actionare EA . sibilita\ile de reglare, nivelul de zgo- cien\a globala a pompei de caldura
Aceasta , calitativ superioara izvorului si mot, gabaritul etc). Epc.G. eficien\a globala a instala\iei E/.G,
consumatoru lui de caldura. sufera o Cand sunt luate in calcul mai multe eficien\a globala anuala a pompei de
,,devalorizare" pana la nivelul Tc a\ influen\e din cele mai sus men\ionate, ca\dura tPC,G.AN si eficien\a g\oba\a
consumatorului de caldura, regasin - analiza eficacita\ii unu i sistem de anuala a sistemului de incalzire Es1.G.AN·
du -se cantitativ In caldura cedata lncalzire cu 0 pompa de ca\dura este Func\ionarea unei pompe de caldura
acestuia . , mai corecta. este caracterizata prin coeficientu\ de
E1z + EA = Ee [kWh] (4.6.1) II Pompa de caldura poate acoperi, performan\a COP, definit ca raportul
Derivand din insta la tia frigorifica, , singura, intregul necesar de caldura al dintre efectul util produs (energia termi-
fiind identica constru c tiv cu aceasta, consumatoru lui sau doar o parte, la ca generata , Ee) si ceea ce se consuma
dar deosebindu-se prin scopul urmarit, func\ionarea in regim bivalent, cand 0 pentru ob\inerea lui (energia de ac\io-
pompa de caldura poate fi intalnita sub sursa clasica (centrala termica, incalzi- nare, EA). Acest indicator este denumit
toate cele trei tipuri clasice: cu compri- rea electrica) comp leteaza acest nece- si eficien\a pompei de caldura Epc.
mare mecanica, cu ejec tie sau cu ab- sar, in perioada varfului de sarcina. In
sorb\ie. To tusi. aplica\iile cele mai frec - acest caz se disting trei situa\ii de (4.6.2)
vente se bazeaza pe instala\ia cu com- func\ionare (fig. 4.6. 1).
presie mecanica, ac\ionata cu motor • cand temperatura exterioara co- Din b ilan\u l energetic al pompei de
elec tri c sa u termic si pe instala\ia cu boara sub temperatura limita de incal- caldura, se eviden\iaza legatura din tre
absorb\ie. zire tu, necesarul de caldura este asi- eficien\a unei instala\ii care lucreaza ca
lzvorul pompei de caldura poate fi: gurat integral. de pompa de caldura, pompa de caldura Epc sau ca instala\ie
• aerul (atmosferic, evacuat din in - aceasta producand chiar mai mull de- frigorifi ca E1F-
cinlele cl imatizat e, gazele de arde- cal pierderi le de caldura ale c ladirii, i E +E E
re etc. ); pana la temperatura punctului de echi- £pc =~= 1 + -1Z..= 1 +E1F (4 .6.3)
• apa (de suprafa\a, subterana, geo- libru termic, tPET; EA EA
terma la sau tehnologica); • cand temperatura exterioara scade Cele mai rentabile sisteme sunt cele
• solu\ (pamantul , de5eurile menaje- sub tPET, caz In care aportu l gratuit de p
re). caldura de la mediu se diminueaza, \kW]
Consumatorul de caldura poate ti : pompa de caldura asigura doar partial
• incalzirea unor spatii, cu men\iunea necesarul de incalzire, restul fiind su-
ca se impun sisteme cu tempera- portat de 0 sursa clasica, de varf;
tura scazuta (cu aer ca ld, cu pano- • caod temperatura izvorului te atin -
uri radiante, de pardoseala etc.); ge punctul de oprire tPo, sub care
• prepararea apei ca lde de consum; pompa de caldura nu mai func\ioneaza
• diverse procese tehnologice (usca- eficient, aceasta se deconecteaza , ne-
re, distilare etc). cesarul de caldura fiind acoperit inte-
Fig. 4.6.1. Asigurarea necesarului de caldura
lzvorul pompei de caldura trebuie gral de sursa clasica.
in func)ie de temperatura exterioara:
corelat c u con sumatoru l adecvat, atat , Ac este regimuri de functionare de-
LI - limita de incalzire; PET - punctul de
din punct de vedere al simu ltaneita\ii si pind de zona climatica in care este
ec hilibru terrnic ; PO - punctul de oprire il
constante i in tirnp a d ebitului , al tem- amplasata cladirea . Pentru zonele tem -
incalzirii; 1 - necesarul de caldura;
peraturilor sursei rec i si ca lde, ca t si al perate, se apreciaza ca pompa de cal-
2 . puterea termica a pompei de ca ldura.
distan \ei relative. dura acopera 2/3 din necesarul anua l
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

care util izeaza simultan cu caldura pro- r arc urse de agentul de lucru . ambele de temperatura dintre medii , din apa-
dusa $i efec tul fri gorific ad iacent E1z, in efi cien\e sun! teoreti ce: ratele in care se preia de la izvor $i se
acest caz efic ien\a to tala este: • efi cienta teoretica a surselor £Pc. Ts 1 cedeaza consumatorului caldura, se re-
- Ee + EIZ - care se refera la temperaturil e celor fera la temperaturile intre care se desfa-
Epc, 1F - E - doua surse de caldura: a izvorului T1z $i $Oara cicJul ideal al pompei de caldura,
A
a consumatoru lui Tc obtinand: ' cea din vaporizator Tv $i cea din con-
- E,z+ EA+ EIZ - E - __!S__ __1_ densator Ted. in acest caz, eficien\a co-
- -Epc+EIF (4 .6.4) T - T - T (4.6.5)
EA PC.TS -
C IZ 1- -lZ_ incide cu cea a ciclului Carnot inversat,
in func \i e de temperaturi le de referin - Tc parcurs intre acelea$i temperaturi E.c.
ta, se d eosebesc doua eficien\e ale • eficien\a teoretica a ciclului E.pc. re,
pompei de caldura. Luand in con side- care, apreciind pierderile datorate irever- (4.6.6)
rare proce sele termodinamice ideale sibilita\ilor externe prin diferentele fi nite
Tabelul 4.6.1. Caracte ri sticil e tehnice ~ i con structive ale unor pompe de c aldura

l\ l od
fun c\ionarc
Put er e
T ip pom pa tcrmica Agent T ip
Firma Model Condi\ii d e lucru
de c:i.Jdura ter mic «onstru cti,·
<l>cd [kW]

2,4 .. 15,82 j EL Da - I M ono .

multi split
ARIZONA
MULTICON'FORT
r-~~~~-t-~--~~---t
AIR WELL
tw, = 16 °C (rccircul ata)
A pa/ aer 1,9 . .. 3.84 Da M onobloc CAOR
t, =20 °C
SA MPO
1
AcrE I aer i 2,3 .. .8, l
·-~~~~~+---~~----.----~--~t------t~--t~--t-~~~~~-1 -~~~~- 1~~~~---t-~~~~~~~~~~~--j
- Da I- R 22 Spl it ANG / AUG

Ae rE/ ac r I, 2,4 . .. 163 EL

·i Da - R22
Mono,
D UAi-. TRIAL te = 7 °C I l; = 20 "C
DE.LONGH I multi split
A erE I apr1 6.8 .. 15. 1 Da - R22 Mo11obloc DL\Vl-1 t< = 7 °C I tAc = 40/45 °C

A erE I aer 2.6 .. 163

II EL Da - R22, R J34a
1
1·
Mono,
\' RY t< = 7 °C I tAc = 21 °C
·-~~~~~-~--~--~~~1-----t~--+~~~~----~:~pI_i1~+--~~~~---t~~~~~~~~~~~~-1
DA IKIN A er E I apa 14 .. 53 !- Da - R22 M onohloc UWYE le = 7 °C I !Ac= 40/45 °C
Apa I apa 16.I ... 086 .8 Da R22 Monob loc EUWI! lw = 12 "C / IAc= 40/45 °C

\VESPER
Apa I an ! tw =21 °C (hucla apa)
1.7 ... 25.2 Da R22. R l 34a M onobloc CHH ; HWH
(MC Quay) t, ==2 1 °C
M ono.
A erE/ aer 1,8. 635 EL Da R22 MWX te =7 °C / 1 =21 °C
! multi split
-_. L_ ,__D_a__,________R_2_2____ T_M._0_11
-E __
o_b_loc
--+--
I
R-C_X_/_B_l_
' H- -t!- - -
1

te = 7 °C I t, = 21 °C
21 __ 6-1.<>
~~~-+-~-t-~+--~1--~-~~-l--~- -~~~+-~--~---l~~--

T RANE 10 .. 282 I EL Da - R22. R I 34a M onob loc CX AD te = 7 °C / 1AC = 401-1 5 °C

A er RI ap a 10 .7 .. 35 .4 I EL Da - 1 R22 Monobloc BV./Y t,=20 °C/ tAc= -l0/45°C
i lw =20 °C (bud :i ap{1)
-------+--
1-
A-p_:J_/_a_e_r -+- 10 .5 ..6_7____
----
EL
I Da
--+~-+~-+-~~~~~+-~M
--
-
o n o.
R22, R l 34a Monobloc CXC
t, ==2 1 °C

1 A_cr_E_i_a_cr-~
.__ 2_.7_20.2 _ EL __
_D_a I- - I ~--+--1_s_D_._1s_E__-<,f----1
mult i !>plit i -<_=_7 °cI 1, = 19 °C

I~,_A_c_rE_'_'_1c_r~!_I_3_.. 1___9__7_.1:i E~
0 0
- R2 2 ' l\fo11ob loc J___6__
D_. _
6E_" _-+_ _ _i .._=_5__c_ 1_1,_=_20_ c_ _ __,

:_,rx_i_J_~a+-----+--R-22---+--M-nn__o~'.~- ll\~rrro
11 1 0
CI AT
l _A
_ c_·r_E_'_a_cr_ +-!_ 6_ ._5__ / __l\B
_ _' _ -1----1
-, _=_0---,--°
C_/c-t"'"
,\C--,-=-4c-0-/4-5_ _c__._
I I : I -i-- lw ='.' I °C lbuclii ap:1)

:~ I'~ ~;_ ,:I R~-

2

:::::~:: l w, = 7 °~~~~ ~40/45°C

0
I ::::::: I ,'.',: : : :: :
I I I 38YC B/ i
I----~---·
Ae rE I aer 6 7 4I
. --
.
1
- ))a .
1
- I R22
1
SJ)ltl
JS AQS
t, = 8.3 °C / 11 = 2 1,1 °C
'
Ae 1E I ac r : 6.k .935 I EL Da!- i R22 Mo11obloc 50HS/50QU le= 8.3 °C / 11 = 2 1.I °C
I A<" E I apa
1
5 .. I 88.2 I- Da - ! R22 l\l onobloc l-I YDROFLO W t< = 7 °C / tAc = 4{)/45 °C
i~~~~~+-~---~-~,--<l~-~,~~,~-~~~ --+-~~~~---t-~~~~-+-~~

I
CAR RIER tw 11-0-C~
-,-=-2-J_/_ (h_u_
c_l :i_J_p_
:i)-
Apa l aer i 2.2 _.9 .3 EL Da . - ! - Mo11ob loc 50QN
t, = 21 °C
1 1
,- A- J-J.i_E_/_a_p_ - ..-~--.-
:i - -S .4-7 Jl - Da : - l R 22 i Monobl oc 30SQ [ tw, = 16 °C / 1AC = 4014 5 °C

I' ~,="~ · :o=•~,~ 1

A pa I ap:"1 1 I - i Da I R22 ! l\l onobloc 30N P/3011 Q
1
l we = 7 °C / tAc = 35 °C
!1 -..-c= l -· 1 -~~ rj'=I- • ., l--:------+i-----+------,-----~----------t

1
1~.' ~A_e_rE_1_a_p_a--+j~_6_1 _____J_'.'50 E_L-+-_D_a~1~---tl~__R_2'--~----'i~_l\1_o_n_o_b_Jo_c~t--'-·c_A_N_''A_\_\·1_1c~~:~~t-<_=_7__c_1_1_A_c_=_4_0_14_5__c~~-1
0 0
.

Y ORK !--.-·\_e '_E_i_a_p a_·-+-i_ 22 I 3 'GJ I Da J - i___R_2_2 _ __,__ M_o_n_o_b_Jo_c_~'!__A_v_\'_H_P_-+J_ _i_, _=_7_ _c_1_1_A_c__=_-l_o_14_5_ _c_ _
0 0

; Apel/ ap:"1 j :;~~ ; ;;:~~ ;:;~ I -~ - - I

 J. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Cum Ted > Tc si Tv < T 1z, rezu lta ca ldurii se tine sea ma si de pierderil e in calcul atat caldura ce data de sursa
LPG TC < LPG. TS · din re\eaua de distribu\i e </>p, inca t la de varf </> v,m.AN, Ca t $i puterea COn-
Lua nd in considerare $i pierderil e ni. consuma tor ajunge numai puterea ter - sumata pentru actionarea acestei insta-
datorate ireversibilitatil or interne ale ci- mica orara med ie utila <Pc.mh .u. obtinan- la \ii alternati ve Pv.m.AN, in cazul fu nc-
clului term o dinamic, prin frecarile care du- se: ti onarii in regim biva lent.
inso\esc procesele reale de compri- <I>C. mh.u <PCd mAN + <l>v mAN
L _ L G = · · (4 .6. 14)
mare $i de destindere, se p oa te deter- SI_ ,AN P K.mAN + paux.mAN + P V,rr.AN
l.G - p +P
mina efi cien ta reala EPc.R: K .mh aux.mh

Aceasta efic ien\a este denumita si coe-

EPc.R = r e 11cx = T Cd (1- I, n )(4 .6.7)
1
(4 .6.10)
ficient de efi cacitate sezoniera, CES.
T ed - T V
in cazul instala\iilor reversibile (pom-
unde 'lex este randamentul exergeti c al Aceasta efi cien\a, redata de c urba 5 pa de caldura iarna $i instala\ie frigori -
ciclului term odinamic real, parcurs de din fi gura 4.6.3, caracterizeaza complet fica vara), se utilizeaza o efi c ienta se-
pompa de ca ldura. calitatea pompei de caldura. zoniera de incalzire $i rac ire ESIR , care
in fi gura 4 .6.2 este prezentata depen- in general, utilizatorul pompei de cal- raport eaza puterea termi ca totala
denta eficie ntei rea le a pompei de cal- dura este interesat de performan\a furni za ta de instala\i e, fun c \i onand ca
dura cu compresie mecanica, actionata acesteia pentru o perioada de timp (de
cu motor e lectri c, in func tie de tern- exemplu, un an), utilizandu -se atunc i
peratura de vaporizare $i de conden- indicatorii sezonieri :
sare. Valorile rezultate sunt mai mici cu • Efic ien\a globala, anuala a p ompei
cca 40 ... 60 % decat cele corespunza- de caldura EPc.G AN, care corespunde
toare eficien\ei teoretice a cic lului. ' mediei anuale a eficien\ei globale EPc.G
Oaca temperatura consumatorului de ; in timpul sezonului de incalzire:
caldura este constanta (de exemplu ,
<J>Cd mAN
temperatura interioara a spa\iului de Epc.G.AN = . (4.6.11)
p K.mAN + p aux.mAN
incalzit), atunci performan\a reala a
pompei de caldura variaza numai c u Oaca n zk este numarul de zile de in-
temperatura de vap ori zare (indirect c u calzire, cand temperatura exterioara
cea a izvorului ), c onform curbei 3 din este ik, in func\ie de zona climatica, iar
Figura 4.6.3 . n hk este numarul de ore pe zi, de tune- 1 0'--~~~~~~-'-~~'--~--'

• Eficien \a reala a grupului moto- \ionare a pompei de caldura, la temp e- I 40 50 60 70 80 90

compresor ER.K. p entru pompa d e ratura tk, numarul anual de ore de
caldura cu electrocompresor se poate funC\ionare a pompei de Caldura n AN ,
Fig. 4.6.2. Variatia eficientei reale a
defini ca: va fi:
I pompei de Caldura CU electrocompreSQr
tk= tnc
· Epc,R in functie de temperatura de
(4 .6.8) n AN =I n hk . n zk (4 .6.12)
tk = te
vaporizare tv ~i de condensare tcd.

unde: unde:
- <Ped este puterea termi ca instanta- - te este temperatura exterioara, in Epc

nee cedata de condensator $i eventual perioada de incalzire (0 C]; 13

de ventilatorul acestui a (W] ; - tnc - temperatura exterioara peste
12
- P K - puterea electri ca ab sorbita de care nu se solicita incalzirea datorita
11
m otorul compresorului [W) . aporturilor termice gratuite ale cladirii .
10
Ob\inuta prin incercari termi ce, ER.K Cu acestea, EPc,G,AN se poate scrie
include ata t imperfec\iunile transferului sub forma : 9
caldurii (diferen\ele de temperatura din tk =tnc 8
vapori za tor $i condensator), cat $i pier- I n hk· n ,"·EpcGJ< 7 2
tk = tp '
deril e termodinamice, meca nice $i e- I EPC.G,AN t, =tnc (4 .6. 13) 6
lectrice ale compresorului , fiind frec- I n hl<- n zn 5
vent indica ta de constru ctorii unor ast- tk = te

fel de pompe de caldura. in care EPe.Gk este eficien\a globala a

• Efi cien\a globala a pompei de cal- pompei de caldura, pentru te = tk.
dura, EPC,G corespunde puterii medii Nu sunt luate in considerare nici 2
orare a co ndensatorul ui <Pe d.mh $i pute- pierderil e din reteaua de distribu\ie a 5
te(oC J
rii electrice medii orare ab sorbite de caldurii $i nici caldura cedata de sursa 0 L___--.~-.~--.~-.-~-,-~--,----.

compresor P K.mh, dar $i de utilajele au- clasica (de varf). - 10 -5 0 5 10 15 20

xiliare P aux.m11 (ventilatoare, pompe, re-
zistente electri ce pentru degivrare sa u
incalzire a carterului):
<PCd.mh
E _
PC.G - p +P
K.mh aux,mh
Oaca izvorul de caldura este aerul
exteri or, poate aparea givrarea supra-
fetei vapori za torului , diminuandu -i per-
forman tele (curba 4 din fi gura 4.6.3).
• Efi cien\a globala a instalati ei, Ei.G:
la sistemele de preparare centrali zata a
Aceasta eficien\a cunoscuta $i sub
denumirea de eficienta sezoniera pen-
tru incalzire (ESI) este utiliza ta, de obi-
cei, pentru intocmirea bilan\urilor ener-
(4 .6.9) getice ale instala\iil or echipate cu pom-
p e de caldura.
• Eficien\a globala, anuala, a instalati -
ei E1.G.AN, similara cu Epc.G,AN. ia in con-
siderare $i pierderile din re\eaua de dis-
tributie a caldurii pana la consumator;
, • Eficien\a globala, anuala a sistemu-
~ lui de incalzire Esi.c.AN. unde sunt luate
Fig. 4.6.3. Variatia diferitelor eficiente
ale unei pompe de caldura aer/aer
cu temperatura exterioara te (pentru
temperatura interioara t; = 20 °C):
1 - efi cien\a teoreti ca a surse lor LPG. rs ;
2 - eficien\a teoretica a ciclului Epc.rc (efi-
cien\a Carnot Ee); 3 - efi cienta reala Cpc,R
(eficien\a reala a grupului motocompresor
ERK); 4 - eficien\a globala a pompei de Cal-
dura Epe.a: 5 - efi cien\a globala a instala-
tiei EJG; IG - inceputul givrajului.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

pompa de cald11ra sau ca instalatie de de comb ustibil BcE si pentru gradul de Pompele de caldura aer -acr raspan-
racire , limp de un an. la puterea utilizare a combusti b ilului <p, in cazul dite, in genera l, in zonele cu clima mo-
e lectrica totala, consumata in aceeasi unei centrale temice si eel al diferitelor derata rea lizeaza bune performante in
perioada_ pompe de caldura, la producerea ace- sezoanele de tranzi\ie. Pentru prelua-
Fata de cele mentionate anterior, tre- leiasi cantitati de caldura (<JJu = 100 % )_ rea varfului de consum, in peri oadele
buie sub liniat ca pompele de caldura Pe de alta parte, pompele de cald ura foarte reci, sunt prevazute, de regula,
corisuma o energ ie de ac \ionare calita- implica o investi\ie sup limentara /pc ta- c u o instala\ie clasica, alternativa (cen-
ti v diferita, in fun c\ie de tipu l instala\iei_ \a de cea a instalatiei cl asice /er, care trala termi ca la instalatiil e mai mari , in-
Astfel, instalatia cu com presie mecani- . prod uce aceeasi cantitate de caldura. calzire electri ca la instala\iil e mai mici).
ca poate ti ac \ionata cu energie electri - Oportunitatea imp lem entarii une i in numeroase cazuri tunc\i onarea in-
ca sau cu combustibil, in limp ce insta- pompe de caldura i ntr-un sistem de in- stala\iei este reversibila: vara ca insta-
la\ia cu absorb tie sau ejec \ie este ac- calzire rezulta pe baza atat a criteriilor la\ie de c limati zare, iarna ca pompa de
tionata cu energie termica. Daca se tine energeti ce ca t si a celor economice_ in caldura.
seam a si de randamentele mull difer ite acest sens, se poate determina numa- Puterea termica obisnuita este de
de pro ducere chiar a ace leiasi forme de rul de ani in care se recupereaza spo - 1... 5 kW, pentru agregatele indivi duale,
energie (de exempl u, energia electrica rul de inves ti\i e 2. / = /pc - fer [lei] pe necesare incalzirii unui apartament,
p oate ti prod usa cu 17 = 0,8 in centralele seama economiei de exploatare reali- ajungand pana la 100 kW la sistemele
hidroe lectri ce, cu 17 = 0,38 ... 0, 41 in zata prin consumul mai scazut de centraliza te. Aceste puteri termi ce re-
centralele term oelec tri ce sau cu combustib il t1E = Ecr - EPc [lei/an]: duse conduc la utilizarea numai a
Tl = 0,3 1... 0,33 in centra lele atornoelec- ,. , , pompelor de caldura cu compresie
n=- [ani] (4.6. 16)
trice), se poate concluziona ca raporta- t1 E mecanica.
rea puterii termice livrate consumatoru- Se apreciaza ca un numar de 8 - 10 lzvorul pompei de caldura poate ti :
lui la puterea de ac \ionare a instala\iei ani este acceptabil , dar aceasta limita aerul exteri or, aerul evacuat sau un
nu poate servi decal la o comparare a variaza in limp, in func \ie de politica am estec de aer exterior cu aer recircu-
performantelor unor p om pe de caldura energeti ca a \arii . lat din eel evacuat, ca in figura 4.6.4.
de acelasi tip. Micsorarea lui n se poate realiza prin in cazul utilizarii numai a aerului ex-
Pentru a p utea compara corect per- p relungirea tun cti onarii pompei de terior , can d temperatura suprafetei va-
forman\ele unor pompe de caldura de caldura, asigurand 0 func\ionare biva- porizatorului , tsv, coboara sub punctul
diterite tipuri , se raporteaza puterea lenta (de la 3000 la 7000 ore/an), sau de ro ua al aerului , se produce conden-
termi ca utila livra ta anual <Pu.AN la con- prin utilizarea alternativa a instala\iei, sarea vaporil or de apa din aer pe su-
sumul anual de comb ustibi l echivalent iarna ca pompa de cal dura, vara ca prafa\a de racire. Cand tsv < O °C,
BcE,AN, necesar produceri i p uterii de instalatie fri gorifica. condensatul inghea\a si are loc givra-
ac \i onare, ob \in andu-se grad ul d e rea vaporiza torului, cu con secin\e ne-
utilizare al combustibi lul ui </>AN: 4.6.3. lnstalatii de lncalzire placute asupra preluarii caldurii de la
_ <f>u.AN utilizand pompe de caldura izvor, prin rezisten\a termi ca suplimen-
<f>AN - - - [kW/kg ] (4.6. 15)
B CE,AN
aer/aer tara opusa. Se impune astfel degivra-
rea peri odica, opera\ie ce necesita in-
4.6.2.2 lndicatori economici in recuperarile de caldura, deseori se treruperea livrarii de caldura catre con-
De regula, pompa d e ca ldura rea li- utilizeaza aerul ca mijloc de transport al sumator, un consum suplimentar de
zeaza o economie d e co mb ustib il caldurii, in scopul incalzirii unui spa\iu . energie si. uneori , chiar o investiti e in
(cheltuieli de exploatare) fa\a de insta- Ca izvor, aerul prezinta avantajul ac- plus, deci o diminuare a pertorm an\elor
la\ia c lasica (centrala termica, incalzi- cesibili ta\ii , mai ales in zonele c u c lima pompei de ca ldura_
rea electrica). La acelasi consum de blanda. Prin utilizarea aerului evacuat Dupa modul de acoperire a necesa-
combustibil , po mpa de cald ura livreaza din incintele incalzite, temperatura lui rului de caldura, instala\ia poal e fi pre-
mai multa ca ldura consumatorului, pri n mai ridicata si constanta in timp poate vazuta numai cu 0 pompa de caldura
aportul gratu it al caldurii preluata de la cons tit ui un argument sup limentar. sau si cu 0 sursa de adaos (de vart),
m ediu . incalzirea c u aer cald este economi - de regula, o rezisten\a elec trica , i n ca -
in tabelul 4.6.2 sunt prezentate cate- ' ca, necesitand temperaturi reduse, de zul func\ionarii b ivalente.
va valori orien tati ve pentru con sumul c irca 30 °C, rea lizate de pompe de cal- Totodata, instala\ia poate ti utiliza ta
dura cu eticiente ri dicate, aces \ fapt doar ca pompa de caldura (numai pen-
Tabelul 4.6.2 . Comparafie energetica justificand numarul mare de aplica \ii de tru incalzire, deci in sezonul rece) sau/si
a diferitelor siste me de producere aces t tip. ca instala\i e de racire (concomitent,
a Caldurii { <f>coNS = 100 % ).
B cE - con s um de combust ibil,
<p - gradul de utilizare
a combustibilului

Tipul ins!a la \i ci BCE [ C/c ] <p [kW /kg]

Crnr ral3 1enni d 1 J'.'() 0.83

!
I
Pompei de caldura
cu e lecrrocomprcsor II 92 I .09

Pompi• de caldur;·, I 58 1.72

cu moror 1em1i c I
Fig. 4.6.4. Funcfionarea unei pompe de caldura cu amestec de aer exterior
Pomp:I de caldur~ !
cu absorbrie I
I
78 I .21' ~i aer recirculat din interior:

Pompa de d ldur:1 AE - aer exterior; AEv - aer evacuat; Cm - camera de incalzit; K - compresor; C - con-
9-l 1.06
cu ej~ c lie I densator; VL - ventil de laminare;V - vaporizator.
 T. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

c umuland cele doua efecte de incalzire teri or (pe acoperi $. la sol sau alaturat Unitatea in teri oara poate fi multiplicata,
si racire sa u altcrnativ , in sezonul rece). cladirii deservite), in peretele exteri or pompa de caldura deservind astfel mai
Func ti onarea bivalenta sa u reversibila sa u in fereastra si in interi or (dulap multe incaperi (sistem multisplit) .
conduce la performan\e su perioare. consola plasat langa peretele exterior); Caracteri sticile tehnice ale pompelor
Din punct de vedere constructiv se • split, cu doua unita\i separat e, una de ca ldura aer-aer sunt foarte diferite,
disting urmatoarele pompe de ca ldura: p lasata in ex terior (c uprinzand vapori - de la un construc tor la altul , prin di -
• monobloc, cu toate echipamentele zatorul si compresorul) $i alta plasata mensiunile bateriei de racire (vaporiza-
inc lu se intr -o carcasa amp lasata in ex- in in teri or (cuprin zand condensatorul). torul) sau de incalzire (condensatorul),
marimea compresorului , debitele de
aer, rata recircularii, sistemul de -degi -
c t[°C] © vrare (tab . 4.6. 1).
R 134a
30 ln figura 4.6.5 este prezentata sche-
22 ma unei pompe de caldura avand ca
t,=20°C 18 izvor aeru ! exterior, iar consumatorul
este aerul din incaperea de locuit. Func-
>- S[m 2J tionarea este in sistem individual (fara
Sc
sursa de varf), aceste instala\ii fiind
t[°C] ® raspandite in zonele cu clima blanda
(sudul SUA), unde temperatura exte-
7 rioara nu coboara sub 7 °C.
2 Puterile termice sunt reduse, 5- 10 kW ,
-3 fiind utilizate pentru incalzirea unor apar-
Pk tamente, vile etc.
S[m 2 ]
So Pentru o func\ionare cu temperatura
<Po a b de vaporizare lo = - 3 °C $i cea de
Fig . 4.6.5. Pompa de caldura aer/aer in sistem individual: condensare le = 30 °C, cu R 134a,
a- schema inslalatiei; b- variatia lemperalurii agenfilor in condensalor ~i vaporiza tor; conform diagramelor prezentate pentru
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; PK - puterea vaporizator $i condensator, se ob\ine o
electrica absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea termica cedata de condensator eficien\a reala EPc.R = 4,5 .
[kW]; </>o - puterea termica absorbita in vaporizator [kW]: Sc, So - suprafa\a condensator, 0 pompa de caldura aer-aer, cu
va orizator. functionare bivalenta, care poate utiliza
aerul exterior cu temperaturi mai sca-
zute (pana la - 12 °C) este prezen tata in
g---------~1AI Cm fi gura 4.6 .6.
lnstala\ia a fost realizata in Germa-
nia, servirid pentru incalzirea unei vi le
K moo c u o suprafa\a utila de 204 m2. Pute-
C>l..:::::J rea termi ca a pompei de caldura vari a-
IE za cu temperatura exterioara ca in gra-
fic ul din figura 4.6.6 b .
Astfel, pana la punctul de echilibru
termic ( IPET = 9 °C}, porn pa de caldura
acopera integral necesarul de incalzire,
VL
surplusul furnizat fiind preluat de un
- - ~- -- - circuit de apa in schimbatorul de caldu-
ra SC $i inmagazinat intr-un rezervor de
n P AC
acumulare RAc, cu un volum de 3 m 3 .
(\~----~AC Cm Pentru 4 °C < le <· 9 °C pompa de
a caldura asigura, par\ial , necesarul de
cp caldura. 0 instalatie de varf (rezisten\a
ikW J Fig. 4.6.6_ Pompa de caldura aer/aer in sistem
30
bivalent: AEv+8°C
1"'o a - schema instala/iei; b - acoperirea
25
· necesarului de caldura in func/ie de
20
P,E
~ lemperatura exlerioara le:
" K - compresor; C - condensator; VL - ventil de
15 laminare; V - vaporizator; SC - schimbator de
caldura; PAc - pompa de circula\ie apa calda;
10
RAc - rezervor de acumulare; IE - incalzire ·
5 electrica; <PNEC - puterea de incalzire necesara; ~ AEv+20°C
4 te(oC J <Ped - puterea termica cedata de condensatorul
pompei de caldura; PtE - puterea cedata de
- 12- 10 -5 0 5 10 15 20
incalzirea electrica; PET·- punctul de echilibru Fig. 4.6.7. Pompa de caldura aer/aer
b termic al pompei de caldura; AE - aer exterior; pentru incalzirea unei hale zootehnice:
Al Cm - aer interior din camerele incalzite; AC K - cornpresor; C - condensator;
Cm - aer cald spre camerele de incalzit; (!) VL - ventil de laminare; V - vaporizator;
energie termica in exces. AEv - aer evacuat; AC - aer cald; AP - aer
roas at.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

electrica cu P1E = 15 kW) completeaza incalzirea si climatizarea unui centru • pentru le< - 10 °C, intra in fun c \iu -
cererea de caldura, iar excedent ul pro - comercial, cu o suprafata de 920 m2, ne si incalzirea de varl SA {electrica).
dus este acumulat in RAc. ' este prezentata in figura 4.6.8. Eficien\a globala, an uala, a sistemu -
Pentru - 12 °C < fc < 4 °C acoperirea Sunt prevazute 3 pompe de caldura, lui de incalzire este Es1.GAN 4. =
necesarului de incalzire se face atat de fi ecare func\ionand bivalent, asigurand
pompa de ca ldura si rezi sten\a elec tri - incalz irea centrului iarna si climatizarea 4.6.4. lnstalatii de incalzire
ca IE. cat si prin utilizarea caldurii in- vara. 0 instal atie frigorifica suplimenta- utilizand pompe _de caldura
magazinate in RAc. ra este utilizata, tot anul, pentru rac irea aer-apa
Acest sistem poate realiza incalzirea alimentelor.
p entru intregul sezon rece, cu o efi- incalzirea centrului este asigurata, in incalzirea spatiilor poate fi reali za ta
cien\a globala anuala Es1.GAN = :?, 1. func\i e de temperatura exterioara fe, si cu apa, preparata in condensatoru l
0 pompa de caldura aer-aer , indivi- astfel: pompei de caldura. Aceste sisteme se
duala, utili zand ca izvor aerul evacuat • pana la le= 12 °C, necesarul de in- dezvolta continuu, atat pentru incalzi-
dintr-o ha la zootehnica si servind la in- calzire este acoperit de degajarile in- rea cladiril or existente cat si pentru
calzirea acelei hale, este prezentata in terne ale complexului si de caldura ce - cele noi.
figura 4.6.7. data de conden satorul instala\iei frigo - Corpurile de incalzire impun tempe-
Astfel, in vaporiza tor, aerul evacuat rifice IF; ratura ce trebuie produsa de pompa de
se race5te de la 20 nc la 8 °C, iar aerul • pentru 2 °C < le < 12 °C. fun c \io - caldura:
exterior, proaspat, este incalzit in con - neaza si porn pa de caldura 1; • in ventiloconvec toare, ejectocon-
d ensator de la 0 °C la 20 °C, fiind in - • p entru -5 °C < te < 2 °C, func\io- vectoare sau aeroterme tw = 40 °C;
trodu s apoi in hala. neaza si pompa de caldura 2; • in panourile radiante (de pardosea-
Eficien\a globala anuala a pompei de • pentru - 10 °C < te < -5 °C, func\io- la, de perete) lw = 35 °C.
caldura esle CPC.GAN = 2,7. neaza si pompa de caldura 3; La sistemele cu izvor de caldura
Schema unei instala\ii utilizata pentru aerul exterior , dependente de tempera -
tura exterioara, cum temperatura apei
preparate trebuie sa fi e mai ridicata in
zilele friguroase , in aceste zile pompa
de caldura este frecvent inlocuita de
incalzirea centrala clasica. in figura
4.6.9 sunt prezentate performan\ele
unor pompe de caldura aer exterior-
I 1 apa, in functie de temperatura exte-

~
rioara le si de sistemul de incalzire uti-
liza t (panouri radiante, corpuri de incal-
zire).
Func\ionarea compresorului in regim
mai greu, face ca punctul de oprire PO
al pompei de caldura sa fie p lasat la
. temperaturi mai ridicate decat la siste-
; mele aer-aer. in plus, apar probleme si
cu givrarea vaporizatorului, desi decu-
plarea pompei de caldura la temperaturi
Erc R

' 3 : ~PR::
: : \
: :
:
/i-
i
3
PO : :
: I

Ci
:

:
(' \...:::....:... '
I ~: '

. .
2 / • '
/ ' '
I t / I

.......__.., '

p0t

: Ira
0 '---~~--...~---,--~--.--~.--~~
- 10 -7-5 0 5 10 15 20
le [oC)

Fig . 4.6.9. Perform antele pompei de

caldura aer exterior/apa, in functie de
AE AEv ternperatura exterioara te ~i de sisternul
Fig. 4.6.8. Sistem bivalent de incalzire ~ i climatizare a unui complex comercial , de incalzire:
utilizand pompe de caldura aer/aer: P01 punctu l de oprire teore ti c;
1, 2, 3 - pompe de caldura; K 1. K?, K3 - compresoare; C1. C?, C3 - condensatoare; PO, - punctul de oprire real; PR - panouri
VR 1, VR 2, VR3 - ventile de reglare: V1, V2, V3 - vaporizatoare; IF - instala\i e frigorifica; rad iante; Ci - corp uri de incalzire;
SA - sursa termi ca de adaos; AE - aer exterior; AE v - aer evacuat; C Com - centru £pc.R - eficien\a reala a pompei de

comercial. caldura.
 I. lnstalatii de lncalzire
mai ridicate (aproximativ 7 °C) poate
elim ina acest inconvenient.
Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al
pompei de caldura, prin temperatura
ma i ridi ca ta $i constanta in timp
( 15 ... 22 °C) prelunge$te functi onarea
instala\iei $i in sezonul foarte rece. Tn
figura 4.6 .10 sunt prezentate perfor-
man \ele p ompelor de caldura aer eva-
c uat-apa. in func \i e de temperatura
apei calde preparate, tw.
Din punct de vedere constructiv, sunt
intalnite. in general, echipamente mo-
nobloc, incluzand $i pompa de circula\ie
a apei calde. Plasarea lor poate ti facuta
in exterior. la sistemele c u aer exterior
sau in interior, la cele cu aer evacuat.
Primele sisteme implica izolarea ter-
mica a condensatorului $i a conducte-
lor de apa. Pentru limitarea p ierderilor
de caldura, aceste instala\ii se pot se-
para intr-o unitate exterioara (incluzand
vaporiza torul $i compresoru l) $i una in-
terioara (cuprinzand condensatoru l $i
pompa de apa). alcatuind un sistem
split.
Folosind ca izvor de caldura aerul,
aceste pompe de caldura se uti lizeaza
pentru puteri termice mici $i medii
Pk ,$Cd
[kW]
30+-~~~~~~~~~----,
25 35 45 55
tw [oC ]
Epc.H
4f.c-~~-.,...~~~-,-~~--,
~~~-+-~~~1-~~- 1 --+-
25 35 45 55
lw l°C]
Fig. 4. 6.10. Performanfe le pompei de
caldura aer evacuat/apa,in fun ctie de
temperatu ra
apei calde preparate tw :
(/Jed - puterea termica ceda ta de conden-
sa tor [kW]; PK - puterea electrica absorbi-
ta de compresor [kW]; Epe. R - eficienta re-
ala a pompei de caldura.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
( 15 ... 150 kW), la inciilzirea locuin\elor, sem iermetic, cantitatea de agent de
birourilor. minihotelurilor . halelor indus- lucru din instalati e fiind cuprin sa intre 2
triale, sau pentru prepararea apei calde si 15 kg. Electrovana EV, de echilibrare
de consum . · Utilizarea ventilatoarelor, a presiunii inalte IP $i joase JP , in tim -
pentru intensificarea vitezei aerului cald, pul opririi compresoru lui , perm ite de-
ridica probleme, prin zgomotul produs, mararea usoara a compresorului mo-
la amplasarea in spatiile de dormit. nofazat.
in figura 4.6. 11 se prezinta sc hema in figura 4.6.12. este prezentata
unei po mpe de ciildura aer exterior- sc hema unei pompe de caldura aer ex-
apa, reali za ta de firm a AIRWELL . terior-apa, cu compresie mecanica cu
lnstala\ia lucreaza in regim bivalent: motor termic, realizata de firma LINDE
pentru te ;:: 6 °C , pompa de caldura pentru asigurarea inca lzirii si a apei
asigura tot necesarul de incalzire, pen- calde de consum, pentru un imo bil
tru te < 6 °C, pompa de caldura este colectiv (37 apartamente).
oprita (evitand problemele de givrare) Pentru te > 0 °C, pompa de caldura
si este pusa in fun c\iune instala\ia c la- asigura intreg necesaru l de ca ldura,
sica de incalzire, care alimenteaza ace- ' datorita si recuperari lor din schimba-
lea$i corpuri de incalzire. toarele de caldura inseriate condensa-
Deoarece vaporizatorul (plasat in ex- torului (RM - racitorul motorului termic ,
terior) este inundat de lichid la oprirea RG - racitorul de gaze de ard ere).
instala\iei, pentru protec\ia compreso- La te = 0 °C,
rului se prevede o butelie anti$OC BAs. <PNCC = <fJCd + <PRM + <PRG
Compresorul este de tip ermetic sau 109 kW (4.6.17)
EV VT
'-------- =~=-~=- ......
Fig. 4.6.11 . Pompa de caldura aer exterior/apa (tip AIRWELL):
K - compresor; C - condensator; VT - ventil termostatic; V - vaporizator; BAS - butelie
antisoc; D - deshidrator; EV - electrovana de echilibrare a presiunii; CS - clapeta de sens;
PAc - pompa de circula\ie apa calda; R - corp de incalzire; JP - joasa presiune;
IP - inalta presiune; AE - aer exterior.
AR
PR
-- - - - - - - - - - - '
<Po
CG
R 134 a VL
Fig. 4.6.12. Pompa de caldura aer exterior/apa, reversibila, cu compresie mecanica
cu motor termic (tip LINDE):
MT - motor termic; K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vapo-
ri zator; RM - racitor al motorului termic; RG - racitor de gaze de ardere; CT - cazan
termic cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseala radianta; PAc - pompa de
circula\ie apa calda; PR - pompa circuit racire motor termic; ACC - apa calda de consum;
GA - gaze de ardere; CG - combustibil gazes; AE - aer exterior; A - conducta de apa;
AR - apa retea; TC - termostat; <Po - putere termica absorbita in vaporizator [kW];
PK - puterea electrica absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea termi ca cedata de
conden sator [kW]; <PRM - puterea termica cedata de racitorul motorului termi c [kW];
<fJRG - puterea termica ceda ta de racitorul gazelor de ardere [kW].
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
iar puterea de actionare a compresoru -
lui PK= 30 kW, !neat eficienta rea la a
pompei de Caldura este <PPC.R = 3,6.
La temperaturi mai scazute (te < 0 °C).
p ompa de caldura este oprita, necesa-
rul de caldura mai mare (<PNEC = 175 kW, '
R
Vu
Fig. 4.6.13. Pompa de caldura aer/apa, pentru incalzirea ~i prepararea apei calde de
consum la o locuinta individuala:
PC1, PCu - pornpe de caldura; K1, Ku - cornpresoare; C1 , Cu - condensatoare; SR1 - sub-
racitor; VR1 , VRu - ventile de reglare; V1, Vu - vaporizatoare; PAc - pornpa de circula\ie
apa calda; R - corp de incalzire; ID - instala\ie de degivrare; ARC - acurnulator rapid de
caldura; ALC - ac urnulator lent de caldura; AR - apa rece; ACC - apa calda de consurn;
AE - aer exterior.
a riorul piscinei, de stare I, care cedeaza
© a aerului;
J01
L..-.'--- - - - - - - - - - - - - - - +
x l g/kg]
b latii este pentru incalzirea clad irilor in-
L
- - - __ _ _ _ _ _ _ _d_en
la tc = - 12°C) este acoperit de 0 sursa
de adaos CT (centrala termica cu gaze).
lnstala\ia prepara apa calda pe ecar-
tul 25/55 °C, cu care se produce intr-
un boiler B apa calda de consum cu
t =50 °C $i se reali zeaza 'incalzirea prin
' I'
ACC
K,
~
ARC
v, _,_,,. dura din acumulatorul lent in eel rapid .
10 AE
---l&- -
SR 1
6J
AV AE
t doua compresoare sunt PK1= 3,75 kW
K
Fig . 4.6.14. Schema instalatiei de incalzire a
unei pi sc ine acoperite, cu o pompa de
caldura (realizata de firma LINDE) :
a - schema instalatiei; b - procesele de tratare
K - cornpresor; C1, C2 - condensatoare;
RL - rezervor de lichid; VL - ventil de lamina-
re; V - vaporizator; VT1, V12 - ventilatoare;
PAc - pompa de circula\ie apa calda;
ST - statie de tratare a apei; SA - sursa
alternativa de caldura; PK - puterea electrica
absorbita de compresor [kW] ; AV - aer vici-
at; AE - aer exterior; Ps - piscina; <Po - pute-
rea termi ca absorbita in vaporizator de la ae-
rul evacuat [kW] ; 4>cd1 - puterea termi ca ce-
data de condensatorul C1 aerului introdus
[kW]; rf>cd2 - puterea termica cedata de con -
_s_a_to _r_u_I _c_2_a_p_e_i _
[k_W_l·-------~ dura este mai usor (izvorul are tempe -
I. lnstala!ii de incalzire
pardoseala radianta PR .
Figura 4.6.13 prezinta sc hema unei
instala\ii in cascada, utilizata pentru in-
calzirea $i prepararea apei calde de
consum, pentru o locuin\a individuala,
cu suprafata locuibila de 170 m2.
Pentru te ~ -3 °C. pompa de caldura
PC1 preia caldura de la aerul exterior in
V1 $i o cedeaza prin C1 unui acumulator
rapid de caldura ARC. Subrac itorul SR,
cu un ecart mare de temperatura,
alimenteaza un acumulator lent de
caldura, ALC.
Pentru te < -3 °C, pompa de caldura
PC1 este oprita $i se porne$l e pompa
de caldura PCu, aceasta pompand cal-
La te = -3 °C, necesarul de caldura
<PNEC = 16 kW.
Agentul de lucru utilizat, R 12 (in pre-
zent necesitand un substituent), par-
curge ciclul PC1, intre lo = - 10 °C $i
tc = 55 °C.
Degivrarea vaporizatorului V1 se face
cu apa calda din acumulatorul rapid de
caldura ARC, prin instala\ia de degivra-
re ID.
A doua pompa de caldura, PCu, par-
c urge un ciclu intre to = 4 °C $i
tc = 55 °C.
Apa calda livrata are t1 = 50 °C. in -
calzirea este asigurata prin convectoa-
re, cu intoarcerea apei la t2 = 40 °C.
Puterile electrice instalate ale celor
$i PK11= 3 kW.
Efic ien\a globala anuala a instala\iei
este E1.GAN = 1,8.
in figur a 4.6. 14 este prezentata
schema unei instala\ii realiza te de firma
LINDE pentru c limatizarea $i incalzirea
apei unei pisc ine acoperite . lama, aerul
exterior de stare E este ames tecat c u
aer recirculat din interior de stare I,
amestecul de stare M fiind apoi incalzit
in condensatorul C 1 pana la starea C,
cand este introdus in piscina. lnstala\ia
fun c\i oneaza ca pompa de caldura,
izvorul ei fiind aerul evacuat din inte-
caldura in vaporizatorul v (procesul 1-
R). in plus, in condensatoru l C2 se
prepara apa calda pentru bazinul pisci-
nei. Daca fluxul rf>cd2, cedat de con-
densatorul C2, nu este suficient pentru
incalzirea compl eta a apei, se foloseste
si sursa altern ati va (electrica) SA.
4.6.5. lnstalatii de lncatzire
utilizand pon::ipe de caldura
apa-a er
Utilizarea principala a acestor insta-
dividuale (sau colective), birourilor si
restaurantelor.
Cum cic lul realiza t de pompa de cal-
 L lnstalatii de lncalzire
rat ura mai ridi ca ta, iar incalzirea cu aer
$Olici ta o ternpern tura oe condensare
scazuta), aceste instal atii vor avea per-
formante superioare celor de tip aer -
aer sau aer -apa.
La pompele de ca ldura apa-aer, cir-
cui tul apei poate fi deschis sau inchis
(in bucla).
lnstala \iil e c u c ircuit deschis sunt uti -
liza te numai ca pompe de caldura pen-
tru incalzirea spa\iilor. fiind realizate
monobloc $i amplasate in consola. sub
fereastra.
Pen tru a mplasarea in spa\ii care
solic ita un zgomot redus, compresorul
se plaseaza intr-o carcasa insonorizata
$i se renun\a la ventilatorul condensa-
torului (incalzirea aerului realizandu -se '
prin convec\ie libera).
lnstalatiil e in circuit inchis (bucla de
apa) sunt utilizate atat ca pompe de
caldura (iarna), cat $i ca instala\ii de
rac ire (vara), fiind reversibile (cu un
sistem de inversiune a ciclului).
Sun! utilizate, in principal, la cladiri le
care solicita simultan caldura $i frig o
perioada importanta a anului. in aceas-
ta categorie sunt incluse c ladirile cu fa-
\adele diametral opuse (nord $i sud sau
est $i ves t), cat $i cele care au spa\ii
interne importante $i fa\ade mult vitrate.
Bucla de apa inmagazineaza caldura
<l•Ac, ce data de condensatoarele altor
instala\ii frigorifice utiliza te (pentru cli-
mati zarea salilor de calc ulatoare, pen-
tru depoz itarea alimentelor) $i chiar a
aparatelor de iluminat (rac ite cu apa).
Pentru compensarea varia\iilor de
volum ale apei, se prevede un vas de
expansiune inchis, c u perna de azot.
lama, instala\ia func\ionand ca pom-
pa de caldura asigura incalzirea cladirii;
buc la de apa, servindu -i ca izvor de
caldura, se race$1e, intalnindu-se situa-
tiile:
a) <l>Ac < <!Jtz, se pune in func \iun e o
sursa alternativa, care incalze$te supli-
mentar apa din buc la;
b) <l>Ac = <P1z, cazul de ec hilibru ener-
geti c al buclei;
c) <l>Ac > <1>1z, se evacueaza mediului
in caldura in exces, prin turnul de
racire cu c irc uit inchis.
in general, cand apa din bucla are
temperatura 18 °C < tw < 32 °C. Cand
lw < 18 °C (cazul a) se porne$te sursa
altern ativa de caldura . Cand lw > 32 °C
(cazu l c) se porne$te sistemul de rac ire
a buclei, prin turnul de racire. Utilizarea
unei pompe de caldura suplimentare,
reversibila, de tip aer exterior-apa, care
sa realizeze simultan aceste doua
cerin\ e, conduce la performante
superioare ale intregu lui sistem.
ln figura 4.6. 15 este prezentata
sc hema unei pompe de caldura apa-
,,. aer , c u apa in circuit deschis, utiliza ta
la incalzirea unei c lad iri individuale.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Agentul termi c este R 134a, care par- c ladiri, cu degajari importante din une-
curge ciclul pompei de caldura intre le spa \ii (climatizate) $i utilizarea ei la
ta = 3 °C si fc = 30 °C, asigurand o efi - incalzirea celorlalte spatii (care solicita
c ien\a reala £pc .R = 5,5. ca ldura):
Vaporizatorul este de tip mu ltitu bu- • pentru incalzirea $i prepararea
lar, cu vapori zarea freonului in spa tiul apei calde de consum din locuin\e in -
dintre \evi, apa circuland in tevi, pentru dividuale sau colec ti ve, cladiri indu s-
a permite c ura\irea peri odica. tria le sau agrozoo tehnice , complexe
Daca temperatura raului este mai sportive, folosin d un izvor extern de
scazu ta exista pericolul inghe\arii apei caldura.
in vaporizator. in acest caz se folosesc Puterile termice realiza te sunt in con-
vapori za toare imersate in bazin, cu va - cordanta cu disponibilul izvorului de
pori zarea freonului in tevi, eventuala caldura, fiind intalnite in domeniul valo-
ghea\a formandu-se la exterior. rilor medii $i mari (500 ... 5 000 kW).
Sc hema din figura 4.6. 16 prezinta o Oerivand din instala\iile frigorifice
in stalatie reversibila, in buc la de apa, pentru produs apa glaciala, cu con -
func\ion and iarna ca pompa de caldura densator ra c it c u apa, se bazeaza pe
apa-aer, iar vara ca instala\ie frigorifi - compresia mecanica sau pe absorbtie.
ca, bucla de aer racind condensatorul. Din punct de vedere con structiv sunt
in situa\ia de iarna izvorul pompei de realizate monobloc $i amplasate intr-un
caldura ii constituie cedarile de caldu- spa\iu tehnic.
ra de la aparatele racite de bucla de Func\ionarea pompei de caldura este
apa. Cand nu este suficient, se por- asociata unei surse alternative de cal-
ne$1e $i sursa alternativa de caldura, dura (sistem bivalent) $i unui turn de
SA. Daca bucla de apa con\ine caldura racire (pentru eliminarea excesului de
in exces, aceasta se cedeaza mediului caldura).
prin turnul de racire cu circuit inchis. Pot func\iona numai in regim de
pompa de caldura SaU/$i Ca instalatie
4.6.6. lnstalatii de incalzire frigorifica. Reversibilitatea este asigura-
utilizand po'!lpe ~e caldura ta prin inversarea ciclului agentului de
a pa-a pa lucru (la instalatiile de puteri mai mici)
sau a circuitelor de apa (la instala\iile
Aceste instala\ii sunt utilizate: mari).
• la recuperarea calduri i in marile in figura 4.6.17 se prezinta schema
7°C
Fig. 4.6.15. Pompa de caldura apiilaer, cu apa in circuit deschis:
K - compresor, C - condensa tor, VL - ventil de laminare, V - vaporizator , F - filtru de apa.
PAC - pompa de circ ulatie apa, VT - ventilator, AC - aer cald , ARc - aer recirculat.
IL
Fig . 4.6.16. Pompa de caldura apaJaer, cu apa in circuit inchis {in bucla de apa):
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; IL - aparate de
iluminat racite cu apa; C1, C2, C3 - condensatoare ale altor instala\ii frigorifice;
PAc - pompa de circulatie apa; SA - sursa alterna tiva de caldura; TR - turn de racire;
VEI - vas de expansiune inchis; VT - ventilator; AC - aer cald; AR c - aer recirculat;
Aa - apa adaos.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
unei instalatii care asigura incal zirea si
prepararea ape i caide pen tru dusuri si
bazine, la baia centrala din Zurich.
Sunt prevazute doua pompe de cal-
dura cu compresie m ecanica cu amo-
niac: una pentru incalzire, avand ca
izvor apa de rau ' cu f m111 = 1,5 °C , a do-
ua, pentru prepararea apei calde de
consum, avand ca izvor apa evacuata
de la "dusuri si bai.
0 sursa alternativa de ca ldura, SA si
un schimbator de caldura pentru apa
de consum SC, asigura temperatura
dorita si in perioada friguroasa.
i ncalzirea de baza se realizeaza pr in
pardoseala iar cea suplimentara. cu aer
cald, men\inandu -se t; = 25 °C. Apa
calda de consum este livrata cu 45 °C.
Puterea termi ca totala a instala\i ei
este 700 kW. Eficien\a globala anuala
a sistemului. Es1. GAN = 3,2.
in figura 4.6.18 sunt prezentate doua
pompe de caldura de puteri foarte mari
(5 MW) realizate in Buc uresti, pentru
prepararea apei c alde de consum si
pentru incalzirea corpului administrativ
la doua platforme industriale.
Sunt folosite instala\ii cu: a) absorb-
\ie-resorb\ie (A-R) si b) compresie-ab -
sorb\ie (K -A), in solu\ie hidroamonia-
cala, capab ile sa produca apa ca lda
cu o temperatura ridicata (72 °C, res-
p ectiv 67 °C).
lzvorul de caldura este apa industriala
Ps
ARR
Fig. 4.6.17. Pompa de caldura apaJapa , pentru incalzire ?i preparare apa calda
de consum (la baia centrala din Zurich):
PC 1, PC2 - pompe de caldura; K 1, K2 - compresoare; C1, C2 - condensa toare,
VR i , VR 2 - ventile de reglare, V 1, V:> - vaporizatoare; P - pompe de circulatie apa;
SC - schimbator de caldura; SA - sursa alternativa de caldura; PR - pardoseala radianta,
Bl - bateri e incalzire aer; AR - aer rece; AC - aer cald; Ps - piscina; Os - du5uri;
ARR - apa rece de la re\ea.
de racire a utilajelor, recirculata la turn.
Coe fi c ientii de perlorman\a reali (cfi-
c ientele) ai celor doua instala\ii su nt:
_ <PA+ <PR
£PC.R( A- R) - <P -2_
3,2
= 1 56 (4 6 18)
' ..
F Din considerentele men\ionate, aces-
<P 5
£PCR(K - A) = _ A = - - = 4 (4 .6. 19)
. PK 1, 25
unde: - <l>A, <Pa sunt puterile termice
cedate d e absorbitor si resorbitor [kW);
- <l>F - puterea termica consumata de
fierbator (kW] ; - PK - puterea electri ca
consumata de compresor [kW] .
4.6.7. lnstalatii de incalzire
utilizand pompe de caldura
sol-aer ~i sol-apa
Utilizarea solului ca izvor de caldura
prezinta urmatoarele avantaje:
• accesibi litate;
• constan\a temperaturii in timp, de
la o adancime dependenta de zona
c limatica si natura terenului, conform
figurii 4.6 .19;
• temperatura destul de ridicata.
chiar in sezonu l rece;
• cand se folose5te ca izvor solul cu
de5euri menajere, caldura degajata in
timpul fermentarii acestora ridi ca
temperatura solului cu 2 ... 3 °C .
Dezavantajele principale sunt:
• conductivitate termi ca a solului foar- i
I. lnstala!ii de incalzire
te scazuta, care conduce la suprafete
mari pentru ·captarea caldurii;
• investi\ie ridicata, datorata acestor
mari suprafete ale cap tatoarelor p la-
sate in sol.··
te pompe de caldura sunt utilizate la
incalzirea locuin telor individuale, asigu-
rand integral necesarul de caldura.
Rar este piasat in sol c hiar vaporizato-
rul pompei de caldura. Se prefera utili-
zarea unui fluid intermediar (apa glico-
lata), care preia caldura din sol si o
cedeaza agentului de lucru in vapori-
zator. Astfel, instala\ia devine de fapt o
pompa de caldura apa -aer sau apa-apa.
Modul de dispunere a \evilor de cap -
!SOL
["CJ
20
15
5
2 3 4 5
H [m]
Fig. 4.6.19. Variatia temperaturii solului
tsoL cu adancirnea H ?i cu sezonul,
pentru zona cu clima temperata:
tM - temperatura medie anuala; 1 - sep-
tembrie; 2 - noiembrie; 3 - februarie.
ll
~ b
Fig . 4.6.20. Ampl asarea tevilor de
captare a caldurii in sol, pentru 0 pompa
de caldura sol/aer sau sol/apa :
a - montare verticala; b - montare
orizontala.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

tare in sol poate ti vertical sau orizon tal.

Ampla samentul vertica l, ut iliza t in zo -
nele urba ne. cu spa \ii res tra nse, este
prezenta t in fi gura 4.6.20 a.
Tevile (son dele) sunt p lasate intr -un
p ut cu diametrul de 150 mm si cu o
adancime de 18 ... 60 m. Energia termi-
ca cap tata este de 20 ... 30 W/ m , in
func\ie de diametrul tevi lor si com pozi-
\i a solul ui.
Amplasamentul orizontal, frecvent in
zonele rurale, cand se dispune de spa\ii
mari , este prezentat in fi gura 4.6.20b .
Tevile, di n polietilena sau polibutilena,
cu diametre de 25 ... 38 mm imbinate
prin presare la cald, sunt a$ezate in
~ n\ur i , la o adancime de 1... 2 m. Ener-
gia termica captata este de 5 ... 15 W/ m ,
in functie de diametrul \evilor, adanci-
mea de pozare $i caracteristicile solului.
in fi gura 4.6 .2 1 este prezentata
schema unei pompe de caldura sol-
apa, utiliza ta pentru incalzirea prin par-
doseala a unei loc uin\e individuale, cu
suprafa\a locuibila de 100 m2, realizata
de firma MASSER .
Captatoarele sunt dispuse ori zontal,
suprapus, la o adancime cuprinsa intre
1,5 $i 1,8 m , avand 0 lungime totala a
\evilor de 1 000 m (<1> = 30 x 2,5 mm).
Suprafa\a ocupata este de 200 m2
(deci dubla ta \a de cea a cladirii). Pom-
pa de caldura este plasata intr-un sub -
sol tehnic.
Apa glicolata. recirc ulata cu pompa
PAG, are t emperatura la sosirea din
cap tatoare -5 °C iarna $i 6 °C prima-
vara sau toamna. incalzirea in sol este
de c irca 4 °C. Apa calda este trimisa
c u 32 °C i n \evile montate in pardo-
seala, rac indu -se pana la 28 °C. Atat
circuitul de apa rece, cat $i eel de apa
calda, sunt prevazute c u vase de ex-
pansiune, inc hise, cu perna de azot.
Term ost a tul T PC, bazat p e sondele
S 1 (i n aerul exteri or) $i S2 (pe duce-
..
c::k=i
b " 32°C
rea apei calde), com anda pornirea-
oprirea co m presorului K . 0 p o mpa
de apa ca lda P 9 as igura debitul ne-
cesar inca lzirii de gard a. Alte d o ua
I TRE l-ex:!--
. ----+---- 7

L::)~
~I ~~~~~a
p ompe PAc , com andate de termosta-
tele T 1 $i T 2 , plasate in pard oseala, 27°C
asigura c irc ul ati a ape i i n \evile di n
pardosea la.
in fi gura 4.6.22 este prezentata o
Fig. 4.6.18. Schemele instalatiilor de incalzire lii preparare apa calda de consum, pentru corpul
pompa d e caldura sol-apa, cu dublu
administrativ la doua platforme industriale, utilizand pompe de caldurii apii/apii:
el ect, rea liza ta in Germania.
a - varianta cu absorb tie-resorbfie; b - varianta cu compresie-absorb.tie;
in sol sunt plasate, la o adancime de
F - fierba tor; A - absorbitor; RS - rezervor de solu\ie; R - resorbitor; SL - separator de lichid;
1,4 m, 10 serpentine (<1> = 25 x 2,5 mm)
D - degazor; E, EA, ER - economizoare; VR , VRA, VRR - ventile de reglare; LC - regulator de nivel;
cu lungimea de cate 110 m , asigurand
PS, PSA, PSR - pompe de solutie hidroamoniacala; PAc - pompa apa calda; PAR - pompa apa de
0 suprafa\a de preluare a caldurii
racire; K - compresor; SU - separator de ulei; TR - turn de racire; <PF - putere termica absorbita in
Ss = 86 m 2 . Spa\iul ocupat in sol este
fierbator [kW]; PK - putere electr ica absorbita de compresor [kW]; <Po - putere termica absorbita in
de 16 x 28 = 448 m2.
degazor [kW]; <PA, <PR - puteri termice cedate in absorbitor si resorbitor [kW]; <PcONs - putere
Apa gli cola ta preia caldura atat din
termica cedata consumatorului de caldura; 1 abur; 2 - condensat; 3 - consumator apa calda;
sol, Ca t $i dintr-o Camara rac ita,
incalzire corp administrativ, incalzire sere; 4 - apa industria l<i de racire, ducere; 5 - apa industriala
inca lzindu -se de la O la 5 °c . Pompa
de racire, intoarcere; 6 - consumator apa cal&!, incalzire corp administrativ; 7 - apa industriala de
de caldura este amplasata intr -un sub -
racire, duccre; 8 - apa industriala de racire intoarcere.
sol teh nic, unde este $i camara.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
1
Fig. 4.6.21. Pompa de caldura sol/apa
pentru incalzirea prin pardoseala
radianta a unei locuinte (realizata de
firma MASSER):
1 - captator de ciildurii orizontal; 2
pompii de cii ldurii; 3 - pardoseala
radianta; K - compresor; C - condensator;
VL - ventil de laminare; V - vaporizator:
VEI - vase de expansiune inchise;
P9 - pompii de circula\ie pentru incalzirea
de gardii; PAc - pompe de circula\ie apa 2
calda; PAG - pompe de circul.a tie apii gli-
colatii: S1, S2 - sonde temperaturii; T1, T2,
TPc - termostate.

0°C 5°C
---,-,- -

Fig. 4.6 .22. Pompa de caldura sol/apa

cu dubtu efect, pentru incalzirea
J unei locuinte ~i racirea unei camari:
1 - captator de caJdura orizontal; 2 - carnara;
3 - pompa de caldurii; 4 - panouri radiante;
Apa calda, cu temperatura de 35/30 °C, caldura sa fie corecta {dupa STAS 1907); K - compresor; C - condensator; VL - ventil
alimenteaza panourile radiante, plasate • cum informatiile comerciale, date de laminare; V - vaporizator; PAC - pompii
In plafon sau pardoseala. Func\ionand de constructorii de pompe de caldura , i
de circula\ie apa calda; PAG - pompa de
cu R134a, lntre to= - 3 °C $i tc = 40 °C, sunt deseori teoretice, optimiste, chiar c ircula\ie apii glicolatii.
L
se ob\ine o eficienta globala a pompei eronate, se va apela la datele furniza te
de caldura EPC.G = 3,5. de laboratoarele autorizate de incerca- deci de timpul de utilizare a pompei de
re pentru a afla perfoman\ele reale; caldura in perioada de incalzire).
4.6.8. Dimensionarea • se includ $i consumurile auxiliare de
instalatiilo__r cu pompe energie permanente (ventilatoare, pom- Exemplul de calcul 1
de caldura pe, rezisten\e electrice pentru carter) Se con sidera cazul unui spa\iu co-
1
sau nepermanente (pentru degivrare); mercial care solicita un necesar de frig
ConsideraJii generale • cand pompa de caldura nu aco- de 23 kW (vara, pentru temperatura
Alegerea corecta a unei pompe de pera tot necesarul de caldura (frecvent exterioara te = 35 °C $i temperatura in-
caldura, in conformi tate cu scopul ur- acopera 30 ... 60 % din puterea 'de in- terioara t; = 2 1 °C) si un necesar de cal-
marit (lncalzire, lncalzire $i preparare calzire), se inclu de $i consumul real al dura de 37 kW (iarna, pentru te = -5 °C,
apa calda de consum, functi onare re- ; sursei alternative de caldura; /, = 2 1 °C), si un debit de aer introdus
versibila sa u c u dublu efect) $i stabili- • se are in vedere rea lizarea prac ti ca de 8 000 m3/h.
rea sistemului complet de alimentare a instala\iei, care implica pierderi in re- in varianta func\ionarii reversibile, vara
cu caldura a consumatorului, In care \eaua de transport a caldurii (apa, aer); , ca instalatie frigorifica si iarna ca pompa
pompei de ca ldura i se asoc iaza uneori • se iau in considerare pierderile la li- de caldura aer exterior-aer, utilizand
$i 0 sursa alternativa de caldura (func- vrarea caldurii urmarite in perioadele datele furnizate de firma CARR IER (tab.
tionare bivalenta), trebuie sa rezulte in de degivrare, inversarea efectelor, dar 4.6.3), se alege o instala\ie monobloc ,
urma unui ca lcul tehnicoeconomic. $i avantajele aduse prin prevederea, de acoperi$, tip 50 QU 015 care asigura
Acesta este bazat pe doua criterii: cand este posibil, a acumularilor termi - o putere frigorifica <J'o = 23,7 kW (la
• optimum energetic: consumul mi- ce, in circuitul izvor ului si In eel al con- le = 35 °C :;;i t; -= 21 °C) si care, ca pom-
nim de energ ie rezultat din analiza com - ' sumatorului. pa de caldura, asigura <Ped = 28,4 kW
parativa a diferitelor variante de pompe Aleg erea unei pompe de caldura tre- (la le = -5 °C $i 1, = 21 °C), la un debit
de caldura, luand In considerare si o buie facu ta in concord;mta cu modul ei de aer de 9 800 m3/ h.
sursa clasica de producere a caldurii; de func\ionare. in varianta func\ion arii numai ca
• op timum economic: che ltuielile a - Varianta reversibila (iricalzire $i pompa de caldura, se propune 0 insta-
minime de investi\ii si exp loatare, din - c limatizare). la\ie cu func \i onare bivalenta (cu o sur-
tre toa te aceste variante. lnstala\ia este aleasa incat sa asig ure sa electrica de varf). Se considera ca
Cum, de regula, aceste doua op time necesarul de racire in perioada de va- pompa de caldura trebuie sa acopere
nu corespund acel ea$i instalatii, se cal - ra; la fun c\ionarea in sezonul rece, ca 70 % din pierderile de caldura ale c la-
L
culeaza numarul de ani In care se recu- pompa d e caldura, instalatia va fi astfel dirii, la te = -5 °C, t, = 2 1 °C, deci sa
pereaza sporul de investi\i e al diferitelor supradimensionata fa\a de optimum produca o putere termica <f>cd =
pompe de caldura fata de sursa alter - economic. = 0,7·37= 25,9 kW.
nativa de caldura. pe seama economiei b - Varianta utilizarii numai ca pompa Se alege astfel modelul 50 QU 012 , ;-
de exploatare (bazata pe con sumul de de ca ldura. c u o putere norninala <Ped = 41,7 kW
energi e mai mic), conform relati ei Rar se prevede o instala\ie care sa (te = 6 °C, 1, = 2 1 °C) , care asigura 0
4.6. 16. A ces t indicator fixeaza solutia asigure intregu l necesar de lncalzire, putere ter rnica de 26,4 kW in conditiile
optima urmarita de ambele cri terii. . incat, de regula, se alege o instala\ie le = - 5 °C si t, = 21 °C, pentru un debit
in acest calcul trebuie \inut con t de cu o putere termica de 50 ... 70 % din de aer de 8 200 rn 3/ h.
urmatoarele recomandari: necesarul de incalzire total (dependent
• metoda de calcul a necesarului de $i de temperatura ex terioara locala,
1. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

Tabelul 4.6.3. Caracteristicile tehnice ale instalatiilor CARRIER

a - puterea frigorifica <Po [kW]
Debit (e [OC)
1;
Tip aer [OC)
[m3fh ] 25 30 35 -1 0 -16 50

! 21 205 19,0 ! 17.6 16.2

! 1-1 .1 ! 133
I i

50QU -
i ?'
_.)
! 25,) 23.9 22,-1 I 2 1,0 i 19 .2 18, I

0 1'.:'
8200 l
;
25 ! 30, 1 28,7 27.2 25,8 2-1 .1 22.9

17 3-1 ,9 335 32.1 30 ,6 27.5 I 2-1 ,8

PK(k\V) 15 .4
I I ,4 12 .2 12 .9 13,7
I 1-1,7

! 21 27. 1 25,4 23.7 22,1 20. 1 18.6

I
23 3 1,4 29.4 28, l 26.4 24,3 22,9
50 QU -
9800 25 35,8 3-U 32.4 30.7 28.6 27.2
015
I 27 40. 1 38,4 36,7 35.0 32,2 '.:'9 .4

I PK(k \V)
I 125 13.6 14,9 15.8 16.7 173

b - puterea termica a condensatorului <Ped [kW] ~i puterea electrica

a compresorului PK [kW]
Debit
I;
1. roq
Tip aer [OC)
[m3fh] - 15 - 10 -5 0 6 12 18
18,5 22,7 27.6 32.4 43,6 50, 1 563
18
10 ,45 11 .29 12.27 12,96 14,73 16.7 18,52
50QU- 17 .7 2 1,7 26,4 30 ,9 4 1,7 49.0 55,0
8200 21
0 12 11 ,6 11 ,36 12,28 13,04 14,79 16.84 18,64
16 ,6 20,7 25 ,3 I 30 .0 40.2 47.5 53 ,3
24
10 57 11 ,44 12.46 13,27 1534 16,9 18.7
22,5 25,4 30,0 3).9 49.3 57 ;!. 62,8
18
11 ,66 12.7 13.76 14.77 16.7 1 19.07 20.46
50QU - 2 1.2 24, 1 28.4 33.8 47,7 55 ,4 ' 6 1.0
8200 21
012 12 ,11 12.96 13,99 14,96 16,74 19 .1 20,89
19 ,5 22,8 27, 1 32,6 45,6 54 ,0 59.6
24
12. 11 13.26 14 .42 15.45 18.02 20 ,23 2 159
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

4.7.lncalzirea electrica ajutorul convectoarelor sa u panourilor TECHNIC, CIAT, FRANCE -AIR , TITAN .
radiante. in acest caz, caldura produsa
4.7.1. Criterii privind utilizarea i de o rezisten\a electrica este transfera- 4.7.2.1.1 Convectoare de perete
energiei electrice ta instantaneu incaperii prin radia\ie $i Principiul de fun ctionare consta in in-
convec tie. calzirea aerului care intra in con tact cu
Utilizarea energiei electrice pentru elementele incalzitoare ale aparatului
producerea de caldura se bazeaza pe 4.7.2.1 Aparate electrice de incalzire sau cu carcasa metalica a acestu ia (fig.
efectul Jou le al c urentului electric potri- Aparatele electri ce de incalzire direc- 4.7 .1 a).
vit caruia energia electrica poten\iala pe ta se clasi fi ca dupa raportul dintre flu - Puterea termi ca a acestor convec-
care o pierde electronu l prin ciocnirile xul radiant $i eel convec tiv, dupa tem- toare este cuprin sa intr e 0,5 $i 3 kW.
c u reteaua unei rezisten\e este trans- peratura suprafe\ei incalzitoare $i dupa Exista foarte multe modele de con-
ferata acesteia s ub forma de caldura. locul si modul de montare. Aparatele vectoare electrice de diverse forme $i
Din punct de vedere tehnic, utilizarea electrice de incalzire directa sunt pro - dimensiuni.
energiei electrice pentru incalzirea cladi- duse de un numar mare de firme stra- Din punct de vedere al func\ionarii
rilor prezinta multiple avantaje in raport ine $i romane$ti; printre acestea se nu - convectoarelor electri ce acestea pot fi
c u celelalte siste me de incalzire bazate mara firme din Franta $i Italia cum ar fi : cu incalzire prin convectie naturala sau
p e folosirea combustibilil or clasici. THERMOR , ERO, AIRELEC, SABIANA, for\ata (prin inglobarea unui ventilator).
Aceasta face ca energia electri ca sa fie
privi ta ca un viitor potential energetic
pentru nevoile gospodare$ti . Costul inca
destul de ridi ca t al energiei electrice
face ca utilizarea ei sa fi e limita ta.
in sprijinul ideii de utilizare pe scara '
larga, in viitor, a acestei forme de ener-
gie se pot mentiona cateva avantaje:
• eliminarea s urselor termice $i oda-
ta cu ele $i a produselor sec undare
ale combus tiei (gaze nocive, po-

i luan\i etc .);

• simplificarea opera\i ilor de exp loa-
tare;
• cre$terea gradu lui de automati zare,
mergand pana la programarea
stri cta a orelor de func\ionare;
• con torizarea ri guroasa a consumu- b
rilor individuale.
Energi a electrica nu este lipsi ta de Fig . 4.7.1. Convector electric:
$anse $i su nt situatii in care ea poate a - de perete; b - plinta;
ra sp unde co mpetitiv nu numai cerin - - carcasa metalica; 2 - circula\ia aeru lui ; 3 - rezisten\e electri ce.
\elor tehnice c i $i economice. Este
cazul incaperil or aferente c ladiril or Tabelul 4.7.1. Valorile optime ale coeficientului global kde transmitere a caldurii
izolate (s ta\ii d e relee pentru tran smi -
k[W I m 2·Kl
terea programe lor TV, sta\ii meteoro- Elementul de construc\iel
BR. 82 I BR. 93
logice, statii de metrou , sta\ii de ben-
I
zina etc.) De asemenea, ea poate fi
utiliza ta ca sursa de energie pentru
Pereti usori
_J 0,30
I
0,20
Pereti. "'0 rosi
0.35 : 0,30
acoperirea necesaru lui de ca ldura in . I
perioada de var f de co nsum.
Utilizarea eficienta a energiei electrice
Pardose li
I 0 ,30 I !
0,20
-- -
impune asigurarea unui grad ridi ca t de
izolare termica a cladirilor . in tabelu l ~-
Plafon

T cra se si mansarcle
J 0 .20
0.20
· -·
I 0 ,15
0 ,20
4.7.1 sunt date valorile optime pentru I 1
coeficientul global k de transmitere a
1-eres tre '', u ~ i 2,90 1,80
caldurii pentru elementele de construc- I I
tii ale cladirilor incalzi te cu energie elec- * suprafctele vitrate nu vor clepasi 18% din suprafata totala a anve lopei claclirii.
trica, dupa Manualul Lucrarilor de Con-
struc\ii Danez - BR (Danish Building
Service Manua l) din anii 1982 $i 1993, iar Tabelul 4.7.2. Valorile indicelui qc al necesarului de caldura
in tabelul 4.7.2. sunt date valorile maxi- pentru incaperile de locuit incalzite electric
me ale indicelui qc al necesarului de cal- q c[ W I m3· K]
dura pentru incaperile de locuit care
Tip d e cladire
I
uti lizeaza incalzire electrica . C l ad iri ind ividu alc cu lnd tl zire clirecta Ii j .2 - 1,4

4.7.2. incalzirea electrica Blocuri de locuit i

directa I
- i nca l zire direc ta 0.8 - 1.0
I
incalzirea electri ca directa este o in - - lncalzire mix1:1 ! 0.9 - I, l
calzire locala realizata, in general , cu
 I. lnstalatii de incalzire
4.7 .2.1.2 Convectoare plinta
Convectoarele plinta reprez inta ace-
leasi carac teri sti ci construc ti ve si tehni -
ce ca $i convec toarele de perete deo-
sebirea constand in dimensiunile lor
mai reduse (fig . 4.7.1 b) : inaltimea cu-
prinsa intre 100 $i 150 mm , iar latimea
de circa 60 mm.
Put erea termica nu depases te
400 W/ m pentru a limita temperatura
superfi ciala a pere\il or.
4.7.2.1.3 Convectoare de pardoseala
Convectoarele de pardo seala se in -
ca dreaza in pardoseala $i se acopera
c u o gril a care permite patrunderea $i
circula\ia aerului cald in incapere.
Avantajul acestor convectoare consta
in faptul ca nu ocupa spa\iu in incape-
re, eliberand complet pere\ii (fig. 4.7 .2).
"
Fig . 4.7 .3. Radiato r electric cu ulei.
Fig . 4.7.7. Radiant electric in infraro~u:
a - radiant: b - element lncalzitor;
- electrod de alimentare, 2 - tub de protectie; 3 - umplutura din M gO;
4 - rezis tenta elec tri ca.
- - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.7.2.1.4 Radiatoare electrice
Acestea su nt radiatoarele cu ulei
(fig . 4.7 .3) $i sun! execu tate cu tabla
din o\el si umplute c u ulei, avand la
partea inferioara o rezistenta electrica
izolata corespunza tor , imersata in ule-
iul mineral cu care se umple radiatorul.
Radiatoarele sunt sus\inu te pe role
care permit deplasarea usoara in zona
dorita. Suprafa \a de tran sfer de caldu -
ra , mare, permite coborarea tempera-
turii sub 95 °C. Radiatoarele electrice
au puteri instalate c uprinse intre 500 $i
3000 W.
Exista radiatoare cu dubla fun c\iune
care sunt utiliza te atat pentru incalzire
cat $i pentru uscarea prosoapelor in
bai si grupuri sa nitare (fig . 4.7.4) sau
pentru uscarea hainelor udate de ploa-
ie (incalzire $i cuier).
Radiatoarele electrice de acest tip
con\in apa in loc de ulei mineral $i pot
fi racordate $i la o instala\ie clasica de
incalzire.
4.7.2.1.5 Panouri radiante
Sunt aparate electrice de incalzire
ultraplate (fig. 4.7. 5 a) la care schimbul
de caldura se face, in majoritate, prin
radiatie . Elementul de incalzire este
alcatu it dintr-o pasta de argint impri -
mata intr-o placa emailata c u circuit
imprimat (fig . 4.7.5 b).
Fig . 4.7.4. Radiator electric
cu ulei, tip portprosop.
I
4.7.2.1.6 RadianJi lumino?i
Rad iantii sunt alca tuiti dintr-o rezi s-
tenta din aliaj de fier cu crom si niche!
sub forma de sarma spiralata, infasura-
ta pe un izolator ceramic , un ecran din
tabla pol iza ta avand rolul de diri1are a
flu xului termi c in direc \ia dorita, un su-
port de sus\inere si un cablu de ali -
mentare (fig. 4.7.6). Radi an\ii lumin0$i
permit dirijarea flu xului term ic ca tre 0
anumita zona.
Prezinta ca dezavantaje temperatura
ridicata care determina antrenarea pra-
fului de ca tre c uren\ii de aer $i cre$te-
rea ri sc ului producerii unui incendiu, iar
lum ina produsa poate fi suparatoare in
timpul nop\ii.
4.7.2.1.7 Radianti i n infraro?u
Radian\ii in infraro$u (fig. 4 .7. 7) sunt,
in general, executa\i dintr-un element
incalzitor, un ecran din metal polizat $i
un suport metalic. Elementul incalzi tor
b
Fig . 4.7.5. Panou radiant:
a - p anou/ propriu-zis;
b - element de incalzire.
Fig. 4.7 .6 . Radiant electric luminos:
1 - suport; 2 - ecran reflector;
3 - rezisten \a electri ca pe suport
ceramic.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
es te o rezistenta elec tric;) sp iralata in -
trodusa intr-un tub de cuart sa u intr-un
tub metalic prin intermediul unei mase
ceramice sau din oxid de magneziu.
Spre deosebire d e radiantii luminosi au
temperaturi scazute $i can titatea de
lumina produsa este m ai redusa. Se
utilizeaza, de regula, pentru suplimen-
tarea incalzirii de baza, in incaperi cu
suprafete mici (bai, WC -uri, cu loare
etc.), pe perioade !imitate de timp . Se
pot utiliza $i pentru ridicarea ternpera-
turii in spatii desc hise (ganguri, peroa-
ne, tribune, !erase etc).
Puterea instala ta variaza in jurul va-
lorii de 1000 W/ m . Temperaturi le su-
prafe\ei tubului sunt cuprinse in tre
150 $i 180 °C.
4. 7 .2.1 .8 Aeroterme electrice
Sunt generatoare de aer cald alcatui- reglarea lor se face c u un singur
te dintr-o carcasa paralelipipedica din termostat in camera (fig . 4.7.9 c).
tabla, cu orificii pentru c irculatia aeru -
lui. Elementul incalzitor este alca tuit i la unde nu toate incaperil e se utilizeaza
dintr-un grup de rezistente m ontate pe in aceea$i masura de ocupan\i se im-
2
Fig. 4.7.8. Aeroterm electric:
- carca sa metalica ; 2 - grila de
aspira\ie; 3 - ve ntilator, 4 - e lement
incalzi tor electric; 5 - grila de reful are $i deci la un pret redus de exploatare.
a aerului cald.
4.7.10. Schema de comand a
centralizata a instalatiei electrice de
incalzire pe zone cu programator cu
ceas in functie de temperatura
interioara din incapere :
- ceas; 2 - term ostat de zona
3 - programator; 4 - intrerupator gene
ral; 5 - convectoare fu nc\ionand ziua
6 - convectoare func(ionand n'?aptea.
sup orturi ceramice izo lante. Aerul este
antrenat de un mic ven tilator axial sau
radial (fig. 4.7 .8).
Puterea instalata a unei aeroterme
electri ce este, in general, c uprinsa intre
500 $i 2000 W, dar se construi esc $i
aeroterme c u puteri mai mari ajun gand
pana la 10 kW .
4. 7.2.2 Comanda ?i reg/area
La incalzirea electri ca directa reglarea
se realizeaza cu ajutorul unui termostat
care poate fi incorporat in aparatul
electric de incalzire (fig . 4.7.9 a) sau se
poate manta pe circuitul electric de
alimentare al aparatului electric de in-
calzire (fig. 4.7.9 b) pentru P :.::; 2 kW. in
cazul in care sunt necesare doua sau
mai multe aparate electrice in aceea$i
incapere (incaperi cu dimensiuni mari),
intr-o cladire colectiva sau individua-
pune necesitatea de a varia temp era-
tura in fiecare incapere in func\ie de
destin atia acesteia $i de orarul zilnic
care tin e cont de durata absen\ei mai
mare sau mai mica a ocupan\ilor.
Pentru acestea se poate utiliza un
regulator central care, in func\ie de tip ,
poate regla, in part e, temperatura fie-
carui aparat, camere sau zone, in con-
formita te cu nevo ile orare, zilnice sau
saptamanale (fig. 4.7. 10).
0 programare bine realizata duce la
economii importante de energie electrica
/ 1
/
/
/
2 \
1
r-
I
I
3 b
1. lnstalatii de lncalzire
4.7.2.3 Execu/ie ?i exploatare
Aparatele electri ce utiliza te in incalzi-
rea directa pot ti mobile sau fi xe, in ca-
zul incalzirii directe integrate. in acest
din urma caz, aparatele de incalzire se
racordeaza la sursa de energi e electri -
ca prin racorduri fi xe, prin intermediul
cutiilor de racordare $i nu prin interme-
diul prizelor de curent.
Fixarea aparatelor de incalzire elec-
trica de elementele de constru c\ii tre-
buie realiza ta astfel incat sa prezinte
rigiditate mecanica; se evita prinderea
aparatelor de pere\i despar\itori U$Ori ,
din materiale pu\in rezistente; se prefe-
ra pere\ii cu grosimi peste 12,5 cm.
Punerea in fun c\iune a incalzirii di-
recte necesita o buna execu\ie a insta -
la\iei electri ce de alimentare cat $i 0
func\i onare corecta a termostatelor $i
neoxidarea contactelor.
4.7.3. incalzirea electrica locala
cu acumulare de caldura
Acumul area cantita\ii de caldura pro-
dusa de un aparat electric utilizat pen-
tru incalzire a aparut ca urmare a fac -
turarii diferen\iate, la un pre\ redus, a
energiei elec trice consumate in timpul
nop\ii (de regula intre orele 22 $i 6).
Sistemul se bazeaza pe acumularea
caldurii produsa de energia electrica in
orele in care aceasta este ieftina $i li-
vrarea ei, mai mult sau mai pu\in , con -
stanta pe to<Jta durata unei zile.
Aparatele utilizate in aceasta situa\ie
dispun de un sistem de producere a
caldurii alcatuit din rezisten \e electrice
/
/
\ \
/
/
/
Fig. 4.7.9. Reglarea aparatelor
electrice:
a - termosta t ingloba t in apara t;
b - termos tal monta t pe circuit;
c - comanda a doua ap arate;
- aparat electric;
2 - term ostat ;
3 - contactor de comanda;
4 - tablo u elec tric .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme...d~ incalzire

inglobate in tr -o masa de acumu lare de
caldura. Un fl uid purtator de caldura
preia ca ldura inmagazinata si 0 trans-
fera spa\iilor incalzite. Pentru reducerea
transferului , de caldura, necontrola t,
prin peretii carcasei aparatu lui de incal-
zit, intre masa de acumulare si carcasa
este prevazu t un strat izolator termic.
incalzirea elec tri ca locala cu acumu -
lare de caldura foloseste ca agen t pur-
tator aerul sa u apa, in cazul stocari i
centralizate.
4. 7.3. 1 Aparate de incalzire
Aparatele electrice utilizate in incalzi-
rea locala cu ac umulare se clasifica
dupa mod ul in care are lac transferul
de caldura de la acestea la spa\iile
incalzite astfel:
• cu descarcare statica de tip I si 11 ,
la care tran smiterea caldurii se reali -
zeaza prin conveqie naturala;
! acumulator atinge o temperatura sufi-
''
-@
-€~
'' B
'·
3
; redus.
El+
E-r
-Er ''
Fig . 4.7.11. Aparat pentru incalzire
electrica cu acumulare
?i descarcare statica tip I:
- masa de acumulare;
2 - strat izolator termic; 3 - carcasa.
• cu descarcare dinamica, la care
transmi terea de caldura se rea lizeaza
prin convectie fortata cu ajutoru l unu i
ventilator.
Firma fran ceza ERO produce aparate
cu acumu lare: stati ca si dinamica.
4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare
?i descarcare statica de tip I
Sunt aparate alcatuite din rezistente
electri ce inglobate intr-o masa de acu-
mulare, un strat izolator $i o carcasa
(fig. 4.7 .11).
Tra nsm iterea de caldura de la blocul
refractar se reali zeaza prin conduc\ie
prin stratul izolator si carcasa, precum
si prin convec \ie si radia\ie de la
aceasta la spa\iu l de incalzit.
Controlul si reglarea in timp a fl uxu lui
termic cedat de aparat sun!, practic,
imposibile.
Acest tip de aparat poate fi prevazut
cu un termostat care intrerupe alimen-
tarea cu curent electric cand miezul
cienta pentru a asigura nevoile de in-
calzire de a do ua zi.
El este utilizat, de regula, pentru in-
ca lzirea de baza in locuri de trecere
(culoare, sasuri etc.)
Fiind executat din piese fixe, este
robust si are un pre\ de cost relativ
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare
?i descarcare statica de tip II
Aparatele au prevazute in masa de
acumulare canale, de regula, verticale,
pentru circula\ia gravita\ionala a aeru lui
(fig. 4.7 .12). Prin pozi\ia clapetei se
poate controla fluxul termic cedat de
aparat ramanand totU $i necontrolat
fluxu l termic tran sferal prin stratul de
izola\ie term ica $i prin carcasa.
in scopul reducerii acestei compo-
nente, stratul de izola\ie termica este
marit. Apara tul fun c\ioneaza, in general,
la tariful redu s din timpul noptii pentru
3/4 din timpul sau de func\ionare .
Dezavantajul acestui aparat consta
in livrarea aeru lui cu o temperatura
foarte ridicata la inceputul descarcarii,
ceea ce creeaza o senza\ie de discon -
fort in incapere.
Avand puteri $i dimensiuni reduse in
raport cu aparatele de tip I, nu con\ine
nici o piesa mobila ceea ce asigura o
func\ionare si lentioasa.
4.7.3.1.3 Aparate electrice
cu acumulare ?i descii rcare
dinamica
Caracteri sti ca acestor aparate este
inlocuirea convec \iei naturale prin con-
vec\ie for\ata ceea ce permite reglarea
si controlul in tegral al flu xului termic
transferat incaperi i de incalzit.
Fluidul purtator de caldura (aerul) ur-
meaza un traseu (fig. 4.7 . 13), in forma
de n care strabate masa de acumulare
in care sunt inglobate rezisten\ele.
Circula\ia aerului este asigurata de
un ventilator ce vehiculeaza un debit
de aer constant. Aerul absorbit din in-
capere este reful at de ventilator intr-un
canal care se ra mifica in doua par\i,
una care trece prin masa de acu mu lare
si o alta direct spre orificiul de ie$ire.
Temperatura aerului refulat in inca-
pere este controlata de un termostat
care comanda o c lapeta prin care se
stabileste raportu l dintre debitele de
aer ce tree prin cele doua parti ale ca-
nalului.
Exista tipuri de aparate la care ven -
tilatorul poate fi comandat de un ter-
mostat de camera care este, de regu la,
livrat impreuna cu aparatul.

I l I.
~

'..,.-' ._,
·~

;--..
~Z'
~
!;

,,
,t~
' Fig . 4.7.12. Aparat pentru incalzire
electrica cu acumulare ?i descarcare
-~ ·~.....

statica tip II:

: ::!.: a - elemente componente;
b - sec.tiune; Fig. 4.7.13. Aparat pentru incalzire
r ;,-; . '--•
~ - masa de acumu lare; 2 - canale de electrica cu acumulare
aer; 3 - clapeta; 4 - izola\ie termica ; ?i descarcare dinamica:
5 - tablou de comanda. - masa de acum ulare; 2 - canale
I I I )I I I I de aer in n; 3 - ventilator;
a 4 - clapeta de dirijare; 5 - termos tat.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Avantcijele aces tui tip de ariarnt
const au in di fuzarea rapida $i eficien ta
a caldurii, ca t s i din posibilitatile de re-
g lare $i control pe care le ofera.
Se produc $i aparate fara p ano u de
comanda inglobat, p entru ansambluri
cu automatizare centraliza ta. Puterea
electrica instal ata este c uprinsa intre 3
$i 8 kW cu trept e de 0,5 sau de
1 kW in functi e de producator.
Aceste tipuri d e aparate sunt indica-
t e pentru incaperi tip ,, living" ocupate
in permanenta. Exi sta $i tipuri de apa -
rate cu acumulare $i descarcare forta ta
la care, p e cana lele de circulatie a ae-
rului, sunt prevazute incalzitoare elec-
trice suplimentare care intra in functiu -
ne in situatia in care ca ldura stocata
devine insuficienta.
Acestea reprezinta practic o combi-
natie intre incalzirea cu acumulare de
caldura si cea direc ta.
in figura 4.7.14 este prezentata dia-
grama de incarcare si descarcare a unui
aparat de incalzire electrica cu acu-
mulare de caldura . Este prezentata acu-
mularea de caldura in orele (22 ... 6) cu
cost redus al energiei electrice si ceda -
r
rea acestei calduri in functie de tipul
aparatului , in cursul unei zile (6 ... 22).
4.7.4. incalzirea electrica
centralizata
in afara stocarii caldurii in aparate
individuale mici se poate realiza o acu-
mulare de caldura in aparate mari c u
posibilita\i de distributie a ei, la mai
multe incaperi, agentul termic fiind
aerul sa u apa. Solu\ia este eficienta in
cazul instala\iilor de incalzire baza te pe
surse de caldura combinate. Astfel,
daca se dispune d e o instalati e clasica
baza ta p e arderea combustibilil or $i se
doreste inlocuirea sa cu o instala\i e
electri ca de inca lzire in care sursa de
producere sa fie energi a electr ica, ca -
zanul poate fi i nloc uit c u un generator
electric de caldura si o unita te de sto -
care. lnstala\i a inter ioara ram anand ne-
schimbata.
- -
[Wh J
I r
60 DOD ::i
50 ODO
• j
I : / ....
40 ODO
\
~ 1.._r
30 ODO
'
20 000
10 ODO
I
v
I/
iI 1i
;-.. [
I
?? 24 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Fig. 4 .7.14. D iagra ma i nca rca re I -
d esc arca r e D a unui a p arat
p entru i ncalzire electrica
c u acumulare de caldura:
a - descarcare s tatica;
b - descarcare dinamica .
l. lnstalatii de lncalzire
4. 7.4. 1 fnca /zirea electric ii centraliza ta in capere scade sub valoarea prcscri sa,
cu aer ca/d termostatu l Ti da comanda de p ornire
Masa de stocare a caldurii (fig. 4.7 . 15) ventila torului V care rec ircula aerul prin
este, in aceasta situa\ie, alcatuita din m asa de acumulare.
elem ente modulate , astfel profilate
inca t, prin montare. sa rezulte canale de 4.7.4.2 fnca /zirea e/ectrica centra lizata
circulatie a aerului. cu apa calda
Rezistentele electrice sunt inglobate Sistemu l este asemanator cu eel c la-
in aceste elemente modulate. sic de incalzire cu radi atoare, numai ca
Schema tehnologica a unei in stala\ii prepararea agentului termic (apa calda)
de inca lzire electrica centralizata cu aer se face electric. lnsta latia se poa te
cald este preze ntata in figura 4.7.16 . aplica atat la cladiri existente cat si la
Aerul din incapere este absorbit de cele noi. Se utilizeaza pentru incalzirea
ventilatorul V si trecut prin b locul de c ladirilor sau sp atiilor la care, din dife-
producere si acumulare a caldurii si rite motive , nu se poate aplica un sis-
apoi refu lat in incapere. tem de incalzire cla sic (cu centrala ter-
lnstala\ia asigura si o improspatare a mica folosind combustibili lichizi, ga-
aerului din incapere prin preluarea unei zosi sau solizi) sau la care sistemul de
cote parti de aer exterior pr in priza P, incalzire clasic se dovede$te a fi nee-
controlata de c lapeta C 1. ' conom ic.
Evacuarea surplusului de aer (viciat) in aceasta categorie se pot incadra
se poate fa ce prin neetan$eita\ile ele- cladirile izolate: cabanele, casele de
mentelor delimitatoare ale incaperii. vacan\a, benzi nariile etc.
Pentru buna func\ionare a sistemului
se impune o automatizare minima a 4.7.4.2.1 Sistemul de incalzire
instala\iei care se compune din bucle cu statie compacta
pentru : Sistemul (tip LAI NG) este compus
• supravegherea incalzirii masei de d intr- un ansamblu incalzitor electric -
acumulare a calduri i; pompa de circula\ie care \ine loc de
• men\inerea temperaturii aerului in- cazan, distribuitoare si colectoare, ar-
trodus in incapere in limita admisa, maturi $i aparatele necesare unei insta-
prescrisa prin termostatu l Tc; ca nd se la \ii de incalzire.
dep3$e$te temperatura admisa, termo- Vasu l de expansiune, re\eaua de
statul Tc, prin interm ediul unui regu la- conduc te $i radiatoarele apar\in insta -
tor , comanda c lapeta C2 , care contro- la tiei interioare a cladirii .
leaza raportul d intre debitul de aer tre- Ansamb lul incalzitor electric-pompa
c ut prin masa de acumu lare si debitul (fig. 4.7 .17) este compus di ntr -o pom-
de aer care ocole:;;te masa; temperatu - pa foarte silentioasa func\ionand pe
ra aerului refu lat in incapere depinde , p rincipiu l histerezis $i o unitate formata
de raportu l celor doua debite. din rezi sten\el e de incalzire montate
• comanda punerea in functiune a compact. Agentul termic intra pe la
instala\iei ac\ionand venti latorul V prin partea inferioara a ansamblului trecand
inter mediu l t ermo statului de camera Ti . prin rotor cu o turbulen\a mare. ceea
Cand temperatura interioara din ce as igura un randament rid ica t.
--
B
t I~~
T
_j_
i
:! -t+
1T
lh ]
Fig. 4.7.16. Schema tehnologica a
Fig . 4.7 .15. Alcatuirea masei d e unei instalafii de i ncalzire electri ca
stoc are la un bloc de acu m ula re a centralizata cu aer cald:
c a ldurii produ se pe ca le electric a: I - incapere de incalzi t; V - ventilator;
1 - elemente ceramice m odulate; B - bloc de producere $i acumulare a
2 · rezisten\e electri ce; caldurii ; C1, C2 - clapete de reglare;
3 - ca nale de aer. P - priza de aer; Ti. Tc - termostate.
--
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Agentul termi c este directional ca tre
part ea superi oara treca nd printre cele
.i 5
Fig . 4.7 .17. Ansamblu incalzitor
electric cu pompa LAING :
- pompa: 2 - rezistenta electrica;
3 - ra cor d de intrare apa; 4 - racord
de iesire apa calda; 5 - cutie cu
borne de conex iune.
trei rezistent e electri ce iden tice . Aces - lice si un !imitator de siguranta la
tea din urma sunt inglobate intr -un tub 120 °c , comanda manuala prin fi xarea
din o\el inoxidabi l care es te c uplat cu tempera turii apei pe conduc ta de in-
pompa de circ ulatie a agentului termi c. toarcere sau automata prin intermediul
La partea superioara se gase$le cutia unui termostat de camera.
cu borne de conexiune. Ansamblul are Caza nele cu puteri cuprinse intre 120
un termo stat inglobat care asigura pro- si 1200 kW au reglare electroni ca c u 6,
tec \i a la suprasarcina. 15 sau 30 de trepte si sunt dotate, su-
in figura 4.7.18 $i tabelele 4.7.3 $i plimentar, cu termometru, indica tor de
4.7.4 sunt date carac teri stici le tehni ce putere si tablou electri c pentru conto-
si constructive ale incalzitoarelor elec- rizarea consumului $i reglarea tempe-
trice cu pompa de circulatie, produse raturii apei pe conductele de ducere $i
de firma LAING-Germania. intoarcere, in valoare fixa sau in trepte.
Sistemul de incalzire se poate utiliza Oomeniul de temperatura al agentu-
pentru incalzirea spa\iilor (locuinte etc) lui termi c este cuprins intre 20 $i
care necesita o sarcina termica de 120 °C in functi e de tipul cazanului.
pana la 15 kW.
4.7.5. incalzirea electrica
4.7 .4.2.2 Sistemul cu prepararea integrata In elementele de
agentului termic {apa) constructii
i n cazane electrice
Sistemul este identic cu cele de in- Consla in inglobarea unor rezisten\e
calzire cu radiatoare $i prepararea electrice in suprafe\ele ce delimiteaza
agentului termic in centrala termica (cu o incapere.
combustibi l gazos, lichid sau sol id) cu Tabelul 4.7.4. Dimensiunile incalzitoarelor
singura deosebire ca prepararea apei electrice cu pompa produse de firma
calde pentru incalzire se face in cazane LAING - German ia (fiq. 4.7 .18)
electrice. Tip L1 [mm) L2 [mm]
Cazanele electrice se pot utiliza atat
EP 6000 300 560
la instala\ii noi cat $i la cele existente
EP 9000 300 _ 5!)0 __
pentru cladiri cu sarcini termice mici $i .. --
EP 12000 365 560
mijlocii (cladiri de locuit mici , unifami-
EP 15000 365 625
liale, benzinarii, b locuri de locuit, hote-
luri, $COii) sau pentru sarcini termice
mari $i chiar foarte mari {platforme in- 100 95
dustriale etc). Sunt cazane (cap . 6 .2)
cu reglarea electronica a temperaturii, 52 55
avand 3 sau 4 intrerupatoare termosta-

Tabelul 4 .7 .3. Caracteristicile tehnice ale incalzitoarelor electrice cu pompa

produse de firma LAING - Germania
Nr. EP EP EP EP
Caracl crist i ca I T ipul U.M.
crt.

lnd lzirca clectJici:i

6000 9000 12000 15000 N
.
C'J

---
I Putcn:a c lectJi ca kW 6 9 12 15
I
-
2
--- - - ·
-
Nu111arul rczistc11\clor I buc . 3 3 3 3 I
3 Put..:rca electri ca a unei rcziste11\c kW 2 3 4 5 I'
,_ - ----- . 68.5
4
e---- -
Tcn siu ne nomi11a l 5. v 400 400 400 400 _J "'
:~- 113/8" l{)
M oton il pompei
-
I Pu tcrca absorbita w 88 88 88 88
- -- - - - - - -
2 T cnsiunca nomin ala v 230 230 230 230
--------
3 frec vcnta Hz so so so so
---
---
--
An samb lul ind.l ziror electric cu pompft

2
I

~
Putcn:a tcnni ca

--
T cmpcratura m::t.x. 1111 3
admis1b!l a a agcntului termi c
~
I oc - --
6

l 10
9

I 10
I
II
12

I 10
15

110
L~
i~
-rl
103 •
I
J
P1e siunea ma x1m:1 ad111 1s1bil a Fig. 4.7.18. Dime ns iunil e princi pale
3 bar 6 6 6 6
a agc 11tu lu1 termi c I I I ale u nu i i ncalzitor el ectri c tip LAING.

L
 Capitolul 4: Si steme de lncalzire I. lnstala~ii de lncalzire

Re1i stentelP. electr ice se pot ingloba ie luate masuri de izolare termica pen- c ienta pentru acoperirea pierderilor de
in pardoseli, plafoane. pere\i si c hiar in tru ca loca taru l platit or sa fie $i benefi- caldura in perioada in care inca lzirea
U$ile interioare. ciaru l fluxului termi c. prin pardoseala func\ioneaza este ne-
Schimbul de caldura intre suprafata cesara $i 0 alta sursa de caldura supli-
incalzitoare $i incap ere se face atat 4.7.5.1 inca lzirea electrica men tara . Aceasta poate fi sursa clasi-
prin radiatie ca t $i prin convecti e in prin pardosea la ca sau alta sursa de inca lzire electri ca.
par\i aprox imativ egale. Sursa de caldura suplimentara poate
Principalele avan taje ale acestui sis- 4.7.5.1.1 Descrierea sistemului ti ob\inuta $i prin montarea unei zone
tem de incalzire: de inca lzire perimetrale d.e incalzire prin pardoseala
• sunt fl exibile $i precise permi\and o Dintre sistemele de inca lzire electrica (in fa\a U$ilor $i ferestrelor) sau combi-
buna reg lare; prin elemente de construc\ii eel mai nand c u 0 instala\ie electri ca de incal -
• fiabilitate mare. practic egala cu cea efi cien t $i eel m ai des utilizat este eel zire prin plafon .
a casei in care este instalat ( 100 de de incalzire prin pardoseala. La pardoselile executate din lemn
ani); Siste mul se poate utiliza pentru orice ' cablurile de incalzire trebuie sa aiba mai
• sunt relati v U$Or de instalat $1intreti- 1 tip de p ardoseala finita: marmura, gre- pu\in de 10 W/ m, iar puterea instalata
nut; sie. mozaic, linoleum. mocheta, par- nu trebuie sa depa$easca 80 W/m 2.
• utilizeaza intreg potentialul sursei chet. du$umea din lemn. Ca regula generala. la instalarea ca-
energetice ceea ce inseamna con - Sistemul de incalzire electrica prin blurilor incalzitoare in pardoseala tre-
sum redus de energie; pardoseala se utilizeaza. in fun c \ie de buie sa se \ina seama de recomanda-
• se pot instala atat la cladiri de locuit destinatia incaperii, materialul din care rile producatorilor privind temperaturil e
ca t $i la alte tipuri de c ladiri cum ar , este alca tuita pardoseala. condi\iile cli- maxime admise de pardoseala.
fi cele pentru birouri. sali de sport , matice etc. pentru:
piscine etc. $i in toate situatiile in • incalzire totala, cand puterea insta- 4.7.5.1.2 Materiale
care este necesar un contort deose- lata este intre 100 $i 150 W/ m2; Principalele materiale care compun
bit; • incalzire suplimentara. pe Janga alta un sistem de incalzire prin pardoseala
• se pot aplica la toate tipurile d e pe- sursa de incalzire. cand puterea instala- sunt cablurile incalzitoare alcatuite din-
re\i sau pardo seli fie la cladiri noi sau ta este intre 60 $i 80 W/m 2 (§ 4.7.7). tr-o rezisten\a protejata la exterior de
la ce le existente cu ocazia renovari - Sistemul de incalzire prin pardoseala manta.
lor; rezisten\ele electri ce se inglobea- este, in general. de incalzire directa. El Se folosesc cabluri din cupru near-
za in pardoseli noi din beton. pardo- este format din: cabluri incalzitoare. mate sau armate $i cabluri din aluminiu.
seli renovate ale bailor. pardoseli noi echipamente de reglare $i con trol, ma- • Cablurile din cupru nearmate pen-
ori renovate din lemn; teriale de fixare a cablurilor electrice $i tru ali m entare la tensiune joasa
• sunt practic invizibile fiind inglobate instalatia electrica de alimentare. (220-380 V) sunt alcatuite dintr-un con-
in elementele de con structii. elimi- Pentru sistemul de incalzire prin par- ductor din c upru. acoperit c u un inveli$
nandu-se problema spa\iului ocupat. dosea la cu suport din beton se utili- izolant din polietil ena reticulara si o
in sisteme clasice. de cele mai multe zeaza cabluri cu o putere maxima de manta exterioara din PVC .
ori inesteti ce sau greu de asortat cu 18 W/ m . Acestea sunt cabluri fragi le care se
mobilierul; in incaperile de marime medie cablu- utilizeaza numai in instala\ii de mici di-
• au un grad ridi cat de contort datori- rile se monteaza astfel incat sa rezulte mensiuni.
ta unei reparti\ii optime. pentru cor- o putere instalata intre 60 $i 100 W/m ~ Puterea instalata liniara a acestor ca-
pul uman. ale temperaturilor aeru lu i (incalzire directa). in salile de baie se bluri nu depa$e$te 17 W/ m .
din incapere; recomanda ca puterea instalata sa fie • Cablurile armate pentru alimentare
• acumularea unei importante can titati de eel putin 100 W/m2 deoarece in ast- la tensiune joasa pot ti , in general, de
de energi e termica in elementul de fel de incaperi se dore$te, in general. o doua tipuri : cu izola\ie minerala $i cu
construc\ii in care este inglobat. pardosea la calda. izolati e din elastomeri.
lucru important in cazul in care se in cazul incaperilor umede . cu surse Cablurile armate din cupru cu izola\i e
utilizeaza pentru tarifarea energi ei de apa (bucatarii. bai, gru puri sanitare minerala sunt alcatuite dintr-un con-
electrice contoarele cu dub lu tarif. etc.), nu intreaga suprafa\a a acestora duc tor incalzitor din cupru. Exi sta ca-
Dezavantajele sistemelor de incalzire este disponibila pentru montarea ca- bluri $i cu con duc tor dintr-un alia j de
elec trica integrate in elemente de con- b lurilor incalzitoare datorita existen\ei aluminiu den um it .,Kumanal ". Conduc-
struc tii sunt: conductelor de alimentare cu apa sau torul este imbracat intr-un izolator
• costul ridica t al energiei elec tric e; de sc urgere. in aceste condi\ii se are in dintr-un material pe baza de magneziu
• necesitatea ex isten\ei unei bune vedere numai suprafa\a Jibera. protejat de o armatura metalica din Cu
izolari termi ce a elementelor de con- in incaperile c u geamuri $i U$i mari $i o manta exterioara di n PVC sau din
struc\ii, in special. a anvelopei. pentru (spre ex terior) se recomanda realizarea polietil ena de densitate mare. (fi g.
a men\ine flu xul termic transmis catre unor zone p erimetrale de incalzire prin 4.7. 19a). Puterea instalata lineara a
exterior in limite admisib ile mult infe- pardoseala in care puterea instalata acestor cab luri nu depa$e$te 33 W/ m.
ri oare valorilor considerate normale poate ajunge pana la 200 W/ m 2. Aceste cabluri sunt robuste $i se pot
pentru incalzirea clasica. in cazul incalzirii prin pardoseala c u prefabrica in elemente incalzitoare sub
Masurile de izolare termi ca trebuie acumulare. cabluri le incalzitoare se forma de grila (retea) (fi g. 4.7.20).
luate $i in cazul pardose lilor asezate monteaza intr-un strat gros de beton Cab lurile cu izola\ie din elastomeri
direct pe pama nt sa u al unui p lafon ca- (de minimum 10 cm); acesta acumu lea- sunt alca tuite dintr-un conductor care
tre terasa sau pod. za caldura pe care 0 produc cablurile in are rezistivitatea constan ta (la cu pru
in cazu l siste melor de in calzire inglo- perioada de tarif redus (de regula noap- rezisten\a variaza cu temperatura). im -
bate in p lansee din beton. la cladiri le tea) $i o cedeaza in timpul zilei $i seara . bracat intr-un izolant din elastom eri, o
etajate, rezulta o incalzire combinata Puterea maxima instalata este de armatura din textura metalica (otel sau
prin plafon $i pardosea la. Pentru o pla- 175 W/ m2. cupru) $i o manta exterioara din polie-
ta echitabila a energiei elec tri ce. tr ebu- Daca p uterea in stalata este insufi - til ena de inalta densitate (fig. 4.7.19b).
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Performantele acestor cab luri sunt sea la produse de firma RED-RING Acest sistem se utilizeaza la c ladirile
acelea$i cu cele ale cabl urilor armat e Austria. etajate unifamiliale sau la c ladiri tertiare.
cu izola\ie minerala. in condi\ii le in care se dore$l e o limi -
• Cab lurile din alum iniu sunt alcatuite 4.7.5.1.3 Montarea cablurilor tare a flu xului termi c inferior , cablul se
dintr-un cond uc tor unifiliar din .,Kuma- de i ncalzire electrica mon teaza intr-o dala fl otanta, izolata
nal" invelit inlr-o manta de protec tie prin pardosea la termi c de placa de rezistenta.
din PVC (fig. 4.7.19 c) impotriva agre- Cablurile incalzitoare se monteaza, Operatiile de montare a cablurilor in
siuni lor exteri oare. Acestea su nt cab luri de regula, fie in $apa de ega lizare ce pardoseala sun!, in general, cele des-
utiliza te la tensiune redusa (48 V) si se toarna peste placa din beton arm at, crise la sistemele de incalzire cu pano-
necesita pentru alimentare un transfor- ca strat suport pentru pardoseala de uri radiante de pardoseala prevazute cu
rnator (220/48 V c.a) uzura, fie direct pe arm atura placii de tuburi flexibile (§ 4.5)
in tabelele 4.l.5; 4.7.6 $i 4.7.7 sunt rezistenta a plan$eului. Modul de instalare a senzori lor de
cuprin se carac teri sticile tehnice ale ca- in aceste cazuri plan$eul este folosit pardoseala , a termosta telor de reglare
b lurilor ., D EVIFLEX" produse de firma atat pentru incalzirea prin pardoseala precum $i modul de legare electrica
.,DEVI" din Danemarca. cat $i pentru incalzirea prin plafon . sunt prezentate in figura 4.7.23 .
De asemenea, se utilizeaza si cab luri
incalzitoare la care protec\ia exterioara
este real izata .c u tab la din otel galvani -
za ta in forma Q, numita lira de incadra-
re (fig. 4.7.2 1).
Avantaju l acestei protec \ii consta in
faptul ca pe langa o suprafa\a mai
mare de schimb de ca ldura rezolva si
problema supraincalzirii accidentale.
Astfel d e cab luri sun! fabrica te de
firma DELEAGE - Fran\a.
Cablurile incalzi toare se livreaza sub a b c
mai multe form e: in colaci; pe tamburi
de cab lu, sub forma de elemente incal-
Fig . 4.7.19. Cabluri i ncalzitoare:
zitoare prefabrica te tip grila, pe plasa
a - cabluri armate din cupru cu izolatie minerala;
textila sau m etali ca sau pe suport din
- manta din PVC ; 2 - armatura (Cu); 3 - izolatie minerala;
panza (sa ltele) (fi g. 4.7 .22).
4 - conductor Cu (sau Kum anal);
Cand cabluri le sun! livrate sub forma
b - cabluri armate din cupru cu izolatie din elastomeri;
de elemente izolatoare prefabrica te
1 - manta exterioara din pol ietilena de inalta densitate;
(benzi, f3$ii , saltele) di stan\ele dintre
2 - armatura din textura metalica; 3 - conductor ; 4 - izolator din elastomeri;
buclele serpentinei sun! de: 100, 125,
c - cab/uri din aluminiu;
150, 175 si 200 mm .
1 - manta exterioara din PVC ; 2 - conductor din Al (sau Kumanal).
in tabelul 4.7 .8. sunt date caracteris-
tic ile tehnice p entru saltelele de cab luri
pentru incalzirea electrica prin pardo- T abelul 4.7.5. Caracteristicile tehn ice ale cablurilor i ncalzitoare DEVI FLEX D
TIP 10 de 10 W/m , produse de firm a DEVIHEAT - Danemarca

Cabluri de ti p 10 (10 WI m)

Putcre instal at a [WJ L un gimc [m ]

Tensiune T cnsi une Ten siu nc
220 v 230 v 240 v
85 100 100 10
Fig. 4.7.20. Cabluri i nca lzitoare 185 200 220 20
sub form a d e grila.
265 300 315 30
355 400 425 40
460
530 !
500
600
I 550
630
-1 50
60
I
I
635 700 755 70
• 7'25 I 800 I 860
i
I
I
80
- 1
l I i
I
845 900 1000 90
Fig. 4.7.21. Cabluri i ncalzitoare i I
I
c u lira d e i ncad ra re: 905 1000 I 080 100
1 - conductor incalzitor dintr-un aliaj i i!
I
~--
de Ni , Cr $i Cu; 2 - izola\ie din polie ti - I 11 5 1200 I 325 I
120
--- --
1-
..
lena reticulara; 3 - impletitura cu fire
din oj~ I galvanizat; 4 - lira de incad~~e , I 290 1400 I 535 II 140
I
 Capitolul 4: Sisteme de 'i nc alzire I. lnstala~ii de 'incalzire
r
I
i
4.7.5.1 .4 Reglarea sistemelor Pentru sistemele de inc<'ilzire directa : care s-a recurs la solutia de incalLire
1
de i ncalzire electrica se fo losesc term ostate specializa te prin pard oseala (ca solu.ti e generala de
prin pardoseala pentru reglarea temperaturii din incape- ' incalzire sa u din moti ve de imbunata-
Se face diferi t p entru sistemele cu re $i comanda sistemului de incalzire. \ire a confortulu i).
incalzire directa !?i ce le cu ac um ulare. Exista mai mu lte tipuri de term ostate Principalele tipuri de termostate care
in general firm ele care pro duc cablu - care se utilizeaza in cazul incalzirii di - se utili zeaza in incalzirea directa sunt:
rile izolatoare livreaza $i aparatele de recte, alegerea lor fiind in func \ie de • Cu senzor de camera (inclus in
reglare aferente. destina\ia incaperii $i de scopul pentru corpul termostatului).
Aceasta se utilizeaza in cazul in care
Tabelul 4_7.6 _ Caracteristicile teh ni ce ale cablurilor incalzitoare DEVIFLEX incalzirea prin pardoseala constitu ie
TIP 15 de 15 W/ m , produse de firma DEVIHEAT - Danemarca solu\ia generala de incalzire. Term osta-
tele pentru incalzirea prin pard oseala
Cabluri D tip 15 (15 WI m )
cu senzor de camera se fabrica in mai
Putere insta la ta fW] multe vari ante pentru montare: ingro -
Lun gimc [m] pata (sub tencuiala); aparenta; pe $ina

. .-
T ensiune T ensiunc T cnsiunc 0n interioru l unei cutii).
220 v 230 v 240 v • Cu senzor de pardosea la.
11 0 120 130 8
·- -;~--~~~---:-

II
235 255 275 16
330 ! 360 395 24 .. _...

.,
- -- ~ ' . ..
~

445 I 485 530 32

575 630 685 40
~····.·.·.·
I -
-~
-.~::-:
.. ·~-
667 I 740 805 47 .: ~ · : - · .,: _ :~ -~ ' :.-r
I
I ·- ~~ /I"-~~~~

t
795 865 945 56 : : .-..
!

I-
I 040 I 135 I 235 73 - ~~.- ~
I 255 l 370 I 1 490 89 ~'%~~
...
I I
I 600 I 745 ! I 900 I 113
I 815
I I
1 935- -j 2 160 i 127
2 025 2 215 2 4 10 i 143
I I
Fig . 4_7_22_Cabluri i ncalzitoare
Tabelul 4_7_7_Caracteristicile tehnice ale cablurilor incalzitoare DEVI FLEX D pe s uport din panza (saltele):
TIP 18 de 18 W/m , produ se de firm a DEVIHEAT - Danemarc a - cablu electric; 2 - plasa texti la.

Ca b luri D ti p 18 (18 W /m)

P ut erc instala ta [W]
Lun gi me [m]
T cnsiun c Tensiu nc Tcnsiune
220 v I 230 v 240 \'

>--·
125
l 135
--
145 I 7
250
I 270
-"--r--
295
I- - 15
-- --
360 , - 39:1 430 22
490 ! 535 585 29
--
625 680 740 37
I -·-
i ·-
725 ·1 790 860 44 Fig. 4.7.23. Montarea senzorului
I de pardo seala $i realizarea
I
855 I
<J 35 I 015 52 legaturilor electrice :
'
1'
-- - p laca din beton; 2 - folie PVC
I 11 5 I 220 I I 325 68 0,2 mm ; 3 - izolatie termica
I I
·-
I
i 40 ... 60 mm; 4 - $apa de 60 mm ;
1360 I I 485 I 620 82
I
- I i 5 - stra t de uzura; 6 - senzor de
' ! 2 045 ! pardosea la; 7 - banda izolatoare;
I 720 I I 880 I
I 105
I I 8 - conductor (cablu de legatura);
--t--
2 100 I 2 295 I 2 500 138 9 - tub de protectie al conduc toru lui
- - - - - - - ----·
I
I ! (din Cu 16 mm); 10 - doza de
2 540 i
'I 2 775 !! 3 015 i 155 legatura 100x 100 mm.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Aceas ta se utilizeaza atunci cand in - electrica prin pardoseala direct; in toate cazurile la stabi lirea puterii
calzirea elec tri ca prin pardosea la a fost c = 1,2 pentru sistemul de incalzire in stalate pe unitatea de suprafa\a Ps,
prevazuta p entru imbunata\ir ea confor- electri ca prin pardoseala c u ac umu - trebuie sa se \ina seama de recornan-
tului $i nu ca solutie generala de inca l- lare. darile producatorilor de pardoseli (gre-
zire $i in spa\ii in care se dore$le o • se determ ina suparafa\a utila a sie, parchet, marmura, linoleum etc.) in
temperatur a sensibil cresc uta a pardo- pardoselii: ceea ce priveste temperatura maxima
selii (in bai, ho luri de intrare. grupuri pe care pardoseala $i substan\ele utili-
sanitare). (4.7 .2) zate la montarea acesteia (adezivi) o
Pentru sistemele de incalzire cu acu- pot suporta.
mulare se utilizeaza bucle de reglare unde: in cazu l incalzirii electrice prin pardo-
care cons tau din doua tipuri de termo- - S este suprafa\a totala a pardoselii sea la cu acumulare, instala\ia func\io -
state care lucreaza impreuna: [m2]; neaza in timpul perioadei de tarif redu s
• un term ostat care are un senzor de - s, - suprafe\ele ocupate de diferite si ac umuleaza toata cantitatea de cal-
exteri or ce constitui e unitatea principala obiecte a$ezate pe pardoseala, de dura necesara pe parcursul unei zile
(,,master"); prin intermediul senzorului exemplu: cada de baie, conductele de intregi astfel incat puterea instalata to-
de exterior acesta masoara, in mod apa si canalizare din bai si buca tarii , tala este data de rela\ia:
constant, temperatura exterioara. dulapurile in perete din dormitoare etc
p = c Oh T1
• un termostat care are un senzor de [m2]; [W] (4.7.4)
pardosea la ce consti tuie unitatea se- • se ca lculeaza puterea electrica uni- ' Ta
1
cundara (.. slave"}, conectata la ,,mas- tara necesara in care :
ter" $i capabila sa masoare cantitatea - Ta este perioada de acumulare
p = P,
de caldura remanenta in pardoseala; s Su [W/ m 2 ] (4 .7.3) (8 ... 10 h);
masterul este astfel proiectat incat este - Tt - perioada totala de func\i onare
capabil sa calculeze (pe baza tempera- unde valori le recomandate $i valorile dintr-o zi (24 h).
turii exterioare, a cantita\ii de caldura maxime admise ale Jui P s pentru diferi- • se alege tipul de cablu de incalzire
remanenta in pardoseala cat $i a pe- te tipuri de incaperi sunt prezentate in \inandu-se seama de recomandari-
rioadei de tarif redus al energiei electri- tabelul 4.7 .9. le producatorilor de cabluri, iar in
ce) cat limp (din perioada de tarif re- Pentru incalzirea directa la pardoseli 1 lipsa acestora se respecta reco-
dus) trebuie sa se alimenteze sistemul , din beton P s max are valori cuprinse mandarile din tabelul 4.7 .10.
cu energi e electrica pentru a se ob\ine intre 60 $i 100 W/m 2, iar la pardoselile • se calculeaza distan\a ,,d" dintre
un rezu ltat optim. Exista rnai multe ti- din lemn P smax = 80 W/ m2. doua bucle consecu tive formate de
podimensiuni pentru astfel de aparate, Pentru incalzirea cu acumulare la cablul montat in pardoseala sub
in func\ie de producatori sau. pentru pardoseli din beton P s max = 175 W/ m2. forma de serpentina cu una din
acela$i producator, in func\ie de mari- ' ~-----------------------------~
m ea $i destin a\ia cladirii sau a incaperii Tabelul 4.7.8. Caracteristicile tehnice pentru saltelele de cabluri tip MHS
in care se monteaza. Astfel exista uni- produse de firma RED-RING-Austria
ta\i principale la care se pot conecta
una sau mai multe unita\i secundare, Latimea Putcre Rezisti- T . Lun- Puterea
putand controla sistemul de incalzire Putere . ens1- Intensi
x insta- v1tatea- gimea insta-
intr-un numar mare de spatii $i incaperi unitara litatea unca cahlului ta tea
lungimca lata lat.a
diferit e. Exista unita\i secundare care,
conectate la o unitate principala, pot [m x m] [W/m2) [W] (QJm] (VJ [m] (W/m] [A]
I
I
(fiecare) controla mai multe camere sau 0 ,75 x 2.00 141 168 18,00 220 16 I 10,5 0,76
suprafe\e diferite in acela$i timp . Pentru
o singura incapere exista masteruri ca- 0,75 x 3.00 144 288 8,00 220 21 13,7 i l,30
re au unitatea secundara inglobata.
0,75 x 4 ,00 142 420 4,00 220 29 14,9 1,8 9
4.7 .5.1.5 Dimensionarea instala!iilor
0 ,75 x 5,00 150 560 2 ,04 220 42 13,4 2,56
de incalzire electrica I
I
prin pardoseala 0,75 x 6,00 139 630 2,04 220 I 38 16.6 2,86
Pentru ca lculul de dimensionare a in-
stala\iilor de incalzire electri ca este ne- 0,75 x 8,00 144 864 l.00 220 56 15,4 3,93
c esar sa se cunoasca sistemul de in- I

calzire prin pardoseala adoptat (direct 0,75 x 10,00 142 I 06-+ 0,65 220 70 15,2 4.84
I
sau cu acumulare). 0,75 x 12.00 152 I 372 0 ,36 220 98 14 .0 6,24
Calculul cuprinde urmatoarele etape : I
• necesarul de caldura pentru incal-
zire Oh [W] ; se determina dupa
I .00 x 2,00 137 275 8,00 22 12.5 ! 1.25
l
STAS 1907 1,00 x 3,00
I 139 420 i 4 .oo I 220 \ 29 14 ,9 I 1.89
• puterea instalata totala (a cab lurilor
inca lzitoare) este data de relati a:
1,00 x 4.00 i 144 I 580 i 2,04 \ 220 l 41 ! 14 ,0
i I 2.62
P, = c 0 h (W]
unde:
(4.7 .1) 1,00 x 5.00 I 1-+3 i 720 : 1,30 I 220 l 52 I
: 13,8 l 3.25
I 8so ~-0-+_2_2_0_~1 ----+----+--~
1 14 .9 I 3.86
I
1,00 x 6,00 57
i
I
- c este coeficientul de siguranta care
-- 141 I I
tine sea ma ca sistemul de incalzire prin
I
pardosea la trebuie sa reacti oneze ra-
-
I .00 x 8,00
- ~[_1_1~_0_.6_5-+j-2_2_0~!--____,~--'-----1
65
! 17.6 ! 5.2 1
I 14 3 I I 430
I
pid la tem peraturi joase: 15,2 I 6 ,50
I .00 x 10.00 0 .36 i 220 i 9-+ I
c = 1,3 pentru sistemul de incalzire
I
i
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstala~ii de lncalzire

rela\iile, - c este caldura masica a $apei de Exemplul de calcul 1

P, beton [J/kg Kj; Se cere sa se incalzeasca electric o
d = - 100 [cm ] (4.7 .5) - p - densitatea materialului $3pei incapere avand suprafata totala a
Ps [kg/m 3]; pardoselii S = 25 m 2 (din care suprafa-
sau - 8 - grosimea sapei de beton [m] . ta u tila Su = 20 m 2 }, temperatura
Su
d = - 100 [cm] (4.7.6) Tabelul 4.7.9. Alegerea tipului cablurilor incalzitoare
L in functie de destinatia incaperii
unde L este lungimea totala a cablu lui. Puter c instalata
Cablu
In tabelul 4.7.11 sunt date distantele d . unitara [WI ml]
inca p cr ca Tip scnzor
p entru diferite puteri instalate pe unitatea Put ere Put ere D tip 15
D tip IO
de suprafata pentru cabluri izolatoare cu normal a m axima D tip 18
P, = 15 W/m, respectiv P; = 10 W/ m .
• se verifica temperatura pardose lii Sa l a de baic \ 100 ... 150 200 x x P:.irdose:.ila
81 $i temperatura in planul cablului
incalzitor 82 astfel incat sa nu se
Camera de zi 80 ... 100 I 150 x x Camera

depa$easca urmatoare le valori: H of de intrare I 70 ... 120 200 x x Pardoseala

81 ::; 28 °C (pentru incaperi obi$nuite)
Grup sanitar
81 ::; 30 °C (pentru incaperi de trecere)
(WC)
70 ... 100 200 x x Pardoseal a
iar
82::; 50 °C
Aceste temperaturi variaza pe par-
Donni tor 60 ... 100 100 x x Camera

cursul unui cic lu (24 h) in regim nesta- Yestibul, coridor SO ... J 00 200 x x i Camera
tionar datorita regimului de incalzire -
racire al transferului termic . Camera copi ilor 70 ... I00 100 x x Camera
.
i
Temperaturile 02 $i 81 se calculeaza
cu re la!ii le:
Piv nit a 50 .. . JOO I 200 x x Pardoseal a
82 = 8~ + (80 - 8~)·e Tf l [ 0 CJ (4 .7.7) Spiil atorie 70 ... 150 200 x x Pardoscal a
I 1--- - - - - - - + - -- - - + - - - - - --+-- - - - + - - - - - t - - - - -- - - -I
! Pardoscala de
60 ... 80 x
80 Comhinat
[OC] (4 .7.8) ' lemn pc traverse
Pardoscal a Combinat I
in care:
subtire
100 ... 120 150 x pardoseal a
- 8~ es te temperatura pardoselii rea -
i
li zata in planul cab lului incalzi tor dupa ' Birou 60 ... 100 200
I x x Camera
un timp de func\i onare infinit [°C);
- ea - temperatura fetei interioare a M agazin 60 ... 100 200 x x Camera
pardoselii [°C) (egala c u temp era tura I
aerului din spatiul de sub incaperea
Ateli er I 80 ... 100 200
i x x Camer?'1

·· con siderata); Garaj 100 . . .200 200 x x Pardoseala

- 8R - temperatura medie interioara a
aeru lui din incapere [0C] conform STAS Bi se1ica 100 ... 200 200
1C:.imer3. I pardo-
1907;
- T - constanta de tip a pardoselii [h) ;
- Ta - timpul d e functio nare al ins ta-
la\iei de incalzire [h);
Sal
. a de . "
_g_1_n_
r n_a__s_11_c_
50 ... 80 -
a _ _,_______,__ _ _~·I--=--
x +---;
x
sea la

_ - - + - - - - ---1
- a - coeficientul d e tran smisie a ca l- Sera 50 ... lOO 100 \ 1 -
duri i prin convec\ie $i ra dia ti e 1-------+----~<-----~ ,-----~-+-----~1------·-
[W/ m 2 K]; Dcpozit. dmaral 60 ... 100 j 200 iX X I Camera
- k 1 - coeficien tul de transmisie a x
caldurii intre suprafata planului cablu lui
Ind lzirc de baziq 40 ... 60
! x Parclosea J:1

incalzitor (monta t ingropat in pardosea-

la ) $i incapere. · Tabelul 4.7.10. Tipurile de cabluri lncalzitoare recomandate
Te mperatura fJ., se calculeaza c u re- In funcfie de tipul p ardoselii ~i si stemul de lncalzire utilizat
latia: Putcr ea instalata linca r a
Tipul p ardoselii
8 = PS+ k, . 8R + k.,( Bo a cablului P; [WI m ]
(oCJ (4.7 .9)
~ kl+ k 2
in ca lzire direc ta
in care k 2 este coe fi c ientu l de transmi - I
- pardose ala din beton I $ 18
s ie a caldurii prin p ard osea la d e la su- i
praf a ta planului cablului incalzitor spre I
- pardosea la din lemn I $ 10
partea inferioara a acesteia [W/ m 2· K] . .. -
Constanta de l imp a pardose lii T se - parclosc:.ilii renov:.ita (de mid gros ime) I .,:; 10
ca lc uleaza cu rela\ia: I
T = c p i5 incalzirc cu ac umul:.ire !
k1+k2 [h] (4 .l. 10)
- p a rd osca l ~1 din beton I
I 15 . .33
in care: i (cab luri cu 2 cunductoare)
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

int eri oara t, = 20 °C $i pierd eril e de p erimetrala [W):

~ 15 .
c3 1dura Oh 1500 W. Stru c tur a d = - 100 = - 100 = 857 crn - P szp - puterea elec trica maxi ma
PS 175 '
pardoselii este cea indica ta in fi gura pentru zona perimetrala recomandata
4.7.24 Se observa ca distan\a d corespunde este de 200 W/m2_
Rezolvare valorii recomandate din tabelul 4 .7. 12. Pentru calc ulul puterii elec tri ce din
Se adopta solutia de incalzire elec tri - Lungimea totala a cablului de incal - zona perimetrala se aplica relati a 4.7.4,
ca prin p ardo sea la c u acumulare. Pe- zire se ca lculeaza c u rela\ia 4.7 .6: in care: Q = JOh = 285 W; T1 = 24 h;
ri oada de ac umulare este cuprin sa Ta = 10 h si c = 1,2.
intre orele 22 ... 6 si 13 ... 15 (Ta= 10 h). L=
s
_:_u · 100 = -
20
100 =o 234 m (4 .7. 11) rezulta: P,zp = (1,2-285-24)/10 = 820 W
Se calc ul eaza puterea instalata cu d 8,75 iar suprafata zonei perim etrale:
rela ti a 4 . 7 A: Diferenta neacop erita !JP; corespun -
S = pizp = 820 = 41 rr?-
c O"- T' 1,2 -1500 -24 de unui necesar de caldura care se zp '
P szp 200
P, = 4320 w poate calcula cu relati a:
Ta 10 Utilizand tot un cablu incalzitor c u
iar puterea termi ca unitara conform re- .10h = .1PJa= 82 0 10 =285 W (4 .7. 12) doua conductoare de 15 W/m, se cal -
c T, 1,224 c uleaza distanta dintre buclele cablului
lat iei 4.7.3 .
Pierderile de caldura .10h se pot cu rela\ia 4.7.5:
P = .Ei_ = 4320 = 2 16 w/rrr- acoperi fie printr- un sistem de incalzire p 15
s Su 20 d =_L = - 100 = 75 c m
electrica directa fie prin instalarea unei zp P 200 '
5
intrucat puterea termi ca unitara ma- zone perimetrale de incalzire cu acu -
xima admisa P smax este de 175 W/m 2 mulare (in fa\a ferestrelor). valoare ce corespunde recomandarilor
rezulta puterea instalata in pardoseala: Daca se utilizeaza incalzirea electrica din tab elul 4.7. 11.
P1p = P srnax · Su = 175 · 20 = 3500 W directa (de exemplu, radiatoare electri- Lungimea cablului necesar pentru in-
Rezulta ca este necesara $i o sursa ce) atunci: calzirea p erimetrala conform rela\iei
suplimentara care sa acopere diferenta P; = c · .10h = 1,2 · 285 = 342 W 4 .7. 11 este:
L = u 100 = ~ 100 =o 55 m
.1P; = P, - P;p = 4320 - 3500 = 820 W Se alege un radiator de 500 W. 5
Pentru asigurarea puterii instalate in Daca se recurge la incalzirea electri- d 7.5
pardoseala se alege din tabelul 4.7 . 11 ca pe zona perimetrala (fig. 4.7. 25) Calcu lul se continua cu determinarea
un cablu incalzitor cu doua conductoare atunci suprafa\a zonei perimetrale este: valorilor temperaturilor 81 $i 82 aplicand
cu puterea liniara instalata de 15 W/m . rela\iile 4.7 .7 $i 4.7.8.
Se calculeaza distanta d cu rela\ia
szp = pp i;:p (4.7.13) Se calculeaza mai intai termenii care
szp
4.7.5. intra in componenta celor doua rela\ii :
unde: - coeficientul de transmisie a caldurii
- P ;zp este puterea electrica din zona k1 intre suprafata planului cablului in-
calzitor $i incapere (fig. 4.7.24)
Tabelul 4.7.11. Distantele ,,d" recomandate pentru cablurile de 10 ?i 15 W/m k = -- 1_ _
In functie de puterea instalata pe unitatea de suprafata 11(5(5'
- + ..::1+.:::Z.
Distanta ,,d" [cm) a ?., A;,
Putere unitara
[WI m2) Cabluri cu 10 WI m Cabluri cu 15 W I m 1 0 ~6
0 06 = 5' 2 W/rrr K
- - + - ' - + - '-
so 20 30 11,6 0,93 1,93
' - coeficientul de tran smisie a caldurii
75 13 20 k z intre suprafata planului cablului ln-
100 IO 15 calzitor $i pamant (fig. 4 .7.24)
1
125 8 II 12
150 6,8
I 10
175 5.7 8,5
200 5 7,5
I
= 11 ,6 W/ m 2K 91

:
H:
/
,.Q.

'i
'i
,•
4
Fig. 4.7.25. lncatzirea etectrica cu
/e 0 =+S°C cabluri incalzitoare montate in
pardoseala cu mic?orarea distantei
Fig . 4.7.24. Structura pardoselii din exemplul de calcul 1:
,,d" intre buclele cablului in zona din
1 - m ozaic; 2 - beton: 3 - izola ti e termi ca; 4 - be ton armat; 5 - cablu electri c fata ferestrei (zona perimetrala).
8 - grosimea s tra turil or; A. - conductivita tea termic a.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

- temperatura pard oselii dupa un limp alcii tuit a dintr -o plasa din fibre de (fig. 4.7.28).
de fun c\ionare infinit 8~,. se determ ina stic la gresate cu un am estec de polite- Aparatele elec trice c u dubla alimen-
c u relatia 4.7 .9. trafluoretilen $i carb on , izolata electric tare sunt alcatuite din doua grupuri de
cu o invelitoare din poliester. rezisten\e diferite:
8 = Ps + k,- 8n + kz. 80 =
Aplicarea toliilor inca lzitoare pe pla- • o parte a rezistentelor este racor -
~ k1 + k2
fon se face prin fixarea pe extradosul data la tabloul electri c al loc uin\ei (indi-
175 + 5,2 20 + 1,1 5 placii inainte de fini sarea plafonului (fig. vidual).
45 °C
5,2 + 1, 1 4.7.27 a, b, c, d) sau prin aplicarea pe • cealalta parte a rezisten\elor este
in care s-a considerat P s = P sm = 175 suprafa\a plafonului existent (fig. 4.7.27 e). racordata la tabloul electric comun al
W/ m 2 ; 8n = t; = 20 °C $i 80 = 5 °C. bloc ului.
- c onstanta d e timp a pard oselii se 4.7.5.3 incalzirea electrica prin perefi Reparti\iile de putere la nivelul fieca -
d etermina cu rela\ia 4.7 . 10 Solutia de incalzire electrica se reali- rui aparat sunt, in general , urmatoarele:
zeaza prin inglobarea in ten cuiala pere- • 1/2 individual si 1/2 colectiv;
T = c p i5 = 0,23 2200 0,09 = 7 23 h
tilor a unor suprafete incalzitoare din • 1/ 3 individual $i 2/3 col ectiv.
k,+k2 5,2 + 1,1 .
tesaturi textile imbibate cu grafit sau Energia electrica consumata pentru
in care s-a con siderat: prin aplicarea pe tencuiala a unor tape- incalzire este, in aceasta situa\ie, con -
o
c = 0,23 Wh/kg ·K; = 82 = 0,09 m ; te incalzitoare. tori zata $i facturata in mod distinct:
p = 2 200 kg/ m3. Alimentarea cu energie electrica se • pentru consumul individual pe con -
• se calculeaza temperatura 82 in face prin intermediul unor transforma- torul propriu al fiecarei locuin\e;
planul cablului incalzitor cu rela\ia: toare electrice 220/24 V c.a. • pentru con sumul colectiv pe con -
02 = 8~ + (So - 9~) · e -Ta/T = in cazul incalzirii electrice prin pere\ii torul tabloului cornun .
= 45 + (5-4 5)·e-sn.z3 = 31,9 < 50 °C exteriori aC€$lia trebuie sa dispuna de Sistemul ,,bijonc\iune" permite, intr-
in care s-a con siderat Ta = 8 h (luan- o izolatie termica mult mai mare decat un imobil col ectiv, conform modului de
du-se in calcul numai orele de funqio- . in cazu l altar sisteme de incalzire, ceea reglare ales, sa existe o incalzire de
nare din timpul nop\ii intre 2200 $i 6 00). ce face ca sistemul sa fie rar utilizat baza permanenta (de garda) realizata
• se calculeaza temperatura 81 a p ar- datorita costurilor prea ridicate. de instala\ia electrica colectiva .
doselii cu rela\ia 4.7.8.
4.7.6. incalzirea electrica
81 = (1 - ;} 8n+~ 8~= ,,bijonctiune"

52 52 4. 7.6. 1 Descrierea sistemului

= (1 - · ) ·20+ · 319 = de incalzire
11,6 11,6 '
incalzirea bijonctiune este un proce-
= 25,3 °C <28 °C deu de incalzire electrica directa desti - i
in care s-a con siderat 8R = t; = 20 °C. nat numai locuin\elor colective (blocuri).
Rezulta ca valoril e temperaturilor se Acest sistem se compune din apara-
inscriu in limitele impuse. te electrice de incalzire cu dubla ali-
mentare montate in fiecare incapere $i Fig _ 4.7.26. Folie incalzitoare
4.7.5.2 incalzirea e/ectrica prin plafon din doua circuite electrice de racordare tip THERMIT AS - RADIASOL.
Se utilizeaza in combina\ie c u incal-
zirea prin pardoseala in cazul cla dirilor
etajate la care un singur b enefici ar su-
porta ch eltuielile pentru plata energiei
electrice .
in aceasta situa\ie lipseste stratul de
izola\i e amplasat sub cablurile inca lzi-
toare montate in placile din beton (sau
in $apa acestora) dintre etaje ceea ce a b
face ca flu xul termi c emis de acestea
sa se reparti zeze ata t ca tre zona supe-
ri oara ca t $i ca tre cea inferi oara, in ra-
port c u rezisten\elc termi ce aferente.
Plafonul devine element de incalzire,
iar temperatura la suprafa\a acestuia nu
trebuie sa dep8$easca 35 .. .40 °C la 0
inal\ime de 2,5 m (din motive fiziologice). c
Se utilizeaza , de asemenea, si incalzi-
rea prin plafon cu fo lii incalzitoare. Folii- Fig. 4.7.27. Montarea foliilor incalzitoare
le inca lzi toare sunt a lca tuite dintr -o ban- pe plafon :
da metalica rea liza ta dintr-un alia j de 2 a - p e grinzile p lafonului: b - intre
plumb $i staniu , fuzibil la circa 180 °C, grinzile aparente; c pe plafon cu
dispusa intre fo lii compozite din p olie- schelet metalic; d - pe plafon cu
steri sau polietilena. Acestea se prod uc mon tare aparenta; e - pe p lafon existent;
4
c u la\imi variabi le intre 30 $i 120 cm $i 1 - folie incalzi toare; 2 - izo latie; 3 - grin -
e da; 4 - p laca ipsos; s - sipca; 6 - planse u;
c u puteri unitare c uprinse intre 100 si
200 W/m 2 . 7 - fini sa j; 8 - sche let metalic; 9 - adeziv;
Fo lia TH ERMITAS fabrica ta de firma 10 - dala plina; 11 - dala prefabricata .
RAD IASOL din Franta (fig. 4.7 .26) este
 I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Oiferenta de necesar de cal dura pen-
tru atin gerea temperaturii interioare de
contort se ob\ine prin interm ediul insta-
la\i ei electri ce individuale.
ln scopul reducerii cos turil or de ex-
p loa tare ale acestui sistem de incalzire
este indicat sa se efectueze o intreru-
pere a circuitu lui colectiv de incalzire in
orele de tarif maxim (varf) .
4.7.6.2 Aparate $i materiale
Aparatele electrice utiliza te pentru in-
ca lzirea ,, bijonctiune" sunt asemanatoa-
re c u cele utiliza te la incalzirea electri -
ca direc ta, singura deosebire constand
in fap tul ca sunt compuse din doua
grupuri de r ezisten\e, cu doua racorduri
electri ce di stincte. Pentru al imentarea
c u energie electrica a acestor aparate
se rea lizeaza doua c irc uite electrice
d istincte. Acestea se proiecteaza si se
executa c u respectarea tuturor nor-
melor si prescrip\iilor in vigoare pentru
instala\iile electrice , 'in general.
Este indicat ca circuitele electri ce sa
fie realiza te din conductoare sau ca-
bluri din Cu , sectiunil e calculandu-se in
fun c tie de puterile instalate ale apara-
telor de incalzire (rezisten\e) pe care le
alimenteaza.
le aparatelor de incalzire se leaga la
pamant prin interm ediul celui de-al trei-
lea conduc tor al cablului sau prin pre -
vederea unui conduc tor suplimentar;
Aparatele rn o ntate in spa tii umede
(ba i, bucatarii , grupuri sanitare) se
leaga suplimentar la instala\i a de impa-
mantare.
• acolo unde este posibil se reco-
manda ca pentru protecti a electrocu ta-
rilor prin contact direct sa se prevada
d isjunctoare de c urent re zidual;
• aparatele de incalzire se fi xeaza
bine de elementele de co nstru c\ii, ast-
fel 'inca t sa nu se poata mi5ca sau ras-
turna ;
• cu tiile de conexiuni sunt de tip
etan s si distinc te, pentru instal a\ia indi -
viduala de cele pentru instala\ie comu -
na; acestea din urma fiind amplasate in
spatele aparatului de incalzire;
• pentru o buna siguran\a in exploa-
, tare este necesar ca instala\i a sa fi e
dotata cu sisteme de intreru pere totala
a alimentarii aparatelor cu energie
c lectri ca atat pentru cea individuala ca t
si pentru cea colec ti va;
• inainte de punerea in functiune, in -
stalati a electri ca de alirnentare este ve-
rificata de catre furni zorul de energie
electrica sau de o firma spec ializa ta.
4.7.7. lncalzirea electrica mixta
Aces t tip de inca lzire este constituit
din asoc ierea , la nivelul producerii cal-
durii, a unei incalziri de baza cu o in -
calzire de adaos.
incalzirea de baza este asigura ta de
cabluri incalzitoare ingropate in pardo -
seala. Acestea asigura 60- 70 % din
energia necesara incalzirii unei incaperi.
inca lzirea de completare sau de
adaos (30 ... 40 % ) este o incalzire elec-
trica directa care furni zeaza diferen\a
de energi e necesara pentru ob\inerea

4.7.6.3 Ca/cu/ul puterii instalate

Calc ulul puterii electrice to ta le insta-
late necesare pentru incalzirea unei
inc inte (apartament) se face in acelasi
mod ca pe ntru incalzirea electri ca di -
rec ta (§ 4.7 .2).
Pentru stabilirea numarului de apara-
te de 'incalzire necesare se \ine cont de
felul in car e sunt repartiza te grupurile
de rezistente pe cele doua circui te (co-
lec ti v si individual) in func ti e de siste-
mul de incalzire bijonc \iun e) ales.

4.7.6.4 ExecuJie $i exploatare

Executia instalatiilor de alimentare a
apara telor de incalzire se face c u res-
pec tarea tuturor normelor si prescriptii -
lor tehnice in vigoare , din care se pot
sub linia:
• pentru aparatele elec tri ce a caror
putere instalata depase5te 2 kW se
rea lizeaza c ircu ite disti nc te;
• fi ecare aparat electri c este racor dat
la doua circ uite electrice (unu l de la ta-
bloul de apartament si celalalt de la ta-
blo ul comun);
• circ uitele electri ce sunt protejate '
c u dispozitive de protec \i e la suprac u-
rent (de exemp lu , intrerup atoare au to - ... :,.
mate mic i) si se amplaseaza la acelasi ::i:·· -~
nivel c u accesul in locu in\a intr-un loc :~;

inaccesibil uti liza toru lui ;

• dispozit ivele de pro tec \i e la supra-
c urent nu protejeaza decal c ircuitele Fig. 4.7.28. incalzirea electrica ,,bijonctiune". Schema de principiu :
care deser vesc o singura loc uinta ; - termostat; 2 - aparat de incalzire c u dubla alimentare; 3 - izola\ie term ica;
• pentru protec tia im potriva elec tro - 4 - gea m izolant; 5 - cantor de energie elec trica ind ividual; 6 - contor de
cutaril or prin atin gere direc ta, carcase- energie electrica colec tiv .

Capitolul 4: Sisteme de incalzire
temp eraturii de con fort.
Sistemul se aplica, in general . blocu-
rilor de locuinte.
incalzirea de baza este alimentata cu
energie electrica printr-o instalatie elec-
trica comuna $i contorizata cu ajutorul
unui cantor de energie comun . Aceasta
este o incalzire electrica prin pardoseala
cu acumulare $i functioneaza in perioa-
da de tarif redus din timpul noptii (intre
orele 2200 si 500). lner\ia termica a par-
',
doselii permite acumularea in 8 ore de
func\ionare (In perioada de tarif redus) a
unei cantitati de caldura necesara in 24
de ore. incalzirea de adaos este o
incalzire electrica individuala pentru care
se utilizeaza aparate de incalzire directa.
Aceste aparate sunt comandate de
termostate care permit reglarea tempe-
raturii fiecarei incaperi la valoarea dorita.
lnstala\ia electrica de alimentare a aces-
tor aparate este individuala, iar con-
·..
I. lnstala!ii de lncalzire
sumurile sunt inregistrate de contorul
fi ecarui apartament.
Pentru incalzirea de baza (incalzirea e-
lectrica prin pardoseala cu acumulare)
'·I
materialele utilizate, prescrip\iile tehnice !
cat $i calculele de dimensionare sunt cu-
prinse in paragraful 4.7 .5. iar pentru in-
calzirea de adaus (incalzire electrica di-
recta) se consulta paragraful 4.7.2.
 L lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.8. lncalzirea cvu apa
geotermala
4.8.1. Utilizarea apelor
geotermale pentru incalzire
Utilizarea eficien ta a energiei geoter-
male la ali mentarea cu caldura a con-
sumatoril or impune respectarea urma-
toarelor co ndi\ii generale:
- cunoasterea parametril or de ex-
p loatare a sursei pe baza unui studiu
hidrogeologic anterior si garantarea
parametri lor: debit , temperatura , com -
pozitie chimica , in clusiv previziuni asu-
pra evolutiei in timp de ca tre furn izorul
apei geoterm ale;
ca ldura .
t = 50 ... 80 °C
• incalzire si preparare apa calda de
consum, prin asociere cu o cen tra la
termica de varf pentru consumatori
civili, ind ustri ali si sere;
• preparare apa calda de consum
menajer sau tehnologic.
t > 80 °C
• incalzire si preparare apa calda de
consum , prin asociere cu o centrala
termica de varf pentru consumatori
civili, industri ali si sere;
• incalzire si preparare apa calda de
consum, pentru consumatori in dustri ali;
• incalzire in procese tehnologice de
uscare;
ficarii energiei geotermale prin foraj.
Zonele cu zacaminte hi drogeoterma-
le, in expl oa tare si de p erspec tiva, sunt
prezentate in figura 4.8.2.
Temperatura apelor geotermale este
cuprinsa in domeniul 50 ... 120 °C, iar
adancimea de amp lasare a acvi ferelor
este de 1... 3 km.
in tabel ul 4.8. 1 sunt indica te caracte-
ri sti c il e sisteme lor hidrogeo termale
care au sonde in exploatare. numarul
acestora fii nd - la nivelul anului 1996 -
de 70.
Temperatura [°C]
0 50 100 150
I
~

I I
- asigurarea unei bune corelari intre • preparare apa calda de consum I
'
amp lasame ntul sursei (sonda geoter- tehno logic . 500 \ , I

mala) si consumatorii de caldura; \

\1 \ , ,
- utilizarea in masura cat mai mare a 4.8.2. Surse geotermale -- ,'\
energiei te rmice disponibile a sursei \ \ \
1000
geo termale prin: Existen\a energi ei acumu late in I I I\
- rea lizar ea unei rac iri ca t ma i accen- scoarta terestra este pusa in evidenja -- \ \
,'\
tuate a ape i in instala\iile consumatoa- prin cresterea progresiva a temperaturii \ \ \
1500 - \4::_ I\"' [\5--
--~

~f-- ~ \ 2: --f--
re (inseri er ea instala\iilor, fo losirea apa- solului c u adancimea. pe verti cala fie- 'E
ratelor termice perform ante); carui punct. ro
1-l 3 1\ 5;:,
Q)
\
- asigurarea unei durate anuale de Gradientul geotermic Gr reprezinta E ~~

I \ I\ \
·o ~

fun c jionare cat mai ridicate, pr in func- cresterea temperaturii solului cu adan- c \ .\~
1\1'\
\ionarea in reg imu l de baza al consu- cimea, pe unitatea de lungime si se ex-
•Ol
D \ \ ' \
\
ma toru lui si asoc ierea unor consuma- prima in K/ 100 m. Valoarea medie pe <{2500 I

tori avand c urbe de sarcina diferi te.
- asigurarea compatibilita\ii apei geo-
termale c u instala\iile utiliza toare prin
prevederea unor masuri corespunza-
toare (tratarea apei, materi ale adecva-
te, p osibi lita\i pentru interven\ie si in lo-
c uirea componentelor);
- adoptarea urmatoarelor modalitati de
valorificare term ica in func\ie de nivelul
de temperatura al apei geotermale:
t=30 ... 50 °C
• incalzire solari i;
• incalzire si preparare apa calda de
consum c u p ompe de cald ura;
• preparare apa calda de consum
menajer sa u tehno logic cu pompe de
glob a gradientului geotermic este
Gr = 3 K/ 100 m.
Subsolul Romaniei prezinta zone in-
tin se in care gradientul geotermi c este
mai mare decal aceasta valoare, maxi-
mum constatat fiind Gr = 7 K/ 100 m, in
nordul Campiei de Vest.
in fi gura 4.8. 1 este aratata, pe zone
geografice caracteristice, varia\ia tem-
peraturii solului cu adancimea, eviden-
!iindu-se valorile de gradient geotermi c.
in cazul in care o anumita struc tura
geologica (soluri nisipoase , calcare,
gresii fisurate) con\ine apa, aceasta ia
temperatura rocilor in care este depo-
zitata, existand astfel premizele valori -
Fig. 4.8.1. Graficul de varia}ie a
temperaturi i solului cu adancimea:
1. - Zona estica a p latforme i M oesice:
Gt = 2,3 Kl 100 m;
2. - Depresiunea Transilvaniei:
Gt = 3,3 Kl 100 m ;
3. - Depresiunea Getica si Depresiunea
Barladu lui:
Gt = 3,7 Kl 100 m ;
4. - Zona vestica a p latfo rmei Moesice:
=
Gt 4,7 K/ 100 m;
5. - Zona sudica a Depresi unii Panonice :
Gt = 6,0 Kl 100 m;
6. - Zona nordica a Depresiunii Panonice:
Gr = 6,5 Kl 100 m.

T abelul 4.8 .1. Cara cteristicile sistemelor hidrogeotermale care au sonde in exploatare
Adancimca Temperatu ra Debi tu I !\ I incralizatia
Sistcmul Structura
medie a medic a mcdiu pe totala
hid rogeotcr mal geologica
sondei [m] apci [ 0 C] sonda [Ifs] a apei [g/l]

C ri ~ 11 I Neg ru - Some.:~
I Granu lar -
1500 65 10 i 3 ... 11
I nis ip11 ri
- --
Fisur:it - c.::ilcare.
Bor~
II 2800 120 10 8 ... l· I
<lolo1nit e
--- ---- !
Orade a - II- 2800 80 I2 I ... 3
------- --
Granu lar - I
l\l urc~ - Cri ~ ul Ne gnr 1500 65 s 2. .5
- -- - --- -
nis ipuri I · -
Ba11 atuI ck ,·c.:st
-- - -- - !
I
-II- 2000 75
\__ IO
i 3 ... I I
CoLiJ - C"iciul:Jta Fisurat - grc,ii 3000 90 20 I3 ... 15
-- --- I
i Fisurat - calcare,
B11c- urq ti Nord - Ot llpcn i I 3000 65 25 I .2
do lomite
- - - --- - !
- -- - - >------- .
l 11 s ur~\c i - l\ li ha i Bravu
I
Fisurat - c-alca re I IOOO 60 10 2. . -I
I
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

Potentialul energetic al resurselor hi- energetic al resurselor geotennale la a - conven\ional curate;

drogeotermale se exprima prin energia nivelul intregii \ari se estimeaza la pes- b - incrustante, coro sive;
termica con\inuta in apa geotermala te 20.000 T J/an. c - cu gaze combustibile;
produsa la capu l de sonda, conside- d - puternic mineralizate;
rand rac irea acesteia, in instala\iile de 4.8.3. Pozifia instalafiilor termice · e - poluante.
valorificare din aval, pana la 30 °C. in lantul de valorificare complexa in figura 4.8.4 sunt exemplificate di-
Poten\ialul energetic to tal, disponibil a energiei geotermale ver se scheme generale de valorificare
in prezent, al sis temelor hidrogeoter- a apelor geotermale in func\ie de na-
male cuprinse in tabelul 4.8.1 este de 0 sonda de produc\ie apa geoterma- tura apelor , cu indicarea pozi\iei utili -
2000 T J/an. Reparti\ia pe tip uri de la pune in fa\a ,.inginerului de sistem" zatorului in lantul de valorificare. Din
utilizari a poten\ialului energetic actual problema utilizarii cat mai efi ciente a toate schemele rezulta ca utilizarea in
al apelor geotermale este ilustrata de • apei $i a caldurii con\inute de aceasta. instala\iile termi ce (incalzirea cladirilor
figura 4.8.3. Se urmare$te obtinerea unei raciri cat civile $i industriale, prepararea apei
Se remarca ponderea insemnata pe mai accentuate a apei geotermale in calde de consum) se face in prima
care o are incalzirea cladirilor $i prepa- instala\iile termice, precum $i utilizarea tr eapta a lan\ului de inseriere a con-
rarea apei calde de consum. acesteia in scopuri multiple. sumatorilor. Cu excep\ia cazu lui ape-
Prin perfec\ionarea tehnologiilor exis- Pentru valorificarea cat mai completa lor conven\ional curate (a), in toate
tente $i prin includerea zonelor de a apelor geotermale se utilizeaza sche- celelalte cazuri nu se introduce apa
perspectiva , indicate in figura 4.8.2, in me in trepte. in acest scop pot fi avute geotermala in instala\iile de incalzire
circuitul de valorificare, pot en\ialul in vedere urmatoarele domenii de valo- ale utiliza torilor, separarea hidraulica
rificare: dintre circuitele primar $i secundar fa -
I - incalzirea cladirilor, preparare apa candu-se prin schimbatoare de cal-
calda de consum; dura.
A - agricultura: sere, solarii, culturi Reinjec\ia apei geotermale in sol,
de alge, piscicultura; dupa utilizare, se impune din conside-
B - balneologie, agrement; rente de protec\ie a mediului (in cazul
/
G - separare gaze combustibile; apelor poluante) cat $i pentru conser -
3 Ch - valorificare chimica: extragerea varea zacamantului . .
Fig. 4.8.3. Repartizarea pe tipuri de substantelor minerale utile.
consumatori ai energiei geotermale: Schema de valorificare adoptata tre- 4.8.4. Sisteme de alimentare
- incalzire cladiri civile si industriale, apa buie \ina seama si de calitatea apeisa cu caldura
calda de consum; geotermale.
2 - agricultura; Se pot delimita urmatoarele categorii Valorificarea energetica a resurselor
3 - balneologie, tratament. de ape: geotermale $i realizarea unui sistem de

i~c---- -\ --- _/~-/ rlJh.

'\llJI
foteme hidrogeolermalc
cu sonde in produqie
r:.~~d}
BB.AZIN~u;A'.) - '-.. _ j -- - .Botoi•rn r(//J: Sis tcm e hidr ogeote1male
V/jJ din zone de perl pCctiv5
~~E CAVNI( Suc~ava
go oc Tempcraturi medii
ale apck>r geotem1Jle

SOME~ so-I,-< ~ /
•
Zalau J'<.r; ___r-:' -
·s.,t11ta TOPLI f A LUNCA BRADULUI

80
ORADEA
90 ·c BAZIN UL BEIU'.) I - (/11/h
'l.//J{j
•
P•alrd Ncamt

~ ifA~~tui Napoca /. \_ 'M1Ff3CURIJ\ CIUC. .V,.UhJ1

Uf CETATEA DE BALTj-TM9u Mu«~> ~ANCRAIENI

--..__
CR ISUL NEGl!U
MURLS

''-..
'

~1UR[<:;
)
~

• Alba luha
'JJ
VLAHITA
ODOR'HEI
t!JI
'~ '

~ //
~
,MoercweaC1uc
"'""

"'
"? \
~ _,- /,/
BANATUL DE VEST ~;;_ .____.....- o L1 ___/ sfantu Gheorghc
•T1m"o"'" •S~b
•u
oBr.uov ['\
. ~.
COZ IA - ClrTA OLANE?TI ~u _
\~•Bu1.iu• ]NS~~
0
·'---- , Re>•t> • ::) <//J/2 1
\ EI
_/ GOD~ N ~ • MIHAi U
r;;J/J l"'<l/J/lJ!J Ram:icu l.119ov•>te•' ·Pio.est• ~ •
CARtNL~ HAR~OVA
T.ugu ;itceJ '
'(jj -{{:, JIU TG fl°":,, . "-......_ BUCURESTI N-OTOPEN I
P•t~o ,

~
. '\_ · _.,-, MANGALIA
1obeta SLA llNA 'Jl.fl//ll ~ALOMtl 4 ;;c..-- ~
urni1Sevei CRAIOVA HA~:»Jmm WU(: , {f/~ ,,~
1
:/J/ff}, Wft/Ll/'C~f0~~ 1~ 0
1 i
( -1-s>c. Bucure>l,DRAG O? vod/
1d1ova \\ <s CJI Jra•~ )'Comtantd

....____...--......... \_
Alex'!ndrid

Giu19iu•
- '"\ - "-._

-l
'--....... •
-;.,

Fig. 4.8 .2 . Sistemele hidrogeotermale din Romania .

 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

alimentare cu caldura sunt conditiona- sum $i conduc ta de rec irculare apa • sursa geotermala;
te, in primul rand , de existen\a consu- cajda de consum. • instalatia de degazare:
matorilor d e ca ldura (cladiri de locuit $i Sistemele locale se utilizeaza pentru • statia de tratare chimi ca;
soc ial-culturale, cladiri de produc)ie, alimentarea cu caldura a unor mici con - • statia de pompare;
sere etc.) in zona cu resurse. sumatori , amplasati in vecinatatea son- • conduc ta de transport;
in functi e de marimea acestor con- dei de produc\ie, a caror sarcina termi- • sc himbatoarele de caldura din
sumatori $i de densitatea sarcinii termi - ca este de 1... 4 MW. punctul termic geotermal;
ce de incal zire, sistemele de alimentare Apli ca\iile locale eficiente se obtin prin • treapta de epurare;
cu caldura pot fi: inserierea consumatorilor pe trepte de • conductele de evacuare;
- centralizate; temperatura necesara, realizandu-se u- • sta\ia de reinjec \ie.
- locale. nul sau mai multe circuite avand regi- in figura 4.8.7 este indicata amp lasa-
Sistemele c entralizate se prevad muri hidraulice $i termice distincte, gru- rea acestor componente in cadrul cir -
pentru alimentarea cu caldura a un.ei pate in functie de marimea si simultane- cuitului de apa geotermala.
grupari de consumatori (o localitate, un itatea in timp a consumurilor. in cazul u-
earlier) avand sarcina termica de peste nor ape geotermale neincrustante $i ne- 4.8.5. 1 Sursa g eoterm ala
5 MW. Configura\i a generala a siste- corosive se introduce apa geotermala Este constituita din una sau mai multe
mului este prezentata in figura 4.8.5. direct in receptoarele instala\iilor interi- sonde de produc\ie apa geotermala,
Sursa este constituita de una sau mai oare (serpentine de incalzire la sere, re- dintr-un perimetru dat; sonda poate
multe sonde de productie apa geoter- gistre de incalzire la ateliere etc). Tendin- debita la capu l de exploatare artezian
mala care debiteaza intr-o re\ea comu- ta generala este de a se abandona so- sau prin pompare submersibila.
na ce alimenteaza punc tul termic geo- lu\ia utilizarii directe a apei geotermale in Pomparea submersibila, utilizata $i in
termal. Aici, apa geotermala c edeaza instala\iile de la consumatori. cazul sondelor arteziene cu tendin\a de
caldura agen\ilor termici secundari, prin in figura 4.8.6 este prezentata com - scadere a debitului in li mp, rea lizeaza
intermediul schimbatoarelor de caldura, ponenta unui sistem local de alimenta- stabilizarea $i controlul debitului de
dupa care, in final, este reinjectata in re cu caldura folosind energia geoter- apa geotermala, putandu-se ob\ine $i o
zacamant prin sonda de injectie. mala de la o sonda de productie. Apa reglare canti tativa a sursei.
Punctul termic geotermal se cuplea- geotermala, nefiind poluanta, se poate Tipuri de pompe fo losite:
za CU 0 Centrala termiCa de Varf CU I evacua direct la emisar. - electropompe submersibile cu mo-
care conlucreaza pentru asigurarea ni - tor termorezistent; sunt utilizate in mod
velulu i de temperatura al agentului ter- 4.8.5. Echipamentul circuitului
mic necesar la con sumatori. Re\elele de apa geotermala
termice de distributie nu se deosebesc '
cu nimic fa\a de retelele termice se- in circuitul de apa geotermala al unui
c undare urbane; ele au in componenta sistem centralizat de alimentare cu cal- 7
conductele de incalzire ducere-intoar- dura se gasesc urmatoarele compo-
cere, conducta de apa calda de con- nente:

3
3 ig. 4.8.5. Sist em centralizat de atimentar
3 c u ca ldurii ut ilizii nd energia geotermala:
1 - sondii de produc\ie; 2 - punct termic
3 geotermal; 3 - statie de injec\ie; 4 - sondii
de injec\ie; 5 - sursii auxiliarii (centrala
termicii de viirf); 6 - consumatori ; 7 - re\ea
a b
de transport a apei geotermale; 8 - conduc-
tii de apii geotermala folosita (uzata termic);
.-+- -
9 - re\ele secundare de distribu\ie.
3

3
3

c d 9

2
2
4
2 Fi g. 4.8.4. Sc heme generale
de va lorificare a apelo r geotermale:
a - ape conventional a.rate; b - ape inaustante,
corosive; c - ape cu gaze combustibile; d - ape Fig . 4.8.6. Si stem local de alimentare c u
e
putemic mineralizate; e - ape poluante; ca ld urii utilizand energi a geoterm ala:
1 - sondii de productie; 2 - sondii de injec\ie; 3 - evacuare la emisar sau reinjectie in ziicamant; 1 - sondii de productie; 2 - conducta apii
4 - evacuare la emisar; 5 - treaptii de epurare; I - inciilzire; A - agric ulturii; B - balneologie; geotermala; 3 - conductii apii geotermalii
G - separare gaze combusti b ile; Ch - extragere minerale utile. folositii (uzatii termi c); 4 - emi sar;
__ ,__apii geotermalii; -- -- >- --- gaze combustibile. 5 - locuinte; 6 · anexe gospodiire$li;
7 - ateliere; 8 - sere; 9 - solarii .

Mt·
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
curen t pentru ape geotermale cu tem -
pcratura sub 80 °C. Agregalul se com -
pune dintr-o pompa centrifuga multie-
tajata cuplata direct cu electromotorul
care este alimentat prin cablu de la
suprafala; ansamblul este suspendat
pe co loana sondei $i lucreaza perma-
nent sub nivelul apei; tip reprezentativ
de pompa: BYRON-JACKSON (SUA);
- turbopompe; su nt utilizate pentru
ape geotermale cu temperatura de
peste 70 °C. Turbopompa se compune
dintr-un suba nsa mblu subm ersibil
pompa- turbin a. cu arbore comun si
doua electropompe de suprafa\a pen-
tru antrenarea s ubansamblului imersat;
tip reprezentativ de pompa: GUINARD
(Fran(a}.
4.8.5.2 lnstalafia de degazare
Se compune din unul sa u mai multe
rezervoare la presiune atmosferica sau
sub presiune. denumite degazoare;
realizeaza eliminarea gazelor dizolvate
din apa geotermala in scopul asigurarii
siguran\ei in functionare $i fiabilita\ii in-
stala\iilor din aval. Rezervorul degazor
amplasat langa sonda are capacitatea
de 15 ... 50 m 3 .
Gazele dizolvate intalnite eel mai
frecvent in apele geotermale din Ro-
mania sunt: metanul , bioxidul de car-
bon $i hidrogenul sulfurat. Dintre aces-
tea, metanul are p onderea cea mai in-
f
sem na ta ajungand sa reprezinte. la
unele sonde din jude\ul Timi!?, pana la
90 .. . 95 % din t otalul gazelor asociate.
in condi\iile in care produc \ia de gaz
metan a apelor geotermale este inse m-
nata, ca de exemplu la sondele din ju-
de\ele Timi$ (1 ,5 ... 3,5 m~ gaz!m3 apa,
P c; = 30000 ... 33000 kJ/m~) $i Arad
(1 ... 2,8 m~ gaz/m 3 apa, P ei = 2 1000
... 33 500 kJ/m~ }. degazarea trebuie sa
asigure separarea. captarea $i valorifi -
carea energetica a gazului (utilizarea la
arzatoarele cazanelor centralelor termi-
ce de varf asoc iate cu punctul termi c
geotermal).
in figura 4.8.8 este prezentata sche-
ma unei instalatii de degazare ~ i recu-
perare a gazelor combustibile. Utili-
zan d aceasta schema se pot asigura
presiuni ale gazulu i la consumator de
pana la 50 mbar. in cazul in care con-
sumatorii de gaze combust ibile sunt
situa\i la distan\e mai mari de sonda.
schema va fi completa ta in aval cu o
sta\ie de comprimare echipala c u elec -
trocompresoare precum ~ i c u o treapta
de acumu lare de medie presiu ne a
gazelor.
4.8.5.3 Stafie de tratare chimica
Sta\ia este prevazuta pentru corec ta-
rea compozi\iei chimice a apei geoter -
male in scopu l asigurari i comp atibilita -
\ii acesteia cu instalatiile utilizatoru lu1.
L lnstala~ii de lncalzire
Ap ele geoterm ale de pe teritoriul Ro- tendinta ape i de a dizolva depozitele
maniei se incadreaza, dupa natura io- ! ex istente de carbonat de calciu . dar
nilor preponderen\i. in urmatoarele ca- $i agresivi tatea fa\a de metale. Valoa-
tegorii de ape: rea pozi ti va a indicelui de satura\ ie in -
- bicarbonatate, c lorurate. sodice; dica suprasaturarea apei c u carbon at
- sulfatate, bicarbonatate , calcice. 1 de ca lciu si dec i. tendinta apei d e a
Mineraliza \ia totala a acestor ape are forma depozite pe suprafetele de
valori insemnate, dep3$ind , in unele contac t.
cazuri , 10 g/ 1 (tab. 4.8.1). Concluzionand asupra comportamen -
Pentru utiliza tori este extrem de im- 1 tului apei geotermale fata de instalatii
portant sa se cunoasca efectele pe rezulta urmatoarele categorii de ape:
care le pot avea folosirea apei geoter- Is < 0 - corosive;
male in instalatii , efecte dictate de Is = 0 - neutre;
stabilitatea c himica ce determina ca- 0 < Is ::; 1 - slab incru stante;
racterul corosiv, incru stant sa u neutru 1 < Is ::; 2 - mediu incrustante;
! al acestor ape. Is > 2 - puternic incrustante;
Aprecierea gradului de stabilitate al Exemplificand pentru unele zone c u
apelor geotermale se fac e c u ajutorul resurse hidrogeotermale, apele se pre-
indicelui de satura\i e Is, determinat c u zinta astfel:
formula lui Langelier. - Banatul de vest, ape mediu incrus-
lndicele de saturatie se defi ne$te ca tante;
diferen\a dintre valoarea masurata a - Bor$. Oradea, ape puternic incrus-
pH-ului apei din sonda $i valoarea cal- tant e;
c ulata a pH- ului, la satura\ie. - Cozia-Caciulata, ape corosive;
Valoarea negativa a indicelui de sa- - Bucure$ti Nord-Otopeni, ape co-
tura\ie indica excesul de C02 $i deci, rosive.
2
SPC
' . f-----,._...- 3
ST
SR
'
:-- ,_---- -: .- -,-- ·-- -- -- ~-....-.11--4
- ----
~± .::Es
Fig . 4.8.7. Amplasarea echipamentului circuitului de apa geotermala :
SP - sonda de produc tic; D degazor; ST - sta tie de tratare; SP - sta tie de pompare;
CG - conduc ta de transport apa geotermala; PT G - punc t terrnic geotermal;
CTV - cen trala termica de varf; SPC - sta!ie de pompe de caldura ; SR - statie de
reinject ie; SI - sonda de reinjec tie; SE - stati e de epurare; 1 - la instalatiile de incalzire;
2 - de la instalatiile de incalzire; 3 - apa calda de consurn; 4 - apa rece; 5 - la emisar .
Fig. 4 .8.8 . Schema instala)iei d e degazare ~i recuperare a g azelor combustibi le:
1 - sonda de produe!ie apa geotermala; 2 - rezervor degazor; 3 - dispozitiv de siguranta
pentru suprapresiune; 4 - regi stre de c ondensare; 5 - rezervor tampon de gaze ;
6 - di spozitiv de odori zare cu etilmercap tan; 7 - pompa apa geotermala; 8 - la punctul
termic geotermal; 9 - la consurnatorii de gaze combustibile.
- - c onduc ta apa geo term alii; - - - cond ucta gaze combu stib il e
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Rolul stati ei de trat1re este acela de Epurarea apei geotermale prin ad- - monitori zare p entru semnalarea
a corec ta compozi tia chimica a apei sorbt ie pe carbune acliva t granular se avariilor.
geotermale. aducand la zero va loarea face prin trecerea apei, in flu x continuu, La alegerea materi alului adecva t pen-
indicelui d e satur a\ie. Acest lucru se descendent, prin rezervoare inchise tru teava conductei de transport este
rea lizeaza prin tratarea c u inhib itori a avand stra tul de carbune c u inaltimea necesar, in cazu l apelor corosive, sa se
apei geoterma le, prin introducerea lor de 1... 3 m . Viteza de trecere a apei prin efectu eze teste experimentale pe esan-
directa in gura sondei. filtru este de 0,003 .. .0,01 m/s; granu- ti oane calibrate din material mentinute
Dintre inhibitorii folosi ti c u bune re- latia necesara a carbunelui este de in apa geotermala 3 ... 6 lu ni. in acest
zultate in Rom ania se amintesc: 0,5 ... 2,5 mm. mod se determina viteza de corosi une,
- tri poli fos fat de sodiu; care trebuie sa fie sub 0.3 mm/an.
- vinil acetat anhidrida maleica - VAMA; 4. 8.5.5 Sta/ia de pompare Materialele utiliza te curent sunt: oteluri
- po lielectrolit anionic PONILIT. Cu ajutorul acesteia se asigura trans- c u adaosuri speciale, mase p lastice,
Tipul inhibitorului si doza folosita se portul apei geotermale de la sonda la rasini arm ate cu fibrE;! de sti c la.
stabilesc p entru fi ecare caz in parte pe punctul termic geotermal. Se echipea- Durata de viata a· retelei de conducte
baza masurator ilor asupra compozitiei za cu electropompe centrifuge de uz din circuitul de apa geoterm ala trebuie
chimice a apei geotermale din sonda. c urent pentru apa ca lda. Se prevad sa fie de minimum 20 de ani .
Dozele de inh ibitori prac ticate (mili - mai multe unita\i de pompare avand in Conduc ta de transport apa geoterma-
grame la litru d e apa geotermala) sunt vedere sati sfacerea diverselor regimuri la se izoleaza termic pentru a se limita la
urmatoarele: de func\i onare ale consumatorului: re- minimum pierderile de caldura ale apei
• VAMA: 5 .. . 15 mg/I; gim max im , regim redus (de vara). re- si a 0 putea utiliza la punc tul term ic
• trip olifosfat de sodiu: 5 ... 10 m g/I; qim intermediar cu reglare cantitativa. geotermal la 0 temperatura cat mai
• PON ILIT: 1 .. . 20 mg/ I. Stabilirea inaltimii de pompare se face apropiata de cea de la capu l sondei.
Pentru realizarea tratarii c u inhibitori , pe baza unei analize de optim tehnico- Ecartu l de racire al apei se situeaza, in
a apei geotermale se utilizeaza o sta\ie . economic luand in considerare cos- func\ie de lungimea re\elei, intr-o plaji'i
de tratare compusa, in principal, din re- turile de investi\ie in sta\ia de pompa- de 0,5 .. . 3 °C. Se recomanda un grad de
zervoare d e diluare-consum inhibitori si re si conductele de tran sport precum si , izolare termica, respectiv un ,,randament
po mpe dozatoare care injecteaza pro- cheltuielile anuale de exploatare, in al termoizola\iei" 17,z = 0,8 ... 0,85.
dusul intr- o bucla in care se vehiculea- care o pondere majora o are energia Se recomanda, de asemenea , fo losi-
za un debit scazut de apa geotermala. electri ca pentru pompare . rea unor sisteme de condu c te preizola-
Amestecul inhibitor este dirijat catre , in cazul sondelor care produc prin te termic care satisfac aceasta exigen-
fundul forajului printr-o \eava de diame- pompare submersibila si la care nu se \a ca, de exemplu, ABB . L0 GST0 R
tru mic introdusa in coloana sondei. rupe presiunea dupa degazor (circ uit R0 R, ISOPLUS, IZOTEROM , STIZO,
In fi gura 4.8. 9 este prezentata sche- geotermal presurizat}, sta\i a de pom- ' TARCO. in plus, datorita sistemului de
ma func \i onala pentru tratarea chimi ca pare nu mai este necesara, func\iunea semnalizare inglobat in termoi zola\ia
c u inhibitor i a apei geotermale, prin in - ei fiind preluata de pompa de produc- conductei, este posibil sa se detec teze
jec \ie in sonda de produc\ie. \i e din sonda. c u promptitudine avariil e (perforarea
conductei si umezirea term oizola\iei).
4.8.5.4 Epurarea 4.8.5.6 Conducta de transport
Epurarea (c himica sau bio lo gica) Conduc ta de transport a apei geo- 4.8.5. 7 Schimbatoare de caldura
es te o treapta care se prevede doar in termale de la sta\ia de pompare la Schimbatoarele de caldura din punc-
cazul ape lor po luante care nu se rei n- punctul termic se realizeaza astfel incat tul termic geoterm al asigura tra nsferul
jecteaza in zacamant. Oaca statia de sa se asigure: caldurii de la apa geotermala (agentul
tratare chimica pentru c ombaterea pe- - traseu minim; primar) la agen\ii termic i secundari fo-
ric olului de c oro siune si de depunere - \eava din material rezistent la ac tiu - losi\i in instala\iile de incalzire si de apa
se amplaseaza la inceputul lan\ului nea chimica a apei; calda de con sum ale c onsumatori lor.
geoterma l. la sonda, statia de epurare - diametru optim; Pr inc ipa lele ca li ta\i cerute unui
pentru combaterea peri colului de po- - termoizolare c orespunzatoare; ' schimbator de caldura uti liza t la apele
luare a m ediului se amplaseaza la sfar-
sit, inainte de deversarea in emisar.
4
Principala substanta poluanta din 5
apele geoterm ale o constitui e fenolii .
Concentra \i a max ima admisa de fe-
no li intr-o apa care se deverseaza in
2
ape de suprafa\a este de 0,6 mg/ I. Ma-
joritatea apelor geoterm ale din Roma-
nia se inca dreaza in aceasta limita, dar 8
ex ista si cazuri in care c oncentratia de 7
feno li e.ste mult m ai mare. De exe~p lu , i
s-a u co nsta tat urma toarele valori :
1,9 mg/ I la Lovrin , 2,5 m g/I la Sacuieni,
12 mg/I la To mnatec, 15 mg/I la Sanni -
co lau, 20 m g/I la Ciumeg hiu .
Fig . 4.8.9. Sch ema in stalatiei de tratare c h im ica a apei geotermale la son d a:
Eliminarea fenolilor din apele geoter-
' 1 - rezervor diluare si consurn inhibi tori ; 2 - b utelie inhibitori concentra\ie 33 ... 35 %; 3 - pornpa
m ale deversate se face prin urmatoare-
transvazare inhibi tori; 4 - furtun alirnentare cu inhibitori; 5 - apa pentru diluare; 6 - pornpa
le m etode:
dozatoare; 7 - pornpa circulatie pentru bucla de tratare; 8 - la degazor; 9 - sonda de productie
- filt rare pri n carbune ac ti va t granular;
apa geoterrnala.
- introducere in ba zine c u cu lturi de
- - - conducta apa geoterrnala; - - - - conducta solu \ie cu inhib itori .
m acrofite.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstala!ii de lncalzire
r

geotermale su nt: rezistenta la corosiu - - la ie$irea din circuitul co nsumato- , ri oara, se poate utiliza racirea cu pom-
ne, siguranta in func\ionare, facilitate in rilor este inca ridicata (t > 30 °C), fiind 1 pa de ca ldura (fig. 4.8. 11). Apa geoter-
exploatare $i intre\inere (detartrarea $i necesara prevederea unei surse de ra- mala rezu ltata din schimbatorul de cal -
spalarea periodica a circuitelor, posibi- 1 cire cu recuperare a caldurii. dura, avand temperatura de 35 °C,
litatea de inlocuire a elementelor de- Ca surse auxiliare pe circuitul apei ge- este trecuta prin vaporizatorul pompei
fecte), foarte buna performanta de otermale se pot utiliza pompele de cal- de caldura, Se raCe$te (20 °C) iar cal-
transfer termic . dura $i cazanele din centralele termice. dura rezultata este cedata condensato-
Acestor cerinte le raspunde, intru rului pentru o alta utilizare.
totul, tipul de schimbator de caldura cu 4.8.5.8.1 Statii cu pompe de caldura
placi $i strangere prin garnituri elastice. Sta\ii le cu pompe de caldura se uti- 4.8.5.8.2 Statii cu centrala termica
Se realizeaza, uzual, in constructie an- lizeaza in circuitul de apa geotermala Ridicarea potentialului termic al apei
ticorosiva (p laci din o\eluri speciale sau in urmatoarele situa\ii : geotermale se face cu ajutorul unei
titan), este modular, demontab il $i - temperatura apei geotermale furni - surse clasice, respectiv, cu o centrala
compact. zate este coborata (sub 40 ... 50 °C); in termica. in figura 4.8.12 este redata
Tipuri de referin\a : VICARS - Franta, aceasta situatie, nefiind posibil un schema unei astfel de sta\ii. Apa geo-
ALFA LAVAL - Suedia, TEHNOFRIG $i transfer direct de caldura de la apa termala este trecu ta printr-un schimba-
ICPIAF Cluj - Romania. geotermala la agentii termici secundari, tor, ce deaza caldura agentului secun-
se introduce in circui tul geotermal, in dar din circuitul de incalzire, dupa ca-
4.8.5.8 Stafii auxi/iare locul schimbatoarelor de caldura, va- re, este evacuata in exterior. Dupa so-
in instala\iile de alimentare cu apa porizatorul unei pompe de caldura cu licitarile consumatorulu i, apa din cir-
geotermala se pot intalni urmatoarele compresie care race$l e apa geoterma- cuitul secundar poate fi utilizata la pa-
situatii, din punct de vedere al tempe- la transferand caldura la condensator, rametrii ob\inu\i sau, dupa caz, trecuta
raturii apei geotermale: agen\ilor secundari (fig. 4.8.10); prin cazanele centralei termi ce pentru
- inferioara celei solicitate de consu- - temperatura apei geotermale dupa ridi carea poten\ialului energetic.
matori, in care caz este necesar sa se . utilizare, la ie$irea din punctul termic
prevada o sursa auxiliara de ridicare a ' geotermal este de peste 30 °C, exis- 4.8.5.9 Stafia de reinjecfie
potentialului energetic al apei geoter- tand astfel resurse term ice nevalorifi- Sta\ia de reinjectie a apelor in zaca-
male; cate; in mod similar cu situa\ia ante- mant cuprinde rezervorul de lini$tire $i
pompele de reinjec\ie care aspira din
rezervor $i reful eaza in conducta de le-
6 gatura cu sonda de reinjec\ie.
_____ J ______ __ ____ __ Reinjec\ia se prevede de catre furni -
zorul de apa geotermala, din conside-
rente tehnologice, pentru men\inerea
pe 0 durata cat mai lunga a parame-
trilor de zacamant sau din motive eco-
logice, pentru evitarea pericolului de
poluare a emisarilor de suprafa\a.

4.8.5. 10 Conducte de evacuare

Conductele de evacuare a apei geo-
termale uzata termic la un emisar, la
' 8 cana lizare sau la sta\ia de reinjec\ie se
Fig. 4.8.1Q_ Schema instalaJiei geotermale de inciilzire cu pompii de ciildurii realizeaza, de regula, in solutie ingro-
pentru ridicarea potentialului energetic: pata , din materiale corespunzatoare
1 - sonda de productie; 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pompa apa geotermala; (mase plastice, poliesteri arma\i cu fi -
6 - pompa de ::aldura ; 6 a - vaporiza tor; 6 b - condensa tor; 6 c - compresor ; bre de sticla , fonta) care sa asigure
7 - pompa de c ircu latie; 8 - con s ~ma tor incalzire; 9 - in exterior . etan$eitatea retelei.

60 °C
3
2 3

20 ~~l --- ---- - - --

6 6
Fig. 4.8.11 . Schema instalajiei de riicire a
apei geoterm ale cu pompii de c:iildurii :
1 - schimbator de cal dura; 2 - pompa de
caldura; 2 a - vaporizator; 2 b - c onden -
sator: 2 c - compre sor; 3 - apa geoterma-
la; 4 - de la co nsumatorul de incalzire;
5 - spre consumatorul de incalzire;
6 - in ex terior.
5
10
Fig. 4.8.12. Schema instalatiei geotermale de inciilzire cu centralii termicii
pentru ridicarea potenjialului energetic :
1 - sonda de produc tie; 2 - deversor: 3 - degazor; 4 - filtru ; 5 - pompa apa geotermala;
6 - schirnbator de caldura; 7 - centrala termica; 8 - pompa de c irculatie; 9 - consumator
incalzire; 10 - in exterior .
'---~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

4.8.6. Scheme functionale
utilizand apele geotermale
Valor ificarea efic ien ta a energiei geo-
termale in procese termice este condi-
ti onata de adoptarea unor scheme
adecvate in care ec hipamentele sa fie
bine alese si pozi\ionate judic ios.
O c lasifi care a schemelor instalatiil or
geotermale de incalzire se poate face
du pa:
- ca litatea apei: se pot realiza insta-
la\ii cu racordare directa sau indirecta;
- raportul dintre cantitatea de caldu -
ra furni za ta de sursa geotermala si ne-
cesarul de caldura solicitat de consu -
mator; se pot realiza instalatii :
• Iara acumulare de caldura (caldura
furnizata d e sursa geotermala acopera
necesarul de caldura);
• c u ac umulare de caldura (caldura
furni za ta d e sursa geotermala nu
acopera necesarul de caldura);
• Iara acumulare de caldura si cu o
sursa termica de adaos montata in
tor. in acest caz, o parte din apa geo-
termala este acurrn 1lata intr-un rezer-
vor, de unde poa te fi utiliza ta impreuna
cu apa racita din instalati a de incalzire
pentru preparat apa ca lda de consum,
piscine balneotermale, sere etc.
in fi gura 4.8.14 este prezentata
schema instal a\iei geotermale de incal-
zire cu reglare calitativa, in varianta cu
acumulare de caldura.
Apa geotermala care vine de la sursa
este amestecata in propor\ia necesara
cu apa racita din instala\ia de incalzire
pentru a se ob\ine o temperatura de
ducere a agentului termi c corespunza-
toare nevoilor consumatoru lui.
Schema con\ine un rezervor de acu-
mulare apa geotermala provenita din
instala\ia de incalzire si direct de la
sursa, din care se pot alimenta al\i
consumatori (piscine, sere, preparare
apa calda de consum).
4.8.6.2 lnstala/ii geotermale de
incalzire cu racordare indirecta
intrucat, in cea mai mare parte, apele
geotermale sunt puterni c mineralizate,
se recomanda separarea circuitului pri-
mar (apa geotermala) de circui tul se-
cundar (apa calda din instala\ia de in -
calzire) printr-un schimbator de caldura.
Schema unei instala\ii geotermale de
incalzire c u racordare indirec ta este
prezentata in figura 4.8.15. Apa geoter-
mala de la sursa este trec uta prin
sc himbatorul de caldura, iar, dupa
cedarea ca ldurii in fun cti e de natura ei
si de condi\iile locale, poate ti , fie rein -
jectata in zacamant, fi e dirijata pentru
utilizari la suprafa\a (agricultura, pisci-
c ultura, balneologie).
Daca poten\ialul apei geotermale
este inferi or celui solicitat de consuma-
torul de incalzire, pe circui tul secundar
al consumatorului se poate prevedea,
in paralel, o sursa de adaos (centrala
termica sau pompa de caldura).

8'·
paralel (caldura furni zata de sursa
geotermala nu acopera necesarul de 6
7

~ 1±1 E g
caldura). .
- modul de asigurare a parametrilor ~ )
3
agen\ilor termici la consumatorul de
incalzire prin reglare: a
• calitativa;
• cantita tiva. 5
- natura sursei auxiliare; se realizeaza 6
scheme care folosesc caldura de la o
centrala termica, punc t termic sau im -
plementand 0 pompa de caldura.
r - - - - - ""'1( - - - - -

4.8.6. 1 lnstalajii geotermale de

8 7
inca/zire cu racordare directa
Sunt instala\iile cele mai simple si. in
10
acelasi timp , efici ente, intrucat energia
geotermic a, dupa ce este folosita di-
b
rec t in corpurile de incalzire, poate ti
valorificata in continuare de al\i consu - Fig. 4.8.13. Schema instalafiei geotermale de inciilzire cu racordare directii
~i reglare cantitativii:
matori ca baile termale, sere sau chiar
a. - varianta fara acumulare de caldura; b. - varianta cu acumulare de caldura;
pentru iriga\ii in agricultura. Aceste
1 - 5 - au semnifi ca\ia de la fig. 4.8.11; 6 - consumator incalzire; 7 - piscina balneo termala:
scheme de instala\ii sunt utiliza te, in
general, atun c i cand parametrii apei 8 - rezervor de acumulare; 9 - evacuare la emisar ; 10 - preparare apa ca lda de consu m sau
alte utilizari.
geoterma le sati sfac consumatorul de
incalzire.
in figura 4.8. 13 sunt prezentate sche- 9 5
mele instalatiilor geotermale de incalzire 1

cu reglare cantitativa in variantele Iara

acum ulare de caldura (4.8. 13a) si cu
acumulare de caldura (4.8.13b).
in varianta fara acumulare, cu ajutorul
pompelor, apa geotermala este vehicu -
lata direct la consuma tor. lntrarea in
fun c\iune a pompelor (una sau mai mul-
te) se face in func\ie de debitul de cal-
11
dura solici tat de consumator. Dupa ra-
cire apa este utiliza ta in continuare in
piscine balneotermale etc. Fig. 4.8.14. Schema instalafiei geotermale de inciilzire cu racordare directii ~i reglare
in fi gura 4.8. 13b este prezentata cantitativii cu acumulare de ciildurii :
sc hema instala\iei in cazu l in care de- 1 - 8 - au semnifica\ia de la fig. 4.8.1 3; 9 - venti l au toma t cu trei ca i de amestec;
bitu l de la sursa geotermala este mai 10 - evacuare la emisar; 11 - preparare apa ca lda de consum sau alte utilizari.
m are decal eel solicitat de consuma-
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.8.7. Dimension area instala!i ilor
g eotermale
Pentru dimensionarea instalatiilor geo-
termale sunt necesare o serie de date
referitoare la sursa $i la con sumator.
Datele referit oare la sursa geoterma-
la sunt:
- debitul nominal de apa al sondei;
- debitul minim de apa al sondei (pen-
tru perioadele de consum redus);
- temperatura apei;
- presiunea s tatica la capul de son-
da;
- compozitia c himica a apei ;
- con di\ii de preluare a apelor geo-
termale dupa utilizare.
Datele referi toare la consuma tor
sunt:
- -1 - distanta fata de sonda;
- sarc ina termica orara de incalzire;
- sarcina anuala de incalzire;
- sarcinile termice pentru alte consu -
muri (preparare apa calda de con-
sum. consumuri tehnologice etc.);
- sistemele de incalzire $i recoman-
dari asupra parametrilor de tempe-
ratura ai agen\ilor termici;
- regimul de fun ctionare al consuma-
torilor.
4.8.7. 1 Acoperirea sarcinii termice
de incalzire
Sarcina termica de inca lzire, fiind in-
fluen\ata in mod decisiv de conditiile
climati ce exterioare, are un caracter
variabil $i sezonier. Cum sursa geoter-
mala furni zeaza, de regula, la debit '
. constant , principala problema pe care
o ridica sistemele geotermale este de a
acorda regimul de func\ionare al sursei
c u sarcina termica de incalzire a con-
sumatorului. Rezolvarea se gase$1e
prin asocierea cu sursa geotermala a
unei surse termice auxiliare care sa
preia varfurile d e consum.
Aceasta sursa poate ti c-::n trala ter-
mica, situatie in care aceasta se nu -
me;;te centrala termica de varf.
Conlucrarea dintre cele doua surse,
la asigurarea necesarului de caldura
pentru incalzire, este exem p lifica ta in
diagrama curbei clasate an uale a nece-
saru lui orar de caldura pentru cladiri de
locuit, din figura 4.8. 16.
Din ratiuni economice $i func \iona le
se recomanda ca sursa geoterm ala sa
se dimensioneze la circa jumii tate din
sarc ina termi ca de incalzire la varf,
fun ctionand astfel ca sursa de baza pe
durata sezonului de incalzire.
4.8.7.2 Dimensionarea insta lafiilor
Etap ele d e parcurs pentru dimensio-
narea unei instalatii de incalzire geoter -
mala sunt :
- stab ilirea poten\ialului termic al sur -
sei geo termale o~. exprimat prin debi -
I. lnstalatii de incalzire
tul de caldura furni za t in condi\ii nomi - I" - t.(1 - av)
nale (se considera o racire a apei geo- t = 2 , , (oC] (4.8.1)
termale sub 40 °C); d ar
1
- stabilirea parametrilor de tempera- in care: a; =40 ... 60% (cola de partici-
tura la schimbatorul de caldura geoter- pare la varf a sursei geotermale)
m al, dupa cum urmeaza: - verificarea sarcinii termice orare de
agentul primar: incalzire la varf, care are valoarea:
• ti = temperatura initiala a ape i av
geotermale ; av == .=..G. -100 [W] (4 .8.2)
• ti = 30 ... 40 °C (temperatura ' aV ,
finala a apei geotermale); - determinarea puterii termice insta-
1
agentul secundar: late in centrala termica de varf:
• t2 = t; = ti - (2 .. .4) °C (tempera- a(;r = aj - ac [W] (4 .8.3)
tura finala a apei calde); - dimensionarea echipamentelor din
• t2 = t1 - (2 .. .4) °C (temperatura punctul termic geotermal $i central a
ini\iala a apei calde). termica de varf (schimbatoare de cal -
in care t; este temperatura nominala de dura, pompe, cazane, sistemul de ex-
intoarcere din instala\ia de incalzire. pansiune etc.);
- stabilirea temperaturii nominale de - dimensionarea instala\iilor interioa-
ducere in instala\ia de incalzire Id. re de incalzire $i a re\elelor termice ex-
Pentru aceasta , la instala\iile prevazu- terioare;
te cu centrala termi ca de varf , rezulta: - dimensionarea degazorului $i a
7
8 I.
2
Fi g. 4.8.15. Sc hem a i n stalatiei geotermale de i ncalzi re cu racord are indirecta:
1 - 5 - au semnificatia de la fig . 4.8. 11 ; 6 - sc himbator de caldura; 7 - pompa p e
c irc uitul secundar; 8 - co nsumator incalzire; 9 - sursa de adaos (centrala termica);
10 - sta\ie chimica de tratare a apei; 11 - pompa de rein jec\ie; 12 - put de reinjec\ie a
apei; 13 - utilizari secundare (agric ultura, pisc icultura, balneologie) si evacuare la emisar.
Qi
Fig. 4.8.16. Diagrama curbei c lasat e an uale
~ a necesa rulu i orar
[%]
de caldura pentru un con sumator u rban:
100
- necesar anual de caldura pentru inca lzire acop erit
de centrala termi ca;
80 2 - necesar anu;:il de caldura pcntru incalzirc acopcrit
de sursa geotermala;
3 - necesar anual de ca ldura pentru apa ca lda de
60 co nsum acoperit de sursa geotermala.
2
40
20
0
8760
10
20
O ac [ %)
~
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

statie i de tratare;
- dimensionarea conduc tei de trans- Adoptarea un ui sistem de util izare a
port apa geotermala si alegerea pom - apelor geotermale pentru incalzire
si apa ca lda
p elor stati ei de pompare;
- dimensionarea conductei de eva-
c uare apa geotermala la emisar sau la
instalatia de rein1ectie.
Nu Solutia
Rea li zeaza ecomo mii
4.8.8. lndicatori energetici la costul ca ldurii? nu se adopta
~i econornici

Adoptarea unei solutii de incalzire

geotermala se poate face ata t la un
consumator nou cat $i la un c onsuma-
tor existent.
Criteriu l econom ic de baza care ho-
tar3$le adoptarea unui sistem d e utili -
zare a apelor geotermale p entru inca l-
zire este cos tul caldurii.
in cazul in care costul caldurii livrate
d e sursa geotermala (prin intermediul
intreprinderii de distribu\ie) este mai
m are decat c ostul caldurii livrate de o
sursa termi ca tradi\ionala (centrala ter-
mica, term ofi care), nu se va adopta so-
lu\ia geoterm ala.
in cazul in care costul caldurii livrate
d e sursa geotermala este mai mic de-
ca t costul caldurii livrate de o alta sur-
sa, se va adopta solutia geotermala in
una din urmatoarele situa\ii , enumerate
in ordinea de preferin ta:
- nu sunt necesare investitii supli-
m entare fa\a de solu\ia c u sursa tradi-
\i onala;
- investitiile suplimentare pot fi su-
portate $i se recupereaza prin econo-
mii la costul caldurii, in timp scurt.
Ca instrument de apreciere a oportu-
nita\ii adop tarii solutiei geotermale p e
considerente economi ce se poate folo-
si schema logica din fi gura 4.8.17 .
lmpunerea, din considerente de poli -
tica econo mica la nivel national, a
a doptarii solu\iei geotermale, doar pen-
tru ca rea lizeaza economii de combus-
tibil , de$i costul caldurii nu este com -
p etitiv, necesita subven\ionarea res-
p ec tivelor pierderi ale agentului econo-
mic .
Eficien\a economica $i energetica a
unei solu\ii de incalzire geotermala se
determina cu ajutorul urmatorilor indi-
catori $i indici sp ecifici:
• cheltuielile de investi\i e I (lei];
• economia neta de combustibil
Ee [tee/an] ;
• costul caldurii livrate C [lei/ MWh];
• in vesti\i a specifica aferenta econo-
m iei nete de combustibil ic [lei/ tee];
• durata de recuperare a c heltuielilor
d e invesli\ie din econo miile la costul
Realizeaza o durata
accep tabila de recuperare
a inves ti \ii lor prin econom ii
la costul caldurii ?
Da
Realizeaza durata cea mai
redusa d e recuperare
a investitiilor prin economii
la costul caldurii ?
Da
Efortul de investitie
este suportabil ?
Solutia
nu se adopta
caldurii n [ani] .
Economia neta de c ombustibil Ee se
calculeaza ca diferen\a dintre consu-
mul de combu stibil in solu\ia traditio-
nala (centrala termica) $i consumul de
c ombustibil in solutia geoterm ala;
acesta din urma, include energia elec-
trica de pompare si combu stibilul cen-
tralei termi ce de varf.
Costul caldurii livrate in Solutia geoter-
mala C se compune din: cheltuieli c u
for\a de munca, repara\ii, costul apei,
energia electrica, combustibilul sursei de
vart, amortismente, taxe $i profit.
lnvesti\i a specifica aferenta economi -
ei nete de combustibil se determina
astfel:
. I
fc = - -
V · Ec [lei/ lee] (4 .8.4)
Nu Solutia
nu se adopta
Solutia
nu se adopta
Solutie
adoptata
Fig. 4.8.17. Schema logica pentru luarea deciziei de
adoptare a instalatiei de incalzire cu ape geotermale.
in care v este durata de via\a a siste-
mului geotermal; in medie, se conside-
ra v = 20 ani. Cu cat ic este mai redu s,
c u atat solutia geotermala este mai efi -
cienta.
Durata de recuperare a cheltuielilor
de investi\i e din economiile la costul
caldurii se obtine din:
n= - - - [ani] (4 .8.5)
Q an·L1C
in care Oan este cantitatea anuala de
caldura livrata [MWh/an] .
L1 C = CCT - C (lei/ MWh]
unde Ger este costul caldurii livrate in
solu\ia tradi\ionala (centrala termica).
De regula, este avantajoasa o solu\ie
geotermala la care n < 5.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.9. lncalzirea solara
4.9.1. Utilizarea energiei solare
Energia solara se utilizeaza in sco-
puri gospodaresti, fiind eficienta in pro -
cese vizand incalzirea spati ilor sau/$i
prepararea apei calde de consum. 0
analiza energetica $i economica care
pune in balanta investitiile !acute in
dotari le spec iale pentru cap tarea
energiei solare $i economia de energie
in exploatare se impune de fiecare
data cand se dore$te realizarea unui
astfel de sistem.
lntrucat cererea de energie term ica
nu coincide cu disponibilul de energie
solara, sistemele de incalzire solara au
o raspandire mai mica. Astfel, in pe-
rioada rece cand necesarul de caldura
este mai mare, $i a carui valoare cre$te
0 data cu scaderea temperaturii exte-
rioare, aporturile de caldura solara sunt
mai mici $i scad o data cu reducerea
timpului de stralucire a soarelui .
Deoarece energia solara disponibila
este defazata c u 180° fa\a de necesa-
rul de caldura pentru incalzire, rezulta
ca importante masurile de prevedere,
in cadrul sistemului, a unei componen-
te de acumulare a caldurii , a izolarii su-
p limentare a construc\iei $i a prevederii
unor surse auxiliare.
Folosirea energiei solare ca sursa
termica impune pe langa masurile mai
sus mentionate $i o arhitectura aparte
a c ladirilor, prec um $i o ori entare a lor
in raport cu pozitia soarelui pe bolta
cereasca. Elementele de captare a
energiei solare vor trebui sa fi e orienta-
te pe cat posibil spre sud.
De asemenea, instala\iile solare de
incalzire, pentru a putea fun ctiona in
bune conditii, sunt asociate c u alte for-
me de energie (eoliana, geoterm ala)
sau folosesc in compensa\ie cal dura
recuperata de a lte surse (oameni , ilu-
minat, aparate termi ce etc. ). in ultimul
timp s-au extins sistemele combinate
CU pompele de ca ldura, reU $ind Sa im-
bunata\easca sim\itor eficien\a termica
$i economica a instala\iilor solare.
Analiza oportunita\ii fo losirii instalatii-
lor solare de incalzire se face pe baza
unor factori ca : sarcina de incalzire,
energia solara de care se dispune, ca-
pacitatea sursei auxiliare, costul inves-
ti\i ei $i durata de recuperare a investi -
\iilor etc . De aceea se cere, ori de cate
ori se pune problema implementarii
unor astfel de instala\ii, sa se aiba in
vedere atat partea tehnica (sistemu l de
incalzire care se poate adopta) cat $i
partea econom ica (cheltuielile de in -
vesti tii si exp loatare) precum si econo -
mia de combustibii scontata.
Fata de cladirile conservati ve realiza-
te in sistem constructiv conven\ional,
casele solare se disting printr-o arhitec-
tura specifica caracteri zata de raportul
dintre suprafata de cap tare a radiati ei
solare Aps $i volumul spa\iului incalzit V.
Pentru ca o constructi e sa fie ,,con-
stru c\ie solara" este necesar sa fie in-
deplinita condi\ia 0,04 -::: ApdV -::: 0, 12.
4.9.2. Sisteme de incalzire
a spatiilor utilizand energia solara
Sistem ele de incalzire utilizand ener-
gia solara se pot c lasifica in doua prin -
cipale categorii: s isteme pasive $i
sisteme active.
Primele se carac terizeaza prin faptul
ca incalzirea spa\iil or se face in mod
natural, Iara interven\ia unui mijloc me-
canic care sa produca c ircula\ia unui
agent termic.
Sistemele active presupun existen\a
unor echipamente mecanice care sa
produca circula\ia agentului termic
care transporta caldura intre elemen-
tele de captare $i spa\iul incalzit.
Ambele sisteme au facut ob iectul
unor programe intense de cercetare
desfa;;urate in diverse \ari: SUA, Fran-
ta, Danemarca, Germania etc. ln Ro-
mania s-a desfa$urat o sus\inuta acti -
vi tate de cercetare in acest domeniu ,
in speci al in INCERC-Bucure$ti , ICPET,
Facultatea de lnstal atii a UTCB,
ICEMENERG, IPCT etc.
Procesul de captare $i conversie a
radi a\iei solare in caldura se bazeaza
pe utilizarea efectului de sera, specific
unor material e transparente (sticla, po-
licarbonat, plexiglas etc .) $i se realizea-
za prin sisteme specializa te incluse sau
nu in struc tura construc\iei solare.
lndiferent daca sistemul de incalzire
este pasiv sau activ el con\ine o uni -
tate de stocare a caldurii provenite din
captarea radiatiei solare. Aceasta uni-
tate este necesara intruca t sursa
natura la de energi e are o durata diurna
limitata, in timp ce construc\ia trebuie
incalzita permanent. Func\ia de stocare
termica este asigurata fie prin echipa-
m ente specializate fie de catre elemen-
tele de constructii.
Sistemele pasive de incalzire utilizea-
za aerul din incapere ca agent incalzi-
tor, iar sistemele active pot utiliza apa
sau aerul ca agent termi c care transfe-
ra caldura din zona de captare in cea
de utilizare.
Sistemele de inca lzire acti va pot asi-
gura $i producerea apei calde de con-
sum.
4.9.2.1 Sisteme pasive de inca/zire
solara
Sistemele pasive de incalzire contin
elemente spec ializate care capteaza
radiatia solara, realizeaza conversia
acesteia in caldura $i asigura transferul
I. lnstala~ii de incalzire
ca ldurii in spa tiul locuit, prin mijloace
naturale bazate pe procesele funda-
mentale de transfer de caldura $i masa
(conductie, convec\ie, radia\ie, difuzie),
Iara interven\ia unor echipamente spe-
ciale (pompe, ventilatoare).
in func tie de solu\iile tehnolog ice ela-
borate pana in prezent, se disting trei
tipuri de sisteme pasive de captare a
radia\iei solare utilizate pentru incalzi -
rea spa \iilor de locuit:
- sistem In direct cu circula\ia contro-
lata a aerului in sera captatoare (exem -
plu : sistem TROMBE-MICHEL, sistem
INCERC);
- sis tem indirect Iara circulatia con-
trolata in sera captatoare (exemplu:
sistem ,,SPATIU SOLAR");
- sistem aport direct (exemplu: sis-
tem ET - elemente transparente).
Primele doua tipuri de sisteme pot fi
aplicate la constructia unor case noi de
tip unifamilial conducand la reducerea
importanta a consumului energetic
pentru inca lzire. Sistemul aport direct,
eficient in varianta ET, implica rezolvari
arhitecturale speciale precum $i inter-
ven\ii ale instala\iei de incalzire auxilia-
re care necesita un inalt grad de auto-
matizare. lnstala\ia auxiliara de incalzi-
re se poate realiza atat in varianta cla-
sica c u agent termic lichid cat $i in
varianta utilizarii sobelor electrice cu
acumularea caldurii, in cazul in care se
dispune de tarif diferentiat al energiei
electrice, asocial cu o putere instalata
proprie adoptarii acestui tarif.
Case le solare - sistem pasiv - repre-
zinta construc \ii c u contort sporit care
implica investi\ii superioare fa\a de
construc\iile de locuit c lasice. Costu-
ril e de exploatare carac teri stice aces-
tor case so lare sun! sensibil reduse
fa\a de cele specifice construc tiil or
c lasice. Caracterul conservativ energe-
tic al acestor constru ctii asocial solu -
tiei de utilizare efi cienta a energiei
m ediului ambiant conduce la reduceri
importante ale consumu lui de caldura
pentru incalzire in raport cu constru c\ii
similare realizate conform tehnologi il or
clasice. De asemenea, dotarea case lor
solare cu elemente de constru c \ii cu
functiuni inteligente, fixe sau/$i mobile,
conduce $i la eliminarea disconfortului
din sezonul cald, frecvent intalnit in
cazul caselor nesolare construite in
zona de ses. Promovarea unor astfel
de cons tru cti i moderne $i ecologice, in
specia l, in zona de deal , care reclama
un sezon de incalzire prelungit, poate
conduce la reduceri spectaculoase ale
consumu lui de combusti bil pentru
inca lzire si la promovarea unor noi
tehno log ii in domeniul in stalatiil or
term ice.
Principalele recomandari de ampla-
sare $i conformare a constru c\i ilor in -
 I. lnstala~ii de lncalzire
calzite in sistem pasiv sunt:
- cladirile de loc11it dotate cu sisteme
pasive de incalzire solara se incadrea-
za in regim ul de inaltim e part er sau
parter $i eta j;
- sisteme le p asive de incalzire solara
se includ in fatadele verti cale ale cladi-
ril or orienta te, preferen\ial, catre sud;
- se evita pe ca t posibil amplasarea
balcoanelor pe fa tada sud a cladirilor
d otate cu sisteme pasive de incalzire
solara sa u retrageri ale fa\adelor cu
balcoane astfel inca t sa nu se produca
obstacole in ca lea ra dia\i ei solare;
- se recom anda amplasarea incape-
ril or cu fun c tiuni anexe (bucatarii , bai,
WC etc. ) la fa \ada nord a cl adirilor do-
tate cu sistem e pasive de incalzire
solara;
- amplasarea c ladirilor dotate cu sis-
teme pasive de incalzire solara trebuie
sa respecte condi \ia de a nu se umbri
rec iproc $i nici sa nu fi e afectate de
umbre din part ea unor obstacole natu -
ra le sau artifi ciale din zona .
- amplasarea cladirilor de locuit do-
tate cu sis teme pasive de incalzire so -
Iara nu se face in zone cu degajari de
praf, furn e tc .
4.9.2.1.1 Sistem pasiv
tip TROMBE-MICHEL
Sistemul se di stinge prin faptul c a
elementul capta tor este con stituit de
un perete m asiv c onfec \ion a t din b e-
to n c u gros im ea de c irca 0 ,4 m, in
fa\a carui a se afla, la c irca 0, 1 m, un
e le m e nt tr ans p ar ent ca mpu s din
d o ua stra turi d e geam , orientarea
ele mentului captator fiind spre sud .
Supra fata expu sa a perete lui capta-
tor es te vo p sita in negru m at p entru
a se rea liza o captare c at m ai buna a
radi a\i ei s o lare . In perete le capta tor
sunt prac ti cate doua fante, una la
part ea inferi oara iar cea lalta la partea
superi oara p e ntru a permite furni -
zarea caldurii prin convec \i e ca tre in -
capere (fi g. 4 .9. 1).
lncalzirea incaperii se realizeaza pe_
~- ~
r-: Tc
~600"""
'
'·
2
. Rad1at1e
__....
\ Fig . 4.9.2. Sistem pasiv de incalzire
J
.. \
' 1
I
\ _3 Tr
Fig. 4.9.1. Sistem pasiv de incalzire
solara tip TROMBE-MICHEL:
1- niasivul di n 1iclarie; 2 - perete vitrat;
3 - orifir. iu de intrare aer rece; 4 - orificiu
de icsirc aer ca ld. ~~~~~~~~~~~
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
doua ca i:
- prin vehicularea aerului intre spatiu l
serei si spatiul de locuit. Aerul din spa-
\iul de locuit intra in spatiul serei prin
fanta inferi oara, se incalze$1e in con-
tact c u suprafa\a peretelui captator si,
incalzit, intra in spatiul de loc uit;
- prin convecti e $i radia\i e de la su-
prafata interioara a peretelui captator
spre spa\iul de locuit. Acest flux termi c
este transmis incaperii defazat cu ca-
teva ore fa\a de momentul incidentei
pe suprafa \a din spre sera a peretelui.
Sistemul poate fi aplica t numai in
zona energeti ca O a Romaniei.
4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC
Sistemul are urmatoarea alca tuire
(fig . 4.9.2):
• perete captator format din doua
straturi :
- unul adiacent spa\iului de loc uit,
c onstruit din caramida sau caramida
cu go luri c u grosimea de 0,30 m ;
- altul adiacent serei captatoare,
construit din BCA (beton celular au-
toclavizat) tip GBN -35 c u grosimea de
0, 15 m a carui suprafa\a exterioara este
ac operita cu vopsea absorbanta mata.
Valorile coeficien\ilor de absorb\ie a
radi a\iei solare de unda scurta ,,a" ,
pentru ca teva culori , sunt prezentate in
tabelul 4.9. 1.
• sera captatoare construita dintr-un
vitra j dublu, foarte bine etan$at in ra -
port cu exteriorul $i amplasat la distan-
\a de 0, 15 m fa\a de peretele captator.
Vitrajul dublu poate fi construit asttel:
- doua foi de geam termopan;
- doua foi de geam (sticla): una c u
grosi mea de 3 mm, catre spa\iul serei,
si cealalta cu grosimea de maximum
5 mm, catre exterior ' distan\a dintre
7 6
r Exteri or
;&:...
LJm:»:
4
~
5
Interior
2
3
solara tip INCERC:
1 - perete captator; 2 - perete camera;
3 - strat adiacent din BCA (beton celular
autoclaviza t); 4 - orificiu in trare aer;
5 - orificiu iesire aer; 6 - plafon camera;
7 - strat de vopsea absorbanta .
Tabelul 4.9.1 - Valorile coeficientilor de absorbtivitate a radiaJiei solare a
Culoare hcj gri, ro~u
a 0 ,47 0 ,67
geamuri fiind circa 20 mm;
- doua fol ii tran sparente di n materi al
plasti c care i$i pastreaza transparenta
nealterata in timp (policarbonat , poli -
metilmetacrilat - plexiglas);
- o folie de geam (ca tre exteri or) si
una tra nsparenta din material plastic
(catre interior) .
Sera captatoare se realizeaza su b
form a de ochiuri (module) fixe si mobi -
le, respectandu -se condi\ia ca suprafa-
\a umbrita datorata ra mei de fi xare a
vitra jului sa nu depaseasca 5 %, din
suprafa\a de cap tare.
Ochiurile mobile sunt necesare pen-
tru indepartarea prafului din spa\iul se-
rei $i cura\irii fetei interioare a geamului
dinspre sera.
La alegerea materialelor din care se
rea lizeaza sera captatoare se tine sea-
' ma de proprietatile termofi zice ale
acestora in scopul inlaturarii peric olului
de deteriorare datorita dilatarilor $i
contrac\iilor care se pro duc in timpul
' func\ionarii sistemului. Princ ipalele pro-
prieta\i ale unor m ateriale folosite la
realizarea serelor captatoare sunt pre-
zentate in tabelele 4.9.2 $i 4.9.3.
• fante - de form a dreptunghiulara -
pentru circulatia aerului intre spa\iul de
locuit $i sera captatoare prevazute cu
c lapete mobile. Fantele de circula\ie a
aerului se amplaseaza dupa c um ur-
meaza:
- fanta inferioara (de admisie a aeru -
' lui din incapere in spa\iul serei) este
amplasata intr-un plan perpendic ular
I pe suprafa\a peretelui captator , la cca
i 0,05 m de planul pardoselii;
- fanta superioara (de reful are a ae-
rului cald in spatiul de locuit) este am-
plasata central in planul peretelui cap-
tator, la minimum 0, 15 m $i maximum
L
Interior
Fig. 4.9.3. Sistem pasiv de incalzire
solara tip SPATIU SOLAR:
1 - sera cap tatoare; 2 - ochiuri mobile
si fixe; 3 - ferestre sau usi.
I maro a lbastru vcnlc ncgru
0,7 1 0 ,75 0 ,77 0 ,92
I
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire r. lnstala!ii de incalzire

0,5 m de planul tavanulu i, distan\a fiind 4.9.2.1.3 Sistem pasiv in sezonul de incalzire se asigura in-
masurata de la latura superioara a : tip SPATIU SOLAR chiderea completa a vitrajului serei in
fantei la planul tavanului. Sisternul (fig. 4.9.3) se compune din: scopul realizarii efectului de sera in
Dimensiunile recomandate ale fante - • perete captator alcatuit dintr-o par- orele cu soare. in spa\iul inchis cuprins
lor penlru c ircula\ia aerului sunt: te opad si alta tran sparenta (ferestre, intre peretele captator $i vitraj se reali -
- fanta inferioara are inal\imea de usi). Partea opaca este caracterizata zeaza, in orice moment, o temperatura
0 ,3 m $i la\imea de 0, 12 m ; de rezisten\a termica specifica corec - a aerului superioara temperaturii exte-
- lanl a superioara are inal\imea de tata minima R' = 1,2 m 2 ·KNJ, care se rioare. in orele cu soare, daca tempera-
0,2 m $i latimea de 0,3 m; determina conform ,,Norm ativului pri - tura aerului din sera este superioara
Solu\ia tehnica de realizare a fante i vind calculul term otehnic al elemente- temperaturii aerului din spa\iul locuit se
inferioare este astfel conceputa incat lor de construc\ii ale c ladirilor ." deschid ferestrele sau/$i U$i le care
sa asigure pierderi de sarcina minime Suprafa\a peretelui captator adiacen- corespund cu spa\iul serei, asigurandu-
p e traseul de circulatie a aerului _ ta spa\iului serei este acoperita cu se un flux termic de natura convecliva
Peretele capta tor se realizeaza sub vopsea absorbanta mata. care reduce (sau anuleaza) fluxul termic
forma modulara, suprafa\a maxima a Partea tran sparenta a peretelui cap- cedat de instala\ia de incalzire clasica.
unui modul fiind de 6 m 2 _ Prin modul ' tator este reprezentata de ferestre (usi) Pentru asigurarea confortului fiziolo-
se in\elege elementul de caplare a ra- duble mobile. gic, indiferent de valoarea temperaturii
dia\iei solare care are in componen \a • sera captatoare construita dintr-un aerului din sera se deschid, concomi-
sa doua fante d e circulatie a aerului vitraj simplu realiza t din sti cla cu tent, ochiurile mobile din componenta
(fanta inferioara, respectiv fanta supe- grosime de 5 mm. vitrajului $i ferestrele sau/$i U$ile inca-
rioara). Sera captatoare se realizeaza din perilor adiacente spa \iului solar.
Pere\ii captatori sunl de tip opac. ochiuri (module) fi xe si mobile astfel in- in sezonul cald, prin indepartarea
intre doua module succesive se poate cat suprafa\a celor mobile sa repre- ochiurilor mobile ale vitrajului serei se
amplasa o fereastra dubla sau tripla zinte minimum 60 % din suprafa\a to- evita supraincalzirea spa\iului locuit.
avand parapetul executat din material tala a vitrajului , sera amplasandu-se la Func\ionarea sistemului nu necesita
termoizolant. o distanta minima de 1 m fata de pere- dotarea cu elemente de comanda auto-
in orele cu soare din sezonul de in - tele captator. matizate .
cal zire se d esc hid ambele clapete Solutia tehnologica de realizare a in scopul facilitarii patrunderii aerului
punandu -se in legat ura spatiul incal - serei captatoare asigura etan$area cald din spa\iul serei captatoare in spa-
zit cu spa \iul serei captatoare . Aerul acesteia la precipita\ii (ploaie, zapada \iul de locuit, pe de o parte, $i pentru
din spa \iul locuit patrunde in spa\iul etc). De asemenea, solu\ia tehnologica evitarea patrunderii aerului viciat din
ser ei captatoare $i capata o mi$care , tine seama de incarcarea cu zapada bucatarii, bai, WC -uri etc, pe de alta
ascensionala _ Aerul cald re zulta t este sau/$i de efectele datorate unor preci- parte, se asigura evacuarea aerului vi -
refulat in spa\ iul locuit. Ampl asarea pita\ii abundente (grindina) care sa pe- ciat din aceste spa\ii prin sisteme de
fantelor de absorb\ie $i reful are a ricliteze integritatea serei. ventilare naturala organizata sau siste-
aerului in planuri perpendiculare rec i- lntroducerea aerului proaspat nece- me de ventilare mecanica.
proc conduce la rea lizarea unei mi $- sar realizarii confortului fiziologic se asi-
cari turbulente a aerului in sera cap- gura prin deschiderea ochiurilor mobile. 4.9.2.1.4 Aspecte comune
tatoare_ in orele tara soare, clap etele Se recomanda ca, in perioada calda sistemelor pasive INCERC
cu care sunt prevazute fantele de a anului , sa se asigure deschiderea tu - ~i SPATIU SOLAR
c ircula\i e a aerului se inchid pe ntru a turor ochiurilor mobile in scopul venti- Sera captatoare din structura ambe-
se evita efectul de termosifon invers, larii spa\iului serei. lor sisteme se proiecteaza $i executa
care ar conduce la patrunder ea unui
debit de aer c u tem peratura inferi oa- Tabelul 4.9.2. Proprietafile materialelor utilizate la realizarea serelor captatoare
ra aerului din spa\iu l incalzit.
Prin asigurarea inchiderii $i deschi -
derii au tomate a fantelor de circu la\ie a
aerului se ob\ine eficien\a energetica
maxima a sistern ului _
Proprit'late -----------
Temperatura maxima [ 0 C]
l\faterial
Sticla

i 20-l
Policarhonat

11 0 ... 132
Polimetil-
metacrilat
82 ... 88
Conditia de deschidere a fantelor , Coeficicn t de dilatarc [cm/cm KI 0-6] I 72 ,4=ti~ 73,8
este data de inegalitatea: tp - f3 2: 8 °C,
iar condi\ia de inchidere a fantelor este Grosime [mm] 3,00 3.00 3,00
data de inegalitatea: tp - la s: 5 °C, in
M ::isa coresp unzi"i toarc grosi mii
I I
care: 8.00 3.80 3,70
- Ip este temperalura suprafe\e i absor- [kg/111 2]
I I I
bante a peretelu i captator, masurata Coe fi cient de transmi si vit ate i
intr-un punc t situat la inal\ imea de 0 ,83 ... 0,85 0,82 ... 0,89 0 ,89
0,5 m deasupra laturii superioare a
l a incident a normal a (-) I
fantei inferioare, in zona centrala a
peretelui captator ; Tabelul 4.9.3. Densitatea ~i coeficientul de dilatare pentru materialele
- ta - temperatura intr-un puncl ampla- utilizate la serele captatoare
sa l pe supralata interioara a peretelui
capta tor, corespunza tor punctului care p ~I Otel Aluminiu
Lcmn csentalLemn csenta
tare moale
masoara l emperalura Ip. i 1
in perioada calda a anului , ambele D ensitate [kg/1113] 7 2 10 I 2 740 370 ... 1 120 ! 350 ... 740
clapete vor fi in chise etan$, indiferent
Coefici ent de di latare
de valor ile temperaturilor Ip si 1...
[cm/c m K l Ul>]
12,l
I
I 25.0 2 ,0 ..9 .6
I
I
2.0 .. 9 .6
 I. lnstalatii de incalzire
astfel inca t sa se asigure securitatea
ata t ;:i tocataril or cat si a zonei din ime-
dia ta vecinatate a constru cti ei dotate
c u sisteme pasive de incalzire solara.
Se recom anda ca la proiectarea c la -
dirilor de loc uit prevazute cu sisteme
pasive de incalzire solara, valorile re-
zis tentelor termi ce spec ifice ale ele-
m entelor d e constructii (apace sau
transparente) allele decat cele solare,
sa fi e eel pu\in ega le cu ce le preva-
zu te in Normativul C 107 / J_
Se recomanda ca elementele mobile
de inchidere (usi, ferestre) sa fie preva-
zu te cu garnituri de etansare.
ln cazu l ambelor sisteme se reco-
m anda ca e lementele de construc\ii in -
teri oare sa asigure 0 capacitate termi -
ca specifica minima de 800 kJ/ m 2·K cu
referire la suprafa\a de captare a radia-
\i ei solare. Asigurarea microclimatului
interi or se reali zeaza, in principal, cu
ajutorul sursei clasice de incalzire, sis-
temul pasiv contribuind la reducerea
consumului de combustibi l necesar in-
calzirii cladirii.
in p erioadele de introducere a aerului
proaspat, se intrerupe alimentarea cu
caldura de ta sistemul clasic.
De asem enea, in perioadele in care
in spa tiul d e locuit se introduce aer
cald datorat sistemelor pasive, cu tem -
peratura superioara celei a aerului
interior, elementele de control si regla-
re reduc fluxul termic al sursei clasice
de incatzire.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.9.2.1.5 Determ inarea perform antelor
sistemelor pasi ve
de i nciilzire solarii
Cladirile dotate c u sistem e pasive
de incalzire solara fac parte din cate-
goria constru c tiil or c u caracteristici
conservative din punct de vedere e-
nergeti c.
Acestea sunt carac terizate de consu-
muri energetice reduse pentru incatzi-
rea spatiului locuit, fata de constructii
simitare in vari anta conven\ionala.
in general, c ladirile cu caracteristici
energetice conservative se di sting de
cele conven\ionale prin urmatoarele
elemente:
- protec \i e termica superioara;
- control imbunata\it al ventilarii spa-
\iului incalzit;
- functionarea automatizata a sursei
de caldura si contorizarea consumului
de caldura;
- uti lizarea rational3 si eficienta a
exergiei mediului inconjurator.
Cladirile dotate cu sisteme pasive de
incalzire solara au in componen\a lor
elemente specializate de captare si
conversie a radia\iei solare in caldura,
acestea contribuind la reducerea con-
sumului de caldura pentru incalzire pro-
priu cladirilor.
in func\ie de solu\ia constructiva, ele-
mentele de captare a radia\iei solare
reprezinta fie bariere termice, fie surse
de flux termic care se adauga celui
cedat de sursa clasica in scopul realiza-
rii condi\iilor de contort termic impus.
Fig. 4.9.4. Zonarea energet ica a Romiiniei.
Cele doua fun ctiuni men ti onate sunt
puse in valoare atat de solutia con-
stru cti va ca t si de conditiite climatice
exteri oare proprii zonei geografice in
care se amplaseaza clad irea . Rezulta
ca dotarea unor cla diri c u sisteme pa-
sive de captare a radia\i ei solare con-
duce la reducerea consumului de cal-
dura pentru incalzire in raport cu o
cladire conservativa similara.
Performanta energeti ca a sistemelor
pasive de incalzire solara este definita
de urmatoarele marimi:
- eficien ta energetica care reflecta
reducerea pierderi lor exergetice anuale
ale unei cladiri dotate cu sisteme pasi-
ve de incalzire solara in raport cu o
cladire sim ilara (cu aceeasi conformare
si rezistenta termi ca a elementelor de
inchidere perimetrala), dar lipsita de
dotari solare;
- indicele specific de economie de
combustibi l care reprezinta economia
de combustib il pentru incalzire raporta-
ta la suprafa\a de captare a radi a\iei
solare.
Determinarea marimilor m en\ionate
permite proiectantului sa decida daca
adoptarea solu\iei de casa solara se
justifica din punct de vedere econo-
mic. Criteriul de decizie ii constituie
durata de amortizare a investi\iei su-
plimentare datorata sistemelor pasive
de incalzire.
Algoritmul de calcul este eel din
lucrarea ,,Ghid pentru calcu/ul consu-
mului de caldura al cladirilor dotate cu
I ','~"~ ::<.j ZONA 0
I I ZONAi
!, /~; J ZONA II
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalati i de incalzire

sisteme pasive de inca/zire so/ara", medie a elementelor de constru c\ii pe- 5) - Se determina pierderea exergeti -
elaborata de catre INCERC-Bucure?ti. rim etrale [m 2 ·K/W] (conform normativu - ca a casei solare cu Os:
lui in vigoare C 107);
0s = 86,4 G~5 (1 - Eu) V M2 [kJ/an ] (4.9.4)
4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei so/are - na - numarul m ediu de schimburi de
Este remarcat prin intermediul zonarii 1 aer cu exteriorul care asigura conditiile unde Ni 2 este numarul anual de grade-
energ etice a teritoriului Roman iei (fig, ; de confort fiziologic [s· 1]; zile de calcul corespunzator tempera-
4.9.4). Datorita influentei radiatiei - p - densitatea aerului la temperatu- turii interioare medii a casei solare,
solare asupra elementelor de construe- ra interioara [kg/ m 3 ] ; determinat conform ,,Ghid pentru de-
tii rezulta o reducere a numarului de - Cp - caldura specifica a aerului la terminarea necesarului de caldura de
grade-zile de calcul. S-a \inut aici sea- presiune constanta [J/kg·K]. ca/cul $i al necesarului de ca!dura al
ma de factorul de conversie geometri - 2) - In func\ie de solu\ia de proiect constructiilor" - Partea a II -a - Numarul
ca datorat, pe d e 0 parte, ungh iului de se propun cateva valori, tehnic posibi- anual de goade-zile.
inal\ime a Soarelui deasupra planului le, pentru suprafa\a de captare a radia- 6) - Se determina indicele specific de
orizontal $i, pe de alta, parte intervalu- \iei solare A ps (care verifica dubla ine- economie de combustibil ,,i" cu rela\ia:
lui azimutal de amplasare a elemente- galitate din § 4.9.1) $i se determina va-
lor de captare a radiati ei solare. lorile corespunzatoare ale coeficientului i = 4.78-10-5 . E, ·Os [kgcc] (4.9.5)
(1 - E,)·f\,s m2·an
Pe teritoriul Romaniei se eviden\iaza adimensional x cu rel a\ia:
trei zone de eficien\a energetica, sen- 7) - Se determina economia anuala
sibil diferen\iate . in interiorul carora X = 52~ (4 .9.2) ' de combustibil conventional realizata
' V Gv
dispersia indicelui de reducere a nu- NS de casa solara fa\a de casa similara
marului de grade-zile de calcul este 3) - Din diagramele din figurile 4.9.5 lipsita de dotari solare cu rela\ia:
nesemnificativa. sau 4.9.6 , corespunzatoare sistemului C = i · A ps [kgcc/an] (4.9 .6)
Astfel zona 0, care coincide practic pasiv ales, se determina in func\ie de Se poate considera ca, in cazul siste-
cu litoralul Marii Negre, beneficiaza atat valorile x rezultate, valori le eficien\ei ' mului pasiv tip INCERC, sunt accepta-
de un numar redus de grade-zile de cal- energetice teoretice Es, utilizandu-se bile valori ale indicelui specific de eco-
cul cat ?i de o intensitate semnificativa curba de calcul ,,C". nomie de combustibil valori cuprinse
a radia\iei solare, astfel incat indicele de In figura 4.9.5 curba ,,C" este carac- intre 14 $i 18 kgcc/m2·an, iar in cazul
reducere a consumului de caldura pen- teri stica unei suprafe\e absorbante ne- sistemului tip SPATIU SOLAR valori cu-
tru incalzire are valoare maxima. umbrite, acoperita cu vopsea negru prinse in intervalul 11 ... 16 kgcc/m 2·an.
Cea de a doua zona, notata pe harta mat ?i a unei suprafete vitrate formate
ca zona I, beneficiaza, spre deosebire din doua foi transparente a caror trans- 4.9.2.2 Sisteme active
de zona 0, de durate mult mai mari ale misivitate este afectata de depuneri le de incalzire solara
perioadei de incalzire, capetele acesto- normale de praf sau alte impurita\i. Sistemele active de incalzire solara
ra cuprinzand tunile de primavara ?i In figura 4.9.6 curba ,,C" este carac- implica existen\a unor sisteme mecani-
toamna caracterizate de intensita\i sem - teristica unei suprafete absorbante ne- ce de circulare a unui agent termic
nificative ale radia\iei solare. Aceasta umbrite acoperita cu vopsea negru mat purtator de caldura intre zona de cap-
zona cuprinde. practic, regiunile subcar- ?i a unei suprafe\e vitrate formata din- tare $i transformare a energiei solare in
patice precum ?i zonele montane. tr-o foaie de geam a carei transmi sivi - caldura $i zona de utilizare a acesteia.
Zona n reprezinta zona de ?es, ca- tate este afectata de depunerile nor- Oat fiind caracterul aleatoriu al ener-
racterizata de performan\e energetice male de praf sau alte impurita\i. giei solare este necesar ca aceste sis-
care nu difera sever de cele ale zonei Pentru alte culori decal cea neagra teme sa fie prevazute cu sursa auxilia-
I, dar care se situeaza cu circa 20 % din acelea?i diagrame, se pot determi - ra, cu reglare automata, in func\ie de
sub cele caracteristice acesteia. na efi c ien\ele energetice teoreti ce co- cerin\ele consumatorului.
Zonarea energetica prezentata in respunzatoare . Aceste sisteme au o structura destul de
figura 4.9.4 nu se refera la valorile in- 4) - Se determina eficien\a energeti- diversa, neconven\ionala, in func\ie de:
dicelui spec ific de economie de com- ca a sistemului Eu, cu rela\ia: - agentul termic utilizat: aerul sa u
bustibil, ci la gradul de acoperire ener - Eu = U ·Es (4.9.3) apa;
getica pe care-I pot asigura sistemele in care: - sursa auxiliara: clasica, pompa de
pasive de incalzire solara. u = 1 pentru sistem ul INCERC; caldura, caldura reziduala sau apa
u = 0,85 pentru sis temul SPATIU geotermala;
4.9.2. 1.5.2 Elemen te de ca/cul SOLAR - tipul de stocare a caldurii:
Succesiunea calculelor necesare de-
termin arii economiei anuale de com - 0,32 Es[-] Es l-1
032
bustibil este:
0,28 0,28
1) - Pe baza solutiei tehnice de proiect ; 0,24 s;, 1 J. J 0,24 .1: ...1 ~]
se determina fluxul termic speci fic volu - ,
0,20 Jl-1 ~

0,20 l I I
mic disipat catre exterior, al cladirii ne- 0,16 / -1 t- ~_t=
0,16 I I J,- Y'
solare similara c u cladirea so lar~1. G~8 : ./"/--_ ~ :::--- : / 1.,. -::J. ....- ::::
0,12 0, 12
0,08 -
~~ ! ./e:::::
~ :::---

-- --
Ai- -_ , - - 0,08
v /~ ~v ...-- -
h ~
--- ---
GNS = -V Rp + na· p Gp [W/m3-K] (4.9.1) /
0,04 ' 0,04
0,0 I J.eG """'
---1 I - l i-1 x 1-1 o.o ~

'"""
1-- ..'I . ' x l·l
in care: 0,0 0, 1 0,3 0,5 0.7 0,9 1, 1 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
- V este vo lumul spa\i ului incalzit
Fig. 4.9.5. EficienJa en ergetica Fig. 4 .9.6. Eficien\a energetica
[m3]:
a sistemului INCERC in fu nctie a sistemului SPATIU SOLAR in funcJie
- Ar - suprafa\a anvelopei cladirii
de cu loarea supraf eJei absorbante: de culoarea suprafefei absorbante:
inclusiv pardoseala peste subsol sau
C - negru mat; 1 - albastru, verde; C - negru mat; 1 - albastru, verd e;
so l [1122 ];
2 - maro; 3 - gri , ro5u; 4 - bej mat. 2 · maro; 3 - gri , ro5u; 4 - bej mat.
- RP - rezistenta term ica speci fi ca
 1. lnstalatii de lnc alzire
• sensibi l sau lent;
• scurta, rn edie sau lunga durata;
- sistemul de livrar e a caldurii in spa-
tiul incalzit.
Cerce taril e efectuate in Rom ania, in
acest domen iu , au implica t si rea lizarea
unor obiective co ncrete c um ar fi :
- casa so lara de la Neptun rea liza ta
de ca tre ICPET (captatoare solare pla-
ne, c u golire in orele c u temperaturi ex-
teri oare negative);
- casa solara CS-2 - Campina fi gura
4.9.7 (captatoare solare plane, c u agent
termi c apa si antigel) si casa solara
CS- 3 (fig.4.9.8) din Bucuresti (captatoa-
re so lare plane dublu servi ci: pentru in-
ca lzirea casei utilizeaza aer cald, iar
pentru producerea apei calde de con -
sum utilizeaza agent termic apa), reali -
zate de ca tre INCERC.
Casa solara CS2 (P+ 1E) - Campina,
reali za ta in 1978, este compusa din 2
apartamente de 4 camere, fiecare din
apartamente c u suprafata de 65 m 2 .
Suprafa\a de captare Sp, de 70 m 2
este realizata din captatoare plane, c u
absorbti e, amplasate pe fatada sud,
inclinata la 70° fa\a de orizontala. In
circ uitul captatoarelor se afla schimba-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
toarele de caldura cu p laci ,,TRAP "
produ se de Tehnofrig Clu j-Napoca ,
amplasate la subsolul cladirii. Prin cir -
c uitul capta toarelor solare c irc ula o so-
lu\ie antigel. Corpurile de incalzire din
incaperil e primu lui apartament sun! ali -
mentate de agentul secundar pe c ircu -
itul carui a sunt intercalate doua rezer-
voare de acumulare cu volumul total
de 10 m 3 . Circu itul primar alimenteaza
si un al doi lea c ircu it secundar pe cir-
Fig. 4.9.7. Casa solarii CS2 Ciimpina:
Sp - suprafatii de captare; SCH - schim-
bator de caldura; Vac - rezervor de
acumulare, Slaux - sistem de incalzire
auxiliar; SI - sistem de incalzire,
Gp - pompa de circula\ie agent termic
primar; Gs - pompa de circula\i e agent
termic secundar; Ginc - pompa de
circulatie agent termic incalzire_
c uitul carui a se afla un boiler ori zontal
cu volu mu l de 1 500 I pentru furni zare
de apa ca lda de consum _ Sursa aux ili -
ara pentru al doi lea apartament este
constituita de rezistente electri ce care
sup limenteaza incalzirea aerului cald
preparat cu ventiloconvec toare.
Cu toa te ca performan\a energetica a
sistemelor acti ve este superi oara celei
caracteristice sistemelor pasive , cos-
turil e rid icate ale instala\iei limiteaza, in
prezent, ap licarea sistemelor ac ti ve de
incalzire so lara la construc tiile de tipul
hotelurilor.
Fig. 4.9.8. Casa solarii CS3 -
INCERC Bucure~ti :
Sp - suprafata de captare; V - ventilator;
1
USR - unita\i de stocaj termi c in roci;
Pl - pere\i interi ori cu goluri; PE - pere\i
exteri ori cu goluri_
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.1 o. lnstalajii de lncalzire cg
utilizeaza caldura recuperata
4.10.1. Clasificarea sistemelor
de recuperare a caldurii
Un sistem de recuperare a unei sur-
se energetice se compune din :
• sursa termica - locul unde se afla
inmagazinata, se produce natural sau
poate fi obtinuta printr-un proces teh-
nologic, o forma de energie sau un
purtator de energie (ex: gazele fierbinti
provenite de la procesele de ardere a
combustibililor, aerul cald evacuat din
in stalatiile de ventilare, apele tehnolo-
gice provenite de la racirea utilajelor,
solul si apa incalzite de catre Soare
etc.);
• recuperatorul de ca/dura - elemen-
tul principal al instalatiei cu rol de a
capta si folosi rational energia secun -
dara;
• consumatorul de caldura - punctul
final al instalatiei in care caldura recu -
perata este utilizata pentru acoperirea
nevoilor energetice .
Sistemele de recuperare a caldurii se
clasifica dupa urmatoarele criterii :
1. modul de repartizare a caldurii re-
cuperate intre sursa si util izatori;
2. nivelurile relative de temperatura
ale sursei si ale utilizatorului;
3. natura agentilor termici, de o parte,
si, de alta, a recuperatorului de cal -
dura.
Dupa criteriul 1, sistemele se cla-
sifica astfel (fig. 4. 10.1):
- cu recuperare interna, unde caldura
rec uperata este fo losita in procesul
tehnologic originar (recirculare), ca, de
exemplu,incalzirea aerului de ardere la
cuptoare;
- cu recuperare externa, unde caldu -
ra rec uperata este folosita in afara pro-
cesului, ca de exemplu incalzirea inca-
per ilor cu caldura recuperata de la
c uptoare;
- mixte, combinate.
Dupa criteriu l 3, sistemele de recu-
perare se impart astfel (fig. 4.10 .2):
- la care temperatura sursei este mai
mare decal temperatura agentu lui ter-
,s
Ei
.--.-+- - - - - -
Er
a b
Fig. 4.10.1. Tipuri de recuperare a caldurii in funcfie de modul de
repartizare a caldurii intre sursa ?i utilizator:
a - recuperare interna; b - recuperare externa:
S - sursa; R - recuperatorul ; C - consumatorul extern; E; - energi a intrata;
Ee - energia iesita; E, - energia recuperata.
mic obtinut prin recuperare, caz in care
transferul termic se face prin interme-
diul schimbatoarelor de caldura, denu-
mite ,,recuperatoare";
- la care temperatura sursei este mai
mica decat temperatura agentului ter-
mic obtinut prin recuperare, caz in care
tran sferul termic se realizeaza cu pom-
pe de caldura.
Dupa criteriul 3, sistemele de recu-
perare cele mai intalnite sunt de tipul :
- gaze de ardere - apa si gaze de
ardere - aer;
- aer - aer si aer - apa;
- apa - apa.
Consumatorii de caldura care utili-
zeaza caldura recuperata sunt instala-
tiile de:
- incalzire a cladirilor (cu corpuri de
incalzire sau cu aer cald);
- incalzire tehnologi ca;
- preparare a apei calde de consum.
4.10.2. Recuperarea caldurii
din gazele de ardere
4. 10.2. 1 Recomandari privind
recuperarea ca/durii din gazele
de ardere
Pentru utilizarea cat mai efi cien ta a
caldurii recuperate din gazele de arde-
re se impune:
- cunoa5terea parametrilor de ex-
ploatare a resursei (temperatura si
compozitia gazelor de ardere, debitul
disponibil, regimul de furni zare) in
scopul utilizarii echipamentului eel mai
indicat pentru recuperarea caldurii;
- amplasarea recuperatoarelor de
caldura in imediata apropiere a utilaje-
lor care produc gazele de ardere in
scopu l folosirii resursei la nivelul ma-
xim de temperatura (montare in co5ul
de furn , montare pe un canal de by-
pass pe traseu l gazelor de ardere);
- alegerea tipului de recuperator reco-
mandat in situatia data tinand cont de
avantajele specifice ale recuperatoarelor
acvatubulare (stabilitate in funqionare,
solu\ie cons tructiva compacta,
intretinere si cura\are u5oara a
suprafe\elor de pe partea de gaze) si ale
recuperatoarelor ignitubulare (consum
Ee
/s
~~( Qc
1
//, Er
I. lnstala!ii de lncalzire
redus de m etal, debite de caldura mari);
- racirea cu un ecart de temperatura
cat mai ridicat al gazelor de ardere,
prin proiectarea corespunzatoare a re-
cuperatorului;
- stabi lirea unor parametri de exploa-
tare a recuperatorului care sa asigure o
durata de viata normala a acestuia
(evitarea pericolului de corosiune dato-
rata condensarii vaporilor din gazele de
ardere);
- neadoptarea de surse auxiliare
(centrala termica de varf), valorificarea
resursei putand acoperi integral sarci-
na termica a consumatorului la para-
m etrii uzuali ai age ntului termi c
I (95/75 °C, 115/75 °C, 150/70 °C);
- prevederea mai multor unitati de
recuperare, in paralel, pentru preluarea
variatiilor sarcinii termice de incalzire a
consumatorului;
- prevederea mai multor unitati de
recuperare, in serie, pentru a recupera
t cat mai mult din potentialul termic al
gazelor.
4. 10.2.2 Caracteristicile sursei
de ca/dura
Sursa de caldura este consti tuita de:
- gazele evacuate din procese tehno-
logice, in principal, de la cuptoare;
- gazele evacuate de la cazanele de
incalzire.
Caracteristicile gazelor evacuate de
la cuptoare, care prezinta interes pen-
tru procesul de recuperare a caldurii
sunt: temperatura, debitul, compozitia
si regimul de furnizare.
Domeniile uzuale de variatie ale
acestor parametri sunt:
- temperatura: 200 .. . 600 °C;
. debitul: 1 000 ... 20 000 m~/h ;
. compozi\ia: gaze cu sau tara sulf;
gaze cu sau fara funingine sau cenu5a
zburatoare; gaze cu sau tara praf;
. regimul de furnizare: con tinuu sau
inlermitenl.
1
R R
ts
tc
0 0
a b
Fig. 4.10.2. Tipuri de recuperare
a caldurii in functie de nivelurile de
temperatura ale sursei ?i
consumatorului:
a - recuperare cu schimbatoare de
caldura (ts > le); b - recuperare cu
pompe de caldura {Is < le};
Is - temperatura sursei; le - tempera -
lura agentului termic ob(inul prin re-
cuperare, la consumator; Er - energie
recuperata; R - recuperator.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

4.10.2.3 Recuperatoare de ca/dura tru recuperarea ca lduri i sensibile si de coro siune se impune ca temperatu -
R cuperatoarele de ca ldura din g<1- sun! realiza te din oteluri obisnuite. ra gazelor. la iesirea din cazanul recu-
. ze le de ardere sunt echipam en te si in - Pentru preintampinarea peri colu lui p erator, sa se situeze d easu pra
stalatii complexe. execu\ia lor fiind di-
feren\iata i n fun c \ie de carac teri stic ile
gazelor de ardere .
Astfel,
- recuperarea de caldura din gazele
· d e ardere evacuate de la cazanele de
incalzire se realizeaza cu cazane c u
condensatie (capitolul 6 2. 7);
- recuperarea de caldura din gazele
de ardere evacuate de la cuptoare se
realizeaza, in general, c u instala\ii com -
p lexe . denumi te generic cazane recu-
peratoare. a b

4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru Fig. 4.10.3. Cazan recuperator pentru apa calda:
producere de apa calda sau fierbinte a - sectiune transversala; b - sec /iun e longitudinala;
Cazanele recuperatoare au. in gene- 1 - intrare gaze de ardere; 2 - evacuare gaze de ardere; 3 - intrare apa ;
ral, solu\iile constructive ale cazanelor 4 - iesire apa calda; 5 - corpul recuperatoru lui; 6 - pere\i transversali (sicane);
c u combustibili clasici. avand deosebi - 7 - izolatie termi ca .
rea ca . atunc i cand gazele de ardere
nu au o tempera tura foarte ridi ca ta 5
(sub 800 °C) , nu se mai utilizeaza in- ~111
'_/ 2
5
ttt
cinta de radia\ie (focarul din solutia
c lasica), intregul cazan fiind format din
2 r 1 Jttt 5

~I ~~
drumuri convecti ve. 3
Oupa drumul parcurs de cele doua
fluide de lucru : apa care se incalzeste
si gazele de ardere care cedeaza cal- 2
dura, cazanele pot fi ignitubulare sau
acvatubul are. i 1tt~ 4

--~
Cazanele recuperatoare ignitubulare 3
sun! alcatuite dintr-un fascicul de \evi 4- 4
'
netede prin care circula gazele de arde-
re. Tevile sunt prinse la capete in placi a b c
tubulare. prin mandrinare sau sudura. Fig . 4.10.4. Racordarea cazanelor recuperatoare ignitubulare pe traseul
Cazanele se executa cu unul sau mai gazelor de ardere:
multe drumuri de gaze , in fun ctie de a - cazan cu un drum de gaze, montare verticala; b - cazan cu un drum de
ecartul de temperatura disponibil p e gaze, montare orizonta/a; c. - cazan cu doua drumuri de gaze, montare
partea gazelor de ardere. orizontala;
Un cazan recuperator ignitubular cu 1 - cazan rec uperator; 2 - cos de furn sau canal de gaze de ardere; 3 - c lapeta;
doua drumuri pentr·u gazele de ardere 4 - intrare gaze de ardere; 5 - iesire gaze de ardere, dupa recuperator; 6 - in -
si sicane pe circuitul apei este prezen- trare apa; 7 - iesire apa.
tat in figura 4.10.3.
Aceste recuperatoare au volum mare
4 1 8
de apa, cu posibilitati rnari de acumu-
lare a caldurii si varia\ii mici ale tem pe-
\y ttt (__
6~
raturii apei la fluctua\iil e de debite si \
temperaturi ale gazelor de ardere. Mo - {

dul de racordare a acestor recupera-

2
toare de caldura pe traseul gazelor de
ardere este prezentat in Figura 4. 10.4 . 2
Caza nele recuperatoare acvatubulare
sunt executate cu serp entine simple.
duble sau sub forma de panouri con- !\ I
vecti ve in U , S, M, asezate in linie sau 3 ttt 3
t t
decalat intr-un cana l din zidarie sa u din
7 7 7 7
tabla (fig. 4. 10.5); prin tev i c ircula apa,
iar in ex terior gaze le d e ard ere. a b c d
Di stribuitorul la intrare si colectorul la
Fig. 4.10.5. Cazane recuperatoare acvatubulare:
ie$ire, plasa te intotdeauna in afara ca-
a - cazan cu serpentine c u /evi paralele b - cazan c u serpentine cu tevi
nalu lui de gaze, asigura prinderea ser-
convergente; c - cazan c u serpentine duble; d - cazan cu panouri convective;
pentinelor .
1 - corpu l recupera torului ; 2 - serpentina cu apa; 3 - distribuitor; 4 - colector
C3zanele rec uperatoare roma nesti
5 - lntrare apa; 6 - iesire apa; 7 - intrare gaze de ardere; 8 - iesire gaze d
(VULCAN B uc uresti, IU C Ploies ti , CUG
ardere.
C luj Napoca etc.) sun t concepute pen -
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

temperaturii punctului de roua al vapo-

rilor de apa (60 .. .70 °C), pentru gaze le
provenite din arderea combustibilului 0
[kWJ Jkcal/h]
gazos, ~ i deasupra temperaturii punc-
tului de roua acid (1 20 ... 150 °C), pentru x 10 3
260
gazele provenite din arderea combu sti- 300 ! I
bilului lichid cu con\inut de sulf de ,
240
t =6( 0 or:; .. ...
... .
26 0 220
peste 2 % .
200
Caracteristici le tehnic e ale unor
.
cazane acvatubulare roman e~ ti pentru 22 0 180
I :=6( 0 °1 .. ·..,,
agent termic apa calda 95n5 °C sunt ,
prezentate in tabelul 4. 10. 1, iar carac- 180
160
140
...., I'. /
'\ • o·
.;;
teristicile tehnice ale cazanelor ignitu-
120
k\v \'~
• IS'

14 0
bulare sunt date in tabelul 4. 10.2.
100
t =6JO c ,0 ,· \.~ ,'6' .
Domeniile economice de utilizare a - ,_ -/ .,\\ :\:s>_ -
!-"-::.
recuperatoarelor de caldura de capaci - ' 0 80 ~
~4-
I~

... !\<I'
" ';p
.. -I'('
..
~'
\ I\
,<>,, I~ ~
tate mica sunt indicate in figura 4. 10.6, 60
\ \,, ?>- .. .
......'
pentru cazanele acvatubulare ~ i in figu - 60
- ':-~ \ I -=2 iO <C
- --11 '
40
-
~

ra 4.10.7, pentru cazanele ignitubulare. 1 \ ;!!--- ---'\ >-

Pentru cazul gazelor de ardere pro- 20 20 \..'.g 'L L iU 1-- 00 "C D 9 [m~/ h]
· ~:=

venite din combustibil lichid, valorile 0 2 3x103

debitelor de caldura recuperata sunt
c u 10 ... 15 % mai mici decat valorile
din diagrame, datorita necesita\ii adop-
Fig. 4.10.6. Domeniul economic de utilizare a cazanelor recuperatoare
tarii unei temperaturi mai ridicate a ga -
acvatubulare de capacitate mica:
zelor la ie~ irea din recuperator, ca ma-
cazan recuperator Crac 2,5
sura de protec\ie la corosiune.
cazan recupera tor Crac 15
cazan recuperator Crac 5
4.10.2.5 Cazane recuperatoare
0 9 - debitul gazelor de ardere; Q - debitul de caldura recuperata; t9 ; - tempera
pentru producere de abur
tura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; W9 - viteza gazetor de arder
Din punct de vedere con structiv, ca-
in recuperator.
zanele recuperatoare pot fi acvatubulare
Tabelul 4.10.1 . Caracteristicile tehnice ale unor cazane recuperatoare acvatubulare rornane~ti pentru agent terrnic apa calda 95 • 75 °C

Nr. Cazanul rccupcrator Caractcristici

Producator
crt. Schema Tipul Constructive Funqionalc

0 l 2 3 4 5
- 16 \cvi pc r5.nd
-~ - 26 r5.nduri de \cvi
1 • - dimensiuni \eava: Dg = 1000 .. .4000 mVh VULCAN

~-
<l> 20 x 3 mm Bu c ure~ ti
I
l CRac 2.5 - dimensiuni gaharit : = 200 ... 600 °C
l g;
) L = 580 11\111 Q = 60 ... 170 kW CUG
I= 580 111Jll (pt. tgi = 300 °CJ Cluj -Napoca
I t I

~j H = I 400 nun
- masa: l 180 kg
-
- 18 \evi pe rand
I - 20 riinduri de \cvi
Dg = 2000 .. .7000 m,;/h
I - intrare gaLe - dimensiuni \eavft: VULCAN
2 - i e~ ire gaz.t; <fl 25 x 3 111111 Bu c ure~ ti
2 3 - i ntrarc: apa CRac 5 - dimcnsiuni gaharit : tgi = 200 ... 600 °C
4 - i e~ irc apa L = I 100 111111 Q = 80 ... 300 kW CUG
I= 870 mm (pt. lg; = 300 °C) Cluj -Napoca
H = J 650 nun
- masa: 2 400 kg

t
- J..-;,,.::....i
c-1 -- - --~ r~,
: ,_-_- _-_-_-_ii
! - 10 \e,·i pe rfln<l
I I - 26 randuri de \t:\' i
Dg = 1000 .. .5000 m ~/h
i - dimcnsiuni \ea ,·a: I
CUG

I: f f i i <I> 38 x 3 mm II Cluj -Napoca

lg; = 200 ... 600 °C
3
! : ~ :: : ;i CRac 15 - dimensiuni gabarit: I
!UC
L = I 073 111111 Q =-50 ... 150 kW
,~- -- - -- ;?

! ·~ I 1 I= 916 mm (pt t2i = 300 °C)

I Pl o i e~ ti
I
\_1._,1 _1._ _, I
!-! = 2 200 mm I -
' I
- rn asa: 824 kg
I i
I \
I
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

sau ignitubulare. prec um si pentru posibilitatea curatarii metal, indeosebi datorita tamburului , si
Producerea de abur supraincalzit im- tevilor de dep uneri s-a prevazut un ca- un consum mare de energie la ex haus-
plica trecerea apei prin tevi, asiguran- nal de furn in ,,by-pass" avand un siber tor pentru realizarea vitezelor economi -
du-se inca lzirea $i vaporizarea apei, care in pozitia ,, inchis" obliga gazele de ce de circula\i e a gazelor de ardere.
precum $i supraincalzirea vaporilor sa- ardere sa strabata cazanul recuperator ,
turati. Pentru incalzirea apei se fol ose$- iar in pozitia ,, deschis" scoate cazanul 4.10.2.6 Parametrii func/ionali
te schimbatorul de caldura numit ,,eco- din fun c tiun e, gazele de ardere fiind ai cazanelor recuperatoare
nomizor ", c u serpentine din otel am- evac uate spre CO$. Principalii parametri func \i onali ai
plasate in zona temperaturilor inalte. Cazanele recuperatoare ignitubulare unui cazan recuperator sunt:
in fi gura 4 . 10.8 se prezinta schema pentru producerea aburului au suprafa- Q - debitul ·de caldura rec uperata [W] ;
unui cazan rec uperator acvatubular cu ta de schimb de caldura formata dintr- 0 9 - debitul gazelor de ardere [m~h];
tamburi transversali . Solutia tehnica un fascicul de tevi netede amplasate Ga - debitul de apa [kg/ h];
adoptata p entru vapori zator este ase- intr-un tambur care la partea superioa- t9 ;, t9 e - temperatura gazelor de ardere
manatoare cu cea a cazanului de abur ra are un spatiu pentru separarea abu- la intrarea in recuperator, respectiv la
tip CR (Vulcan) utilizat pentru debite rului . Sun! cazane cu volum mare de ie$ire [0 C] ;
mari de gaze de ardere, obtinandu-se apa, inertie termi ca ridi ca ta, posibilita\i W9 - viteza gazelor de ardere in recu-
viteze economice. de curatare a \evilor, montare U$Oara la perator [m/s];
Pentru diverse interven\ii, repara\i i, benefic iar. Au insa un con sum mare de

Tabelul 4.10.2. Caracteristicile tehnice ale unor cazane recuperatoare ignitubulare romane?ti pentru agent termic apii" calda 95 - 75 °C

Nr_ Cazanul recuperator Caracteristici

Producator
crt. Schema Tipul Constructive Functionale
0 1 2 3 4 5
I
r ·
I I
J ]_r:: - 54 tevi <I> 57 x 4 mm Dg = 400 ... 1 600 miVh Vulcan

~
- dimensiuni gabarit:
I
4
I CRac L = 2 000 mm
lgi= 200 ... 600 °C
I Buc ure~ ti

'
5-8 I = l 800 mm
::i2- Q=20 ... 100 kW CUG
Lf=l __/ I'- ~2
H = 4 400 nun
- masa: 4 992 kg (pl. lgi = 300 °C) I Cluj -Napoca
I Lx l

Lx l
- 100 \evi <l> 51 x 3 mm m ~/h
- I=
jl
I - dimensiuni gabarit:
Dg = l 000 ... 3 000 Vulcan
Bu cure~ ti
\, C Rac L = 5 000 mm
2 lg; = 200 .. .600 °C
I
/

\J 14 - 2 1 l = l 600 nun
=
H 2 100 mm
Q = 90 ... 160 kW CUG
P-t ) Ill
~- 13
11 - masa: 6 240 kg =
(pl. tgi 300 °C) Cluj-Napoca
)4

,.......
•4r:: t - 283 \evi <l> 5 1 x 3 rrun Dg = l 500 ... 7 500 miVh Vulcan
- dimensiuni gaba rit:
Bu c urc~ ti
I !•1 CRac L = 2 200 nrn1
3 I, lg; = 200 ... 600 °C
2 1 - 45 I= 2 200 mm
Q = 120 ... 580 kW CUG
_Lr:: H = 4 500 mm
-~i=l __/ I '- ~2 - masa: 9 125 kg =
(pl. tgi 300 °C) Cluj-Napoca
I LxI

' ,.......

.,, ~
I I '1"'
i . 11 - 506 \evi <l> 5 1 x 3 mm 0 ,=3 000.. 14 000 m!/h I
I
i1-· r::
3 i"
I - dimensiuni gabari t:
4 rLi=J
I
I
CRac L = 2000 mm
=200 ... 600 °C
1t.. ;
I !UC
J I '- ,2 80 - 11 0 I = I 850 mm P l o i e~ ti
~ LxI i
=
H 7 600 mm
IQ= 230 .. .900 kW
I - intrarc gaze
I - masa: I 5500 kg (pl. lg; = 300 °C)

2 - iq ire gaze
3 - intr:irc apa
4 - i e~ ire apii
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire

0 la;, tae - temperatura apei la intrarea in

[kW] recup erator, respec tiv, la ie$ire [°C];

l~o
600 [kcal/h] t.p 9 - pierderea de sarcina pe circuitul
, gazelor de ardere [Pa];
t.pa - pierderea de sarcina pe circuitul
x10 I I/
'N ~ 1b l h/ ,,, apei [Pa].
,'
500 v intre ace$1i parametri ex ista o
vu IL ' stran sa interdependenta in functionare,
·~ F U' I I\
_.\ punandu-se in evidenta, pentru un
400
I anumit tip de recuperator, urmatoarele
I_ I functii :
400 I I I Q = f(tg;, Wg);
I tge = f (t9 ;, W 9 );
300 0 9 = f(t 9 ;, W9);
I
' l'>pg = f(tg;, Wg);
300 l'>pa = f (Ga).
!
('),_ I Prin tran spunerea grafica a acestor
"~'
I?' \-. 1vv - :::i 111/D
1
I,'
r-
funqii in cadrul unor nomograme se
200 I

200
I ~
- poate defini domeniul de functi onare a
recuperatorului .

- --
11
1~ [V ~ .)'fn SI
~-
--- Caracteristicile fun ction ale ale unui
139 Of
\ f'\
.
. L---.
'~ 1'£'. JU L cazan recuperator acvatubular pentru
t -1=6 ~o l\ • i---- apa calda 95/75 °C, tip CRac 5, sunt
100
·~ S\ - ....
V1
·~ r-
100 J prezentate in figura 4. 10.9, eviden\iin -
~-~~
du-se domeniile de variatie a parame-
'" ... m
'n
1/1 v > I
-, '

--
trilor.
--- /s
~ -2 0 c in mod similar, in figura 4. 10.10 sunt
\.. W - r
prezentate caracteri sticile unui cazan
2 3 4 5 6x10 3 D 9 im~ /h ] recuperator ignitubular, de tip CRac
Fig. 4.10-7. Domeniul economic de ulilizare 14-2 1.
a cazanelor recuperatoare ignilubulare de capacitate mica:
- - cazan recuperator Crac 5 - 8 4. 10.2.7 Alegerea unui cazan
- - - - - cazan recuperator Crac 14 - 2 1 recuperator $i stabilirea regimului
----- cazan recuperator Crac 2 1 - 45 de funcJionare
09 - debitul gazelor de ardere; 0 - debitul de caldura recuperata; 19 , - tempera tura Pen tru alegerea tipului $i marimii
gazelor de ardere la intrarea in recuperator; W9 - viteza gazelor de ardere in recuperator_ unui cazan recuperator se au in vedere
atat parametrii sursei $i caracteristicile
L'lpg sarcinii termice a consumatorului cat $i
,,---,---.--~--r-r7""',--,[m__mH20_1_,_i~P a-]~~~~~~~ ' posibilitatile de a beneficia la maximum
r
de avantajele folosirii tipului constructiv
de cazan (acvatubular sau ignitubular),
" >--" I\ { ?'JO '£.. ~ in cazul respectiv.
Datele necesare pentru alegerea unui
cazan recuperator sunt:
I J ~140 I ------- - debitul gazelor de ardere 0 9 ;
- temperatura gazelor de ardere la
intrare in recuperator 19 ;;
- provenien\a gazelor de ardere: din

~ ~ ~ \ ~ / ~ 11 ~h
, . - +--+----4
,-'-,i,>- 1----'-'t---t--+----l---l-f--'-<R<!
.-+--+--+--+--+--+--+-;--+-+---+--+-+-+-t-\1--f'
\ v~ 11
t---t--t--t--t---t--+-+--t-;-+---t--t--f--',li---l\~~'·--'--1-+-'-"1-?l-+-+-+-+-+-+-+-~+j'.._--"I
j---+--+--+--+--+--+-~-+--+-~.J_-+--+--+-~-L .£0 .llio1_ 4.--=c-'-'-'-'-'-'-'-'---'
j t ge i"C] G.fkglh]

Fig_ 4.10.9 . Caracteristicile funcfionale Fig. 4 .10.8. Cazan recuperator

ale cazanwui recuperator acvatubular Crac 5 : acvatubular pentru abur supraincalzit:
0 - deb itul de ca ldura recuperata; 0 9 - debi tul gazelor de ardere; Ga - debitul de apa; 1 - corpu l cazanului; 2 - tambur superior;
19, - tempera tura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; lge - temperatura gazelor 3 - tambur inferior; 4 - vaporizator;
de ardere la iesirea din rec uperator : ~\pg - p ierderea de sarcina in recuperator pe 5 - economi zor; 6 - supraincalzitor;
circ u1tul gazelor de ardere; :-Op.1 - pierderea d e sarcina in recuperator pe c ircu itul apei; 7 - intrare gaze de ardere; 8 - exhaustor;
W9 - vi teza gazelor de ardere in rec: uperator. 9 - intrare apa; 10 - ie sire apa; 11 - siber _
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

combustibil gazos sau lichi d;
- agentu l termic produs: apa calda,
apa fierb inte sau abur:
- sarc ina termica a consuma torului
Q;.
E xemp lul de ca lcu l 1
Se considera o instalati e tehnologica
din care se obtine un debit al gazelor
de ardere Og = 1 900 m~h , la o tempe-
ra tura lg, = 400 °C, rezu ltat din arderea
unu i comb ustibil gazos.
Se cere alegerea un ui cazan recupe-
ra tor de caldura care sa p oata asigura
sarc ina term ica a un ui consumator de
incalzire Q; = 139 kW, agentul termic
fiind apa ca lda 95/75 °C.
Rezolvare
a) Vari anta alegerii unui cazan recu-
perator acvatubular: din diagrama din
fi gura 4. 10.6, pentru Og = 1 900 m ~/h ,
rezulta ca domeniul economic de utili-
zare a cazanelor este eel al cazanelor
CRac 15 $i CRac 5. Se alege cazanul
CRac 5 intruca t cazanul CRac 15 are
debitul de caldura recuperata limitat la
104.5 kW (punc tul A).
. Se stabilesc parametrii de func \io-
nare ai cazanului, utilizand diagrama
din fi gura 4 . 10.9, astfel:
- se ridica doua verticale din lg; =
400 °C (punc tul A) $i Og = 1 900 mY h
(punc tul B) $i rezulta viteza gazelor de
ardere w 9 = 5 mis, astfel incat puncte-
le C $i, respectiv 0 , de pe aceste ver-
ticale sa se gaseasca p e aceea$i
dreapta ori zon tala): din punctul C se
coboara o verticala rezultand tempera-
tura gazelor de ardere la in trarea in re-
c uperator tg, = 325 °C (in Joe de 400 °C
ca t se obtine din procesul tehnologic) -
p unctul A:
- se ob\in in continuare: temperatura
gazelor de ardere la ie$irea din recupe-
rator lge = 125 °C (punc tul F): debitul de
apa care circula prin cazanul recupe-
rator Ga= 10 600 kg/h (punc tul G); p ier-
deril e de sarc ina pe circuitul de apa
!>.p a = 5 003 Pa (punctul H) iar pe cir-
c uitul gazelor de ardere t>.p 9 = 400 Pa
(p unctul I).
. Cazanul CRac 14-2 1 asigura nece-
saru l de caldura pentru consumatorul
de incalzire Q ; = 139 kW necesi tand o
temperatura a gaze lor de ard ere
lg;= 325 °C, mai mica decat cea rezul -
tata din procesul tehnologic . in ceea
ce pri ve$te pierderile de sarcina, atat
pe circuitul gazelor de ardere cat $i pe
eel al apei, acestea sunt mai mici de-
cat la cazanul recuperator acvatubul ar.
, in concluzie, fiecare tip de c azan
recuperator de caldura prezinta avan-
taje $i dezavantaje; la alegerea tipului
de cazan se vor avea in vedere $i as-
pectele economic e si de exploatare (de
exemplu : cazanul acvatubular are un
consum mai redus de metal $i nu pre-
zinta pericol de murdarire a suprafete-
lor de pe partea gazelor de ardere).
0
4. 10.2.8 Scheme p entr u utilizarea
caldurii recupe rate
in general, se ad opta scheme care
prepara un agent term ic (apa calda)
care se utilizeaza in instalatiile de incal-
zire; rolul cazanelor de incalzire dintr-o
cen trala termica c lasica este preluat, in
acest caz, de catr e cazanele recupera-
toare. Astfel se pot incalzi ateliere $i
anexe soc iale, aflate in vecinatatea lo -
cului in care se gase$te resursa, pre-
c um si c ladiri mai indepartate (camine,
sedii administra tive, loc uinte etc.).
Schema func \i onala de pri ncipiu a un ui
sistem de recuperare cu cazane de apa
calda este prezentata in fi gura 4.10. 11 .
Exista $i situatii locale in care incal-
zirea spa \iil or se poate realiza direc t,
fara a mai fi necesara prepararea unui
agent termic intermediar, in acest caz
folosindu-se recuperatoare de ca ldura
gaze de ardere - aer.
Modul de incalzire a unei c ladiri in -
dustriale etajata, prin recuperarea cal-
durii din gazele de ardere de la c uptoa-
rele amplasate la nivelul inferior al c la-
dirii este prezentat in figura 4.10.12.
Sursa termica o constitui e CO$UI de
furn care strabate c ladirea $i care este
ing lobat in structura acesteia.
4. 10.2.9 lndicatori energetici
$i ec onomici
lntrod ucerea unui sis tern de
i
g

dreapta ori zontala: [kW I

[kcal/hj
[mmHp
120
J (Pa]
l
"
- se obtin in continuare: debitul de 300
x10 4 1y lC 11 0
caldura rec uperata Q = 154, 5 kW (punc- 24
/ )::·- ~
oc 10 0
tul E): temperatura gazelor de ardere la 250 22
20 / ~ IJ)
~ \ b 90 ~o
ie$irea din recuperator leg = 153 °C / , oo
I "- BO BO r.,,_ /,
(punc tul F); debitul de apa care circula
prin cazanul recuperator Ga = 7 600 kg/h
(punc tul G): pierderile de sarcina pe
200 1B

150 14 E
16

, ~ 12 I /
/
v
/
v
/
~

6
v
;:

I
I
9\ L

I
\
70 70 I .- ........ ~ "' s
60 60(
50 5rn r '
.. -.....: ~ II
circui tul de apa !>.pa = 7800 Pa (punctul , v 40 40i ,r- ........ r-- :;o
/ l\.. L-- ~u 6r
H) $i pe circuitul gazelor de ardere 100
10
v -1 / -I / I !_ I \l 30301 ,,.....::_
~

/ R>
I
!:.p g = 800 Pa (punctul I).
8
// 4' - .. 1/ \ 20~01~ - y 'l

. intruca t a
> 0 1, prin prevederea 50
6
4 / I
'5l--
~ f )/S

-- - ,,
~n- ., f'1 1om r--- 6' /
-,

unui cazan recuperator CRac 5 este

asig ura t necesarul de ca ldura pentru
2
v ---
II\ lo,I c - )of n~ I]
c , 1 0 ~
49, )3 ~9.1 I ~' 9,0 4 ,09
50 J " µu, H pOI ,4 [m
[P
I
consumatorul de incalzire. 100
M lJ ~
!'-- J
~01 ;>01 plJ\ 2 10 B 1 Oo
I
b) Varianta alegerii unui cazan recu-
p erator ignitubular: din diagrama din fi - 110 ~ ""-
k
1'-,f<>~ "' "'i'
0 0 .Y

<
\s )
' ~ 1\1 \ \ ol..J E
\ ,o 2
4 \
I\. V\ g= j + stn/s
i !
gura 4. 10.7, pentru 0 9 = 1.900 miV'h,
rezulta ca domeniul economic este al
3

120
Fi
,'\
\ '\..
~ r-\:
"'
·- """"
'
:--.
'--.....:
'>---:
" -
~
~
'~1 ~ v~
\ 11' \of.L~
B
10
\.
cazanelor CRac 14-2 1 $i a l caza nelor " ,
CRac 2 1-45. Se alege cazanul CRac 130 I"' ........ 9
"
,r---. --- %>'
\/
12 G
14 I """ " .....
14-2 1 care are debitul de caldura rec u-
perata ega l c u necesarul de caldura 140
\ie(oC'
1-.....:
"' T.:;
~

16
G)kg/h l
pentru inca lzire Ot = 139 kW (punctul A) .
. Se stab ilesc parametrii de func ti o-
nare a cazanului , utilizand diagram a Fig. 4.10.10. Caracteri sti cile funcfionale ale caza nului recup erator
din fi gura 4. 10. 10, astfel: acvatubular Crac 14-21:
- se ri dica o verticala din Og = 1 900 ' 0 - deb itul de caldura recuperata; Og - deb itul gazelor de ardere; Ga - deb itu
m ~h (pu nc tul B) $i se duce o orizonta la de apa; t9 , - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; t 9e - tern

din Q, = 139 kW (punc tul E) , rezu ltand: peratura gazelor de ardere la ie$irea din rec uperator ; /\pg - pierderea de sarcin -
vi teza gaze lor de ardere wg "' 12 m/s in recuperator pe circuitul gazelor de ardere; !>.pa - pierderea de sarcina
(punc tele C $i D care sunt pe aceea$i rec uperator pe c ircui tul apei; W9 - vi teza gazelor de ardere in rec uperator.
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire

recuperare a caldurii din gazele fierbinti
conduce la economii de combustibil $i,
implicit, la reducerea costului caldurii li-
vrate. Aceasta presupune insa realiza-
rea unei investitii suplimentare care cu- ,
prinde cheltuielile pentru: cazanele re-
14
cuperatoare, modificaril e cons tructi ve aprec iaza eficien\a unei solutii de recu -
pe traseul gazelor de ardere, aparatura perare a caldurii din gazele de ardere
de masura, control $i automatizare, este investitia specifica aferenta eco-
pompe de circulatie, conducte $i ar- nomiei nete de c ombustibil care are
maturi etc. expresia:
Unul dintre indicatorii cu care se I
1c = -- [lei/lee]
V·Ec
15 in care:
- I este cheltuielile de investi\ie [lei] ;

~o~
: -- - - --- - rE
-- -------1~ --b- 11 - v - durata de via\a a sistemului de
recuperare; in medie, se considera
7 8 : 10 9 . ''
v = 8 ... 10 ani;
Ee - economia neta de combustibil
-- 12 conventional [tcclan].
\ 3
Ee se calculeaza ca diferen\a dintre
consumul de combustibil, in solu\ia
fara recuperare de caldura, $i consu-
mul de combustibi l, in solu\ia cu recu-
_- _- _- _- _- _- _- - - -\\- - - - - _J 6 perare de caldura; acesta din urma va
I ~ include $i consumurile de energie elec-
L - - -+ - "\~ -u:: :- trica aferente pierderilor de sarcina in-
trodu se suplimentar de catre recupera-
tor pe circuitul gazelor de -ardere $i pe
- - conducta apa calda ducere, 95 °C
circuitul de apa.
------ conducta apa calda intoarcere, 75 °C
Cu cat ic este mai redus, cu atat so-
- - conducta apa rece
lutia de recuperare a caldurii folosita
_____ .... conducta apa calda de consum, 60 °C este mai eficienta.
Oportunitatea adoptarii unui sistem
Fig_ 4.10.11. Schema instalatiei de incalzire ~i preparare apa calda de recuperare a caldurii din gazele de
de consurn cu recuperarea caldurii din gazele de ardere: ardere se stabile$te cu ajutorul duratei
1 - cazan recuperator ignitubular; 2 - pompe d e circulatie cazane recuperatoare; de recuperare a cheltuieli lor de investi-
3 - butelie de amestec; 4 - pompe de circulatie consumatori de incalzire; \ie din economiile la costul caldurii;
5 - consumator incalzire cu corpuri de incalzire; 6 - consumator incalzire cu aer aceasta are expresia:
cald; 7 - pompa agent primar pentru preparare apa calda de consum; I -
8 - schimbator de caldura pentru apa calda de consum ; 9 - rezervor de acu-
n--- [ani]
Oan·.1C
mulare apa calda de consum; 10 - pompa circula\ie apa calda de consum; in care:
11 - consumator apa calda de consum ; 12 - de la re\ eaua de apa rece; 13 - la - Oan este cantitatea anuala de caldura
sistemul de expansiune; 14 - intrare gaze de ardere; 15 - evacuare gaze de recuperata [GJ]. [Gcal].
ardere la co . t.C = Ger - C [lei/GJ], [lei/Gcal],

<(- _ ,.. 8 5 6
y 5
rT
1 I
'-._ I
I / 5
I I / I
I I
~-6
I I

~ ... J 7
'+'
I I I I I
3~
, I, ~-6
_.,....;.....-- 4
· 1 I
tol ...J7
I I I I
I I
.. 5
~-
1-
-, t I
-----3
toi..J 7
I I I I __J 5 c
8 1
1 1
3
2, ,__

T
I

,_
I

-
I
1_

.J..:
8 a
b
Fig. 4.10.12. incalzirea cu aer cald a unei cladiri industriale etajate prin recuperarea caldurii de la co~ul de furn:
a - sec/iune prin cladirea incalzita cu aer cald; b - detaliu, sectiune verticala prin CD$U f de fum;
c - detaliu, sec/iune orizontala la nivelul gurilor de refulare;
- CO$ d e furn metalic; 2 - cuptor; 3 - incinta pentru incalzirea aerului ; 4 - ventilator; 5 - guri de introducere a aerului;
6 - aer ca ld refulat in hala; 7 ·· aer aspirat din hala; 8 - gaze de ardere.
- - - - - - -- - - -- - - - - ----- - - - -- ·------------~
 I. lnstalatii de lncalzire
in care:
- Ger este cos tul caldurii in SO iu tia tra-
ditionala (centrala termica}, iar C este
costul caldurii in solu\ia cu rec uperare
de caldura.
De reg ula, este oportuna introduce-
rea unui siste m de recuperare a caldu-
rii din gazele fierbinti daca n < 3 ani .
4.10.3. Recuperarea caldurii
din apele tehnologice
4. 10.3.1 Recomandari privind
recuperarea ca/durii din apele
tehnologice de racire
Pentru uti lizarea ca t mai efi cienta a
ca ldurii recuperate din apele tehnologi-
ce de racire se impune:
- cunoa$terea parametril or de ex-
ploatare a resursei (temperatura, debit
disponibil, regim de fun c \ionare, calita-
tea apei), in scopul corelarii acestora
c u necesita\ile consumatorului $i c u
echipamen tul sta\iei de recuperare;
- stabilirea unui amplasament judi-
cios al statiei de recuperare , in func\i e
de locul resursei $i pozi\ia consumato-
rilor; de regula, statia de recuperare se
amplaseaza in vecinatatea gospodariei
de apa recirc ulata {bazinul de colectare
a apei calde}. intrucat debitele din re-
teaua de apa recircul ata sunt mari ,
aceasta fun c\ionand la ecarturi mai re-
duse de te mperatura decat re\eaua
termica a consumatorilor;
- prevederea de surse de adaos ,
(pompe de caldura pentru ridicarea po- .
ten\ialului termic al apelor tehnologice
cu temperaturi scazute);
- gasirea celor mai indicate modalita-
ti de racordare a sta\iei de recuperare
la sursa de caldura recuperata in func-
ti e de:
. presiunea disponibila CTn cazul in
care parametrii pompelor din gospoda-
ria de recirc ulare sunt insuficienti pen-
tru a limentarea, in paralel, $i a statiei
de recuperare, se prevad pompe spe-
Fig . 4.10.13. Si stern de alimentare
cu caldura recuperata din apele
tehnologice de racire:
- utilaje tehnologice racite ; 2 - gos-
podaria ape lor tehnologice de racire;
3 - retea de apa recirculata de la uti -
laje ; 4 - retea de apa recircu lata de la
statia pompelor de caldura; 5 - statia
pompelor d e caldura; 6 - sursa termi -
ca auxi liara; 7 - re\ea termica exteri -
oara pentru alimentarea consumatori-
lor d e caldura recuperata; 8 - consu -
m ator.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
ciale avand debitu l si pres iunea cores- 4. 10.3.2 Caracteristici/e sursei
punzatoare alimentarii atat a statiei ca t :;i componen/a sistemului
$i a pompelor de caldura}; 0 pondere insem nata in recup erarile
. natura apelor (in situa\ia unor ape de caldura din procesele indu striale
conven\ional c urate - fara uleiuri sau revine apelor tehnologice recirc ulate de
grasimi. neagresive etc. - pompele de la racirea utilajelor.
ca ldura pot ex trage direct caldura din Carac teristi c ile acestor ap e, care
acestea; in caz contrar se prevad cir- prezinta interes pentru procesu l de re-
cu ite intermediare de protec\ie}; cuperare a caldurii sunt: temperatura,
· temperatura apelor (din apele c u debitul , compozitia $i reg imul de furn i-
temperatura d e peste 35 °C caldura se zare.
recupereaza, intr-o prima tr eapta , cu Domeniile uzuale de varia\ie a aces-
schimbatoare de caldura, in treapta a tor parametri sunt:
2-a cu pompe de caldura inseriate}; . temperatura : 25 .. .40 °C;
- utilizarea in masura cat mai mare a . debitul : 10 ... 300 m3/h;
energiei dispon ibile a resursei, prin : . compozi\ia: ape conventional cura-
. racirea c u un ecart de temperatura te; ape impurificate cu uleiuri $i gra-
cat mai ridi ca t a apei tehnologice (rea- simi ;
lizarea de scheme c u inserierea pom- . reg imul de furnizare: in general,
pelor de caldura; utilizarea unor trepte continuu.
cu tran sfer direct de caldura); Nivelul de temperatura al sursei fiind
. durata anuala de function are cat mai mai coborat decat al utilizatoru lui , va-
mare {alimentarea instala\iilor de in- lorificarea resursei se face cu ajutorul
calzire CU parametrii redU$i de tempe- pompelor de caldura (eel mai adesea
ratura, de exemplu td t1= 90 ... 70/ 40 °C; sunt folosite pompele de caldura cu
folosirea unor scheme de incalzire pen- compresie mecanica, de tip apa-apa;
tru perioada de varf $i func\ionarea caracteri sticile acestor echipamente
pompelor de caldura in regim de baza; sunt prezentate in capitolul 4.6).
satisfacerea cu prioritate a necesita\ilor Sursa termica este localizata la gos-
de apa calda de consum). ' podaria de ape tehnologice de rac ire
8
6
------.. . ._. --.T_- - _____
- :_"@--_,:-=:-a
I
rJ--·---,I
.
' 3
~
I
L
~,__,__~,__,__~,__,__~,_--'"+~-+-~,__,_ .... g
Fig. 4.10.14. lnstalatie de incalzire cu recuperarea caldurii prin pompe de
caldura cu compresie; racordare directa a pompei de caldura:
1 - rezervor apa tehnologica; 2 - pompa de c ircula\ie apa tehnologica; 3 - pom-
pa de caldura cu compresie; 3a - vapori za tor; 3b - condensator; 3c - compre-
sor; 4 - schimbatorul de caldura al sursei auxiliare; 5 - pompa de c ircu la\ie;
6 - consumator de incalzire; 7 - apa rec irculata de la racirea utila jelor; 8 - la $i
de la centrala termica de varf; 9 - la gospodaria de apa recircu lata.
-+-+- conducta apa tehnologica
- - conducta inca lzire ducere
·--··-··· conducta incalzire intoarcere
' ::-:-:-.:-:: conducte agent termic de la centra la termi ca
de varf (apa calda sau apa fi erbinte}
- - circuitul de agent frigorific al pompei de caldura
 Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · care cuprinde bazinul de colectare apa

calda, turnurile de racire $i bazinul de
apa racita.
Consumatorii de caldura sunt cladiri -
. le de produc\ie sau anexele sociale
' (din cadrul incintei industriale, care au
necesitati de incalzire $i de apa calda
de consum).
Principalele componente ale siste-
mului de al imentare c u caldura recupe-
rata sunt urmatoarele (fig. 4.10.13): uti -
lajele de la care se preia caldura; gos-
podaria de ape tehnologice de racire;
I reteaua de ape recircu late; statia de
pompe de caldura; sursa termica auxi-
I liara, cuplata cu statia de pompe de
_fWl caldura; retelele termice exterioare; in-
stalatiile interioare de incalzire $i de
preparare apa calda de consu m.
Ca sursa termica auxiliara poate ti
adoptat, fie un cazan de apa calda sau
apa fierbinte, fie un schimbator de cal-
dura racordat la reteaua termica.

4.10.3.3 Scheme funcfionale

Fig. 4._10_15_. lnstalatie de i ncalzire cu recuperarea caldurii prin pompe de Schemele functionale adoptate pen-
caldura cu compresie; racordare indirecta a pompei de caldura; tru recuperarea caldurii din apele teh-
racordare directa a pompei de caldura : nologice de racire se diferentiaza in
1 - 6 - $i semnele conventionale de con ducte, au semnificatia de la fig . 4. 10.14; functie de:
7 - schimbator de caldura intermediar; 8 - pompa de circulatie agent interme- - natura consumului: incalzire, incal-
diar; 9 - apa recircu lata de la racirea utilajelor; 10 - la gospodaria de apa recir- zire $i apa calda de consum;
culata; 11 - la $i de la centrala termi ca de varf. - calitatea apei din care se recupe-
conducta circui t intermediar (apa) reaza caldura ; se pot realiza instalatii
cu racordare directa sau indirecta a
pompei de caldura;
- tipul sursei auxiliare: schimbator de
, caldura, racordat la reteaua termica din
l incinta sau cazan de incalzire.
I 0 schema de recuperare a calduri i
' cu pompe de caldura cu compresie
pentru alimentarea unui consumator de
: incalz ire este prezentata in fi gura
i 4.10.14.
Circuitu l resursei care alimenteaza
vaporizatorul pompei de caldura este
urmatorul : rezervor de colectare apa
calda provenita de la racirea utilajelor -
pompa de circula\ie - vaporizator -
gospodarie de apa recirculata. Caldura
preluata de la apa tehnologica este
transferata prin intcrmediul condensa -
Fig . 4.10.16. lnstalatie de incalzire ~ i de preparare a apei calde de consum torului agentului term ic de in toarcere
cu recuperarea caldurii prin pompe de c aldura cu compresie ; din in stala\ia de inca lzire. Agentul ter-
racordare directa a pompei de c aldura: mic este reincalzit, daca este necesar.
1 - rezervor apa tehnologica; 2 - pompa de circulatie apa tehnologica pentru in schimbatoru l de caldura al sursei
incalzire; 3 - pompa de caldura cu compresie pentru incalzire; 3a - vaporizator; auxiliare pana la nivelul temperaturii de
3b - condensator; 3c - compresor; 4 - pompa de caldura c u compresie pentru ducere solicitata de consumator.
apa ca lda de consum; 4a - vaporizator; 4b - condensator ; 4c - compresor; Se asigura astfel, recuperand o parte
5 - sc himbator de caldura pentru preincalzire; 6 - pompa circu latie apa tehno- din caldura apei tehnolog ice CU ajutoru l
logica pentru preparare apa ca lda de consum; 7 - sc himbator de caldura al sur- pompelor de caldura, necesarul de cal-
sei auxi liare; 8 - pompa c ir culat ie incalzire; 9 - consumator de incalzire; dura la consumatori pe o perioada cat
10 - pompa c ircula\ie apa calda de consum; 11 - rezervor de acumulare; mai lu nga, iar varfurile de consum sunt
12 - consumator de apa calda de consum; 13 - de la reteaua de apa rece; acop erite cu a jutorul sursei auxiliare.
14 - la $i de la centrala termica de varf; 15 - apa rec irculata de la rac irea utila- in cazu l in care ex ista pericol de im -
jelor; 16 - la gospodaria de apa rec irculata; sem nele conventionale au semnifi- purificare a apei tehnologice de racire,
cati a de la fig . 4.10. 14. ca masura de protec \i e a pompei de
..... __ conducta circu it apa calda de consum. caldura, se prevede un circuit in terme -
diar compus dintr-un schimba tor de
 I. lnstala!ii de incalzire
caldura, pompa de circulatie, conduc-
tel e :;;i armaturil e aferente (fig. 4.10.15).
In situ ati a in care consu matorul de
caldura soli ci ta :;;i apa calda de con-
sum, se prevede o pompa de caldura
pentru prepararea apei calde de con-
sum (fig. 4.10 . 16).
Pompa de caldura pentru apa calda
de consum preia caldura din apa teh-
no logica la vaporizator, pe un circuit in
paralel cu eel al pompei de caldura
pentru incalzire. Dupa ie:;;irea din vapo-
ri za tor , apa tehnologica este trecuta
printr-un schimbator de caldura (schim -
batorul de preincalzire a apei reci) unde
se raceste suplimen tar pe seama apei
din reteaua d e alimentare.
Apa calda de consum , care se pre-
para intr-o schema clasica cu ac umu -
lare, fol ose$te ca surse de caldura
schimbatoru l de preincalzire :;;i con-
densatorul pompei de caldura, pe care
le parcurge in seri e. Cum temperatura
de preparar e a apei calde de consum
se situeaza la un nivel relativ redus
(40 ... 60 °C), nu mai este necesara
prevederea unei surse auxiliare pentru
aces! consum .
Modul in care pot acoperi pompele
d e caldura (de incalzire $i de apa calda
de consum), necesarul de cald ura al
unui consumator industrial este ilustrat
in diagrama din figura 4.10. 17.
4. 10.3.4 Dimensionarea instala/iilor
de recupera re a ca /durii
Pe ntru dime nsionarea in sta latii lor
sunt necesare o seri e de date referi-
toare la sursa :;;i la consumator.
Datele referitoare la sursa (apa teh -
no logica din care se recupereaza cal-
dura) se re fera la: temperatura apei;
calitatea apei; debitul nominal :;;i debi -
tul minim ; disponibi litatea sursei, ca Joe
:;;i limp (ore/zi, zi le/an).
Da tele referitoare la consumator se
refera la: distan\a fata de sursa; sarci -
na termi ca orara de incalzire; sarc ina
anua la de incalzire; sarcinil e termice
pentru alte consumuri (preparare apa
calda de consum , con sumuri tehnolo-
gice); param etrii nominali de tempera -
tura ai age ntului termic din instalatia de
incalzire; regi mul de fun c\ionare a con-
suma torilor .
; Fig. 4.10.17: Diagrarna curbei clasate
In cazul utilizarii caldurii recuperate
1
din apele tehno logice pentru incalzire
este necesar sa se puna de acord re-
gimul d e furni zare a ca ldurii recuperate
cu sarcina termi ca de incalzire a con-
sumatoru lui . Solutia cons ta in prevede-
rea unei surse auxi liare (ex: un sc him -
bator de caldura racordat la re\eaua
termica din inc inta). care sa preia var-
furil e de consum . Pentru restu l perioa -
d ei de inca lzire, necesarul de caldura
este asigura t de instala\ia compusa din
rezervoru l de apa tehnologica, pompa
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
de caldura si echipamentul necesar
(diagrama din fig . 4.10 . 17).
Din consi derente economice $i func-
tionale, dic tate de necesitatea ca porn-
pele de ca ldura sa fun c\i oneze cu efi-
c ienta maxima, se recomanda ca pute-
rea termi ca a pompelor de caldura sa
asigure 20 ...40 % din sarcina term ica
de incalzire de varf. In aceste conditii
se poate realiza o acoperire , cu caldu-
ra recuperata, de 50 ... 80 %, a sarcinii
anuale de incalzire.
De asemenea, utilizarea de parametri
nomina li de temperatura redu $i: 95/45
sau 70/40 °C, la insta la\iile de incalzi-
re, favori zeaza cresterea aportului de
caldura recuperata.
Etapele necesare pentru dimensiona-
rea unei instalatii de recuperare a cal-
durii din apele tehnologice prevazuta
cu pompa de caldura c u acoperire
sun t urmatoarele:
a. Cunoa:;;terea datelor ini\iale de
calcul:
tr - temp eratura apei tehnologice (0 C] ;
O; - debitul de apa tehnologica [m 3/h];
Q ; - sarcina termica orara de incalzire
la varf [W];
Id, t; - temperatura nominala de ducere,
respectiv , de intoarcere a agentului
termic din instalatia de incalzire [0 C] ;
Td, T; - tempera tura nomi nala de duce-
re, respect iv, de intoarcere a agentului
te_r_m_i_c_ p_ri_
auxiliare) m_a_r_ (l_a_ s_c_h_im
[°C]. _b_
a_t o_r_u_I _s_u_r_s~
.--
Q;
oi [%1
100
2
O ac [% J
Q~
a nuale a necesarului orar de caldura
pentru un consumator industrial:
1 - necesarul anual de caldura pentru
incalzire acoperit de sursa auxiliara
(centrala term ica de varf); 2 - necesa-
rul anual de caldura pentru incalzire
acoperit prin recuperare de caldura
(statia de pompe de caldura);
cesarul anual de cal dura pentru apa
calda de consum acoperit prin recu-
perare de caldura (sta\ia de
de caldura).
b. Al egerea tipului de pompa de
ca ldura si stabilirea parametril or regi-
mului de func\ionare (schema de ca lc ul
din fi g. 4.10 .18), si anume:
- date de intrare (la vaporiza tor si
condensa tor):
t1v = tr, temperatura de intrare in vapo-
rizator [0 C] ;
Dv = Dr, debitul de apa la vaporizator
, [m 3/ h];
, l 1k = t;, temperatura de intrare in
condensator [0 C] ;
0: ·1a3 , debitu l de apa la con -
U = c (ki - t;) densator [m3/h].
- date de iesire (param etri rezultati
din regimul de func/ionare a l pom-
pei de caldura):
fev - temperatura la ie:;;irea din vapori -
zator [0 C];
Ov - debitul de cald ura la vaporizator
i [W] ;
tek - temperatura la ie:;;irea din conden -
sator [0 C];
Ok - debitul de caldura la condensator
[W] ;
I N - puterea electrica absorb ita de
! pompa de caldura [k W];
I t:..Hv, t:..Hk - pierderea de sarcina la vapo-
I rizator, respectiv, la condensator [Pa].
. c. Calculul cotei de participare la varf
i' a pompei de caldura:
av = lei.: - t; [% ].
ei pcd. Determinarea
kl - t; numarului de pompe
1 de caldura necesare:
a:
a'
npc -- __EJ£__!.._
a
e. Stabilirea debitului nominal de cal -
dura al sursei auxiliare OscH si dimen-
1 sionarea schimbatorului de caldura:
0scH =(1-~l
100 0:I
'! [WJ.
,
I f . Dimensionarea pompelor d e
I
3
2
ig . 4.10.18. Schema de calcul pentr
irnensionarea instalatiei de recupe
are a caldurii cu pompa de caldura:
3 - ne-
1 - vaporizatorul pompei de caldura
2 - condensatorul pompei de caldura
pompe 3 - schimbatorul de caldura al surse
auxiliare; 4 - consumatorul de incalzire.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire
circula1ie pentru agentu l termic de
incalzire (debitul Dk) $i pentru apa
recirculata (debitul Dv).
g. Dimensionarea celorlalte echipa-
mente din sta1ia de recuperare (siste-
mul de expansiune, conducte, armaturi
etc).
h. Dimensionarea instala\iilor inte-
rioare de incalzire $i a retelelor termi ce
exterioare.
4. 10.3.5 lndicatori energetici
f>i economici
Fig. 4.11.1 . Dibluri din lemn:
Recuperarea caldurii din apele teh -
- diblu; 2 - p asta din ipsos; 3 - tencuial •
nologice reali zeaza economie de com-
a din economiile la costul ca ldurii este
b n ~ 6 ani.
Fig. 4.11.2. Console simple pentru sustinerea conductelor orizontale:
a - pentru conducte cu diametrul sub 2";
b - pentru conducte cu diametrul peste 2 ";
1 - conducta orizontala; 2 - consola din metal; 3 - contrafi~; 4 - zidarie; 5 - mortar din ciment
a
Fig. 4.11.3. Bratar i pentru sustinerea conductelor verticale ~i a celor pl asat e la plafon:
a - conducte verticale; b - conducte Ia plafon;
1 - conducta; 2 - bratara; 3 · consola; 4 - termoi zolatie; 5 - zidarie; 6 . mortar din
c iment; 7 - planseu.
4 6
3
_,_
/
fl//1111/l/ Era
a 15 mm in metal, 20 ... .25 mm, in beton
Fig. 4.11.5. Sectiune transversala printr-
Fig. 4 .11.4. Montarea boilerelor
un canal s ub pardoseala:
orizontale:
1 · pardoseala; 2 - beton slab armat;
a - consola ln tarita; b - consola sprijinita
3 - mortar de completare; 4 - strat de
pe pardosea/a; c · conso/a sustinuta de
pietri5; 5 · umplutura din pamant;
plan$eu;
6 - mortar din c iment sclivisit; 7 - talpa
1 - rezervor; 2 - consola; 3 · suport;
cana lului; 8 - hidroizolatie; 9 - placa
4 · tirant; 5 - perete; 6 - planseu;
prefabricata 80x50x5.
7 - pardoseala_
I. lnstalatii de incalzire
bustibil $i reduce costul caldurii livrate
comparativ cu alimentarea cu caldura
de la o centrala termica. Necesitatea
unor investi1ii suplimentare impune ca
in aprecierea oportunita1ii aplicarii solu-
\iei sa se utilizeze aceia$i indica tori ca
$i in cazul recuperarii caldurii din gaze-
le de ardere (§ 4.10.2 .) $i anume: in-
vesti1ia specifica aferenta economiei
nete de combustibil ic [lei/tee] $i durata
de recuperare a cheltuielilor de inves-
ti\ie din economiile la costul caldurii
n[ani]_
La calculul economiei nete de com -
bustibil care intra in componen1a lui ic
se acorda o mare aten \ie consumurilor
de energie electrica ale pompelor de
caldura, urmarindu -se ca acestea sa
functioneze in regimuri cu eficienta
ridi cata_
De regula, este oportuna introduce-
rea unui sistem de recuperare a cal-
durii cu pompe de ca ldura, din apele
tehnologice de racire, daca durata de
recuperare a cheltuielilor de investitie
4.11. Conexiunea instalatiilor
~i echiP.amentelor cu
slructura de rezistenta
Din etapa de proiectare, conexiunile,
respectiv, legaturile sau ancorajele, tre-
buie sa fie proiectate incat sa nu con-
stituie puncte slabe sau vulnerabile ale
ansamblului format din insta la\ii -
echipamente $i structura de rezistenta.
4.11.1 . Piese ~i subansambluri
speciale de sustinere
~i prindere
Montarea in pozi\ia de func \ionare a
unor elemente de instala\ii, conduc te,
aparate etc., necesita sus\inerea sau
ancorarea lor de elementele structurii
de rezistenta a cladirii, prin intermediul
unor piese, elemente sau subansam-
bluri speciale, ca de exemplu: bol\uri,
dib luri, console, bra\ari, tiran\i, con tra-
vantuiri etc.
Bol\urile se folosesc pentru fi xarea
unor elemente de instala\ii cu solicitari
medii sau mari; ele au, in mod obi~;;nu it,
diametrele de 4, 6, 8, 10 mm $i sun t c u
sau tara fil et la capatu l liber. Lungimea
par1ii implantate in suport este: pana la
$i 40 ... 50 mm, in zidaria de caramida.
Diblurile sunt piese confec\ionate din
lemn de esenta tare, avand formatul
unui trunchi de piramida cu baza patra-
ta $i se fixeaza in pereti sau in plan$ee,
in goluri executat , in prealabil, cu
ajutorul unei paste de ipsos (fig. 4 .11 . 1).
Piesele metalice de sus1inere sun !
fol osite sub forma de bra\ari, tiranti
 I. lnstalatii de incalzire
etc . pentru :
- conduc te cu diametr e mici cu tra -
see ori zontale: se folosesc con sole
simp le (fi g. 4.11 .2a) confectionate din
profiluri metalice in forma de T sau I fi-
xate in perete cu ajutoru l mortarului de
ciment;
- conducte cu diametre mai mari
(2 " ...4"): se fo losesc console intarite,
console cu contra fi $e sau contravantu -
iri (fig. 4. 11 .2b) executate din profi le I,
so lidarizate intre ele prin sudura. Fixa-
rea in perete se realizeaza cu m ortar
din ciment;
- conduc te montate vertical: se folo-
sesc bra\arile (fig . 4. 11 .3a);
- fi xarea conductelor de plan $ee: se
folosesc bratari (fig. 4.11.3b) carli ge de
ancorare sau alte tipuri de piese me-
talice;
- montarea rezervoarelor: se face in
func ti e de tipul $i marimea acestora,
de spatiul disponibil $i instalatiile afe-
rente, cu ajutorul consolelor intarite
(fig . 4. 11 .4 ). console c u descarcare la
p laca plarn;;eului sau console suspen-
date de placa plan$eului superior, prin
interm ediul unor tiranti metalici.
4.11.2. Canale tehnice
Canalele din interiorul cladirilor se
pot executa, in functie de dimensiuni ,
material $i cerintele functionale, sub
pardosea la sau in pardoseala .
Canalele sub pardoseli nevizitabile au
cola elementelor de acoperire sub cea
a pardoselii finite. Se executa, de regu-
la, cu pereti din caramida plina presata
$i se acopera cu p laci (capace) prefabri-
cate (fig. 4 .11 .5). Conductele se reaze-
ma pe suporturi din otel beton cu
<j> 16 mm incastrate in talpa canalului (fig.
4.11 .6 a) montate la o distanta de 2 m
sau pe suporti din tevi cu <j> 12 mm,
montate la 2 m distanta sudate de
agrafe din otel beton a$ezate pe peretii
canalului (fig . 4.11 .6b).
Canalele din pardoseli (vizitabile) au
cota elementelor de acoperire la cota
8 8
7
I a
2 l~
a b
J ____
5 mm
~ 5 mm
Fig . 4.11.6. Montarea conductelor in canale :
a - pc suport incas tra t in radier; b - p e fe vi susfinute de agrafe;
1 - conducta; 2 - supcrt 3 - teava de sus\jnere;
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pardoselii finite. Peretii canalelor se elemen tele de c onstructii: funda\ii , pe-
executa din beton si au muchiile supe- reti, plansee, elem ente de acoperi$
rioare imbracate, protejate cu o\el cor - etc .. in general, pentru trecerea con-
nier de care se sudeaza platbande su- ductelor. Toate aceste modalita\i con-
port pentru capacele canalelor. Capa- stituie acc iden te pentru elementele de
cele se executa, de regula, din tabla constru c \ii in care sunt practi ca te. De
stria ta (fig . 4. 11. 7). in anumite situatii , aceea, pentru fiecare caz in parte es te
cum sunt subsolurile tehnice, halele in - necesar sa se rea lizeze m as uri
dustriale, spatiile de depozitare etc., se efective de protec\ie $i asigurare.
pot executa canale in pardoseata c u
acoperire din placi prefabricate. 4.11 .4.1 Strapungeri i n fundatii
Principalele tipuri de strapungeri se
diferentiaza dupa pozitia acestora in
, raport cu nivelul apei frea ti ce. (fi g.
Ni $e le permit montarea (corpurilor 4. 11 . 11 ). La trecerea unei conduc te,
de incalzire, conduc telor etc.) in gro - prin peretele din subsol, se realizeaza
simea peretelui de caram ida sau be - o hidroizola\ie a$ezata pe un suport.
ton arm at. Prinderea se face c u o fl an$3 sudata ri -
in cazu l pere\il or de caramida dimen- ' gid de conductor pe care se racordea-
siunile ni$elor se moduleaza dupa di- za hidroizo la\ia. Pentru protectie, se fo-
mensiunile caramizilor 12,5 cm sau 15 losesc solutia cu un bloc de beton lo -
cm. in cazu l peretilor puternic solicitati cal $i zidaria de protectie a hidroizola-
se evita amplasarea ni$elor in grosim ea tiei. Mai sunt necesare un man$on din
acestora. in cazul cand nu este totu$i otel, o flan$a sudata rigid de man$onul
posibil, in afara de buiandrugii necesari
la partea superioara, golul ni$ei trebuie 5 2
armat pe contur.
Figura 4.11 .8 prezinta o nisa in sec-
tiune verticala $i in plan.
$liJurile
Sunt modalitati de montare a unor
instalatii $i echipamente care , ulterior,
nu vor fi aparente (de apa, gaze , elec-
trice etc.). Ca $i ni$ele, $1iturile se mo- Fig. 4.11.7. Secfiune printr-un canal in
duleaza dupa dimensionarea caramizii, pardoseala acoperit cu tabla striata:
respecti v, la 1/4 C sau 1/2 C si se 1 - consola; 2 - corni er 40x40x4; 3 - ca -
executa odata cu zidaria peretelui. pac din tabla striata: 4 - platbanda 20x4;
Modul de dispunere a unui prefabri - 5 - nivel pardoseala.
cat cu $lit pe o singura fa\a, montat in
zidari e de 1/4 C, este reprezentat in fi -
gura 4.11 .9.
Varianta prefabricatelor cu $Ii\ pentru
zidarie mai groasa $i in doua variante:
cu $lit pe o parte $i cu $lit pe ambele
parti este prezentata in figura 4. 11 . 10.
4.11.4. Strapungeri In zidarie
Strapungerile sunt goluri realizate in
b
7
Fig. 4.11.8. Ni~e pentru in stalatii:
a - vedere in plan; b - secfiune verticala
1 - perete; 2 - placa plan?eului ;
3 - buiandrug; 4 - ni?ii 1,25x 1,00x 125 la
4 - ag-afe; 5 - sudura; 6 - perete; 7 - radier: 8 - capac. hp = 11 0; 5 - nivel pardoseala.
 Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala~ii de incalzire

din otel pe care se racordeaza hidro-
izolati a.
Strapungerea unui perete de subsol,
sub nivelul apelor freatice ,este repre-
zentata in fi gura 4.11.1 2. Este necesar,
in acest caz , un zid de protectie reali-
zat din beton, o fl ansa sudata p e con-
duc ta, o flansa mobila si butoane de
strapungere.
4. 11.4.2 Strapungeri in perefi
~i plan~ee
Trecerea conductelor prin pereti (fi g.
4. 11 . 13), plan$ee (fi g. 4.11 .14) se face
c u prinderea unor ma n$oane de pro-
tectie (conducte cu diametrul mai mare
decat al conduc tei instalatiei), pi ese de
fi xare $i elemente de etan!;>are.
lul de a sustine utilajele $i aparatele fixe regimul static sau dinamic de func -
sau in mi$care, producatoare de zgo- tionare; regimul termic; produse ag-
mot $i vibratii. resive pentru beton !;>i armaturi etc.
Realizarea postamentelor depinde de Principalele materiale amortizante folo-
p iesele de prindere a utilajelor. Toate site la executarea postamentelor sunt:
datele acestuia care con duc la stabili- cauc iu cul , pluta, resoartele, pasla,
rea tipului de postament constituie da- plumbul etc.
te de tema ca, spre exemplu: gabarite Schema de principiu a unui p osta-
(in plan $i sectiuni verticale); pozitia ele- ment este prezentata in figura 4. 11. 1.5.
mentelor de prindere ($uruburi, buloane
etc.); adancimile in masa de beton;
4
I
Ol
~~
a D
D

4. 11.4.3 Postamente
Sunt elemente de conexiune intre in-
~ 7 4
stalatii $i echipamente $i elemente sau 4 2 5 3 4 r---/-i
d
r
subansambluri de c onstructii . Ele au ro-

b
~
D
1.·

Fig. 4.11.9. $lit pentru zidarie de 1/4 C:
1 - prefabricat din beton armat; 2 - $Ii\ pe
o singura fa\a; 3 - o \el beton c u qi 6 mm;
4 - $Ii\ vertical ingloba t .
D
_r;a
Fig. 4.11.10. $liJ pentru zidarie de 1/2 C:
a - slit p e o singura fata;
b - slit p e am bele fete;
1 - prefabrica t din b eton; 2 - sli\ orizon-
tal; 3 - sli\ vertica l; 4 - prelabricat din be-
ton armat pe ambele par\i ; 5 - o \el beton
cu <!> 6 mm.

2 3 4 a

Fig. 4.11 .11. Strapungerea unui perete de

a b
subsol montat deasupra panzei freatice:
a - strapungere cu fixare rigida;
b - strapungere cu fixare ela~tica;
Fig. 4.11 .12. Strapungerea unui perete de subsol montat sub nivelul panzei de apa freatica:
- perete; 2 - conducta; 3 - strat suport;
a - sectiune longitudinala; b - sectiune trans versala;
4 - hidroizolatie; 5 - flans{!; 6 - bloc din
1 - pere te; 2 - str at; 3 - hi droizolatie; 4 - beton de p rotec\i e; 5 - conducta; 6 - flansa
beton; 7 - zidarie de protec\ie; 8 - manson
s uda ta; 7 - flansa mobila; 8 - bulon d e strangere.
din otel; 9 - material de umplutura elastic.
 I. lnstala1ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire

6. •• · _o0,
0
0
c9
0 0 0
·9
) ; 0 0 '
b
3

a
Fig. 4.11 .13. Trecerea conductelor prin perefi:
a - secriune longitudinala; b - sectiune trans versala;
- perete; 2 - conductii; 3 - man ~o n de protec1ie; 4 - etan:'?3re; 5 - piesii de fixare;
6 - mortar din c iment.

Fig. 4.1 1.15. Schema de

principiu a unui postament:
1 - postament din beton;
2 - p lacii de bazii;
3 - material izolator elastic; h
Fig. 4.11.14. Trecerea conductelor
4 - piesii de prindere;
prin plan~ee :
5 - o\el beton; 1 - plan ~e u ; 2 - conductii; 3 - m a n ~o n
6 - utilajul instala!iei; de protectie; 4 - etan:'?3re; 5 - pardosealii
7 - element din be ton . finitii; 6 - mortar din ciment.
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 5
Centrale termice
 Capitolul 5: Central e termice
Centrala termica repre1 inta o sursa
de caldura bazata pe conversia unei
forme oarecare de energie in energie
termica, care transporta un purtator de
caldura - agent termic si asigura al i-
mentarea centralizata a unor consuma -
tori diversi: instalatii de incalzire, de
climatizare, de prepararea apei calde
de consum, in sta latii tehnologice etc.
in prezent forma primara de energie
cea mai utilizata este de natura chimi-
ca si se bazeaza pe arderea directa a
combustibililor fosili (hidrocarburi si
carbuni); a unor combustibili deriva\i
din combustibilii fosili (gazu l orase-
nesc, gazul d e furnal) si. intr-o masura
m ai redusa, pe arderea unor combu s-
tibili organici de origine vegetala (lem-
nul si deseurile din lemn si alte deseuri
combustibile). Tot de natura chimica
sunt si sursele alternative ce vizeaza
arderea biogazului si posibil in viitor a
hidrogenu lui.
in alcatuirea unei centrale termi ce
intra cazanele, pompele, elementele de
legatura si de distribu\ie, gospodaria
de combustibil, elementele de evacua-
re a produselor arderii , instala\iil e de
~·
automatizare etc.
5.1. Clasificarea
: centralelor termice
0 centrala termica poate fi definita
dupa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind :
- puterea in stalata (centrale termice
cu puteri mici Oc r s 100 kW; cu puteri
m edii 100 < Oc r :S 2 000 kW; cu puteri
mari Oc r > 2 000 kW);
- natura agentului termic utilizat (apa
calda cu temperatura m ax ima de
11 5 °C; abur de presiune joasa, sub
0, 7 bar suprapresiune; apa fi erb inte cu
temperatura peste 115 °C; abur de pre-
siune m edie, peste 0,7 bar suprapre-
siune; fluide tehnologice speciale etc. );
- modul de veh ic ulare a agentului
termic (cu circulati e naturala; cu c irc u-
la\ic fortata);
- modul de asigurare impotri va su-
prapresiunilor accidentale (la apa calda,
cu vase de expansiune desch ise; cu
supape de siguran\a si vase de expan-
siune inchise; c u supape de siguran\a
si va se d e expa nsiune deschise; la abur
de presiune joasa, cu di spozitive hi-
drauli ce sau cu supape de siguran ta):
- natura comb ustibilului utilizat (com -
bu stibil gazos, lich id sau solid);
- modul de exploatare a centralei
(autom ata; cu supraveghere totala sau
par\i ala; manuala);
5.2. Aleger~a tipul l!i
de centrala termica
lm plica cunoasterea da telor care sa
permit a inca drarea in criteriile de mai
sus, date cuprinse in ca ietul de sarcini
intocmit conform cerin\elor investitoru -
lui, cu respectarea stri c ta a legisla\iei in
vigoare. Centralele termice existente
trebuie adu se la nivelul exigen telor le-
gisla\iei la data efectuarii inlocuirii de
echipament , reparatiilor sau a refacerii
integrale.
Puterea in stalata a centralei termi ce
intr-o prima faza (anteproiect) se esti -
meaza pe baza de indici dar, in final,
se calculeaza exact conform § 5.3.7 .
Agen\ii termici se stabilesc \inan d
seama de natura consumatorilor si de
economicitatea intregului sistem alca-
tuit din sursa de caldura, re\elele de
transport si instalatii interioare. Se re-
comanda producerea intr-o centrala
termica a eel mult doi agen\i termici,
cu prevederea posibilita\ilor de a fi
adap tati la necesitatile tutur or consu-
matorilor de caldura alimentati .
Se recomanda ca vehicularea agen-
tului termic apa calda sa se faca for\at.
Circula\ia naturala (gravita\ionala) nu
este proprie noilor tipuri de cazan e si
instalatiilor moderne; chiar si in cazul
puterilor mici, contrar aparen\elor, nu
este mai economica, implica dificulta\i
in alegerea traseului conductelor si difi -
cultati de ordin estetic din cauza dia-
m etrelor mari ale conductelor .
Modul de asigurare !mpotriva supra-
presiunilor accidentale se alege in
fun c\ie de posibilita\ile de indeplinire a
func\i unilor de asigurare conform STAS
7 132, de particularita\ile construc\iei in
care este amplasata centrala termica
si, nu in ultimul rand , de considerente
economice.
La alegerea tipului de combustibil se
tine cont de conditiil e ecologice ale
zonei in care este amp lasata centrala,
de posibilita\ile de aprovizionare si de
costurile de investi\i e si de exploatare.
Se prefera combustibilul gazos, iar in
lipsa acestui a, combu stibilul Jichid. Se
pot prevedea si doi combustibili: gaze
naturale si combustibil lichid pentru
situa\ii in care , in perioadele de con-
sum de varf, presiunea gazelor in re\e-
lele de tran sport este insufic ienta.
Fig . 5.3.1 . Centrala termica cu un singur cazan, agent termic - apa ca lda cu circu laJie
forJata, asigurare cu va s de expansiune d eschis :
cc
·lr s_
CP
I
I
t
B atmosfera; CP - conducta de preaplin ;
l temperatura pcntru boiler; H - hupa de
I semnal1zare acustica; Ti traductor de
L __ _ _ _ L_<><I _
I. lnstala!ii de lncalzire _
Combustibi lul so lid este admis con-
form normativului 11 3 numai pentru
centralele termi ce amplasate in afara
zonelor de loc uit \inand seama de
efectul de poluarie, de posibilita\ile !imi-
tate de au tomati zare si de dificulta\ile
de transport ale combu stibilului si ale
cenusei; fac excep\ie centralele termi -
ce cu puteri pana la 100 kW pentru
care condi\iile de amplasare sunt cele
men\ionate · pentru combustibilii gazosi
sau lichizi.
Modul de exploatare a centralelor
termic e noi este automat , fara suprave-
ghere perm anenta, pentru centralele
termice mici si mijlocii (cu excep\ia
celor cu combu stibil solid) si cu supra-
veghere permanenta, pentru cele mari.
5.3. Centrale termice
cu apa calda
Denumirea este data, exclusiv, de
natura agentului termic preparat: apa
calda cu temperatura pana la 115 °C.
Categoria cuprinde insa o varietate
mare de centrale, in raport cu celelal te
criteri i de clasificare (modul de vehicu-
lare a apei, modul de asigurare impo-
tri va suprapresiunilor acci dentale, na-
tura combustibilului utilizat etc.).
5.3.1. Centrale termice cu puteri
mici , pana la 1oo kW
Sunt d estinate cu precadere incalzirii
centrale a cladirilor mici (locuin\e. ate-
liere, magazine etc.) Sunt prevazute cu
un singur cazan si asigura, de regula,
si necesarul de caldura pentru prepa -
rarea apei calde de consum. Sunt ofe-
rite pe piata . sub denumirea de micro -
centrale termi ce, aparate care intr-o
carcasa unica c uprind: cazanul, arzato-
rul, unul sau mai multe vase de ex pan-
siune, supape de siguranta, pompe,
schimbatorul de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum (instan ta-
neu sau cu ac umulare) si sistemul de
automati zare, deci aparate care asigu-
, ra toate func \iunile unei cen trale termi -
, c e si care trebuie doar a fi ra cordate la
~ sursa de combustibil , re\eaua elec tri ca,
I
CZ - cazan; B - boiler; P - pompa;
R3C - robinet de reglare c u tre i ca i;
TA - tablou de automatizare; VED - vas
de expan si une deschi s; S - conducta de
siguranta; CA - conducta de lega tura cu I
T - termometru ; TM - traductor de
temperatura maxima; TR - traduc tor de
temperatura de regim; TB - traduc tor de
II
temperatura in terioara .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

cosu l de furn si la instalatia interioara a glare care urmeaza a se face prin fun c- goriile indica te mai sus.
con sumatorilor . \ionarea interm itentii $i/sau cantitativii, Schema unei centrale termice cu un
Schema unei cen trale cu un singur locala prin robin ete term ostati ce. singur cazan, c u reg lare ca litativii a de-
cazan de apa cald,a cu temperatura de Daca centrala termi ca asigura, exclu - bitului de ciildurii pentru incalzire, prin
pana la 95 °C, cu circulatie fortata, cu siv, incalzirea , sc hema se simplifica amestec cu ajutoru l unui rob inet cu trei
as igurare prin vas de expansiune des- prin lipsa rob inetu lui cu trei cai si a cai, este previizuta in fig ura 5.3.4.
c his, este prezentata in figura 5.3. 1. boi lerului. Detalii privind sistemul de Prevazut cu acela$i tip de automati -
Pompa este comunii atat pentru c ir- asigurare sunt date in capitolul 5.3.4. zare, cazanul func\ioneaza tot timpul
c uitul de inciilzire cat si pentru eel de Schema unei centrale termice, cu un cu o temperatura de ducere variabila,
preparare a apei calde de consum. singur cazan, agentul termic fiind tot in limite stranse, in jurul valorii stabilite
Robin etul cu trei cai, ac\ionat direc t de apa calda, in varianta de asigurare cu (90 ... 95 °C). Temperatura agentului ter-
sonda imersata in mantaua boilerului, supapa de siguran\a $i vas de expan- mic pentru incalzire este automat
asigurii prioritate pentru prepararea siune inchis, este prevazuta in figura stabilitii in func\ie de temperatura exte-
apei calde d e consum . Cazanul este 5.3.2. rioarii, conform graficu lui de reglare,
prevazut cu un termom etru indica tor $i Ambele scheme sunt aplicabi le pen- {de un regulator special izat), si se ob\i-
c u doua traductoare de temperaturii, tru cladiri mici ca: loc uinte individuale, ne prin amestecul apei preluate din ca-
unu l pentru fi xarea temperaturii de re- 5coli, dispensare rurale, ateliere, spa\ii zan cu apa din conducta de intoarcere.
gim, al doilea, pentru limitarea tempe- comerc iale etc. Pentru circu itu l boilerului este previizu-
raturii la o v aloare maxi ma, racordate Schema unei centrale termice care ta o pompii cu func\ionare intermiten-
la un regulator electronic. Temperatura inlatura o parte din neajunsurile sem- ta, comandata de termostatul al carui
de regim poate fi modificata manual, in nalate la schemele anterioare este pre- traductor este imersat in mantaua
fun c \ie de temperatura exterioarii, in zentata in figura 5.3 .3. boilerului . Automatizarea poate asigu-
intervalul 95 ... 65 °C , ultima valoare Circuitele pentru incalzire, respectiv ra, de asemenea, prioritate pentru pre-
fiind limita necesara pentru prepararea pentru boiler sunt prevazute cu pompe pararea apei calde de consum $i poate
apei calde d e consum . La atingerea separate . Prin termostatul care contro- fi completata cu un programator zilnic
valorii prescrise pentru temperatura de leaza temperatura de regim a cazanului sau saptamanal.
regim, arziitorul este oprit, o nouii por- se stabile5te, manual, o valoare econo- Schema este superioarii celor ante-
nire fiind comandatii la coborarea tem- mica intre 65 si 95 °C, in func\ie de rioare si este recomandata cliidiri lor mici
peraturii cu 4 ... 5 °C. Al doilea traduc - temperat ura exterioara. Pompa pentru din categoria locuin\elor individuale, dar
tor blocheazii arzatorul la tendin\a de incalzire este comandata de un termo- mai ales pentru cladirile mai mari, de
d ep3$ire a t emperaturii de 95 °C evi- stat de interior plasat in camera cea exemplu, vile cu 4 ... 6 apartamente.
tand astfel preavaria prin intrarea caza- mai reprezentativa, de exemplu, in ca- Spre exemplificare, in fi gura 5.3.5
nului in regim de generator de abur. mera de zi. Pompa pentru circuitul de sunt prezentate doua minicentrale ter-
Repunerea in func\iune a instala\iei nu preparare a apei calde de consum este mice in care, intr-o carcasa unica, sunt
se poate face decal manual, dupii in - comandata de un termostat imersat in reunite toate componentele care asigu-
laturarea cauzelor blocaju lui. Scoaterea mantaua boilerului. Prioritatea pentru ra func\iunile unei centrale termice. Ca-
din func tiun e a arziitorului in acest caz prepararea apei calde de consum se zanu l poate ti prezentat atat in varianta
poate fi inso\itii de un semnal acustic. poate asigura prin blocarea func\ionarii clasica , c u montare pe pardoseala {fig .
Pompa are o func\ionare continua in pompei de pe c ircu itul de i ncalzire la 5.3.5 a) cat si in varianta de montare
in tervalul de alimentare cu caldurii intrarea in func\iune a pompei pentru pe perete (cazan mural, fi g. 5.3.5 b). In
(poate fi stabi lit un program zilnic sa u alimentarea boilerului. a doua varianta combustibi lul este,
saptamanal, cu ore de func\ionare $i Automatizarea poate fi completata exclusiv, gazul natural.
ore de intrerupere; noaptea, de obicei, cu un programator zilnic sau sap~ama­ Lipsa unei supravegheri continui,
se intrerupe). nal prin care se stabile$te prograr'nul caracteri stica centralelor termice mici,
Schema are limite in privin\a reglarii de func\ionare a centralei $i regimu l de este suplinita de un sistem de
debitului de caldura pentru inca lzire, re- temperaturi. Schema este u5or adapta-
bila pentru asigurarea cu vas de ex-
pansiune deschis $i este indica ta, de p
asemenea, pentru clad iri mici din cate-
M
p :: I : TB
TM :::······~Ti
TM :: I ~ : B
: :.::~ . . . .
B
:.;:~:~~::::::i::::...... __; j
VEI CZ
,
TR : . °"'7
H
r
J VEI

Q 6-
CZ : H : f_

0
-1><1

6 ···: I -~ I I
_____ I___I___ +-
Fig. 5.3.2. Centrala termica cu un
s in gur cazan, agent termic - apa
ca lda cu circ ul at ie tortata, asigurare
c u supapa de siguranta ?i vas de
expansiune l nchi s:
CZ ; B: P; TA: R3C; T; TM ; TR ; TB; H;
Ti - au semnifica \ia din fig . 5.3. 1; VEI -
vas de expansiune inchis; SS - supapa
de si uranta; M - manometru .
Fig . 5.3.3. Centrala termic a cu un
singur cazan , agent termic - apa
calda cu pompe de circul atie
separate pentru incalzire ?i pentru
boiler:
CZ; B; P; TA; VE I; SS; T; TM ; Ti; H; TR
TB ; M - au semnificatia din fig. 5.3.2.
----~-L_L_M+-
Fig . 5.3.4. Centrala term ica
cu un singur cazan , agent termi c -
apa calda cu circulatie tortata,
reglare calitativa central a:
CZ; B ; P; TA; VE I; SS; M; TM ; TR ; T;
TB - au semnifica\ia din fig . 5.3.2;
R3C - rob inet de amestec cu trei ca i;
Te - traductor de temperatura exteri -
oara.
 Cap itolul 5: Centrale te rmice I. lnstalatii de lncalzire

supraveg here auto mata a func \ionarii. cazane. Acestea po t func\ iona simultan nare diferit).
in cazul utilizarii combu stibil ilor solizi, ' sau pe rand ceea ce imp lica necesita- Sc hema unei centrale termi ce clasi-
posib ilitatea supravegherii automate a tea izolarii hidraulice a fiecaru i cazan , ce, cu doua cazane, cu asigurarea prin
p roces ului de ardere este insa foarte respectiv, reactivarea Jui in condi\ii de vas de expansiune deschis este pre-
lim itata. in cazul a limentarii intermiten- asigurare deplina impotri va suprapre- zentata in fi gura 5.3 .6. 1
te a cazanului cu combustibil, este re- siu nilor acciden tale. Circulatia naturala Avantajul simpli ta\ii in stala\iei este
comandab il a se prevedea acumula- este exclusa in ca zul centralelor termi - minor in raport cu dezava ntajele func-
toare de ca ldura care sa pre ia varia\iile ce de putere medie sau mare. Pe de \ionale: dificultati in asigurarea func \i o-
m ari de caldura prod usa. alta parte, cazanele m oderne, caracte- narii in conditii optime si independente
Firme specializa te in producerea de rizate prin valori mari ale flu xului termic a tuturor consumatorilor, func\i onarea
caza ne au rea liza t progrese mari in do- ' unitar transfera l de la gazele de ardere cu sarcina variab ila a centra lei termice
m eniu (prin flui dizarea patului combus- la agentul termi c, trebuie protejate im- prin scoaterea din func\iu ne a unui ca-
tib il solid). Apari tia pe piata a unor ca- 1 potriva supraincalzirii si a soc ului ter- zan implica manevra vanelor cazanelor.
zane cu combustib il soli d este necesar m ic prin asigurarea unei circula\ii de : in caz contrar, agentul termic circula si
a ti inso\ita de sc heme tehnologice $i eel pu\in 33 % din debitul nominal de I prin cazanul neizolat hidraulic, transfor-
d e instru ctiuni de montare $i de ex - agent termic. De asemenea, intrarea mat in consumator; numarul mare de
ploatare corespunza toare. cazanelor in regim normal de tempera- conducte de siguran\a; la inchiderea
tura trebuie sa se faca rapid pentru a unui cazan, intregul debit circula prin
5.3.2. Centrale termice cu puteri , sc urta perioada de c ondensare a gaze- cazanul ra mas in fun c \iun e modifi-
medii, intre 100 ~ i 2 000 kW ' lor pe suprafa\a de schimb de caldura can du -se astfel regimul hidraul ic al in-
$i a reduce astfel fenomenul de coro- stalati ei; dificulta\i majore si limite in
Cre$l erea puterii instalate a centralei ziune. automa ti zarea in stala\i ei si altele.
termi ce ridi ca probleme noi de care 0 d ata c u cre$terea puterii instalate Schema nu poate ti utiliza ta pentru o
este necesar a se \in e seama in alca- poate creste numarul $i diversitatea centrala termica c u mai mult de doua
tuirea sc hem ei tehnol og ice . Astfel: consumatorilor carora este necesar sa cazane din cauza cre$terii prea mari a
p entru marirea sig uran\ei in fun c tiona- Ii se asigure simultan condi\iile optime numarului conduc telor de siguran\a.
re , Normativul I 13 recom anda, pentru de func\ionare (temperaturi diferite ale STAS 71 32 indica si posibilitatea asi-
centrale termice c u puteri intre 100 si agentului termi c, grafice de reglare ' gurarn prin conducte de siguranta co-
2 000 kW , prevederea a minimum do ua calitati va diferite, program de fun c \i o- mune, prin fo losirea unor robinete c u

' .~
..--
.. - ...

..... - -
. . .. ;I

• • 1.. ••

..... . .
~
: ·. , .
b - montare pe perete (elemente
componen te);
1 - camera de furn ; 2 - sonda de sigu-
ranta pe ca nalul gazelor de ardere; 3 -
schimbator de caldura di n tevi cu ari -
p ioare; 4 - camera de combus tie cu pro-
tectie ceramica; 5 - arza tor de gaz natu -
Fig. 5.3.5. Microcentrala termica: ral silentios; 6 - pompa de circ ulatie a
a - montare pe pardoseala (a 1 - vedere genera/a; agentului termic; 7 - automat pen tru re-
a2 - elemente componen te); glarea gazului natura l; 8 - schi mbator de
1 - tab lou d e au tomatizare $i comanda; 2 - pompa de c ircu la\ie pentru cir- caldura cu ac umulare; 9 - vas de expan-
c uitul de incalzire; 3 - au tomatu l pentru reglarea gazu lui combustibil; 4 - pom - siune inch is; 10 - au tomat pentru accesu l
pa de circ u lati e p entru circu itul boilerului; 5 - con d uc ta de gaz combustib il ; apei de consum; 11 - grup rob inet de in-
6 - arza tor a tmo sferic din otel 1noxidabil; 7 - schimbator de caidura cu acu - chidere si manometru; 12 - tablou de co-
mulare; 8 - pro tec ti e anticorosiva c u anod de magnez iu; 9 - izolare termica manda si automatizare.
c u spuma poliuretanica;
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

tr ei cai (fi g. 5.3 . 15).

Vehiculare.::i agentulu i termi c se poa -
te face cu pompe unice pentru toti
CA (,~
ED T~
consumatori i sau, preferab il, cu pompe
de conduc ta pe fi ecare circuit (fig. ' ~i
Te
_O I· :. :-..-· ··-····-··· ·----·-···-··; p

5.3.6)_ Reg larea debitului de caldura se

poate face calitati v prin amestec in ro -
b inete cu trei cai sau, cantitativ , local.
Schem a tehnologica pentru aceea$i
I
I
1
I 'f
I
~
I
. lu
CC cb 4---s-- ' - · -s-
-
centrala termi ca asigurata cu supape CP-t I L TM : : TM
de siguranta $i vas de expansiune in- I :::::::::::::::@:::::::::::::::::
TR ·· TR
chis este reprezentata in fi gura 5.3.7. ch ''·· °"'1
CZ . H CZ
Schema este mai simpla, comparativ I
cu precedenta, iar lipsa conduc telor de
siguran\a face posibila fo losirea ei pen-
tru un numar mai mare de cazane. I
: 0 --······--·· ·XL············-6 gl
Ex ista in sa d ezavantajul necesita\ii e ==== ==L•• ====ij_ _____ __
unor manevre de inchidere-deschidere
a vanelor, p entru izolarea sau reactiva- ,
rea unor cazane, ca si dezavantajul li - Fig. 5.3.6. Centrala termica de putere medie, cu doua cazane, agent termic -
mitarii posibilita ti lor de automati zare_ apa calda, cu circul atie fortata, asigurare cu v as de expansiune deschis ~i
Schema unei centrale termice mo- conducte de siguranta pentru fiecare cazan:
dern e care elimina dezavantajele sche- CZ; B ; P; VED; S; CA; GP; TA ;T; TM ; TR; TB ; H - conform fig . 5.3.1;
m elor precedente este redata in fi gura Te - tradu ctor de temperatura exterioara.
5.3.8.
in alca tuirea centralei termi ce intra ! ,--- -- - -- - - - - - - - - - - - - -- - - -- -- - - -- - - .
cazanele cu p ompe individuale, butelia
de egalizar e a presiunii $i po mpele : ··················-········ ·········· -·-·· -·--····----- --····-·-····-: P
: :
pentru alimentarea cu agent termi c a
circ uitelor consumatorilor .
Principala carac teristica a schemei
SS
consta in existen\a a doua categorii de
circuite ale agen tului termic :
- un circuit primar: butelie-pompe-ca-
zane-butelie;
- mai multe c ircuite secundare cores-
punzatoare grupurilor de consumatori:
butelie-pompe-consumatori -butelie_
Schem a permite fun c\ionarea abso-
lut indep endenta a celor doua tipuri de
c irc uite, cu satisfacerea deplina a ce-
rin\elor tuturor c onsumatoril or; func tio-
narea cu sarcina termica vari abi la, in
trepte date de numaru l de cazane,
Fig . 5.3.7. Centrala termica de putere medie, cu doua c azane, agent term ic -
fi ecare arza tor avand doua trepte de
apa calda, cu circul atie tortata, asigurare cu supapa de siguranta
p utere; izolarea hidraulica a unui cazan
~i vas de expansiune i nchis:
scos din func\iune numai prin simpla
CZ; B; P; TA; SS; M ; VEI; TM ; TR ; TB ; H - au semnifica! ia din fig _ 5.3.2;
oprire a arza torului $i a pompei caza- 1
Te - traduc tor de temperatura exterioara.
nului $i, invers, reactivarea fara mane-

Fig. 5.3.8. Centrala termica cu apa calda de

putere m edi e sa u mare, c u asigurare prin v as
de expansi une deschis ~ i supapa de
siguranta, cu butelie de egalizare a presiunii:
VA
CZ; P; T; TA; VED; S; CA; CP; R3C; TM ; TR - a
semnifica\ia din fi g. 5.3. 1; BEP - butelie d
egalizare a presiunii; SS - supapa de siguran\a
M - manometru; RP - regulator de presiune
CP TD - traductor de temperatura pe conducta d
ducere a cazanelor; Td - traductor pe conducta d
I plecare de la BEP; TP - traductor de presiune
1
I p"'.-<><l""''•,-" 3. CC - conducta de circula!ie; VA - robinet automa
- -=-
de dezaeri sire; 1,2 - la $i de la consumator d
I
I

I
= = ===4._42
C C::
p

_L _ __ _ _ _
incalzire; 3,4 - la $i de la preparare apa calda d
consum .
 Capitolul 5: Centrale termice
vrarea unor vane; reducerea ti mpu lui
d e intrare in reg im de temperatur a prin
recircul area agentului termi c cu ajuto-
ru l robin etului cu trei cai de pe con-
ducta de intoarcere din amonte de
pompa .
Autom ati zarea in stala \i ei asigura
mentinerea temperaturii, in limitele sta-
bilite , la intrarea in butelia de egalizare
a presiunii, independent de m ~1rimea
puterii furnizate, prin func\ionarea ,,in
~----F_i_
g_._s_.3_._9_._C_e_n_t_r_
a_l a_te_r_m_i_c_a_e
_c_h
_ ip_a_t_a_c_u_ b_a_t_
I l,'.:1
V)
. . . . . . . . .T. .. . . . .,.
.I
I 1-'~----~---'--~----~-'-----j
I
V)
I 1I I
I
V)
I I I I
cascada" a cazanelor si a celor doua
trepte ale arzatoarelor. Fiecare grup de
consumatori are propriu l circuit, pro·
pria pompa de circu latie si propriul sis-
tem automat de reglare (calitativa , prin
amestec prin robinet cu trei cai, sau
cantitativa , prin varia\ia debitului de
agent livrat consumatori lor).
Sistemu l de asigurare hibrid: cu su-
pape de siguran\a $i vas de expansiu-
ne deschis a fost impus de prevederile
e_ri_e_d_e_ c_a_z_a_n_e_. ---~ i de expansiune inchise daca aces tea
TE(\[9
~~··· ·········· ··· ········· ······ ··· LJ · · ····· · ._.- · ····· ·············:
BEP
a P1
I. lnstalatii de incalzire
in stru ctiunilor ISCIR C 31 ca pe fi ecare
cazan sa se prevada organe de inchi -
dere. Cu derogare de la aceasta preve-
dere, supapele de siguran\a pot lipsi.
Schema es te U$or de adaptat $i pentru
asigurarea cu vas de expansiune in -
chis, caz in care supapele de siguranta
nu mai pot lipsi. Oetalii despre sistemul
de asigurare se pot vedea in fig ura
5.3.15.
O centrala termica de putere medie
poate fi realizata $i prin punerea in
paralel a unui numar mare de cazane
mici (modu le) ca in figura 5.3 .9.
in acest caz este necesar sa se
analizeze fenomenele care pot aparea
la evacuarea gazelor de ardere, spre
exemp lu, o reintoarcere in cen trala ter-
mica a acestora prin focaru l cazanu lui
(cazanelor) in repaus. De asemenea, se
impune o analiza a func\ ionarii vaselor
CD ®
;,,_; : - - -
111 ( I - - .l- -7-- -
I I
I I I I I
I I I
I I I
I
I
I
I
I I I I I
I I I
I
I
P2
Fig. 5.3.1 0. Centrala termica cu apa calda
de putere mare, cu butelie de egalizare
a presiunii:
a - schema instalatiei; b - vedere baterie
de p ompe montate p e conducte;
CZ; P; TA; TR; R3C ·au semnificatia din
fig. 5.3. 1;Te · traductor de temperatura
exteri oara; TD - trad uctor de temperatura
pe colectorul general al cazanelor; ;
Ti · traductor de temperatura de intrare in
cazan; P 1· 4 · pompe de circula\ie pe
circuitele consumatorilor 1,2,3,4; T1 .
T2 - traductor pentru temperaturile de
du cere ale co nsumatoril or 1 si 2;
SS - supapa de siguranta; RP - robine t
de reglare a presiunii.
 .I. lnstalatii de lncalzire
sunt. prin constru c ti e, aferen te fi ecarui
cazan.
5.3.3. Centrale termice
cu puteri mari, peste 2000 kW
lntre o centrala termica de putere
medie $i una de putere mare apar di -
ferente date de: puterea in stalata, nu-
marul de cazane (minimum 3), numarul
si diversitatea consumatorilor , ampla-
sarea, de regu la, in construc tii proprii
etc. Toate acestea accentueaza nea-
junsurile in exploatare evidentiate la
unele scheme tehnologice (spre exem-
plu. cea din fi gura 5.3 .6) si introduc
condi\ii suplimentare in alegerea siste-
mului de asigurare impotriva suprapre-
siunilor accidentale.
Schema tehnologica cea mai indica-
ta pentru o centrala termi ca de putere
mare este data in fig ura 5.3. 10. Cele
patru cazane sunt echipate c u cate o
pompa care asigura circ ula\ia in circui-
tul primar: cazan-butelie de egalizare a
presiunii-cazan. Din butelie, printr-o
conduc ta c u rol de distribuitor general,
sunt alimentate, independent, circuitele
a patru consumatori, primii doi preva-
zuti cu reglare calitativa cen trala in
fun c\ ie de temperatura exterioara, cei-
lalti doi (de exemp lu , instala\ia de pre-
parare a apei calde de consum, agre-
gat de tratare a aerului pentru climati -
zare etc. }, cu reglare cantitativa locala
la consumatori. Pentru aceasta se pre-
vede un sistem de recirc ulare a agen-
tului termi c prin robinete automate RP,
menit sa men\ina constant punc tul de
functionare a pompelor. De la caz la
caz, in func\ie de natura $i regimul de
func\ionare al consumatorilor. se pot
prevedea $i alte sisteme.
Sistemul permite armonizarea debi-
telor de caldura $i de agent termic din
c ircuitul cazanelor c u eel din circuitul
consumator ilor . in ori ce cond i\ii de
temperatura ex terioara, prin intrarea,
respec ti v, iesirea din functiune a caza-
nelor ,,in cascada", in func\ie de abate-
rea de la temperatura de regim stabilita
in centrala prin traductorul TD . Sc hema
este conceputa spre a favori za intrarea
rapida in regim normal de temperatura,
prin recircu larea ini\iala a unui debit de
agen t termic in caza n, astfel incat se
scurteaza sim\itor timpu l de producere
a condensatului pe suprafa\a interioara
a acestuia. lzolarea hidraulica a unui
cazan are toe, au tomat, prin scoaterea
din fun c \iun e a arzatorului si a pompei,
Iara a Ii necesara manevra unor organe
de inch idere. La fel, are loc, automat,
reintrarea in circu it a oricarui cazan.
Asigurarea centralei termice impotri -
va suprapresi unilor accidentale se face
conform schem ei, pri n vas de expan-
siune desc his si supape de siguran\a.
Capitolul 5: Centrale termice
Adap tarea pentru asigurarea cu vase
de expansiune inchi se nu ridica nici o
problema ; acestea se vor racorda pe
conducta generala de intoarcere in
cazan (§ 5.3.5).
5.3.4. Centrale termice echipate
cu cazane cu condensajie ¥ part e, si ale consuma torilor, pe de alta
sau cu recuperatoare de caldura
Prin gazele de ardere evacuate prin
cosul de furn , in atmosfera. se elimina si
o importanta cantitate de energie sub
forma de ca ldura sensibila si de
condensare. Prima componenta este cu
atat mai mare cu cat temperatura ga-
zelor de evacuare este mai mare, a
doua depinde de con\inutul de hidrogen
in molecula de baza a combustibilului .
Practic, este cazul gazelor naturale.
Coborarea temperaturii de evacuare
a gazelor de ardere sub punctul de
condensare are ca efect pozitiv recu-
perarea unei par\i importante din ener-
gia sus amintita si reducerea debitului
de gaze evacuate dar $i efecte nega-
ti ve ca: intensificarea fenomenului de
corosiune asupra cazanului si a cosu-
lui , daca acesta este metalic, a umezirii
CO$ului, daca acesta este din zidarie, a
reducerii tirajului natural al cosului
concomitent cu marirea pierderilor de
sarcina pe circuitul gazelor de ardere
etc.
Firmele producatoare de cazane au
gasit solu\ii de contracarare a dez-
avantajelor enumerate prin utilizarea
unor materiale c u rezistenta ridi cata la
corosiune si prin conceperea fie de
recuperatoare integrate cazanelor, cu
racorduri unice de ducere. respectiv,
de intoarcere a agentului termic care.
ca si gazele de ardere, parcurge in
seri e cazanul propriu -zis $i recuperato-
rul , fie de recuperatoare independente,
cu racorduri separate, gazele de ardere
trecand, partial sau total, prin recupe-
rator (fig. 5.3. 11).
Solutia cea mai buna o constituie ca -
zanele cu randament inalt avand recu-
peratorul inglobat. iar pia\a ofera aseme-
nea echipamente, inclusiv pentru puteri
foarte mici, coborand pana la 10 kW.
Schema tehnologica a unei centrale
termice echipata cu astfel de cazane
nu difera cu nimic de cele prezentate
pentru cazane obisnuite.
Recuperatoarele independente pre-
zinta avantajul ca pot fi utiliza te pentru '
marirea randar entului centralelor ter-
mice existente sau pot fi cup late cu
cazane fara condensa\ie.
La utili zarea unor recup eratoare cu
condensatie, in dependente, trebui e
avute in vedere urmatoarele:
- rec uperatoarele trebuie plasate cat
m ai aproape de cazane spre a nu lungi
excesiv traseul gazelor de ardere;
- marirea pierderilor de sarcina pe
traseu l gazelor de ardere poate implica
introducerea unui exhaustor ;
- schema tehnologica a centra lei ter-
mice trebuie sa ofere posibilitatea
acordului intre sarcinile termi ce ale ca -
zanelor si rec uperatorului , pe de o
part e;
- condensatul rezu ltat din recupera-
tor trebu ie tratat chimic, inainte de a fi
evacuat la cana ti zare, ca masura de
pro tec \ie a mediului.
Ca exemp lu , in fi guril e 5.3. 12 si
5.3.13 sunt prezentate doua scheme
tehnologice de centrale termice cu re-
cuperatoare independente. Este de ob-
serva t ca prezenta recuperatorului
complica schema si. implicit, procesul
de exploatare. De aici rezulta preferin\a
pen tru cazanele avand recuperatorul
integrat.
Centrala termica echipata conform
schemei din figura 5.3.12 are re gimuri
de func\ionare distincte pentru iarna si
pentru vara, regimuri selectabile, prin
manevra manuala, intr-una din pozi\iile
limita ale robinetului cu trei cai astfel
incat, atat iarna cat si vara, recuperato-
rul sa fie inseriat pe conduc ta de in-
toarcere a agentului termi c la cazane.
Prin manevrarea vanelor de inchidere,
respectiv, de ocolire figurata in sche-
ma, recuperatorul poate fi cuplat sau
izolat hidraulic din sistem. lzolarea hi-
draulica presupune insa si scoaterea
recuperatorului din c ircuitul gazelor de
ardere deci este indicata in schema cu
circu it derivat (fig . 5.3. 11 b si c) precum
a
c
Fig. 5.3.11. Montarea
recuperatoarelor de caldura
independente, pe circuitul
gazelor de ardere:
a - in serie; b - in derivafie cu un
cazan; c - in deriva.tie cu mai multe
cazane.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de lncalzire -

si anularea traductorului de deb it TD ,
m ontat pe recuperator, care, la deb it
nu!, blocheaza, prin tabloul de automa-
ti zare' func\ionarea arzatoarelor.
Te ~{· ·······:
0 centrala termi ca ec hipata la fel cu
cea din figura 5.3. 12 prevazuta c u bu -
telii de egalizare a presiunii prin care
se realizeaza mai usor arm onizarea de-
:···················· ............. .. ............ ,....................... ;· ···:········
bitelor de caldura si de agent tcrmic,
atat in circuitul primar cat si in cele
secundare , este prevazuta in fi gura -
5.3. 13. lzolarea hidraulica a recupera-
torului pe partea de agent termi c se
face au tomat pr in oprirea pompei
aferente.

R3cs: 5.3.5. Asigurarea instalatiilor

SS de l ncalzire cu apa calda

intr-o instalati e de incalzire cu apa

calda pot sa apara suprapresiuni peri-
c uloase, pana la explozie, ca urmare a
fenomenului de dilatare si a depasirii
temperaturii de vapori zare a apei, deci
de intrare a cazanelor in regim de ge-
iarna neratoare de abur.
R3C1M Masurile de sigura nta impotriva su-
_.!. -l><l - _: _ I_ - l><l- .J prapresiunilor accidentale, pentru in-

'~:; __:
stala\iile de incalzire cu apa calda, sunt
precizate in STAS 7 132, Normativul
1- 13, prescrip \iile ISCIR C-3 1 si in

~~ ghidul pentru alegerea, intre\inerea si

executarea sistemelor si echipamente-
lor de siguranta elaborat de INCERC.
Fig . 5.3.12. Centrala termica cu apa c alda de putere m edie, cu recuperator d Masurile de siguran\a au scopul de a
c aldura montat independent de c azan pe circuitul gazelor d e ardere : asigura permanent, concom itent si
CZ; P; B; VEI; SS; TA ; TM ; TR ; TB ; T; M - au semnifica\i a din fig. 5. 3.2; sigur urmatoarele func\iuni :
RC - recuperator de ca ldura; R3C M - robinet de reglare cu trei cai manual; - preluarea varia\i ilor volumului de
R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; ; TD - traduc tor de debit; apa din instala\i e determinate de varia-
T e - traductor de temperatura exterioara; SC - separator de conden sat; \iile normale de temperatura;
AR - apa rece; ACC - ap a ca lda de consum ; - evacuarea excedentului de apa sau
1 - incalzire ducere; 2 - inca lzire intoarcere. a vaporilor produ si accidental, ca ur-
mare a deteriorarii echipamentelor care
asigura limitarea temperaturii agentu lui
termic sau ca urmare a unei erori sau
~-········r···················· ·········:····· · ··········· .......... ............~~···· .. ········· ···-········· ··,···, neglijen\e in exploatare;
R3cs: - asigurarea unei mici rezerve de apa
care sa compenseze pierderi le de apa
inevitabile, ale instala\iei;
- men\inerea nivelulu i apei, in insta -
la\ie, la o co ta care sa asigure umple-
VE I
· CJ BEP rea elementelor acesteia atat in regim

0
CZ CZ
static ca t si in eel dinamic;
- evacuarea in atmosfera a aerului la
umplerea c u apa a instala\iei si invers,
patrund erea aerului in instala\ie la
I
.._r-_ -_-_ _ - _ -_ -_ - _ - - - - golire;
- asigurarea unei presiuni de reg im
astfel inca t sa nu se depa5easca pre -
siunea admisa in instala\ia interi oara.
Asigurarea impotriva suprapresiunilor
acc identale a instala\ii lor de incalzire
c u apa se poate realiza c u:
- sisteme care asigura instala\iilor le-
gatura directa si permanenta c u atmos-
f era , aplicabile pentru temperaturi ale
Fig . 5.3.13. Centra la te rm ica c u ap a calda de putere m edie sa u mare,
agentului term ic de maximum 95 °C;
c u apa ca lda ~i b uteli e de ega liza re a presiunii , cu recuperator de caldura
- sisteme in care legatura instala\ii lor
montat inde pendent de ca zan pe circuitul g azelo r d e ard ere :
cu atmosfera nu este asigurata perma-
CZ; P; B; VE !; SS; TA; TM ; TR; TB - au semnifica\ia din fi g. 5.3.2; BEP - bu telie
nent, aplicab ile pen tru temperaturi ale
de egalizare a p resiunii; RC - rec uperator de caldura; R3C M - rob inet de reglare
agen tului termi c de maxi mum 115 °C.
c u trei cai m anu al; Te - traductor de temperatura exteri oara; TD - traductor de
d ebi t; SC - sep arator de condensat; VA - robinet d e eliminare a aerului;
5.3.5. 1 Asigurarea ins talafiilor
R3CS - robine t de reglare cu 3 cai cu servomo tor; AR - apa rece; ACC - apa
cu conducte de siguran/ii
ca lda de consum ;
?i c u vas de expansiune deschis
1 - inca lzire du cere; 2 - incalzire intoarcere.
~--------- - - - - -- - - - - - - - - - - ---- - - Schema unei astfel de instalatii poa-
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

te fi abordata in urmatoarele condi\ii: 5.3.5.2 Asig urarea instalafiilor cu vas in acest caz, vasul inchis se dimen-
- vasul d e expansiu ne poa te fi am- de expansiune inchis ?i supap e de sioneaza numai pentru preluarea vari a-
plasat la o co ta care sa asigure umple- s iguran/a tiil or de volu m corespunza toare varia-
rea intreg ii instalatii in regim static '.;)i Schemele din figurile 5.3.2; 5.3.3; tiilor de temperatur a ce apar in regim
dinamic; 5.3. 4; 5.3. 7 ilustreaza modu l de racor- de func tionare a centralei termice (in
- di stan\a in plan ori zontal intre ver- dare la instalati e a vasului de expan- lim ita a 10 °C}, iar maril e vari atii de vo-
ti cala vasului de expansiune si cazane siune inchis. in acest caz, vasul l nde- lum sunt preluate la punerea in fun c \iu -
estc eel mult egala cu 15·a in care ,,a" p line$te doar fun c tiunil e de preluare a ne a instalatiei prin descarcare in re-
are semnifica ti a din figura 5.3.14; varia\ii lor de volum ale apei din in stala- zervorul deschis c u ajutoru l robinetului
- conduc tele d e siguran\a se mon- \i e $i asigura o mica rezerva de apa. electromag neti c dublat de supapele de
teaza cu panta cont inua spre vasul de Func \i a de li mitare superi oara a presiu - siguranta. La i ntrerup erea fun c\ionarii
expansiune. nii prin descarcarea vaporilor de apa In instala\ie i contractarea apei este c om-
Exemple d e sisteme de sigura n\a c u atm osfera este indeplinita de supapele pensata de pompa de adaos. intregu l
vas de expa nsiune deschis sunt date de siguran\a montate pe cazane fara proces este supravegheat de tabloul
in fi gurile 5.3. 1 '.?i 5.3.6. Se observa ca intreruperea unui alt organ de inc hide- de automati zare.
legaturil e ca.zanelor cu vasul de expan- re. Functia de eliminare a aerului din Reducerea volumului vasului de ex-
siune si, pri n el, cu atmosfera, sunt instal a\i e la umplerea, respectiv, de pa- pansiune inchi s prin asocierea acestu ia
p errnanente, neintrerupte de nici un trundere a aerului la golire se realizea- c u un rezervor de descarcare si o
organ de inc hidere. za prin vase si robinete de dezaeri sire. pompa de adaos, prezinta i nca un de-
S-a aratat ca solu\ia de asigurare din Oezavantajul sistemului consta in pre- zavantaj ma jor: rezervorul de descar-
figura 5.3.6 prezinta dificultati in exploa- tul de c ost mai ridicat, in comparatie care, c u nivel liber , pune In contact
tare, are limite in posibilita\ile de au- cu sistemu l cu vas deschis, pre\ de agentu lui termic cu aeru l. $i de aici
tomatizare si este neaplicabila pentru c ost care cre$l e cu volumul vasului, iar consecin\e nedorite printre care cea
mai mult de doua cazane din cauza nu- volumul acestuia cre5te, dupa cum se mai importanta este corosiunea.
m arului mare de conducte de siguran\a. va vedea, nu numai cu cantitatea de Oezavantajul pate fi inlaturat _prin
Pentru un numar mai mare de caza- apa din instala\ie ci si cu lnal\imea adoptarea unei solu\ii noi, aplica ta deja
ne, STAS 71 32 indica sistemul de asi- cladirii . : in \ara. Solu\ia con sta In inlocuirea re-
gurare din fi gura 5.3 . 15. lzolarea hi- Va sul de expansiune inchis va fi nu- zervorului de descarcare deschis, tot
draulica a unui cazan se face pri n co- m ai cu membrana elastica de separare cu un vas inchis, deci cu membrana
mutarea robinetelor cu trei cai de pe intre perna de aer si apa, echipament elasti ca, dar cu perna de aer in
legatura cu conducta generala de du - ' ce nu solicita o supraveghere perma- legatura c u atmosfera. Adi ca, ceea ce
cere, respectiv , intoarcere, cu conduc- nenta, ceea ce face p osibila m ontarea la VE ! este venti lul de re\in ere la um-
ta de evacuare C. E, asigurand astfel, in lui si In partea superioara a cladirii. ; plerea cu aer, la AD I este un simplu
orice situa\i e, legatura cu atmosfera. ' Acest fapt conduce la mic5orarea vo- • orificiu de legatura c u atmosfera. in
Pentru reac ti varea cazanului trebuie fa- lumu lui vasului, comparativ c u situa\ia consecinta, volumul util al AD I este e-
cuta opera\ ia inversa. Evident, sunt montarii In centrala termica. 0 alta gal prac tic, c u volumul total. Evident in
manevre gre u de automatizat. De ase- solu\ie de reducere a volumului vasului aces! caz, contactu l intre agentul ter-
menea, schema nu permite recircu- inchis con sta in asocierea Jui c u un mic $i aer este lntrerupt. Schema de a-
larea apei in cazane pentru o rapida in - rezervor de descarcare si o pompa de plicare a acestei so lutii este prezenta-
trare in regim de temperatura. adaos ca in figura 5.3. 16. ta in fi gura 5.3. 16 b . La intrarea in

CAn
' Te ~
t.;

~·rdb • · · · · · · · · · · · ··· ·
VED I
I

- 15a-- - -l
: '···· ~
H
I cc
cP r-+-
I
I

CE
l_ - - - - I R3Cj
a I
CP I
I
cs 'P

Fig. 5.3.14. Distanta maxim a pe

cb
I $·· $···· $· . ,- -_J

.___ ___, I '------' I I

orizontala l ntre caza ne ?i verti cala
v asului ·d e expansiune deschi s,
conform ST AS 7132 :
CZ - cazan; VED - vas de expansi une
deschi s; S - conduc ta de sigura n\a;
CA - cond uc ta de legatura c u atmos-
fera; CP - conducta de preaplin ;
a - diferen\a de co ta intre traseul ori -
1ont al al conduc telor de siguran ta $i
p m tea su per ioara a cazanelor ;
CC - cond ucta de circulatie.
ch R3C R3C R3C I
I I J
f4. - - - - _ .l_ - - - - L - - - - '- -
l 2
--- -- -- -- -- - --- -- --- -
Fig . 5.3.15. Asigurarea cu v as de expansiune deschis
?i conducte de siguranta unice pentru toate caza nele:
CZ; P; B; VED; R3C; T; TM ; TR; TB ; S; CA; CP; TA; H - au semnifica \i a din fi g.
5.3.8; Te - trad uctor de temperatura ex terioara; CS - conduc ta de semna lizare;
CE - conduc ta de evacuare; CC - conducta de circulati e;
1 - inca lzire ducere; 2 - incalzire intoarcere.
 1
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de lncalzire _ II
fun c \iun e a instola\iei (la pornire sau capac ita\ii ROI , si!ua\i e evident nedori - : aerul patrunde liber in recip ient ele
dupa 0 intrerup ere a carei durata deter- ta, supapele de siguran\a SS, reglate la acestora d eterminand co mprimarea
m ina racirea agentului termi c pana la, o presiu ne u5or su peri oara presiunii at- membrane lor sub forma de punga.
sau c hiar sub, t emperatura interioara mosferi ce, vor elimina la canalizare ex- Rolul VEI in timpul func\ionarii insta-
d e calcul), rezervoarele de descarcare, ce dentul de agent termi c, limitand latiei, reduce frecventa pornirilor pom-
RO I sunt goale. membranele elsti ce sub astfel solicitarea rezervoarelor de des- pei de adaos, respec!iv de deschidere
forma de punga fiind comprimate sub carcare. a rob inetului electromagnetic , prin pre-
presiunea aeru lui atm osferi c. in vasul Vari atiile mici de volu.m ale agentului luarea mic ilor variatii de volum ale
de expansi une se afl a apa la li mita re- termic (in limita a 10 °C) in timpul fun c- agen!ului termic.
zervei de 10 % , membrana sa fiind de \ionarii instala\iei sunt preluate de catre Sistemul prezinta de asemenea, in
asemenea comprimata de perna de I VEI. raport cu eel prevazu! exclusiv cu VEI
aer , de data aceasta la presiunea Pmi11. l
La reducerea importanta a tempera- avantajul ca in regim de func\ionare,
Prin incalzire agen tul termi c se di lata, ' turii agentului termic, spre exemplu la instala\ia nu atinge in mod obligatoriu ,
presiunea in instala\ie tinda sa creasca, oprirea instala\iei, dupa epuizarea ca- presiunea maxima admisa. in acest
lucru sesizat de utomatul AP';;',7; care, la pacitatii VEI de compensare a deficitu- mod solicitarea instala\iei la presiun i
atingerea valorii p rescri se pentru presi- lui de apa, presiunea din instala\ie tin - mari este evitata. Pompa de adaos re-
unea maxima, comanda deschiderea de sa scada sub valoarea minima cu zolva si problema umplerii instala\iei cu
robin etului electromagne ti c REM . Apa pericolul intrarii in depresiune, a pa- apa tratata, aflata intr -un rezervor.
in exces trece in p un gile elastice ale trunderii aerulu i in instala\i e si a golirii
rezervoarelor RDI, aerul dintre pungi si partiale a acesteia. Sonda de presiune 5.3.5.3 Asigurarea instala/iilor
recipiente fiind eliminat in atmosfera. in a automatului APr;:::~, sesizeaza acest cu supape de siguranJa
VEI cre5terea presiunii determina de lucru si la atingerea presiunii minime ~i vas de expansiune deschis
asemenea o acumulare prin comprima- prescrise, coma nda pornirea pompei Daca es te posibil, montarea va su-
rea p ernei de aer pana la valoarea de adaos, PA. Apa trece din rezervoa- lui de expansiune la o cota care sa
Pmax. in cazul unei subdimensionari a ' rele de descarcare ROI, in instala\ie, asigure umpl erea instala\i ei i n r eg im
static si dinamic fara a as igura in sa

,. . . . . . . . . .,. . . . . .~~~.:.: ~~TH. . . . . . . . . .T. . . . .

.... ,............................. " p si legatura p erm anenta c u atm osfera
se poate ad opta un sistem de as i-
gurare cu supape de siguran \a si vas
de exp ansi une desc hi s, ca in fi gura
5.3. 17.
Va sul de expa nsiune este racord at
la instalatie printr-o singura co nduc ta
de sig uran\a care asigura pre luarea
si redare a excesului de apa din dila -
I txr _J tare, prin legare la conducta de in-
toarcere , si o conducta de c ircula\i e
I
_J legata la o conducta de ducere, care
2 asigura o slaba circula\i e contro lata
c u un robine t , impotriva in ghe\ului .

5.3.5.4 Alegerea sistemului

de asigurare
lndiferent de solu\ia adoptata orice
sistem trebuie sa indep lineasca, in
mod obligatoriu si simultan. func tiile
enumerate in capitolul 5.3.5. Cu aceas-
!a condi!ie toate sistemele sunt echiva-
lente. Nu se admite renun\area la echi -
RO I 1101
' pamentele necesare realizarii func tiilor

t1~~
de asigurare mentionate, chiar daca in-
stalatia este prevazuta cu o automati -
zare care face improbabila aparitia
cond i\iilor de intrare in fun c\iun e a
echipamentului eliminat. Alegerea sis-
' temului de asigurare se face \inand
seama de parti cularita\ile cons truc \iil or
b
si a instala\iil or de alimen tare cu caldu-
ra aferen te (cen trala term ica plasata in
Fig. 5.3.16. Asi gurarea instalafiilor cu vas de expansiune inchis cladirea alimen tata cu ca ldura sau in
?i su p ape de siguranta asociata cu rezervor de descarcare: cons truc \ie proprie, posibi litatea inca -
a - deschis; b - inchis; drarii instala\iei in ca tegoria celor cu le-
CZ; VE I; B; P; SS; T; M ; TM ; TR; TB ; TA; H - au semnifica\ia din fi g. 5.3.15; gatura permanenta cu atm osfera, posi-
RD - rezervor de descarcare; PA - pompa de adaos; Te - traduc tor de tempe bi litatea montarii vasu lu i de expansiune
ratura exteri oara; RED - robin et de descarcare cu ac \i onare electrica; CP - con deschis la o co la superioara celui mai
duc ta de preap lin ; !>.P,~~~.~ - automat de presiune; SP - sonda de presiune; RE de sus plasa t consumator). La alegerea
- rob inet electromagnetic; RO I - rezervor de descarcare inchis; sistemu lui de asigurare se tine sea ma
1 - incalzire ducere; 2 - incalzire intoarcere. de avantajele si dezava ntajele ce le ca -
 I. lnstalatii de incalzire
racteri zeaza.
As tfel sistemul cu vas d e ex pansiune
desc hi s este mai ieftin dar legatura
perm anenta cu atmosfera favori zeaza
corosiunea instala\iei, impune o cota
de m ontare care in unele cazuri nu
poate fi as igurata, implica incarcarea
suplimentara a construc\iei si masuri
anti se ismice, necesita un numar relativ
mare de conduc te de legatura. prezen -
ta robin etelor cu trei cai complica in -
stalajia si mai ales exploatarea.
Sistemul de asigurare c u supape de
siguranta si vas de expansiune inchis
nu impune conditii speciale privind cola
de montare, fenomenul de corosiune
este redus, racordul vasului din instala-
\ie se reduce la o singura conducta
scurta, nu necesita masuri de protec\ie
la inghe\, dar este, in schimb, mai cos-
tisitor, fiind un recipient sub presiune
supus normelor ISCIR si care , in plus,
are in compara\ie cu varianta cu vas
deschis, pentru acelasi volum util, un
volum total cu atat mai mare cu ca t
inal\imea construc\iei este mai mare, iar,
in regim nominal de func\ionare, pre-
siunea creste pana la limita admisa de
elem entele componente ale instala\iei.
Sistemul cu supape de siguran\a si
vas de expansiune deschis reuneste
avantajele dar si dezavantajelor celor
doua sistem e prezentate mai sus.
5.3.5.5 Circulafia agentului termic
in conduc tele de siguranJa
Graficul piezometric al unei instala\ii
arata ca sensul de circulatie a apei in -
diferent de pozi\ia pompei, pe conduc-
ta de ducere sau pe conducta de in -
toarcere (fig. 5.3. 18 si 5.3. 19), este de
la conducta de intoarcere la conducta
de ducere, prin vasul de expansiune,
deoarece presiunea hidros tati ca in
punc tul 1 este mai mare decal in
punc tul 3.
Ca urmare, pe cele doua conducte
nu pot fi racord ati consumatorii deoa-
rece:
- sensul de circul a\ie este invers fata
de eel normal si consumatorii ar fi ali -
men tati cu agen t termi c din conduc ta
de intoarcere;
- presiunea disponibila este mica,
ec hivalenta cu pierd erea de sarc ina pe
trase ul prin cazan intre punc tele 1 si 3;
- c ircui tul printr-un astfel de consu-
mator este paralel cu c irc uitul prin
caza n.
La instalatiil e cu pompe pe fi ecare
ca zan si cu butelie de egalizare a pre-
siunii , circula\i a prin conduc tele de si-
guran ta este normala, dar, si in acest
caz , este contraindica ta racordarea
unor consumatori 1ntre conductele de
siguran\a d e ducere, respectiv, de in-
toarcere, din cauza presiunii disponi -
bile mici.
Capitolul 5: Centrale termice
, La instalatiile c u asigurare prin vas posib il ca pompele sa se intercaleze, in
de expansiune inchis nu are loc o circu it, pe conducta de ducere sau pe
circu lati e a agentu lui termic, legarea conduc ta de intoarcere, fi ecareia din
vasului facand u-se printr -o sin gura cele doua al ternati ve corespunzandu-i
conducta si nici nu este dorita o ase- un grafic piezometric specifi c.
menea circu latie pentru ca membrana Grafi c ul piezometric al unei instalatii
vasului sa nu fi e supusa unor tempera- asigurata c u vas de expansiune des-
turi ridi cate. Va sul de expansiune in- chis, cu pompa montata pe con ducta
chis se monteaza insa numai in spatii de_ ducere, este dat in figura 5.3 .1 8. In
Iara pericol de 1nghe\. regim stati c, In orice punct al instala-
\iei, presiunea este data de planul ori-
5.3.6. Pozitia pompelor zontal de apa din vasul de expansiune .
In circuitul agentului termic N.S. La pornirea pompei, nivelul din
vas ramane neschimbat, ca si presiu -
Pompele se monteaza in imediata nea determinata de coloana de apa
apropiere a cazanelor. Prac ti c, este corespunza toare punctu lui de racord al
EJ:: ~.:- · ·- - - - · - - - - ·- - - -·- ·
cc I 'I cP
J-, 1
I
f
I
CZ
I
J.,
I
I
~--- --- L _ _ _ _ _ _ i _ J
~------ - --- -- - - --- -
Fig. 5.3.17. A sigurarea cu supape de siguranta ?i vas de expansiune deschis:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune deschis; S - conducta de siguran\a ;
CC - conducta de circulatie; SS - supapa de siguranta; CA - conducta de le-
gatura cu atmosfera; CP - conducta de preaplin; T - termom etru ; TM - traductor
de temperatura maxima; TR - traduc tor de temperatura de regim; TA - tablou
de automatizare; H - hupa de semnalizarea acustica; .
1 - la consumatorii de apa calda; 2 - de la c onsumatorii cu apa calda.
5'
r. ·-----------,6'
VED I (+) _j '
VED
1' 4
.
\7
1. -- 7 2' NS
2' - · ----- - - \/N S
3'
.__ff
:.:_l14·
I I
I
CSD I
I
6
rl4 7
~I
r' 1
it
2 2
Fig. 5.3. 18. Graficul pi ezometric Fig. 5.3.19. Graficul piezometric
cu pompa montata pe conducta de c u pompa montata pe condu c ta de
ducere - asigurare cu v as de i ntoarc ere - asigurare cu vas d e ·
expansiune deschis : expansi une deschis :
CZ; P; VED - au semnificatia din fi g. CZ; P; VED - au semnifica\ia din fig .
5.3. 1; CSD - conducta de siguranja 1 5.3. 1; CSD - conducta de siguranta
de ducere; CSI - conduc ta de sigu- de ducere; CS I - condu c ta de
ranta de in toarcere; NS - nivel stati c. • siguran\a intoarcere; NS - nivel stati c.
- - - - - - ------ -
 Capitolul 5: Centrale termice
conduc tei de sig uranta de intoarcere 1,
d en umit punct neutru . Parc urgand in
con tinu are traseul pana la cazan (2)
agentul termic inregistreaza o pierdere
d e sarcina ( 1' - 2' ), apoi o pierdere de
sarcina in cazan (2' - 3') $i, in continua-
re, pana la pompa (3' - 4 '). in pompa
are loc un salt a l graficului corespun-
za tor inal\imii de pompare (4 ' - 5'). Ur-
meaza pierderea de sarcina pe con-
ducta de ducere pana la ultimul consu-
m ator (5' - 6'), pierderea de sarcina in
acesta (6' - 7') $i pierderea de sarcina
pe conducta de intoarcere (7' - 1'), cu
care graficul se inchide.
Se observa ca presiunea in regim
dinamic, in orice punct al instala\iei, cu
excep\ia traseului intre punctele 1 $i 4,
este mai mare d ecat in regim static.
insemneaza ca asigurand vasului de
5. r---- --.6·
' (+) __j7'
1' _J------; NS
2·--~ '
3 ·'- - - -----i
(-) I
4'
CZ
~6-
4
3 1
I
1 ------
4
p
.l - - -
0I VEI
2
Fig. 5.3.20. Graficul piezometric
cu pompa montata pe conducta de
ducere - asigurare cu vas de
expansiune inchis ?i supape de
siguranta:
CZ; P; VE I; M; SS - au semnificatia
din fig . 5.3.2; NS - nive l static .
1' - :::::::j4'
2' -- - - {+)'
3'c::::.-----~--- : --....:.:_~6'
5' ,-- -~J.i
*-6-
-© - - - - _, - - -
1 4p5
3 I
CZ I dat in figura 5.3.20 . Tn acest caz nivelul de simu ltaneitatea in func\ionare a
0 VEI
I
2 , presiunea min·ima a pernei de aer din centrala term ica asigura necesarul de
Fig. 5.3.21. Graficul piezometric
al unei instalat ii de incalzire
cu apa calda - cu pompa montata
pe conducta de intoarcere -
asigurare cu vas de expansiune
inchis ?i supape de siguranta:
CZ; P; VE I; M ; SS - au semnificatia
din fig . 5.3 .2; NS - nivel stati c.
I. lnstalatii de lncalzire -
exp<J nsiune o co ta de rnont are deasu- in slalatiei, c u excep\ia tra seului 1 - 2 -
pra ce lui rnai sus plasat consurnator, 3 - 4, cre $te fata de presiunea in regim
respectiv deasupra conductelor de dis- stati c. Diferen\a esen\ia la fa\a de asi-
tributie, la distribu\i a superi oara, insta- gurarea cu vas sub presiune consta in
la\ia se men\ine plina c u apa $i in re- faptul ca , pe masura intrarii in regim de
I
I
gim dinamic. temperatura a instala\iei, nivelul stati c !I
Graficul piezometri c al unei instalatii , cre$te pana la limita data de presiunea
asigurate cu un vas _de expansi une maxima a pernei de aer.
deschis, cu pompa montata pe con- Tn acest caz elementele instalatiei
duc ta de intoarcere este dat in figura su nt supuse, in regim de fun c\ionare,
I
5.3. 19. Sensul de circula\ie a apei in presiunii maxime a pern ei de aer la
instala\i e se pastreaza identic ca $i in care se adauga $i inal\imea de pom-
cazul montarii pe conducta de ducere. pare.
Se pastreaza constant nivelul stati c Graficul piezometric al unei instala\ii
N.S. $i punctul neutru 1'. Pe tronsonul asigurata c u vas de expansiune inchis,
1 - 2 se inregistreaza pierderea de sar- c u pompa pe conducta de intoarcere,
cina 1' - 2' in cazan, intre punctele 2 $i este dat in fi gura 5.3.2 1. Graficul pie-
3, pierderea 2' si 3' apoi, pierderea pe zometric se afl a sub planul dat de
conduc ta de ducere 3' - 6', urmata de nivelul static N.S, (corespunzator pre-
pierderea in cons umatorul eel mai de- siunii din V.E.1.); de aici, pericolul apa-
partat, 6' - 7', $i de pierderea pe con- rent ca la intrarea in func\iune a pom -
duc ta de intoarcere, 7' - 5'. Tn pompa pei, cu in stala\ia rece, o parte a insta-
are loc saltul egal cu inal\imea de la\iei interioare sa se goleasca. Pe ma-
pompare egala cu suma pierd erilor de sura ce instala\ia se incalze$te, presiu-
sarcina in circ uit, cu care se inchide nea in vasul inchis cre$te tin zand catre
graficul. presiunea maxima $i, odata cu ea, gra-
Se observa ca , exceptand tron sonul ficul se translateaza pe vertic ala depa-
dintre pompa $i punc tul de racord al $ind nivelul necesar pentru ca instala\ia
6
7
conduc tei de siguran\a de intoarcere 1, sa fie m en \inuta in stare plina.
in toate celelalte, presiunea in regim Ca urmare, rezulta importanta trasarii
dinamic este rnai mica decat in regim $i analizei graficului piezometri c la con-
stati c $i apare pericolul golirii par\iale a ceperea unei instala\ii pentru a evita
instala \iei prin patrunderea aerului prin unele fenomene care pot compromite
neetan$eita\i sau prin vaporizarea apei func\ionarea acesteia.
in zonele in care presiunea este mai
mica decat cea de echilibru termodin a- 5.3-7. Dimensionarea
mic. echipamentelor
Pentru inlaturarea acestui peri col din centrala termica
vasul de expansiune trebui e montat la
o cota care sa depa$easca co ta celui Numarul, marimea $i tipul echipa-
mai sus plasa t consumalor, respectiv a mentelor din centrala termica sunt de-
conductelor distri buti ei superioare, c u terminate de un ansamblu de date sta-
o valoare practic egala cu inal\imea de 1 bilite prin calcu le premergatoare (nece-
pompare. sarul de caldura pentru incalzire Q,;
Evident, intre cele doua variante este prepararea apei calde de consum
preferabila cea cu pompa montata pe 0 Acc; ven til are - climatizare Ov; consu -
vN 5 conduc ta de ducere. Argumentul, ca la matori tehnologici Or, pierderile de
--, montare pe conduc ta de intoarcere sarcina ale agentului termic in reteaua
temperatura apei este mai mica, este de transport si de distribu\i e, debitul
neesential; pompele , inclusiv cele de 1 de agent termic vehicula t, can titatea
conducte, nu au restric\i i in acest sens, de apa din instala\ie etc .).
fiind construite pentru a vehicu la apa
cu temperatura peste 100 °C. 5.3. 7. 1 Puterea centralei term ice
Graficul piezometric al unei instalatii Se calculeaza pentru fiecare tip de
asigurata cu vas de expa nsiune inchis, agent termic produs, \inand seama de
7
cu pompa pe conduc ta de ducere este puterea instalata a consumatorilor si
stati c, cu instalatia rece, este dat de acestora. in majori tatea cazurilor o
va sul de expansiune inchis, presiune ca ldura pentru incalzire $i pentru pre-
care tr ebuie sa corespunda unei coloa- pararea apei ca lde de con sum . Sunt $i
ne de apa care sa dep3$easca co ta cazuri in care, cu acelasi agent termic,
celui mai sus plasat con sumator, res- se alimenteaza $i alti consumatori, ca:
pectiv , a distribu\iei superioare. instala\iile de ventilare - climat izare, in-
Modu l de tra sare a graficu lui urmea- stala\ii telmologice (buca tarii mari, spa -
za rati onamentu l aferent figurii 5.3 . 18. latorii etc .) Stabi lirea puterii centra lei
Se observa ca, la intrarea in fun c tiun e termice prin simpla insumare a puteri -
a pompei, presiunea , in orice punc t al lor instalate ale diver$ilor consumatori ,
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

cu relatia 5.3.1. nu este corec ta deoa- putere instalata creste c u numarul de pretu l de cost, de garan\ie, de condi -
rece nu tin e con t de si multaneitatea cazane; \iile de p lata :;;i allele. Alegerea trebuie
functionarii consumatoril or. - marimea :;;i configura\i a spatiu lui facuta pe baza analizei mai multor
Ocr = Q, + 0Acc + Ov + Or [W) (5.3. 1) rezervat salii cazanelor poate impune oferte.
Chiar :;;i in cazul cen tralelor termi ce marim ea $i, deci, numaru l de cazane;
mici. aferente, spre exemplu , unei cla- - normativul I 13 recomanda a se pre- 5.3.7.3 Alegerea arzatoare/or
diri unifam iliale, caz in care simultanei- vedea"un singur cazan pentru centralele Cazanele mici, specializate pentru
tatea incalzirii cu prepararea apei calde termice cu puteri pana la 100 kW; mi - combustibil gazos, prevazute cu arza-
de consum este posibila, nu este obli - nimum 2 cazane pentru centrale termice toare atm osferice, se livreaza echipate
gator iu a s tabili puterea caza nului prin de marime medie, pana la 2 000 kW :;;i c u arzatoarele respec tive :;;i cu sistemul
insumarea necesarului de caldura pen- minimum 3 cazane pentru centrale c u de au tomatizare complet. Cazanele
tru incalzire cu eel maxim pentru pre- puteri mai mari de 2 000 kW; prevazute cu arza toare cu aer insuflat,
pararea apei calde de consum :;;tiind Numarul de cazane fiind stabilit, pu- daca furnizorul nu ofera :;;i arzatorul,
ca necesarul de caldura pentru inca lzi- terea unui cazan rezulta prin impartirea este obligat sa indice tipul de arzator,
re este determinat, in condi\ii nominale puterii totale Ocr la numarul de cazane \inand cont de puterea nominala a ca-
de calcul :;;i ca es te putin probabil ca n; zanului, de tipul de combustibil :;;i de
un consum maxim de apa calda sa caracteri sti c ile geometrice ale focarului .
i Ocr
apara in aceste condi\ii :;;i, chiar daca Pcz = - - [W] (5.3.2) Arzatorul se alege cu o plaja de
1]1· n
apare, durata lui este relativ mica. putere care depase:;;te cu 20 - 30 %
in cazul centralelor termice mari, ex- in care: puterea cazanului pentru a nu fi solici-
ploatate dupa un program riguros, de T)1 este randamentul instalatiei calculat tat la limita superioara \in and cont de
catre un personal calificat sau ch iar cu rela\ia: faptul ca, in timp, i:;;i reduce perfor -
cond us automat, este posibila evitarea 171 = IJcz . 1JRT . 1JE (5.3.3) i man\a :;;i pentru a da posibilitatea unei
suprapunerii totale a consumurilor. Sto- in care: for\ari temporare a cazanului.
carea de apa calda contribuie , de ase- ' T) cz este randamentul cazanului ; Elementele de detaliu privind arza-
menea, la decalarea programului con- TJ cz = 90 ... 95 % i toarele sunt prezentate in capitolul 5.5.
sumatorilor :;;i, astfel, puterea instalata a T/RT este randamentul re\elei de trans-
centralei t ermice poate fi redusa in port a agentului termic ; 7]RT = 90 % 5.3. 7.4 Alegerea pompelor
raport cu suma puterii consumatorilor. T/E este randamentul de exploatare; I
de circula/ie
Reprezen tarea grafica din figura TJE = 90 ... 95 % ' intr- o instala\ie de incalzire pompele
5.3.22 ilu s treaza aceasta posibilitate, Randamentul instalati ei poate varia po t indeplini diferite func\ii :
varfurile de consum dintre orele 6 :;;i 8, in limitele 70 ... 80%. - vehicularea agentului termic in cir-
12 :;;i 14, respectiv , 20 $i 24 putand fi De reg ula, cazanele se prevad de cuitul cazan - butelie de egalizare a
reduse prin prepararea cu acumulare a putere egala dar, pot fi situa\ii in care presiunii - cazan;
apei calde de consum, in avans, in necesarul de caldura intr-o perioada - vehicularea agentului termic pentru
orele in care incalzirea va fun c\iona in din an - de exemplu vara - este foarte grupuri de consumatori (corpuri sau
regim redus. Aceasta masura conduce mic in raport cu eel din perioada de aparate de incalzire);
$i la redu cerea puterii schimbatorului iarna. - vehicularea agentului termic pentru
de caldura pentru prepararea apei in acest caz se impune un cazan de consumatori individuali importan\i
calde de consum. putere corespunzatoare.
Astfel, in exemplul ilustrat prin grafi - De regula, nu se prevad cazane re- O[MWI
c ul din figura 5.3.22, puterea instalata zerva dar, in raport cu importan\a 2,0
a centrale i termi ce poate fi redusa de obiectului alimentat cu caldura :;;i la ce- 1,8
I
Omax
la 1,7 la 1,35 MW. rerea beneficiarului, se poate prevedea 1,6
in cazul centralelor termi ce in care un cazan de rezerva.
se produc doi agen\i termi c i diferi\i Daca nu se prevede un cazan de
(apa calda si abur) graficul trebuie in - 1,2
rezerva este indicat a se analiza in ce 1,0
tocmi t pentru fiecare agent termic. Pu - masura consumatorii prioritari (spre Q;
teril e termi ce considerate su nt cele co- exemplu, incalzirea) sunt acoperi\i, in
0,8 I
_,_ - -- -·
0,6
respunzatoare condi\iilor de calc ul. in ipoteza defectarii unui cazan.
exp loatare, puterea termica este insa, Se pot intalni :;;i cazuri in care o in- 0,4
in majoritatea timpului , mai mica, de- ' vesti\ie de mari propor\ii urmeaza a se
oarece necesarul d e caldura pentru in- realiza in etape. Centrala termi ca va fi
0
calzire $i ventilare este variabi l cu tern - astfel conceputa incat sa poata fi ex- 2 4 6 8 12 16 20 24 z [h]
peratura exteri oara. tinsa corespunzator acestor etape.
La alegerea tipului de cazan trebuie Fig. 5.3.22. Graficul consumurilor
5.3. 7.2 Alegerea tipului \inut cont de 0 multitudine d e criterii: de caldura asigurate de centrala
~i a numarului de cazane randament (cazane cu sau fara con- termica in timpul unei zile :
Numarul de cazane se stabile:;;te densa\i e); fiabilitate (cazane din o\el Q, - consumul de caldura pentru in-
avand in vedere urmatoarele criterii: carbon , din o\el inox idabil, din fonta); calzire; Ov - consumul de caldura
- centrala termi ca trebuie sa se tipul de combustibil indicat; daca este pentru ventilare; O acc - consumu l de
adap teze u:;;or la sarcina termi ca insta- : monobloc sau este alcatuit din ele- ' caldura pentru prepararea apei ca lde
lata; fun ctionarea cu un numar variabil 1 m ente modulate (nu este totdeauna ' de consum; 01 - consumul de caldura
de cazane, fi ecare in doua trepte, tre- posibila introducerea in centrala termi- pentru utili zari tehnologice;
Omax - consumul maxim rezultat din
b uie sa asigure un randam ent maxim; ca a unui cazan monobloc); gabaritul
un numar mare de cazane facili teaza cazanului :;;i distan\ele indicate de fur - in sumarea tuturor co nsumuri lor;
Oct - puterea instalata a centralei ter-
indeplinirea acestor condi\ii ; nizor fa\a de elementele de construc \ii
- costu l de invest itie pentru aceeasi ' :;;i fa\a de ce lelal te echipamente; de mice.
 -
Capitolul 5: Centrale termice 1. lnstala~ii de lncalzire

(agregate de tr atare a aerului ,
schimbatoare de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum etc .).
Functiile pompelor sunt evidenjiate
in schema tehnologica a instalajiei.
Alegerea pompelor se face \inand
con t de caracteristicile: debit G [m3/h),
inal\imea de pompare H [Pa] sau
[mH;-0], puterea motorului de antrenare
[kW] , tura\ia [rot/min] . Se indica, de
asemenea, tensiunea de alimentare $i
frecventa curentului.
Debitul de agent termi c ce trebuie
vehicu lat intr-un circuit este dat de
rela\ia:
\ion are sa u tabele cu caracteri stici teh-
nice, puse la dispozitie de fabricantul
de pompe.
in instalajiile de incalzire nu se utili-
zeaza montarea pompelor in seri e;sunt
insa cazuri numeroase in care se folo-
Se$1e montarea in paralel, fie pentru a
realiza doua sau mai multe trepte de
debit, fie pentru a realiza un debit mai
mare cu doua sau mai multe pompe
mai mici. in mod curent se prevad
pompe de rezerva, pen tru a sigura
funcjionarea instala\iei in cazu l in care
o pompa se defecteaza. in aceste si-
tua\ii , pe circuitul fi ecarei pompe trebu-
ie prevaZl! te clapete sau ventile de re-
tinere pentru a nu se crea c ircuite pa-
ra zitare prin pompele aflate in repau s.
Detaliile privind carac teri sticile pom -
pelor $i criteriil e de alegere sunt date i n
capi tolul 6.3.
5.3.7.5 Alegerea robinete/or
de reg/are cu doua ~;cu trei cai
Stabilirea diametrului nominal al
unui robine t de reglare se fa ce avand
in ved ere debitul de fluid si pi erd erea
de sarcina. Normele germane intro-
duc urmatoarele marimi carac teri sti -
ce:

G = 3600 0 [m 3/ h] (5.3.4) Tabelul 5.3.1. Caracteristicile tehnice ale buteliei de egalizare a presiunii
c p·Ll l
Debit Debit de I Diametrul Racorduri
in care:
de caldura apa pentru j buteliei primare
- Q este sarcina termica a circ uitului
alimentat cu caldura [kW] ; 1'.I = 20K Diametrul O, ! Diametrul On Diametrul On viteza
- c - caldura masica a agentulu i termic I interior nominal nominal apei
[J/kg ·K ]; [m/s]
(103 kcal/h) [kW] [m3/h] [mm) [mm) [mm]
- p - densitatea agentului termic la
100 116 5 133 139,7 x 4 40 x 49 1
temperatura medie [kg/m 3 ];
- M - diferenta dintre temperatura de 150 174 7,5 163 168,3 x 4.5 60 x 2,9 0,9
ducere $i cea de intoarcere, a agentu - 200 232 10 188 193,7 x -5.4 70 x 2,9 I 0,8
lui termic [K] . 300 248 i 15 230 244,5 x 6.3 76 x 2,9 1,1
inal\imea de pompare se ob\ine ca 450 522 22.5 282 323,9 x 7, 1 102 x 3,6 0,9
rezultat al calculului conductelor circui-
telor aferente pompelor respective.
500 580 25 I 297 323,9 x 7, 1 102 x 3,6 1

Pentru tronsoanele cu debit vari abil 600 696 30 325 I 355 ,6 x 8 114 x 3,6 0,9
(spre exemplu, in sistem ele cu robinet 800 I 928 40 375 ! 406 x 8.8 133 x 4 0,9
de amestec, cu trei cai) se considera, 900 ! 1044 45 398 406 x 8.8 I 133 x 4 1
pe fi ecare tron son, debitul maxim. 1000 1160 50 423 457 x 12 159 x 4,5 0,8
Pompele de circulajie acopera, exclu- 1 200 1392 456 470 x 12 159 x 4,5 0,9
60
siv, pierd erile de sarcina distribuite $i
1 500 1 740 75 525 559 x 12 194 x 5,4 0,8
locale ale circuitului aferent. Acest lu-
cru este pus in evi den\a de diagrama
din figura 5.3 .23 (curba carac teri stica a
30
re\elei trece prin origine), in care sunt
redate $i curbele cara c teristice ale unei 0
/~
pompe c u trei trepte de tura\ie.
Alegerea p ompelor in rapor t cu debi-
tul $i inal\imea de pompare se face uti -
lizand curbele caracteristice de func-

H[kPa)
IV

Fig. 5.3.24. Variante de racordare

a buteliei de egalizare a presiunii:
a - cu un singur circuit secundar;
b - cu mai rnulte circuite secundare;
ig. 5.3.23 Diagrama de funct ionare
D - diametrul conductei generale de
unei pompe de circulatie a agentului R1 0
II - ~ -
(')
legatura a cazanelor la butelie;
termic cu trei trepte de turatie : R2 6(')
1,11 ,111 - curbele caracteristice debit -
T, ... T4 - racorduri conduc te ducere;
I - -- 0
-u83..._ (') R 1... R4 - racorduri conducte
inal\ime de pompare corespunzatoare 0
celor tr ei trepte; IV - curba caracteris- u 84~_ (') intoarcere.
0-
(')
tica a re\elei instala\iei;
30 b
A, B, C - puncte de fun c\ionare.
'--- - -- -- -- - -- - -- ·- - - ··· - - ----------------~
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

• k v - debitul de apa [m 31h], pentru
care robinetu l cu un anumit grad de
desc hidere inregistreaza o pier dere de
sarcina de 1 bar;
• kvs - are aceea$i semnifica ti e dar la
desc hiderea totala (nominala) a robin e-
tu lui.
Valori le k vs sunt ind ica te in prospec-
tele de fabrica tie_ Calc ulul si instru -
mentele ajutatoare pentru alegerea ro -
b inetelor de reg lare sunt date in ca-
pi to lul 6 .6.
5.3. 7.6 Dimensionarea buteliei
de egalizare a presiunii
Eliminarea influen\ei rec iproce a
pompelor din circ uitul primar (cazane-
butelie-cazane), respectiv, sec undar
(consumatori) impune ca pierderea de
sarc ina, in eventualitatea circula\i ei
agentului termic prin butelie, sa fie ne-
gli jabila. Pentru aceasta M issenard re-
c omanda viteze cuprinse intre 0,04 si
0,05 mis la rec irc ularea totala pr in b u-
telie a debi tului nominal. In practica, se
admi t vi teze mult mai mari (0, 1 mis)
pentru a nu se ajunge la diametr e ale
buteliei exagerat de mari .
Diametrul buteliei Db rezulta d in
de trei ori mai mare deca t diametrul 0 inch idere - desc hidere, reg lare, golire -
al conduc tei de racord de la cazane ump lere a diferitelor ramuri de distribu -
(tab . 5.3. 1)_ tie intr-o instalati e se prevad conducte
M odul de racordare a buteliei la cir- scurte cu ro l de di stribuitor , respecti v,
cuitu l primar, respecti v, secundar, in de colector. Acestea trebuie sa rea-
diverse variante, este dat in figura lizeze conditii aprox imati v egale pentru
5.3.24. Alegerea unei variante se face toate ramuril e in privin\a pierderil or de
in func\i e de pozitia cea mai con vena- sarcina. Se dimensioneaza ca o con -
bila a conductelor de racord . duc ta la sarci na totala distribui ta $i la
o viteza sub 0 ,5 mis (fig . 5.3.25).
5.3.7. 7 Dimensionarea dis tribuitorului Lungimea distribuitorului rezulta in
?i co/ectorului func tie de numaru l $i diametrul racor-
Pentru centralizarea comenzilor de duril or $i de di stan\ele intre ele astfel
?..
i + + +
I I I
I I I
3
=>
0
~
E Q)
E u
0 :2
0 Q)

«:>
N
rela\ia: 2
~

J3,,.5~
Q)

[1 = Q (mm] (5 .3.5) u

in care: I ~
5
Q este debi tul nomi nal de fl uid [m 31h],
iar v - vi teza fluidu lui in butelie [mis] - ~ - -- - -- - -- -- --- -- - --1;; -- - -- -- --- - - --- -- -- - ~- -- -'
c u v = 0, 1 mis diam etrul buteliei a ·~ 9
devine:
[mm] (5.3.6)

Firma franceza MONTE NAY prevede

ca diametrul Db al buteliei trebuie sa fie
=>
Tabelul 5.3.2. Volumul masic 0
~
~al apei in functie de temperatura Q)
u
Temperatura v- 10·3 ::;
Qi
[QC] [m3/k g]
·c:>
4 1,0000 ro =>
~
-- -; 0
j-
Q)
10 1,0004 u~ u
- E Q) .E
20 1,00 18 E:'.: E
- -
~
30 1,0044 0 Q)
0
0.2 0
~ ·c
-
40 ! 1,0079 0
N

50 I 1,0 12 1
- I ' 1
60 1,0171
~

70 1,0228
--------

--
75 I 1,0258
80 ! 1,0290
- I

85 1,0324 - - - - - - - - ~ - 9-;_,.7 - - - - - - - - - - /
!
- - --
90 I
I 1 , 0~ 59 b
--

- ---
95
- - -
I 1,0.996
Fig. 5.3.25 Detaliu de distribuit or ?i de colector :
100 1,0435
- - -- a - distribuitor; b - colector;
105 1,04 74 1 - corpu l distrib uitorului (colectorulu i); 2 - capac bombat; 3 - robine t de inchiderc;
-- -- - - -
110 1,05 15 4 - clapete de reglare; 5 - rob inet de golire; 6 - suport : 7 - termometru ; 8 - manometru ;
-----
11 5 1,0558 9 - jgheab de golire.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

incat opera tiil e de montare- demontare
ale echipamen telor $i de manevra a or-
ganelor de reglare sa poa ta fi !acute
Iara dificulta\i.
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor
sistemului de asigurare
- 1,2 este un coefici ent de siguranta; minim admi s pentru cond ucta de sigu-
- 6 V - cre$terea volumului apei din in- ran \a de ducere este 25 mm.
stala\ie datorita dilatarii, calculata cu - Conduc ta de siguran\a intoarcere
' relati a: CSI are un diametru interior calculat,
de asemenea , in functie de puterea
.1 V = -(~ -1)
Vmst
V+10 ' C
(5.3.8) generatoarelor racordate Io.

dcsr=15+.,/I0/1160 [mm] (5.3.11)

cu vas de expansiune deschis in care:
Vasul de expansiune deschis este o Vinst este volumul apei din instala\ie
construc\ie metalica, paral elip ipedica stabilit prin insumarea volum elor de
sau cilindri ca, de regu la, cu ax verti cal, apa din interior ale echipamentelor $i
c u racorduri dem ontabile pentru con- con ductelor [m 3};
ductele de legatura indicate in fi gura vrm - volumul masic al apei la tempera-
5.3.26. tura m edie de regim (medie aritmetica ·
Volumul vasului de ex pansiune des- intre temperatura de ducere $i cea de
chis Vo se calcul eaza in fun c ti e de vo- intoarcere, in condi\ii nominale) [m3fkg]; .
lumul util Vu. V+ 1o·c - volumul masic al apei la tern-· ;
Vu = 1,2 · t.V [m3] (5.3.7) peratura minima admisa in cladire la· :
in care: sf3r$itul perioadei de intrerupere a
func\i onarii ins tala\iei (de regula,
+ 10 °C) [m3fkg};
VED ,--- --. Volumul masic al apei in fun c[ie de
N max
temperatura este dat in tabelul 5.3.2.
Volumul total al vasului de expansiu-
ne deschis Vo este mai mare decal vo-
lumul util cu o valoare corespunzatoare
rezervei de apa necesara acoperirii
pierd erilor normale si a inal\imii
corespunzatoare diametrului conductei
de preaplin . in general, acest spor nu
I depa$e$le 30 % deci:
Cl)
I Vo= 1,3 · Vu [m3] (5 .3.9)
I
CP 1 Vo lumul total al vasului de expansiu-
cs CSD ne deschis poa te fi realiza t $i din mai
I
CSI
multe vase legate intre ele in paralel , la
baza $i la nivelul preaplinului c u con-
Fig. 5.3.26. Detal i u de racordare a ducte de diametru egal cu conducta
conductelor de siguranta la vasul de de siguran\a de intoarcere .
expansiune deschis: - Conducta de siguranta de ducere
VED ; CSD; CS I - au sem nifica \ia din CDS are un diametru interior determin -
fig. 5.3. 19 ; Vu - volumul util al vasu lui; at in functie de puterea generatoarelor
N ma x - nivelul m axim a l apei in vas;
de caldura, in ipoteza solicitarii maxi-
N m1 n - nivelul minim al apei in vas;
me, cu rela\ia:
CA - conducta d e legatura cu atmos-
dcso = 15+1,5 I 0/ 11 60 [mm] (5.3 .10)
fera; CP - condu cta de preaplin;
in care:
CS - conducta de semna lizare;
CC - conduc ta de circu la\i e. Io este puterea generatoarelor de ca l-
dura racordate la con ducte de sigu-
i ranta [WJ .
Tabelul 5.3.3. Diametrul conductei · fn tabelul 5.3.3 sunt date diametrele
de siguranta de ducere conductelor de siguran\a de ducere
Puterea totala l Diametrul interior calc ulate cu relatia 5.3.10. Diametrul
a cazanelor I O, Ta belul 5 .3.4. Diametrul conductei
i
[kW] I [mm] de siguranta de intoarcere
< 50 I 25 Puterea totala Diametrul interior
·-
5 1.. . 145 i 3 2 ---- a cazanelor O,
i
sau se alege din tabelul 5.3.4
- Conducta de legatura cu atmo sfe-
ra , CA are diametrul conductei de si-
guran\a de ducere.
- Conducta de preaplin are, pe inal-
\imea vasului de expansiune, aria inte-
rioara ega la cu suma ariilor conducte-
lor de siguran\a de ducere $i de intoar-
cere. in rest, pana in centrala termica,
are diametrul egal cu al conduc tei de
siguran\a de ducere.
- Conducta de circula\ie are diame-
trul minim de 1/2" $i este prevazuta cu
un robinet, mufa sau teu de reglare.
- Conducta de semnalizare are rolul
de a semnaliza atingerea nivelului mi -
nim in vasu l de expansiune la umple-
rea instalatiei.
Este indicata prevederea, in locul
conductei $i a robinetului de semnali -
zare , a unui sistem electric sau electro-
nic. in mod curent, nivel ul apei din in -
stala\ie este urmarit $i cu ajutorul unui
hidrometru montat in centrala termica
pe conduc ta de intoarcere la cazane.
Exemplul de calcul 1
Se dimensioneaza sistemul de asigu -
rare cu vas de expansiune deschis
pen tru o instala\ie de incalzire cu apa
calda avand:
- puterea instalata: Oc r = 2 000 kW;
- temperatura maxima de ducere:
fd = 95 °C;
- temperatura de intoarce: tr = 75 °C;
- temperatura medie, minima in
cladire: fin = 10 °C;
- inaltimea totala a c ladirii: h = 35 m
- volumul de apa din instala\ie:
Vinst = 30 m 3 ;
Rezolvare
- temperatura medie, maxima de
regim :
- excesul de volum al apei datorat
dilatarii se . calcu leaza ap lican d rela\i a
5.3 .8 .

.JV = Vmst · l~ - 1J =
I
146 . .. 320 I 40 [kW] [mm)
·---
321 .. . 6 30 i 50 < 115 V+1o·c
25
- t - -65 _ _ _
63 1 ... 1 280 11 6 ... 335 32 1 0323
= 30 ( · - 1) =0 96 rn3
1 286 ... 2 175 I 80 - - - - 336 .. .725 40 1,0004 '
2 176 .. . 3 720 i 100.
726 . .. 1 240 50 - volumu l util al vasu lui de expan siu -
372 1... 6 235 I! 125 1 24 1 ... 2900 65 ne , cu rela\i a 5 .3.7
-- Vu = 1,2 ~V = 1,2·0 ,96 = 1, 152 m3
6 236 ... 9 395 i 150 2 901 .4900 80
- adaugand un spor pentru asigura -
9 396 ... 13 195 ' 175 4901 ...8 380 100
-- l-~--· -- rea rezervei d e apa pentru acoperir ea
13 196 .. . 17 640 ! 200 838 1 . . 14 035 125 unor pierd eri, volumul total este:
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

Vo= 1,3· Vu = 1,3 1.152 = 1,5 m 3 fiind inferi or celorlalte doua.

Rezul ta ca fiind necesar un vas de l n func\ie de natura flui du lui evacuat, ! 1,1 p, + 1
G = 1,6 1 u 1J1 A . - - - =
expansiune conform ,,Detalii tip !PCT", capaci tatea de evacuare a supapelor v,v
c u o capacitate nominala de 1 500 I. de siguran ta se calculeaza conform '
- diametrul conductei de siguranta de Prescriptiilor teh nice ISC IR C 37. = 1,6 1 0.4 0,45 A ,!i 1·15 1
+ = 1. 2 kg / h
0, 38
ducere se calculeaza cu relatia 5.3.10 - pentru evac uare de abur
I Valorile pentru a si IJI s-au ales, ca
dcso= 15+1,5 ~ I0/11 60 = 77,3 mm 1 1
G = 1,6 1 a V' A\11. p,+ [kg/ h] (5.3.13) exemp lu, din capitolul 6.6.
1
Diametrul de \eava eel mai aprop iat V1 Rezulta aria sec tiunii de tr ecere a
este 89 x 3.5. Acelasi diametru rezulta - pentru evacuare de apa supapei
$i din tabelul 5.3.3. A = 1 697 I 1,2 = 1 415 mm2
G = 1,61 a A \f(1,1p, - pc2) p [kg/ h)(5. 3.14}
- diametrul conductei de siguran\a de Diametrul supapei
intoarcere se calculeaza cu rela\ia 5.3. 11 in care:
- a este coefi cientul de c urgere a su- 0-/4A;- __v/ 4 1415 _ 4
-r- _ Tf
_ -
2, 5
mm
dcs1= 15-1 ,} I,0/ 1160 "' 56,52 mm
papei, determinat conform prescriptii-
Din tabelul 5.3.4 rezu lta o conducta lor tehn ice C. 37 - Colec\ia ISC IR, coe - Se prevad 2 supape cu diametrul de
On 65 mm . ficient in scri s in documenta\ia tehnica 2" (una de rezerva, conform STAS
Conducta de legatura cu atmosfera, a tipului de supapa ales; 7132) sau 3 supape de 1" .
CA, va avea diametrul conductei de - IJI - coeficient de dilatare a fluidului ; ln ipoteza ca, accidental, sistemul de
siguran\a ducere, dec i: - A - aria sec \iunii de curgere a supa- preluare a excesului de apa din dilatare
dc11 = 89 x 3,5 mm. pei alese, inscrisa in documenta\ia teh- (vase de expansiune} este defect si
Conducta de preaplin are pe inal\i - nica a produsului [mm 2]; acest exces trebuie evacuat prin supa-
m ea vasului d e expansiune diametrul - pr - presiunea de reglare marcata pe pa de siguran\a, diametrul supapei se
corespunzator sumei ariilor CSD, CSI, supapa (presiunea la care supapa se determina luand in considera\ie:
DcP = ~ D'cso + !Ycs 1 = 80' + 6S2 = 103 mm
deschide) [bar]; - cantitatea de apa din instalatie
- p c2 - contrapresiunea maxima creata Vmst = 60 000 I
Corespunde \eava 0 108 x 4, iar pe in timpul deschiderii supapei [bar]; - temperatura medie de regim
restul tra se ului 0 89 x 3.5. v 1 - volumul spec ific al aburului la tm = 85 °C
presi unea 1, 1 p r + 1 [m 3/kg]; - timpul de intrare in regim a instala-
5. 3.7.9 Dim ens ionarea elementelor - p - densitatea apei la temperatura si \iei 30 min
s istemului d e asigurare cu supape de presiunea din amonte de supapa [l<g/m3 ]. - contrapresiunea la ie$irea din su-
siguran/a :;i vas de expansiune inchis Observafie: presiunea de reg/are Pr• papa 0,01 bar
Supapele de siguran\a au rolul de a marcata p e supapa de siguranfa, defi- Cantitatea de apa rezultata din dila-
proteja ins tala\ia impotriva cre$lerii nita conform prescripfiilor tehnice C 37 tare (rela\ia 5.3.8)
presiunii peste valorile maxime admise. - Co/ectia /SCIR, are valoarea:
Principalele cauze de cre$tere a pre- pr = 1,1 · p 1 (5 .3.15)
L1 V =V.nsr·( V. as•c
V, 1o·c
-1)=
siunii $i debitele de fluid ce trebui e Fiecare cazan trebuie sa fi e prevazuf
1 0323
evacuate pentru evitarea suprapresiunii cu eel pu\in doua supape de siguranta; = 60000 ·( · - 1)=1913 I
se excepteaza cazanele cu puteri mai 1,0004
sunt:
a) cre$terea temperaturii peste valoa- mici de 60 kW pentru care se prevede
rea limita d e formare a aburului saturat o singura supapa. Debitul de apa rezultat din dilatare
ca urmare a fenomenului de fierbere; Sec\iunea de curgere a fi ecarei supa-
debitul de abur 0 produs este: pe trebuie sa fie de minimum 400 mm2. G=~= 19 13
3706 kg/h
0,5 ·Vm 0,5 1,0323
o = 1,72 · Os [kg/ h] ( 5.3.12) Capacitatea de evacuare insumata
in care Os este puterea max ima a ca- IG a tuturor supapelor de siguranta Capacitatea de evacuare a supapei
zanului [kW] ; trebuie sa fie eel pu\in egala c u debitul (rela\ia 5.3.14)
b) exced entul de apa produs ca ur- de fluid Gr ce trebuie evac uat
mare a cresterii temperaturii ; debitul de IG => Gr [kg/h] (5.3.16) G = 1,61 a A (1,1 Pr - A:2) p =
apa rezultat din dilatare considerat a fi = 1,6 1·0,45 A (1,1 6 - 0,01) 0,97 =
numeri c egal cu excesul rezultat din di - Exemplul de calcul 2
latare a ap ei ·din instala\i e in limp de o Se dimensioneaza supapele de sigu- = 1,803 kg/ h
ora intre tem peratura minima admisa la ran\a pentru un cazan de apa calda Aria supapei A = 3 706 I 1,803 =
sf3r$ ilul perioadei de oprire a instala\iei cu noscand: puterea termica a cazan u- = 2 055 mm 2
$i temperatura med ie de regim [l/h] . lui Q = 1 000 kW ; presiunea maxima Diametrul necesar
c) nefun c\ionarea corecta a preso- din instala\i e P max = 6 bar; iar tempe-
4 2 55
statului pompei de adaos, debitul de ratura agentului termic tmax = 95 °C .
apa ce trebuie evacuat este egal cu , in ipoteza ca, accidental, arzatorul
D=f¥ =) ~ = 51,15 mm

debitul pompei de adaos la presiunea cazanu lui intra in func\iune c u vanele Rezulta o supapa de 2" ca $i in ipo-
maxima admisa in instala\i e [l/h] . inchise, intreaga putere este folosita teza formarii si eliminarii aburului.
Pentru fi ecare din cauzele de crestere pentru producerea aburului. • Volumul vasului de expansiune se
a presiunii · se prevad supape de sigu- Rezolvare calculeaza cu rela\ia:
ran\a separate. Daca pentru doua cauze Debitul de abur produs:
de cre5tere a presiunii locul de montare G = 0 = 1000 3600 =
1697 k / h
V=1,L1V -1- [m3] (5 .3.17)
al supapelor coincide, se aleg supapele r 2 12 1 g 1- Pmm
cu capacitatea cea mai mare. Este cazul in care: r este caldura latenta de Pm:u
supapelor montate pe cazane care pre- vaporizare [J/kg] in care:
iau evacuarile determinate de cauzele a Capacitatea de evacuare a supapei - t:,. V este excesul de apa rezultat din
si c, debitul rezultat din dilatare (cauza b} pentru ab ur (rela\ia 5.3. 13) ! dilatare (rela\ia 5.3.8);

Capitolul 5: Centrale termice
- P rnin - presiunea absoluta, minima, in
vasul de expansiu ne inchis, necesara
m entinerii apei in in stalatia rece, la o
cota care sa depaseasca punc tul eel
m ai inalt al aces t eia [bar absolut];
- P max - presiunea absoluta, max ima in
instalatie, de terminata de rezistenta
elementelor componente ale instalatiei
[bar absolut].
Exemplu l de calcul 3
Se calculeaza volumul vasului de ex-
pansiune i nchis pentru o instal a\ie de
incalzire cu apa calda cuno scand : pu-
t erea termica instalata Q == 2 000 kW;
· parametrii agentului termic 95/75 °C;
presiunea maxima admisa in instalatie
Pmax = 5 bar; volumul de apa ex istent
in eleme ntele instala\iei Vinst == 30 m 3 ;
consumatorul eel mai sus plasat fa\a
de baza VE I este la 30 m .
Rezolvare
Excesul de apa rezultat din dilatare
Vinsr · (~ - 1 )=
Ll V ==
v, 1o·c
= 30(· 1,0323 _ 1) = 096 m3
1,0004 ' in Romania se folosesc, cu bune re-
Volumul vasului de expansiune inchis in care:
V = 1,1 LI V
1- p,,.,.,,
Pn1.'1x
., 1
= 11 096 - - = 3 168 m3
' ' 3+ 1 '
1- - -
5+1
Volumul va sului de expansiune inchis ' c hi s si rezervoru l de descarcare [Pa];
este, in raport c u volumul va su lui des-
chis, c u atat mai mare cu cat presiu - '
nea minima es te mai mare (cladirea
m ai inalta) s i presi unea maxima este
m ai m ica (co mponentele instala \iei re- '
zista la o presiune mica)
Fig . 5.3.27. Exemplu de ampla sa re a cazanelor intr-o centrala te rmica cu apa calda,
func(ion an d cu co mbustibil gaze naturale.
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor
sistemului de asigurare cu vas
de expansiune inchis ?i rezervor
de descarcare
Daca volumul vasu lui de expansiune
inc his este mai mare de 5 000 I, se re-
comanda schema de asigurare c u re-
zervor de descarcare si pompe de
adaos.
Va sul de expansiune inchis preia nu-
mai excesul de apa rezultat din dila tare
in limita a 10 °C sau 0,2 ... 0,3 ~ V, restul
revenind rezervorului de descarcare.
Pompa de adaos are rolul de a m en-
tine in sistem presiunea minima nece-
1 sara, caracteri sticil e hidraulice stabilin-
du -se astfel:
- debitul pompei de adaos la presiu-
nea minima este data de rela\ia
G=_g__ [l/h) (5.3. 18)
2000
in care Os este puterea maxima a in-
stalatiei [kW]
inaltimea de pompare se stabile5te
cu relatia:
Hp== p1~rn + D.,R-! + Z) + Hg+ Hs [P a]
1
(5.3. 19)
' zultate, echipamentele de dedurizare
p mm - presiunea minima in instala\ie
1
[Pa];
! D..R·l+Z) - suma pierderilor de sarcina
' pe traseul circuitului de adaos [Pa];
Hg - inaltimea geodezica corespunza-
toare diferen\ei de cota intre nivelul mi-
, nim al apei din vasul de expansiune in-
Hs - inaltimea de siguran\a [P a].
5.3. 7. 11 Alegerea stafiei
de tratare a ap ei
Saruril e solubile de calciu si magne -
ziu existente in apa naturala folo sita
drep t agent termic pot compromite
I !
I
I. lnstalatii de lncalzire
fun c ti onarea genera toarelor de caldura
prin dep uneril e de crus ta ce capa ta, in
timp , grosimi apreciabile, pe suprafata
de schimb de caldura.
Prezenta in apa a sarurilor solubil e
este masurata in grade de duritate.
Sunt cunoscute doua scari: germana,
in "d si france za, in °f, intre care ex ista
rela\ia:
1 °f = 0,56 °d , resp ectiv,
1°d = 1,78 °f = 10 mg CaCOJ/I
Duritatea apei se stabi le5te prin ana-
liza in laboratoare au torizate care emi t
buletine oficiale de analiza .
Conform Normativului I 13, p entru
central ele termice cu o capacitat e
peste 2 MW, amplasate in zone in care
duritatea apei dep aseste 10°d, se pre-
vad sta\ii de dedurizare pentru reduce-
rea durita\ii ap ei de alimentare sub 5°d .
Se recomanda aceeasi solu\ie si
pentru cen tralele termice cu capacitate
sub 2 MW.
Dedurizarea apei destinata umplerii in-
stalatiilor de incalzire precum si com-
pensarii pierderilor din timpul exploatarii
are loc in echipamente speciale.
tip NOBEL (fig. 5.3.28 b). Alegerea co-
recta a unei sta\ii de dedurizare SOD se
face in conformitate cu doi parametri:
- debitul maxim , cu valori de pana la
48 m3 /h;
- capacitatea ciclica care permite
determinarea volumului de apa de o
anumita duritate pe care ii poate trata
SOD pana la epuizarea capacita tii ma-
sei (pana la regenerare).
Toate echipamentele de dedurizare a
apei trebuie sa indeplineasca unele
conditii tehnice la locul de montare:
- apa bruta sa fie curata, fara sus-
p ensii sau impurita\i mecanice si chi-
mice, iar temperatura ei sa nu depa-
seasca 40 °C;
- debitul de apa consuma ta din sta-
\ie sa nu dep a5easca debitul max im
prescri s pentru resp ec tiva sta\ie, in caz
con trar apare duritatea reziduala;
- regenera torul folosit (sol u\ie de
NaCl) sa fi e curat , Iara impurita\i meca-
nice sau chimice si sa aiba conc entra-
\i a indica ta;
- instala ti a sa fie prevazuta cu 0 cla-
pe ta de retinere p e conduc ta de refu -
lare sau c u o refulare libera in vas tam -
pon.
5.3.7. 12 Alegerea filtrelor de impuritafi
Pe conductele de intoarcere la caza -
ne se prevad arm aturi p entru re\inerea
impurita til or din apa, abur si alte fluide
asemana toare. c u ac tiune corosiva sla-
ba (fig. 5.3.28 c). Elementul filtra nt in
exec utie c uren ta este din tesat ura de
alama cu diametrul sarm ei de 0.25
mm. Parametrii de lucru: diametrul no-
 I. lnstalatii de incalzire
minal On = 15 .... .400 mm; presiunea
nominala P,, = 25 .. .40 bar; temperatura
maxima de lucru t :; 450 °C. Alegerea
filtrului se face astfel inca t diametrul
conduc tei sa corespunda cu diametrul
nom inal al filtrului.
5.3.8. Amplasarea
centralei termice
Locu l de amplasare a centralelor
termi ce depinde de p uterea instalata,
de natura combustibilului utiliza t $i de
unele restri c tii date de prescriptiil e
ISC IR $i de reg lementaril e de siguran\a
la foe.
Astiel, incalzirea si prepararea apei
calde de consu m pentru o locuinta uni -
familiala (apartament) se pot asigura cu
un echipam ent unitar care indepline$te
toate func \iunil e unei centrale termic e,
inclusiv as igurarea impo tri va suprapre-
siunilor accidentale (micro sa u mini
cen lrale termi ce). Acestea, fo losind , de
regula. combustibil gazos. po t fi inglo-
bate in mobilieru l de bucatarie, pe par-
dosea la sau p e perete sa u pot fi am-
plasate in incaperi speciale.
Centrale le termi ce mici, pana la 100
kW , destinate alimentarii cu caldura a
c ladirilor d e loc uit unifami liale sau co-
lective, atelierelor. magazinelor mici,
etc. sunt amplasate in cladirea in cau -
za, intr-o incapere special rezervata,
de la subsol sau parter.
Cen tralele termi ce de putere medie
Capitolul 5: Centrale termice
destinate alimen tar ii cu ca ldura a unei tec\ia la zgomo t a spati ilor in care se
cladiri sau a unui grup restrans de c la- desfasoara ac ti vita ti sensi bile la zgom ot
diri po t fi amp lasate in spatii specia l si a spa\iilor de locuit.
amena jate, in subsolul uneia din c ladiri, Cen tralele termice ing lobate in c ladiri
de preferinta cea mai inalta. nu se amplaseaza:
Amplasarea ce ntralei termi ce se - sub sa u langa incaperea cu pericol
poate face si pe terasa cladirii. Solutia de incendiu din categori a A sau B;
prezinta avantajul reducerii cheltuieli lor - sub sali ag lomerate $i sub caile de
pentru cosul de furn $i, in general. pen- evacuare a acestora si sub scene;
tru spa\iul centralei, simplifica sistemul - SL'b incaperil e destin ate colecti vita-
de asigurare impotriva suprapresiunilor til or de copii de varsta prescolara:
accidentale dar ·incarca, suplimentar, - sub sali de c lasa, laboratoare sau
structura de rezisten\a. ln ca lc ulul con- sali de gimnastica;
duc telor trebuie tinut seama de efectul - sub saloane de bo lnavi sau sub
de gravitatie care opereaza total diferit sali de opera \ii;
in acest caz. - in spatii cu inaltimea mai mare de
Amplasarea, in constru cti e proprie, 28 m.
eventual. adosata unei c ladiri este so- Categori a de peri col de incendiu A
lu\ia aproape generala pentru centrale- sa u B se stab ile$te in conformitate c u
le termice mari. in acest caz se urma- ,, Norm ele tehnice de proiectare si rea-
re$te reducerea efectelor poluarii \i- lizare a constru c\iilor privind protec \ia
nand seama de direc\ia vanturilor do- la actiun ea focului", P 11 8, capitolul 3,
minante, pozi\ia $i inal\imea CO$Urilor elaborate de INCER C - IPCT, in fun c\i e
fa\a de cladirile din zona , configura\ia de prezen\a in incaperi a substan\elor
terenului , posibilitatea extinderilor etc. cu pericol de incendiu sau de explozie.
Pentru simplificarea alimentarii cu
energie electrica $i cu apa, ca $i pentru 5.3.9. Organizarea
simplificarea exploatarii, se recomanda centralei termice
gruparea cen tral elor termice cu alte '
utilita\i ca, de exemplu, sta\ii de pom- in raport c u marimea centra lei, c u
pare a apei, posturi trafo, sta\ii de aer numarul de agen\i termici prepara\i $i
comprimat etc . c u combustibilul utiliza t, o centrala ter-
in amplasarea centralelor termice se mica poate fi organiza ta intr-una sau
respecta prescrip\iile tehnice ISC IR, re- mai multe incaperi.
glementarile de siguran\a la foe, Nor- Centralele termice mici au nevoie de
, mativele I 6 $i I 13 $i are in vedere pro- o singura incapere in care se monteaza
RC PAC
BEP
A dz qz qz 0- - VE I
I I I PA
I I I RD
R p
SACC
~
Fl
TE
Fig. 5.3.28. Exemplu de amplasare a echipamentelor
intr-o centralii termicii de putere mare:
a - amplasamentu/ echipamentelor; b - dedurizator pentru
tratarea apei tip NOBEL; c - fillru de impuritati
CZ - cazan; BEP - butelie de egalizare a presi unii; VEI - vas
de expansiune inchis; PA - pompii de adaus: RD - rezervor
·e:
o de desciircare: SACC - sct1imbiitor de ciildurii pentru
~---+~-
prepararea apei calde de consum; P - pompe;
RC - rezervor de combustibil; TE - tablou electr it;
R - recipient de ape uzate; C - CO!? de furn metalic;
PAC - priza de aer pentru combustie; SOD - statie de
dedurizare a apei; Fl-filtru de impuritii tj; A , atelier;
1 - corpul fi ltrului; 2 - element filtrant; 3 - garnitura;
c
4 - capac.
 Capitolul 5: Centrale termice T. lnstalatii de incalzire

toate ec hipamentele cu excep tia ce lor mensiuni care, in foarte multe situa\ii , ape) ca tre unul s<:iu mai multe recipien-
c u combustibi l solid la care se prevede nu pot fi realizate cu usurin\a. Pe de te de colectare a apelor scapate cu o -
o incapere adiacenta pentru depozita- alta parte, amplasarea echipamentelor cazia interven tiilor la instalatie, reci-
rea combustibilului la nivelul c onsumu- in mai multe incaperi care comunica piente racordate si fonat, la canalizare .
lui zilnic. direct cu sala caza nelor nu diminueaza La aceste recipiente se racordeaza si
Centralele termice de putere medie vo lumul de calcul al suprafetei de de- palniile sau jgheaburile de colectare a
si mare se pot, organiza intr-o singura compre sie. apelor evacuate prin robinetele de go-
incapere sau in mai multe incap eri cu in cazul utilizarii combustibilului so- lire sau de dezaerisire. Pompele cu
comunicare direc ta intre ele. ' lic;J, in speta carbunele, echipamentele presetupa sunt, de a semenea, preva-
Organizarea intr-o singura incapere sensibile la praf cum sunt tab lourile zute cu conducte de evacuare a sca-
prezinta avantajul unei supravegheri electrice si de automatizare, pompele 1 parilor de apa normale. Cele fara pre-
usoare, personalul de exploatare a- etc. trebu ie montate in incaperi sepa- setupa si cele cu etansare mecanica
vand in permanenta sub priviri intregul rate de sala cazanelor. nu au scapari.
echipament, dar poate prezen ta si de- Modul de amplasare a cazanelor Lucrarile de fini saj, tencuieli, placari,
zavantaje majore legate de natura fun c\ion and cu combustibil gazos, intr- vopsitorii , urmaresc realizarea unui nivel
combustibilului utiliza t. o centrala termica de putere mare, estetic ridicat, insa cu cheltuieli minime.
Astfel, in cazul combu stibilului ga- este aratat in figura 5.3.27. Salile de cazane ale centralelor ter-
zos, amplasarea intregului echipament Centralele termice de putere medie mice se separa obligatoriu de cladiri
intr-o singura incapere conduce la vo- si mare trebuie sa fie prevazute cu gru- (spa\ii cu alta destina\ie) prin pere\i si
lume mari ale acesteia si, in consecin- puri sanitare (lavoar, dus. WC), vestiar plan:;;ee din materiale cu limita de re-
ta, conform normativului I 6, la supra- si un mic atelier dotat pentru repara\ii zistenta la foe de minimum 1 1/2 h
fete vitrate, de decompresie, de di- curente. pentru pere\i si 1 h pentru plansee.
I
Marimea spa\iului centralei termice Usile de acces ale centralelor termi -
I
se stabileste in func\ie de numarul si ce care nu intra in prevederile prescrip - \
B
gabaritul echipamentelor, de spa\iile ' \iilor ISCIR, C1 se amplaseaza astfel I
r necesare montajului, intre\inerii , repa- l incat sa conduca direct in spa\iul prin-
rarii si inlocuirii acestora, de prescriptii - cipal de supraveghere a utilajelor si sa
le ISCIR, P118 si, nu in ultimul rand , de , aiba deschidere in afara, direct spre
indicatiile furnizorului de echipamente. exterior sau intr-un spatiu , in directa
Amplasarea echipamentelor incepe legatura cu exteriorul care nu poate fi
// cu cazanele, a caror pozi\ie depinde de blocat.
pozitia cosului de furn. Frontul cazane-
2 lor trebuie Sa fie aliniat si oriental Caire 5.3.10. Montarea echipamentelor
un perete vitrat. in fata trebuie rezervat ~ i a conductelor
/ spatiul necesar amplasarii arza toarelor in centra la term ica
si efectuarii operatiilor de control si
intre\i nere. Distanta intre cazane este Echipamentele, aparatele si materia-
de minimum 0,8 m, daca instruc\iunile lele utilizate la executarea instala\iilor
furnizorului nu impun alta valoare. din centrala termica vor avea caracte-
in jurul rezervoarelor de orice fel se i ri sticile prevazute in standardele de
prevad spatii de acces de minimum ' stat, prescrip\iil e tehnice sau normele
500 mm. Aceste spa\ii pot fi redu se pe ! in vigoare . Ele trebuie sa fie omologate
doua laturi, la 100 mm, daca rezervorul sau agrementate de institu\ii autorizate,
poale fi deplasat pentru revizii si sa corespunda condi\iilor tehnice pre-
Fig. 5.3.29. Exemplu de postament reparatii. Tab lourile electrice, de regu- vazute in proiectul de execu\ie si sa fi e
pentru cazan din fonta: la, sub forma unor dulapuri metalice, inso\ite de: certificatul de calitate al
L - lungimea: B - la\jm ea; se monteza la pere\i in locuri protejate furnizorului ; fi se tehnice con\inand ca-
1 - postamentul din be ton ; 2 - cadru din de lovituri si scurgeri de apa, cu acces racteristicile produsului; instruc\iuni de
o \el (ti er U sa u platbanda) inglobat in usor si tara pericol de electrocutare. montare. probare, intretinere si exploa-
postament. Pentru amplasarea elemen telor gos- tare a produsului; certifica tul de garan -
' podariei de combustibil , a se vedea !ie; certifica te de atestare a perform a-
3 4 capitolul 5.5. n\elor em ise de ca tre institute abilitate
in general, echipamentele ce ntralei · in aces! scop .
termice se amp laseaza astfel inca t sa Elementele de insta la\ii care fac
rezulte intre ele legaturi cat mai sc urte, obiectul instruc \iunilor tehnice ISCIR
sa fie evitate numeroasele incruc isari (cazane, rec ipiente sub presiune, supa-
d e conduc te, cu atentia cuvenita este- pe de siguranta etc.) trebuie sa cores-
ti c ii fin ale. Pentru gasirea celei mai fa - punda si preve derilor acestora iar cele
vorabi le amplasari a echipamentelor se care sunt supu se cond i\iilor de omo-
recomanda fol osirea unor mac hete cu logare ale Biroului de M etro logie
dimensiuni in plan, la scara, ale aces- Legala (BRML), sa fi e inso\ite de certi -
tora, machete care pot fi u5or deplasa- fi catul de omologare.
te si pozitionate in diverse variante (fig .
Fig. 5.3.30. Pregatirea elementelor 5.3.28 a) 5.3.10. 1 Montarea cazanelor
de cazan , din fonta , asamblare: inal\imea cen tralei depinde de pute- Se face pe postamente din beton
1 - element de fund; 2 - c lement rea instalata , gabaritul echipamen telor avand con fi guratia, dimensiunile si di s-
internicd iar; 3 - niplu; 4 - c hit pentru si de tipul de agent termi c preparat. tantele fata de alte elemente de con-
etansare. Pard oseala se exec uta cu panta (in struc \ii sau instalatii indicate i n instruc -
 I. lnstalatii de incalzire
tiunile de montare date de furni zor. Se
fo losesc numai scul ele, dispozitivele
auxi liare si materi alele indicate in in -
struc tiuni . De regula, cazanele din o\el
se livreaza monobloc, opera\iil e de
montare reducandu -se la fi xarea pe
postamente, montarea arzatoarelor,
ec hiparea suplimentara cu organe de
inchidere si reglare si racordarea la
instalatie. Cazanele din fonta se livrea-
za sub forma de elemente componente
ce se asambleaza la loc ul de montare
pe postamentele turn ate in prealabil
(fig. 5.3.29). Excep \ie fac un ita\ile mici ,
c u puteri pana la 50 kW, care se
livreaza m onobloc .
Elementele din fonta, din care se
constituie cazanul propriu-zis, se asa m-
bleaza prin nipluri nefiletate de form a
ci lindrica, confectionate din oteluri moi,
austenitice care, unse cu o pelicula din
miniu de plumb, prin presare, intra in
mufele u:;;or tronconice ale elementelor
cazanului. Elementele din fonta sunt
pregatite in ordinea de montare (ele-
m ent de fund, elemente intermediare,
elem ent frontal), prin curatire de impu-
rita\i si prin plasarea in canalele semi -
circulare lasate din turnare a unui chit
de etan:;;are a circuitului gazelor de
ardere (fig . 5.3.30).
Strangerea prin presare a pachetului
de elemente se face c u un set de scule
indicat in figura 5.3.3 1. Sunt supuse
strangerii, ini\ial, eel mull trei elemente
(elementul de fund si doua intermedia-
re) dupa pregatirea prealabila si aseza-
rea lor pe postam ent in pozitia indicata
de sage\il e rezultate din turn are, pe fie-
care elem ent (fig. 5.3.32)
Se adauga, succesiv, element cu
element, centrand niplurile in anexele
elementelor si repetand opera\ia de
strangere .
Dupa asamblarea tuturor elementelor
se demonteaza sistemul de presare si
se asigura strangerea permanenta cu
ajutorul a patru tir an \i exteriori (fig.
5.3.33)
Urmeaza proba de etan:;;eitate in
vederea careia se inchid, cu dopuri
sau flanse. toate racord urile caza nului
si dupa umplerea c u ap a se ridi ca
presi unea indicata de furni zor si de
arm I 14
m:f~~
~
r
~ a
r
~ '2 3 4
Fig . 5.3.31 . Set de scute pentru strangere
prin presare a elementelor cazanutui
din fonta :
- stanga filetata cu piulita d e strangere;
2 - cheie de strangere. c u c lichet;
3 - bolturi ; 4 - flanse.
Capitolul 5: Centrale termice
proiectant. Pompele de conduc ta se interca lea-
Urmeaza montarea mantalei livrata za pe circuit conform proiectului , de
sub forma de panouri din tab la, captu - regula, Iara sprijiniri suplimentare pe
site cu plasa minerala (fig. 5.3.34). Este elemente de co nstru c tii . Mon tar ea
posibila si livrarea separata a izolatiei pompelor se face asttel inca t corpul
si a panourilor din tabla. pompelor sa nu fi e supus unor eforturi
mecanice rezultate din greutatea con-
5.3.10.2 Montarea pompelor ductelor, impingeri din dilatare, eforturi
de circula/ie datorate neaxialitatii conductelor etc.
Se face, in raport cu marimea si tipul Se vor respecta instru c\i unile de mon -
constructiv, pe con ducte sau pe pos- tare ale furni zorului .
tamente. Pompele c u etansare mecanica si
in amplasarea si m ontarea pompelor cele c u presetupa se monteaza pe
se vor respecta instruc\iunile furnizoru - postamentul din beton turnat pe fun-
lui. in general pompele tara presetupa, datii .
cu diametrul rotorului pana la 150 mm, intre fundatii si postamente se inter-
se monteaza pe conducte cu sau tara .caleaza straturi din cauciuc sau pluta
sprijinire suplimentara pe elementele expandata, cu rolul de a reduce propa-
de construc\ii . Pompele cu diametru garea vibra\iilor pompelor in elementele
mai mare au etansare mecanica si se de construc\ii ale cladirii (fig. 5.3.35).
monteaza pe postam ente din beton, Daca vibra\iile pompelor sunt intense
individuale sau comune, aliniate si la se recomanda ca si racordarea la insta-
distan\e care sa faca posibila montarea la\ie (aspiratie-refulare) sa se faca prin
si intre\inerea, eventual inlocuirea , Iara piese elastice.
dific ulta\i. Fixarea pe postam ent se face prin
buloane incastrate in masivul posta-
mentului, la turnare, cu a jutorul unor
sabloane de pozitionare.
Pe aspira\ia si pe reful area pom-
pelor se prevad organe de inchidere si
a
'
Fig. 5.3.32. Asamblarea primelor
doua elemente de fund ~i un element
intermediar:
a - vedere din fata; b - vedere din spate
1 - element de fund; 2 - element
intermediar; 3 - di spozitive de strangere;
S - sageata indicand pozi\ia de montare.
Fig.5.3.34. Elementete componente
ale mantalei unui cazan:
- perete frontal; 2 - perete lateral;
3 - perete posterior; 4 - traversa;
5 - placa de acoperire;
b
Fig. 5.3.35 . Exemplu de realizare
a fundafiilor ~i a postamentelor
1 pentru pompe:
Fig. 5.3.33. Cazanut din fonta pregatit a - cu montaje in sapatura;
pentru probe: b - cu montaje in cuva;
1 - placa frontala; 2 - placa arzatorului; 1 - fundatie; 2 - slrat elastic;
3 - balamalele p lacii frontale; 4 - surub 3 - postament;
de stran gere a placii frontale; 5 - tiranti. 1 4 - bulon de prindere a pompei.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de incalzire

racordu ri demon tab il e. De asemenea , 5.3. 10. 7 ProtecJia anticorosiva agrozootehnici, con sumatori di n secto-
se prevad si ventile sa u clape de sens :;i izolarea termica a echipamente/or rul ter\iar (spitale, policl inici, ho teluri,
care sa imp iedice recircularea pr in ce- :;i a conductelor. restaurante, cant ine, spalatorii etc.) sau
lela lte p ompe m o ntate in para lel. De regula, cazanele si unele schim - organizari de :;;antier.
batoare de caldura sunt livrate c u in cazul utilizarii aburului produs in
5.3.10.3 Montarea schimbatoarelor mantale de protec\i e si stra turi de izo- aceeasi centrala termica pentru ali -
de ca/dura lare termi ca. Schimbatoarele de caldu- mentarea m ai multor ca tegorii de con-
Se face pe pardoseala din b eton sau , ra moderne sunt, de asemenea , prote- sumatori , diferiti prin presiunea nomi-
pe fundatii , in fun ctie de greutatea jate anticorosiv, prin stra1uri de email nala necesara, se recomanda do ua so-
echipam entului si sol u\ia prevazuta de sau pelicule rezistente la apa la tempe- lu\ii tehnice:
c onstructor. Schi mbatoarele p ol fi de raturile de lucru . Suplimentar, p ot avea • - centrala termi ca echipata c u un
tip monob loc sau alcatuit e din elemen- protecti e anodica. sin gur tip de cazane furn izoare de abur
te demontab ile. Prin ajustari cu p lac i Echipamentele care nu sunt livrate la .presiunea cea mai mare solicitata de
m etalice introdu se in suporturi , se rea- cu izola\ie termica se izoleaza dupa consumatori, urmand ca fiecare consu-
lizeaza orizontalitatea schimbatorulu i. montare, recomandabil , c u sa ltele din mator sa fie alimentat cu abur la pre-
Racordarea la instala\ie prin cele patru pasla, din vata de sticla cu folie din siunea necesara utilizand echipamente
racorduri este de tip demontabil asttel I material plasti c aluminiza t, in exteri or. de reducere a presiunii;
incat, la opera \iil e d e intretin ere, Fixarea izola\i ei se face c u benzi ade- - centrala termi ca echipata c u caza -
rep arare, sa nu fi e necesara taierea zive sau prin c oliere. ne diferite care asigura nivelurile de
conduc telor. Conductele, dupa probele de presiu - presiune solicitate, pe grupe de consu-
ne, se grundu iesc si se izoleaza termic, matori .
5.3. 10.4 Montarea buteliei de asemenea, cu saltele din material Din punc t de vedere al recuperarii
de egalizare a presiunii izolant protejat c u foli e aluminizata. condensatului, centralele termice de
Se face in pozi\ie verticala, sprijinita Pot fi utilizate si alte tehnologii de abur de presiune joasa se clasifica in
pe pard oseala si ancora ta pe inal\ime izolare ca. de exemplu, izolarea cu sal- do ua categorii:
de elemente d e constru c\ii. Racor- tele din vata de sticla sau vata minera- - c u intoarcerea condensatului prin
d area la instala\i e se realizeaza prin liza ta protejate c u tabla din aluminiu. ca dere libera,
flanse. Criteriile economice si estetice vor sta- - c u intoarcerea condensatului prin
b ili solu\ia. pompare.
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor in ceea ce priveste prima categor ie,
:;i colectoare/or 5.4. Centrale termice aceasta corespunde consumatorilor cu
Sunt, d e regula, elemente pre fabri - cu abur de presiune joasa aceeasi presiune nominala necesara,
cate fiind livrate cu toate racorduril e, de capacitati mici (sub 0, 1 MW) si am-

.. c onform del aliulu i din pro iec l. Se Utilizarea aburului ca agent terrnic plasa\i in apropierea centralei termi ce
monteaza, de regula, la perete, la pentru incalzire este o solu\ie tehn ica astiel inca t pozi\ia lor sa permita
10 - 15 c m distan\a, pe c on sole in - justificata de nevoile energetice mari racordarea directa, c u panta c ontinua
cas trate in elem entele de c o nstruc tii. ale unor consumatori industriali sau a conduc tei de colectare a condensa-
La diam etre p este 200 mm se mon-
teaza pe pic ioare incastra te . in par -
dosea la.

5.3.10.6 Conductele de legatura

Conduc tele din cen trala term ica vor
avea traseul, cotele de m ontare si pan-
tele stabilite prin proiect.
imbinarea cond uctelor se face, de
regula, prin sudura electri ca sa u auto-
-~ - 0
gena. Conducte le cu diametre sub 1" c:::J
'5
se po t imbina si prin filet si fitinguri . La
fi xarea suporturil or de conducta pe
elementele de con str uctii se va obtine
avizu l construc toru lui si nu se vor
executa lucrari care sa afecteze struc - Fig. 5.4.1. Centrala termica cu un rezervor
tura de rezisten\a. Se recom anda folo- de condensat ~i pompare direct in cazan :
sirea tehno logiilor m odern e bazate pe
dibluri m etalice sau din material p las- 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur; 3 - rezervor de condensat;
tic, intro duse in gauri realiza te cu ma- 4 - pompa de condensat; 5 - clapeta de sens; 6 - oa la de evacuare
sini ro toperc utante. co ndensat; 7 - boiler; 8 - dispozitiv de siguran\a hi drau lic; 9 - apa calda;
Proiectantul si exec utantul lucraril or 10 - apa rece; 11 - condensat de la consumator; NA - nivelul apei in cazan;
de instala\ ii , in centrala term ica, trebu ie Np - nivel de presiune, Hcz - presi unea aburului in tambur; CA - conduc ta de
sa \ina cont de cerin\a de rezisten ta si evacuare aer; h 9 - inal\ime geodezica ; R - releu electromagnetic; Nrmx. N mrn -
stabil itate la sarcin i statice si di nam ice nivelul condensa1ului in rezervor; x - col a de amp lasare pompa.
exerci tate asupra echipam entelor si
conductelor si sa asigure siguranta in Tabelul 5.4.1. Diferentele de nivel x intre rezervorul de condensat
exploatare (cap. 9). ~i axul pompei , in functie de temperatura
Temperatura condensatul ui [ C] 70 0
I
75 ! 80 I i
85 ! 90 ! 95 \ ~
Diferen \a de nive l x [rn ] \ 0,5 \ 1,0 ! 1,5 i 2,0 2.5 : 3.o \ 4.o
 L lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale term ice ·

tului de la consuma tori la cazane.
Pen tru ins tCJ latiil e de ca pacitati medii
(intre 0, 1 si 2 MW) $i m ari (peste
2 MW), alimen tand ansambluri de
c ladiri si consuma tori departati de cen-
trala termica. unii dintre ace$ti a fiind
amp lasa\i sub nivelul de presiune (NP},
intoarcerea condensa tului la caLane nu
se mai poate face direct, prin cadere
libera. Se aleg solu\ii corespunza toare
pentru colec tarea , depozitarea $i in-
toarcerea prin pompare a conden-
satului la cazane.
in func\ie de amplasarea consumato-
rilor de abur fa\a de cen trala termica $i
de regimul de fun c \ionare se fo losesc
solu\ii prac ti ce pentru readucerea con-
densatului la cazane:
- colec tare centraliza ta a condensa-
tului prin cadere libera intr-un rezervor
de condensat $i alimentarea cazanelor
prin pompare directa sau c u rezervor
intermediar;
- colec tarea in rezervoare de con-
densat, pe grupe de consumatori, $i
alimentarea cazanelor prin pompare;
- alimentarea cazanelor de abur cu
ni velul minim al lichidului din rezervorul
de condensat.
5.4.2. Centrale termice
cu rezervoare de conden sat
intermediare
Pentru instala\iile de incalzire cu abur
de presiune joasa, de capacitati mari,
se poate adopta, in central a termica, o
schema tehnologica mai complexa uti-
lizand rezervoare de condensat inter-
mediare. Solutia se recomanda in si-
tu a\ia in care volumul de apa din tam-
burul cazanelor este relativ mic $i nu
permite o ac umulare a condensatului
in rezervor intr-un interval de l imp con-
venabil , astfel incat pompele de con -
desat sa aiba un regim optim de func -
tionare. Aceste centrale termice pot fi
proiectate in doua variante, dupa cum
rezervorul intermediar es te inchis sau
deschis.
Centrala termi ca din figura 5.4.2 are
in componenta un rezervor intermediar
sub presiune, montat la nivelu l tambu-
relor cazanelor astfel incat varia\ia de
nivel a apei din rezervor sa fie aceeasi
cu nivelu l apei din tamburele cazane-
lor. Rezervorul intermediar este racor-
dat la instalatia de abur pentru a fi
men\inut in acela$i reg im de presiune.
Jn aceasta varianta, pompele de con-
desat aspira din rezervorul de depozita-
re a condensatului si refuleaza in rezer-
vorul sub presiune, de unde cazanele
sunt alimentate continuu prin cadere
1
libera. Volumul rezervoru lui intermediar
se dimensioneaza astfel incat sa
permita un numar cat mai redus de
porniri $i opriri ale pompelor de conden-
' sat. Se pot monta unul sau mai multe
5

----·-ihg 8
condensat prin pompare in doua trepte. CA

5.4.1. Centrale termice cu un

r ~--
singur rezervor de condensat .--- ~~-- ------- - . vv Nmax
Nmax - 2

Solu\ia se adop ta pentru instala\ii de

capacitate mica $i medie. A$a cum
indica figura 5.4. 1, condensatul este
preluat din rezerv orul de condensat cu
a jutorul pompelor $i este intro dus in
cazan. Fiecare cazan are montat pe Fig . 5.4.2. Centrala termica c u rezervor intermedi ar sub presiune:
conducta de alimentare cu condensat , ' - cazan de abur; 2 - rezervor de con densat deschis; 3 - rezervor intermediar
o cl apeta de re\inere care impiedica de condensat sub presiune; 4 - pompa de condensat; 5 - conducta de abur;
golirea acestui a in perioada can d pom- 6 - clapeta de sens; 7 - dispozitiv de siguran\a hidrau lic; 8 - de la
pa nu fun c\ioneaza. con sumatori; 9 - la consumatori; H, - presiunea aburului in rezervorul de
Dezavantajul acestei instala\ii consta condensat; x - cota de montare a pompelor de condensat; hg - inal\imea
in pornirea si oprirea rep etata a pom - geodezica.
pelor de condensat, datorita con \inutu -
lui redus de apa trans formata in abur i lc::::=:z::z:::==z:zz:=zz::z::====z=::=:::.:2:=:==z::=:=:==:::::z::==z=:=::z:Jl
in tamburul cazanelor . lntrarea in func-
\iune a pompelor de condensat este
9 -+----,------1
__ _yt::ie_ _ 3~1
't I
comandata de scaderea nivelului apei 5 I I
I
in tambur pana la nivelul minim iar -M- - ,
oprirea acestora, de cre$l erea nivelului I

ape i pana la nivelul maxim. De asem e-

1
:\ R
I N X
...
I
nea, pornirea $i oprirea pompelor de 7
~ ~- L -y6- _,
condesa t poate fi co m an data d e
nivostatele NA m ontate pe caza ne care ----- 7 : _l _r - -ti...-- - - ; - 2
asigura nivelul minim $i maxim al apei i I /rl--~--'---~
din tam burul cazanelor.
Datorita temperaturii ridicate a con-
densatulu i, pompele de condensat se
monteaza "inecat" fa\a d e rezervorul
de condensa t, pentru a evita fenome-
Fig. 5.4.3. Centrala termica cu rezerv o r de condensat interm ediar
nul de cavita\ie. Cota de m ontare ,,x" a
deschis ~ i regu lator d e nivel:
pompelor este in fun c ti e de temperatu -
- cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar
ra lichidului (lab . 5.4. 1).
deschis; 4 - pompa de condensat; 5 - conduc ta de abur; 6 - conducta de
Utilizarea unor sisteme de recupe-
condensat; 7 - c lapeta de sens; 8 - condensat de la consuma tori ; 9 - la
rarc a cnergiei termi ce din depozitele
consumatori; RN - regulator de nivel; h'g - inal\imea de montare a rezervor ului
de condensa t reduce simtitor diferen\a
intermediar deschis.
de cola ,,x", intre asp iratia pompei si

- - - - - - -- - - - - - - -- · - - - .
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de lncalzire

rezervoare de acest tip, in func \i e de
marimea instala\i ei.
Centrala termic a cu rezervor inter-
mediar deschi s se caracteri zeaza prin
amplasarea unui rezervor in legatura
c u atmosfera, deasupra nivelului de
presiune a ins talatiei. Alimentarea cu
condensat a cazanelor este asigurata
continuu, prin c adere libera din
rezervorul intermediar sau moderat in
timp cu ajutorul unui regulator de nivel
RN (fig . 5.4.3). in functie de nivelul
minim $i maxim al apei din tamburul
cazanelor.
5.4.3. Centrale termice
cu alimentarea cazanelor
prin pompare in doua trepte
Solutia (fig. 5.4.4.) se aplica in cazul
in care unul sau mai multi consumatori
sunt amplasa\i sub cota rezervorului de
colectare a condensatului din centrala
termica sau la distan\e mai mari de
200 m . de acesta .
Recuperarea condensatului se face
in prima treapta, local, prin cadere
libera intr-un rezervor de colectare a
conden satului , in zona consumatorilor,
fiind apoi pompat in rezervorul de de-
pozit centrali zat al c entralei termice de
) unde sunt alimentate cazanele prin
pompare, in func\ie de necesitati. Nu -
marul, marimea $i amplasarea rezer-
voarelor de conden sat din prima treap-
ta depinde de cantitatea de condensat
$i de posibilita\ile de colectare gravita-
\ionala a acestuia .
7 -4----~
--- . _V'.1-::JP
CA
5.4.4. Alegerea cazanelor trei me din sarcina termica nominala;
- costul $i condi\iile de garantie
Numarul de ca zane dintr-o centrala asigurate de fiecare furnizor.
termica depinde de sarcina termica ne- Numarul de cazane. n cz, se stabile$l e
ce sara, de tipul $i de puterea termica a · in fun c\i e de tipul cazanului ales $i pu-
cazanului ales $i de posibilita\ilor locale terea nominala a acestuia sau debitul
de amplasare. Noile tipuri de cazane ' de abur :
cu abur de presiune joasa, propuse de 36000cr
furni zori diferi\i, au performan\e ener- 'h = Ocr sau 11:: = (5.4 .1)
getice superioare, asigurand debite de Ocz G:z
abur mari la dimensiuni relativ redu se. unde:
Pentru cazanele moderne, furnizorii - Ocr este necesarul energetic care tre-
indica, de regula, puterea termi ca no- buie asigurat de cazanele de abur cu
minala [kW] $i debitul de abur generat presiune joasa (incalzire, preparare apa
[kg/ h] (cap. 6.2). Alegerea cazanelor de calda de consum , tehnologic) (kW];
abur de presiune joasa se face avand - Ocz - sarcina termica nominala a ca-
in vedere urmatoarele criterii: , zanului ales [kW] ;
- nece sarul energetic care trebuie - r - caldura latenta de vaporizare la
asigurat de cazane; presiunea de regim [kJ/kg];
- performan\ele energetice nominale - Gcz - debitul de abur furnizat de ca-
ale cazanelor (puterea termica no- zan [kg/h] .
minala, debitul de abur, randamen-
tul); 5.4.5. Asigurarea instalatiilor
- tipul de combu stibil utilizat (lichid , de incalzire cu abur
gazos, solid); de presiune joasa
- posibilita\ile locale de amplasare a
cazanelor; Cazanele $i generatoarele de abur
- numarul de cazane; se recomanda moderne sunt prevazute cu echipa-
ca: mente de siguranta $i control astfel
i
• pana la puteri nominale 0, 10 MW incat limitarea presiunii aburului $i pro-
sa se prevada un singur cazan ; tec\ia cazanelor sunt asigurate cu aju -
• pentru puteri termice nominale torul acestor dispozitive. De cele mai
intre 0, 10 $i 2,0 MW sa se prevada multe ori aceste echipamente asigura
doua cazane, fiecare pentru juma- $i protec\ia instala\iei in intregime.
tate din sarcina termica nominala; Exista, in exploatare, situa\ii in care re-
• pentru puteri termice nominale de gimul de presiune al instala\iei poate fi
peste 2,0 MW, precum $i in cladiri diferit de eel al generatorului de abur
cu destina\ii speciale (spitale, cre$e, de presiune joasa. in acest caz se uti-
hoteluri etc.) sa se prevada mini- lizeaza sisteme de asigurare pentru
mum trei cazane, fiecare pentru o protec\ia instala\iei $i a consumatorilor.
Asigurarea instala\iilor de incalzire cu
abur de presiune joasa se face cu dis-
! pozitive speciale de tipul dispozitivului
I de siguran\a hidraulic (DSH) si al supa-
pelor de siguran\a. Acestea au rolul de
a proteja atat cazanele cat $i instala\ia
impotriva unor suprapresiuni, prin des-
chiderea unei cai de legatura cu at-
mosfera.

,/
0
c:::J

~~a~ _'7-_NA
CA
~~~~- - - - - -LS.~in
4
-
I
... - - ~
Fig. 5.4.4. Centrala termica alimentata cu '1!
condensat prin pompare in doua trepte:
- cazan; 2 - rezervor de condensat deschis I, '
3 - pompa de condensat treapta I; 4 - rezervor de con -
densat deschis II ; 5 - pompa de condensat treapta II ; Fig . 5.4.5. Montarea dispozitivelor
6 - condensat de la consumatori; 7 - abur la consuma- de siguranta hidraulice la cazanele
tori; h1 - diferen\a de inal\ime intre rezervorul de con- de abur cu presiune joasa:
densat deschis I $i alimentarea rezervorului de conden- 1 - cazan; 2 - dispozitiv de siguranta
sat II; h2 - diferen\a de inal\ime intre rezervorul de con- cu un brat; 3 - conducta de abur:
densat II $i apa din tamburul cazanelor. 4 - conducta de condensat.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

5.4.5. 1 Dispozitive hidraulice pozitivul ui de siguranta hidraulic DSH. con tragreutate.

de siguranfi:l Ac esta are in acela$i timp rolul de pro- Fiecare tip de supapa se poate regla
Nivelul pres iunii aburului care pleaca tec ti e a cazanului impotri va unor pre- pe domenii diferite de presiuni
de la caza n este limitat cu ajutorul di s-siuni peste limita admisa. Di sp ozi tivele (cap . 6.6).
de siguranta hidraulice standardi za te

·r-----=j=s-~
-1
~I I
1
pr in ST AS 36 14 sunt construite c u un
sin gur brat.
5.4.6. Rezervoarele de condensat

M ontarea dispozitivelor hidraulice se Sun t depozite cu nivel liber in lega-

I
' face pe fiecare cazan, de regula, ime- tura c u atmosfera, ca in figura 5.4. 1,
diat la ie$irea din cazan, pe co nd uc ta prevazute c u capac d e vizitare, con-
de abur , ca in figura 5.4. 5, sau chiar pe duc ta de aeri sire, posibilitati de go lire
tamburul cazanului, deasupra nivelului $i racorduri pentru conduc tele de co -
de apa. lectare a condensa tului de la consu-
Dispozitivele de siguran\a hidraulice matori . in ins tala\iil e mari , rezervoarele
cu un bra\ (fig . 5.4.6) se construi esc de colectare a c ondensatului sunt
conform STAS 36 14 , i n trei marimi. compartimentate.
pentru urmatoarele debite de abur ; Temperatura apei depozitate in re-
- l - pana la 500 kg abur/ h; zervoarele de condensat este in jur de
- II - 500 ... 1 000 kg abur/ h; 100 °C. Aces! fapt impune izolarea ter-
- nr - peste 1 000 kg abur/ h; mica a rezervoarelor de co ndensat. in
Carac teri sticile c onstru c tive ale acela$i timp depozitul de condensat
dispozitivelor hidraulice sunt date in este o sursa de energie termica recu-
tabelul 5.4. 2. perabila. De aceea, se rec omanda, de
Nu este recomandabila utilizarea, in cate ori este posibil, utilizarea conden-
scopul asigurarii instala\iilor de incalzi- .' satului ca agent termic in sisteme de
re cu abur de presiune joasa, a dispo- preincalzire sau in sisteme de recupe-
zitivelor nestandardiza te, cum ar fi dis- rare a caldurii reziduale.
pozitivele de siguran\a hidraulice cu Rezervorul de c ondensat trebuie sa
mai multe bra\e. aiba un vo lum util suficient de mare
'· 6
pentru a asigura o rezerva de apa $i a
Fig . 5.4.6. Dispozitiv de siguranta
5.4.5.2 Ventile de siguranfa evita pericolul ramanerii fara apa a ca-
hidraulic cu un brat:
Aceste dispozitive au numai rol de zanelor. Volumul rezervorului de colec-
1 - conducta principala; 2 - c onducta
protec \i e a echipam entelor impotriva tare a condensatului depinde de canti-
de realimentare; 3 - rezervor cilindric
suprapresiunilor. Ele se monteaza la tatea de condensat rezultata de la con -
de descarcare; 4 - robin et cu c ap
cazan pe conducta de abur care iese sumatori $i de timpul de depozitare. in -
drept; 5 - palnie; 6 - muta cu dop ;
din tamburul cazanului , inainte de orice truca t necesitatile energetice ale c on-
7 - conduc ta de aeri sire; 8 - perete
armatura de reglare sau inchidere, $i sumatorilor sunt variabile in timp , de-
despartitor ; H - marimea bratului
sunt in numar de eel pu\in doua. De bitul de condensat este si el vari abil.
lung, h - m arim ea bratului scurt;
asemenea, ventilele de siguran\a se Pentru a raspunde necesitatilor maxi-
D - diametrul conductei principale;
monteaza pe toate echipamentele in- me in func \ionarea cazanelor, volumul
d - diametrul c onduc tei de
chise (distribuitoare de abur, schimba- rezervoarelor de condensat se calcu -
realimentare; L - inaltimea
toare de caldura, recipiente sub presiu- leaza in funqi e de debitul maxim de
rezervorului de e$apare;
ne etc. }, care nu apar\in unor instala\ii condensat rezultat in instala\ie. Pentru
D 1 - diametrul rezervorului de
protejate prin DSH . instala\iile de abur c u pomparea con-
e$apare, a - inal\imea c onduc tei
Supapele de siguran\a, din punc t de densatului direct in cazane, care repre-
principale in rezervorul de e$apare.
vedere constructiv, sunt cu arc sau cu zinta sistemele eel mai des utilizate ,

Tabelul 5.4.2. Caracteristicile con structive ale dispozitivelor de siquranta hidraulice cu un brat
Presiunea de lucru [bar] -
M arimea
1, 10 1, 15 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 I 1,70
H 1 200 1700 2 200 3300 4400 5500 6 600 I 7700
h 650 920 11 90 1790 2 380 2980 3 570 I 4 170
-
Dl 220 240 260 300 330 360 390 i 410
I (500 kg/ h abur) L 300 I 350 380 400 450 470 500 : 500
D 70 x 3,5 --
d 33,5 x 2,8
-
H 1 200 1 700 2 200 3300 4400 I 5500 6600 I 77 00
h 650 920 1 200 1800 2390 2990 3590 ! 4 190
D 1 260 290 320 360 i 400 430 470 I 500
II (500 . . 1 000 kg/ h ab ur) L 350 400 420 470 500 I 550 550 550
D 89 x 3,5
-
d 42.25 x 3
--
H 1 200 1 700 2200-- 3300 4400 5500 6600 I 7700
h 650 9 10 11 80 1770 2 360 2950 3540 i 4 140
-Di- -300
--~
330 360 410 470 500
I 500 II 540
Ill ( 1 000 ... 1 600 kg/ h ab ur) L "400 450 470 520 550 600 700 I 700
D
--- I
- - --
- - --- 108 x 4 -
- -
d 48,25 x 3
---
 ·---
Capitolul 5: Centrale termice l. lnstala!ii de lncalzire

volumul rezervorul ui de condensa t se - p - densi tatea condensa tului la tem -
calc uleaza cu re latia: peratura de depozitare [k g/m 3 ];
- r - caldura latenta de vapori zare la
(5.4.2) presiunea de reg im [kJ/k g];
Z - timpul de depozitare a condensatu -
unde: lui [h) ; Z = 0,5 ... 1 h, p entru instalatii
- Ocr este sarc ina termi ca nomi nala a mari $i Z = 2 h, pentru instalatii mici.
cazanelor de abur de presiune joasa Rezervoarele de condensat sunt de
din - centrala term ica [kW) ; forma paralelipipedica avand caracte-
.---- -- -- - - -· -- - - - - - , ristici geometri ce diferite in functi e de
furni zor. Forma acestora se va alege in
func ti e de posibilita\il e de amplasare.
5.4.7. Dispozitive
pentru separarea condensatului
in timpul fun c \ionarii instala\iilor ali-
mentate cu abur de presiune joasa,
Fig. 5.4.7. Separator termodinamic
pentru evacuare condensat, I Alegerea acestor dispozitive se face
IAMC Otopeni :
- dop; 2 - e lement filtrant;
datorit a regimului vari ab il al consumu-
lui de energi e term ica , o anumita can -
titate de abur nu se poate transforma
integral in condensat la nivelul echipa-
m entelor sau al corpurilor de incalzire.
Pentru a imp iedica patrunderea abu -
rului in conduc tele de colec tare a con -
densatu lui, se monteaza di spozitive
specia le, pe conductele de evacuare a
cond ensatului de la con sumatori .
Aceste apara te se fabrica in doua va-
ri ante construc tive diferite:
- separator termodin amic de elimina-
re condensat;
- oala de evacuare condensat cu
plutitor.
5.4.7.1 Separator termodinamic
de e/iminat condensat
Acesta se utilizeaza pentru evacua-
rea condensatului din aparate, echipa-
mente $i corpuri de incalzire alimentate
c u ab ur de presiune medie $i joasa.
j in functi e de diferenta de presiune a
1 aburului la intrare $i a c ondensatului la

3, 5, 7 - garnituri; 4 - corp separa - 1 ie$irea din echipament tip si a debitu-

tor; 6 - scaun venti l; 8 - ventil ; [ lui de condensat evacu at Ge. in Roma-

•' 9 - capac. nia se fabrica doua tipuri de astfel de
Fig . 5.4.9. Separator termodinamic aparate: la IAMC Otopeni (fig. 54. 7)
pentru evacuare condensat, avand caracteristicile c onstruc tive pre-
14000 IAFO Zalau.
10000 ~·- H-H++ .....
~ ci zate in tab elul 5.4 .3 $i nomograma
- 1-1-L!-1 J..
- 9000 pentru alegerea dispozitivului in fi gura
.c 7000 ~
23000 -, . :-1• n ITTr l 5.4 .8, $i la IAFO Zalau (fig . 5.4 .9) avand
~ 5000 . c:,<::i .,.
Qj'.. ~
r ,....
~2000 . f@=~ u-:. w .
'2s
~
-
u 4000 ~ ;;;; c;; i.-~ Q0 -~
caracteri sticile tehnice date in tabelul
(.'.)
~ 0 1000
.. ~::;;.-
3000 ~ ;;, 5.4.4 $i nomograma de alegere in figu -
(ii
iii 700
'20. i
~ ~;".'. ra 5.4. 10 .
U)
c
2000 " - !/' - 2.':>
I - . .--
>-
..
U)
c 4 00 - :.- ::r\6 .
OJ
D
c
:;; -·- " - -- _t i;! ~ OJ
D
c
't
"'~\:ft. . 5.4.7.2 Dale de evacuat condensat
0 1000 ~ '2C1 ~" ~~ 0 200 ~
u - ~ t~
D
OJ 700
600
:.0 400
,.
'
- :.-
- )f "T -
\
--
:;;"
k~
0
OJ
D

:.0
100
j
t:: :i:
.l
H'"
H · M- t -

IJ 1 1
H·
I
-
Ti
cu plutitor
Dispozitivele au acela$i rol privind
"":.- 50 evacuarea conden satului ca $i separa-
OJ
" -. OJ
0 300 .... ,___ 0 0,5 1 2 3 5 7 10 20 40 70 toru l termodinamic $i se utilizeaza atat
.... -
---
~

Ditcren\a de presiune, ..'ip [bar]

200 -
in instala\ii cu abur de pres iune joasa
-- -

-- ·-Fit -:=
~

:::: Fig. 5.4.10. Nomograma pentru

~
~

ca t $i la presiune medie.

=1
.Y
100 rt-
alegerea separatorului termodinamic Oator ita principiu lui constru c tiv ,
80 tI
~·
-- . pentru evacuare condensat, aceste aparate au avantajul ca pot
60 I
50 .J 1-u i l± - L~ IAFO Zalau : f unctiona in instalatii de abur cu supra-
1 2 3 4 56 89 10 20 40 On - diametrul nominal.
~--------------- -- presiuni mici, fiind in mod spec ial utili-
Diferenta de presiune ..'.p jbar]
zate in instalatiil e cu abur de presiune
Fig. 5-4.8. Nomograma pentru T abelul 5.4.4 . Caracteri sticile tehn ice joasa. Ele se monteaza pe cat p osibil
alegerea se paratorului term odin amic ale separatorului de condensat , I i ntr-un by-pass, ca in figura 5.4. 1.
pentru evacuare conde nsat , IAFO Zalau · in Romania se fabri ca oale de eva-
IAMC Otopen i : o~l- L. ! H I H1 II 0 cuare condensat la IAFO Zalau (fi g.
On - diametrul nominal. 10 I 145 II 87 I 48 I 15 5.4.11 ).
- 1 2 +~5 i 90 i 52 I 17 Carac teri sti c ile constru c ti ve a le
Tabelul 5.4.3. Caracteri sticil e tehnice
--,-
15 178 I 107 I 53 : 20,5
20 • 220 I 125 i 62 i' 26
acestor aparate sunt date in tabelu l
5. 4. 5, iar nomograma de alegere este
25 I 250 II 140 I 70 iI 31 cea din fi gura 5.4. 12. Al egerea oalelor
On I L l Masa neta
[mm mm [kg ] Tabelul 5.4.5. Caracte ri sticil e constructive
10 120 3,6 ale oalei d e evacuare condens at cu lutitor
15 130 64 95 3,6 On i
b 02 di h I
20 150 64 i 105 ' 4,0 [mm [mm] [mm I mm] i
25 160 79 ! 11 5 . 5,8 50 2 15 125 14x M1 6 I 10
32 i 180T 93 ~'-1~ 8.3 65 142 2 15 I 145 l 4x M1 6 I 12 25 360
40 200 ' 100 150 II - 10._?__ 80 15 1 2 15 160 : 8 x M1 6 16 30 375
50 230 100 165 : 1 1,4 100 165 245 180 i 8x M1 6 · 18 40 4 10
--'----'-- - - -
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

de evacuare a condensa tului se face in un de: conduc te R, di ntre rezervoru l de

acelea$i cond itii ca $i pentru separa -
toarele term odinamice , adica in func \i e
de debitul de condensa t evac uat Ge $i
de diferenta de presiun e C. p i ntre intra -
rca aburului in dispoziti v $i evac uarea
condensa tului .
5.4.8 . Alegerea pompelor
de condensat
Tn sta \iil e care utili zeaza aburul de
presi une joasa, c u intoarcerea c onden-
sa tului prin pompare, p o mpele de con-
densa t se aleg in func \i e de p arametrii
$i regimul de fun ctio nare al instala\i ei.
Astfel, debitul pompei de c ondensa t,
Gp, se calc uleaza in functie de debitul
de conden sat format in instalatie $i de-
pozitat in rezervorul de condensat; se
verifi ca in raport c u numarul maxim de
c ic luri p orniri -opriri al p o mpei. Tn cazul ;
p omparii condensa tului direc t in caza n,
se recom anda ca debitul p ompei sa fie
- h 9 este i nal\imea geodezica masu-
rata ca diferenta de cola intre nivelul
minim al apei din rezervorul de con -
densat si nivelul max im al ap ei din ca-
zanul de abur, [Pa];
- Hcz - presiunea din cazan [P a];
- L(R ·f + Z) - sum a pierderil or de
sarc ina p e conduc ta de transport a
condensatului de la rezervorul de con-
densat ta cazan [Pa];
- hs - inal\imea suplimentara, pentru
siguranta alimentarii c u apa a cazane-
lor [Pa].
Punctul de func \i o nare a p ompei de
condensat FR, rezu lta din intersec \i a
c urbelor carac teri sti ce ale re\elei de
l cu 5tuturi de racordare prevazute cu
condensa t - pompa - caza ne $i c urba
carac tcri sti ca a po mpei alese P (fig.
5.4.1 3). Teoretic, po mpa de condensa t
treb uie sa as igure coord onatele Gpr si
Hµr ale punctului cara c teri sti c F r de pe
curba carac teri sti ca R, astf el inca t sa
fi e acop erite pierderile de sarc ina de
pe traseul de conduc te $i debitul de
con densa t calc ulat.
Pentru siguran\a fun c \ionarii , in in-
stalatiile de capacitati med ii si mari , se
monteaza do ua p ompe de condensat.
in paralel, una in func tiun e si una de
rezerva.
5.4.9. Distribuitorul de abur
Permite repartizarea debitelor necesa-
re de agent termic spre consumatori ,
diferi\i ca amplasament $i necesar ener-
getic . Distribuitorul de abur este echipat

0
D~~-:~~
de doua ori mai mare decal debitul de H
[Pa]
c ondensat format in instala \i e. Hp
G" = 2· 3600 Ocr [m3/h) (5.4 .3)
p ·r
unde marimil e au aceleasi semnifica \ii
ca in rela ti a 5.4 .2.
n·M' Hcz
Oeoarece p o mpele de alimentare a ~ I

cazanelor fun c \i oneaza c u intermiten\a,

p entru protec \ia mo torului p o mpei de
1/

hg
.. •
I
I

Fig. 5.4.11 _ Oala cu plutitor pentru

condensa t , in general, se accepta con-
evacuare condensat : GPT GP G [kg/ hl
di\ia ca timpul r1de fun c \i onare a p om -
1 - capac; 2 - corp ; 3 - plutitor ;
pei sa fi e egal cu timpul rs de sta\iona- Fig_ 5.4_ 13. Stabilirea punctului de
4 - corp ventil.
re $i numarul de porniri - opriri orar funcfionare a pompei de condensat
(NP10) sa nu fie mai mare de 12. i n varianta pomparii direct in cazan:
1 Ocr (rGp- Ocr ) 60000 P - c urba caracteri stica a pompei;
N,.,10 = - - = 3 600 - -- - - 50000 Ill 1 R - c urba caracteri stica a retelei
40000
30000 conductetor de condensat;
cicluri FR - punctul de func tionare a p ompei
:S: 12 - - (5. 4.4.) 20000 de condensa t, FT - punctul teoretic
h
caracteri stic al re\elei; G - debitul de
unde marimile au semnifica \iil e definite condensat; H - inal\imea de p ompare.
10000
an teri or s i se exprima in unita\i SI. Oe-
bitul po mpei, Gp, este dat in [k g/s].
Aces t calc ul este teore ti c acoperitor , 2 5000
avand in vedere condi\iile de solic itare 0, 4000
.x
continua, la p arametrii normali ai insta- --;; 3000
<.'.)
la \i ei alimentat e c u abur de presiune
(ii 2000
joasa. Tn practica, consumurile energe- if)
cQ)
ti ce fiind variabile, pornirea si oprirea <i; ~
u 1000 r <>,,
pom pelor de condensat se face auto- c
ma t, in func \i e de nivelul ap ei din ca-
0
0
I
ltt-H>tl++ttifi&llf~A+.l'I~<:)' I
Q)
zanele de abur . Pentru a calc ula inal\i - u 500
mea de p ompare a p ompelor de con- ·-
.D
400
Q)
1,
densa t tr ebuie avut i n ve dere fap tul ca 0 300
Fig. 5.4 .14. Distribuitor de abu r :
acestea fun c ti o neaza intr- un c irc uit 200 - corpul distribuitorului; 2 - punc te
deschis. limitat de d oua presiu ni dife-
de sprijin ; 3 - ventile; 4 - oala de
rite. presiunea atm osferi ca si presiunea
100 ~ - condensat; 5 - manometru ; 6 - racord ;
d in caza ne. Pompa aspira din rezervo- 0, 1 0 ,2 0,5 1 2 3 5 10 20 7 - la rezervorul de condensat
rul de condensa t afla t la presiunea Diferen\a de presiune .:'> p[bar] Lo - lungimea distribuitorului ,
a tm osferica si reful eaza in caza nele de
Fig . 5.4_ 12. Nomograma pentru do - diametrul distribuitorului ;
ab ur afl a te in suprapresiune (fi g. 5.4. 1).
alegerea oalei de evacuare dHi - diametrul ro \ilor de manevra ale
i n acest caz, inat\ imea de p om pare Hp
condensat cu plutitor : ven til elor de inchidere;
se ca lc uleaza cu rela \ia:
Dn - diametrul nominal. H - 1500 mm de la nive tul de lucru .
Hp = h9 + [Hcz + I,(R· / + Z)J+ hs [Pa] (5.4. 5)
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

armaturi de inchidere, pentru montarea Lungimea distribuitorului Lo se cal-

aparatelor de masura si control pentru do = 2~ Ocr [m]
TC·p - r ·Vec
racordarea dispozitivelor de separare si
evacuare a condensatului {fig. 5.4.14). unde:
El se izoleaza termic cu vata de sticla, - Ocr este sarci na termica transpor-
vata minerala sau cochilii din polistiren tata de ab ur in distribuitor [kW];
in grosime de 40 ... 50 mm - r - cald ura latenta de vaporizare la
Diametrul distribuitorului de abur do presiunea de regim [kJ/kg] ;
se calculeaza in fu nc\ie de debitul de - p - densitatea aburului la presiunea
(5.4 .6) culeaza in func tie de diametrele d Ri ale
ro\ilor de manevra a robinetelor monta-
te pe stu\urile racordate la distribuitor,
de distan\a dintre acestea si numarul
racordurilor n, (fig. 5.4. 14).
n
/.o = _LdRj+10Q (n - 1) [mm] (5 .4.7)
/= 1

abur care intra in distribuitor si o viteza si temperatura de regim [kg/ m 3 ];

economica, cu rela\ia: - Vee - viteza economica in distribui- 5.4.10. Dimensionarea
tor, cu valori indicate intre 6 si 10 m/s. conductelor de abur
~i condensat din centrala termica

Stabi lirea diametrelor conductelor de

abur din centrala termica se face ca si
pentru instala\iile interioare, in func\ie
de sarcinile termice transportate de
abur pe tronsoane si de limita maxima
a vitezelor, indicata in tabelul 4.3.4,
2x105 utilizand tabelele generale ale pierderi-
lor de sarcina liniare pentru conducte-
1x105 le de abur (tab. 4.3.2).
Dimensionarea conductelor de con-
densat in instala\iile cu intoarcerea
condensatului prin pompare se face
;§" 2x 104 avand in vedere ca aceste conducte
O> transporta apa calda la sec\iune plina. ,
~
·~ ..c 1x104 Metodologia de calcul este aceea:;;i cu
(')
. cea privind dimensionarea conductelor
~ SOOO ~-Y.'>',,;...-->,.u:...... i in instalatiile de incalzire cu apa calda,
<ll
<I>
""()
! consider~nd debitul masic transportat
2 20001-:X'~f'o.'(" -'l;f-::;Y\~~..:;y ~)t>f-·'c}l~:'<'<~~-~P"'<-'<-'<'
i intre rezervorul de condensat si cazane
ii ca fiind egal cu debitul pompei de con-
<I>
l. 0 1000 t-)1.--1.>"-"'-Jo<n.:.P densat, iar viteza ve s; 1,5 mis.
1' Pentru determinarea pierderilor de
sarcina liniare unitare R se poate utili-
za nomograma din figura 5.4.15.

5.4.11. Tratarea apei de adaos

Avand in vedere temperaturile de re-

gim ridicate (peste 100 °C), la care de-
punerile de carbona\i de calciu si mag-
neziu din apa sunt importante, punerea
, in functiune
. a unei instalatii
. alimentate
cu abur se face prin umplerea cazane-
10V-~.U.....-"':..L-~~-'--~--'- -~-'-~~--'--~-'-~--'-~~-'-~-'--~-'--~'
lor cu apa tratata. Pe parcursul func\io-
O,OOS 0,02 O,OS 0, 1 0,2 O,S 2 5 10 20 30
narii instala\iei se produc pierderi de
Pierderea liniara de sarcina Rx 100 [Palm] abur si de condensat care trebuie
compensate printr-o cantitate de apa
echivalenta introdusa in sistem, de
Fig. 5.4.15. Nomograma pentru calculul pierderilor de sarcina liniare
regula, prin rezervorul de condensat.
la conductele de condensat cu circulatie prin pompare.
Din acest motiv instala\iile care func\io-
neaza cu abur trebuie racordate la un
02 03 04
L3 L4 sistem de tratare si alimentare cu apa
L2
de adaos (cap . 5.3). Acesta poate a-
01 GS
LS partine cen tralei termice de abur sau
~--r------- 1 poate fi asocial sta\iilor de dedurizare si
I I T tratare a apei, de capacita\i mari care
I I '
z alimenteaza mai mul\i beneficiari, cen-
tra-le termice de apa calda sau abur.
0
= 5.4.12. Organizarea sp~tiului
In centrala termica
Fig. 5.4.16. Schema centralei termice cu abur de
presiune joasa (exemplul de calcul 4). Amplasarea echipamentelor pentru
prepararea si distribuirea aburu lui de
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

presiune joasa se poate face intr-un Distan tele intre echipamen te si apa-
rate trebuie sa respecte indica\ii le fur -
GP= 2 3 600 Ocr =
spatiu spec ial pregatit, intr -o c entrala. p r
termica care prepara apa calda ca nizorilor, sa tina cont de gabaritul
2 4 101
agent termic primar sau intr-o centrala acestora si de spatiu l necesar montarii , = 2 3600 • = 80 rn'/ h
exploatarii $i intretinerii acestora. Este 958 2230 '
termi ca c u parametrii ridi cati (apa
fi erbinte sau ab ur de presiune medie). recomandabil ca echipamentele care
In organizarea generala a spatiului apartin aceluiasi sistem sa fi e grupate ~ I
N :
interi or se line seama de criteriil e eco- in aceea$i zona a centralei termice .± i ro
nomice, fun ction ale $i esteti ce respec- pentru ca traseul conductelor sa fi e cat ~ 1 ~
tand condi\iile impuse de furni zorii de mai scurt, pierderil e energetice ca t mai H I
echipamente $i de Normele de Protec- mici $i posibilitatile de supraveghere $i
tie a Munci i $i Paza contra lncendi ilor
(cap. 5.3).
intretinere cat mai eficiente. : -
I a:
N I-
+ I -
ro
Q_

in mod special, la amplasarea echipa- Exemplul de calcul 4 I

!
m entelor centralelor termice de abur de Se considera schema unei centrale ....0 I1 N i ro
presiune joasa trebuie acordata o aten- termice de preparare a aburului de -1 I~
!ie deosebita urmatoarelor elem ente: presiune joasa, cu intoarcerea conden - ~I I

- asigurarea pantelor de montare a satului prin pompare directa in cazane, EI

ro I "'1'
!
conductelor de transport abur; ca in figura 5.4.16_ Se cunosc: <:!" '5 I H '
-::J ro
- asig urarea pantelor conductelor de - debitul de caldura furnizat de fieca- (j)
0
colectare gravitationala a condensatu- , re cazan : Ocz = 0,8 MW; - lungimile Ill
0
~
:::> -a: ro I 0
lui ; tron soanelor conductelor de abur $i ~ C\J

- cota d e amplasare a rezervoarelor condensat: L 1 = 2,0 m ; L2 = LJ = L6 =

QI
-0
::J
ro
0
(j)
~
i I C')

de condensat in raport cu eel mai jos L7 = 4,0 m; L4 = 10,0 m ; Ls = 16,5 m; c. a: I

plasat consumator; Ls = 3,2 m; - suprapresiunea de regim E a:
E
..___ 0
0
QI ro ~

- amplasarea distribuitorului de abur a aburului la cazane: Hcz = 0,4 bar; - )(

QI ~
in apropierea rezervorului de conden- se considera ca disponibilul de presiu - c
-0
I
sat p entru a asigura evacuarea con- ne pentru acoperirea pierderilor de sar- Ui'
..___ 0
r--
iii >
densatului format prin racire; cina pe conductele de condensat este (/) £ 0
- cota d e montare a pompelor de de He = 10 000 Pa. c
QI
-0
condensat in raport cu rezervorul de Se cere dimensionarea echipamente- c :E
depozitare a condensatului; lor $i a conductelor de abur $i conden - 0
0 1J I .s
- racordarea corespunzatoare a dis- sat din centrala termica . QI
-0

FI- I-ro
pozitivelor de siguranta hidraulica ....
0
(DSH), la cazane si in centrala termica, 1
Rezolvare QI

astfel incat acestea, in functionare, sa • diametrul distribuitorului de abur 0 ~ I ~

:::i H i
do = 2 ~=
nu afecteze siguranta personalului de "O
c
intretinere. In mod obligatoriu, conduc- 0 N ro
ta de aerisire a DSH va avea evacuarea ~~ 0 +
a: ~
Ill
in exteriorul centralei termice, de regu - =2 2,4 101 = 0 45 m ~
Ill
la, peste acoperi$ul acesteia, pentru ca 3,14 0,83 2230 ·8 '
aburul eliminat in caz de suprapresiune
c
0 > N
ro
(/) ·- ~
sa nu intre in zona de lucru sau de tre- in care: den sitatea aburului c c
QI
~
cere; pab = 0,83 kg/ m 3 ; caldura latenta de E 1J llf'
·-"O - H '
- dispozitivele de siguranta hidraulica vaporizare r = 2 230 kJ/kg; viteza :::>
QI :::>
se pot manta langa fiecare cazan de aburului in distribuitor Vee = 8,0 m/s. "O o ,
ab ur sau pot fi grupate in apropierea • volumul rezervorului de condensat "S
- 81a: !:!::.ro
acestora , pe p eretele centralei termice; ::J
VRc= 3600QCT Z = ~
- amplasarea conductelor, in mod m
E
spec ial cele de colectare a condensa-
p r 0
Ia: ..___
ro
tulu i, nu trebuie sa impiedice circulatia = 3600 2· 4 · 101 .1 = 3 0 rn3 ":
<:!"
~
libera in interi orul cen tralei termi ce; 958 2230 4 ' .n
- -
- montarea arm aturilor de inchidere in care: - timpul de depozitare a con-
Qi
::J
I
$i reglare la o cota corespunzatoare densatului Z = 45 min = 3/4 h; - den- _Q
Ill
accesului $i utilizarii acestora $i ampla- sitatea condensatului pc = 958 kg/m 3 . I-
sarea echipam entelor de masura si • debitul pompei de condensat <u 1J E
c
.E ,§.
control la cote care permit citirea $i
-
preluarea datelor. ', ..___
_(/)
(j)
Q_
-::J >
Tabelul 5.4.6. Calculul de dimensionare al conductelor de abur E
din exemplul de calcul 4 ::J
~
Nr . crt Ca lculul preliminar Calculul definitiv ro
0 C'.J II ~
Q v d I i R RI L~ z
Rl+Z L(Rl+Z) I
I
CJ)
i ~
[kW] [m/s ] [mm] [m] I [Palm] [Pa] - [Pa] [Pa] [Pal
1 800
--·
30 159 x 5 2 I 40 80 2,6 749 829 829 ,,;, c' ::J
j;
~

::J
2 1600 27,5 1 273 x 8 4 I 16 64 1,5 35 1 415 1 244 E c
3 2400 35 273 x 8 4 I 22 88 1,5 588 676 1920 z
::J
- 0
2 (/)

4 2400 45 245 x 7,5 10 I 40 400 I 3,4 1740 2 140 4060

 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de incalzire

• inal\imea de pompare
Hp= ti,+[H.::z + I,(Rl +Z )j+h =
= 65000+[ 40000 + 10 000 ] +20000 =
= 135000 Pa := 135 kPa
in care: h 9 = 65000 Pa ; presiunea abu -
rului in cazan Hcz = 40000 Pa; pierde-
rea de sarcina pe tra seul conductelor
de conden sat L(R/ + Z) = 10 000 Pa ;
inal\imea suplimentara de siguran \a
hs = 20 000 Pa.
Se alege o pompa avand debitul de
8 m3/h si 0 inal\ime de pompare de
135 kPa. in instala\ie se prevad doua
pompe avand aceleasi caracteri stici ,
una fiind de rezerva.
• dimensionarea conductelor de abur
din centrala termica se face utilizand
m etodologia de calcul prezentata in
capitolul 4.3. in func\ie de deb1tele de
caldura transportate pe tronsoanele 1,
2, 3 si 4 $i vitezele economice !imitate
cu valorile indicate in tabelul 4.3.4, se
stabilesc diametrele conductelor de a-
bur $i se calculeaza pierderile de sarci-
na utilizand tabelele 4.3.2 $i 4.3.3. Cal-
culele sunt centralizate in tabelul 5.4.6.
• dimensionarea conducte lor de
condensat se face stabilind debitele de
condensat pe tron soanele 5, 6, 7 $i 8,
\inand seam a d e. debitul pompei, de
Tabelul 5.5.1. Caracteristici fizicochimice ale combustibililor gazo~i
Nr. Marimea fizica
crt. $i unitatea de masura
Tempera tura minima de aprin-
1---
dere in amestec cu aerul [0 C]
-t--
2 Limita de amestec cu aerul
~a_ ~g _C _p_ei:itru _a_~r-~~d~~e . L~J _.
0
sarc ina termica a fiecarui cazan si con-
siderand ca cele trei cazane lucreaia
simultan.
Astfel, se ob\ine G5 = 8,0 m3/h,
G5 = 5,4 m 3/ h, G7 = Ga= 2,7 m3/ h. Se
recom anda realizarea unei conduc te -
colector pentru cele trei cazane, adica
tronsoanele 6 si 7 sa aiba acelasi dia-
metru. Alegand presiunea disponibila
He = 10 000 Pa, diametrele preliminare
se stabilesc in func\ie de debit si pier-
derea de sarcina liniara unitara medie,
calculata cu relatia:
Rm= (1 -a )H: _ (1 - 0, 33) 10000 242 Pa
f,1 21,? m combu stibilii gazo$i, lichizi si solizi.
in care: lungimea conductelor de con-
densat ±
= 27,7 m; co ta parte a pier-
derilor d'e sarcina locale a = 0,33.
Se face calculul de verificare (tab.
5.4.7), stabilind pierderile de sarcina pe
fiecare troson, utilizand nomograma
5.4.15 $i tabelul 4.2.3, de la dimensio-
narea conductelor de apa calda, astfel
incat I,(RJ + Z)s.GJ.s s 10000 Pa.
5.5. Gospodaria
de combustibil
Este parte integranta din centrala
termica avand rolul de a prelua com-
i Gaz metan Gaz natural i Gaz petr.
; i
i i combu stibil e (CH4, C2HG, C3Hs, C4H10,
650-760 I -
I
bustibilul , c u sau fara stocare. si de a-
l arde in focarul cazanelor cu ajutorul
arzatoarelor. La majoritatea centralelor
termice moderne se utilizeaza combus-
tibilii gazosi $i lichizi, mai pu\in , cei
solizi deoarece acestia din urma se
gasesc sub forma de lignit , lemn sa u
brichete de carbuni.
5.5.1. Proprietatile fizicochimice
ale combustibililor
La prepararea agentilor termici pen -
tru nevoi gospodare$ti precum $i pen-
tru nevoi tehnologice, in cazan, se ard
5.5.1.1 Combustibili gazo$i
Sunt defini\i de ST AS 3371 (tab .
5.5. 1): ei sunt combustibili naturali de
zacamant, practic, metan curat ames-
tecat intr-o propor\ie mica cu gaze de
sonda $i gaze de rafinari e (din care s-
au extras hidrocarburile de tip propan
$i butan).
Pentru calculul parametrilor ventila-
torului de insuflare a aerului in arzator
$i pentru calculul conductelor de aer
este necesar sa se determine debitul
' de aer necesar.
Da = V · B [m Ws] (5 .5.1)
unde V este volumul unitar de aer ne-
cesar arderii, [m~/m~ combustibil];
8 - debitul de combustibil gazos [m~/s] .
in cazul general, combustibilul gazos
lichefi at poate avea in compozitie: componente
. H, H2S, CO), componente inerte (C02.
-
! N) $i comburant 0 2.
!I Vo lumul unitar de aer necesar arderii

- minima
- max ima
·-
-- ----
5
15
-f -- ------- ..
-
.
.. ·-·-

-
-- -- . ---
-
-
i stoich iometri ce Vo este dat de rela\ia:
Vo = 0,00476-(0,5 CO + 0,5 H2 +
+ 1,5· H2S + 2·C H4 + 3,5·C2H6 +
+ 5·C3Hs + 6,5· C4H 10- 0 2)
3 Temperatura teoretica
[mVm~] (5.5.2)
re_ [ _C__l_________+ -_
~- de ard_e_
0
2050 - -
unde simbo lurile ch imice reprezi nta
4 Puterea calori ca inferioara participa\ii volumetrice procentuale ale
---- --
- H, [kJ/kg ] 49 900 - 45 ....
150 componentelor respecti ve in combusti -
---- ··- -- ·-·-
·· - H, [kJ/ m x·i - 35 800 35800 115 000 bil (la componentele care lipsesc in
I I
compozi\ie se introduce valoarea 0) iar
Tabelul 5.5.2. Caracteristici fizicochimice ale combustibilului lichid u 5or (CLU) unitatea m~ are sem nificatia de rnetru
Tip I 1 2 I 3 4 cub normal de combustibil.
Ard erea reala se face cu un coefi -
Oensitate la 20 °C (max) [k g/m 3] 900 l
930 ! 935 940
cient de exces de .aer a definit ca ra -
__ Vi~~9zi~~te_ E _~~ 2q °C (max) __ __ _ J. ~.o 1· ·-- ~~9 f- 4,5 I -~ portul dintre aerul real introdus in pro-
__ 1~~_9 _ °C(max) II 1,4 I 2,0
__ __ 3_ i 6,0 cesul de ardere V [m~/m~] si aerul
,___ _ _ _ _1_a_8_0_ °C
_ (_m_a_x) - • - 1
- 3,0 stoichiom etri c necesar Vo [m~!mM
Punct de co ng e l ~ r~- [:CJ (max) I I I I Coe fi c ientul de exces de aer es te o
iarn a I - 15 i -~ 15 ·1 -~ 1·a
1
0
importanta caracteristica economica
a arderii deoarece la excese m ari de
var a ! +5 i +5 +5 +5 aer se rnare sc pierderile de caldura
Punc t de inflamabi litate [ 0 C] (min) I 50 I 55 I 60 65 prin evac uarea gazelor din cazan iar
I
Apa[ % ] (max) i 0, 1 I 0,5 0,5 0,5 la excese prea mici de aer, omogeni -
Cenusa [% ] (max) - - j__0_,0_5_~1_ _o_
. 1_~_0._1_~_0_
,2--; zarea imperfecta dintre combu stibil $i
Sulf [% ] (max) I
o.5 1 1.0 : 2.0 2.0
aer duce la apari\i a unei arderi incom -
plete , rnanifestata prin prezenta nee-
co nom ica de CO in gazele d e eva -
c uare.
 I. lnstala~ii de inc alzire Capitolul 5: Centrale termice

Coeficie ntii uzuali ai excesului de aer tilare . Are toate carac teristicile motorinei - 0,0333·0) [m ~/kg ] (5.5. 12)
sun!: pentru motoarele Diesel, In particular, La componentele care lipsesc In
- pentru arza toare cu aer insuflat aceea ca, avand viscozitate redusa, compozitie se introduce valoarea 0.
a = 1, 1 - 1,2 poate fi pulverizata fin la temperatura Arderea reala se face luandu-se In
- pentru arza toare cu aer autoaspirat ambianta ob i ~;m uita din centrala termica. considerare coeficien\ii de exces de
a. = 1,2 - 1.4 Pentru calc ulul parametri lor ventila- aer a cu va lori cuprin se lnlre 1, 1 si 1,2.
Pentru ca lculul parametril or cosu lui torului de insuflare a aerului In arzator Debitul de gaze de ardere produs de
de evacuare a gazelor de ardere, even- si pentru calc ulul conduc telor de aer arzator:
tu al al exhaustorului ca si pentru calcu- este necesar sa se determine debitu l 0 9 = V9 · B [m ~/s] (5.5. 13)
lul canale lor de gaze de ardere este de aer necesar arderii : unde V9 este volumu l unitar [m ~/kg
necesar sa se determin e deb itul de ga - Da = V · 8 [m~/s] (5.5.11) combustibil lichid] de gaze rezu ltate din
ze de ardere produs de arza tor: unde V este volu mul unitar [m;3/kg arderea combustibilulu i lichid.
0 9 = V9 · B [mWsJ (5.5.3) combustibil] de aer necesar arderii , Volumele de gaze de ardere pe com -
unde V9 este volumul unitar [m;3/m~ ] a- debitul de combustibil lichid, [kg/s]. ponente sunt:
combustib il gazos] de gaze rezultate din in cazul general , combustibilul poate Vco 2 = 0,01866 · C [m ~/kg] (5.5. 14)
arderea combustibilu lui gazos. avea In compozi\i e urmatoarele ele- Vso 2 = 0,006998 · N [m~/k g] (5.5. 15)
Tn arderea corecta gazele de ardere mente In care simbolurile reprez inta · VN 2 = 0,79· Vo+ 0,008· N [m~/kg] (5.5. 16)
au In compozi\ie C02, S02, H20, N2 si participa\ii gravimetrice, In unitataea de VH20 = (9·H+W)/80 ,4 +
aerul In exces (a - 1)· Vo. combustibil [kg] : componente combus- + 0,0 16-Va [m~/kg ] (5.5.17)
Volumul de CO este nesemnificati v la tib ile (C, H, S), componente inerte (N , Rezulta volumul de gaze stoichiome-
concentra\ii maxime uzuale de 100 ppm W, A) si comburan t 0. Conven\ional, tri c:
In gazele d e ardere. se noteaza cu W continutul de H20 si Vgo = Vco2 + Vso 2 +
Vol umul gazelor de ardere , pe com - cu A con\inutul de cenu5a. . + VN2 + VH,o [m~g] (5.5.18)
ponente , este: Volumul de aer unitar necesar arderii si volumu l real de gaze de ardere pe
Vco2 = 0,01 ·(C02 +CO+ CH4 + stoichiometrice Va este dat de rela\ia: un itatea de combustib il:
+ 2· C2H6 + 3·C3Ha + 4·C4H 10) Va = 0,0889·C + 0,0333·S + 0,265·H - V9 = Vgo + (o: - 1)·Vo [ m~/kg ] (5.5. 19)
[m~/m~ ] (5.5 .4)
Vso2 = 0,01 ·(H2S) [m ~/m~ c] (5.5.5) Tabelul 5.5.3. Caracteri stici fizico-chimice ale lemnelor
VN 2 = 0,79· Va + 0,01 ·N2 Compozi\ia [%] C H 0 N A W
(m~/m~ c ] (5.5.6) la masa organica 50 6 43
V11z0 = 0,01 ·H2 + H2S + 2·C H4 + cenu5a la masa uscata 2
+ 3·C2H6 + 4·C3Ha + 5·C4H10 + um iditatea la masa bruta
+ 0,0 16·Vo [ m ~/m~ c) (5 .5.7)
- lemn verde , 30 ...50
Rezu lta volumul de gaze stoichiome-
- lemn uscat 15 ... 30
tri c:
Vgo = Vco2 + Vso2 + VN2 + VH20 - uscat artificia l 5 .. . 10
-----------"----'-~--'-~---+-----'--~-'-~---l
(m ~/m~ c] (5.5.8) umiditatea W [% ] I 0 I 10 20 I 30 I 40 I 50
si volumul rea l al gazelor de ard ere pe puterea calor ica inferioara [kJ/kg] 118800 T16600 14500112300 J10 300 ! 8 120
uni tatea d e combustibi l:
Vg = Vga + (a - 1}· Va [m~/m~ c] (5.5.9) Tabelul 5.5.4. Carbuni - compozitie s i caracteristici de ardere
Oeoarece compozi\ia combustibilului Bazin W[ % ] A[ % ] s [% ] H; [kJ/kg) tci [0 C] let [0 C] tee [0 C]
gazos se abate uneori de la prevederil e I
Molru 4 1,0 42,5 1,4 ... 1,5 6490 ... 69 10 I
standardiza te este bine sa se recalcu-
Rovinari 4 1,0 40 ,5 1,2 ... 1,5 6590 .. .7 120 960 ' 11 95 1 295
leze pu ter ea calorica inferioara H, In
func \ie de compozi\ia efectiva determi - Anina 9,0 54,0 1,7 13400
nata In laborator. Cozia 10,2 54,8 1,6 12560 105 1 1090 114 1
H; = 126,4·CO + 107,9 ·H2 + 229· H2S + Campu lung 3 1,0 36,2 1,0 10460
+ 358·CH4 + 673,3·C2H6 + 912,4·C3Hs Filipe5ti 28,5 1027 1110 1160
I 41 ,0 2,5 8372
+ 11 84 C4H 10 [kJ/m~ c ] (5.5.10)
Sotinga 36, 1 40 ,0 l 2,5 8580
i
5.5.1.2 Co mbus tibili lichizi Comanesti 11,5 46,5 I 2,3 13000 I 948 111 8 I 11 81
Sunt utiliza \i la arzatoarele de putere Tabelul 5.5.5. Brichete - compozit ie ~ i c aracteristici de ardere
mica si medie si se Impart In mai mu lte
Mina de provenien\a An inoasa
categorii , dupa carac teri sti ci le fizico- U.M. Comanesti Cod lea
a carbun elui Petri la
chimice.
Astfel, din aceasta ca tegorie face Forma brichetelor ovoidala ovoidala ovoidala
parte combus tibilul lic hid u5or (CLU) Dimi:n_si_uni__- lun~im e J.'.110:1J. -· ... __5~ ... 59 49 ... 54 56 ... 60
STAS 54 (tab. 5.5.2) ob tinu t din reziduri - la\ime Jrn0:1J ___ ----~~- .. 48 44 ... 48 43 ... 48
----·-·--
provenite de la disti larea ti\eiului si din ,_ _ _ _ _-_ rrosime [mm] 34 ... 36 30 ... 34 32 ... 40
amestecarea aces tora cu frac \iuni de
iv1asa [g/buc] 47 ... 60 40 ... 50 45 ... 65
distilare. Are o visco1 itate mare si nu
poate fi pu lveri zat deca l dupa o preln - Lian! bituminos [% ] 6,5 .. .7 10,5 ... 11 ,5 I
ca lzire la 50 ... 90 °C, dupa calitatea lui. Compozi\i(O! ~ -~ol~l~e_ _ J.~L ·----~~--~~- _ . 23...: .25 I _3_0_:::'.32______ _
Dupa STAS 54 -78 , CLU se poate li- _ - LJ~!di~te ~- l~~L 3 ... 4 3 ... 4 : 6 ... 7
vra In 4 calita\i cu carac teristi cile pre-
Lentate In tabelul 5.5 .2.
~::~us~-- _ ~~-} - -_-_14 ~.;-7.3-_ -i. ·1·7}·~·2 1 I ~~~;~8·-~ --=:.·
Combustibilul lichid M, STAS 177,
Putere calori ca [kJ/kg] 24 700 ...26700 23600 ... 2550017 200 ... 17600
cs te o motorina cu fractie larga de dis-
 1
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

Deoarece compoz i1ia combustibilului mente, in care si mbolurile reprezinta din zonele de padure, unde posibilita-
lichid se abate uneori de la prevederile parti cipa\ii gravimetrice in unitatea de tea de aprovizionare locala $i costul re-
standardizate este bine sa se recalcule- combustibil, [k g]: componente com- lativ scazut fac economica utilizarea
ze puterea calorica inferioara H; in func- bustibile (C , H, S), componente inerte lor. Prin calitatil e sale de ard ere: aprin -
tie de compozi\ia efectiva cu relatia: (N, W, A) $i comburant 0. Conventio- dere U$Oara, datorita con\inutului mare
H; = 339·C + 1200·(H-0 / 8) + 104 ,7·S - nal, se noteaza cu W con\inutul de de volatil e, lipsa sulfului care asigura o
- 25, 1-(W-1,125·0) [kJ/kg] (5.5.20) H20 $i, cu A, continutul de cen u$3 . Se ardere nepoluan ta $i fap tul ca resturil e
remarca aceea$i structura de compo- de ardere (cenu$a) sun\ foarte pu\ine.
5.5.1.3 Combustibili solizi zi\ie cu cea a combustibilului lichid, lemnele sunt un combustibil de buna
Din punct de vedere al utilizarii, la deci calculul debitului de aer necesar calitate pentru cazanele mici.
cazane, se iau in considerare doua cla- pentru ardere $i al debitului de gaze Principalele carac teristi ci ale lemne-
se de combu stibili solizi: naturali $i d e ardere rezultat se face cu acelea$i lor pentru combustibil sunt date in ta-
prelucra\i . Din prima categorie tac par- rela!ii ca $i pentru combustibilul lichid. !
belul 5.5.3.
te lemnele $i carbunii iar, din a doua : CARBUNll - Carbunele disponibil in
categorie, carbunii bricheta\i . 5.5.1.3.1 Combustibili solizi naturali ! tara noastra, pentru ardere, este ligni -
In cazu l general , combustibilul poa - LEMNELE - Se utilizeaza drept com - \ tul. Costul ridi cat raportat la eficien\a
te avea in compozi\ie urmatoarele ele- bustibil la sobe $i la centralele termice 1 lui termica face ca utilizarea acestuia in
centralele de incalzire sau industriale,
sa nu fie economica. In afara de aces-
tea , datorita umiditatii ini\iale mari, lig -
nitul are o aprindere dificila, necesitand
un apart mare de caldura la inceputul
procesului de ardere. Cenu$a, care se
tope$te la temperaturi joase (1100-
1
• 1 200 °C), face ca, in ultima faza , sa se
produca zgurifi carea patului de ardere,
aparitia unor mari can tita\i de parti
nearse, cu pierderi energetice ce ajung
la 10- 15 %.
Principalele caracteri stici de compo-
zi\ie $i de ardere ale lignitului sunt pre-
zentate in tabelul 5.5.4.
T emperaturile caracteristice ale ce-
nu$ii $i zgurii sunt urmatoarele:
t;c - temperatura de inmuiere a cenu$i i
Fig. 5.5.1. Alimentarea arzatorului cu combustibil lichid:
Crc - temperatura de topire a cenu$ii
1 - rezervor ; 2 - tija de control ; 3 - aerisire; 4 - semnal d e preaplin; 5 - teava de
fez - temperatura de curgere a zgurii
consum combustibil; 6 - sorb; 7 - rob inet de inc hidere; 8 - semnalizare nivel; 9 - capac;
10 - protec\ie teava combu stibil; 11 - robinet de reglare la arza tor ; 12 - c uva din beton.
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetati
BRICHETELE - Prin presarea carbu -
~3c nilor marun\i sau praf se ob\in brichete
de carbune.
0 parte din sterilul continu t din car -
bune, rezultat din exploatare, poate fi
inlaturat prin flotare in lichide grele $i
prin aceasta se ridica puterea calorica
a brichetel or pana la valori de 17 000-
27 000 kJ/kg .
Brichetarea se poate face cu liant
' sau fara liant. Unii carbuni bruni, din
clasa carbunilor bruni pamanto$i, se
bricheteaza prin presare la presiune
ridi ca ta. Restul carbunilor necesita pen-
tru bric hetare un liant de tip bituminos.
in tabelul 5.5.5 se prezinta unele ca -
racteri stici ale brichetelor de carbun e.
a b c
Fig. 5.5.2. Schema tehnologi ca a instalatiei d e alimentare, depozitare, distributie cu 5.5.2. lnstalatii de ardere
rezervor intermediar ~i ardere a combustibilului u~or cu arzator monobloc : a combustibililor lichizi
a - schema te/1nologica a instalatiei de combustibil;
b - schema tehnologica a arza torului monobloc "to t-nimic"; c - focar; Cuprind rezervoarele de depozit, re-
- rezervor de d ep oz itare; l a - racord de aerisire c u opritor de flacara; 1b - racord de zervorul de consum zilnic (daca este
alimentare; 1c - racord conduc ta de alimentare c u combusti bil;2 - pompa de cazul), arza toarele, pompele pentru cir-
transvazare; 3 - rezervor d e combustibil; 3a - racor d conducta de combustibi l; cu la\i a combustibilului (daca este ca -
3b - co nducta d e preaplin; 3c - racord de aerisire c u opritor de flacara; 4 - preincalz1tor zu l) precum si conductele de transport
de combu stibil; 5 - filtre; 6 - pompa de combustibil ; 7 - venti l electromagnetic; cu armaturile respecti ve .
8 - injector; 9 - electro d de aprindere; 10 - focar; 11 - detec tor de flacara; in fun ctie de capacitatea centralei
12 - ventilator; 13 - di spozitiv d e ajustare aer; 14 - motor electric. termi ce precum $i de numarul cazane -
 I. lnstalatii de lncalzire
lor , alimentarea c u comb ustibil a arza-
toarelor se poate face direct din rezer-
voru l de depozitare sau prin interme-
diu l unui rezerv or intermed iar.
La instala\iile de alimentare cu com -
bustibil lic hid a cazanelor tara suprave-
ghere p erm anenta se prevad dispoziti -
ve de blocare a adm isiei combustibilu-
lui in caz d e intrerupere a curentului
elec tric sa u de defectare a componen-
telor utilajelor care servesc arderea.
5.5.2. 1 lnstalafii de alimentare
cu pompare directa
Se utilizeaza pentru ce ntralele termi -
ce c u putere mica (circa 2 cazane)
(fig. 5.5.1).
Alimentarea c u combustibil a arzato-
rului se face din rezervor ul de depozi-
tare c u a1utorul unor pompe volumetri-
ce cu filtre incorporate in ansamblul
arzatoru lui . Op\iona l, arza torul poate fi
dotat $i c u preincalzitor de combustibil
in sistem incorporat termorezistenta
elec tri ca p e conducta de alimentare a
duzei de pulveri zare $ilsau termorezis-
tenta imersa ta in combustibil intr- un
recipient t ermostatat , intercalat pe
conducta de refulare a pompei.
5.5.2.2 /nstalafia de alimentare
cu rezervor intermediar
La centralele termice prevazute cu
mai multe cazane se recomanda ali-
mentarea cu combustibil a arzatoare-
lor, prin cadere libera dintr- un rezervor
intermediar amplasa t fie in sala caza-
nelor, fi e intr-o incapere adiacenta
acesteia, in func\ie de capacitatea lui.
Schema unei astfel de instala\ii este
prezen tata in figura 5.5.2.
Fig. 5.5.3. Schema de racordare a arzatorului la refeaua de gaze:
- arzator ; 2 - p ri za de presiune; 3 - electrovalva de siguranta; 4 - electrovalva de
lucru ; 5 - presostat de minimum; 6 - regulator de presiune; 7 - filtru de praf; 8 - legatur -
elastica; 9 - robinet d e inchidere.
2
Fig. 5.5.4. lnstalafii de ardere a combustibilului GPL:
- reLervor GPL de 2700 I; 2 - conduc ta gaze petroliere; 3 - reductor de presiune;
4 - sta\ie de reglare gaze; 5 - arzator; 6 - filtru de impuritati ; 7 - legare la pamant.
Capitolul 5: Centrale termice
Combustibilul din unu l sau mai mu lte
rezervoare este pompat cu ajutorul
pompelor cu roti din\ate in rezervorul
de consum zilnic de unde , prin cadere
libera. este trimi s la cazane printr -o
retea de conducte. Pentru a asigura o
buna alimentare a arza toarelor, se re-
comanda ca inaltimea h de amplasare
a rezervorului intermediar fata de arza-
toare sa fie c uprinsa intre 1 $i 5 m (in
general h = 2 m).
La instala\iile de alimentare a caza-
nelor cu combustibil lichid $i rezervor
de inal\ime, tara supraveghere directa ,
permanenta , se prevad dispozitive de
blocare a admisiei combustibilului in
caz de intrerupere a curentului electric
sau de defectare a componentelor uti-
lajelor care servesc arderea.
5.5.3. lnstalafii de ardere
a combustibililor gazo~i
Sunt mai preten\ioase, pe de o par-
te, datorita caracterului exploziv iar, pe
de alta parte, datorita varia\iilor mari de
presiune in regim de exploatare pe
care le prezinta gazele naturale. De
aceea racordurile la arzatoare se fac
\inandu -se seama de tipul arzatorului $i
de varia\iile de presiune ale gazului,
mai precis, de presiunea minima la
care poate lucra arzatorul.
in figura 5.5.3 se prezinta schema de
principiu de racordare a arzatorului la
re\eaua de gaze.
Arzatorul este racordat la rampa de
gaz care cuprinde, succesiv, urmatoa-
rele componente obligatorii: priza de
presiune , necesara pentru determina-
rea presiunii statice $i dinamice la in-
5
6 4
trare in rampa; elec tr ova lva de siguran-
ta, cu functionare in regim tot -nimic si
cu presiunea de lucru garantata de
1,5 - 2 ori mai mare decat presiunea
maxima de lucru a ram pei de gaz;
electrovalva de lucru . cu deschidere
brusca la arza toarele cu aer autoasp i-
rat $i, la arza toarele mic i, cu aer insu-
flat. iar la arzatoarele mijlocii $i mari c u
aer insuflat are deschiderea lenta $i
poate avea doua trepte de debit prere-
glat; presostat de minimum , care da
comanda de oprire a arzatorului in mo-
mentul in care presiunea din rampa co-
boara sub presiunea minima de lucru
stabilita pen tru arzator, de exe mplu 50
mbar, la majoritatea arzatoarelor cu aer
insuflat , si 25 mbar, la cele autoaspi-
rante; regulator de presiune, p entru
men\inerea foarte stabila a presiunii la
arzator; filtru de praf, cu rolul de a
proteja organele de inchidere din aval;
legatura elastica, utila atunci cand se
fac interven\ii la arzator sau cazan;
robinet de separare.
in general , arzatoarele se livreaza
echipate cu componentele (1) - (6) din
figura 5.5.3 care \in direct de func\io-
narea arza torului . Componentele (7) -
(9) se prevad in proiectul de instalare.
Unele tipuri de arzatoare cu rampe
compacte pot ingloba intr- un corp co-
mun componentele (2) - (5) $i (7).
in cazul cand apar frecvente caderi
de presiune in re\eaua de gaze este
bine sa se determine pierderile de sar-
cina pe re\eaua interioara $i la presiu-
nea minima de lucru a arzatorului, de-
terminandu-se astfel diferen\a dintre
presiunea sta tica $i cea dinamica la in-
trare in arzator, la sarcina minima. Re-
glarea presostatului de minimum se
face astfel incat acesta sa intrerupa
functio narea arzatorului la atingerea
presiunii minime (dinamice) $i sa nu
p ermita pornirea acestuia in momentul
imediat urmator cand apare saltul de
presiune de la presiunea dinamica la
cea statica, ci doar la o cre$tere mai
mare a acesteia. in felul acesta se evita
Fig. 5.5.5. Focar pentru arderea lemnelor:
i 1 - bare de gra tar; 2 - zi daria refractara a
I fQC3rUIUi ; 3 - Usa de incarcare; 4 - U ~ de
reglare a aerului; 5 - cenusar
hs - inal\ime de strat; hv - inal\ime de
ardere a vo latilelor; ht - inal\ime focar .
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

fenomenul de pendulare (porniri si
opriri rep etate) care, daca dureaza
mull, pot duce la avarierea arzatorului .
5.5.4. lnstalatii de ardere
a gazelor petroliere lichefiate
La cen tralele termice cu capacita\i
mici se pot utiliza, drept comb ustibil ,
gazele petroliere lichefiate (GPL). Dis-
ponibilita\il e de GPL ale indu stri ei pe-
troliere a constitui t motiva\i a luarii in
studiu a posibilita\ii realizarii de instala-
\ii de ardere care sa fo loseasca un ast-
fel de combus ti bi l (utilizarea gaze lor
produse prin vaporizarea produselor
petroliere lichefi ate: propan si butan).
SC. SPR INT S.R.L. Bucuresti a reali-
za t o instala\ie de incalzire in care cen-
trala termi ca este prevazuta cu un ca-
zan de apa calda de 46,5 kW, utilizand
drept combustibil GPL (fig . 5 5.4).
lnstala\ia de ardere GPL se compune
dintr-un rezervor metalic de forma
c ilindrica avand capacitatea de 2 700 I.
Gazul evaporat este tran sportat la cen-
trala termica p rintr -o conducta subte-
rana a carei tehnologie de montare
• 5.5.5.2 Arderea ciirbunilor
este asemanatoare cu cea pentru ga -
zul metan. Pentru reducerea presiunii
gazu lui de la circa 12- 14 bar la 0,02
bar s-a prevazut o sta\ ie de reducere a
presiunii intr-o singura !reap.ta, compu-
sa din 3 regu latoare montate in paralel,
de tip RGL SEPA S.A. Barlad.
5.5.5. lnstalatii de ardere
a combustibililor solizi
5.5.5. 1 Arderea lemnelor
Lem nele se ard in cazane speciale,
pe gratare p lane, cu aer aspirat de sub
gratar din camera denumita cenusar.
Din analiza procesu lui de ardere re-
zulta ca necesarul de aer este variabil
in limp si pentru a nu exista o ardere
incompleta in fazele care cer un maxi-
mum de deb it de aer , se foloses te un
exces mare de aer chiar si in l azele
care necesita aer pu\in . Arderea . in
aceste condi\ii este mai pu\in economi -
ca, randamentul cazanelor cu lemne
fiind de ordinul 70 .. .80% .
in figura 5.5.5 se prezinta un exem-
plu de focar cu bare d e gratar fo losite
la arderea lemnelor.
Lignitul brut are un con\inut mare de
fractie fina, sub 10 mm, care cade sub
Tabelul 5.5.6. Debit orar de S02 emis
de o centrala termica de 1 O MW
funcf ionand cu lignit
Tip Debit Debit Deb it
lignit comb suit S02
- - --
[kg/ h] [kg/ h]
Motru 8929 129,5 ' 259 ,0
·-
Rovinari 8595 11 6,0 232,0
Anina 4 464 75,9
Cozia 4 762 76,2
Campu lu ng 5 7 14 57, 1
gratar si este pierdut, energetic , fiind
evacuat cu cenusa. De asemenea,
cantita tea de cenusa este mare, de
ordinul 40% din masa combustibilului
initial, si trebuie gandita de la inceput
solujia de depozitare sau de evacuare
a cenusii din centrala termica.
Solutia tipica de cazan de incalzire
fo losind lignit este cazanul METALICA.
ln ligura 5.5.6 se prezinla o sec\iune
prin cazanul METALICA cu gratar.
Valoarea excesului de aer mediu in
func tionarea gratarului este de 2,5 ... 3 si
durata unui cic lu de func\ionare este de
4-6 h dupa care gratarul trebuie des-
carcat si cura\it deoarece este blocat cu
zgura. Urmeaza din nou o aprindere.
Se remarca in cazul lignitului un con-
\inut mare de suit (1 ,2 ... 2,5%) ceea ce
face ca gazele de ardere sa aiba un
con\inut ri dicat de S02 si sa fie puter-
nic poluante.
in tabelul 5.5.6 se prezinta debitul
orar de S02 ce se emite de catre o
centrala termica cu puterea de 10 MW
(ec hivalent de incalzire pentru 1 000
apartamente). La asemenea grade mari
de poluare si la indicii economici l oarte
delavorabili alegerea solu\iei de ardere
a lignitului in centrale mici trebuie
foarte bine justificata.
5.5.5.3 Arderea brichetelor
Procesul de ardere a brichetelor de
carbune este mull mai bun decat eel al
arderii lignitului brut, Iara probleme de
aprindere si de zgurificare. Trebuie , to-
tu si, remarcat faptul ca, la con\inutul
[k g/h] mare de suit din combustibilul tip bri-
chete, emisiile poluante in gazele de
ardere pot deveni inacceptabile.
lnstala\iile de ardere sunt tot pe gra-
15 1,8 tar plan fi x.
152,4 Dezavanta jul arderii brichetelor este
114,2

Fig. 5.5.9. Arza tor c u ra mpe multiple.

Fili pesti
Sotinga
7 143
6 969
178,6 I 357 ,2
174 ,2 1
348,4
Gaz
-~ -

M~~ .
1 /'---' / /
~
:-'.: .:'-:
Comanesti 4 608 106,0 I _ 2 12.0 2 3.---------
Fig . 5.5.7. Arzator autoaspirant :
- duza de gaz; 2 - cam era de amestec;
3 - cap de ardere .

1
~::l=l~-lii~----- 2

i---+i!oil--jlJ.-':-:-~-3

Fig. 5.5.8. Ruperea de presiun e

la caza ne cu arzatoare autoaspirante :
Fig . 5.5.6. Cazan cu grat ar MET ALICA (pentru arde rea lignitului) : 1 - arza tor ; 2 - elec trod de aprindere;
· bare d e grii tar: 2 - sa m otare i n foc ar; 3 - e lem ente de ca zan: 4 - usa focar; 3 - vana de gaz; 4 - elec trod de detec tie
5 - usii cenusar : 6 - s trat de c ombus tibi l; 7 - v o lum de ardere a volatilelor; B - c enusar. fl acara; 5. hota c u rupere de presiune .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

cos tul lor ridi ca t. tirajul cosu lui sa nu influe nteze introdu- toare au sisteme de omogen izare gaz-
cerea aerului secundar, se prevede o aer specifice. Combustibilul gazos
5.5.6. Arzatoare rupere de presiune la evacuarea gaze - poate fi admis in camera de amestec
de combu stibil gazo s lor din cazan, asa cum se arata in figu- prin orifici i dispuse cen tral sau periferic
ra 5.5.8. in ietul de aer.
Tipurile de arzatoare se clasifica, in in orice caz reg larea clapetei de ad- Amestecul cu jetul de aer se face in
primul rand, dupa modul de introdu- misie a aerului secundar treb uie facuta capul de ardere introducand gazu l
cere a aerului necesar arderii . Daca ae- cu multa atentie la punerea in fun ctiu - intr -un jet turbi onar de aer pentru a
rul este admis prin efec tul de ejecti e al ne a arzatorului si treb uie avu t in vede- scurta flacara si pentru a imbunatati
combustibilului combinat cu introduce- re faptul ca, la vari atii de presiune a stabilitatea. Reglarea pozi\iei capului
rea unui aer secundar prin depresiunea gazului se modifica debitul arza torului de ardere permite, in limite destul de
realiza ta in focar, arza torul este cu aer si propor\ia de aer primar introdus prin largi, modificarea stabilitatii fl acarii si a
asp irat (autoasp irant). in cazul cand ejec \ie. lun gimii ei.
exista un ventilator care in sufla aerul Stabilizarea frontului de flacara se Sistemul de automati zare asigura ur-
necesar arderii , arzatorul este cu aer face la iesirea din canalele de admisie matoarele secvente de func\ionare:
insuflat (presuriza t). a amestecului primar si este. relativ, - preventilarea focarului (timpul mi-
Trebuie d elimitate par ti cularita\ile fie-redusa. De aceea, arzatoarele moderne nim fiind prevazut in norme);
carei categorii de ar za toare pentru a folosesc canale de admisie de tip fante - punerea in func\iune a sistemu lui
utiliza corec t tipul adecvat. Avantajele inguste racordate la mai multe ramp e de aprindere cu scanteie;
si dezavantajele, sun\ prezentate in de gaze astfel ca se realizeaza, practi c, - con tr olul existentei flacarii printr-o
con tinuare. o suprafa\a plana de ardere, asa cum sonda de ionizare sau o fo tocelu la;
ARZA TOR CU AER A SP/RAT se arata in figura 5.5.9.
avantaje:
• simplitate constru ctiva prin lipsa 5.5. 6.2 Arzatoare cu aer ins uflat
ventilatorului; Atunci cand conditiile economice nu
• autoreglarea aspira\iei de aer la va- impun alegerea unui arzator cu aer as-
ria\ii de presiune a gazului; pirat se foloseste un arzator cu aer in-
ARZA TOR CU AER INSUFLA T suflat.
avantaje: Solutiile de arzatoare nu sunt mu lt
• reglare riguroasa a proportiei com - 1 diferite constructiv intre ele, diferenta
bustibil/aer care se m en \in e constanta • majora fiind in sistemul de reglare a
in limp; puterii . Sunt realizate astfel arzatoare
• posibilitate de: in gama de puteri termice de la 5 la
- automatizare la sarcini variabile 5 000 kW care vor fi ilustrate prin
- rea li za re tehnica pentru ori ce exemple constructive.
debite in gama puterilor mici si mijlocii, pa-
- introducere in trep te a aeru lui de na la 600 kW, arzatoarele sunt, in ge-
ardere sau de recirc ulare a gazelor neral, cu reglare tot-nimic. 0 solutie
in focar pentru a reduce emisiile de constructiva tipica este prezentata in
NOx figura 5.5.10 a (arzator CHAPPEE CG).
- rea lizare a focarelor in suprapresiu - in figuril e 5.5. 10 b si c se prezinta sis-
ne. temul de alimentare cu gaz al capului
Compara\ia duce la conc luzia ca uti- de ardere: se divide curentul de gaz in
lizarea arza toarelor autoaspirante este 8 jeturi inconjurate de jeturi multiple de
indica ta numai pentru debite foarte ! aer, astfel ca omogenizarea combusti - Fig. 5.5.10. Arzatoar de debite mici
mici de combustibil unde economia de bil-aer sa fie foarte buna . ;;i mijloci i:
investi ti e este preponderenta fa\a de in tabelul 5.5.7 se dau principalele a - so/utie de arza tor (CHAPPEE);
economia de combustibil si fata de po- carac teri stic i ale unor game de arza- 1 - ven til de admisie gaz; 2 - presostat de
sibilitatea de reglare corec ta a proce- toare de combustipi l gazos tip gaz; 3 - conector pentru rampa de gaz,
sului de ardere. CHAPPEE si SICMA in gama de puteri reglare si alimentare; 4 - transformator de
10-600 kW. aprindere; 5 - presostat de aer; 6 - motor
5.5.6. 1 Arzatoare cu aer asp irat Diferitele solu\ii construc tive de arza- elec tric-ventilator; 7 - automatizare.
Schema c lasica a unui arzator auto-
asp irant este prezentata in f igura 5.5 7. Tabelul 5.5.7. Caracteristicile arzatoare lo r
Deoarece impulsul jetului de com - de combu stibil g azo s t ip CHAPP EE ~i SICMA cu put er i 10-600 kW
bustibil gazos nu poate antrena mai Tip arza tor I Putere term ica Putere Diametrul Masa
mult de 0,4 .. .0 ,6 din debitul necesar m axima minima motor capului de neta
de aer (coeficient de ejectie maxim I
'
[KW] (KW] [W] ard ere [mm] [kg]
4 ... 6), este necesar ca focarul sa fie in
CHAPPEE CG 4- 1A 47 13 ) 150 80 11
depresiune si completarea aerului ne-
cesar ard erii sa se faca prin reglarea
CG 7-1A ! 77 42 200 98 13
adm isiei d e aer secundar. Aeru l secun - CG12-1A 144 72 200 127 17

I
dar se regleaza pentru situa\ia cea m ai CG 18-1A 250 70 250 128 28

1 420 I
dezavantajoasa a tira jului, respectiv, a CG28-1A 350 180 250 135 30
depresiun ii in focar, ceea ce face ca, la SIGMA GS3 1- 1A 160 370 178 36
ex isten \a unui tiraj mai bun, excesu l de
acr sa fie mai mare decal eel econo-
GS40- 1A 480 2 15 370
I 178 I 36
mic . La caza nele modern e, pentru ca GS5 1- 1A 600 i 2 15 370 I
I 178 i 37
 Capitolul 5: Centrale termice L lnstala!ii de lncalzire

- com anda de intrerupere a alimen- - presiune de gaz in afara limitelor mise pentru agentu l termic prin co-
tarii cu combustibil la comanda prevazute; manda termostatului de siguran\a.
unui termostat de reglare . - lipsa de presiune a aerului ; in gama puterilor medii, 200 ...3 000
Sistemul de automati zare are si rol - stingerea flacarii ; kW , arza toarele sunt realizate pe ace-
de protec\ie oprind fun ctionarea arza- - sesizarea prezentei flacari in focar lasi principiu fun ctional dar se imbuna-
torului in urmatoarele cazuri : inainte de aprindere; ta\este posibilitatea de acoperire a sar-
- nerealizarea aprinderii ; - depa5irea temperaturii maxime ad- cinii , prin func\ionare in regim tot-sar-
cina medie- nimic (arzatoare c u 2 aluri).
De asemenea, la astfel de arzatoare
este necesar ca pornirea sa se faca c u
o crestere lenta a debitu lu i, de la 0 la
eel reglat, pentru a nu produce unde
1 - va na de gaz cu deschidere progresiva de presiune in focar la aprinderea
2 - presostat de aer treapta I; 3 - presostat brusca a unui debit mare.
de aer treapta II : 4 - presostat de gaz Un exemplu de gama de astfel de
treapta I; 5 - presostat de ga z trap ta II ; arza toare sunt arza toarele SIGMA
6 - servomotor de comanda a c lapetei de prezentate in figura 5.5. 11 a. Se remar-
aer; 7 - ven tilator de aer; 8 - cap de ca seturile de ventile electrom agneti ce,
ardere; 9 - aut?matizare + m otor electric. de lucru si de protec\ie, separate p en-
1 MGS 40-1A 4 MGS 60-2A 7 M GS 151/ 191 -2A
tru fiecare alura.
L'.P focar 2 MGS 60- 1A 5 MGS 80-2A 8 MGS 240- 2A in figura 5.5. 11 b se prezinta diagra-
[daPa] 3 M GS 40 -2A 6 MGS 130 -2A 9 MGS 245/350/380 -2A mele de func\i onare ale arzatoarelor in
I func\ie de suprapresiunea din focar.
120 r-... In tabelul 5.5 .8 se dau principalele
-....
caracteri stici ale unor game de arza -
~ toare de combustibil gazos tip SIGMA
--~ r--N !----.. ~
---- ~ t-- in gama de puteri 300 ... 3 000 kW.
80 ~ r
........ in gama puterilor mari, 1 000 ... 5 000
~
~~
.... [\ ~ kW, arzatoarele pot ti c u un regim
~ --
K \ 5 I~ ~
continuu de reg lare a puterii, avand in

""
40
permanen \a con trolul propor\iei corec-
2 'f\3\ I\ I\ \1 [\ te intre combu stibil si aer. Un exemplu
de astfel de gama este eel al arzatoa-
•.. 0
1 -\
\ \ \ !\ ' I\
...
p [kW)
relor SIGMA RAG (Raport Aer-Gaz
400 800 1200 1600 2000 2400 2800 co ntrolat) si al arzatoarelor LAMBOR -
b GHINI PM .
Fig. 5.5.11. Arzatoare de putere medie cu 2 trepte de sarcina: in tabelul 5.5 .9 se dau principalele
a - solutie constructiva (arza toare SIGMA GS); caracteri stici ale unei game de arza-
b - diagrame de putere in functie de suprapresiunea din focar.
toare de combustibil gazos t ip SIGMA
- RAG in gama de puteri 500 ... 3 000
Tabelul 5 .5 -8 Caracteristicile game arzatoarelor
de combustibil gazos tip SICMA cu puteri 300 ... 3 000 kW
I Putere termica r---
Putere Diametrul Masa
Tip arza tor maxima minima motor capului de neta
(k W) I [kW) [W) ardere (mm] [kg]
SIGMA GS40-2A 480 280 370 178 36
GS5 1-2A 600 280 370
I
I
178 I 37
GS60-2A 700 300 600 178 38
I
GS70-2A 820 300 1 100 166 45
GS80-2A
I 940 300 Ir 1 100 172 57
GS 130-2A 1 550 I 720 1 800 188 60
I
I
GS 15 1-2A 2 000 1 000 2 200 211 67
GS191 -2A 2 500 I 1 200 3 000 224 77
r
GS240-2A 2 880 I 1 400 4 000 ' 226 i 110

Tabelul 5.5 .9. Caracteristic ile de combustibil gazos tip SICMA - RAG cu
puteri 500-3 000 kW
I Putere termi ca I Putere ; Diametru l ! Masa
I- I
Tip arza tor I m axima minima motor i capu lui de I neta
Fig. 5.5.12. Schema de principiu
I
r
[kW]
-
[kW] I [W] i ardere [mm] [kg]
a reg ulatorului RAG raport aer-gaz
SIGMA GS80 -RAG I 940 400 1100 172 57
GS 130 -RAG 1 550 720
I
I
1 800 188 60
co ntrolat:
r

GS 15 1-RAG
I 2 000 I 1 000 2 200 2 11 I 67
1 - vana de gaz; 2 - membrana de aer;

I II Ii
3 - sistem de pargh1i ; 4 - tija cu bila;
GS 19 1-RAG 2 500 I 1 200 3 000 224 77 5 - piston servomor: 6 - membrana de gaz
GS240-RAG ! 2 880 i 1 400 4 ooo I 226
r
I 110 7 - pompa de ulei; 8 - registru de aer.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

kW iar in tabelul 5.5. 10 se dau carac-
teri sti ci le arzatoarelor LAMBORG HINI
PM .
in figura 5.5. 12 se prezinta sc hema
de principiu a regulatorului proportiona l
continuu .
Cand vana de gaz este inchisa, in
timpul d e preventilare, numai presiunea
aer ulu i actioneaza asupra regulatorului .
Aceasta presiune se exercita pe partea
stanga a m embranei pe care o depla-
seaza spre dreapta. Prin sistemu l de
parghii, tija cu bi la inchide by-pass-u l
servomotorului care se deplaseaza in
SUS $i poate deci sa deschida vana de
gaz. Presiunea gazului in aval de vana
cre$l e rapid $i se exercita asupra
membranei de gaz a regulatorului . in
momentu l In care forte le exerci tate pe
membrane $i transmise prin parghii
sunt in echilibru (in func\ie de reglarea
raportului P 9 az/Paer) tija cu bila deschi-
de by-pass- ul $i volumul de ulei care
trece prin by-pass este acela$i cu
debitul pompei. Pistonul servomotoru -
lui $i vana de gaz se imobilizeaza in
aceasta pozitie. Cand necesarul de
caldura cr e$te, registrul de aer se
deschide mai mult $i presiunea pe
membrana cre$1e $i ea. Regulatoru l
inchide prin tija cu bila by-pass-ul ser-
vomo torului $i vana de gaz se
deschide pana la o noua pozitie care combustibilului este foarte fi na $i pica-
reechilibreaz a raportul P 9 oz/Paer $i, turil e au ordinul de marime 30 ... 50 µm .
astfel, raportul de volum gaz/aer Aerul de ardere este insuflat de un
ramane constant pe toata plaja de ventilator, la fel ca la arzatoarel e de
reglare. · combustibil gazos. Chiar si capul de
Avand aceea$i solutie constructiva ardere cu piesa de turbionare pentru
cu arzatoarele de gaz natural, arza- stabilizarea flacarii au aceeasi solutie
toarele pentru comb ustibil provenind constructiva. De asernenea, sisternele
din gaze lichefi ate (GPL) au unele mo- de reglare $i protectie sunt sirnilare.
dificari la rampa de combustibi l pentru in tabelul 5.5. 11 este data lista de
a se adapta la presiunile de lucru , in dimensiuni ale duzei de injectie, in
general , mai mari la GPL $i la raportul functie de debitul de cornbustibil nece-
diferit combustibil-aer fa\a de raportul sar pentru un combustibi l de tip M cu
stabilit la gaz natural. vascozitatea de 3 °E la temperatura de
20 °C. in cazu l cand combuslibilul li -
5.5.7. Arzatoare chid M are o vascozitate mai mare este
de combustibil lichid uneori nevoie sa se prevada duza cu o
treapta de valoare superioara.
Sunt specifice pentru diferite carac- Tot pentru cazul combustibililor cu
teristici ale combustibilului lichid: mo- vascozitate mai ridicata, fie din cauza
torina (M) sau combustib il lichid U$Or calita\i i, fie din cauza temperaturii mai
(CLU). scazute, unele arzatoare sunt prevazu-
Arzatoarele pentru combustibil M te cu un sistem de preincalzire a com-
sunt de puteri mici, de regula, pana la bustibilului tip M la temperatura de pa-
600 kW; sun! arzatoare la care avanta- na la 50 °C. Pentru arzatoarele folosind
jul unei solutii constru c tive mai simple combus tibil CLU care are o vascozit_ a te
compenseaza costul mai ridicat al mai ridi cata la temperatura ambianta,
combustibilului . preincalzirea combustibilului la o tem -
Sistemul se compune dintr-o pompa peratura de 70 ... 90 °C, inaintea pulve-
de combustibil care injecteaza la pre- ri zarii , este obligatori e. La arzatoarele
siunea de 10 ... 15 bar combustibilul de puteri medii se prevad, in general ,
intr-o duza de pulveri zare. Pulverizarea doua trepte de functionare: cu debit

Tabelul 5.5.10. Caracteristicile arzatoarelor de combustibil gazos tip LAMBORGHINI PM

Con sum Puterea termica Motor
Tip arzator [m 3/ h] [kcal/ h] [kW] [kW]
min· min. max. min.' min. max. min: min. max.
55P M/2 - 1 55PM/2-U 55P M/M-U 15 I 27 60 128 250 230 850 513 000 149 268 597 0,74
70P M/2- 1 70PM/2- U 70P M/ M -U 22 45 85 180 100 384 750 726 750 2 19 447 ' 845 0,74
140P M/2- 1 140PM/2- U 140PM/M-U 29 60 135 247 950 5 13 000 1 154 250 288 596 [ 1 342 1,80
2 10PM/2- 1 210PM/2-U 2 10PMiM-U 42 95 20 1 359 100 812 250 1 718 550 418 944 1 998 2,20
~

310PM/2-U 3 10PM/M- U 60 140 310 513 000 1 197 000 2 650 500 597 1 392 3 082 5,50
~

430PM/2 -U 430P M/M-U 80 210 430 684 000 1 795 500i3 676 500 795 2 088 4 275 9,20
~·

• Valoarea minima obtinuta In faza de modulare

PM/2- 1; PM/2- U arzator monobloc ,, tot-putin"
PM/M-U arzator monobloc cu reg/are continua

Tabelul 5.5.11 . Debitul [kg/h] ;;i puterea termica [kW, Mcal/h]

pentru duze in funcfie de tipul unei duze Gph ;;i presiune [bar] MCW =(M cal/ h]
-
Jba~L 10 11 12 13 14 15
Gph [kg/h] [kW] MCH' [kg/h] [kW] MCH' [kg/h ] [kW] MCH' [kg/h] [kW] MCH' (kg/h] [kW] MCH: [k g/h] [kW] MCH'

~
1,50
--
5,58 66 57 5,85 69 60 6, 11 12 62 I
6,36 75 65 6,60 78 67 6,83 81 70
1,65 6, 14 73 63 6,44 76 66 6,73 80 I 69 7,00 83 71 7,27 86 14 7,52 89 ! 77
- - I I
70 7, 14
6,~
1,75 66 6,83 81 85 73 7,42 88 76 7,71 91 79 8,24 98 84
2,00 7,45 88 76 7,81 93 80 8, 18 97 83 8,49 100 87 8,81 . 104 90 9, 12 108 93
:
2,25 8,38 99 85 8,78 104 90 9, 18 109 t 94 9,55 113 97 9,91 118 101 10,26 ; 122 I 105
--- ;
2,50 9,3 1 ~ 110 95 9,76 11 6 100 10, 19 12 1 104 10,6 1 126 108 11,01 13 1 112 11,39 i 135 : 11 6
2.7~ ~10.241 1 21 104 ~0 ,73 127 109 11 ,21 ! 133 1114 11 ,67
I
138 119 12, 11 \ 144 1123 12,53 149 128
3,00 11, 1-!f] 132 11 4 11 ,71 i 139 11 9 12,23 145 i 125 12,73 15 1 130 13,2 1 157 135 13,67 162 139
3,50
-
13,03
- -
It 155
-
133 13,66 162 139 14,27 169 146 14,85 ' 115 I 151 15,42 l 183 157 15,95 I 189 I 163
4,00 14,89 1177 152 15,62 185 159 16,31 _293_1166 16,97 201 173 17,62 209 180 18,23 216 186
---
4,50 16,75 199 171 17,57 208 179 18,35 218 ! 187 19, 10 I 227 I 195 19,82 235 j 202 20,5 1 243 209
5,00 28,62 j 22 1 . 190 19,52 232 199 20,39 242 208
-
21,22 : 252 2 16 22 ,03 26 1 225 22,79 i 270 : 232
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de incalzire

redus $i cu debit maxim. in acest caz - arzator cu doua trep te. nua de la o sarcina minima la sarcina
arzatoarele au doua duze de pulveriza- in tabelul 5.5. 12 se dau principa lele nominala. Constructia duzelor de injec-
re iar circuitul de combustibil care caracteristici ale unor game de arzatoa - ' \i e, reglarea pompei de combus tibil si
pleaca de la pompa are doua ramuri, ' re de combustibil lichid tip CHAPPEE ' solu\ia capu lu i de ardere permit realiza-
fiecare cu comanda proprie de pornire . I CF in gama de puteri 15 ... 350 kW rea unei pulverizari fine si a unei arderi
in figura 5.S. 13 se prezinta ca exemplu : fun ctionand cu motorin a. de buna calitate in tot domeniul de
doua arzatoare CHAPPEE CF: 5.5 .1 3 a La arzatoarele de putere mare 1 fu nc\ionare.
- arzator cu 0 singura treap ta; 5.5. 13 b reglarea debitului arzatorului este conti -

CF18 / 281 CF 18/28 2 Deoarece solutia constructiva a insu-

j flarii de aer $i a. capu lui de ardere nu
· este diferita la un arzator de combus ti -
bil gazos fa\a de unul de combustibil li-
chid, alimentarea cu cei doi combusti-
bili se face pe aceea$i structura de
arza tor. Func\ionarea este alternativa ,
cu un cornbustibil sau c u celalalt.
Su nt prevazute urmatoarele solu\ ii
constructive:
- la fun c\ionarea cu combusti bil ga-
zos, pompa de injec\ie a combustibilu -
lui lichid se decupleaza pentru a nu
func\iona in gol;
a b - la trecerea de la combus tibil gazos
la combustibil lichid se opre$te arza-
Fig. 5.5.13. Arziitor pentru combustibil lichid (solutie CHAPPEE CF) : torul $i trebuie repornit printr-o cornan-
a. cu 0 treapta de fun c /ionare; da manuala; la trecerea inversa,
1 - celula fot oelectri ca de detectare a flacarii; 2 - reglare manuala a clape tei de aer; arzatorul nu se opre$le;
3 - reglare combustibil ; 4 - pompf1 de combustibil; 5 - reglare de pozi\ie a capulu i de - reglarea aerului facuta pentru func -
ardere: 6 - transforma tor de aprindere; 7 - bloc de automati zare; 8 - buton de rearmare jionarea c u unul din combustibili trebu-
a blocului dupii a var ie ie sa corespunda la un anumit debit al
b. cu doua trepte de funcfionare; celuilalt combustibil , deoarece la trece -
1 - ce lulii fotoelec tr icii de detectare a fliiciirii; 2 - motor elec tric cu reglare de aer rea de la un combus tibil la altul nu se
treapta I si 11 ; 3 - ventil combusti bil cu doua trepte; 4 - reglare combusti bil; 5 - pompii face nici o reglare de aer; rezulta ca
de combustibil; 6 - transformator de aprindere ; 7 - reglare de pozi\ie a cap ului de puterea arzatorului va fi pu\in diferita
ardere; 8 - b loc de au tomatizare; 9 - buton de rearmare a blocul ui dupa avarie. ' pe cei doi combu stibili: de exemplu, la
acela$i exces de aer, raportul puterilor
Tabelul 5.5.12. Caracteristici le arzatoarelor de combustibil lichid tip cornbustibil gazos/ combustibil lichid
CHAPPEE cu puteri 15 ... 350 kW tuncfionand cu motorina are valoarea 1, 1.
Putere Diametrul i M asa in figura 5.5. 14 se prezinta principiul
Tip arzator motor capu lui de i neta alirnentarii mixte a arzatorului cu com-
[W] ardere [mm] [k g] bustibil lichid, prin duza. $i c u combus-
tibil gazos, prin orifici i dispuse lmpreju-
CHAPPEE CF4R - 1A
48 I 17 I 290- 80 10
rul duzei centra le.
CF 4- 1A 48 ! 28 180 80 10 i in figura 5.5.15 se prezinta o distri -
CF 7- 1A 89 42 200 98 13 bu\ie periferica a combustibilului gazos
1----------+-------+------+-----+-·-·----+ -·~
CF 12-1A. 142 71 I 220 127 13 , prin 6 canale de insuflare, la arzatoare
1--- - - - - - - - - - - - - + - - - - -- -- - --i!- - - -t-- - -
____ _Q° 1 2 - ?~~ --14 2__ 98 i 290 127 13 de debite mari, in centrul arza torului
CF18 - 1A ! 250 70 250 128 22 ramanand injec \ia de combu stibi l lichid
cu doua duze pentru cele doua trepte
,________C_F_1_8_-_2_A_ b '250 70 250 -1 28--1-~
de func \ionare (fig . 5.5. 15 a si b).
CF28- 1A ~--350 180 250 135 I 23
CF28- 2A 350 180 250 135 23
1A - o treapta; 2A - doua trepte - ·-
Tabelul 5.5.13. Caracteri sticile arzatoa relor mixte (combustibil gazos- -- +-- - · -
combustibil lichid CLU) tip SIGMA MGS cu puteri 300 ... 3000 kW
6
IPutere termica Puterei Diametrul
r
M asa
1
Tip arzator I maxima I minima !! motor I capului de ' neta
I I
I [kW] I [kW] i [W] ardere [mm] [k g] Fig . 5.5.14. Arziitor mix! cu introducere in
zona central a a combustibi lului gazos:
SIC MA MGS 80 I 940 300 : 1 100 172 66
1 - duza de comb ustibil lic hid: 2 - orifi ciu
_ _ _ _ MGS ~ 550 720 I 1 800 188 69
de admisie combustibil gazos;
MG S 15 1 2 000 1 000 i 2 200 i 2 11 80 3 - electrod de aprindere; 4 - ca p de
'---
MGS191 w 5oo 1 200 i 3 000 : 224 ! 87 ardere - stabiliza tor; 5 - surub de reglare
!
1 400 4 000 I 226 a capulu i de ardere; 6 - gaz; 7. lichid M .
MG S240
I 2 880 I
I i I
130
 f. lnstalatii de lnc alzire
Reglarea fina a debi tului de gaz se
face cu ine le de reglare care astupa
part ial fante le de admisie (fi g_ 5-5. 15 c)
i n tabelu l 5.5. 13 se dau principalele
caracteristi c i ale unei game de arzatoa-
re mixte (gaze + CLU) tip SICMA MGS
In gama de p uteri 300 ___ 3 000 kW _
5.5.9. Reducerea emisiilor
poluante
O prob lema esen\iala a arza toarelor
moderne este emisia redusa de noxe_
5.5.9.1 Emisii de CO ~i COV
Normele de emisii prevad un max i-
mum de 100 pp m de CO emis la un
contin ut de 0 2 in gazele de ardere de
3% (exces de aer a= 1,1)_ Toate arza-
toarele mo derne realizeaza niveluri ad-
mi sibile de emisii de CO in condi\iile
unui focar adecvat $i ale unei reglari
corecte la instalare. Este de mare im-
p ortanta, In primul rand, ca focaru l sa
aiba dimensiuni suficiente pentru dez-
vo ltarea flacarii , deoarece toate foc are-
le sunt cu pere\i reci $i, daca flacara
atin ge pere\i i, se produce o blocare a
reactiilor d e ardere $i apari\ia masiva
de CO. in al doilea rand, este necesar
ca la instalarea arzatorului reglarea ca-
pului de ardere $i a dozajului combus-
tibil -aer sa se faca masurand, cu un
analizor de gaze, calitatea arderii deoa-
rece, la excesele mici de aer c u care
fun c ti oneaza arzatoarele, reglarile tre-
Can t1t a tea de NOx rodusa in functie de tern era tura de a rdere a combustibilului ( az na tural)
emperatura
gazelor de 1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere [C 0 ]
Canti tatea de
NOx produsa 34,98 51,45 77,94 118,4 194,6 294,6 414, 1 550,6 702,3 868,0 1046,6 1237,5 1439,
[m g N0x/m3]
N Ox produs
1500 [ mg N0x/m 3]
1500
1400
1300
1200
IOOO
900
800
700
600
500
400 ----~ ~ ------------
300
200
100 '-.---~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
Fig _ 5 -5. 16. Depend en ta em is iil o r de NOx d e temperat u ra de ardere :
a - nivel admisibil de emisii la instala \ii m ici;
b nivcl adrnisibi l de emisii la instalatii mari _
Capitolul 5: Centrale termice
bu ie facu te foar te fin_ scazuta , de ord inul 1 500. --1 600 °C_
in general , la arzatoarele mici si in figura 5-5. 16 se prezi nta o diagra-
mijlocii nu sunt prob leme de aparitie a ma care da influenta temperaturii fl aca -
COV (compusi organici vo lati li), astfel rii asupra form arii de NOx_
de pro bleme apar la arza toare le mari Alura exponen\iala a c urbei explica
cu combu stib ili gre i_ de ce o red ucere mica de temperatura
a fl acarii d uce la reduceri mari de
5.5.9.2 Emis ii de NOx emisii de NOx_
Calitatea arza toarelor din ultimi i ani M etodele de racire a flacari i se pot
este data de nivelul redus al emi siilor clasifica In ca teva solu\ii _
de NOx. Deoarece emisia maxima de a. Racirea f/acarii prin recirculare
NOx este cea care are loc la tempera- ' de gaze
turi ridicate, solu\iile arzatoarelor ecolo- 1 Rec irc ularea de gaze se poa te face
gice sunt cu fl acara de temperatura mai preleva nd de la iesirea din cazan, cu
a
Fig. 5.5.15. Arzator mix! cu introducere in zona pe riferica a combu stibilului g azos :
a. sectiune longitudinala;
1- cilindrul cap ului de ardere; 2- canale de insuflare gaz; 3 - electrozi de aprindere;
4 - duze de combustibi l lichid; 5 - cap de ardere-stab ilizator; 6 - scala gradata de
pozi \ie a capului ; 7 - 5urub de fi xare pozitie cap;
b. vedere frontala;
1 - duza combustibil lic hid treapta I; 2 - duza combustib il li chi d treapta II; 3 - electroz i
de aprin dere; 4 - canal de insuflare gaz; 5 - prindere si concen trare a capului ;
c. inel de reg/are fina a debitutui de gaz;
1 - capul canalului de insufl are; 2 - orificii de ie5ire a gazului ; 3 - inel de reg lare_
5 4
-- - - - - -
' - /
---- -
a
5
4
.-...t::L.+---..-_,yia__h- - - - - - - - -
--- -
::> -
t
1- ' 2 3
·L _1__ _
'=----
b
Fi g_ 5.5.1 7 _ Recirculare externa de g aze
pentru reducere NOx :
a - cu aspiratie prin ventilator de acr
- arza tor; 2 - c lapeta de reglare a
gazelor de ardere; 3 - tu b ula tura de
Temperatura recircu lare izolata; 4 - iesire de gaze de
de ardere
[oC ) ardere; 5 - cazan
b. cu ven tilator de gaze;
1 - tubulatura de recirc ulare gaze de
ardere; 2 - izolatie; 3 - ventil ator de gaze
cu debit reglab il; 4 - cos; 5 - cazan;
6 - racord de gaze recirculate; 7 - arza1or_
 Capitolul 5: Centrale term ice
aspirare directa p rin ventilatorul de aer
(fig. 5.5. 17 a) sa u c u un ve ntilator de
gaze (fi g. 5.5 . 17 b}, o parte din gazele
de ardere care se reinjecteaza in aerul
de ardere in arzator .
Sistemul p ermite o reglare foart e
buna a temperaturii flacarii , dar solutia
tehnica com p licata face ca aceasta
metoda sa fi e utiliza ta numai la cazane
mari , peste 200 kW.
Un alt sistem d e recirculare a gazelor
este recircularea interna in arzator, a$a
c um se prezinla in figura 5.5. 18, o so-
lu\ie adoptata la arzatoarele ACV.
Oupa cum se ve de din scheme, re-
c ircularea se produce prin ejectia peri -
ferica produsa d e jetul de aer (fig.
5.5.18 a $i b } sau prin recirculare diri-
jata de c orpuri de ejector (fi g. 5.5. 18 c) .
La focarele c u corpuri de intoarcere
a flacarii se produce o antrenare a ga-
zelor de intoarcere, dupa ce s-au racit
in focar, de ca tre jetul care iese din
arzator, a$a cum se prezinta in fi gura
5.5. 19 un exemplu de solu\ie adoptata
la arzatoarele ACV .
b . Racirea flacarii cu corpuri
de radiatie
0 prima solutie este de a intro duce
i n flacara corp uri ceram ice care se in-
ca lzesc putern ic $i radiaza caldura ra-
c ind flacara. In figura 5.5.20 se arata
c omparativ sp ectrele de formare de
NOx la flacara neracita $i la cea racita
c u corpuri d e ra dia\ ie.
0 alta solutie este cuprinderea flaca-
rii intr-o incinta puterni c radianta reali-
za ta sub forma un ui corp cen tral in for-
ma de stea introdus in focar.
c. Arderea in doua etape
Solu\ia are ca pri ncipiu arderea com -
a
~------------ -- ------------ ---------~
b ustib il ului intr-o prima treapta cu un
aer primar 'reprezentan d 70 .. . 90 % din
aerul necesar arderii . Avand aer insufi-
cient, temperatura flacarii esl e mai
scazuta. in acela$i timp flacara se ra-
ce$te prin transferul de caldura spre
! peretii focarului . in etapa a doua de ar-
dere se introduce aerul secundar cu
debitul necesar arderii comp lete, dar
temperatura ramane mai scazuta dato-
rita radia\i ei spre focar.
d. Arderea cu suprafata mare
a flacarii
0 flacara cu suprafa\a mare este
puternic rac ita prin ra dia\ia spre pere\ii
rec i utiliza tori . Arzatoarele mici de com -
buslib il gazos utilizeaza fie arderea pe
un corp ceramic porns, fie o sita cilin-
drica pe suprafa\a careia se stabilizea-
za arderea.
Flacarile pe_suprafe\e mari au $i emi-
sii foarte redu se de produse de ardere
incompleta deoarece calitatea ameste-
cului combustibil -aer este deosebit de
buna.
5.5.10. Dimensionarea instalafiei
de gospodarire a combustibilului
Problemele care se pun in cazu l in-
stala\i ei de gospodarire a combu stib i-
lului sunt, pe de o parte, legate de sta-
bilirea nece sarului de combu stibil iar,
pe de alta parte, de determinarea ca -
rac teristicilor tehnice $i construc tive
ale echipamentului din dotarea acestei '
in stala\ii (arzatoare, rezervoare, pompe,
c onduc te etc.).
De ase menea , la stabilirea c on sumu-
lui de combustibi l se \in e seama de
normeie in vigoare care prevad instruc-
Fig. 5.5.18. Recircul are interna
d e gaze pent ru red ucere NO x:
a - cu recirculare na turala;
1 - gaze d e ardere recircula te; 2. - jet de
combustibil lic hid; 3 - gaze de ardere
recirc ulate; 4 - duza de combustib il;
b - detaliu - antrenarea gaze/or cu jetul de aer;
1 - aer ; 2 - gaze recirc ulate
c - cu corpuri de ejec tor pentru recirc ulare;
1 - corpu l arzatorului ; 2 - duza de combu s-
tib il lic hid; 3 - stabilizator cu turb iona tor;
4 - a jutaj de ab sorbtie a gazelor recirc ulate;
5 - a jutaj de aer; 6 - orific ii de intrare a ga-
ze lor recirc ulate; 7 - intrarea gazelor recirc u-
la te in ejec tor; 8 · jet de combu stibil li c hid .
I. lnstalatii de lncalzire
\i un i metodologice privind intocmirea
docume nta\iil or tehnico- ju stifi ca tive,
necesare emiterii acordului energetic.
Astiel se pot men\iona cateva din
prec izarile privind elaborarea docu-
mentatiei tehnico-economice justificati -
ve legate de ob\i nerea acord urilor
energetice $i, in spec ial, a documenta-
\iei tehnice justificative care cuprinde:
date generale despre obiectivul de in -
vesti \ie, amplasament, valoarea esti -
mata a obiectivului de investi\i e, me-
moriul explicativ, breviar de calcul pen-
tru determinarea necesarului de c om-
bustibil etc .
Breviarul de calcul pentru determi -
narea necesarului orar de energi e $i de
combustibil se face in c.oncordan\a cu
standardele $i normativele in vi goare:
STAS 4839; STAS 1478; STAS 1907;
Normativ 11 3.
5.5. 10. 1 Consumuri de combustibil
Pentru dimensionarea instala\i ei de
depozitare, transport $i ardere precum
$i a instalatiei de evacuare a gazelor de
ardere, calculul necesarului de com-
bustibil se face raportat la o ora, zi,
luna de vart. perioada de incalzire $i
an, in functie de consumul de caldura
pe tipuri de consumatori $i tinand sea-
ma de regimul de functionare al aces-
Fig. 5.5.19. Recirculare a gazelor
de ardere de la sffir~i tul foca rulu i
(arzator ACV):
• 1 - arzator; 2 - colector de gaze
recircu late: 3 - vole\i de dirijare a gazclor
rec irculate; 4 - focar racit; 5 - co ~;
6 - caza n; 7 - tubulatura de recirculare;
8 - ventilator de gaze cu debit reglabil.
-o- -o-
flacara neracita flacara raci ta
Fig. 5.5.20 . Racirea flacarii
cu corpuri radiant e:
Modificarea spectrului de emisie a NOx.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

tora. Dintre cele patru ca tegorii de con su- temperatura medie zilnica lea este mai
matori , cei pentru incalzire Q, si pentru mica de + 12 °C, cu exceptia urmatoa-
5.5.10.1.1 Consumul ventil are O v depind de evolutia tempe- relor tipuri de clad iri:
de combustibil orar ra turii ex teri oare, rezult and: - spitale, cre:;;e, gradini\e de copii, in -
in fun ctie de debitul de caldura fur- calzite cu sobe sa u cu instala\ii proprii
nizat de caza nele din centrala termi ca. & v = 3600 ·[( 1J, 0 , + I)., o.) tm, - ~+ de inca lzire c entr ala, p entru ca re
necesarul teoretic de combustibil orar, IJ ·H tm,- fe lea= + 14 °C
Bh , se calcu leaza cu relati a: - incaperi industri ale cu centrale pro-
+ l)acc · Oacc + l)th· OrnJ·30
[m~/h] prii , pentru care lea = +8 °C
a, = 35 oo (0 , +a + Oacc + 0 th) [k g/h ] [kg/luna] [m W! una] (5. 5.23) Calculul de eva luare a necesarului de
H,
I) I (5.5.2 1) combustibil se face (STAS 4839) cu
in care: in care: relatia:
- H, este p uterea calori ca inferi oara a
co mbustibilului [kJ/k g] sau [kJ/m~]; ·
- I/ - randamentul instala\i ei, ca pro-
- te este temperatura conven\ionala a
aerului exteri or (tab . 3. 1.2);
- lm1 - temperatura medie a aerului
D -
Uf-'1 3600 [ q1v
.. -- ·
IJ ·H;
A nJ
i · n, ·
c
l a lea
· -frr11 -
- -i
t,- t,,
du s al randamentelor ca1anelor l) cz. re-
\elei de tran sport 1)1 :;;i exploatarii T/e,
din incaperil e incalzite, care se calcu-
leaza conform STAS 4839 ca medie
+fbcc Oacc+ llrh Or11 )z l [kg ; m~] (5.5.25)
adica ponderata cu volumul incaperilor V
I) = l]cz · 171 · l] c n in care:
Q,, O v, O acc si 0 11i sunt debitele de cal- 2.:J,r V1 q este un indice al necesarului de cal-
dura pentru incalzire, ventilare, apa lm1= .i=]__
n
[
0
C] (5 .5.24) dura pentru incalzire care se calculea-
calda de consum :;;i nevoi tehnologice. IY, za cu relatia
j =1 n, -Q, .[WIK ·1 (5 .5. 26)
q=
5.5.10.1.2. Consumul - te - temperatura medie exterioara
t, - l,, . , ZI

d e combustibil zilnic conven\ionala a lunii de varf (°C) , ale N~; - numarul de grade-zile care se sta-
Calculul se face in func\ie de numa- carei valori se gasesc in Anexa II . bileste cu rela\i a
rul de ore d e func\ionare zilnica a fie- NP= Ntca - (20 - lrrn ) · Dtea · [gra de-zile]
carui con sumator: 5.5.10.1.4. Consumul de combustibil (5. 5.27)
in perioada de incalzire unde:
Bz, =-3600
- ·(n, · 0 , + n,, ·Q, +tb cc ·.Oacc + 111, Orh)
,, H, Perioada de incalzire (Z zile) repre - - t, este temperatura interioara con-
[m Wzi] [kg/zi] (5 .5.22) zinta numarul mediu de zile in care ven\ionala de calcul (tab. 3.1.4);
este necesar sa se consume combus- - Ntea - este un coeficient de corelare
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil tibil pentru incalzire. Aceasta perioada climatica care se ob\ine astfel:
in luna de varf incepe atunci cand trei zi le consecutiv • se determina temperatura medie

0
22° 27• 2s

4 7°

45

Legcnda Go

a
ITIII 11.3 "C
~ io.s ·c
~ 10.3 'C
O 9.s ·c
~ 9 .3 ' C

0
2s 28°

Fig. 5.5.21. Harta zonelor de temperaturi medii anuale, redusa la nivelul marii.
 -
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de lncalzire

zilnica, b, pe durata unui an pentru lo - de combustibil

calitatea respectiva, cu rela\ia: Se calcu leaza cumuland consumul
K [-]

1,8l=B
1,7 - - --
ta = tac - 0,005 · h [0 C]
unde:
- tao este tempera tura exterioara
(5_5 .28) de incalzire cu eel din perioada calda
in care fun c\ioneaza numai consu-
matorii tehnologici $i cei pentru prepa-
1-6 +--+--+-+--+--T--l---+--+1-
medie zi lnica p e durata de un an, re - rarea apei calde de con sum. In unele
1,5 -l---+------l-+----+---<--1-
dusa la nivelul mar ii, pentru localita- cazuri se ia in considerare $i consumul
1,4 -t---+---+-+---+-___, tea respectiva, conform figurii 5.5 .23. de venti lare, cu o pondere mai mica
1,3
- h - altitudinea localitatii [m] (Anexa II): (este cazul cladirilor industriale unde
• se determina coeficientul de core - procesele tehnologice necesita o ven-
1,2 +--+---+-+--+--+--V-----r---
lare cl imatica K, in func\ie de la $i tea tilare mecanica cu o incalzire a aerului,
1, 1 conform diagramei 5_5_24; precum $i de cazul cladirilor civile care
1, 0 -t---+---+-+---+--+ • se incadreaza loca litatea intr-una solicita climatizarea unor spa \ii).
0, 9 -l--+------1-+-----..<-____,.- din cele doua zone corelate (K, N1~~) in
o' 8 +-----+---t----f---,,,__,,__ ,,_ harta din figura 5.5.23. 5.5.10.2 Dimensionarea principale/or
0 ,7 -! ---l---,Ll---7"+--7'1--7'f~>f--,.Lj
Valoarea numarului de grad-zi le teo- elemente ale instalafiilor de ardere a
retic Ni;g se ia dintr -una din diagrame- combustibililor
0 '6 -1-,,_,_,,<-t~+>-'--t-r---f-,<-.j,L----V-
le din figura 5.5 .24 in functie de coefi- Elementele principale ale instala\iilor
0, 5 +-'-.,.-Ll=-'\-,,.Lb.-L-t~+--....."-l----+
cientul K $i tea: Oreo este durata con- de ard ere depind de natura combusti -
0' 4 T-':Ar'7--i'7-¥-:ot..-=-t- -l- -+--+-l-----1 ven\ionala a perioadei de incalzire $i se bilului $i ele sunt in general: arzatoa-
0,3 +--W"-+- +-+-+-1-----l--+--if---J ia din diagrama din figura 5.5.25 in rele, rezervoarele de zi $i de depozi-
func\ie de coeficien tul K $i zona tare, pompele de combustibil $i con-
0,2
geografica. ductele.
0, 1 In Anexa Ill se indica numarul anual
0,0 de grade-zile de calcul pentru o seri e 5.5.10.2.1 Puterea termica
3456789 10 11 12 13 de localitati, calculate pentru tem- a arzatoarelor
la (°CJ
peartura medie interioara de 20 °C $i Caracteristicile tehnice $i constructi -
pentru loo= + 12 °C. ve ale unui arzator se stabilesc in
Fig. 5.5-22. Variafia coeficientului de
fun ctie de puterea termica a cazanu lui
corelare climatica K in funqie de Ocz. Puterea termica Ba a arzatorului
temperatura medie an uala ta poate sa depaseasca cu 10 .. . 20% pu-
5.5.10.1.5 Consumul anual terea term ica a cazanului , considerand

Fig. 5.5.23. Ha rta zonelor de corelatie (K , N ~c 0 ).

0
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

pe de 0 parte ca, in timpul exploatarii, pentru o perioada N (mai mare sa u mai Astfel:
cazan ul poate Ii supra solicitat pentru o mica de 30 de zil e), vol umul depozitului • conducta 1 se dimensioneaza la
perioada scurta de timp iar, pe de alta de combustibil este dat de relati a: debitul de combustibil
parte, la arzatoarele de gaz, presiunea Br. v N
VRo=-- [m 3 ] (5.5.30) B 1 = Bzln [kg/ h] (5.5.3 1)
combus tibilului poate sca dea si astfel 30 p in care n este numaru l orelor de ali -
arzatoru l sa nu asigure debitul La stabilirea numarului de rezervoare mentare stabilit din conditia
necesar. de depozitare se recoman da a se tin e n S B:, I LBcz [h] (5.5.32)
seama atat de factorii mentionati mai unde LBcz este debitul de combus tibil
5.5.10.2.2 Rezervorul de cons um zilnic sus ca t $i de asigurarea unei rezerve utilizat de cazane , [kg/ h].
-a l combustibilului lichid. necesare in cazul lipsei accidentale de • conducta de preaplin 2 se dimen -
Volumul acestui rezervor se determi - aprovizionare cu combustibil. sioneaza pentru debitul de combustibil
na in func tie de consumu l zilnic maxim B 1, in condi \iile curgerii naturale.
de cornbu sti bi l, cu respectarea capaci- 5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor Calculul se face prin incercari pana se
ta\ilor maxime admise in sp a\iul Stab ilirea diametrelor conductelor $i realizeaza condi\ia de echilibru hidraulic.
centralei terrn ice de ca tre normativu l a pierderilor de sarcina se face asema- I I,(R·I + Z)R,,. Ro S h [Pa] (5.5.33)
11 3. nator conductelor ce transp orta alte ' in care I.(R.f + Z) R,. - Ro sunt pierderile
Astfel: fluide. Pentru conductele de transport de sarcina pe traseul 1, [Pa];
v,,= Bz, [m3] (5 .5.29) gaze naturale, calculul se face conform h - inal\imea geodezica dintre nivelul
n ·p celor aratate in volumul S. maxim al combus tib ilului din rezervorul
unde n este numarul de urnpleri zilnice Pentru conductele de tran sport com- de zi (Rz,) $i nivelul maxim al combus-
a rezervorului: in cazul depa$irii capaci- bu stibil lichid se iau in calcul vitezele tibilului din rezervorul de depozitare
ta\ii rnaxim e admise de 2 sau 10 m 3 , de transport recomandate in tabelul I (Ro), [Pa].
valoarea Jui n se adopta corespunzator. 5.5.14 in func\ie de viscozitate. ' • conduc ta de alimentare 3 a arzato-
Alegerea solu\iei constructi ve de re- Dependen\a viscozita\ii, de tempera- rului se dimensioneaza pentru a asigu-
zervor se face pe baza datelor din tura, se stabile$te cu ajutorul nomogra- ra debitele cazanelor;
(Anexa 5. 1) unde sunt indicate caracte- mei din figura 5.5.26. BJ = LBcz (kg/ h] (5.5.34)
risti cile generale· $i dimensiunile rezer- Exemplul de calcul 1: in ipoteza curgerii naturale, luand in
voarelor tipizate de catre IPCT. Combustibilul lichid greu STAS 5 1, I
. considerare condi\ia
de tip 25/10, care la o temperatura de I L(R./ + Z)R,, · Acz S h4Pc-g [Pa](S.5.35)
5 .5.10.2.3 Depozitarea combustibilului 65 °C are o viscozitate de 95 cSt (13E), ; Pc este densitatea combustibilului la
Volumul depozitului de combustibil se este folosit la instala\ia din figura temperatura de transport;
determina in func\ie de consumul lunii 5.5.27, la care trebuie dimensionate • conducta de in toarcere 4 transpor-
de vart BLv sau a perioadei de incalzire conductele 1, 2, 3 $i 4. ta un debit variabi l, in functie de regi -
BP1, de posibilita\ile de aprovizionare cu Debitul de combustibil se stabile$te mul de reglare a sarcinii cazanului (ar-
combustibi l, distan\a $i importan\a pentru fiecare conducta luandu-se in zatorului):
cladirilor, posibilitatea de amplasare a considerare necesarul de combustibil · in cazul reglarii : ,, tot-nimic" debitul
rezervoarelor de depozitare etc. $i timpul de incarcare sau descarcare se va considera egal cu eel al con-
Astle! daca aprovizionarea se face a rezervoarelor. ductei de alimentare 3, presupunand
ca pierderile de sarc1na su nt
N 20 teo acoperite de pornpa de combustibil
4200 - r- -
- 4600 lnclusa in blocul de alimentare a

~
~
I- I-
4400 arzatorului;
4000 i\\•
4200

~
3800 - I\\ ,\If\\ · in celelalte cazuri de reglare ,, tot-
I\\ [\\ \ 4000
3600
\\ ·' ~ 3800 - ~ ~·~ .\ I\ \ putin-nimic" $i ,,continuu" debitul
3400 k\ 3600
3200 - - f-E ~
\IJ\ I \ \ ~\.
3000
l\
8 7 .). "\. r--.'
~ 5
"·"" " 3400
3200
I II\ ' .'\"-.
~'l\ '-\ "i ,'\,,,!'-.. 340
Dte0 [zile]

2800 - - 4 "~ ~ I" 3000

rL '-.... h
=~
~ c ( 330
2600 - I- 2800 6
·"<if'" ~~ " I- _,_ 320
2400 - - -
o,3 0,5 0.7 0,9 1, 1 1,3 1,5 1,7 K
-- - 2600
2400
L
~

t:
3 10
300
290
\

a noo K 280
.. 0,3 0,5 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,5 1,7 270
N 20 teo ,- - ,- - \
6200
6000
·- -- - -·- _ ,_
-
b 260
250
240
=~ ~ - - -
\
5800 f-- - 230
220 -- lo.

' ~ ~=
5600 r-+ - - 1 - I-
~
210
5400 N;!
"
f-- I-

--
Fig . 5.5.24. Valoarea pentru diferite 200 I
5200 f--f-- f-- 1--
·'-
zone ~ i altitudini : 190
5000
4800 -- \ t~[; -
I I
-

~"
a - zona I; 180
170
·" I

!'-.[>
~

- ~ ~\ \5 "r\~ f\-l
4600 b - zona II si altitudinea < 650 m: 160 ~~
i
4400 c - zona II ~; altitudinea ::: 650 m 150 .._ I
I 140
4200
-- g_~ ~I\ ~
L\ ·- '\ 1 -8°C; 2 -9°C; 3 -10°C; 130 I
K

f
4000 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
3800 6~E I\· \; ~ - ~ - -- 4 - 11 °C; 5 - 12°C; 6 -13°C;
- 7 -14°C; 8 -15°C; 9 - 16°C.
3600
3400
1--·

-
1- -
h -..~f'.-_ Fig. 5.5.25. Durata convenfionala a
perioadei de lncalzire Dteo in funefie de
- ·_:_ i=
r-
3200 coeficientu l de corelare clim atica K :
3000 _J

0.2 0 ,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1 - Dobrogea ~i Delta Dunarii;
c K 2 - celelalte regiuni.
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala~ii de lncalzire

se ia B; "' BJ/2 iar pierderil e de 5.5.10.2.5 Alegerea pompelor pa de rezerva. iar pentru cele cu
sarc ina I,{R·/ + Z) se stabilesc in ' de combustibil putere termica pana la 100 kW se
limitele vitezelor recomandate, co- Alimentarea rezervorului de consum poate utiliza, ca rezerva, o pompa ma-
respunzatoar e viscozitatii fluidului zilnic (varianta cu re zervor interm ediar) nuala.
la temperatura de transport. , se face cu pompe cu roti din\ate tip Debitul pompei se stabileste cores-
Pentru calculul pierderilor de sarcina DL ale caror caracteristici teh nice sunt punzator traseul ui 1 din figura 5.5.27:
se pot utiliza nomogramele din figurile date in capitolul 6.3. Pentru instala\ii
5.5.26 $i 5.5.28. cu capacitatea termica nominala de Gp= B 1 = Bzln [kg/ h] (5.5.36)
peste 100 kW se monteaza $i o porn-
inal\imea de pompare se stabileste
0,06 0,2 0,6 2 4 6 10 20 50 100
i in func\ie de lungimea traseului 1 si de
! pozitia acestuia in raport cu cele doua
~ rezervoare (fig. 5.5.27).
I
I
Hp= I,(R·f + Z)R 0 -R,, + (h1 + h2 + hs)·Pcg
[Pa] (5.5 .37)

in care: - I,(R·I + Z)R0 -R,, sunt pierderile

de sarcina pe traseul 1 [Pa],
- h1 si h2 - inal\imile geodezice pe as-
pira\ie si pe refulare (m],
- hs - inal\imea de siguran\a [m] .

5.5.11. Amplasarea ~i montarea

rezervoarelor de combustibil

5.5.11.1 Amplasarea $i montarea

rezervorului de consum zilnic
in interiorul salilor independente de
cazane, alipite cladirilor sau inglobate

100°
90
80
b:
-~{)</
~I
~ ij~
I
'If '~1 1'~1' '&-
~0'0-<i>•. _%~~~
'\.'\.'\..!>,.. '('
~"
'\.'\.'\. <9</ 0-?;.
~ - ~""'
" :;;: '
in acestea, se admite amplasarea unui
rezervor de consum zilnic cu capacita-
te de maximum 2 m 3 . El nu se va mon-
ta deasupra cazanelor, ci lateral, la o
distan\a de eel putin 2,5 m de arzatoa-
70
C'~ .
• -
I ~ ~ ~..l',P• ~ 0,5 2 re si nu pe direc\ia eventualelor rateuri
.2:60 ~ '- ·'- ~O'
' - ' """- ..06>
I
~
de gaze sau pe direc\ia de evacuare a
gazelor de ardere la deschiderea cla-
~ 50 " ' ">t-- ·--
"y
::>
~ ": ,.. </ ('
petelor de serviciu . Un rezervor de con-
-ro 40
(ii
-~o,, . !"'; ~/o
' ''•" ' '/j,
, , <9,- -
~ I'.
sum cu o capacitate de pana la 10 m 3
:<,-?4 . i\.<.?0.:
~30 " .S:r ,s'/: I se poate manta in interiorul centralei
ID
20 -.....-<Js -1'5'
s<;! ,>:. I ~s~~--
/; <>'~ termice intr-o incapere adiacenta salii
t- s s
~'s
l' 0_ '-;?,
10 s 0 cazanelor cu camera tampon fa\a de
00 " '~0
"' ;-..-....:., I
aceasta $i cu deschidere spre exterior.
Plan$eele $i peretii care separa rezer-
A.1.~11
-·
-10 '-.. voarele de restul cladirii nu vor avea
1,2 1,3 1,4 1,51,6 2,0

3
3 4 5 10 2030 50100 500[E J
&dmTd=i..::;i.,-:r:;::r-~~ [cSt]
4 5 6 7 8 9 10 15 20 30 50 100 200 400 2000
' goluri $i se vor construi pentru o limita
de rezistenja la foe de 3 ore pentru pe-
re\i $i 2 ore pentru plansee.
Vascozitatea cinematica u
Fig . 5 .5.26. Nomograma pentru stabilirea viscozita\ii cinematice
5.5.11 .2 Amplasarea $i montarea
~ i calculul pierderilor de sarcina liniare.
rezervoarelor de depozitare

5.5.11.2.1 Rezervoare
pentru combustibil lichid
(\J I Depozitarea in exterior a comb ustibi -
_c
1 I A ""
_c
lului lichid se face atunci cand aceasta
A
/ I CZ
CZ
este posibila $i cand solutia se dove-
- - - -- \ -_I L __ _ _
de$te mai economica. Depozitele pot fi
supraterane, sem iingropate sau in-
.---~--+~....,_~......._ ·2 gropate. Depozitele ingropate, avand
capacitatea de eel mull 30 m 3 se pot
Fig . 5.5.27. Schema de calcul amplasa tara restric\ii de distan\a fa\a
a conductelor de combustibil: de constructii . Oepozitele supraterane
1 ·· conducta de alimentare cu combustibil; 2 - conduc ta avand o capaci tate de eel mull 200 m 3
RD
de preaplin; 3 - conducta de alimentare cu combu stibil a se amplaseaza la o distanta de mini-
injec toarelor; 4 - conducta de retur; RD - rezervor de mum 15 m de orice constructie. Dis-
d ep oz itare; R - r ezervor de zi; A - injector: CZ - caza n. tan\a se reduc e cu 25 % pentru
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

An exa 5 .1. Rezervoare metalice tipizate de IPCT - caracteristici generale

- - - ,.......- ------
Nr . Capacitatea Domeniul Nr.
Denumirea Tip Sch i\a Observatii
cr t. nominala II ] de utilizare plansa ·

TIP A p7/ 10 1·0

Rezervor pentru 67/ 101-4
orizontal
depozitarea lichidelor Gama de ti podimen- 67/ 101-5
Rezervoare m etalice
1 avand )'$ 1000 daN/m3 siuni a lost stabilita in
pa ra lelipipedice

m
la presiunea atmosferica conformitate cu ~ 7/ 101 - 0~
TIP B
16 0 STAS 849 1 67/ 10 1·4
vertica l
250 Poa te Ii folosit ca: 67/ 10 1-5
400 - rezervor de apa Solutiile constructive

CJ
630 - rezervor pentru sunt realizate din tabla p7/ 111-01
TIP C
800 produse petroliere subtire '.;)i cu intaritura 67/ 111 -2
orizontal
1 000 - vas de expansiune din banda din otel, 67/ 111 -4
Rezervoare m etalice
2 1 600 deschis cornier $i profil ,,U" tip

m
c ilindrice
2 000 - rezervor de condensat la$i p7/111-01
TIP D
2 500 sau alte utilizari 67/ 111 -3
vertica l
3 100 67/ 111 -4
4 000

1------f- - Ht~
5 000 67/301-1
Rezervoare m eta lice TIP A 6 300 67/30 1-2
Rezervor de zi pentru Pozi\ia mufelor este
$i accesorii p entru 67/30 1-3
depozitarea produselor informativa in proiectul
3 utilizare c a rezervor

~H
petroliere fluid de adaptare putandu-
de zi p entru
co mbustibil lic hid TIP C ~----- - ~~- - STAS 54 $i STAS 240 se da $i alte pozitii
67/3 11 -1

5 000
10 000

CB
Rezervoare dep o zit 16 000 Rezervor depozit pentru Rezervorul este
4 p entru combu stibil - 2 0 000 p7/350-01
25 000 combustibil lichid fluid prevazut cu filtru
67/355-3
lic hid 31 5 00 STAS 54 $i STAS 240 propriu de alimentare
. 40 000
t-----
5 0 000
Rezervor deschis (la pre-
Tr Hf "
"

1--- ~
TIP A,B siunea atmosferica) pen- 67/370-1
Rezervoar e metalice orizonta! tru colectarea conden- 67/370-2
$i accesorii pentru satului; folosind indica-
5 torul de nivel cu plutitor
utili zare ca rezervor

t--
d e c ondensat TIP C
orizontal
-3 Tr Hf
16 0
250
400
630
Pentru alte sisteme pri-
vind indicarea nivelului,
rezervorul se va adapta
corespunzator
67/371-1

~- ------j -
TIP A 800 Pozitia racordurilor
orizontal 1 000 este indicativa_ Ea
1 6 00 poa te Ii schimbata cu 67/300- 1

6
$i ac cesorii pentru
utilizare c a vas de
TIP B
Rezervoare metalice verti ca l

t---
m 2 000
2 500
3 150
4 000
5 000
Rezervor pentru
preluarea dilatarii apei in
instala\iile cu apa ca lda
respectarea conditiilor
din plan$ele de detalii

exp ans iune deschisa TIP C

ori zontal
-E3 6 300 pana la 95 °c
67/38 1-1

-
TIP D
vertical
m • Nr. co nform catalog rezervoare tip izate IPCT
67/38 1-2
 ,
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de incalzire

Anexa 5.1. (continuare) - dimensiunile rezervoarelor paralelipipedice, tip A ? i B

Tip A Tip B
Capacitatea orizontal vertical
nominala £11
[I] Varian ta b h g b h g
A i B [mm] [mm]
'160 630
250 500 500 500 1,5
400 800 500 1,5 I 1000
f- - -- -<
630 1000 630 800 l
800 800 1250
1000 Ill I II 1250 1000 ! 800
1 - - - - --
2
- - 1 - - - ---1
1000 2
1600 1000 1600
2000 1600 ! 1000
2500 IV Ill 1250 1250
3 150 1250 1250 !
4000 IV 3 3
5000 v 2000 1600 1600 1600 2000
6300 I 2000 1600 i 2400

Dimensiunile rezervoarelor cilindrice, tip C ?i D

Tip C Tip 0

~& ~ ~
orizontal vertical
Capacitate
nominala

[I] 00 I g 00 1 I
h g
[mm] [mm] [mm] [mm] i (mm] [mm]
160 500 ! 500
' 800 630
250
630
i 1,5 1,5
400 800 800
1250
630
800
800 1600 1000 1000
2
1000 ! 1250
1000 '
1250
1600 2000
1250 2
2000 1600 I 1600
2500 1250 2000 f---~ 2?_9___
3 150 2500 1600 I
I 1600
3
4000 ' 2000 I 2000
: I
5000 1600 2500 i 1600 3
6300 l 3000 i 2000
I 2000 I
I
in figura 5.5.29 este reprezen~c.• mo-
Tabelul 5.5.14. Vitezele recomandate pentru transportul combustibililor dul de amplasare subterana a rezervo-
lichizi rului de depozitare:
Viscozitatea [ Viteza [m/s] Viscozitatea Viteza [m/s] - montarea se poate face intr-o cuva
--
[E] i Aspiratie ! Refulare [E] Aspiratie Refulare : cu peretii din zidarie (de caramida sau
1... 2 I
1,50 : 2,50 10 ... 20 1, 10 1,20 ; din beton), fiind prevazuta cu toate
2 .. .4 ! 1,30 i
2,00 20 ... 60 1,00 1, 10 i accesorii le (sorb , conducta de alimen-
'
!
tare cu combustibi l, conducta de goli -
4 ... 10 I 1,20 1,50 60 ... 120 0.80 ! 1,00 . re, protec\je antifoc);
depozite semiingropate $i cu 50 % in care sun t montate armaturi le de in- - montarea se poate face direct in
pentru cele ingropate. Pentru depozite - chidere pe conduc tele instalatiei de pamant, in cazul in care rezervoarele
le semiingropate si ingropate se preve- combus tibil si insta la\iei sunt prevazute cu pereti dubli (rezer-
de o cuva pentru montarea rezervoare- corespunza toare de semna lizare $i voare captu$ite) (fig. 5.5.30);
lor . Pentru un grup de rezervoare se stingere a incendiilor , iar camera va in cazul montarii mai multor rezer -
prevede o singura camera de comanda avea o gura de acces . voare de depozitare, pozitionarea lor
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

se face tina nd seama, pe de o parte, Aceste rezervoare au un invelis me- cu stu\uri de c uplare a unui aparat de
de capac ita tea de combu stib il depo zi- talic exteri or care determin a impreu na detec tare a scurgeril or , care trebuie sa
tata iar , pe de alta parte, de suprafata c u peretele rezervorului propriu -zis o fi e compatibil cu lic hidul inflamabi l sto-
disp onibila d e montare, numarul si ga- camera de control. Distan\a dintre cei ca t i n rezervor . Aceste rezervoare sunt
b aritul rezer voarelor si distan\ele im p u- doi pereti ai rezervorului este de 3 ... 5 exec utate de TMUC B S.A . c u unul sau
se intre rezervoare (fi g. 5.5.3 1). mm . Camera de contro l este prevazuta mai m ulte compart imente, cu cap ac ita-
tea de la 1 la 100 m 3 si se monteaza
Densitatea
relativa in p amant p e un strat de beton usor
1 0,8 0,6 arm at.
Viteza fluidului [m/s] v·
3 ,V
v/
0 ,01
\ \. '' -, 0,02 0,03 0,04 0 ,05
I ~\ \.
'
\
0, 1
\
0,2 ... 0,4 0,6

I I
1 2
I
/
vv
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL
Montarea rezervorului pentru_ . GPL
' ' ' ' '" ' " '' I
\-\- \-- I\ ' \,
este de preferat a se face subteran i n-
'
"
' ' ,,. tru ca t gazele petro liere lic hefiate fiind

\ ~~~ \ ~ [\. ',I\ \ I\

\ i \ \
I\
1\
\ / /

/
mai grele decal aerul se p ot concentra
i n zonele aflate sub nivelul terenului cu
·- 2
\\' \ I\\
\ I\[\ \ \\ \:
' /
/
p eri col de explozie.
3 Pro iectarea :;;i executarea sistem elor
\ \ '' \ \ \ ~
~ 0 K: \.
/ /

\. \. . ' \
/

[/ / 45
/
de alimentare cu GPL :;;i a depozitelor

' \ ,
\ '\ '\
' ' '\
.'\'\
'\
'\'\•'\
'\. '\ >;,; 6
7
pentru rec ipiente fi xe de GPL se face
co nform pre ve derilor ,, Norma tivului
' " ''
' '' ' " ,~ 10· ! proiec tare si executare a sistemelor de
\\ >~ ~~ ~ p
\ £'. v
0
\ \
I\ \ \' / v v alimentare cu gaze p etroli ere lichefiate
- 1. 3 1."
o<9 _\ \ I\\ , P \:
' \'. \
~<.<>.,\ \
2 in figura 5.5.3 1 este prezentat un

'0 \
r\\~ '\ '
I\ \ \ '\
'\\ v
v 3
depozit GPL, cu 4 rec ipiente fixe , am -
'({, \ ~ ~\ \\ \ \
\ \ / plasa te suprateran. Recipientele de
~ \ ~ \ \ i\ I' /
4
5 GPL se pot monta si subteran, in c uve
~ ,~ , ~A:. ' '
~~<9., u '' , -:
_ , "'' ' ' "'
'\ '\
'
''
6
7
din be ton armat, umplute cu nisip , intr-
o inc inta i mprejmuita cu gard din plasa
v~r-\ \ ~
-6 ~I\ ,. ' de sarma.
,\ '
' I'\
~ vv /
v· \ \ ' \ \
\\ \I\ \ \ '
~~~\ \\ \\ \ \ I\r.. \\
v /
2 5.6. Evacuarea gazelor
v
\ \ v / de ardere
\ \ \ \ \ I\' \ ' r.. \ \ v v
4 Gazele de ardere rezultate din proce-
\ I\ 'I.\\ fl.'I. \. \ I\ v 5
\ '\ '\
'
' '
'' "
'\ '\
'
'/
6
7
sul de ardere a combustibililor sunt
\ '\ '\ '\ '\ '\ '\ evacuate in atmosfera pe traseul focar-
' ' 10 canal de furn -cos.
Oenumirea produsului Nr. Densitatea
STAS relativa \l\ \ I\ \I\ ~ I\\ / Evacuarea in atmosfera se face cu
Motorina 3 15 0,900 \I\ \ [\. \ \, \ / condi\ia obligatorie de a lua masurile
Combuslibil penlru
/ 2
calorifer
54 0,9 10 \ '
\ \ ' \' \
'\ ~' v / necesare ca noxele con\inute de gaze-
v / 3 le de ardere, dupa patrunderea in at-
Pacura 51 0,890 \' \ ,\ \\ 4 /
mosfera si disp ersia lor, sa se incadre-
718 inchis \ \ \ \ \ ' V/
x!dl o 1113 I 218 3/8 418 I 518 I 618 I 5 ze in limitele admise pentru concen-
\ '\ '\

' ' ' '' ' ' '

I', 10.05 10.01 1 0.26 0,8 1 2.061 5. 52 1 7 1 I 978 - \ '\ • C/ 6
\
7 tra tiile din aer si de la sol.
\
'' ' 10·2
10,8 0,6 5.6.1. Solufii constructive
Fig. 5.5.28. Nomograma pentru calculul pierderilor de sarcina Densitalea
locale la conducte de transport combustibil lichid. relativa
5.6.1 . 1 CO?UI de tum
2 Cosul este o instala\ie pentru eva-
5 1 c uarea gazelor de ardere si disp ersia
,,--
\~r1 3 / 2 1
I
I
,--- - -/ - - - --.._
\
\
I \
~ ---·····-- 3}
\

~~/---·- ----$
\ I

/
4 2/ Fig. 5.5.30. Rezervor metalic
Fig. 5.5.29. Amplasare subterana a rezervorului de depozitare: cu pereti dubli :
1 - cuva din beton; 2 · chcpeng de acces; 3 - pere(i din beton armat; 4 - ba$3 de 1 - rezervor interior caplu$il; 2 - perete ex-
golire; 5 - hidroizolatie; 6 - strat de pamant; 7 - slrat de nisip; 8 - strat de pietri$; terior; 3 - legatura cu camera de control;
9 - strat de argila; 10 - rezervor de combustibil . 4 - gura de vizitare.
~~~~~~~~
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

lor in atmosfera. Uneori are si rolul de prin rec uperarea partiala a caldurii din cu sectiuni circulare executa te din ta-
a realiza un tiraj necesar acoperiri i pier- gazele de ardere evacuate, pe de alta bla ex ista posibilitatea ca ele sa fie cu-
derilor de sarci na ale cazanului si aspi- parte, o admisie a aerului de ardere plate doua sau mai multe, realizand un
rarea, totala sau partiala, a aerului de . dintr-o zona exterioara incaperii caza - ansamblu de cosuri autoportante, cu
ardere. : nului . tuburi individuale si un suport comun,
Cosu l poate fi cu tiraj natural, in care Cand amplasarea cazanului in raport (fig. 5.6.2).
caz tirajul este asigurat numai de efec- cu constru ctia o permite, co5ul se rea- Solutia apartine firmei DINAK, pre-
tul ascensional al gazelor calde de e- lizeaza vertical dintr-o conducta de zentand simplitate la montare cat si o
vacuare, sau cu tiraj fortat, in care caz forma circulara sau patrata. in figura instalare rapida si economica.
tirajul este amplificat de un sistem 5.6 . 1 se prezinta variantele cele mai Co5ul pentru centrale termice mijlocii
mecanic de exhaustare. uzuale de co5uri din: tabla neizolata, si mari este o \eava din otel cu grosi-
in unele cazuri construc tive cosul are tabla izolata termic , caramida, tuburi mea peretelui de 4 .. .7 mm. Se pot fo-
0 camasa exterioara prin care circula prefabricate din material ceramic rezis- losi tevi trase sau incheiate prin sudu-
aerul de ardere, realizandu-se astfel . tent la coroziune acida sau din beton. ra. Tronsoanele care alcatuiesc co5ul
pe de o parte, o preincalzire a aerului in cazul ex isten\ei mai multor co5uri au. in general, 3 .. .6 m lungime. Cosul
se a5eaza pe o funda\i e din beton cal-
5 5
culata pentru a suporta greutatea lui.
Prinderea de funda\ie se face prin 5u-
0
0 ruburi cu flan5e. La co5urile mai inalte,
amplasate separat de cladire, se ia in
considerare in calculele de rezisten\a si
forta de incovoiere data de vant. Daca
-' este necesar , cosul se poate ancora si
cu trei cabluri, inclinate la un unghi de
circa 30°, prinse in fundatii adecvate.
Pentru instalatii mici, moderne, co5u-
0 2 4 rile pot fi executate din tabla din o\el
0
inoxidabil sau tabla gofrata din alumi-
niu. Aceste tipuri de co5uri se instalea-
-:
100 D 100 D 100 100 D 100 D 100 za U$Or, CU piese de legatura si piese
de trecere prefabricate. in figura 5.6.3
0 ... 30
se dau doua exemple de instalare a
0
I.[) unor co5uri usoare.
..: 5 o. Pentru evitarea racirii puternice a ga-
.•r''..' P ze lor de ardere in circulatia lor prin cos
j/ si. mai ales. pentru evitarea unei tem-
peraturi scazute a peretelui cosului
care ar putea determina condensarea
vaporilor de apa pe peretele interior.
~~~-~~~~~ii"iij.1~~~~~~f;;$J~~~~!>Ol1Pf.:::1 co5ul de tabla se poate izola termic , in
7 6 2 2 7
exterior. cu un strat de vata minerala
Fig. 5.5.31 . Depozit de GPL cu recipiente fixe : 1 )>au masa compacta de fibra minerala,
1 - recipient fix de depozitare GPL; 2 - platforma betonata; 3 - suport recipient; 4 - zid cu grosime de 50 ... 100 mm.
despar\itor; 5 - gard din p lasa de sarm a; 6 - lunda\ie gard; 7 . bordura de protec\ie . Cosul din caramida se realizeaza
pentru instala\iile mici de pana la 5 MN
putere instalata. cu sectiune patra ta
sau drep tun ghiulara, fiind mai usor r.e
,·. t it executat. Pentru puteri mai mari sec-
tiunea este c ircu lara. prezentand avan-
I tajul unei economii de material si a
I unei rezistente mai mici la curgere. in
cazu l in care seqiunea este dreptun -
I ghiulara se impune ca raportul laturilor
alb ?:: 0.7. Co5urile inglobate in con-
' I structii nu trebuie sa aiba pereti co-

-?
I muni cu incaperile principale, cu cama -
rile sau cu camerele frigorifi ce . De ase-
I' ! menea, co5urile din zidarie, din inte-

riorul cladiril or, se amplaseaza astfel

! incat una din laturile lor sa nu fie inclu -
sa in vreun perete exterior al cladirii .
b c Casurile se executa si se izoleaza
termic fata de elementele construc tiei
conform prevederilor STAS 6793 si ale
celorlalte prescrip\ii tehnice care regle-
Fig . 5.6.1. Variante constructive de co ~ uri din: menteaza acest domeniu. La cele din
a - tabla; b . tabla izolata; c . cara m ida; d . b eton. zidarie, captu5irea in terioara a C0$U1Ui
d cu zidarie refractara este necesara
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

pen tru temperaturi ale gazelor de arde-
re care depa$esc 100 °C. Pentru tem -
peraturi pana la 200 °C, captusirea
poa te fi facuta numai pe 1/3 din inalti-
mea CO$u lui , iar pentru temperatur i pa -
na la 300 °C pe 1/2 din inaltime. intre
0 10
ii
Fig . 5.6.2. Co ~ uri autoportante c u tu buri individuale
a - sectiune: b - elevatie.
zidaria refractara $i cea de rezistenta
se lasa un gol de dilatare de 50 mm,
a$a cu m se arata in figura 5.6.4. Oaca
temperatura gazelor de ardere depa-
se$1e 300 °C caplu$irea se face pe in-
treaga inal time a CO$Ului iar golul de
a imposibili tatii realizarii unui CO$ c u do-
y Cosuri din tuburi prefabrica te de ma-
~i suport comun :
di latare, cu grosimea de 60 ... 100 mm,
se umple cu diatomit , zgura sau nisip.
La cosur ile din zidarie c u tiraj natural
se adm ite racordarea mai multor caza-
ne la acelasi cos, necompartimentat,
cu condi tia ca sec\iunea utila sa nu de-
p3$easca 2 m 2 . in caz con trar se re-
curge la compartimentarea lui (fig.
5.6.4 b), de regu la, pe toa ta inal\imea
lui prevazand u-se canale de furn ori-
zontale, separate pentru fi ecare com-
partiment al CO$Ul ui. Numai in cazul
ua compartim en te se admite prevede-
rea a doua cosuri din zidarie separate.
terial ceramic sunt prevazute, in gene-
ral, pen tru cazul can d gazele de ardere
au o temperatura ridi ca ta a punc tului
de ro ua (combustibil cu con\inut de
sulf) $i exista pericolul unor condensari
aci de pe peretele interior al CO$ului.
Tuburile se pot monta autoportant sau
constituie caplu$eala interioara a unui
CO$ din Caramida Sau tabla.
in toate cazurile, cand este amplasat
dezaxat fa\a de gura de evacuare a ga-
zelor de ardere din cazan, p or\iunile de
deviere laterala (canalul de furn) nu se
executa orizontal ci c u o inclinare de
minimum 10 °. c u panta spre cazan,
astfel ca eventualul condensat produs
in CO$ sa se scurga spre cazan.
Co$UI metalic cu cama$a exterioara
de aer este una din solu\iile moderne
care asigura prelevarea din exteriorul
incaperii cazanului a aerului de ardere
$i, prin aceasta, pres iunea de admisie
a aerul ui nu este influentata de
vari a\iile de presiune din incaperea ca-
zanului . Un al doilea avantaj al solu\iei
este acela ca aerul se preincalze$1e in
contac t cu peretele cald al CO$Ului rea-
lizand o rec uperare de caldura $i o im-
bunata\ire a procesului de ardere. Un
alt avanta j este acela ca elementele de
construc \ii nu sun! in contact cu supra-
fe\e de tem peratura ridicata a CO$ului .
in fi gura 5.6.5 se prezinta unele solu\ii

----, '
mai des utili za te.
Co$ul va depa$i coama acoperi $ului
c u minimum 0,5 m, iar in cazul invelito-
rilor combustibile c u minimum 1 m,
I luandu-se $i masurile de protec \ie fa\a

a b
Fig . 5.6.4. Sectiuni pri n co~ uri di n zi darie:
a - masiv pentru un CD$:
a b b - masiv pentru doua CO$Uri;
1- golul cosului; 2 - caramida rcfrac tara;
g . 5.6. 3. Co ~ di n otel inoxidabil cu piese prefabricate (con struct ie C ARBOFUEL) :
3 - gol de di latare; 4 - elemen t de
a - cos exterior; b - cot;; interior.
rezistenta.
·- -- --- - -
 Capitolul 5: Central e term ice
de elem entele combustibile ale acoperi- inal\are ale terasei (atic, zid antifoc)
sului. La terase, cosul va depasi cu mi- daca distan\a fa\a de elemente este sub
nimum 0,5 m elementele de supra- 3 m si c u minimum 1 m daca distanta
fata de acestea este de peste 3 m .
Un tip de instala\ie de evacuare a
1 gazelor de ardere de la cazanele de
' apartamen t este cosul ,,ventu za" care
se ata5eaza la cazanele mici amplasate
langa un p erete exterior, a5a cum este
ilu strat in figura 5.6.6.
le5irea gazelor de ardere din cazan
este dirijata direct spre exteriorul cladi -
rii printr-un tub care strapunge perete-
le. Tubul gazelor de ardere are si o ca-
masa exterioara prin care se admite
aerul necesar arderii la cazan. in exte-
riorul cladirii se monteaza un grilaj de
/., protec \i e pentru evitarea obturarii acci-
a b dentale si pentru a imbunata\i aspectul
Fig. 5.6.5. Co~ din otel cu cama~a
peretelui. Cazanele cu astfel de sistem
exterioara de aer:
de evacuare trebuie sa aiba un arzator
a - CO$ interior; b - CO$ exterior;
cu aer insuflat, ventilatorul avand in
- aer; 2 - gaze de ardere.
acelasi timp rol de aspirare a aerului si
de evac uare sub presiune a gazelor de
ardere.
Trebuie men\ionat, totu si, ca, in ulti-
mul limp, reglementarile din diferite tari
interzic folosirea unor astfel de cosuri
9 deoarece, pe de o parte, strica aspec -
10 .. 5 tu l estetic al cladirii, pe de alta, parte
11
--- 6 gazele de ardere nu sunt evacuate la o
12 inaltime suficienta pentru a evita polua-
7
- 8 rea zonelor de acces al oamenilor.
13
Evacuarea gazelor de ardere se face.
Fig. 5.6.6. Co~ ventuza (soluJie cazan cand este posibi l, prin tiraj natural \i-
BERETTA): nand seama si de tipul cazanului folo-
- conducta de aer; 2 - conducta de sit. Tirajul fortat se prevede in cazurile
evacuare; 3 - presostat diferen\ial; in care :
4 - tubulatura de gaze; 5 - ventilator ; - tipul cazanului impune aceasta
6 - schimbator de caldura; 7 - electrod d solutie
aprindere; 8 - vana de gaz; 9 - tubulatura - caldura gazelor de ardere a fast
concentrica; 10 - aer proaspat; 1 t - vas partial recup erata
de expansiune; 12 - electrod de detectie; - conditiile p artic ulare impun co5uri
13 - arzator. c u o inaltime mai mica decal cea pen-
tru functionarea cu tiraj natural:
I
t!t .J I
I I-
I I
I I
I
a
-
5 --+
,-;? · l~-
\ 3
b-
5
--
- - - - - - .J
3
c
Fig . 5.6.7 . Co~ cu exhaustor:
a. exhaus tor montat la baza cosului, b. exhaustor in derivatie; c . cos cu ejec tor
1- cos; 2 - exhaustor; 3 - canal de furn ; 4 - absorbtie aer; 5 - gaze de ardere;
6 · ventilator; 7 · ejector .
I. lnstala!ii de incalzire
- inal\imea cosului cu tiraj natural nu
este suficienta pentru asigurarea dis-
persiei noxelor in atmosfera (necesara
incadrarii in limitele admise ale con-
centra\iei de noxe in atmosfera).
Co5urile cu tiraj fortat se bazeaza
atat pe efectul de tiraj natural al CO$U-
lui cat si sistemul de exhaustare me-
canica care se suprap une tirajului na-
tural. Exhaustorul poate fi de tip ven-
til ator sau de tip ejector.
Ventilatorul care are rol de ex haustor
se monteaza la baza co5ului utilizand
una din solu\iile prezentate in figura
5.6.7. Exhaustorul, din punc t de vede-
re construc: tiv, este un ventilator cen-
trifugal obisnuit dar c u lagare raci te
sau cu piese de izolare termica intre
axul de temperatura ridi ca ta al roto-
rului si axul motorului care nu trebuie
.sa depa5easca un nivel de tempera-
tura de 60 .. .70 °C.
lntensificarea tirajului poate fi facu ta
si cu un ejector montat la partea supe-
rioara a cosului asa cum se prezinta in
figura 5.6.7 c .
Aerul care realizeaza ejec \ia este fur-
niza t de un ventilator amplasat la o c~­
ta joasa si care trimit e. printr-o con-
duc ta. aerul spre ejector. Solu\ia se
utilizeaza la imbunata\irea evacuarii ga-
zelor de ardere la instala\ii ex istente la
care montarea unui exhaustor ar nece-
sita m odificari costisitoare.
5. 6. 1.2 Canalul de tum
Legatura dintre cazan si cos se face
prin canalul de furn . Acesta se poate
executa din zidarie, cum este prezentat
in figura 5.6 .8 sau din metal.
Ca nalele de furn realiza te din diferite
rnateriale se samoteaza si se protejeaza
la interior pe toata lungimea lor, in func-
\ie de temperatura si de caracterul agre-
siv al gazelor de ardere. Canalele ue
furn se prevad c u guri de vizitare si con-
trol care se inchid elans. prin usi met:..-
lice termoizolate, amplasate la inceputul
canalului de furn . la schimbaril e de
Fig. 5.6.8. Sec\iune printr-un
canal din zidarie:
· golul canalului; 2 · caramida
refractara: 3 - gol de d1latare; 4 - element
de rezistenta; 5 - placa acoperire.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice

direc tie ale acestuia, precum si la baza fun c\ionar ea cosului , iar , pe de alta par -
CO$ului , deasupra patru nderii canalului te, sa permita optimizarea celorlalte di . pg,, = _Q,7 17+ 1,293 a Vo [k g/m~] (5 _6.5)
de furn . Canalele de furn se prevad , de mensiuni: diametrul $i inaltimea. V90 + (a - 1) Vo
regula, cu clape te de explozie astiel Numarul mare de parametri care tre- • pentru combustibilii lichizi sau solizi:
proiectate incat sa se deschida in caz buie luati in considerare face ca meto-
1+ 1,293 a Vo
de explozie inainte de a se depa$i limita dologia de dimensionare a CO$Ului Sa p,,,= [kg/m ~ ] (5.6 .6)
de rezistenta a zidariei. Clapeta de ex - se bazeze pe un ca lcul iterativ a carui V90 +(a - 1)Vo
plozie trebuie sa asigure 0 inchidere rezolvare rapida necesita un calcul unde:
etan$3 $i se amplaseaza astfel incat sa automat. - Vo este volumul stoichi ometric de
nu produca accidente la deschidere. aer necesar ard erii , [m ~/m ~ ] sa u
in cazu l folosirii unui singur CO$ pen- 5.6.2. 1 Co:;uJ p entru cazane fo /osind [m~/kg] ;
tru m ai multe cazane cu tiraj for\at, fi e- arzatoare cu aer asp irat (a tmos ferice) - Vgo - volumul stoichiometri c de
care ventilator de gaze de ardere se CO$Ul trebuie sa asigure, pe de 0 gaze rezultate din ardere [m ~/m~] sau
prevede cu canal independent de furn parte, p atrund erea aerului necesar [m~/kg];
pana la co$. combustiei in centrala termica , respec- - a - coeficientul excesului de aer la
Pentru m asurarea tempera turii, pre- ' tiv , in ca zan, iar, pe de alta parte, sa CO$;
luarea probelor pentru analiza gazelor evacueze gazele de ardere pe traseul - temperatura medie a gazelor de ar-
d e ardere, prec um $i pentru masurarea cazan - canal de furn - CO$ - exteri or dere in CO$,
tirajului se prevad $1uturi din \eava cu (fig. 5.6.9). 6. t1 [oC]
lgm = lg,- h · - (5.6.7)
cp 1112" pe racordu l de furn al fiecarui Tirajul CO$Ului trebui e sa asigure in- 2
cazan, precum $i la baza fiecarei sec- vingerea urmatoarelor rezisten\e: in care inal\imea h a CO$Ului se aproxi -
\iuni a CO$Ului care asigura tirajul unui Hco = 6pa + 6pcz + 6pca + 6 p co + 6pge meaza in func\ie de marimea centralei
grup de cazane. [Pa] (5 .6.1) termice , respectiv, numarul $i caracte-
Canalele din zidari e se executa, de in care: 6.p reprezi nta pierderi de sar- ri sticile hidraulice ale cazanelor $i ca-
regula, cu sec \iun e constanta pe in - cina astfel: 6pa - locala in priza de racteristicile constructive ale CO$U lui $i
treaga lungime, avand forma patrata aer; 6pcz - in cazan; 6pca - in canal; canalului de furn .
sau dreptunghiulara . Canalele de furn 6 p co - in CO$; 6 p ge - la ie$irea gazelor - densitatea reala a gazelor de arde-
din m etal au, de regula, forma circulara din CO$ [Pa]. re la temperatura t9 m,
$i se executa c u sec \iune constanta 273
pgm = p,,, 273+ tan (kg/ m3] (5.6 .8)
sau variabi la (telescopica) . 5.6.2.1 .1 Tirajul co{mlui
Rela\ia cea mai simpla de calcul a - temperatura aerului ta se alege in
5.6.2. Calculul co;;ului de furn tirajului este func\ie de regimul de func\ionare a ca-
H rc = h-(Pa - Pgn)·g (Pa] (5.6. 2) zanelor:
La un CO$ trebuie determinata inal\i - in care: • numai in perioada rece
mea h $i sec \iunea S. in practica cu- - h - inal\imea CO$ului [m]; ta = + 10 °C
renta. in func\i e de tipul $i marimea - Pa - densitatea aerului ambiant • in perioada rece $i calda
centralei termice, respectiv, tipul $i nu- [kg/m 3 ]; ta= + 25 °C
m arul cazanelor, natura combustibilului - P9 n - densitatea medie a gazelor de - viteza gazelor de ardere se aproxi-
$i locul de amplasare se pot determina ardere in CO$ [kg!m3]; meaza in func\ie de inaJ\imea CO$Ului;
suprafata S c si inal\imea he a CO$Ului - g = 9,8 1 m/s2. as tie I in STAS 34 17 se recomanda ur-
luand in considerare: Daca in locul densita\ii medii a gaze- matoarele vi.teze pe domenii de inal\i-
- tirajul CO$u!ui care poate acoperi lor de ardere se folose$te o rela\ie de me de CO$:
pierderile de sarcina pe tra seul: cazan calcu l in care intra densitatea normala h = 15 ...30 m; w 9 m = 1+0,0667 -h [m/s]
- canal de furn - CO$ (cazul cazanelor a gazelor $i 0 cadere de temperatura h = 30 ... 80 m ; Wgm = 0, 1-h [m/s].
prevazute cu arzatoare atmosferice); M pe unitatea de Jungime a CO$Ului, - debitul normal al gazelor de ardere

r:::al~.6~:;9:v~;~ .JJ ~JJ

- tirajul for\at care poate acoperi se determina in func\ie de natura com-
pierderil e d e sarc ina numai pe traseul: bustibilului $i excesul de aer (cap . 5.5);
1_ h
canal de furn - CO$ (cazul cazanelor M1 ' \ t9 ;+ 273 - constanta c depinde de tipul CO$U-
prevazute cu arza toare presurizate); lui:
- tirajul artificial asigurat de un venti- [Pa) (5.6.3) • pentru CO$uri metalice neizolate:
lator (exhaustor); in care
LH. = C · t,.- t, - ~ tg +273
- normele de protec\ie a m ed iului 4lge
care impun limitarea emisiilor de po-
100 Gg,·W9
luan\i rezulta\i din procesul de ardere a 4
combustibililor in focarele cazanelor; [Ki m] (5.6.4) /
- optimizarea CO$urilor pentru cazuri - unde:
le in care inal\imea lor es te impusa , - t9; este temperatura gazelor de
(condi\ii de poluare, amplasare intr-un ardere la baza CO$ului; 5
sp a\iu arhitectonic etc .); - G9 n - debitul normal de gaze de
2
- op timi zarea CO$Urilor in fun c tie de ardere [m& hJ ; \
un tiraj existent la baza lui . - w9 - viteza gazelor de ardere in cos
Rezulta ca. la dimensionarea CO$Ului [m/s];
de evacuare a gazelor de ardere. pen- - ta - temperatura aerului exterior. Fig. 5.6.9. Schema de calcu l
tru realizarea unui tiraj $i pentru protec- in calcule se determina succesiv:
pentru co~u l caza nelor
\ia atmosferei, se impune utilizarea unor - densitatea normala a gazelor de
cu arzatoare atmosferi ce :
metode de calcul care, pe de o parte, ardere:
1- cazan; 2 - arzator; 3- canal de furn :
sa \ina seama de ansamblul proceselor • pentru combustibilii gazo$i :
4 - co~: 5 - priza de aer.
termice $i gazodinamice ce definesc
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire

c = 5,6
• pentru co:;;uri metalice izolate:
c = 1,0
• pentru co:;;uri din materiale de con-
structii cu grosime de 120 mm:
c = 1, 1
• pentru co:;;uri din materiale de con-
structii cu grosime de 240 mm:
c = 0,5
5.6.2.1.2 Calculul preliminar
al dimensiunilor co~ului
Cele doua dimensiuni ale co:;;ului sunt:
- inaltimea co:;;ului h aproximata la
§ 5.6.2.1 .1
- diametrul interior al co:;;u lui
d, = 1,14 10-3 G!7'+(273+1zn ) [m]
(5 .6.9)
W gm
5.6.2.1.3 Calculul de verificare
a co~ului
Calcu lul consta in verificarea dimen-
siunilor (diametrul d, sau sectiunea axb
:;;i inaltimea h) astfel incat sa fie inde-
plinita conditia de echilibru hidraulic
(5.6.1).
Etapele de calcul sunt urmatoarele;
- pierderile de sarcina in lungul co-
valori indicate la co:;;u l de furn ;
- le - lungimea canalului [m] ;
- L~ca - suma coeficientilor de rezis-
ten!a locala pe traseul canalului.
Pentru calcu le practice se poate
consider a:
• la canale cu sec!iune constanta,
pierderile de sarcina locale ca fiind
1,05 ... 1, 10 din pierderile de sarci-
na uniform distrib uite;
• la canale cu sectiune variabila,
pierderile de sarcina locale ca fiind
1, 15 ... 1,20 din pierderile de sarcina
uniform distribuite;
- pierderile de sarcina locale la ie:;;i-
rea gazelor de ardere din co:;;:
. _c ~
!iPge -Sgc· ·p"" [Pa] (5.6.12)
2 avantaj ca duce rapid la deteriorarea
in care:
- ~ 9e este coefi cientul de rezistenta
hidraulica la iesirea gazelor de ardere
din co:;;, ~ge ~ 1; W ge - viteza gazelor de
ardere la ie:;;irea din co:;; [m/s];
- P9 e - densitatea gazelor de ardere
la ie:;;irea din cos [kg!m3].
- pierderile de sarcina locale in priza
de aer,
numai pierderile de sarcina liniare din
co:;; si locale la evacuarea gazelor de
ardere in exterior.
5.6.3. CO§UI ~i influenta vaporilor
de apa din gazele de ardere
Este cunoscut faptul ca in gazele de
ardere se gasesc vapori de apa care,
in con tact cu suprafetele interioare ale
co:;;u lui , pot condensa.
Condi!ia ca in co:;; sa nu apara con -
densat este ca temperatura peretelui
interior al co:;;ului tp; sa fie mai mare
decal temperatura punctului de roua a
gazelor de ardere tr.
Aparitia condensatului pe peretele
interior al co:;;ului prezinta marele dez-
co:;;ului (mai ales la cosurile din metal
care se corodeaza foarte repede). De
aceea este necesara o verificare :;;i,
eventual, o corectare a dimensiunilor
co:;;ului privind fenomenul de conden-
sare urmarind, pe de 0 parte, procese-
le termice si hidrodinamice care au loc
i in cele dou~ situatii iar, pe de alta par-
1 te, posibilitatile de reducere sau chiar

-~ :;;ului 1 de eliminare a condensarii vapori lor de

-, ..t w Pzn
w2
.1P. =,;..--"--p. [Pa] (5 .6. 13) apa in interiorul co:;;ului.
t.Pc0 = h --~ = Rh [Pa] (5.6. 10) 2
d; 2
in care: 5.6.3. 1 Co~;u/ funcfionand
in care: A. este coeficientul de rezis- - .;,, este coeficientul de rezistenta hi- cu condensare
f. tenta hidraulica liniara (pentru calcule draulica la priza de aer, ~a= 0,5 ... 1; Aparitia condensatului se produce
practice, la co:;;uri executate din zidarie - wa - viteza aerului in priza [mis]; cand temperatura punctului de roua fr
cu rugozitatea k = 2,5 ... 9 mm, diame- - Pa - densitatea aerului [kg/m 3 ]. a gazelor de ardere este inferioara
trul 300 ... 1000 mm :;;i Re = 104 .. . 106 , se - p ierderile de sarcina in cazan pe temperaturii fp; a peretelui interior al
pot lua valori pentru A. = 0,035 ...0,040; circuitul gazelor de ardere D.pcz sunt cosului. In acest caz apare un flux de
pentru co:;;uri executate din tabla cu ru- date de firma constructoare. caldura sup limentar pe peretele interior
gozitatea k = 1,5 ... 3 mm, diametrul Conditia de echi libru hidraulic, res- ,al cosu lui care reprezinta caldura
300 ... 1000 mm :;;i Re= 104 . .. 10fi, se pot ' pectiv, de evacuare normala a gazelor transmisa in procesul de condensaw .
lua valori pentru A. = 0,020 .. .0,025). de ardere in exterior este ca pierderile De asemenea, pe toata inaltimea cosu-
- pierderi le de sarc ina in lungul cana- de sarcina D.pr pe intregul circuit, priza lui are loc o variatie a temperaturil or
lului de aer - cazan - canal de furn - cos - gazelor de ardere si a peretelui co:;;ului .
..t w 2 ·p
.1Pca= ~ - -~ + L, Sc.,-2. p9 , [Pa]
w exterior sa fie mai mica cu 5 ... 10 % Toate acestea due la modificarea regi -
decat tirajul cosului calculat pentru dia- mului termohidraulic al cosului .
dca 2 2 (5.6.1 1)
' metru l d, si inalti mea h, aproximate in Problema, in acest caz, se rezuma in
in care: calcu lul preliminar. a recalcula tirajul cosului si a vedea
- A. este coefic ientul de rezistenta hi- Calculu l este iterativ, fapt pentru daca el satisface sau nu conditi ile de
drau lica care are, in general, acelea:;;i care se apeleaza la calculul automat. echil ibru hidraulic, de evacuare norma-
la a gaze Ior de ardere in exterior.
5.6.2.2 Co~u/ pentru cazane folosind Schema de calcul este prezentata in
di
arzatoare cu aer insuf/at (presurizate, figura 5.6.10 iar etapele sunt:
de cu presiune O la baza) - se considera ca dimensiunile cosu -
l In acest caz tirajul co:;;ului Hco aco- lui (diametrul d; si inaltimea h) au fost
pera numai pierderile de sarcina D.pco stabilite intr-una din variantele prezen-
I :;;i D.p 9 e, intrucat celelalte pierderi de tate la § 5.6.2. 1 sau § 5.6.2.2;
sarcina D.pa, D.pcz si D.pca sun! acoperite - se determina temperatura punctului
I de presiunea arza torului: de roua tr a gazeJor de ardere unde:
Hco = D.pco + D.pge [Pa] • pentru gazele de ardere proveni te
I Algoritmul de calcul este eel indicat din arderea combustibilului gazos sau
I la § 5.6.2.1 cu urmatoarele precizari: a unui combustibil lichid tara suit in
- se alege o inal\ime h de cos mai compozi!ie:
! Wg mare; tr = 40 + 61,9·(PH 2o - 0,0738)0.504 8
___Jj __ _ - se considera o viteza w 9m a gaze- [ C]
0
(5 .6. 14)
lor de ardere in cos mai ridicata. in care presiunea vapori lor de apa
Fig. 5.6.10. Schema de calcul p entru co~
Cele doua precizari sunt indreptatite din gazele de ardere se calculeaza cu
functionand c u condensare.
intruc at tirajul cosului are de acoperit relat ia:
 I. lnstalatii de inc alzire Capitolul 5: Centrale termice

- se determi na caderea de tempera- unde explicitand coefi cientul global de

VH-o
P1w - · [bar] (5 .6. 15) tura 0.t1 pe metru lin iar de cos, transmisie a ca ldurii k , utilizand rela\ia
· V90 +(a - 1) V0
M1 = tgr ~tge [K/ m] (5.6.23) 5.6.2 1 se poate determina varian ta de
si in care VH-0 este volumul unitar de _ cre$l ere a rezistentaei termi ce.
~pa 'in gaze!~ de ardere (m~/m~·comb - se determina temperatura suprafe- - se continua calcu lul dupa metodo-
sau m~/kg·co mb). tei peretelui interior al cosului : logia indica ta la § 5.6.3.2 avandu -se in
• pentru gazele de ardere provenind tp;= tgm_J:_ (t9m- ta) [°C] (5 .6.24) vedere ca fenomenul de condensare
din arderea combustibilului lichid cu aa este inlaturat, ceea ce atrage dupa
sulf S > 1 % in compozitie : - se determina temperatura suprafe- si ne $i unele modificari in rela\iile de
tr = 92 - 4 ,56·(S - 1)0.588 + \ei peretelui exteri or al CO$Ulu i: calcul ; se calcu leaza succesiv t9 e, t.11,
+ 53 . 13 .( a _ 1,05 )0.297-0.0 1435 [OC] 0
tpe= fa - J:_ (t9 m- ta) [ C] (5.6.25) · tpr, tpe, Hrc, unde pentru coeficientul de
(5.6 .16) aa sc himb de caldura ag de la gazele de
• 'in vari anta cu sulf S < 1 % - se reca lculeaza tiraju l CO$Ului Hrc ardere la perete se va aplica rela\ia
t, = [92 + 45,21·(a - 1,05)]0. 1847. S + in noile condi\ii cu una din rela\iile 5.6.22 Iara termenul ac.
227
+ (-82,24 + 18 1,8·P1Q26' )-(1 -S} 5.6.2 sau 5.6.3; Calculul este, de asemenea, iterativ $i
[ C]
0
(5.6. 17) - se con tinu a calculul cu metodolo- necesita un program de calcul automat.
• pentru gazele de ardere provenite , gia indica ta la § 5.6.2. 1.3 pentru noile
din arderea combustibilului solid (car- condi\ii, respecliv, penlru noile valori 5.6.4. Calculul co~ului
bune) cu con\inut de sulf S > 1% t9e, t9 m, a 9 etc. cu ca m a~a exterioara de aer
tr = 101 + 4,383-(S- 1)0.6 76 +(5 1, 15 + intrucat algoritmul de calcul este
+ 5,48 1· S}·(a - 1, 15)0.7523 10,02s1 s iterativ, este necesar sa se apeleze la Co$urile c u cama$3 exterioara de aer
[ C] (5 .6. 18) calculul automat. se ca lc uleaza similar cu cele obi$nuite,
0

• in varianta cu con\inut de su lf ' cu diferen\a ca la exteriorul canalului

S < 1 % 5.6.3.2 Co?ul funcJionand gazelor de ardere este o circula\i e for-
tr= [101 - 58,3·(a - 1,1 5)]0,79 1.S + tara condensare \ata de aer absorbita de arzator , denu-
+ (-82,24 + 181 , 8 · P ~Ji5 2 2 7 )·( 1-S} Se asigura pe suprafa\a interioara a mita in continuare ,,aer de ardere". in
(°C] (5 .6.19) peretelui CO$Ului o temperatura tp; mai plus, canalul exterior de aer schimba
Se observa ca la to\i combustibilii cu mare decat temperatura punctului de caldura c u m ediul ambiant in mod si-
con\inut de sulf in compozi\ie tempera- roua a gazelor de ardere. milar cu CO$ul cl asic.
tura punctului de roua acida cre$te cand Se considera, de asemenea, ca di- Astfel de CO$uri se folosesc, in gene-
con\inutul de sulf este mai ridi cat, cand mensiunile CO$ului (d; $i h) au lost de- ral, la cazanele care sunt prevazute cu
cre$te excesul de aer a $i cand cre$te terminate intr-una din variantele pre- arza toare presurizate, de aceea calcu-
continutul de vapori de apa in gazele de zentate la § 5.6.2.1 sau § 5.6.2.2, dupa lul de dimensionare a lor va avea me-
ardere, exprimat prin presiunea par\iala care folosind metodologia indicata la todologia indicata la § 5.6.2.2 comple-
a vaporilor in gazele de ardere. § 5.6.3 . 1 se calculeaza temperaturile tpr tata, dupa caz, daca CO$UI func tioneaza
1
- se determina temperatura gazelor $i t. cu condensare, cu § 5.6.3. 1 sau Iara
d e ardere la ie$irea din CO$: in cazul in care este indeplinita con- condensare, c u § 5.6 .3.2. Schema de
- k-nd,h di\ia tp; > tr inseamna ca func\ionarea calcul este prezentata in figura 5.6. 11 .
tge =ta+ (tg1 - ta) eGgnepg lO' (°C] (5.6.20) CO$Ului este Iara condensarea vaporilor Algoritmul de calc ul se imparte, ca $i
de apa; materialele $1 grosimile stratu- la CO$Urile cla sice , in doua paf'1i :
in care k este coeficientu l global de rilor sunt cele necesare $i asupra CO$U- - calculul preliminar in care se stabi-
transmisie a cal durii prin peretele c·o- lui nu se face nici o modificare. lesc pe baza unor parametrii ini\iali di-
$Ului: in cazul in care condi\ia nu este in- mensiunile CO$u lui (d; $i h). Tot aici cal -
deplinita, este necesar sa se ia masuri culul se completeaza $i cu stabilirea
k ~-------------
1 ,>,d, 8,d, 1 d, de izolare termica a CO$ului (fie prin diametrului tubului exterior al cosului :
__, 2- -- - +2 - -- - + - --
a. A1 d, + d, ?., d, + d, rz,, de ' prevederea unui strat de izolare termi- • se alege o vi teza a aerului wa in
ca, fie prin marirea grosimii stra tului spa\iul dintre cele doua con ducte, ast-
[W/ m2·K] (5 .6.2 1) existent). fel incat pierderile de sarcina sa nu
in care: Etapele calc ulului , in varianta a doua, supraso lici te ventilatorul arzatorului
- cx.g est e coeficientul de schimb de sunt urmatoarele: (wa = 4 ... 6 m/s);
caldura de la gazele de ard ere la pere- - se determin a temperatura punctului
te, campus din coeficientul de schimb de roua tr utilizand una din relatii le de
de caldura prin convec\ie age, coefi ci- la § 5.6 .3. 1.
entul de schimb de caldura prin radia- - se stabile$te temperatura tp; a pere-
\i e agr $i coefi cientul de sc himb de cal- telui interior al CO$Ului punand condi\ia:
dura datorita condensarii, tp; 2'. tr sau tp; = tr+ 1... 1,5° (0 C]
ag = age + agr + ac [W/ m2· K] (5.6.22) - se alege una din solu\iile de cre$-
- a" este coefi cientu l de schimb de tere a rezisten\ei termice a peretelui
caldura d e la peretele exteri or al CO$Ului:
CO$ului spre aerul exteri or, a. ~ 23 • modificarea grosi mii unui strat al
W/ m 2·K; CO$Ului 81 sau 82;
Cl>
-· 81 $i 82 sunt grosimile straturilor • prevederea unui strat de izolare
car e alca tui esc CO$UI [m] ; termica 8;z. I~
- A.1 $i A.2 - coeficien\ii de conduc ti vi- - din relatia 5.6.24 se determina va-
late a materi alelor din care este execu- loarea coefi cien tului global de transmi- • -· W
gt!_
tat CO$U I, [W/ m ·K] ; sie a caldurii: Wa

- d ,, d1, de - diametrele: interior, in- Fig. 5.6.11 . Schema de ca lcul pentru

[W/ m 2 ·KJ (5 .6.26) ' co~ cu c a ma ~a exterioara de aer.
termediar $i exterior ale CO$Ului [m];
 -
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

• se ca lculeaza diametrul interi or limitele de eroare acceptab ila este ne- excesului de aer a. = 1,4 ; s-au ob\inu t
al tubulu i exteri or cesar un numar mare de iteratii. De curbele care reprezinta variatia criteriu -
I aceea se recomanda folosirea unui pro- lui (d; ·h) in func tie de viteza w 9 a ga-
,../ + ~ 1, 27 4 +Gan
d 21 -_ LJ\c (m] (5.6.27) gram -de calculator. zelor de ardere in cos.
Wa Analizand rezultatele calc ulului de
i n care G 3n este deb itul real de aer 5.6.5. Optimizarea co~ului op timizare se observa :
c alculat c u relatia - viteza optima se situeaza in dome-
G an = a .VoB [m ~s] (5.6.28) Optimizarea CO$Urilor de evacuare a niul 3,7 - 4,5 mis;
unde a este excesul de aer; Vo - volu- gazelor de ardere poate fi abordata in - c u cat tirajul CO$Ului este mai mare,
mul stoic hiometric de aer necesar ar- doua moduri: cu atat vi teza optima se deplaseaza
derii , [miVmx] sa u [miVl< g]; B - consu- - cu conditii impuse la intrarea gaze- spre valori mai ridicate (fig. 5.6. 13) .
mul de combustibil , (m?Js] sau [k gls]; lor in CO$; Diagrama a fost construita pentru
- calculul de verific are in care se ve- - cu inaltime impusa (de norm ele de H = 250 Pa; B = 500 .. . 1500 mXJh;
rifica parametrii initiali, inclusiv tirajul $i protectie a mediului) $i cu condi\ii im- a = 1,4. Se observa ca viteza optima
dimensiunile preliminare ale CO$ului, $i puse la intrarea gazelor de ardere in este cuprinsa intre W9 = 5,2...7 mis.
anume: CO$.
• temperatura gazelor de evacuare Exemplul de calcul 1
in exterior, 5.6.5. 1 Optimizarea co~ului Se calculeaza dimensiunile unui CO$
cu tiraj impus cunoscand: debitul de combustibil ga-
fge = tg;- Ct.g ( fgm - fp1) ~ d,, h (°C](5.6.29) Pentru cazul in care inal\imea CO$ului zos utilizat de cazan B = 1500 mi!Jh; ti -
'-'gl . Cpg
nu este impusa, ci numai un tiraj al co - rajul net necesar cazanului H = 50 Pa;
• temperatura aerului la sf3r$itul zo- $Ului , calculul de optimizare \ine de coeficientul de exces de aer a = 1,4;
nei de preincalzire (la baza CO$Ului), realizarea unui consum cat mai redus temperatura aerului exterior ta = +25 °C;
de material G pentru CO$, c eea ce re- temperatura de intrare a gazelor in CO$
- nh[ a,,( tpl -
t,.- t.,+ -~----------~
tam )d,. + a 2a ( tp2 - tam 'Jd2, l vine la obtinerea unui minimum al crit - tg; = 180 °C.
G.,n· Cpa eriului (d;·h). Din diagrama din figura 5.6. 12 b
C] (5.6.30) (
0
Calculul exac t se face printr-un cal- pentru B = 1500 m~/h rezulta o viteza
• temperatura p eretelui inter ior, cul programat pentru CO$UI respectiv . optima a g9-zelor de ardere in cos
Pentru o evaluare rapida a rezultate- w 9 = 5 mis, caruia ii corespunde o va-
fpt Ct.g -t"'" + a,,- tam +a,. ,, t2 (oC) (5.6.3 1) lor se prezinta diagramele din figura loare mini ma a criteriului d;·h = 25 m 2 .
Ct.g +a.,, + a,, , 5.6.1 2, privind calculele de optimizare a Diametrul CO$Ului se calculeaza c u
• temperatura p eretelui exterior, vitezei pentru un CO$ la o instalatie cu relatia 5.6.9,
d , == 1.14 1o-\/~
G-,,.,-(-
2 7_3_+_
t""'-l
un debit de combustibil gazes de
fp
2
= aae · ( , + a 2a · fam + a, '·' - fp1 (oC) (5.6.32) B = 100 - 2GOO m~lh, temperatura ga-
aac + a;>a + a.'·' l W gm
zelor la intrarea in CO$ t9 ; = 180 °c $i un
- se continua ca lculul cu verifi carea tiraj net necesar cazanului H = 50 Pa. in care: debitul de gaze de ardere:
tirajului CO$Ului in varianta cu presiune Diagramele s-au obtinut pentru di- G gn = [Vgo + (a - 1).Vo]·B =
zero la baza , cu sau fara condensarea verse diametre d; ale CO$Ului ~ i diverse = [10,5 + (1 ,4- 1)·9,5] ·1500 =
vap orilor, dupa metodologia indicata la valori ale vitezei gazelor de ardere, de- = 2 1450 milJlh
paragrafele respective. terminandu-se inaltimea h necesara temperatura medie a gazelor de ardere
Calculul este lab orios deoarece ecua- pentru realizarea tira jului dat. Luand in se calculeaza cu relatia 5.6.7:
tiile sunt implicite $i neliniare $i pentru considerare, de asemenea, temperatu- fgm = fg; - h · .1 fi
obtinerea valoril or parametrilor initiali in ra aerului exteri or t = 25 °C coefi cientul 2
un de pentru calculul lui Mi se aplica
relatia 5.6 .4;
30,0 ~
t---s comb [m 3t/h} _ _ ____,_______.

d ox h [m 2 ]
1 4 5, o ~-~~~-------:i
.......,

1--- - - - -scomb [m 3 Nl hr-1

/ 1500 ---'---j

10,D a = 1,4
5, 0 .·.__----~-~--__.;a~=-1'-',,4~---,-J 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0
-~--~~_a_-~ 1 ..£___J
1,0 2,0 3, 0 4,0 5, 0 6,0 7,0 8, 0 b w 9 [mis]
6,0 7,0 8,0 9,0
a w9 [mis] w 9 [mis]
Fig . 5.6.12. Viteza economic a w9 a gazelor de ardere pentru : Fig. 5.6.13. Viteza economica w9
a g azelor de ardere :
a. B = 100 .. 500 m N h; H = 50 Pa; ta = 25 C; a = 1,4
B = 500 ... 1 500 m)l..,l h; H = 250 Pa ;
b _B = 750 .. 2 000 m r;l h ; H = 50 Pa; b = 25C; a = 1,4 . t.. = 25 "C; a= 1,4 .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice

za. MiC$Orarea diametrului odata cu 5.6.6. Calculul co?urilor

.Jt, = c t"'- t, i 1"' +273 = 11 Km cre$1erea vi tezei nu este numai o con - pe baza normelor de mediu
100 \i q,, W9 ,
sec inta a modi fi carii vitezei ci si a mo-
unde c = 1. cazul unui CO$ metalic dificarii tuturor parametrilor schimbului Actualele norme $i normative pentru
izo lat. de caldura. limitarea emisiilor de la centralele ter-
Calcu lul se con tinua cu determin area - curbele de tiraj net (Hnet) pentru mice impun restric tii severe in ceea ce
temperaturii medii a gazelor de ardere, debitele de gaze de ardere prive$1e controlu l poluarii si nivelul
pentru care se face o prima apro xima- G9 = 2 000 ... 5 000 m~h $i pentru acesteia.
re a inaltim ii CO$u lui h l 1J = 30 m : domeniul de vari a\i e a diametrului in aceste norme, pe langa prevede-
lgm = 180 - 30·(1,112) = 163,5 °C; CO$Ului d; = 300 ... 1 100 mm. rea nivelului emisiilor $i a modului de
rezulta intr-o prima aproximatie $i dia- - curba de viteza Wgo a gazelor de ar- masurare a !or la fiecare centrala termi -
metrul d, din criteriul : dere pentru situatia de tiraj zero. Pen- ca, este data $i metoda adecvata de
drh = 25 m 2 sau d, 11! = 25130 = 0,833 m; tru cele 4 debite de gaze de ardere calcul a inal\imii co5urilor . in aceste
se verifica diametru l cu relatia 5.6 .9: analizate punctele de func tionare (ca condi\ii la determinarea inal\imii CO$Ului
diametru $i viteza) pentru tira j zero sunt trebuie sa se tina seama de: nivelul no-
3 / 2 1450 (273+ 163,5) -
~·" ) = 1,14 10- v 5 - unite cu o linie groasa pe diagrama. xelor emise, suprapunerea peste alte
Din analiza diagramei se observa ca: emisii din zona $i obstacolele la disper-
= 0,49 m - toate CO$Urile c u tira j zero la baza sie, vecine centralei term ice .
Condi\ia nefiind indeplinita se alege o au diametrul d, aproxi mativ jumatate
alta inaltime de CO$, valoare care se poa- din eel calc ulat cu viteze le conform 5.6.6.1 Calculul ina/Jimii minime
te determina din criteriul d,·h = 25 m 2 , STAS; a co~ ului pentru centrale termice
unde d/2! = 0,49 m, rezultand o noua - vitezele de circula\ie a gazelor independente sau a/aturate
valoare pentru tf2J = 51 m. Se obtine de ardere in CO$ sun! de ordinul unui imobil izolat
succesiv: tgm = 152 °C; d /3) = 0,480 m; w 9 = 8 ... 9 mis . Schema unui astfel de amplasament
tf3J = 52 m. intrucat ultimele valori ale este prezentata in figura 5.6.15.
diametrului CO$ului se incadreaza in limi- Exemplul de calcul 2 Rela\ia de calcul pentru ina l\imea h a
tele erorilor admisibile, rezulta ca dimen- Se determi na diametru l d; al unui CO$ cosului este:
siuni optime d; = 0,480 m $i h = 52 m . cu tiraj zero la baza, cunoscand: inal\i-
mea CO$ului h = 20 m, deb itul de gaze
h=
aq
C,.,,
"/1
- ~G;M
[m] (5 .6.33)
5.6.5.2 Optimizarea co~ului cu ina!Jime de ardere G9 = 5 000 m~lh .
impusa (tiraj zero la baza) Utilizand diagrama din figura 5.6.14, in care: - q este debitul instantaneu de
La cazanele moderne prevazute cu pentru tiraj zero la baza CO$Ului se poluant [kgl h] care se stabile$te in
arza toare presurizate se asigura pre- obtin:
siun ea necesara invingerii rezisten\elor - pentru viteza w 9 = 2,33 mis, reco-
/
pe traseul cazan-canal de furn , tirajul mandata de STAS si un debit de gaze CJ) .
£. :
cosului avand rolul numai de a invinge de ardere G9 = 5 000 m~h se ob\ine
reziste\ele pe care le intampina gazele un diametru de CO$ d ; = 1 080 mm $i
de ardere in CO$. un tiraj net Hnet = 103 Pa.
Varia\ia destu l de importanta a den- - pentru condi\ia de tiraj zero, la
sitatii gazelor de ardere pe inal\imea ' acela$i debit de gaze de ardere
CO$ului , precum si apari\ia condensar ii G9 = 5 000 m~h . se ob\ine o viteza 2 ---
vaporilor de apa pe peretele CO$ului w9a = 9, 1 mis, un diametru al CO$Ului
cand temperatura peretelui acestuia d ; = 545 mm $i un tiraj al CO$Ului
este mai scazuta decat temperatura de Hnet = 42 Pa .
rou a a gazelor de ardere , duce la un Anali zand cele doua rezultate este 1 Fig . 5. 6.15. Centrale termice
el ect de tiraj variabil pe inal\imea CO$U- evidenta economia realizata prin redu- i nc orpo rate ~ i izolate:
lui $i deci la necesitatea aplicarii calc u- cerea la jumatate a diametrului CO$ului. 1 - co ~ ; 2 - imobil.
lului exact (calculul programat).
M etodica de calcul pentru optimiza- 1 w 9; d ;d(Oc 1)
w9 [m/s] H nel
rea CO$ului \inand seama de to\i facto- 25 2,5
[daPa !
rii este in clusa in programu l de calcul 14 9
COS-OPT elaborat de colcc tivu l de
Ap arate termi ce de la Facultatea de
13 8 20 2 I
12 7 i5
lnstala\ii - Bucure$li. <ii'
6 15
Pentru exempl ifi carea rezultatelor ce
10 5
1 1,5

se obti n cu programul de calc ul se 3:'"

9 4 10
prezinta un caz particu lar in diagrama
din fi g. 5.6. 14. 8 3
Datele de calcul au lost urmatoarele: 7 2
5
- patru variante de debite de gaze de 6
2 '
ardere rezultate din procesul de com-
4 -1--++1=~4'-'ic-1>,
0 ~--~--<---~-~i 0
busti e din cazan: G9 = 2 000 ; 3 000; 3 3 4
10 5
10 5X 10 10 5X 10
4 000 si 5 000 m ~lh; 31-+-1--~ ~-'l.-~r~~p.,,._~+
OCT[kW]
- o inaltime de CO$ h = 20 m . 2 ~~~~~-~~-·-~~
300 500 700800 1000 di[mm] Fig. 5.6.16. Viteza w 9 a g azelor
Din aplicarea programului de calc ul
~i diamet ru l d; al co~ ulu i du pa normele
au toma t s-au pu tut ob \ine succesiv:
- fascicu lul de curbe reprezentand Fig. 5.6.14. Viteza economica w9 a gazelor de dis persie a poluanti lor (S02):
diametrele d, de cos in func \i e de vile- de ardere la co ~ uri cu tiraj zero la bazii. 1 - w9 = f(Ocr): 2 - d = f(Oc1).
 Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire

fun ctie de debit ul normal de gaze de vitezei gaze lor in cos $i a diametrului 5.6.7. Suprainalfarea co~ului
ardere G9n $i p arti cipa\ia gravimetrica CO$ului se poate utiliza diagrama din 1

de poluant SOx, NOx $i ce nu$a volanta fi gura 5.6. 16 in calculele prezentate nu s-a verifi -
Cpraf [m g/m~] ; Se observa ca pentru centralele ter- cat $i influen\a imisiilor produse de CO$
q = G9 n·Cso,- 10·6 mice cu Ocr = 1... 5 MW viteza econo- asupra zonei adiacente.
q = Ggn·CNo,- 10·6 mica a gazelor de ardere in cos trebuie Pentru a integra cosul in ansamblul
q = Ggn·Cprat 10·6 sa fie c uprinsa intre 5 ... 10 mis. zonei este necesar sa se ia in conside-
- Cm - concentra tia m axi ma admisa de r rare o serie de parametrii care influen-

poluant [mg/m ~] ; 5.6.6.2 Calcu/ul ina!Jimii minime a teaza func \ionarea CO$Ului. Se pot
Cm= Cr - Co cof;ului unei centrale amplasata in mentiona: suprainaltarea jetului de ga-
unde Cr este valoarea de referinta; subsolul c/adirii sau alaturata acesteia, ze de ardere la ie$irea din CO$, viteza
Cr = 0, 15 pentru SOx; Cr = 0, 14 pentru inconjuratii de alte imobile. vantului , gradientul de temperatura a
NOx $i C, = 0, 15 pentru praf; Co este Schema unui astfel de amplasament mediului pe inaltime. Co$ul, pe langa
media anuala a concentra\iilor masura- i este prezentata in figura 5.6. 17. rolul pe care-I are de a evacua gazele
te in zona centralei termi ce (tab . 5.6. 1). Calculul de stabilire a inal\imii cosu- de ardere in atmosfera, trebu ie sa
- M - diferenta dintre temperatura de ' lui se face utilizand aceeasi rela\ie protejeze mediul de poluare fapt pen-
ie$ire tge a gazelor din CO$ $i tempera - 5.6.33 de la § 5.6.6. 1 cu urmatoarele tru care, in unele cazuri, inaltimea lui
tura medie tam anuala a CO$Ului ex terior corec\ii : trebuie sa fi e mai mare decat cea care
[K]; • daca distan\a d s:; 2· h + 10 asigura tirajul necesar.
- G9 - debitul de gaze de ardere deter- h = ht + 5 [m] (5.6.34) Suprainal\area CO$Ului !1 h este feno-
minat pentru o functionare in plina sar- • daca distanta d este cuprin sa in menul de continuare a deplasarii pe
cina a cazanelor, calc ulat la tempera- limitele 2· h + 5 < d s:; 10·h + 50 verticala a jetului de gaze la ie$irea din
tura efec tiva de evacuare a gazelor din CO$ datorita impulsului pe care-I are
CO$ (m 3/h] ; h = .?.·(h,+5)·[1 - d ] [m] (5.6 .35) (debitul masic x viteza gazelor la iesire)
- a - coeficient care tine seama de na- 4 10 (h + 5) $i datorita efectului ascensi onal al ga-
tura poluantului ; in care h, este inaltimea obstacolului eel zelor de ardere calde. Astfel, in calculul
a = 340 pentru SOx $i NOx; mai ridicat, avand o inaltime mai mare de dispersie. nu se mai ia inal\imea
a = 680 pentru p articule solide. de 2 m $i situat la o distanta orizontala constructiva a co:;;ului, ci inal\imea
Pentru calcule practice, la centralele de CO$ inferioara valorii 10·(h + 5) m. c onstruc tiva + suprainaltarea:
folosind pacura , pentru determinarea he = h + M (m] (5 .6 .36)
Rela\ia lui H. Stumke pentru calculul
1
suprainaltarii cosului este
I ~
.---- · - -L-ma_x_,_L_m_w1- . c-so-.)----~
=f(_0--_1_ ' LI h =1,5 W qe. d , + 65 cf''2( ~ - t. ) 4 ( m]
1200 w. w. . ~+ 273
(5.6.37)
1000 lL
in care wv este viteza vantului la c ota
1 vv
v v,3 ,,v de ie$ire din CO$, [m/s]; (restul factori -
800 ·- ~ 5 / ..... lor au fost men\iona\i in cadrul acestui
/ vvv ~ / capitol).
d_ _ E'
~ 600
,__._ ,_ v/
I ~/ Analizand rela\ia 5.6. 37 se observa
Fig . 5.6.17. Centrale termice incorporate
.......... _.,
,.... ..... -1 ca primul termen reprezinta partea
~i inconjurate de alte imobile: 400 dinamica !1 h o, efectul impulsului, iar eel
v.., ,.... .....
1 - cos; 2 - imobi l.
200 + t;:'.v
_,_ - >-
4 2
de al doilea termen efectul termic C. h r.
La co5urile mari, respectiv, cu dia-
h=f(Ocr Cs02) J_____ metre mari , pentru a nu se pro duce o
6
100 0
90
80
70
--

/
-'± 2,..-::
<'.'.'.::::
,, c.
7<'.'. 3 ,...f:::'.
1000 7000
O CT [kW!
. 40000

Fig . 5.6.19. Zona de influenta a co ;;ului

100000
deviere in jos a jetului de gaze la iesire,
, de ca tre vant in umbra aerodinamica a
CO$Ului, se recurge la micsorarea sec-
\iunii co:;;ului la iesirea gazelor, sub for-
// ,,,.,--- asupra cladirilor vecine:
E'60 ~

V/ 1. S02 = 0,07 m g/m ~ - Lmax; ma de ajutaj.

£ 50 I (_ / I -- Rezulta ca la stabilirea caracteristici -
;V 2. S02 = 0,07 m gl mi-i - Lmon;

----
i---
40 /
- 3. S0 2 = 0,04 mg/mi - Lmox; lor constructive ale cosurilor (d; $i h)
30 /'"' - 4. S0 2 =0,04 mg/ mi-, - Lmon:
princ ipalii factor i sunt puterea termi ca
,,t;:: r::::--- Ocr $i starea de poluare a atmosferei.
20
10 r -jj
- 5. S02 = 0,0 1 mg/mi - Lmax;
6. S02 = 0,0 1 m glm i-i - Lmon; S-au construit diagrame care pun in
eviden\a legatura dintre puterea termi -
0 Lmin = distan\a maxima;
0
0
0
0
0
0
0
0
0 0 0
000
0
0
0
0
0
0
0
0 Lmax = distanta minima. ca Ocr, starea de poluare a atmosferei
0 0 0 0 000 0 0 Cl Cl
,...- ("') I.{) I'- rnoo o o o o $i ina\imea minima h a CO$u lu i de fu rn.
..--N V C.O CO 0
Qcr [kW] Tabelul 5.6.1. Concentratiile Co medii anuale masurate
Fig. 5.6.18. inaltimea minima a co~ului h in zona centralei termice
functie de puterea central ei Oc1 ~ i Zona SOx NOx l II praf
d e starea de poluare a atmosfe rei dupa [ mg/m ~] [m g/m~] [ mg/m ~]
normele de dispersie a poluantilor (S02):
I i
I
p u\in po luata 0,01 i O,Q1 I 0,0 1
1. S02 = 0,07 mg/ mi;
2. SO? = 0,04 mg/ mi; mediu urbanizat/mediu industrializa t 0,04 i 0,05 I 0,04
3. S0 2 = 0,0 1 mglmi-i foarte urbanizat/foarte industria lizat 0,07 ! 0, 10 ! 0,08
 I. lnstalatii de incalzire
Spre exe mplificare, pentru o centrala
termi ca c u o putere Ocr = 1... 5 M W,
luand in c onsiderare ca po luant SOx
(c u limita minima de 0,01 m g/m ~ si
limita maxima de 0,07 m g/m ~) inal-
timea minima h a cosului este cuprinsa
intre 18 si 35 m .
Exemplul de calcul 3
Se determina inal\imea minima h a
unui cos c unoscand: puterea centralei
Ocr = 4 000 kW; comb ustibil pacura cu
un con\inut d e suit S = 2,5 % , emi sie
de SOx = 9 18 mg/m~. temperatura ga-
zelor la cos lge = 150 °C; c oncentra \i a
de poluant existenta in zona Cm = 0.07
(mediu urbaniza t).
Capitolul 5: Centrale termice
Utilizand diagrama di n fi gura 5.6. 18
se ob\ine inal\imea minima a cosulu i
h = 32 m_
ln diagrama din fi gura 5.6. 19 se pre-
zinta zona de influenta L m.Jx a cosului
asupra cladirilor invecinate, i n fun c ti e
de puterea term ica a centralei, c onsi-
derand ca poluant SOx. Se poa te re-
marca in diagrama ca pentru centrale
termic e de pana la 5 MW zona de in-
flu en\a este pana la 400 m , pentru o
concentra\ie medie anuala in zona cen-
tralei SOx de 0,07 m g/m ~-
Fa\a de cele aratate cu privire la di-
m ensionarea co5ului 5i, in sp ec ial, de
stab ilirea inaltimii h aceasta trebuie sa
se faca in doua ipoteze:
• h = f (tiraj) - denumita si inal\imea
geometrica stabilita pe con sideren-
te economice;
• h = f (fac tori meteorol og ici) - denu -
mita si inaltime de mediu, stabilita
pe considerente de protecti e a me-
diului.
Se ia in considerare situatia cea mai
defavorabila. ln cazul mai multor centra-
le termice raspandite pe o arie mai mull
sau mai pu\in intinsa, la stabilirea carac-
teristic ilor constructive ale co5urilor, se
va avea in vedere realizarea, in prealabil,
a unui bilan\ de mediu, stabilind emisiile
de poluan\i in aer si protectia calita\ii ae-
rul ui.
.
·
•'t
$
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 6
Echipamente si materiale
'

.1
JI.JWH
~)',~-~-·~N
?i;Jf;~1 ~
H~:}tli
:~j;r1
ITib~~t•
-~:HGi~i

~ij!~
~-!{ ?:<,_: t;·

t~gHH!:
.., . n~ ~ l }.!~

-· . .;,--~.: ~;~ : ! · ,.
 Capitolul 6: Echipamente ~i
6.1. Corpuri de lncalzire
6.1.1. Criterii privind utilizarea
corpurilor de lncalzire
Corpurile de incalzire sunt schimba-
toare de caldura alimentate cu agent
termic apa sau abur, care emit caldura
prin radiatie si convectie si servesc la
incalzirea incaperilor. Senza \ia de con-
fort a ocupan\ilor incaperii este mai bu -
na in cazul corpurilor de incalzire ce
prezinta o cota de radia\ie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipu -
rile de corpuri de incalzire ce se ga-
sesc pe pia\a este decisa de beneficia-
rul instalatiei de incalzire, in funct ie de
destina\ia cladirii si de o seri e de crite-
rii relative la corpul d e incalzire. Pentru
cladirile civil e (de locuit, sociale, c ultu-
rale administrative etc) corpurile de in-
calzire se judeca in raport cu urmatoa-
rel e . criterii specifice: estetica, perfor-
man\a termica, pre\ul , durabilitatea, re-
zisten\a la socuri si lovituri, compatibi-
litatea metalului corpului de incalzire cu
alte metale din instala\ie, posibi lita\ile
de igienizare, U$Urin\a montarii, canti -
tatea de manopera pe santier etc.
La alegerea corpului de incalzire
pentru incaperi de produc\ie, se urma-
reste si adecvarea corpului de incalzire
la specificul ac tivita\ii si la particularita-
\ile de mediu ale incaperii.
t Dupa caz, corpul d e incalzire va tr e-
bui sa intruneasca urmatoarele calita\i:
- rezisten\a mecanica la lovituri;
- rezisten\a la ac\iunea corosiva a
mediului;
- posibilita\i de cura\ire U$oara in medii
incarcate cu pulberi, prat, scame etc .
(se evita corpurile de incalzire cu
convec\ie puternica, respectiv corpu-
rile cu aripioare);
- temperatura superfi ciala sub limita de
asigurare precizata prin reglemen-
tarile in vigoare (1. 13 etc .), in cazul
incaperilor cu peri col de explozie
6.1.2. Clasificarea corpurilor
de lncalzire
Dupa materialul din care sunt con-
fec \i onate, corpuril e de inca lzire pot ti
din : fonta, aluminiu , o\el, cupru etc.
dupa propor\i a conve c\ie-radiatie din
totalul emisie termi ca, se disting cor-
puri ce emit caldura:
- prin radia\i e si prin convec \ie, cum
sunt radiatoarele de orice tel si \evile
cu aripioare;
- aproape exc lusiv prin c onvec tie,
din care fac parte convec toarele.
Dupa modul de realizare. corpurile
d e incalzire pot ti : din elemente, din
panouri de tabla, simple sau multip le.
cu sa u fara ari pioare, din tev i netede
(tubulare); din tev i si tabla _
materiale I. lnstalatii de incalzire
6.1 .3. Radiatoare din elemente calzire in fun cti e de modificarea dife-
ren\ei medii de temperatura Lit intre
i
Se realizeaza prin asa mblarea de- , agentul termic si aerul incalzit, adica
montabila (cu nipluri) sau nedemonta- q = q,, {Lit It:. tnr, in care qn si t:.tn sunt
bila (prin sudura) a unor elemente de fluxul termic unitar de caldura si dite-
radiator identice, confectionate - dupa ren\a medie de temperatura pentru
caz - din fonta, tabla din otel, aluminiu , , conditii nominale: td = 90 °C; tr = 70 °C;
aliaj de aluminiu etc. t; = 20 °C}.
Agentul incalzitor circula prin coloa - Radiatoarele din fonta se utilizeaza in
nele elementului, care pot fi in numar , cladiri de locuit. social-culturale, ad-
de 2, 3, 4, 6 sau 9. 1 ministrative, Spitale $i allele.
Sunt aplicate, in mod curent, in cla -
dirile civile, dar si in anexele cladirilor
b
industriale.
6.1 .3.1 Radiatoare din fonta
Elementele d e radiator din tonta pro-
duse in Romania sunt de 2 feluri :
- cu coloane unite, de sec\iune elipti-
ca, STAS 7363, producator UREMOAS
Bucuresti (fig. 6.1.1); ele pot avea 2 sau
3 coloane;
- cu coloane libere, de sec\iune circu- '
Iara, STAS 7364 , producator FEROEMAIL
Ploie$ti (fig. 6.1 .2); acestea pot avea 4, 6
sau 9 coloane.
Parametrii maximi de lucru in func - ' A A
tionarea acestor radiatoare sunt da\i in
tabelul 6.1.1 ., iar caracteristicile con -
structive si termice, in tabelul 6.1.2.
Radiatoarele din fonta prezinta urma-
toarele avantaje : puteri termice mari pe
1-
unitatea de lungime a unui radiator .
Sec\iunea A-A
spa\iul redus ocupat in incapere; posi-
bilita\i diverse de montare si amplasa-
re; posibilita\i de cura\ire a prafului ; du-
rata foarte mare de via\a; compatibili -
tate cu toate materialele folosite in in-
stala\ie; pre\ specific mic [lei/kW an de
functionare]. Fig . 6.1.1 . Elemente de radiator
Ca dezavantaje a!e radiatoarelor din din fonta ST AS 7363-86.
fonta , se pot men\iona: masa foarte
mare [45 - 60 kg/kW); consum mare de
manopera pe santier (inclusiv niplare,
proba de presiune si vopsire); pre\ de
achizi\ie relativ mare [lei/kW].
Exponentul caracteristicii termice (ex-
ponentul de reglare) este, dupa ultimele
c ercetari, n = 1,3 (valoare recoman-
data). fata de n = 4/3 (valoare tradi\i -
onala . conform STAS 1797/2). (expo-
nentul n caracterizeaza varia\ia flu xului
unitar q de caldura al corpului de in-
Tabelul 6. 1. 1. Parametrii max:imi de
lucru ai agentului incalzitor $i
presiunea de incercare pentru
radiatoarele din fonta romane$ti
!
A gen- Tempe- Presi- Presiunca
Radiator tul ratura unea de incercare
din font.~ incil- maxin1a maxima lconf. STAS
I J_
zit or dt• lucru de lu rru 1676) J
[OC]
I - I
I
[b3r]
I
!
[bar]
i
Sectiunea A-A
ST AS I a pii
I
73 63 : a bu r :
I
140
I
6 II
ieI o o cQ) o o "' t
15 1 i 4
i
ST AS l 3pa ' 11 5 I 5 8 Fig . 6.1.2. Elemente de radiator
73 63 ! ah ur j 133 2 din fonta STAS 7364-86.
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.1.3.2. Radiatoare din aluminiu termice mari pe unitate de lungime; la unele tipuri) si presiunea maxima de
Elern entele de radiator din alurniniu spatiu rcdus ocupat in incapere; masa 6 bar. Exponentul lor de reg lare este,
sau din aliaj de alurniniu se ob tin prin mica (de cca 4 ori rn ai redusa decat a . de regula, n = 4/3 .
turnare sub presiune sau prin extrudare. radiatoarelor din fonta); manopera
Ele pot avea 1,2 sau rnai multe coloane redusa pe sa ntier si montare usoara; 6. 1.3.3 Radiatoare din o/el
prin care c ircula agentul incalzitor; pe se livreaza vop site din fabri ca in cu lori Sunt radiatoare asemanatoare c u
suprafa\a externa sunt mai multe placute . cele din fonta. Elementele se confec-
aripioare de diverse forme si dimensiuni Dezavanta jele radiatoarelor din alu - \ion eaza din tabla ambutisata, sudata
care confera fiecarui model constructi v miniu constau din: durata de via\a mai pe contur si prin punc te intre coloane.
individualitatea sa (fig. 6. 1.3). mica decal a radiatoarelor din fonta; Se imbina intre ele prin su dura si c u
Sunt vopsi te din fabri ca in alb (RAL pre\ de achizi tie mare [lei/kW]; nu re- nipluri. in func\ie de presiunea si de
9010) sau in alte culori, specificate de zista la socuri si lovituri; pot prezenta temperatura maxi me de utilizare, se
producator. zgomote in func \ion are, provocate de fabri ca tipuri de constru cti e normala si
Elern ente le se imbina intre ele prin aerul si gazele degajate in apa si respectiv speciala.
nipluri din o\el sau fon ta, cu fil et stan- . neevacuate corect; necesita uneori un
ga-dreapta si se etanseaza cu garnituri i tratament al apei cu inhibitori speciali,
din clingh erit, elastomeri etc. Dopurile contra degajaril or de hidrogen; incom -
si reduc \iil e folosite la aceste radia toa- patibilitate cu unele metale (impreuna
re sunt din o\el sau fonta. cu corpul formeaza pile electrice).
Agentul incalzitor este, de regula, apa Se utilizeaza in instala\iile de incalzi-
calda cu temperatura maxima 110 °C si re cu agent termic apa calda cu tem -
presiunea maxima de 6 bar. Exponentul peratura maxima de 95 °C (sau 110 °C,
de reglare are valori indicate de produ -
cator (de regula, n = 4/3 sau 1,30).
Un exemplu ii con stituie radiatoarele
BIMETAL, produse de SIRAL SA - Bu - A B
. cure5ti si SIRA SAL - Italia (fig . 6.1.4 si
tab. 6 . 1.3).
Elementul de radiator are doua coloa-
ne sub\iri, la interiorul carora exista o
inser(ie de \eava din o\el 0 13 x 1,3 mm,
prin care circula apa. Dupa forma ari-
pioarelor, exista trei tipuri de elemente:
C, CF si S. E
Pentru evacuarea aerului si a gazelor
degajate din apa, necesita un robinet
Fig. 6.1.3. Sectiuni transversale prin
de dezaerisire montat pe radiator.
elernente de radiator din alurniniu
c
Rad iatoarele din aluminiu prezinta ca
avand 1 ?i respectiv 2 coloane. Fig. 6.1.4. Radiatoare BIMET AL
avantaje: aspect estetic modern; puteri

Tabelul 6.1 .2. Caracteristicile constructive ~ terrnice ale radiatoarelor din font.a romane~ti
1) Conform STAS 11984, 1 m 2 de suprafa\a echivalenta termic cedeaza 504 W in condi\iile:
agent incalzitor 95n5 °C, temperatura interioara a incaperii T, = 20 °C;
2) Valabil pentru raL"atoarele fabricate dupa anul 1987.
Lungi- Racor- Nr. Volu- l\fasa Supra- Suprafa\a
inal\imca La\imca Pulcrca tcrmica nominala
n1ea Clnrile coloa- mul fa\a de echiv.
(conform STAS 1797/2)
Tipul elem. nclor intc- incal- termic
rior zire apa calda abur
b II b a <I> (vopsita) S ech1v
.M = 60 °C i'>t = 80 °C
[mm] Imm] [mm] Imm] [in) - [I/elem] [kg/elem] [m2/clcm] lm 2/eleml [W/elcm] IW/elem]
radiatoare cu coloane el iplice unite (ST AS 73 63)
300/3-60 300 388 1 250 60 3 1,1 6.7 0.2 1 024 8 11 2 164
500/2-60 500 150 60 2 0 ,9 5,8 0 .19 0 ,225 !06 156

-
600/2 -60
600/3 -60
600/3-75

-
600
600
600 '"t
69 1
670
68-1
150
200
200
60
60
75
i
I 1;, 2
3
3
1,05
J ,6
-
6,9
9 .3
10 5
0.225
0
0.3 15
radi:itoarc cu <.:oloane circulare libere (ST r\S 736-1)
0265
0 335
0 37 1
125
152
168
183
__ _,
"")')"

247

2 18/9 2 18 3lXl_[ 350 ! 50 9 0.9 8 0.25 I 0276 ! 124 182

472/.J 4 72 5-1 15
-
1-12 50 4 0,7 5,7 0. 19 ! 0223 101 148

~:
-172/6 472 5-11 5 2 18 50 I. I 8. 1 028 0314 142 208
-
62-1/4 624 6935 142 50 111-1 0.8 6.6 0] 4 0182 128 188
-- - ~ -
624/6 624 (,915 2 18 50 6 I .3 10.2 0 .36 0.390 177 200
7771-1
>-~

777 84 (> 142

~~ -

50
,, 15 85 0,29 0.328
I

I 148 2 17
- - -·-
777/(> 77-71s.i<; 2 18 50 6 I 12 0.-14 I 0.476 I 2 16 3 17
 -- - --~,...-.-=====----

Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

Un astfel de tip de corp de incalzire
ii constituie radiatorul din tabla DIN ale
carui caracteristici termice :;;i construc-
tive sunt prezentate in figura 6. 1.5 :;;i
tabelul 6. 1.4 (dupa DI N 4703/ 1).
Parametrii maximi ai agentului incalzi -
tor (apa calda sau fierbinte) sunt urma-
torii in functie de tipu l de construc\ie:
- normala: tmax = 110 °C :;;i Pmax = 4 bar;
- - speciala: tmax = 140 °C :;;i Pmax = 6 bar.
Radia toarele din o\el au ca principale
avantaje: aspect placut; fin isaje de ca-
litate a suprafe\elor prin vopsirea in fa -
brica in cu lori placute; masa moderata
(de cca 3 ori mai mica decat a celor
din fonta); rezisten\a la :;;ocuri :;;i lovi -
turi; se monteaza u:;;or; manopera re-
dusa pe :;;antier; se pot curata de praf,
pre\ de achizi\ie mic [lei/kW!.
Ca dezavantaje ale radiatoarelor din
mm , in trepte normaliza te si prec izate este n = 1,30.
de fiecare producator in prospectul Avan tajele si dezavantajele radiatoare-
produsului. lor-panou sunt acelea$i cu cele prezen-
Radiatoarele-panou sunt livrate la tate de radiatoarele din otel (§ 6.1.3.3).
lungimile solic itate de beneficiar, din Radiatoarele-panou se utilizeaza de
gama normata, gata vopsite - de regu- regula in cladiri le civile.
la - cu vopsea RAL 9010 (alb) $i inso\i-
te de diverse accesorii pentru montare_
Parametrii maximi ai agentului termic
utilizat (apa calda) sunt in mod curent 0
.
~ I.{)
I
II r T T ' :l
110 °C $i respectiv 6 bar. Exista :;;i radia- ~~~ ( ~ IA ,._1 •J
toare ce admit presiuni pana la 10 bar.
Presiunea de incercare este precizata de II . r<-
20
furnizor in prospectul produsului. I
Un exemplu de radiatoare-panou i1
constituie radiatoarele PLATIELLA pro-
duse de firma DE LONGHI - ITALIA, pre- N
_c _c
zentate in figura 6. 1.6 :;;i caracteristicile
tehnice :;;i constructive in tabelul 6. 1.5.
Gama de fabrica\ie cuprinde 5 inal- ~

o\el, se pot enumera: puteri termice pe \imi (300 - 900 mm) :;;i 13 lungimi nor- ,-.-~ I 1 l
c:)
unitate de lungime mici sau moderate mate (600; 720; 840; 960; 1080; 1200; ~ I.{)
J J
la unele tipuri constructive; spa\iu mai 1440; 1680; 1920; 2160; 2400; 2640;
mare necesar montarii in incapere; 3000). Parametrii maximi ai agentului b f ___,. 5Of<--
durata de viata scazuta sau medie, din termic utilizat sunt tmax = 110 °C si
Fig. 6.1.5. Radiatoare din otel DIN .
cauza coroziunii (pentru marirea dura- Pmax = 7 bar. Exponentul de reglare
tei de via\a, condi\iile de exploatare
Tabelul 6.1 .3. Caracteristicile constructive ~i termice ale radiatoarelor BIMETAL
trebu ie sa fie foarte strict supraveghea-
te :;;i sa se trateze apa cu inhibitori de in;1J \imc La\ imc Lun- Racor- Con\i- l\ lasa P ut erea Sup rafat--i
coroziune); pre\ specific mare [lei/kW gi me du ri nut d e tcrmica cchi v.
total a i nt re
Ti pul a pa no m ina la tennic
an de functionarel; c heltuieli mai mari axe (.'it=60uC) (STAS 11984)
in exploatare (pentru inhibitori :;;i pentru
in locuirea radiatoarelor corodate).
A n c L <!> v l\l <I>. s«hi\·

[mm] [mm] [mm ] [mm] [in] [I/elem] [kg/e lem] [W/e.lem] [m ~/ele m]
f Se utilizeaza in acelea:;;i categorii de
cladiri ca $i radiatoarele din fonta . c 500 580 500 i i 0.210 1,9 154.2 i 0 ,340
C600 680 600
110 I
I .
75 I
0 .227 i :u 1703 0 ,376
6.1.4. Radiatoare-panou C F 300 380 300 0 .193 II J .2 106,6 0 .235
0 .2 10 II
: I
CF 500 580 500 1.9 I 156.0 0 .344
Acestea sunt corpuri de incalzire
p late, confec\ionate din tab la din otel CF600 680 600 I 110 75 l 0 ,227 2. 1 i
i 177.2 0 ,39 1

de foarte buna calitate, cu grosimea de CF700 i 780 700 i

i 0.245 2.3 I
I
200.0 0,442
1,25 ( 1,30) mm. Prin ambutisare si prin C F SOO 880 800 0 ,280 25 ! 220. 1 0.486
sudarea tablei pe con tur si in camp, s 360
rezulta un panou plat cu 2 colectoare $i
360 300 1-IO I 0.223 2 ,05 108.3 0.239
s 580 570 500 128 75 I 1;" 0 ,304 2.25 1-18.0 0.327
mai multe canale de circula\ie a apei.
Panoul poate fi sau nu prevazut la
s 680 670 6 10 128 ! 0 .3 19 2.7 170 ,1 ! 0.376

spate cu aripioare ondulate de tabla din

o\el subtire (cca 0,4 mm), prinse prin Tabelul 6.1.4. Caracteristicile constructive si termice
sudura. Cupland in paralel 2 sau 3 pa- ale radiatoarelor din otel DIN (dupa DIN 4703/ 1)
nouri asezate unul in spatele celui lalt se
iua l\i m ca La\ime Masa S up rn - Pu te rea tennicii
realizeaza mai multe tipuri constructive .
int re fa\a de nom in a li'1
Majoritatea tipurilor constructive de tota la
a xe 1·acord incalzirc ~· = 60 °C
radiatoare-panou au :;;i un capac supe- h,
s <Dn
hz b +25/-8 %
rior perforat si doua rame laterale.
[m m ] [mm ] [mm] [kg/elem ] [m2 /clc m] [W/clem]
Pe spatele radiatorului se afla sudate
4 sau 6 urechi d e prindere necesare la 300 200
160 i
'
l.02 0.105 i 50
montare; la unele radiatoare, aceste 250 l I ,5-l 0. 16 II 77
urechi de prindere pot lipsi, rolul !or la i 110 I 1.05 0.105 I
I
55
montare fiind asigurat de dec upaje 400 350 i
160 l.46 0. 155 I 7-l
I i
spec iale practicate in ramele laterale I 220 0,2 1 '
I
99
I I 1.99
a le radiatorului . I
' I

110 1.37 ! 0 ,14 ! 73

Prin diverse procedee de tratare a ta- :
b lei din o\el, radiatoru lui i se poate con- 600 500 160 1,96 I 0.205 ! 99
l
feri o rezistenta sporita la coroziune. I
I
Gama inal\imilor de fabricati e poate
I I 220 2.68 0 .285 128

fi foarte variata: de la 300 la 900 mm

I
I
!
11 0 2 .32 i 0.24 122
I 000 900 160 3.3 i 0 ,3-15 157
:;; i uneori si peste aceasta valoare. iar i
i
lungim ile pot varia de la 300 la 3000 ! 220 4 53 i 0 .-1 8 20-l
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.1.5. Corpuri de incalzire

tubulare Tabelul 6.1.7. Puterea termica nominala <l>n [W/m] de teava,
a registrelor ~i serpentinelor produse de IAICA SA Alexandria
Sunt realizate, de regula, cu \evi nete-
Putcrea termica nominala pcntru:
de din o\el. In constructie sudata. Dupa Co rp11I rl c incalzirc
forma constructiva, exista registre si apa (:'.t =60 °C) abur i.'.I =80 °C)
serpentine; ele se prevad cu mufe sau - [W/m] [\Vi m)
flanse. sunt robuste si se pot igieniza Reg istre venicale di n teava <!:> 76 mm ; 139 .-1 199.7
(cura\i) cu usurinta. in schimb, prezinta Registre o ri zontale din tea\"a <!:> 76 mm 153,9 220 .5
puteri termice mici sau medii pe unitate
de lungime de corp si sunt mai pu\in
Serpent ine din tcav3 <!:> ·l2 5 mm ! 96 ,8 l 138 .7

spectaculoase decal alte corpuri de

1ncalzire. Tip 10 11 11 K 21 22 33

6. 1.5.1 Serpentine
Sun! corpuri de lncalzire cu \eava I I
I 0. a

din otel ne teda, avand diametru l uzual I

lntre 40 si 80 mm . Presiunea maxi ma H
de utilizare este de 16 bar iar tempera-
tura max ima de 150 ~ c (uneori 200 °C).
Agentii termi ci pot fi apa cal da si apa
fierbinte; exponentul de reglare pentru >+---- - - - L _ _ _ __..
1
serpentine este n = 5/4 (conform STAS
Fig. 6.1.6. Radiatoare - panou PLATTELLA (DE LONGHI).
1797/3).
Ele sunt utilizate curent la incalzirea
cladirilor industriale, a atelierelor, gara- Tabelul 6.1.5. Caracteristicile constructive ~i termice
jelor, depozitelor, serelor etc. ale radiatoarelor PLATIELLA (De Longhi)
IAICA SA Alexandria fabrica serpenti -
lna l\imc Co n\inut l\lasa Raco r - Suprafa\a Putcre Suprafa\a
ne cu \evi orizontale 0 42 · 2,5 (2) mm de apa t crmica cchiva len ta
tot"11a duri de iocilzire
asezate In esichier. Tip ( rnpsit:i) nominala lt>rmic
s <l:>n StehiY
6. 1.5.2 Regis_tre clasice [mm] [Vm] (kg/m] Nr. buc x <!:> (m 2/m] (W/m) [111 2/m]

Sunt corpuri cu \evi netede din o\el I

300 2.05 620 0 .67 425 0,91 8
c u diametrul uzual lntre 50 si 80 mm . 400 2 ,70 8 ,00 0.90 556 1.170
Presiunea maxima de utilizare este de
10 500 3,!0 10 .60 4x I12" 1.1 2 684 1,41 9
16 bar iar temperatura maxima de I
600 3.75 12 ,40 134 8!0 1.670
150 °c . Agen\ii termic i pot fi apa calda,
apa fi erbinte sau aburul. Exponentul de 900 530 18 .00 2 .0 2 I 180 2 .4-n
reg lare pentru registre este n = 5/4 300 2.v5 8,40 12 1 704 1,54 1
(conform STAS 1797/3). 400 2.70 11.80 2 .2 1 890 1,949
Dupa modu l de asezare a tevil or, re-
I
11 500 3. 10 15,30 4xl /2" 320 I 069 I 234 3
gistrele po t fi orizontale si verticale.
GOO 3,75 1830 4.19 1242 2,720
Registrele verticale pot ti cu unul (I)
sau cu doua (II) randuri de \evi. 900 5,30 27.80 7. 16 I 7 12 3 ,7 50
IAICA SA Alexandria fabrica registre 300 2,05 8,40 1.2 1 66 1 1.469
orizontale ST AS 87 44 si registre ver ti - 400 2,70 11 ,80 2.2 1 847 I .9-t7
cale (tip I si II) din \eava 0 76 x 3,5 (3) II K 500 3. 10 15 ,30 4xl /2" 3 .20 I 029 2.-102
mm . Carac teri sticile constructive si ter-
600 3,75 1830 4.19 1 202 2 .8 30
mice ale registrelor ori zontale produse
din IAICA SA sunt prezentate in figura 900 5.30 27.80 7. 16 I 1:> 72 3.972
6.1.7. si in tabelele 6.1.6. si 6. 1.7. 300 4.10 14 .60 1,86 I 019 2.3 10
-IOO 5,40 19.80 3,07 I 293 2 .900
6. 1.5.3 Corpuri de inciilzire specia/e 21 500 6.20 25 ,90 4x 1/2" 428 I 556 3.47 1
pentru grupuri sanitare
600 750 30 ,70 5.48 I 1809 4,0 33
Denumite curent ,,radiatoare port-pro-
sop", ele se realizeaza din tevi rotunde 900 10,60 45,80 9 ,10 2489 5,7 15
sau aplatizate, de mici dimensiuni. 300 4.10 16.80 I 2.--1 3 1 260 2 ,786
-100 23,60 1 596
5.40 i 4.4 1 3 .565

11&-=- ~'"':_• -=- =~ 1l

'
i I

b
22 I
500 6,20 30 .60
I
4x I /2"' 6.39 I 915 4.293
600 I 7.50 36,60 l 8 .3 7 2 2 1-1 -1.972

Ill==-==-==-=~~ ~r
10.60 55.60 I 1-1 .32 2973 6 .769
900
~ 300 : 6.1 5 25 .20 3 .64 I 8 12 3 .92 7
j
-HlO 8 .10 35.40 6.62 2290 5.005

~: I
<1> 7 " - -· L ---- 33 9 .30 45,90 tlx l /2" 9.59 27.J I 6 ,0 19
Fig . 6.1 .7. Registre orizontale I I .25 54.90 12.56 3 16 3 6.973
tip IAICA (STAS 8744). 15 .90 83 .40 I 2 1,4 8 4 2 17 9 5 07

- --
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

M aterialul tevilor poate fi: otel, otel ino-

Tabelul 6.1.6. Caracteristicile con structive ale registrelor orizontale
x idabil, alumi niu si allele. Presiunea ma-
produse de IAICA SA Alexandria
xima de utilizare este, de regula, de
Numarul de tevi orizontale
6 bar $i temperatura maxima de 110 °c.
Exponentul de reglare al acestor radia- Lungimea 2 3 4 5 6 7 8
toare este n = 1,30. registrului inaltimea de gabarit H [mm]
Se utilizeaza curent in bai $i grupuri L[mm]
206 336 466 596 726 856 986
sanitare la c ladiri d e locuit, hote luri, Lungimea totala de teava [m]
pisc ine etc.
In figura 6. 1.8 $i respectiv in tabelul
576 l 1260 ! 1.944 ! 2.628 3.312 3.996 4 .680 536-1

6. 1.8 sunt indicate, cu titlul informativ 826 l l .7UO 2.69-1 3,628 4 ,562 5.496 6 ..\30 73&4
caracteristicile constructive $i termice ale I 076 ! 2,260 3,4-1-1 4.6 2R 5.8 12 6.996 8 .1 80 9.364
unui model produs de firma KRISTAL. 1 326 2.760 I 4, 19-1 5.628 7.062 8 ,-196 ! 9 ,930 11 ,364
Pentru a rezolva problema incalzirii 1 576 3.260 4 ,944 6.628 8.3 12 9.996 11.680 13.364
I I
grupurilor sanitare (care dispun de
2076 4 260 6.-144 8.628 10.812 ! 12 ,996 15 ,180 17,36-1
spatii reduse), se pot folosi $i radiatoa-
rele MAIOR confectionate din aluminiu,
2 576 5260 l 7 ,9-14 10.628 13.3 12 15 ,996 18.680 21,364

care au forma unor registre cu la!imi 3076 6260 9,444 12,628 15,8 12 18,996 22 ,180 25,364
de p ana la 100 mm. Ele sunt executate 3 576 7,260 10,94-~ 14 ,628 18.3 12 2 1,996 . 25.680 29.36-1
d e firma NOVA FLORIDA $i se livreaza 4076 8,260 12 ,444 16 ,628 20 ,8 12 24.996 29.1 80 33.364
in blocuri de 3, 4, 5 $i 6 elemen te. 4576 9260 13,94-1 18,628 23.3 12 .27 ,996 32,680 37364

L 5076 10 260 15.444 20 ,628 25,8 12 30 .996 36,1 80 41 ,364

-1~ ~I 576 0.30 0.46

Suprafata de incalzire S [m2]
0 ,63 0.79 0.95 i l ,12 128
' !
~1
i
I
826 0,42 0.64 0 ,87 1.09 1.31 1,53 l ,76
I 076 054 I 0.82 1,67 1.95 2.23
_____!
1.10 139
- (')
O'.)
l 326 0 .66 1,00 1.3-1 1,69 2,0 3 2 ;37 2.7 1
1 576 0.78 1.18 158 1.98 2.39 2,79 J, 19
I

J := r
2076
2576
3 076
1.02
1,26
1.49
1.54
1.90
2.25
2.06
2,54
3.0 1
258
3, 18
3.77
3. 10
3.82
4 ,52
J.62
4.46
5,29
4 ,14
5.10
6 ,05
3 576 1.73 2,6 1 3,49 4 .37 5,25 . I 6.13 7,0 1
4076 l .97 2.97 3.97 -1 ,97 5.97 6,96 7 .96
-- 4 4 576 22 1 333 4 .45 i 5.56 i 6.68 7,80 8,92
L1
5 076 2.45 3 .69 4.92 6 ,16 7,40 8.63 9,87
Masa [kg]
Fig. 6.1 .8. Radiatoare ,,portprosop". 576 6,8 10 5 I 1-1 ,2 17.9 2 1,6 I 25.3 29.0
826 9,5 14.6 i 19 .6 ! 24.6 29,7 34.7 39,8
40 I
I 0 76 l 2,2 18,6 25,0 3 1,4 37 ,8 44 ,2 50.6

--.----~
--,.-5~.1
ri r°l
~,-~,~
,~Ir!~
I 326
1576
2076
2 576
1-1 ,9
17 ,6
23.0
28.-1
22,6
26 ,7
34 ,8
-12 .9 I
30.4
35.8
-16 ,6
5 / ,4
I
I
38,1
4-1 ,9
58.4
7 1.9
45 ,9
54.0
70 .2
86 .3
I
52.6
63,1
81.9
100.8
61.3
72 ,1

93.7
11 5,3
3 0 76 33,8 5 1.0 68 ,2 85,4 I
I 102 5 · I 11 9 ,7 136.9
3576 392 59, 1 79 .0 98.9 11 8.7 138 ,6 158.5
- !
I 4076 4-1 ,6 67 .2 I
'
89.S i 11 2.3 ' 13-1 ,9
i 157,5 ISO,l

I
~
4 576 50.0 75.3 125,8 15 1.1 176 ,4 20 1,7

I 5076 55,4 83 ,4 4 139,3 167 ,3 195.3 n3J

Tabelul 6.1.8. Caracteristicile constructive !?i termice ale radiatoarelor

Bl Al ,,portprosop", model SCARABEO
I ini"1l\imc Lungime Distau\a Puterc tcrmi ca Con\inut Ma.sa Racorduri
I I inlrc axe nominala la ill =60 °C, de apa
I l\ l odcl I-I L L1 conform UM 65 14 ¢1,, <I>
[mm] [mm) [mm) {\\'] (I] [kg] (in)
II I
I
770
t
-\50 I 422 i 495 i 3,02 i 5.00 I
770 i 500 i -1 72
i! 5-1 1 : 3,38 i 5,22

l __,l__ H,J s - 7601

770
770
I
II
550
600
:
!
522
57 2 I
58-l
626 i
3.75
4,12 !
5,45
5,70
1/2
i
I
- - - - - ' -X- 770 750 I 722 755
I 522 7 .60 '
Fig. 6.1.9. Radi atoare MAIOR . 770 !000 I 972 969 I
l 7.06 I 8.50 I
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Oirnensiunile , caracteristicile termice

p entru conditii le standard (Id = 90 °C, L 30 100
Ir= 70 °C $i t,

$i tabelul 6 .1 .9.
=
20 °C) si modul de
montar.e sunt pre zentate in fi gura 6. 1.9

Pentru alti parametri deca l cei stan-

dard , pentru calc ulul puterii termi ce
1r
·I
I
- f'- f
i
;
i
-1EB+
I
I
r
reale ceda te de un radiator se are in
I
I

!
I I I
vedere si tabe lul 6 . 1.10, in care sunt
prezenta\i coeficien!ii dr corec \i e Cr .r:
I '
i I II I

I
(§ 6. 1.9.2). ! I I
I i I
6.1.6. Radiatoare din teava
;;i tabla ,
I I I
t
-'----=t: -~-~-~-~-
i$ - -F lt I -
I

Cunoscute adesea sub denurnirea

/ Muta 3/8"
/
a
· L ' =60(N- 1)
130 I'
de ,,convectoradiatoare" , ele includ o b
gama larga de modele con stru ctive
rea li za te din elemente confec tiona te Fig. 6.1 .10. Convectoradiator - panou CRP:
din \eava $i tabla asamblate nedemon- a - simplu; b - dublu.
tabi l (prin su dare), fiind prevazute c u
racorduri , mute sau fl an$e . Tabelul 6.1.9 . Dimensiunile $i caracteristicile radiatorului MAIOR
in func\ie de designul lor $i de para-
Element l\lAIOR 90 100 120 140 160 180 200
metrii maximi ai agentului termic incalzi-
tor p entru care au fost construite, ele se A - Dist::mta i ntre axe [nm1] 900 1000 1200 1400 1600 1 1 800 2000
pot aplica in cladiri industriale $i civile. 13 - inal\ime totala [nun] 966 1066 1 266 1466 1 666 l I 866 2066
Prezinta avantajul unor puteri termice , C - Lltimea [mm] 90 90 90 90 90 90 90
medii sau mari pe unitate de lungime de D - Lungimea [mm] 80 80 80 80 80 80 80
corp . Ca dezavantaje: igienizarea este di-
Raco rd [in] G I GI GI GI GI GI GI
fi cila $i se p ot deteriora U$Or prin lovire.
Un astfel de corp este convec tora- Masa [k g] l .86 2.02 2,32 2.62 2.92 322 352
diatoru l-panou CRP (STAS 12908), Continut de apa [!] 0 ,43 0.47 0.55 0.62 0.70 0.7 8 0,86
fabricat d e IAICA SA Al exandria Pmere termica nominala [W]
235 253 290 327 364 I 400 437
(fig. 6.1.10 $i tab . 6.1 .11). (dupa prospect) I I
Se compune dintr-un registru de \evi
din o \el peste care sunt sudate doua Tabelul 6.1.10. Valorile coeficientului de corectie ct pentru diverse valori t.t
foi de tabla sub\ire (panouri}, prevazute (exponent de reglare n = 4/3)
cu numeroase fante inclinate ce acti - Nota: Valoril e din coloanele O - 9 se adauga la cele din coloana t.t
veaza convec\ia . Se racordeaza la in -
Ex. Pen tru 47 °C se cile$te pe randul 40, in coloana 7: c1 = 0,723
stala\ie prin mute sau flan$e . Poate
~ t [OC] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
avea d e la 4 la 28 de elemente, un ele-
ment avand lungimea de 60 mm. 30 0,398 0,4 15 0.433 0.452 0.470 0.488 0.507 0.526 0.545 0564
Sunt livrat e la marimea comandata 40 ' 0,5 83 0 ,603 0.622 0 ,642 0.662 0.682 0 .702 0,723 0 .743 0.764
d e b enefic iar, gata vop site $i probate
50 0.785 0.806 0.827 0,848 0.869 0.89 1 0.9 12 0.934 0.956 I 0978
la presiune in fabri ca (la 24 b ar); sunt
inso \it e de accesorii le necesare la
60 1,000 1,022 1,045 1.067 1.090 l.l 12 1.135 l.1 58 1.1 80 1204 I
montare (console). 70 1,228 1.25 1 1274 1298 1.322 1.346 1.369 1,393 1,4 18 1.442 I
Agentul incalzitor poate fi apa c u tem - 80 1.466 1,49 1 1.5 15 1.540 I 1.564 1,589 l.6 14 l .639 1.664 1.689
p eratura de maximum 150 °C $i pre- 90 1.715 1,740 1,766 1.79 1 1.8 17 1.84 3 1.868 1.894 1.920 l.946
siunea de maximum 16 bar, sau abur 100 1,973 1.999 2.025 2.052 2.078 2. 105 2. 132 2. 158 2. 185 22 12
c u temperatura p ana la 15 1 °C (4 bar).
110 2.239 2.266 2.294 2J2 1 2.348 2J76 2.403 2.43 1 2.458 2.486
Conform instructiunilor I 40 ,
Tabelul 6.1.11 . Caracteristicile constructive $i termice ale convectoradiatoarelor-panou CRP produse de IAICA SA Alexandria
inal\ime Nr. Puterea termica
Racor- Volu- l\las:t Suprafa\a
intrc to- de Suprafa\a apa abur
Pasul duri mul ioforma- echiv.
ax d e ta Iii Li'1\imca \evi de calda
Tipul \evilor interior tiva tcrmica
ra- vcr- incalzire ~ t =60 °C ~t =80 °C
vcrtical e (STAS
cord ti -
11 98.t)
h II w lc
[m m] [mm] [mm] [buc] [mm] [in] [Uelcm] [kg/elem] [m!/clcm] [m!/clcm] [W/clem] [W/elcm]
CRl'-1-472 I 472 _j 502 l I I 0 ,125 1.00 0 ,137 0 .1 24 57 ! 91
- ---
I:
-~--

-- -
ll<l' ·l i>H --rI, "777
-' -·---
654
30 4 - 28
I 60 3/8 0 ,145 1.18
! 0 .179 0,16 73.3 i 11 7
CR P-1-777
--- - --i--- - -
807 I 0. 16 1,38 0 .22 1 0.193 88.4 I
I
14 1
CR P-11 -172I 472 50 2 025
---- - _2_.~ ~=--- 01 24 IOl .6
I 164

~:RP-~>2-1 l-~~ - -~·I ~ 100 4 - 28 60 1/2 0.29 237 I 02s8 _.__ o n 8 130.4 2 10
C l~ P l l I777 777 807 1 0 32 2.76 \ oJ46 J 0 .346 156 .9 253
 Ti
I. lnstala~ii de incalzire

exponentul de reglare al acestor corpuri meca nic, utilizand aspiratorul. Nu su n! la, la parter; daca nec:esarul de caldura
este n = 1,28 (CRP simple) $i 11 = 4/3 indica te a se ap lica in cladiri sau inca- nu poate fi acoperit de corpurile de
(CRP duble). Dupa cercetari mai recente, peri cu cerinte speciale de igiena sau · incalzire amplasate la parter, se pot
se recomanda o valoare unica n = 1,30. cu degajari de praf, scame, pu lberi. : amplasa corpuri de incalzire $i la nive-
Se pot folosi in cladiri civile $i indus- in fig . 6.1.12 sunt prezentate diferit e : lurile imediat superioare;
triale de orice tel, cu excep\ia cladirilor situa\ii privind amplasarea convectoa - - respectarea prevederilor art. 5. 10
sau incaperil or c u: relor $i a convectoarelor de plinta in in- (relativ la ni$e pentru corpurile de in-
- cerin\e speciale de igiena (spitale, teriorul incaperil or. calzire) $i 5. 12 (relativ la caile de eva-
policlinici, cre$e etc.); cuare in caz de incendiu), din Normati -
- degajari mari de praf, pu lberi, 6.1.8. Amplasarea, montarea ~i vul I 13.
sea me; racordarea corpurilor de incalzire - mascarea corpurilor de incalzire in
- rise de deteri orare a corp ului prin situatiile prevazute de Normati vul I 13
lovire. 6. 1.8. 1 Amplasarea $i anume: in incaperi destinate copiilor
La amplasarea corpurilor de incalzi- pre$COlari (cre$e, camine, gradini\e) ca t
6.1.7. Convectoare re, se urmare$!e: $i in alte incaperi cu rise de arsuri prin
- functionarea lor cu eficien\a maxi- atingere, daca agen\ii termici utiliza\i
Acestea (fig . 6.1 .11) se compun, in , ma prin montarea lor la partea inferioa- au parametrii ridica\i ; in incaperi cu
general, din: ra a incaperilor, in vecinatatea suprale- cerin\e estetice speciale; in alte situa\ii,
- elementul incalzitor constituit din \elor reci; la cererea beneficiarilor.
una sau mai multe \evi, prevazute cu - corelarea cu elemente de construc-
aripioare longitudinale sau transversale; \ii, evitandu -se stanjenirea amplasarii 6.1.8.2 Montarea
- masca, ce asigura circula\ia aerului mobilierului, a utilajelor, a circula\iei Montarea corpurilor de incalzire se
din incapere peste elementul incalzitor persoanelor, a celorlalte instala\ii, pre- real izeaza utilizand accesoriile de prin-
$i ie$irea aerulu i cald p e la partea su- cum $i accesul la hidran\ii de incendiu; dere indicate de furnizorul corpuril or de
perioara , prin orificii special prevazute . - montarea la par ape tu I ferestrelor. incalzire (console , suporturi, sustina-
Masca poate avea o clapeta mobila paralel cu pere\ii fini sa \i sau in imedia- toare; exemple in fig . 6.1 .13).
ce permite reglarea manuala sau auto- 1 ta lor apropiere; Se respecta indica\iile de montare ale
mata a debitului de aer cald. in general, - la casa scarii , amplasarea, de regu- producatorului in ceea ce priveste
elementul incalzitor $i masca sun! doua
piese independente. L+ 56
Tipul de convector ce prezinta inaltimi 10 10
t ' ----- ------- --p- --- ----- -- ---- --- - - ~
reduse poarta denumirea de ,,convector
'- - • • - - - - - - - - - - - - - - • • - - - - - • - • - - • - - - - • - - - - • I

de plinta" . 8
Parametrii maximi ai agen \ilor termici ' ,.--.,..---------....,..---~ -/
(apa, abur) utiliza\i in convectoare cat - -- -- --- - - -- --- - -- --- - - -- ---- - _-!' 7
$i exponentul de reglare sunt cei indi-
_____ _____ _____ ___ ___ ___
~ {-:
ca\i de producatori , pentru fi ecare tip
constructiv . L
... - -----------1---~1
Convectoarele au avanatajul unor pu -
teri termice mari pe unitate de lungime, 4 2 1 4
dar sun! foarte sensibile la praf, la pa- - ~~ G."- --r------------ -- /~
rametrii ridi ca\i ai agentului inca lzitor. ~ .__ --_-_-_- _- ~
-_- _--_-_- _- -_-_-_- _--_-_-_- _--_-_-_--_-_-_.__
in exploa tare, co nvec toarele necesi-
ta grafice speciale de reg lare calitativa ?/ / / / / / / / / / / / / / / / /
pentru temperatura agentului termi c
(respec tiv temperaturi de intrare mai ri - Fig. 6.1.11. Convector:
dicate cu pana la 3 °C fa\a de cele 1 - \evi incalzitoarc; 2 - aripi oare; 3 - distribui tor (colector);
uzuale la radiatoarele din fonta). 4 - racord de intrare (ie:;;ire); 5 - masca; 6 - clape ta de reglare;
Convectoarele $i convectoarele de 7 - buton de aqionare a clapetei; 8 - jaluzele; 9 - dibluri; 10 - glaf;
plinta se pot utiliza in magazine, c ladiri
a $i b ~ 100 mm.
a dministrati ve etc ., cu conditia de a se
curata de praf $i de impuri ta\i , numai cotele A, B. C, D. H $i L dep ind de tipul conveclorul ui.

a b c d e g
Fig. 6.1.12. Posibilitati de amplasare a convectoarelor:
a - sub glaful ferestrei; b - in fata perete/ui; c - in ni?a; d,e,f - in pardoseala , g - la plinta
- element incalzitor; 2 - masca; 3 - ori fi c ii in pardoseala; 4 - masca cu orific ii .
~------~ ----
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

numarul accesoriilor utilizate, distantele
relative dintre acestea si fa\a de ele-
mentele de construc ti i etc. ca t si preve-
derile cu caracter general cuprinse in
normativul I 13. in general, la un corp
de incalzire se monteaza minimum do-
ua console si un sustinator; cateva
exemple d e montare sunt indicate in fig .
6.1.14, pentru radiatoarele De Longhi.
6. 1.8.3 Racordarea
Racordarea corpurilor de incalzire la
coloanele unei insta latii de incalzire se
poate face in cele cinci feluri indica te
in figura 6 . 1. 15.
Variantele de racordare influen\eaza
emisia termica a corpurilor de incalzire.
De regula , se folosesc racordarile cu
circula\ia agentului termic sus-jos, care
conduc la cea mai mare putere termica
si respectiv la cele mai reduse dimen-
siuni ale corpului de incalzire. in general,
corpurile de incalzire cu lungime sub
1,2 m se racordeaza pe aceeasi parte
(daca aces! lucru este posibil prin
construc\ia corpului), iar corpurile mai
lungi de 1,2 m se racordeaza in
diagonala.
Pentru legarea corpurilor de incalzire
la coloane, se recomanda respectarea
distan\elor minime intre corp si coloa-
na, prescri se de normativul 11 3. Cand
nu se pot respecta aceste distan\e, ra-
cordarea se face in diagonala.
in cazu l altor scheme (exemplu:
distribu\ia indivi duala monotub ori zon-
tala in pardoseala), legarea corpu ri lor
de incalzire se face conform cu in-
struc tiun ile tehnice ale furni zorului ele-
mentelor de racordare folosite.
6.1.9. Alegerea ~i dimensionarea
corpurilor de lncalzire
6.1.9. 1 Alegerea tipului de corp
de incalzire
Alegerea unui corp de incalzire se
face \inand seama pe de o parte de
gustul si preferin\ele beneficiarului , iar
pe de alta parte de: parametrii maximi
de temperatura si presiune ai agentului
termic la care rezista corpul ales; ma-
rimea spa\iilor de montare existente in
incapere si posibilitatea acestu ia de a
satisface eventualele condi\ii speciale
impuse de spec ificul incaperii sau de
activita\ile ce se desfasoara in ea; de
asemenea , se \ine seama de avantajele
si dezavantajele fiecarei categorii de
corpuri de incalzire.
intr -o aceeasi instala\ie de incalzire
centrala, se recomanda utilizarea unor
corpuri de incalzire cu valori ale expo-
nentului de reglare cat mai apropiate.
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor
de incalzire.
Calculul de dimensionare se face in
conformi tate cu prevederile generale
din STAS 1797/ 1, corelate cu preve-
deril e particulare ale: norm elor de fa-
bri ca \i e, instructiuni lor de utili zare,
prospectelor si agrementelor corpuril or
de incalzire.
Marimea si numarul corpuril or de in -
calzire montate intr-o incapere se de-
termin a prin calcu l astfel incat puterea
termi ca <I> a acestora sa fie egala cu
necesarul de caldura 0 al incaperii,
conform STAS 1907/ 1.
Corpul de incalzire ales trebuie sa
aiba dimensiunile de gabarit corelate
cu cele ale spatiului de montare exis-
tent in incapere.
6. 1.9.2.1 Varianta cunoa?terii puterii
termice nominate pe element
Numarul de elemente al corpului de
incalzire se calcu leaza cu rela\ia:
Q
N= (buc] (6.1.1)
</Jn ·a · C 1 ·C, ·Cm · Ch ·Cv
in care:
- </Jn este puterea termica nominala
pe element, [W/elem] se ia din norme,
instructiuni , agremente, prospecte in
func\ie de tipul corpului de incalzire;
a - coeficient de corectie adimensio-
nal, aplicabil numai la radiatoarele din
fonta, depinzand de numarul N al ele-
mentelor care alcatuiesc radiatoru l, ale
carui valori sunt date de tabelul 6. 1. 12;
- Ct - coeficient de corec\ie pentru

0 Tip 10 Tip 2 1. 22, 23

Fig. 6.1.14. Exemple de montare

la radiatoare-panou.
Tip 2 1, 22, 23

L
TI_TI a b
D~ IT IT
c d e

Fig . 6.1.15. Moduri de racordare a corpurilor de incalzire la instalatie:

Fig. 6.1.13. Exemple de console, a - sus-jos in diagonala; b - sus-jos pe aceea$i parte;
su sti natoare ~i suporturi . c - jos-jos; d - jos-sus in diagonala; e - jos-sus pe aceea$i p arte.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de incalzire

diferite medii de temperatura al tele t, = 20 °C, al carei necesar de ca ldura Id I t; "' 95/75 °C, ob\inandu-se Ct = 1, 11;
decat cea nominala, ad imensional, ale esle Q = 1525 W. Agentu l termic este Cr = 1,0 pentru racordare normala
carui valori sunt date in tabelul 6. 1. 13; apa calda cu parametrii id I t; = 95/75 sus- jos, din tab elul 6.1.14;
- c, - coeficient de corectie care tine °C. Altitudinea localitati i H = 500 m cm = 1,0 pentru montare libera, pe
seama de modul de racordare a corpu- deasupra nivelului marii. Radiatorul se p erete exterior sub fereastra , din
lui de incalzire, ale carui valori sunt racord eaza normal la instalajie si se tabelu l 6. 1. 15;
date in tabelul 6. 1.1 4; monteaza liber pe peretele exterior, Ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m ,
sub fereastra . din tabelul 6. 1.16;
Tabelul 6.1. 12 Coeficientul de Se determina numarul preliminar de ' cv = 1,0 pentru vopsire normala a
corectie na" cu numarul de elemente elemente aplicand rela\ia 6.1.1, in care: corpu lui de incalzire, din tabelul 6. 1.17.
(numai pentru radiatoarele din fonta) • puterea termica nominala pe ele- Se obtine:
N 1...10 11...13 14 ... 17 18... 24 25._.\0 .\1...50 ment <P,, = 128 W/elem (tab. 6.1.2); 1525
a i 1.00 o .99 o.98 o.97 o.96 o.9s • coeficien\ii de corectie: N' = - H06 elemente
c1 - se extrage din tabelul 6. 1. 13 in
128· 1,11110,97 1
- cm - coeficient de corec\ie care tine func\ie de exponentu l n = 4/3 $i para- Din tabel ul 6. 1.12 se ia valoarea coe-
seama de locul d e montare a corpului metri i agentului termic; ficientului de corectie a = 0,99 cores-
de incalzire, ale carui valori se pot lua
din tabelul 6.1.15 sau din graficul din Tabelul 6.1.13. Coeficientul de corectie c1 cu diferenta medie de temperatura
figura 6. 1. 16;
Tcmperatura Tcmperatura int e rioara a incapcrii t;, in °C
- Ch - coeficien t de corec\ie care tine
agentului
seama de altitudinea (h) deasupra nive- tcrroic Id I I; [0 C] 5 10 12 15 16 18 20 22 25
lului marii, ale carui valori sunt date in
La corpuri de indil zire cu cxpone ntul n = 4/3
tabelul 6. 1.16 (valorile din tabel nu se
9ono 1,35 1,23 1,1 8 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0,89
aplica convectoarelor);
- cv - coeficient de corec\ie care tine 95n5 1.47 135 l.J I I
__,
1' 1,2 ' 1.1 6 1.11 1,07 1.00
seama de culoarea vopselei suprafe\ei 85/65 1.23 1.11 l .Q7 i 1.00 0.98 0.93 0.89 0.85 0,78
exterioare a corpului de incalzire, 70/55 0 .94 l 0.84 0,80 ! 0.73 0.7 1 0.67 0.h3 0.59 0.54

Tabelul 6.1.16. Coeficientul 55145 0.68 0.58 0,54 0...\9 0.47 0.43 0,4 036 OJI
- -- ---'-
de corectie Ch cu attitudinea La corpuri de indilzire cu cxpo ncntul n = 1,3
- -
Altitudioca h, in m 0 500 JOOO 1500 2000 90170 1)4 122 1.18 1,11 1.09 1.04 1,00 o,96 I 0.89
ch 1.00 0.97 0 .95 0.')J 0.91 95n5 1.45 I 13 4 129 1,22 1,20 1.1 5 1,11 1,07 1.00
85/65 1.22 1.11 1,07 1.00 0.98 0.94 0,89 0.85 0,79
diferita de cea normala (considerata a 0,54
70/55 0.95 0,84 0,8 0.74 0.72 0.68 0.64 0,60
fi vopseaua de cu lori deschise. fara
pigmenti metalici):
55/45 l 0.69 059 055 050 0.48 0.44 0,4 1 0,37 0 ,32

• pentru corpurile de incalzire livrate

gata vopsite de producator, cv = 1,0 Tabelul 6.1.15. Coeficientul de corectie Cm cu montarea
• pentru corpuri le de incalzire
vopsite pe $antier se ap lica valorile Cv
din tabelul 6. 1. 17. Condit ii
i 11 :
;-- ~ ~
I1' -. i'1 ~1:. ~ :
o.n
I

i ,t ;~l
l"1ti, ~~
~1 i <":' ..U
'
I
i
.
1:--, :;:
LEY--i
;-.Wj

! '--;".;,,.
).

!
h,..
<le 1 I .- '
i JJ' I
·j I
;i::Jl :
!~_l ·~; ~- . j "~ o ,

~i
111onlare I
Exemplul de calcul 1 . -.-
~-- 1-----:- --/:.!"
tr-- ~ t____: ~.~/, .,,. , 'i

Se calculeaza marim ea radiatoru lui cm 1.00 0 .97 0.95 vczi Fig . 6 .1.1 6
din fonta tip 624/4 necesar intr-o in- --
capere cu tempera tur a interi oara 0 0
Pl
,-
~~i~~
· -· 0
i-

Tabelul 6.1.17. Coeficientul Conditii ::--,.~o~ JI ~~

t I
.....~:.. - · j
"'~ =- .,.-- ' ;, :I

'._~-d
<le
de corectie c v relativ la vopsea I 1:
lll (Hll ~HC
- I ;; CJi__
,___
[Ji.:.
Fc lul
n•pselci
Fara pi gmcn\i
metali c i I C u pigmen\i
n1 cta li ci ~
----
c- ,. 1.00 i 0.'>0 cm 0.97 0.91 i 0 ,9 1 0,9 1

Tabelul 6.1.14. Coeficientul de corectie c, cu racordarea

·) Mod de racordare permis la corpurile a caror lungime nu dep3$e$1e 1,2 m.
• ') Valabil numai pentru apa avand td < 100 °C.
l\lo<lul d e racordare

Corpul de inc'1 lzi r c ,___ CJ . 1---I

I ~ :! L=J---!i- CJ_J' I
--- 1_ c=l
I I

~ ri--- --- 1I - i! - !
RJdi atoare ~co l oa ne c lipti ce 1.0 I 1.0· 0.88 I 0 .75 l 0 ,75
din font a
I coloa11e circubre 1.0
! 1.0- O.S8 I 0 .65 I 0.65
Con\ ec tor:1Ji:\toare- 1,anou C RP
I 1.0 I
I 1.0· 0 .95 i 0 ,62 i 0 ,62
Rcg istn: _i 1,0 - - I - I O.S"
-- I
I
Strpc 11t1nc ~ 1.0 ! 1.0 - i 0 .95 I 0.95
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

punza tor celor 11 elemente ale corpu - Plattella 600, tip 10 necesar pentru an terioare.
lui de incalzire, calculandu -se numarul situati a descrisa la exemplu l 1, cu
de elemente final al corpului de incal - singura deosebire ca radiatorul se va 6.1.9.2.5 Varianta intocuirii unor
zire: m onta in ni$a, deasupra lu i lasandu-se corpuri de incatzire existente
N' 11,06 distanta libera h.J = 80 mm . Cand se opereaza inlocuirea unor
N = - = - - = 11,18 elem , care se Se determina lungimea radiatorului corp1,.1ri de incalzire in instalatii existen-
a 0,99
cu relatia 6. 1.2 .. in care: te , Iara ca necesarul de caldura al in -
rotun je$ l e la 11 elem • puterea termic a nominala p e caperil or 0 sa se fi modifica t, se poate
Radiatorul de tipul 624/ 4 va avea 11 metru <Pn = 8 10 W/ m , pentru radiatorul utiliza una din formulele de ec hivalare
elemente $i o putere termi ca instalata: Plattella 600, tip 10 se ia din tabelul termi ca urmatoare:
11 6. 1.5. - fi e suprafa\a echivalenta termic
<P ,nst = 0 - - = 1500 W • coeficien\ii de corec tie au valorile: Sech1v (daca se cun oaste):
11,1 8
Ct = 1, 11 din tabelul 6. 1.1 3, in f unc \ie Ni = N E (Sechiv EI S echiv t) (6 .1.5.)
Exemplul de calcul 2 de exponentul n = 1,30 $i parametrii - fie puterea termica nominala <Pn:
Se ca lcul eaza marim ea radiatorului Id I t, = 95/75 °C; Nt = N E (<J>nE / <Pnt) (6 .1.6.)
din aluminiu BIMETAL C 500 necesar Cr = 1,0 pentru racordare normala; in care:
pentru situa\ia descri sa la exemplul 1, Cm = 0,98 pentru montare in ni$a cu - I este · indice reprezentand corpul
c u singura deosebire ca radiatorul se h 0 = 80 mm , din tabelul 6.1 .15 $i fig. de inca lzire inlocuitor
mon teaza pe un perete exterior tara 6. 1.14; - E - indice reprezentand corpul de
fereastra. c11 = 0,97 p entru altitudinea h = 500 incalzire existent.
m, din tabelul 6.1.16;
Rezolvare Cv = 1,0 pentru radiator gata vopsit.
Se determina numarul de elemente Se ob\ine:
aplicandu-se rela\ia 6. 1. 1, in care:
• puterea termi ca nominala pe 0
L = - -- -- - - -
element <Pn = 154,2 W/elem din tabelul <Pn · C1 · C, · Cm ·Ch · Cv
6. 1.3 pe ntru radiatorul C 500 ; 1525
coeficien\ii de corectie au valorile : = 1784 m
810 1, 11 -1·o.98 o. 97 ·1 .
Ct = 1, 11 , se ia din tabelul 6.1 .13 in
func tie de exponentul n = 1,33 $i para- Gel mai apropiat radiator din gama de
metrii agentului termic Id I t, = 95 / .75 °C; fabrica\ie are lungimea L = 1680 mm.
cm = 0,95 pentru montare libera. pe Se alege radiatorul Plattella 600, lip
peretele exterior fara fereastra, din 10 cu L = 1680 mm, cu o putere
tabelul 6. 1. 15; instalata:
Ch = 0,97 pentru altitudini h = 500 m; 1680 0,80 Cm \ \
<!>inst = 1525- - = 1436 W
cv = 1,0 pentru vopsire normala. 1784 0,8 2
\
Se ob\ine: \
6.1.9.2.3 Varianta cunoa;;terii puterii 0,84
1525 I\ \
N' = = 9 67 elem termice nominate <Pn {W!corp] 8
154 1,11 ·1 0,95 0,97 ·1 • 0,86 \
a fiecarei tipodimensiuni \ \
\ 7 \
care se rotunje$te la 10 elemente; re - de corp de incatzire 0,88 \
\ I\
zulta rad iatorul BIMETAL C 500- 10 eie- fn acest caz, se aiege din documen- \ i\
0,90
mente, care are puterea instalata: ta\ia tehnica a produsului acea tipodi - i\ \ \

10 mensiune de corp de incalzire care sa- 0,92 \

I'\ r-.. \ i\
6
<f> t = 0 - - = 1577 W
ins 9,67 tisface rela\ia:
0
0,94
"\

' ' ""'

" I" I"\.
.......
\
"\
~
' "\

6.1.9.2.2 Varianta cunoa:;terii puterii <Pn =-- -- -- [W/corp] (6.1 .3.) ' '-3 ,4
5' ['..,
Ct · Cr · Cm · Ch · Cv 0.96 I'-. .........
'r-.. -...... '-....
termice nominate pe unitate de tungime -...... 2 ' -...... t-...'

----- ......"'....... "'

Lungimea L a corpului de incalzire se in care coeficien\ii de corec\i e res- , 0,98 -,.._ 1 r-- r--'-
ca lculeaza cu rela\ia: pectivi se stabilesc conform indica\iilor 1,00
~

0 anteri oare. 0 20 BO 100 120 14040 60

L = - -- - - - (m] (6.1.2)
<J1n · Ct · Cr · Cm ·C,, · Cv
in care:
- <fJn este puterea termica nominala
pe unitate de lungimc (W/ m], care se ia
din norme, instru c \iuni , agrem ente,
prospec te.
- Ct , Cr , Cm, Ch , Cv - coefic ientii de co-
rec \ie ale$i din tab ele conform indica-
\iilor de la§ 6. 1.9.2.1.
Obs. Din diagrama de fabrica\ie a
corpului de incalzire se alege corpul
care are lun gimea cea mai apropiata
de cea rezultata prin calc ul.
Exemplul de calcul 3
Se calculeaza marim ea radiatorului
6.1.9.2.4 Varianta cunoa;;terii puterii
termice <J> [W!corp] a fiecarei
tipodimensiuni de corp de incatzire
Cand in docu menta\ia tehnica a
produsului se gase$te intabelata insa$i
puterea termica a fiecarei tipodimen-
siuni <1> in W/c orp,in condi\iile de tem-
peraluri ale agentul ui termic td t; $i
temperaturii interioare t, din proiect,
atunci se ia acea tip odimensiune care
satisface rela\i a:
0 5 - radiator-panou tip 20;
<P = - -- - - [W/corp]
in care coeficien\ii de corec \ie res-
pectivi se stab ilesc conform indica\iilor
- h" lmml
Fig. 6.1.16. Valorile coeficientului de
corectie Cm , in functie de tipul
corpului de incalzire ~i de distanta
libera de deasupra lui h 0 , in cazul
montarii in ni~a (dupa DIN 4703/3):
1 - radiator din elemente tubulare;
2 - radiator cu elemente din fonta
sau din tabla de o\el;
3 - radiator-panou tip 10;
4 - radi ator-panou tip 11 ;
(6.1.4.)
6 - radiator-panou tip 30;
7 - radiator-panou tip 22;
8 - radiator-panou tip 33.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

6.2. Cazane \i ona te, cu supra fe\e speciale, asezate sarea partiala sau totala a vaporilor de
ori zo ntal sa u vertical etc. apa din gazele de ardere. De asemenea,
6.2.1 . Clasificarea cazanelor • na tura consumatorilor. in cazane o\elul permite realizarea transferului
pentru scopuri gospodaresti (incalzire, termic prin \evi sub\iri, netede, prevazute
Cazanele utilizeaza caldura ob\inuta apa calda de consum, ventilare etc ) si c u ,,turbulizatoare" detasabile si, totoda-
prin arderea combustibilului in focare cazane pentru scopuri tehnologice (spa- ta, o cura\ire mai u5oara de funingine.
proprii, caldura rec uperata din gazele , lare, uscare, umidificare etc.). b . Combustibilul utilizat, gazos, lichid
fierbin\i rezultate dintr -un proces teh- r sau solid, este un factor de baza i n
nologic sau folosesc energia electrica 6.2.2. Criterii privind executia alegerea unui anumit tip de cazan.
pentru pro ducere de apa calda, apa ~i alegerea cazanelor Toate tipurile de cazane pot utiliza,
fierbinte sau abur. cu bune rezultate, gaze le natura le da-
Cazanele cu focar propriu reprezinta Ri scurile si gravitatea accidentelor torita avantajelor pe care le prezinta
un ansamblu de suprafe\e de transfer de produse la instala\iile de cazane si la aces! tip de combustibil: ardere com -
caldura intre gazele de ardere ca agent recipientele care lucreaza sub presiu ne pleta; in mod normal nu produce funin -
termic primar si apa, aerul sau aburul, au impus apari\ia unor reglementari cu I gine iar produsele nocive din gazele de
ca agent termic secundar. Sunt inso\ite caracter legal, a unor reguli tehnice ob - 1 ardere (CO si NO) sunt neglijabile.
de instalatia de ardere a combustibilului ligatorii , privind concep\ia, execu\ia, in- i Combustibilul lichid utilizat in focarele
(arzator sau gratar) si de diverse aparate sta larea si exploatarea cazanelor. cazanelor este eel de tip M, pentru sco-
anexe, inclusiv cele de comanda, Acestea sunt legi si decrete specifi ce puri neindustriale, STAS 177, combus-
reglare, protec \ie si automatizare. instala\iilor care lucreaza sub presiune tibil lic hid usor (CLU), STAS 54, si com -
Clasificarea cazanelor se poate face precum si instru c\iuni tehnice de profil bustibil lichid greu (pacura ), STAS 51
du pa: c uprinse in ,, Prescrip\iile tehnice, La ca zanele mici de apa calda (pana
• na tura fluidului produs, respectiv colec\ia ISCIR" , printre care: la 70 kW) este indicata utilizarea com -
presiunea si temperatura de regim, in C1 - pentru proiectarea , exec u\ia, bustibilului lichid de tip M , care nu
ca zane de: apa calda, apa fi erbinte sau montarea, repararea , instalarea exploa- produce cocsificari si are un con\inut
abur. tarea si verifi carea cazanelor de abur si redus de funingine in gazele de ardere.
Prin ,,cazan d e apa calda" se in\ele- cazanelor de apa fierbinte ; Utilizarea combustibilului lichid usor
ge instala\ia care produce apa calda la C10 - prinvind incercarile in vederea necesita c ura\irea periodica de depu-
o temperatura de eel mull 11 5 °C ~ i omolo garii cazanelor de abur si a ca- neri a arzatoarelor.
este utilizata in afara instala\i ei, in cir- zanelor de apa fierbinte; Cazanele mari (peste 5000 kW) pot
cuit inc his. Frecvent se utilizeaza apa C30 - pentru proiectarea , execu\ia, utiliza si pacura, cu conditi a asigurarii
calda 90/ 70 °C, cu 70 °C la intrare $i instalarea, repararea si verificarea ca- unor instala\ii suplimentare de preincal-
90 °C la iesirea din cazan si presiuni zanelor mici de abur; zire, pentru transportul si pulverizarea
intre 2 si 10 bar. C31 - pentru proiectarea, exec utia, ei, in procesul de ardere.
Prin ,,cazan de ap a fierbinte" se inte- montarea, instalarea , exploatarea, re- Uti lizarea combustibilului solid sub
lege instala\ia care produce apa fierbin - pararea si verifi carea cazanelor de abur forma de lemne, de$euri vegetale, car-
te la o presiune mai mare decal cea at- de joasa presiune si a cazanelor de bune superior (huila, antracit, brichete
mosferica, temperatura de peste 11 5 °C apa calda. etc) se face in cazane mici iar lignitul
si este utiliza ta in afara acestei instala\ii . Aceste prescrip\ii , ca si multe allele, (carbun e inferior existent in propor\ie
Frecvent se utilizeaza apa fierbinte c u stabilesc atat condi\iile generale in ca- mare la no i) numai in cazanele energe-
temperaturile de 150/70 °C si presiune re se pot construi , executa, instala, ex- tice mari.
intre 6 si 15 bar. ploata si verifica instala\iile care lucrea- c. Randamentul termi c in exploatare
Prin ,,cazan de abur" se in\c lege in- za sub presiune ca t si responsabilita\il e trebuie sa fie cat mai ridicat, peste
stala\ia care produce abur la o presiu - ce revin celor care executa astfel de 90 %, pentru combustibil lichid si ga-
ne mai mare deca l cea atmos ferica $i lucrari , fiind in acelasi timp obligatorii . zos, cu temperaturi ale gazelor de ar-
este utilizat in afara acestei instala\ii . Din varietatea mare de ti puri con- dere la cos , reduse, de pana la
• na tura comb us tibilului utiliza t, in struc ti ve, la alegerea tip ului optim de 150- 180 cc. in ultimii ani s-au dezvol-
cazane alimentate c u combustibil ga- cazan, pe langa calc ulele tehnico-eco- tat intens ,,cazanele c u condensa\ie"
zos, lichid, solid sau mix te (a limentate nomice, se au in vedere si urmatoarele care au randamente de 95- 105 % (ra-
alternati v cu d oi combustibili). criterii : portate la puterea calori ca inferi oara).
• natura materia/ului din care sun t a. M aterialul de baza di n care este d. Apara tele anexe - de reglare, pro-
executate suprafe\ele de transfer de executat caLa nul : fonta sa u o\el. Cele tec \i e si automatizare (care asigura
caldura pot fi cazane d in: o\el, fonta, din fo nta au un consum mare de m eta l func\i onarea automata a cazanului ,
c upru etc. (pere\i grosi ob \inu\i prin turnare), sunt fara supraveghere permanenta); pom-
• spa /iul prin care circ ula gazele de mai gre le, dar rezista la coroziuni si va- pele, vase le de expansiune inchise,
ardere !jji apa (aburul), in cazane igni- ria\i i de temperatura; au supra fe\e mari ' instala\iile de tiraj, arzatoare etc. sunt,
tubulare (c u tevi de furn ), un de gazele de transfer de caldura (suprafete ner- de asemenea, elemente de baza care
de ardere c ircu la prin \evi si apa in ex- vurate) raportate la vo lumu l ocupat si. se au in vedere la alegerea cazanelor .
terior, si cazane acvatub ulare (cu \evi mai ales, au o durata mare de fun ctio -
de apa), unde ap a circu la prin 1nterioru l nare (dubla sau tripla, fata de cele din 6.2.3. Cazane de a pa calda
suprafetei de trans fer de caldura si o tel). Caza nele din otel sun l mai ieft ine,
gazele de ardere la ex terior. fiind mai u5or de rea liza t, din tevi sim- Aces tea mai sunt nu mi te si ,,cazane
• modul de cons tructie, in ca zane cu ple, placi, \evi cu ar ipioare etc. de inca lzire" si sunt utili za te pen tru
focar tubular sau focar camera, c u un ul O\elul permile rea lizarea, de aseme- inca lzire si prepararea apei calde de
sau mai mu lte tambururi, cazane cu nea, si a ,,cazanelor cu condensatie" la consum necesara cladirilor civi le, in -
suprafete de transfer de ca ldura din care, prin intermediul unor suprafete dustria le si agrozootehn ice.
\evi netede, c u suprafe\e nervurate, in specifice de caldura (placi profilate, \evi
spirala, din tevi cu arip ioare, sec- cu aripioare etc.), se asigura conden-
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.2.3. 1 Cazane de apa calda gaze naturale. pe peretii interiori ai suprafetelor de

ignitubulare orizontale
Cazanele de apa calda ignitubulare
(cu tevi de furn), la care gazele de ar-
dere circula prin tevi si apa, in exterior,
sun! executate. de obicei. din otel. Au
un focar tubular $i unul sau mai multe
fa scicole de tevi care reprezinta dru-
murile convective.
in figura 6.2. 1 se reprezinta schema
unui cazan ignitubular orizontal, cu
doua drumuri pentru gazele de ardere
(din care unul in \evile convective). Ca-
zanul este dotat cu un arzator cu aer
insuflat, pentru combustib il lichid sau
gazos, cu tub de flacara lung (de
obicei reglab il) care asigura dezvol-
tarea flacarii in to t focarul $i arderea in
suprapresiune. Gazele de ardere for -
m ate in focar se intorc pe langa peretii
focarului, ajung la partea din fata unde
u5a de inchidere le obliga sa intre in
\evi le fascic ulului convectiv, fiind apoi
colectate, la partea din spate a caza-
nului , si apoi evacuate in exterior prin
CO$. in interiorul fasciculului convectiv
se afla ,,turbuli zatoare" in spirala sau in
zig -zag care intensifica tran sferul de
ca ldura lntre gazele de ardere si tevi.
Un cazan, tot ori zon tal, cu trei dru - tran smisie a caldurii .
muri pentru gazele de ard ere (execu tat Tipurile mai moderne de cazane ori-
de firma VIESSMANN es te tipul zontale ignitubulare au o suprafa\a de
PAROMAT - TRIPLEX - RN (fig. 6.2.4. transmisie a caldurii , amplasata in
si tab . 6.2.5.) unde tevile profilate, cu
pereti dubli, impiedica condensarea
vaporilor de apa, din gazele de ardere,
2
3
4
5
Fig. 6.2.3. Cazan de apa calda
Fig. 6.2.2. Cazan de apa calda COMPACT (ACV-Belgia) :
SE 615 (BUDERUS-Gerrnania) : - u5a focar; 2 - tablou de
- tablou de comanda; 2 - manta; comanda; 3-racord apa intoarcere;
3 - izola\ia termica a cazanului; 4 - racord apa ducere; 5 - fibra
4 - \evi de furn ; 5 - focar ; 6 - suport; ceramica; 6 - focar; 7 - izola\ia
7 - turbulizator; 8 - cutia de furn; termica a cazanului; 8 - \evi de furn
9 - racorduri de apa calda. cu turbulizatoare in spirala.
Tabelul 6.2.1. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda SE 615

~n
Apa intra pe la partea inferioara (sa u
superioara), se incalzeste si este trimi- U .M . 200 250 320 370 480 540 600
D
sa la consumatori.
Din aceasta ca tegorie fac parte: ca-
Puterea temiidi nominala kW 200 250 320 370 l 480 540 600

zane le SE 615 produ se de firma

Continutul de apa I 489 489 72 5 785 I 738 738 738
I
BUDERUS (fig. 6.2.2. si tab . 6.2.1.);
ca zanele C.M.I. produse de S.C. SIETA
Dimcnsiuni
·----· -·-- -·-----· ·---··---
· lungime
..

-··+! mm
I 2100 -·· -- -~·--

2 100
.._____ -------- - - -
2 250 2 250
- ~---·-- -- ·--
24!0
-·
2410
·-·--
24 10
-

- C luj Napoca (tab 6.2.2.); cazanele - latime mn1 800 800 890 890 890 890 890
COMPACT (fig. 6.2.3. si tab . 6.2.3.) · in alt ime mm 1538 1538 l 72 3 1723 I 723 1723 I 723
produse de firma ACV - Belgia. Masa kg 920 920 I 180 ! I 180 I 280 l 280 1280
Cazanele ignitubulare orizontale, cu
focar tubul ar neted cu trei drumuri Tabelul 6.2.2. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda CMI
pentru gazele de ardere, produse de (SIETA - Cluj Napoca)

~an l
S.C. VULCAN S.A. Bucuresti sub de-
numirea de cazane SIGMA, au carac - D
U .M . ICM ! 16 CM! 30 CM ! 40 Ct-11 50 CMJ 70 CMl 90 ::=rvu 12r
teri stic ile teh nice centralizate in tabelu l
6.2.4. Utilizeaza drept combustibil : m o-
Puterea tennica nominala II k\V I 18,6
I 35 46 58 81 105 140

torina, combustibil lichid tip M , CLU si Cornbustibil utilizat ! - I gaze naturale. mototina, li e hid usor
Dime nsiuni
--- -- --- ------··---------------------·---
I
I
I
..... I I j I ------·-- ·-
I ---
- lungime 1 mn1 I ·i-4.10 -J-·1540 'i640 ·1- 1·790 1980 2 180 2 340
- Ir\time :I mn1 I 650 690 690 690 soo 800 800
- ln5ltin1e mm l 940 960 960 960 1060 1060 I 060
t-lasa I; kg 250 300 320 326 440 500 5 15
I

Tabelul 6.2.3. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda COMPACT

(ACV - Belgia)

Fig. 6.2.1 . Cazan ignitubular

D
~n U .M.
CA
100
CA
150
I CA
200
1 CA
250
CA
300
CA
400
CA
500
CA
600
CA
800
orizontal cu doua drumuri :
- usa frontala; 2 - tevile sistemului I 74 . 11 5 · 1 185 i 291 . 3..\9 . 465 . ssc . I 698 . i 930 .
Puterea 1e m11d nominalit l k\V I
convec tiv ; 3 - turbuli za tor; 4 - vizor;
i JOO 1-10 235 I 3 1-1 38-1 5 12 640 I 756 i 10 12
5 - arzator; 6 - izolatia termi ca 3 Usii ; 122 I ISO I 350 i -100
Continutul de ~pa I 102 630 I 650 I soo 9:?0
7 - manta; 8 - focar; 9 - izolatia
termica a ca zanului ; 10 - golire;
Combu sti bil ul utiJi z31 I - lic hid ti p M. ST AS 177 sau gJZe nanira le STAS 33 17

1 - racord apa intoarcere;

Dime nsiunea l I
-- -· -1-·--- .. ······-·

2 - circu itul apei; 13 - cu tia d e furn; · lung irne I nun ' 1 295 I 14951 1 795 I I n o I 1 8.so 2 190 2270 12290 23 70
4 - racord apa ducere;15 - tablou - latime tnm 796 ! 796 i 796 ! 090 I 890 I JOO I 100 1 200 1300
[ e comanda; 16 - racorduri auxi liare - i n31time n1m I 000 IOOOj I OOO l 1 160 I 160 I 365 I 365 1520 \ 620
de apa calda. ___________ ___, Mas} k .~ 360 ! 425 i 5 15 I 7 10 ! 770 i I 075 I l 185 I -165 I 570
 ~a
'(
~ * '~~tolul 6: Echipamente ~i materiale
' ·~ .=
I. lnstala~ii de lncalzire
, I
r1~' .1··
~ ~ \ <•.'-lre se i ntorc gazele de lor , in focar . a construit S.C. TUBAL
y~~ .\ l'aftea d in fa\a si ap o i intra 5 6 S.A. (fi g. 6.2.6. $i tab. 6.2.7 .). Sistemul
~r." .istemu Iu1. .v. p e
~ · ~, 1 \ convect1 convec tiv este alca tuit din \evi simp le ,
,<~1 \\J func tioneaza cazanele prevazu te c u turb ulizatori in zig -zag $i
~-\
"' 'I " .
.\ tw. (f ig. 6.2.5. si tab. posibilitati d e curatire perio dica. U$a
'· " I
'~ ·.i. /.e de firma VIESSMAN N, fr ontala este izolata termic cu placi d in
1.J ,:·· ~afete nervurate atat in fibre ceramice care asigura tempera turi
\\~·,~-. te~le sistemului convec- 7
\,\\'l:<afe!ele de transmisie a
1~ · 1, \ '~nulu1 , inclus1v peretele
·t l
~ · \' al cam erei d e ardere,
'l!$,}·~~ cu inveli$ dub lu care im -
\\ >\isarea vap orilor de ap a,
' \ \ • .r~ ardere, p e s uprafe\ele
1

\ I\ " ~\. Prin prevederea unei Fig. 6.2.5. Cazan de apa calda
~~~.;:\ capul de ardere $i focar , VITOLA-BIFERRAL (VIESSMANN-
~ \ :~ \rea unei parti din gazele Germania):
1 - c orp cazan; 2 - focar;
\'Ii.~ '.'"e face ca p rocesul de 3 - suprafa\a nervurata in cazan;
~:\ <~ Jloduca la temperaturi
4 - m anta; 5 - teava c u pereti dubli ;
\~\ ', cu procente de NO
\ ~. ~'~'luse.
6 - supraf a\a d e .1nca· 1z1re nervurata;
7 - recirc ularea gazelor de ardere in a
y~ ~•ti.tiulare orizonta le m o- focar; 8 - capul de ardere al arzatorului.
~~:;a de intoarcere a gaze-
~ t14. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda SIGMA
~ ' (VULCAN - Bucur~ti)
,~\
\\ · , T ip caz~ 11
U .M . 0,12 0. 16 035 0..15 0,70 1,1
\I;,"-------
-. \ ,'1
, '. ' .
'oomrnali'
.
1 kW 140 185 400 520 800 1250 I

~-><\·· ~\ ·----·----·-- ..... ·- --·· .....

1540
···------ ---·-- .
1800
- ----·-·- -·
2440 2700
:'
·-r· ·····-···--·- -·· -----·
~\ ~, ·1~ L rrun I 2960 3300

t\:•
. , \ \.-e B nun 700 700 1200 1200 I 320 I 320
mm 1210 l'.~ I 0 J -1 50 1-150 ! 15 10 1590
I 2 6
· JU
H
b ar 2 6 I 6 6
\ kv 825 97 1 20-15 2200 i 2462 3090
"'
. \~1 '~16.2.5. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda '"---- - - 8+-- - -

~-~\'. PARAMAT-TRIPLEX (VIESSMANN - Germania)

b

PT PT PT PT PT PT PT PT 13
PT 70 Vf 90
150 250 400 500 625 780 795 1220 -----
70 - 90 -1 150 - 250 - 400 - 500 · I625 - I 780 - 975. 1220
kW
80 105 l
170 285 -160 575 I n o 895 l 120 J 400
gaze natu r~ le sa u com busti bi l li chid

~~; 1 1 :;:i5 f 1~ isf1 :sJ:s r1·7o5f:i-o67 !2146 _::_}2 1 2 _135 :i ~ s?f2 527
mm i
727 727 8-1 8 ~ 929 i l 035 i I 020 I 020 I 1221 l 122 I 260
m111 1 I 4 13 1 413 I 544 I 607 I 7-1 6 2 066 2 066 2 270 2 270 2 510 ·1'

, I I ·

1 1-'10 I 582 1I 732 i 2 200 j2 -1 33 2 858 ' - - - - - -L - -

c
Fig. 6.2.4. Cazar'
PAROMAT /
(VIESSIV'
\!46 - \! 58 -
a - SJ'
17 21 3-1 -1 3 55 57 b - S"
kW , 1-1 - 17 118 - 21i 22 - 27 129 · 3-1 i 35 · -1 3 i -16 · 55 58 · 57
gaze na1urak . cornbu stibi l lichid tip '.\ I . STA S 177 · 89 1-
r
/
' rnm 495 T 589 655 II
nm1 52 1 52 1 573
mm 598 598 625
ba r I
3 3 3 3
5.J 64 88
k~ 105 120 1-1-1
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

sub 50 °C pe pere\i i exteri ori. 6.2.3.2 Cazane de apa calda
Cazanele fu nc\ioneaza cu combu sti - ignitubulare vertica/e
b ili gazo$i sau lichizi si sunt dotate cu Au un focar tubular sau tip camera.
arza toare d in import. racit cu apa, sau un singur drum
11
convec tiv executat cu tevi din otel sau
cupru. verticale. De obicei. sunt dotate
cu arza toare autoaspirante (atm osferice)
pentru gaze naturale. Pot avea, de
asemenea, o serpentina care infa$oara
12 13
\evile de furn $i in care se produce apa
\ calda de consum sau Ii se poate ata$a
un boiler. Pe aces! principiu func-
\i oneaza cazanele DOMINA (fig. 6.2 .7. $i
tab. 6.2.8.) produse de firma FERROLI
din Italia sau cazanele PROMETEU (tab.
6.2.9.) produse de firma CTMC din la$i.
Cazanele cu \evi de furn verti cale,
dotate cu arzatoare cu aer insuflat,
pentru combustibil lichid sau gaze na-
turale. pot Ii astfel concepute incat sa

:.::Jf; '.,L:./ " :.Y

a
poata prepara atat apa calda pentru
incalzit cat $i apa cal da de consum. Un
exemplu ii constituie caza nul HEAT
MASTER (fig . 6.2.8. $i tab. 6.2 .10)
Fig. 6.2.6. Cazan de apa calda TUBAL-Bucure~ti : produs de firma ACV - Belgia, in care
a - sectiune /ongitudinala; b - secfiun e transversala; boilerul este incorp orat in cazan in jurul
1 - corp cazan; 2 - focar; 3 - arzator; 4 - vizor; 5 - izola\ie termica U$3 \evilor de furn
frontala; 6 - izolatia termica a cazanului ; 7 - \evi de furn ; 8 - turbulizator; Suprafata sa ondulata, din inox. are
9 - apa in cazan; 10 - racord p entru evacuare gaze de ardere; rolul sa impiedice aderarea calcarului
11 - cutie intoarcere gaze de ardere in focar; 12 - racord apa ducere; la pere\i i sai. Transmisia caldurii de la
13 - manta; 14 - racord apa intoarcere; 15 - pompa circulatie.
gazele de ardere catre apa din boiler
se face prin intermediul unui fluid neu-
Tabelul 6.2.7. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda TUBAL tru (c ircuitul de incalzire) a$a ca mate-
ri alul nu se mai incalze$te iar cru sta de
~an U.M. T20 T 30 T40 T 60 T 100 T 150 T 200 piatra se reduce la minimum , ceea ce
D
asigura longevita te, fiabil itate $i per-
Pute rea te m1ica norn inal:'1 kW I 23,3 34.9 I 47,5 69 ,8 116,3 174.5 233 form anta in fun c\i onare.
Com bu stibil utili zat gaze nan1rale sa u combusti bil lichid ti p M
Dimensiu ni 6.2.3.3 Cazane de apa calda
- -
--·· -·---
- lungin1e ! ~11m l .65o 770 780 ·-955 -r1:;6Q -·--
l 780
---···
2 200 acvatubulare din fonta
- latime mm 570 530 580 7 15 830 940 l 120 Cazanele de apa calda acvatubulare.
- l nalt ime mn1 ! 760 670 700 925 920 l 020 l 230 I unde apa circula prin tevi sau prin

I
Prcsiunca de lucrn bar 3 3 3 3 4 4 4
Con\inu tul de apa (aproxi 111 a1iv) i

oc
I 20
170 -
24
150.
38
160 -
58
165 -
94
170-
142
165 .
208
175 - :I •
Te1nperatura gazd or la cos
ISO 165 165 ' 175 180 ! 170 180 -~"?'- 7'"\i}
lbndamentul tc nnic g,ar:m!a l % 91
k ,,.o I 96
92 92 92 91 : 92 91 .,
.0
M asa (aprox imativ) 11 0 140 2 12 338 493 786 2

Tabelul 6.2.8. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda

DOMINA (FERROLI - Italia)
7
OAS I OAS I
U .M . F24E F30E
Dcnumirc F24E F30E 6
Pu t ~ rc::i tcnrndi nom i11.1l ft mi n-1113.x kW 9.7 -n.s 9 ,7-23.5 12.7 . 30 12.7 - 30
inc:i lz.irc (P n )
.. - - -- . ·- 5
lbnJamen! (PnJ {'~ 92,2 91 90.5 90.5
Pres iune de luc ru in c:ll zirc min -max oar 1-3 1-3 1-3 1-3
Prc s 11me max . de luc ru a .c .c. bar 6 6 6 6
Capac itate vas de c xpansiunc I 7 6 10 IO
Cuntin ulul d e api1 cazan I 2 1.5 2.3 1.7
·--
Capac itate boiler I 55 65 3
Dc bi tu l max a .c.c . .:H 30 °C I/m in 11.3 - 'i 14 .3 ~
Fig. 6.2.7. Cazan de apa calda
-
Deh itul max a.c.c. ~T
-
30 "C l/h I 700 I 900
DOMINA (FERROLl-ltalia) :
lkhi tu l speci fi c :1.c.c . iiT .30 °C 1110· 150 i 190 a - vedere frontala;
-
Dinll' ns ium ln al11mc mm 720 800 II 720 800 b - vedere la terala s tanga;
i I 1 - rob inet de gaz; 2 - vas de expan-
L [ttimc mm -160 600 -160
Ad ~111 c 1 rnc mm 270 370
I 360
siune inc his: 3 - po mpa de circu la\i e;
- --- -
l\ t:. sa ncl:\
- --
kg 38 ! 52 I 48
I : 60
4 - tab lou; 5 - electrovalva-gaz;
6 - arzator; 7 - focar; 8 - ven tilator.
 Gapitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire

interiorul suprafetei de transfer a cal- capel e elemente de inchidere ,,fa\a $i 6.2.10 este redat cazanul XR4 ale carui
durii iar gazele de ardere prin exterior, spate" iar ca tre capete ,,elemente de . carac teri stici tehnice sunt cen tra liza te
se ob\in prin asamblarea unor elemen- ' intoarcere" pentru gazele de ardere de • in tabelul 6.2. 11 . Cazanele CHAPPEE
te identice care reprezinla o actiune pe un drum pe altul. fun c\i oneaza cu comb uslibil lichid sau
transversala prin cazan , de uncle $i de- Cazanele acvatubulare din fonta se gazos $i au cinci drumuri pentru gazele
numirea de ,,cazane sec \i onale" . Au la 1 ob\in prin turnare $i au suprafa\a de : de ardere.
' tran smisie a caldurii marita la exterior,
pe partea gazelor de ardere, prin exis- 6.2.3.4 Cazane de apa calda
ten\a unor ,,proeminen\e" sub forma de acvatubulare din ofel
ace, conuri , cilindri, trunchi uri de con, Sunt exec utate din tevi netede
prisme etc. Prin turnare se po t ob\ine sudate inte ele sub forma de cadre
elemente sec \ionale cu 3-5 drumuri identice. Prin intermediul unor plat-
pentru gazele de ardere. bande metalice sudate pe elemente se
in figura 6.2 .9 se prezinta elementele ob\in cazane monobloc, cu focare tip
sectionate ale cazanelor XR4 produse camera, cu unul sau mai multe drumuri
de firma CHAPPEE-Franta iar in fi g. convective. Fiecare element este legal

Fig. 6.2.8. Cazan de apa calda Fig. 6.2.9. Circuitul gazelor de ardere
HEAT-MASTER (ACV-Belgia): la cazanul XR4 (CHAPPEE -Franta):
- b oiler; 2 - circuit de incalzire b
a - c irculatia gaze/or de ardere prin
3 - \evi de furn c u turbul izatoare in zig focar; b - element de caza n;
zag; 4 - izolatia termica a cazanulu i 1 - element intoarcere fa\a; 2 - element de mijloc;
5 - pompa circ ula\ie; 6 - focar tubular 3 - element de intoarcere spate; 4 - sisteme convec ti ve; 5 - focar.
7 - arzator de gaz $i comb ustib il lichid
8 - tablou de comanda; 9 - racordur Tabelul 6.2.9. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda
pentru incalzire. PROMETEU - 13$i
T ip cazan
U .M . PR .MS 24 PR.MS 32 PR .MS 40
Demu ni re
5 3
Puterca lcnn icii nomi n:i1 3 k.W 28 37.2 46.5
Dimensiuni
. -·-- --· --
- lun g ime mm 500 540 I 700
--
- lii1ime mm 600 600 600
· in f1lt imc n1m I 000 I 000 I 000
Pres iunea de lucrn bar 2 2 2
Con1inu 1ul de apii 27 34 45
Masa kg 93 120 160

Tabelul 6.2.10. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda

HEAT MASTER (ACV -Belgia)
HM HM Hf\! HM
Il
= = - - - - - - - - - : : z an U .M .
De 30GA 45 N 60N IOON
Pu1erea 1ermid nomin ala kW 36.6 55 ,4 63.9 90,1

Fig. 6.2.10. Cazan de apa calda XR4

Dimensiun i
.... I I I
,
I
.. ·-··

iI I i
" '" ""

- lu ngi me mm 657 625 1 625 I 767

(CHAPPEE-Franta):
- la1ime 1nm 542 ! 542 i 5.+2 : 680
1-corpul cazanului; 2-izola\ie termica;
3 - guri de vizitare; 4 - manta de- .. ina l1 ime ~ 169 1 1697 1697 I 2092
montabila; 5 - tab lou de comanda; Debitu l conti nuu la .+5 °C ! l/h 900 '
I 136 1 I 1570 ! 22 15
6 - vi zor; 7 - p laca fr ontala in care se Presiunea de lucrn bar I 3 i 3 3 i 3
fixeaza arza torul. I
J\ las:1 I kg ! 190 172 i 220 I 320
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

de colectorul :;;i distribuitoru l cazanu lui pentru gaze naturale. cazane (pompe de circulatie, vas de ex-
prin stuturi. In figura 6.2. 13 este prezentata sche- pansiune, circuite separate pentru incal-
In figura 6.2. 11 se prezinta cazanul Fl ma hidraulica a cazanului ,,de perete" zire si apa calda de consum, aceste
produs de S.C. TERMOFARC din Sace- (grup termic) SGME/BI produs de S.C. cazane pot fi considerate minicen trale
le, cu patru drumuri pentru gazele de AUTOMATICA Bucuresti. Datorita echi- termice cu aplicatie, in special, la incalzi-
ardere. Functioneaza cu gaze naturale pamentului pe care-I prezinta aceste rea locuintelor individuale. Apa aspirata
sau combustibil lichid tip M, dar poate
functiona :;;i cu lemne, brichete sau -1._
carbune superior. in aces\ caz, in locul \
\
arzatorului, se monteaza o usa. Tevile \
inferioare ale elementelor reprezinta
gratarul plan al cazanului iar la partea
inferioara se afla cenu:;;arul. In tabelul
6 .2. 12 sunt centralizate principalele
caracteristici tehnice ale acestor cazane.
Pentru com bustibil solid puterea term ica
nominala se reduce cu 30-35 %.
0 gama de cazane acva tubulare din
o\el, moderne, de inalt randament, pro-
duce :;;i S.C. ARCOM -IAECA Bucure:;;ti
(fig. 6.2.12 :;;i tab. 6.2.13). Cazanul are 1
focar cam era :;;i un singur drum con-
vectiv. Piesa pentru intoarcerea gazelor
de ardere din focar :;;i turbuli za torii in Fig. 6.2.12. Cazan apa calda (ARCOM-IAECA - Bucure~ti):
zigzag monta\i pe drumul covectiv fac
ca fluxul termic unitar transmis catre - tevi exterioare; 2 - \eava despar\itoare; 3 - focar; 4 - sistem convectiv;
apa sa fi e foarte mare, de 5 - platbanda de legatura; 6 - sus\inere cazan; 7 - colector; 8 - distribuitor;
50 .. .55 kW/ m2. Func \ioneaza cu gaze 9 - piesa intoarcere gaze; 10 - distan\ier; 11 - turbulizator in focar;
natural e sau c u combustibil lichid tip M , 12 - turbulizator in sistemul convectiv; 13 - elemen t inchidere spate; 14 - u:;;a
c u temperaturi la co:;; reduse, de i frontala; 15 - izola\ie din fibra ceramica; 16 - vi zor; 17 - arzator; 18 - colector
150 ... 160 °C :;;i randamente termice de de gaze; 19 - racord la co:;;; 20 - izolatie termi ca; 2 1 - manta.
cca 92 %.

6.2.3.5 Cazane murale Tabelul 6.2. 11 . Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda XR4
Su nt cazane mici , usoare, cu sarcini (CHAPPEE - Franta)
termi ce sub 30 kW , care pot fi montate
pe pere\ii incaperilor :;;i asigura atat
~n
D
.M 406 407 408 409 4 10 41 1 412 413 414 4 15

incalzirea cat :;;i prepararea apei calde I 135 - 170 - 1210 - 245 - 280 - 320 - 1360 - 390 - 430 -1465 .
de consum pentru o locuin\a. in gene- Puterea lem1ica nominal5 kW
225 285 350 410 470 530 595 650 7 15 i 775
ral , sunt dotate cu suprafe\e de trans- Dimensiuni
fer al caldurii , cu tevi cu aripioare si ar-
za toare a tmo sferi ce (autoaspirante)
- ·--·- ----- -------·-··
- lun girne
..
;.;;~ 1 1120r1 iw i l 4ool 1-540i 16sOF 8iof1 96()) 2-i«'XiTi i4o J238o
- lati me mm 872 872 872 872 872 872 872 872 872 872
- inaltime mm I 20 1 I 20 1 I 20 1 I 20 1 I 20 1l 1 20 1 I 201 I 20 1 I 201 I 20 1
Continutul de apa I 206 238 270 302 334 366 398 430 -1 62 494
Masa kg I 148 I 292 I 436 I 589 I 745 I 88-1 2 028 2 16612 315 2 445

Tabelul 6.2.12. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda Fl-TERMOFARC

~an
D
U .M . Fl 8 Fl 9 Fl JO Fl 11 Fl 12 Fl 13 Fl 1-1

Putc rca tcrmidi nom in alii kW ' 40 ,7 ..W,S 48,8 52.3 55.S I 59.9 6-1
I

Nurnar de elemente buc. 8 9 10 II 12 13 1-1

-
Dime nsiuni : L l mm I 000 I 080 I 160 I 240 I 320 I 400 I -1 80
Con\inutul de apa I 80 93 106 11 5 123 132 140
Gre uta tea kg II 300 32 1 3-1 2 362 i 383 I 403 i 425

Fig. 6.2.11 . Cazan de apa calda Fl

S.C. TERMOFARC Sacele : Tabelul 6.2.13. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda ARCOM-IRECA
- elemen t de in chidere spate
2 - element d e mijloc; 3 - di stribuitor ~an UM . AR 6 AR 7 AR 8 AR 9 ARIO
D
4 - elem e nt de inchidere fata ; 5 - u:;;a
6-arza tor ; 7 - cenusar. Puterca termidi no minaEi kW 465 54,7 62.8 72 8 1,4
Racorduri: R 1 - intrare apa intoarcere Numar de de me nte buc . 6 '
I
7 8 9 10
;
R2 - ies ire apa ducere; R3 - la co:;; Di me11siuni : L lllltl 820 940 I 060 I J 80 I 300
R4 - com bustibil ; Rs - golire; R5 - sigu
ranta intoarcere; R1 sigurant •
Continutu l de apii I I 72 8-1 96 108 120

ducere.
Masa kg I 192 ')T"'
--~ I
252
I

I 27-1 i
I
306
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

1 2
~.

V
~
15
A

16
---------
V

17
6

Fig. 6.2.13. Schema hidraulica

a cazanului SGME/BI
(AUTOMATICA-Bucure?ti):
- valva de gaz; 2 - arzator
atmosferic; 3 - tevi cu aripioare; a b
4 - va s de expansiune inchis; Fig. 6.2.15. Neutralizator pentru condensat:
5 - pompa ~ i separator de aer; a - sectiune prin neutralizator; b - evacuare gaze de ardere;
6 - distribuitor hidraulic; - corpul neutralizatorului; 2 - tub de condensat; 3 - c lopot imersat;
7 - schimbator instantaneu; 4 - condensat neutralizat in apa uza ta; 5 - filtru de carbune activ;
8 - ventil pentru dezaerisire; 6 - granule neutralizatoare; 7 - desc hidere pentru cura!ire; 8 .. racord la
9 - robin et umplere; 10 - valva de cazan; 9 - imbinare cu inel de lega tura; 10 - evacuare gaze de ardere.
siguranta; 11 -sonda de temperatura;
12 - termostat de siguranta;
{ lnJ,raro 11cr E.v ~ c u..nc g.uc
13 - termoh idrometru:
14 - presostat d e ap a; •
15 - apa calda; 16 - az; 17 - incalzire.

·-·----
A
.,JL.;.oll

9 4 -_
:---+ •
- 18

----- 20
.A. T .A. T.A.
21 22 23
Fig . 6.2.14 . Cazan de apa ca lda
BERETA (Italia) :
1 - robin et umplere; 2 - vana cu 3 ca i;
3 - supapa siguran\a; 4 - pompa;
5 - ventil de dezaeri sire; 6 - arza tor; 8
7 - elec trod deten\je; 8 - vas de ex- L .
··. 12
p ansiune; 9 - tub ulatura concentr ica ; • 9
lnto.a rc crr
10 ... 11
Duce.re
...
Cond'on3
+
Gu
10 - intrare aer; 11 - evac uare gaze
d e ard ere ; 12 - presostat diferential;
Fig . 6.2.16. Cazanul cu condensatie KESTON- CELSIUS 25 S.C.
13 - tub depresiune; 14 - ve ntil ator;
15 - tevi cu aripi oare; 16 - electrod de CELSIUS 2000 S.R.L. - Bucure?ti :
aprindere: 17 - vana de gaz ; 18 - pre- 1 - presostat de aer; 2 - valva de gaz; 3 - mixer aer-gaz; 4 - su flan ta; 5 - arzator;
sostat d e comanda pentru c ircuitul de 6 - schimbator de ca ldura; 7 - panou de comanda; 8 - indica tor de presiune;
apa ca lda de consum; 19 - sch imba- 9 - ter mosta t intoarcere; 10 - pompa de circula\i e; 11 - termostat d ucere;
tor c u p laci; 20 - by-pass au toma t; 12 - vas condensat; 13 - presostat de apa; 14 - termostat de supratemperatura
2 1 - incalzire: 22 - gaz; 23 - apa ducere; 15 - term ostat supratempera tura gaze; 16 - aeri sitor automa t; 17 - bujie;
ca Ida. 18 - l~ ava evacuare gaze; 19 - punct de testare ard ere.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

de pompa este trimisa in tevile cu ari-
pioare, unde se incalze$1e, iar de aici,
dupa pozitia supapei deviatoare, trece
prin circuitul instalatiei de incalzire sau
prin boileru l instantaneu . Evacuarea ga-
zelor de ardere se face prin canale racor-
date la un CO$ obi$nuit sau prin con -
ducta simpla in exteriorul cladirii.
Grupul termi c SGME/81 are o putere
termi ca cuprinsa intre 14,7 $i 25,4 kW
care poate fi dirijata pe circuitul d e apa
calda de consum.
ne deoarece con densa tul este acid. Se
utilizeaza conducte din inox sau din
material plasti c amplasate intr-un cos
obisnuit din caramida. La baza con-
ductei de evacuare a gazelor de ardere
se amplaseaza un ,, neutraliza tor" (fig .
6.2.15). Cazanele cu conden sa \i e
KESTON - CELSIUS , produse de firma
Tabelul 6.2.14. Caracteristi teh nice ale cazanelor de apa cald a KESTON -
CELSIUS
~n
D
U.M C25 C40
CELSIU S 2000 S. R.L din Bucuresti
(fi g.6.2. 16 $i tab .6.2. 14) sunt cazane
acvatubulare cu functionare modulata,
complet automati za te, c u emisii mini-
me de NOx (max 20 ppm) sau CO
(max 80 ppm); formarea amestecului
aer-gaz este con trolata printr-o suflan -
ta $i un mi xer.
C55 2MC55 3MC 55 4MC55

Pe acela$i principiu functioneaza $i

Puterea term ica KW 23 39 50 100 149 199
cazanele murale BERETA (fig. 6.2. 14)
la 80/60°C
din Italia. Au sarcini termice de la 11,2
Puterea termica KW 25 ,2 43 55 110 165 220
la 28,7 kW si pot produce intre 13,8 si
la 60/40°C
16,5 I/ min apa calda de consum cu
Ran_Qamentul termic: - ·-
o t = 25 K . Evacuarea gazelor de ardere I
... ·-
-la 80/60°C % 97,6
se poate face prin tuburi concentrice,
-la 60/ 40°C % 108
prin tubul interior circuland gazele de
Dimensiuni :
ardere iar in contracurent, printre tubu-
-lunqime mm 471 520 520 1180 1710 1290
ri , aerul necesar arderii combustibi lului.
-latime mm 249 320 320 360 360 720
-inalti me mm 621 720 720 1595 1595 1595
6.2.3.6 Cazane cu condensafie
Sunt astfel concepute incat, fie in Continutul de apa I 5 8,7 8,7 24,2 36, 1 52,9
interiorul lor, fie intr-un recuperator ata- Masa kg 38 56 56 155 230 325
$3bil, asigura condensarea partiala sau
Tabelul 6.2.15. Caracteristici tehnice
totala a vaporilor de apa din gazele de '
ale cazanelor de apa calda SB 715 M (BUDERUS)
ardere, punand in libertate caldura lor

~
latenta, d e cca 2,5 kW/kg. Raportand U .M 100 125 150 180 230 270 350 430 630 850
caldura utila produsa de cazan la cea D
introdusa (calcu lata cu puterea calorica Pute rea te rmica no minal a kW 100 125 150 ISO I 230 270 350 I 430 630 850
inferioara) se obtin randamente termice
de 95 ... 105 %.
Dimensiu ni
···-· --· ... -··-· --·- -·.
'I
········- 1;;;:;; :o 1 1 9~0 ···- .. ·-----· - ,,_ ···---·-··-
I 910 I 9 10 I 980 I 980 2 280 2 ,µo
9
·1 ~oT}
- lun gime I 670
Aceste cazane func \ion eaza eficient, - liitime mm 964 9 I 056 I 056 I 278 I 278 I 380 l 470
la parametri i redu $i, 60/ 40 °C, deoare- - in51time 1mm l 223 I 223 I 223 l 223 l 325 I 325 l 547 I 5-17 I 6-1 9 l 739
ce punc tul de roua al vaporilor de apa, '
Conti nutu l de a pa I 235 230 2-1 5 2-10 350 4-10 525 610 790 l 025
in mod normal , pentru gaze naturale,
Mas'1 k 0o 495 505 515 525 665 675 I 905 925 1360 i l 630
este la 58 ... 60 °C iar pentru combusti - '
bil lichid la 48 ... 50 °C. De aceea, este
indica t ca intr-o centra la termica sa
existe un cazan cu condensa \i e care 9
sa func tioneze la temperaturi exterioa-
re moderate (-5 ... + 10°C) iar, pe 1imp 10
friguro s, sa intre in fun c \iun e un cazan 1
obi$nuit, econom isindu -se astfel canti -
tati importante de combustibil. 4
1 2 ~/
Legatura cazan ului la CO$ se face cu
13
tuburi din material rezistent la coroziu - 14
15
5
HL--1--tt-+l=~==:::::::::::::~ lr-W

7 !I._ -+--H--t+ - -
18

8
b

10- -
11
Fig. 6.2.17. Cazan cu conden sat ie
SB 71 SM (BUDERUS-Ge rmani a):
1 - tablo u de comanda; 2 - vizor ;
3 - arza tor; 4 - U$a frontala;
5 - racorduri ; 6 - manta; 7 - izolatie
termi ca; 8 - instala\ie de neutralizme;
9 - focar; 10 - tevi profilate
(turbulatoare); 11 - sustinere cazan.
Fig . 6.2 .18. Cazan de apa calda SF 21 1 UBG (BUDERUS) :
a - vedere; b - sectiune;
- tablou de comanda; 2 - schimbator de siguran\a; 3 - U$3 interi oara;
4 - U$3 de acces combustibil; 5 - reglare aer; 6 - canal de aer; 7 - ventilator;
8 - U$3 cenusarului ; 9 - capac de c ura\ire; 10 - turbulizator; 11 - evacuare
gaze de ardere; 12 - clapeta de explozie; 13-camera de ardere; 14 - izolati e
termica; 15 - suprafe\e de incalzire verti cale; 16 - aer primar; 17 - cenu$ar;
18 - suprafe\e de incalzire orizontale.
~--------------------~
 Capitolul 6: Echipamente ~i
Montajele multiple de cazane - nece-
sare spa \iilor com erci ale, inclustri ale
sau blocurilor de locuin\e - sunt dotate
cu unitati de coma nda care asigura
func ti onarea modulata a ansamblului,
contorizarea orelor de functionare a
f iecarei unitati , comanda pompe lor de
sistem corespunzator regimurilor de
lucru, precurn si afisarea unui cod de
diagnosticare pentru identificarea regi-
mului de func tionare.
Cazane le cu conden satie SB 715M
(fig. 6.2. 17 si tab. 6.2.15) produse de
firma BUDERUS, executate din o\el re-
zis tent la coroziune (CrNi-Mo), func tio-
neaza cu combustibil gazos la tempe-
raturi scazute 60/40 °C si temperaturi
ale gazelor de ardere la cos de
40 ... 140 °C. Sunt cazane ignitubulare
cu introducerea gazelor de ardere in
focar si un drum convec tiv alcatuit din
\evi speciale, cu pereti dubli , profilate ,
care asigura intensificarea transmisiei
calduriii intre gazele de ardere si apa.
6.2.3. 7 Cazane funcfioniind
cu combustibil solid
Cazanele mici de apa calda
30kW) pot func\iona si cu lemne, bri-
l 16 2 3
I de expansiune inchis de 8 I.
Fig. 6.2.19. Cazan de apa cald a
electric ETS (ACV-Belgia) :
- termostat de comanda; 2 - intreru -
pator genera l si de alegere a puterii;
3 - rnanom etru ; 4 - dezaerisire; 5 - ra-
cord ducere incalzire; 6 - racord ducere
apa ca lda de consum; 7 - racord intoar-
cere apa calda de consum; 8 - racord
intoarcere incalzire; 9 - corp cazan;
10 - pompa de circula\ie; 11 - tab lou
circuit comanda; 12 - tab lou circuit pu-
tere; 13 - tempori zator cascada, doua
etaje de putere; 13a - ternporizator cas-
cada, trei etaie de putere; 14 - vas ex-
pansiune inchi s; 15 - releu de putere;
16 - termostat de siguran ta (rearmare
manuala); 17 - supapa de siguranta;
18 - rele u de apa calda de consum;
19 - presostat.
materiale I. lnstalatii de lncalzire
chete sau carbune superior (cu putere trepte si pot ti racordate la doua circui -
calorica inferioara, peste 12000 kJ/kg). te, unul de incalzire si altul la un boiler
Nu este indicat a utili za carbune infe- pentru preparat apa calda de consum.
rior (ligni t) in cazane mici. Astle! de ca- ' Au dimensiunile de 300 x 430 x 720 mm
zane se fo losesc pentru incalzirea unor si un continut de apa de 13 I. Pot fi
cladiri mic i (locuinte individuale). alimentate cu energie electrica la tensiu-
1
in figura 6.2.18 este preze ntat nea de 220-380 V. Presiunea de regim
cazanul SF 2 11 USG prevazut cu ven - este de 3 bar iar temperatura maxima a
tilator de aer insuflat si cu posibilita\i de agentului termic este de 90 °C.
reglare. Puterea termica variaza intre 18
si 26 kW iar gazele de ardere au tem-
I
6.2.4. Cazane de apa fierbinte
peraturi de cca 200 ~ c. Au dimensiunile
de 700 x 490 x 398 mm, volumul de Ace stea sunt utilizate in centralele
apa de 80 I si masa de 310 kg. termi ce mari pentru incalzirea apei la
temperaturi ridicate (peste 11 5 °C), de
6.2.3.B Cazane e/ectrice ! regul a, la 150 °c.
Sunt cazane ,,de perete" si se utili- i Ca si cele de apa calda ele se exe-
zeaza pentru incalzirea cladirilor de : cuta cu elemente din fonta sau \evi din
locuit individuale. Au avantaje certe: nu \ o\el. de tip ignitubulare sau acvatubu -
necesita conduc te de tran sport pentru lare, cu puteri termice mari.
combustibil, nu necesita arzator si \ Apa fierbinte preparata in cazane
valve automate, func\i oneaza silentios este , in general, utilizata in re\elele de
si ecologic etc. dar sunt foarte cos- \ termoficare sau in retelele de distribu\ie
tisitoare in exploatare. din cadrul intreprinderilor industriale.
Firma ACV - Belgia produce doua
tipuri de cazane din otel inoxidab il, cu 6.2.4. 1 Cazane de apa fierbinte
termoplonjoare pentru incalzire: varian- ignitubulare
tele ET si ETS (fig. 6.2. 19 si tab . Cazanele ignitubulare din o\el sunt
6.2. 16). Ambele au pompa de cicula\ie executate cu focar tub de flacara, ca-
incorporata, varianta ETS avand si vas mera de intoarcere a gazelor de ardere
si drumuri convective prin \evile de
Termoplonjoarele, in numar de 3, furn. Un cazan de apa fierbinte ignitu-
sunt fixate prin presetupe in partea de ' bular tip ECAF produs de SIMAR Bu-
sus a corpului cazanului si sun! con- c uresti in colaborare cu OERTLI
struite din inox. (Elvetia) este prezentat in figura 6.2.20.
Cazanele fun ctioneaza in mai multe 1 Cazanul ECAF are doua drumuri
~ -==----._____;,,__·_-_-_-·___·-_ _· __·==-·----------~~--~~---·,_/_J. . .
Fig. 6.2.20. Cazan apa fierbinte ECAF
SIMAR (Bucure~ ti) - OERTLI (Elvetia) :
1 - arzator; 2 - focar; 3 - primul drum convectiv; 4 - al doi lea drum convectiv;
5 - camera intoarcere fa\a; 6 - camera intoarcere spate; 7 - racord gaze;
8 - gura de vizi tare; 9 - ra cord iesi re apa; 10 - racord intrare apa;
11 - racord manome tru; 12 - supapa siguran\a.
Tabelul 6.2.16. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda ET si ETS
(ACV - Belgia)
ET 15 ET "-1 ETS 09 ETS 15 ETS 2-l
ET09
Put c rea te rmi ca nomi nala I w,: i 5.6 . S,-1 '7.2 . 1-1.-1 i 16.8 - 24 . 5.6 . S.-1 17 .2 - I"' .-1 i 16 .8 - 2-l
Fu n c tion ~ire JUt o m J t 5.
· e taj I kW -1 .2 j -1.S - 7 .2 7,2 · 9.6 ' -1 ,2 -1.8 · 7,2 : 7.2 - 9.b
1
- ctaj2 kW l5.6 - 8.'I 7.2- 14 j 12 - 17 5.6 - 8.4 , 7.2- 1-l 12 - 17
~~~~~~~~--+-~~~~-----"'--~~ ....... ~~~~
· t'laj 3
Nuin.ir tenno plo njo:ire
k\\'
buc i 3
17. 2-1
5 3 3
17 - 24
5
l\ 1asa kg I
28 28 28 36 3(, .36
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

convective si este ech ipat cu arzatoare

Tabelul 6.2.17. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa fierbinte tip ECAF
pentru or ic e combustibil gazos (gaze
naturale, butan) sa u pentru combus tibil
lichid (pacura, CLU). Arzatoarele tip 18 ,
=-----------
Dcmunire
Tip cmn
-----------
I, I L.M . EC AF
1000
I woo I
ECAf' ECAF
3000
I ~~~ I ECA F
5000
care deservesc aceste cazane, sunt I ~call~ i 10" i 2. 10° . ) lO" ' -1 . 10" i 5 10"
produse in Rom ania sub marca
OE RTLI , co mplet automati za te, cu
Pute re a te nn id no 111 inal;i
kW I I 162.812325 6 ; 3 -1 S8 .-l --165 1 2 I ! 5 8 1..!
Dimensiu ni de g~1 barit
toata apara tura de masurare, reglare si - ,... ..
: 2 400
··-· .. ,..
- di amctru mm i 2 100 2 200 : 2 500 2 550
protectie necesara conform normelor
ISC IR . Caza nele ECAF, ale caror ca-
- lun g.1me I mm
'
5 800 ! (J 600 i 7 '.?()() I 7 900 I 8 500

rac teri sti ci tehnice sunt prezentate in

- inaltime I mm I 2 750 I 2 900 I 3 150 I 3 300 I 3 500

tabelul 6.2. 17 ., produc apa fierbinte cu

~ l a sa i kg I 7 200 11 600 I 16 300 i 19 600 ! 22 300
'
temperatur a maxima de 150 °C, la ran - Tabelul 6.2.18. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa fierbinte
damente termi ce de peste 90 %. PREX-ASL (FERROLI - Italia}
Un alt cazan de apa fierbinte ignitu-
bular, cu tub de fla cara si trei drumuri
de gaze de ardere este fabricat de in-
De mun
~ U.J\I. 1-10 230 350 500 700 1000 1500 2000 3000

treprinderea VULCAN S.A. Are o putere

termica de 7 MW si func \ioneaza c u un
Puterea tenn ica no min alii Mc~l/h l
kW
140
--
162
230
267 i
350 500
-·-·· _,,. --i- - .
40 7 ' 53 1 i
700 I·'
000 j l ~?O l 2?0? 3 _000
I
8 14 , I 16 3 1 7.:W 2 326 I 3 489
i
singur arza toar pentru motorina, CLU Dimc ns iuni
-- __(_
sau gaze naturale. Gabaritul cazanului - lungirne mm ·1 1 'b85f :i -o 3s I2 1:is 2 s 2s I 2 79s I3o65 IJ6o5 3 s.i5 I~ 355
este de 6500 x 2600 x 2850 mm; volu- - l:itime mm 9..\0 940 1 1 080 I 030 I 280 I -1 70 j l 630 I 765 ! l 9 10
mul de apa din cazan V = 14, 15 m3 iar - ln:11time mm 1 21 1 I 2 l I I 385 I 335 I 585 I 1 820
2 900 3 100 3 550
masa neta (fara apa) este de 17500 kg. Yo lumul de apa I I 395 490 625 750 I 2-1 5 I 890 2 700 3 300 3 9-10
Cazane ignitubulare cu randamente '
Pierderi de sarc ina
ridi cate executate cu focare tubulare ---- ·---·---·---------- ····--··--·· ---- ··········- ----·----------- ---- - .. ·----- ·-··· -- . ----·
········-···- ····- ----
- pe c irc uitul ape i mbar 4 .5 6,5 9 l II 14 26 .5 18 2 1.5 i3.5'!
presurizate, cu un drum convectiv, uti- - pc circ. gazelor de ardere mbar 2 2,5 3. 1 3 .6 3,9 5,4 6.S 81 10 2
lizand combustibili gazosi sau lichizi, cu
puteri termi ce pana la 4 MW, prepa-
l\l asa kg 730 870 !
I 130 I 340 I 960 2 670 3 670 4 750 (J 2 10

rand apa fierbinte de maximum 145 °C 28300

S7
la presiunea de 5 bar sunt fabricate de
firma FERROLI (cazanele PREX-ASL).
Caracteri s ticil e tehnice complete
sunt date in tabelul 6.2.18.

6.2.4.2 Cazane cu apa fierbinte

acvatubulare
Sunt cazane de radia\i e cu puteri
termice mari si utilizeaza combustibili
lic hizi si gazosi. Un astfel de cazan tip
CAF (fig . 6.2.2 1 si tab . 6 .2. 19 .) este
executat de VULCAN S.A. cu focaru i
realiza t din pere\i membrana sub forma
de cheson si alimentat prin arzatoare
pe doi pere\i opusi. lucrand in supra-
presiune. Circulatia gazelor de ardere
este ascendenta. cu un singur drum,
astfel ca r acirea tor se face pe la par-
tea superioara. Solutia cu pere \i mem-
brana care elimina solu\iile scumpe si
grele de inzidire, suprafata mica de
asezare a cazanului si dezvo ltarea lor
p e verticala fac ca aceste cazane sa
aiba indici economici foarte buni.
fn afara cazanelor acvatubulare exe-
cutate cu \evi din o\el se mai constru-
iesc cazane si din fonta. Un astfel de
cazan (fig. 6.2.22 si tab . 6.2 .20) este ~ 400
executat d e firma POTTERTON. Acesta
este exec utat cu elemente tip , din fonta, 2100
care form eaza prin asamblare un focar
tubu lar in care are loc intoarcerea
gazelor de ardere si un singur drum
convec ti v. Cazanu l fun c ti oneaza cu
combustibil lichid sau gazos si prepara
apa fi erbinte cu tempera turi de
maximum 140 °C _ Temperatura minima
Fig. 6.2.21. Cazan de apa fierbinte CAF de 10 Gcal/h - Vulcan.
de intrare a apei in cazan este de 55 °C .
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

6.2.5. Cazane de abur efi ciente $i cu fi abilitate mare sunt cele 6.2.5.2 Cazane de abur de presiune
executate din fo nta. in figu ra 6.2.23 medie ?i inaltii
Pro duc abur saturat sau supraincal- este prezentat cazanul din fonta GD Se executa cu \evi din o\el pentru
zi t in scopuri energetice, tehnologice 505 produs de firma BUDERU S, care debite de abur cuprinse intre 0, 1 $i 50
$i de i ncalzire. fun ctioneaza cu gaze naturale sau t/h $i presiuni intre 1,7 $i 36 bar.
Cazanele de abur po t fi de presiun e combustibil lichid, cu suprapresiune in Caza ne cu debite mici de abur pro-
joasa. cand presiun ea absoluta a abu- focar (independent de tirajul cosului). duce S. C. VULCAN S.A. de tip SICMA-
rului saturat p ro d us nu dep aSe$te La montare necesita dispozitiv hidrau - i AB (tab. 6.2.23) $i de tip SICMA-IBA
1, 7 b ar, sau de presiune med ie $i lic de siguran\a. Aceea$i firm a produ- (fi g. 6.2.24 si tab. 6. 2.24), ignitubulare i
inalta, pentru presiuni ale ab urului ce $i cazanele tip 45 1D care sunt ase- I dotate cu arza toare din import pentru
peste 1,7 bar. manatoare c u primele, dar c u debite gaze naturale, CLU sau motorina. Ca-
Se executa c aza ne cu volum mare de ca ldura mai mari . Caracteri sticile zanele bloc abur cuprind: cazanul
de apa care sunt, d e obicei, ign itubu - tehnice ale celor doua tipuri de cazane propriu -zis, pompe de alimentare cu
lare c u focar tubular $i unul sau ma i sunt prezentate in tabelele 6.2.2 1 $i apa, instalatia de automatizare, canale
multe drumuri convec ti ve din tevi de 6.2.22. evacuare gaze de ardere $i CO$ de
furn netede $i c aza ne cu volum mic furn .
de apa, de tip acvatubular, c u focar
camera, puterni c ecranat $i tevi de Tabelul 6.2.19. Caracteristici tehnice ale cazanelor GAF produse de VULCAN
apa c u diametrul mic atat in focar ca t
:;;i pe drmurile c on vective. ~zan U.M . CAF 7 CAF6 CAF5 CAF4
De
I
6.2.5. 1 Cazane de abur Gcallh 10 25 ! 50 100
de presiune joasii
Puie re a te miica no mina la
I
i
···-·····-·····-.
MW 12
·- r ····
i
l
29
. -·--· -····
58 11 6
···-····

Se pot executa cu elemente din Dcbitu l no min al de apa t/h 124 3 10 620 I 240
. fonta sau cu \evi din o \el. Cele mai Temperatu ra ape i la intr:i.rc oc 70
I
70 70 70
T e m pcratura a pe i la icsirc oc 150 150 150 150
Pres iunea de luc ru (m ini ma) bar 10 10 JO I 10

Tabelul 6.2.20. Caracteristici tehnice ale cazanelor

CAF produse de POTIERON (Anglia)

~n
D

Puterca tem1icii nom inab

U.1\ 1.

kW
4

26-1 354
5 6

440 I 5J6
I 7 8 9

670 702
10 I JI

! s.io
12 13

925 1000 10 70 111 72

14 1 15

1 586
Prcsiunea de lucru (mi ni ma) bar 6
Dimc nsiu11i
Fig. 6.2.22. Cazan de apa fierbinte ---· ·- ··- -· ···-·----· -· ·-

POTTERTRON (Anglia) : - lun g i m~ !

mm 1895 1075j l 25.5J 14-3.5 j i 6 JS ji 79 5i 1975[2 1.5.5 !233-SJ25-15[i695fi-875
. l{1timc mm ! 1050
1 - element tip al cazanului; 2 - focar;
- i n:iltimc n1m 1405
3 - arzator ; 4 - drum convec ti v;
5 - racord evacuare gaze.
M as:i kg 1 0 Rop noJ 1.i60; 1 655 1 850 203512 23o t2 .i 25 J2 620 j2870 3 065 !3 265
~~~~~~~~~~~~~________.J

Tabelul 6.2.21. Caracteristici tehnice ale cazanelor GD 505 (BUDERUS)

~1n U.M . 275 305 335 365 .1 90 -1 15 .135 465

D

N umir de ele mentc b11c s 9 10 II 12 13 1-1 15

Put cre:1 1 e nn i c~ nomi nal:! k\\' 275 I
I 30 5 335 365 390 4 15 I 4 35 I -165
'
Vo lum u l de ap:i I I I 77iJT8oo 830 I 860 I ()<){) 10 20 1050 i 1 USO
D i m ~ n s iuni I

~i "" I "" I'~'''~ I '""I 260

··-·····
I mn 1
- lun g ime
- Iii.li me
I

mm
r rn:' I rn 51 260 I rn s I J iss
- 'i n 5 l ~ i m c mm 2 5 15 2 5..JO
-1 l 2 s27
l\l as:1 kg i I 757 I I 906 i 2 0 53 ! 2 198 23n 2 537 I 2 6s2
Tabelul 6.2.22. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur 45.1 D (BUDERUS)

D ~Ill U.'.\·L I -1 89
I 570 65 1
I I! I Ii
7_\3 8 1.:J S96 977

Num :ir de e le me nte i hue ' 8 I 9 JO iI 11 12 i

I
13 14

I -110 . I 489. i' 5 70 - i 65 1 . ! 733 . I

I
8 1.\ . I 8% ·
I
P u1e re a tennica nomin;iJ ii I k\\" i I i I I
I I -1 89 I 570 ! 65 1 ! 733 8 14 I 896 I 9 77
Fig . 6.2.23 . Cazan de abur GD505
(BUDERUS Germania) :
Vulu mu l de ap;i I i 952 I I 00-1 I I 050 ! I 328 i; I 380 I
I ~ 1-1 32
Dirn ensiun i

I 30 15 T3 19S .
.
1 - U$3 fixare arzator; 2 - cazan; I 2295 i
;

- lu ng ime (;i prox .J mm : 2 115 2 475 ! 2 (>55 : 2 835

3 - tambur; 4 - sticla de nivel; . latime mm I 1 .380 ! I 380
5 - lega tura de siguranta; · in ii ltime mm 2692 2 7 17
6 - racor d abur; 7 - racord s i ~iu r a n\ a. 1\1:\,,:\ kg I 2-15 1 I
2656 2 882 I 308.:1 I 3-130 II 3658 i 3 S63
! I
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Cazane ignitubulare cu debite de 6.2.6. Cazane recuperatoare (lg>300 °C) impune rec uperarea de
abur sub 2000 kg/ h $i presiuni cuprin - ca ldura pentru reducerea pierderil or
se in tre 4 $i 8 bar se produc de ca tre Temperatura ridi ca ta a gazelor dear- prin evac uarea gazelor de ardere in
S.C. SIETA S.A. tip VAP (tab. 6.2.25), dere la iesirea din cazane (lg> 150 °C) exterior , asigurand totodata o crestere
c u tub d e fl acara tip sac (flacara sau din in stala \iil e tehnologice a randamentului global al cazanu lui
intoarsa) si un drum de gaze prin tevile
Tabelul 6.2.23. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur
de furn . Cazanele sunt dotate cu
SIGMA-AB (VULCAN - Bucur8$ti)
arza toare automatiza te pentru gaze
naturale si lic hid U$Or. ~an U.1\1. S!GtvLA S IG!\ !r\ S IGJ\ IA S IG M A S IG MA S IGM A I I I
CaLane ignitubulare de ab ur saturat D AB 100 AB 200 AB 300 AB.WO AB 500 AB 750
$i eficien \a ridicata , cu presiuni cuprin- Debit de ab ur i kg;h i 100 200 I 300 400 I sou ; 750
se in tre 6 $i 14,5 bar sunt cazanele Presiunea nomina la I bar 6 6 I 6 6
I
j s I 8
VAPOREX HP produ se de firma Debi t nomi ll31 calo ric k\V I 69.6 I 16--l 208.8 : 278.-1 : 3-19 I 523
FER OLLI - Italia (tab. 6.2.26). 0.33 1 I 0,467 Ii 0.95 I 0.958
Din ca tegori a cazanelor acvatubula-
Yolurnu l de apa (med1u) m3 0.22 5 II 0.227 :
Dirne nsiuni
re. cu debite mari de apa, se pot men- --··· ...... ! . -···· ,... '
r ·· ,·· ··- ········- I
- Iungime lllffi I I 4 55 I 555 I I 855 2000 3 165 :· 3 175
\i ona:
- 15.time mm I I 380 I 4 80 I 1 no I 726 2 no ! 2 330
• cazanele de abur tip CR (fig. 6.2.25
- inaltime mm i I 640 I 608 I I 760 I 873 -2 500 I 2 5 15
!?i tab. 6.2.27) executate de VULCAN I
Masa ko l 950 1200 i 1665 I 220 1 3 120 l 3 336
S.A. , cu p ereti ,,membrana" in focar, "
\evi cu inclinare mare intre tamburi $i ' r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
circu la\ie orizontala a gazelor de arde- 5
re, ce necesita tiraj fortat;
• cazanele de abur tip CLAJTUB -

,.......
Italia (fig . 6.2.26 $i tab . 6.2.28) preva- 2 3
zute cu doi tamburi suprapu !;)i lega\i
prin \evi verticale $i focar tip camera
realizat din pere\i membrana. Pulveri-
~··········....
••••••••••••••••••••••••
zarea combustibilului lichid se face cu
abur la presiune ridicata sau cu aer
comprimat.
• cazanele de abur cu c ircu la\ie
for\a ta UNl -MATIC, produs de BONO -
Italia. (fig . 6.2.27 $i tab . 6.2 .29) cu ser-
pentine concentrice avand struc tura
verti cala cu camera inelara de preincal- Fig. 6.2.24. Cazan SICMA-IBA (VULCAN-Bucure?t i):
zire a aerului de ardere, contribuind - arzator; 2 - tevi de furn; 3 - focar tubular cu peretii ondu la\i;
astfel la imbunatiitirea arderii, reduce- 4 - economizor; 5 - CO$ evacuare gaze de ardere.
rea noxelor si la cre!;)terea randamen-
tului termi c. Tabelul 6.2.25. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur VAP
(SIETA - Cluj Napoca)

~n YAP YAP YAP YAP YA P YAP YAP VAJ>

U .M .
Tabelul 6 .2.24. Caracteristici tehnice D 150 300 500 625 750 1000 1500 2000
ale cazanelor de abur IBA Debit de :ibur I kgih 150 300 500 625 750 I 000 I 500 i 2 000
(VULCAN - Bucure$ti) Pres iunca nomin al3 bar 4 .J 6 6 8 8 8 8

~· I
JBA -. IBA · fBA · Vol. de apa la nivel maxim ml 0 ..J 0.-15 I .27 1.27 2 .22 I 2.4 2.6 3.2
U.M .
' I 2 4 Dime nsiuni
Dd111 de: 3bur
---·-··
u11 I 2 4
- -- .
- lun gi me
. -- . -- --
~;;1 n 2o()-r2 600 ' 2 850" -i -850 ]'2 sso
.. ---.··
3 730
- ----- -
4 280 4 800
--
-

-
Prcs iun ~a n o minal ~1 bar 8 8 15 - latime I mm I JOO I 300 I 980 I 9SO I I 980 2000 2 ()()() 2 200
Volurnul de apa I 111 3 2.7J 4 ,SU 6.70 - i nalti me ! mm ! I 300 I 680 I 8!0 I 8 10 I 8 10 I 900 I 900 I 950
:\I:is:1 kg fl I 375: I 3550 1792( l\l:is5 I kg I I 400 I 890 2 100 I 1 J50 3 600 3 900 . 4 200 I 4 700

Tabelul 6.2.26. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur VAPOREX HP (FERROLI - Italia)
Tip caza n
Den111nire
U.i\I.

I
140 2.JO 360 5 10

I
700
I 1000 1500 2000 3000

Pu1crca tern1i cII. norninal5

f..k:il'11 140 i 2.JO
·- -·
360
------·--··-
510
---- -- ~ ..
700
- I I 000
-·-
I 500 2000
.. - ...- -----·--·--···
3 000

-- --
kW 163 279 4 19 I 593 ! 8 15 l
I
I J()..l I 7.J.:i 2 326 3 ·•89
De bit <k abur
-------
I kg/h 230 420 1 620 880 I I 205 I 720
I
2 580 3 -14 5 5 170
Yo l;i rnul ck ap:'\ dm ' 630 795 i I 390 I 705 ! 2 590 : 3 625 5 000 6 3 10 7 320
-
~~~H.kri de sarc i1d pc c 1 rcL~g a zelor mhctr ! 2.0 I 2,5 3 ,1 3.6 3.9 I 5.-1_j 6.8 I 8.2 i 10.2
D1111 c n ~ iunl
·-
- lu ng nne
--- -----
rnm l I 685 2 035 I
--·
2 125 2 525
--··· ·----,---- ·---.
2 803
I
i 3-· 0 75 I
....
3-ws ·r 3 8-15 T .J 355
- l J ~im c
- -- - - - f--
llllll I .J-15 I .J.:15 I I 750 I 750 1 9 85_!_~ 2 350 ! 2 5-15 2 620
- in~dti rnl!
--
mm I I 686 I 686
--
! I 9 10 I 9 10 2 136 i 2 350 ! 2 570 i 2 800 I 2 880
I\ las:'1 kg i
I I 4 10 ! I 620 i 2 270 I 2 600 3 550
I
I 4 560 : 6 550 i
I
8 280 10 200

L_
 1l~
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire

precum $i reducerea co nsumului de monteaza intotdeauna pe un circuit , Cazanele recuperatoare su nt astfel

combustibil. Construc\ia acestor caza- secundar (de ocolire) pentru a permite concepute incat pot face corp comun
ne rec uperatoare este diferen\iata, de- evacuarea gazelor de ardere direct la cu recuperatorul de caldura sau sunt
pinzand in principal de agentul se- cos atun ci cand recuperatorul nu poate separate de recuperator, acesta fiind
cundar pe care -I prepara. Ele se fi uti lizat. atasat cazanului pe traseul gazelor de
ardere.
Cateva combina\ii cazan-recuperator
sunt prezentate in figura 6.2.28.
in figura 6.2.29 sunt prezentate
, schematic doua cazane cu recupera-
toare executate in Anglia $i Fran\a. Ca-
zanul SEAGOLD este executat dintr-un
bloc cu elemente din fonta la care s-a
ata$at recuperatorul de caldura, exe-
cutat cu tevi din aluniiniu. Cazanul
EQUATOR are recuperatorul de caldu-
ra integrat in focar. Schimbul de caldu-
ra intre gazele de ardere si apa care
circula in cazan este realizat in contra-
curent. Randamentul cazanului poate
atinge valori de 97 %.

2
1_
4

2.~
5~5~
0 _ _ ___
; 770 5
610 1- - 3350 11 50
5 110
Fig . 6.2.26. Cazan de abur
Fig . 6.2.25. Cazan de ab ur CR10 - VULCAN : supraincalzit CLAJTUB (BONO Italia):
1 - ecrane de radia\ie; 2 - colectoare;
1 - lundatie; 2 - focar; 3 - preincalzitor de aer; 4 - sistem convectiv; 5 - tambur.
3 - tambur superior; 4 - sistem con -
vectiv (tevi verticale netede); 5 - tam -
bur inferior.
Tabelul 6.2.27. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur CR (Vulcan - Bucur~)

D
~an ! UM . er<10 CR 9 CR 16* CR 5~ CR 12*

I
De bit de abur u·1i 65 10 10 20 50
Presiu nea no1n i11 a J;l
Volum11 l de ap:1
H'~6
"' .65 I
_L_
8: 16 i
i'
S: 15
85
I

I
15
-
36
- l
36
-
Diniensiu ni
·-· ...... - ..
! ·- ·-
- hm&imc : mm 5 290
1··
i 62-10 I 5772
I -, i 000 1· 1-l 300
- 15timc ! mm 3 350 I 3350 -101 3 8700 I
i 5830
I I -1360
- inli ltime mm -l 360
I 4 100
I
4800
i 12 600
l\bs5 I kg 2-l 805 ! 28 100 35745 I 93800 180000
* prod uc abur s uprainca lzit

Tabelul 6.2.28. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur

CLAJTUB - CT/PA (BONO - Italia)

~an
D
Debit de abur
U.M .

t lfl
6

6
8

8
10

10 !
12

12
Ii JG

JG I
20

20
25

25
I
' 30
30

Fig. 6.2.27. Caza ne de abur

Dirne.nsiuni UNl-MATIC (BONO-Itali a):
·-
- lu ng ime mm 1
s3w I s 700 : 6 100 1 6 sociT 73oci 1 900 I s 200 ! s sriO 1 - evacuare gaze; 2 - corp caza n;
· 15t ime mm ; 3 -100 ; 3 -100 3 500 . 3 500 ! 3 800 3800 4 300 i noo 3 - serpentine concentrice; 4 - focar;
mrn _~cJ1 .i
1
- i11 :1!1ime 1s o .J 150 4 150 4 ))0 -1 150 4 -100 : -I 400 5 - tabl ou de comanda; 6 - pompe;
Masa 35 : 40 7 - arzator ; 8 - asp iratie aer.
I 23 27 32 -15 50 i 55
 I. lnstala!ii de inc alzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

In Romania firma SIETA S.A. fabrica peratoare independente care se pot Firma DE DITR ICH executa rec u-
caza ne cu recuperatoare in 3 vari;:mte: atasa cazanelor. peratoare cu condensatie tip RC 35
23,35 si 64 kW cu randamentu l ridicat Recuperatoarele de caldura cu con- destinate pentru cre$terea performan-
(q = 97 % ) care prepara apa ca lda densati e se executa din material e anti- \elor cazanelor cu pu teri termice cu -
90170 °C. corosive si sunt destinate sa creasca prinse intre 100 si 600 kW , echipate cu
performantele cazanelor ec hipate cu arzatoare cu gaze natura le cu aer insu-
6.2.7. Recuperatoare de caldura arzator c u gaze insuflate. Recup erarea flat. Evac uarea ga ze lor de ardere se
cu condensatie globala a caldurii latente si sensibile face direct (RC 35) sau cu ajutorul unui
din gazele de ardere reprezinta pana la ventilator (RC 35V).
in afara cazanelor cu recuperatoare 20 % din puterea termica a cazanului Corpul recuperatorul ui cu condensa-
de caldura inglobate se executa recu- asocial. \i e este realizat cu elemente din fonta
prevazute cu aripioare special amena-
Tabelul 6.2.29. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur jate pen lru a permite func\ionarea in
UNl-MATIC (BONO - Italia) condensa tie. Gazele de ardere traver-
seaza recuperatorul de sus in jos.
~Ill
D
U .M . 30 50 100 150 200 250 >OO Bacul de recuperare a condensatu lui
este din inox si se gase$te la partea
Debit de abur kgih 300 500 1 000 ! I 500 ! 2 000 2 500 3 000 inferioara. Gabaritul acestor recupera-
Dime11si11n i
--- --------------- ··- -- - - toare este de 660 x 1 000 x 1500 mm.
----------T-----,- - - ·
- lungin1c
--- ~- ---

mm I I 300 - i--3oor 1-c10c> I 600 2 000 : 2 200 j 2 300 Firma GUILLOT din Fran\a produce.
- liitime mm 900 900 I 200 I 250 I 700 I 700 I 900 de asemenea, recuperatoare de caldu-
- inaltimc mm I 600 I 600 l 800 2 300 2 500 2 700 I
I 3 000 ra cu condensa\ie tip TOTALECO exe-
cutate din \evi de inox care se pot ata-
Greu tatca ko
"
CJOO 950 l 500 2000 2 800 3 300 I 3 500 $a cazanelor cu o putere termica cu -
prinsa intre 95 $i 1430 kW .
B
De asemenea. recuperatoare de cal-

B ft /, dura cu condensa\ie mai produc $i fir-

me le franceza CHAPPEE si germana

ft VIESSMANN.

2 c

AP
a b

c d
T=30 °C
b
Fig. 6.2.28. Combinatia cazan-recuperator de caldura:
a - cazan c u recuperatorul inglobat in focar; b - cazan cu recuperatorul Fig. 6.2.29. Cazane cu recuperato are:
montat in aval de focarul cazanului; c - cazan cu recuperator independent; a - cazan tip Seagold;
d - cazan cu recuperator tip urned; b - cazan tip Equator;
R - rec uperator de caldura; AP - agen t term ic primar; AS - agent termic se- - element din fonta;
c undar;A - gaze de ardere ca lde; B - gaze de ardere racite; C - partea clasica 2 - recuperator; 3 - canal de furn;
a cazanulu i; 4 - ventilator; 5 - conducta evacuare
1 - rec upera tor de ca ldura; 2 · foc ar; 3 - arza tor ; 4 - orificiu d e evac uare condensat; 6 - focar;
gaze rac ite; 5 - conducta evacuare condensat; 6 - registru de \evi; 7 - duze; AP - agen t termic primar; AS - agent
8 - b az in c u apa; 9 - pompa de circu latie; 10 - sc himbator de ca ldura. termic secundar. -

-
 I. lnstala!ii de lncalzire
,
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.3. Pompe 6.3.1.2 Func/ionarea pompelor dividuale nu pot asigura debitele

in instala/ii solici tate.
Pompa este un generator hidraulic ' La montarea pompelor in paralel este
care transforma energia mecanica in 6.3.1.2.1 Punct de functionare necesar sa se aiba in vedere urma-
energie hidraulica. Dupa modul de Vehicularea printr-o instalatie a unui toarele:
func\ionare, pompa este un turbogene- debit de fluid G se face cu ajutorul - sa se aleaga, pe cat posibil, pompe
rator la care energia se transmite flui- 1 energiei specifice date de rela\ia 6.3.2. identice prevazute fiecare cu clapete
dului prin intermediul unui rotor aflat in Pentru a stabili debitul transportat este de sens, pentru a putea func\iona indi-
mi5care de rota\ie (pompe centrifuge, necesara rezolvarea sistemului de vidual sau in grup;
pompe axiale etc.). ecuatii format de caracteristica pompei - in cazul montarii de pompe cu ca-
in instala\iile de incalzire se intalnesc $i caracteristica instala\iei, ceea ce, racteristici diferite, se recomanda ca
pompe pentru: grafic, inseamna gasirea punctului lor ele sa aiba sarcini apropiate.
- circulatia agentului termic (apa de intersec\ie care are coordonatele H La montarea pompelor in serie este,
calda sau fierbinte) intre sursa termica si G. Pentru o func\ionare a pompei, in de asemenea, necesar:
si consumatorul de caldura; limitele economice, este necesar ca - folosirea, daca este posibil, a unei
pomparea condensatu lui in punctului de intersec\ie (func\ionare) pompe multietajata;
generatoarele de abur (cazane); sa- r corespunda un randament - pompele sa
aiba acelea$i caracte-
- completarea apei din instala\ia de 17 = 0,9 ... 1,0. ristici hidraulice;
incalzire (pompe de adaos); La alegerea pompelor ce urmeaza a - in cazul cuplarii de pompe cu ca-
- pomparea combustibilului lichid. se implementa in instala\ie este nece- racteristici hidraulice diferite, debitele
sar. a se avea in vedere urmatoarele: lor la sarcina nula sa fie apropiate.
6.3.1. Caracteristicile hidraulice - in instala\iile la care variaza mult
~i tehnice ale pompelor conditiile de intrare si iesire (modificari 6.3.1.2.3 Cavitatia pompelor
importante ale nivelului din rezervorul Se caracterizeaza prin apari\ia, urma-
6.3. 1. 1 Curbele caracteristice de aspira\ie, al presiunii la iesire - ca- ta de dispari\ia, unor bule de gaz si
Pompele din instala\ii, in general, $i zul pompelor de condensat) se reco- vapori ca urmare a coborarii presiunii \ .

din instala\iile de incalzire, in special, manda utilizarea pompelor in care lichidului din instala\ie, sub valoarea
sunt caracterizate prin: debitul de fluid c urba caracteristica a pompei H = f( G) presiunii de vaporizare.
G [m3/s] sau [m3/ h], presiunea sau ca- are o forma mai abrupta (fig. 6.3.2, a); Cavita\ia este extrem de periculoasa
racteristica de sarcina H [kPa] sau - in instala\iile unde, la varia\ii mari pentru pompe, avand ca efecte negati-
[mH20], puterea P [kW]; randamentul 1J de debite, presiunile raman aproape ve:
si inaltimea neta absoluta la aspira\ia constante (instala\ii de incalzire cu apa - produce o uzura rapida prin eroziu-
pompei NPSH [kPa] sau [mH20]. calda) se recomanda utilizarea pompe- nea mecanica $i corosiunea chimica a
Pentru fiecare pompa sau grupe de lor in care curba caracteristica a pom- materialului din care este executata
pompe sunt trasate curbe carac teristi- pei H = f( G) are o forma mai aplatisata
ce care reprezinta graficele functiilor. (fig. 6.3.2, b). H.P,TJ
H = h ( G); P = f2 ( G); 17 = b ( G); 0 instala\ie, ca urmare a inchiderii
NPSH = f4 (G) (6.3.1) sau deschiderii unui consumator, poa-
la turatie constanta. te avea o func\ionare stabila sau insta-
Rela\ia H = f 1 ( G) poarta si denumi- bila. Perturba\iile produse de re\ea de-
rea de caracteristica pompei. plaseaza punctul de func\ionare de pe
in afara celor 4 curbe caracteristice c urba caracteristica. a pompei. Daca
pompelor este necesar sa se cunoasca aceste perturba\ii sunt mici, odata cu
si curba caracteristica a instalatiei, eliminarea lor, punctul de func\ionare
H1nst = f _( G). intr- un sistem de coordo- revine la pozitia initiala si pompa intra
nate (H, G) ea reprezin ta o parabola de in regim normal de lucru (functionare
gradul doi cu ordonata in originea stabila).
egala cu presiunea statica H s. La o in general se poate men\iona ca atat
instala\ie cu circuit inchis (instala\ie de timp cat punctul de func\ionare se afla Gn G
incalzire) H s = 0, intreaga inal\ime de pe ramura descendenta a caracteristi- Fig. 6.3.1. Curbele caracteristice
pompare fiind folosita numai pentru c ii pompei (debitul pompei este mai ale unei pompe centrifuge.
invingerea pierderilor de sarcina mare decat eel minim Gmin - fig. 6.3.2)
H ms t = M-G2 (6.3.2) func\ionarea este stabila. H
in care M este modulul de rezistenta H=l{G)
al retelei. 6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor (a)
Curbele caracteristice ale unei in func\ie de necesita\i se pot intalni
; H=l{G)
pompe centrifuge sunt prezenta te in situa\ii in care se impune folosirea si- ' {b)
figura 6.3. 1, pentru o tura\ie data. multana a mai multor pompe func\io- ~!_ :~-:~-:-: ~~-: ~~-: -:-: -_------ - : . - -~
Daca tura\ia este cea normala n , nand in paralel sau in serie. ...,
I
d ebitul G, inaltimea de pompare H si Cuplarea in paralel se realizeaza
puterea corespunzatoare ran damen - cand debitele de fluid sunt superioare
tului maxim se numesc nominale si celor ce pot fi vehiculate prin func\io-
sunt datele care se inscriu pe placuta narea individuala a pompelor, iar cu-
indicatoare a p o mpei. intreprinderile p larea in serie, la marirea sarcinii de
construc toare de pompe, prin ca ta - pompare. in instalatiile de incalzire cu- G
loagele de produse , prezinta curbele plarea pompelor se utilizeaza mai rar si
caracteristice ob\inute prin testari in anume, la instalatiile mari cu debite de Fig. 6.3.2. Caracteristicile pompei:
laboratoare. caldura mari , atunci cand pompele in- a - forma abrup ta; b - forma ap la tizata.
 J. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

pomp a; 2
- produce zgomote $i vibrati i datorita ---- i --
spargerii bul elor de gaz in masa lichida; L=25
- reduce randamentul pompei. ~ __J__ __
Cavitatia p oate fi provoca ta de: '.':=5
6 -T -·
- cre$1er ea inal\imii geodezice de as- I =20
NP=100
piratie (diferen\a de nivel intre ax ul
pompei $i bazi nul de aspira\i e); ~~: --=--- -!,---~
- crester ea pierderilor de sarcina pe -r- --- C>
aspirati e d atorita cre$1erii debitului ;
- func tion area pompei in zona debi - ·t___
I = 15

,.._
1
,
I
o
~
z
telor mari cu inal\imi de pompare redu- II
1
I I
se (pompe d e c irculati e);
- cre$terea temperaturi i lichid ului
(pompe de condesat);
_l _- -~ - - . --++- - { l.i-p -- -- - . . . , --.
2
J_-_l_ _
- con\inutul mare de gaze dizolvate 4 ; 5
in lichid. I :i [di
j2 $'"', :-6
1

Ori entat iv , p entru p ompele care VE I ' ' '

0
vehicu leaza apa calda, presiunea mini-
~-~-. 3 :
ma pe aspira\ie, pentru a evita cavi ta-
ti a, este:
t = 75 °C H;'in = 55 kPa
+·---
0
-- - - - - - - - - - - - -
a
.. :
-- - - - - - - - -- - -- -- '

t = 90 °C H;'i" = 90 kPa
t = 120 °C H;'in = 2 15 kP a
Exemplu d e calcul
Se considera o instala\i e care func-
\ioneaza c u apa calda cu parametrii
90/7 0 °C compusa dintr-un cazan,
c onsumator, pompa de circulatie, vas
de expansiune inchis, re\eaua de con-
ducte.
Presiunea din instala\ie, HNP = 100 kPa
este asigurata de vasul de expansiune in-
chis. fnal\imea de porn pare: Hp = 80 kPa.
Se cere sa se analizeze modul de
func\ionare a pompei in fun c\ie de po-
zitia ei in c ircuitul instala\i ei (fig. 6. 3.3).
a) Varianta m ontarii pompei de c ircu-
latie P pe conduc ta de ducere $i a va-
sului de expansiune VE I pe conducta
de intoarc ere (fig . 6.3.3a}. Aproximand
pierd eri! e d e sarcina lin iare $i locale s-
a trasat linia piezometri ca pe intregul
c ircuit al instala\iei, rezultand in final pe
aspira\ia p ompei.
p p
H.. = HNP - I(Rt +Z) = HNr I (Rt+z)
VC/ V[I 0.3.4.1

= 100 - 30 = 70 kPa
un de:
p
l: ( RI + z) sunt pierderile de sarcina
\ 'El

pe re\ea de la vasul de expansiune la

porn pa.
intru ca t presiun ea min ima la pe

Fig. 6.3.3. Scheme pentru punerea In evidenta

a fenomenului de cavitatie
la pompele de circu la\ie ; :3
a - varian ta cu pompa de circulatie P montata
pe conducte de ducere $i VE/ pe conducta de
•.------ -- --
'
- -- - -- - -~ ------ ------- -- ----
c
'

intoarcere ; b - varianta cu pompa de circulatii

P si VE! montate pe conducta de intoarcere;
c
c - varia nta cu pomra de circulatie P $i VE/
montate pe conducta de ducere.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

aspiratia pompei la temperatura apei principal in transformarea energeti ca nobloc ,,in linie".
de 9 0 °C este de Ila,min "' 90 kP a ex1sta · • 1; (cnergia mecanica in energie hidrau - in tabelele 6.3. 1 $i 6.3.3 sunt date
i
pericolul aparitiei fenomenului de lica) interac \iunea dintre palele unu i principalele caracteristici si domeniile
cav itatie a pompei. rotor $i fluidul vehiculat. Cre$terea de aplicabilitate ale pompelor de circu-
b) Varianta montarii pompei de circu - energi ei lichidului $i, deci, pomparea se latie de presiune joasa produse de fir-
la\ie P $i a vasului de expansiune pe datoreaza fenomenului de centrifugare mele GRUNDFOS, SALMSQN $i WILO .
conduc ta de intoarcere (fi g. 6.3.3, b). realizat de mi$carea palelor rotorului ce
Aproximand pierderile de sarci na, proiecteaza radial lichidul de lucru . 6.3.3. Pornpe de presiune ridicata
s-a trasat lin ia piezometri ca pe intregul Pompele cen trifu gale monoetajate
circui t al instalatiei rezu ltand, in final, sunt utilizate curent in instalatiile de in- Din aceasta categorie tac parte pom-
pe asp ira\ia pompei. calzire $i se caracterizeaza prin debite pele industr iale, folosite atat pentru cir-
p p intre 0,5 $i 125 l/s si inal\imi de pompa- cula\ia apei calde sau fi erbin\i cat si
H8 =HNP- L,(Rl+Z) =HNP- L,(Rl+Z) re de pana la 600 kPa (60 m H20) fiind pentru alimentarea cu apa, condensat
VE/ VE/ 0.3.4.5.6.·
considerate pompe de presiune joasa. sau combustibili lichizi.
= 100 - 75 = 25 kPa Din aceasta categorie fac parte pom- Aceste p ompe se carac terizeaza prin
intrucat presi unea normala prin pele de uz casnic (nevoi gospodare$ti, debite $i inal\imi de pompare ridica te
asp ira\ia pompei la temperatura apei incalzire, apa calda de consum , termo- ca t $i rezisten\a mare la temperaturi
de 70 °C este de H';'n= 55 kPa, ex ista, fi care etc). Tipurile $i caracteristicile ridi cate. Ca tipuri de pompe de presiu-
de asemenea, pericolul aparitiei feno- tehnice ale pompelor au evoluat atat in ne ridicata se pot men\iona cele:
menului de cavita\ie a pompei. func\ie de puterea termica si importan- - centrifuge de presiune ridi ca ta;
c) Varianta montarii pompei de c ircu- \a consumatorilor cat $i de sisteme le - ,,in linie";
la\i e P $i a vasului de expansiune pe de incalzire adoptate . .. monobloc ,,in linie" simple si dub le;
conduc ta de ducere (fig. 6.3.3, c). Pompele de circula\ie se pot clasifica - monobloc orizontale normalizate;
Trasand linia piezometrica pe intre- din punct de vedere al solu\iei con- - verticale ,,in linie" simple $i duble;
gu l circuit al instalaliei rezulta in final stru ctive dupa urmatoarele criterii: - orizontale standard pe postament.
pe asp iratia pompei, - tipul motorului electric: cu rotor in tabelele 6.3. 1, 6.3.3 si 6.3.4 sunt
p p uscat $i ro tor urned; date principalele caracteristici si dome-
Ha = HNP- I,(Rl +Z ) = HNP- I,(R!+Z) - viteza de rota\ie : conslanta, reglabi- niile de aplicabilitate ale pompelor de
VE/ VE/ 0. 1
la in trepte, reglabila in mod continuu; presiune ridic ata prod use de
= 100 - 5 = 95 kPa - tipul constructiv al dispozitivului de GRUNDFOS, WILO $i SALMSON.
Fenomenul de cavi tati e a pompei reglare a vitezei de rotatie: cu variator
esle eliminat intrucat presiunea mi- de viteza de rota\ie incorporat (pana la 6.3.4. Pompe cu roti dintate
nima pe aspira\ia pompei este de 5,5 kW); c u variator de viteza de rota\ie
H';m = 9 0 kPa, iar in instalatie se rea- montat in exterior (pana la 55 kW). Sunt folosite pentru pomparea lichide-
lizeaza 95 kPa. Cele mai mari economii de energie le lor cu vascozitate cuprinsa intre 14 $i
in concluzie, se poate sublinia ca, realizeaza pompele cu rotor urned $i 350 cSt (3 ... 50 °E), la o temperatura
pentru eliminarea apari\iei cavitatiei la c u dispozitivele inglobate pentru regla- maxima de 80 °C $i care nu con\in in
p ompe, este necesara cre$terea pre- rea vitezei de rota\ie. suspensie particule sau impuritati. in ge- .:-
si unii in instala\ie, resp ectiv, in vasul de Majoritatea firmelor pro ducatoare de neral, se folosesc pompele tip DL (fig.
expansiune (in varianta a cu minimum pompe au impar\it pompele de circ ula- 6.3.4) ale caror caracteristici constructive ·'·
, ~

20 kPa; in varianta b , cu minimum \ie in mai multe categorii de pompe $i hidraulice sun! date in tabelele 6.3.5 $i
30 kPa). dom estice: 6.3.6.
- pentru c ladiri individuale, din care
6.3.1.2.4 lnfl uenta fac parte: pompele simple, pompele cu 6.3.5. Reglarea pompelor
ca racteristici lor fluidelor debite si inal\imi de pompare mici;
in instala\iile de incalzire, majoritatea - pentru colective mici , din care l ac 6.3.5. 1 Necesitatea reg larii pompelor
pompelor vehicul eaza lichide $i , in spe- parte: pompele simple $i dub le, pom- Reglarea con stituie un procedeu prin
c ial, apa calda. Pe langa acestea, sun t pele cu flan$e telescopice, pompe mo- care se urmare$te mod ificarea
$i cele care pompeaza produse com -
bustibile (pacura , motorina etc), care ,. 1._ H -
au un coe fi cien t de vascozitale mai ri -
~------- A ---- ~1 -G ..

dicat ceea ce duce la modi!icarea pa -

_z _ ,. I K
rametrilor de func tionare. Pompa i$i re -
I
duce inal\imea de pompare H, debitul
G si, mai ales, randamentul ii. in timp
ce puterea absorb ita P cre$te. Datele
carac teri stice prezentate de firmel e
I-
producatoare sunt ob\inute numai pe
cale experimentala. in tabelul 6.3.7
sunt date cateva indica\i i cu privire la
modificari le produse d e influen\a c a-
rac teristici lor fluid elor.

6.3.2. Pompe de circ ulatie I

+--- - - - - B _ _ _ _ _... 1F - I i•- M -~
Pompele de circula\ie a apei calde in c ~-- N --~1
instala\ie sunt, in genera l, centrifugale
Fig. 6.3.4. Pompa c u ro)i din)ate tip DL.
monoeta ja te car e a u ca e lement
.i
,."
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

perm anenta sau temporara a inaltimii nelor au toma te pe diverse circuite sau func ti onare al unei pompe, in perioada
de pompare H $i a debi tul ui de flui d G a robine telor termostatice la corpur ile de incalzire este prezentat in fi g. 6.3.5.
astfel inca t pompa sa asigure parame- de incalzire. Se observa ca, la debitul maxim ,
trii solic itati . Prin reglarea pompelor se urmareste pompa fu ncti oneaza cca. 30 % din
in instala\iile de incalzire cu apa 0 scadere a debitelor de fluid $i, impli- durata totala de exp loatare; eel mai
calda sau fi erbin te, ca urmare a varia- cit, a inaltimii de p ompare, in concor- mull functionand cu un debit de 70 %
jiei condi\iil or exteri oare pentru asigu- danta cu solicitaril e consumatorilor, din debitul normal, aceasta reprezen-
rarea microclimatulu i in incaperi , se realizandu-se in felul acesta economii tand circa 23 % din peri oada de func-
poate realiza o reglare calitativa sau importante de energie. \ionare.
cantitativa , reglare obtinuta $i cu aju- Practi ca a demonstra t ca peri oada in functi e de modelele de reglare,
toru l pompelor. de asigurare a agentului termic , la pa- adoptate in exploatare, consumuril e
Necesitatea reg larii pompelor este rametrii maximi (de regim), este destul , energetice sun! diferite (fig. 6.3. 6). For-
strans legata $i de asigurarea unei bu - de scurta, ea reducandu -se la un nu - ma unei curbe de consum energetic
ne fun c \ionari a instala\i ei de inca lzire mar destul de mic de zile. Cicl ul de depinde de randamentul in ansamblu
ca urm are a varia\iei debitelor de fluid al instala\i ei, c onfigura\ia re\elei de
din instalatie cauza te de: 100 ___. 1,.--1"'" I conducte, pun ctu l de func tionare $i na-
- ob \in erea unor reduceri ale debite-
lor de caldura la consumatori, in fun c- ~80 :/
--< n
' 1'
I
~
OJ
tie de necesarul de caldura solicitat; 70 ':;f
'6' •CU 50 40 30 30 50 60 ~~
- inchiderea par\iala sau totala a va- ~OJ 60
I ro
~ 60 80 ·~~­
I ro.c E-
OJ
~~1'PO I\\ r;- -
v OE
'O
:; 40
J- ~2
ro ,.._
Ceo
o.g
25 23 ro ro
Q)
21 21 E I .Q II
~

.~~
~ :J \\ I\ I
20 I t>~
0 15 ~ "' "'c 20 / co -62
- .-- .--- 2~
''6 15 0 / OJ II
;
1:- ~ 0
2 10 7 - OJ l ~~
'3 (. 'O
Q) 5 4 §_ P-1 3- ro ~g
'O
Iii la "
t:: < ~ m If 0 20 40 60 80 100 l'!:::> 100 3x 10060 200 5 15 25 35 4555 :, ~
~ 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 110 Debi tul pompei [% ] o Econo mie anuala Puterea mo torului
f-

~ Debitul pompei [% ] Fig . 6.3.6 . Con sum de energie functi e de energie [kWh] pompei [kW]
de tipul pompei:
Fig.6.3.5. Ciclut de functionare i ntr-o
1 - pornpa cu tura!ie fixa; 2 - pompa cu turatie Fig. 6.3.7. Economia de energie anuala
instalafie de inca lzire.
variabila. i n varianta pompelor cu turatie vari abila.

Tabelul 6.3.6 Caracteristicile hidraulice ale pompelor tip DL cu rop dintate

n = 960 rot/ min n = 1460 rot/min
Ti pul po mpei Presiunea [bar]
2 4 6 8 10 12 14 16 2 4 6 8 10 12 14 16

DL 1 II N (kW]
Q [Umin] I3.8
..........
0 ,8
I3.4 I I3,0
·- ___,0,. . I.-..1---·I .I-"" I 2,3
I .I
16. 1 15.7 i 15.0 14.2
I.I 1,1
Q [I/min] 22.4 22.2 2 I .9 2 1,0 20.0 19.3 18.7 I7,9 35,0 34,0 33,0 31.S 30.0 28,6 27,0 25.9
DL3
N (k W] 0,8 0.8 0.8 0 ,8 I ,I I ,I 1.5 I .S 0,8 0.8 I .I I ,I I .5 1.5 2 ,2 2.2
36.0

DLg
Q [l/minJ 13 I 130 128 122 120 i 155 I1 o .1 _10 8 2o. s -1· 2?.o?_l 199 iI 192 _! ~~ -i i 1 ~? ! I 74 j 110

lw-.
·····-·····
I N (kW) 2.2 3.0 4.0 4.0 5.5 I 55 75 1 7 5 40 4 55 5.5 : 75 I 7.5 I 10.0 ! 10 .0

4
· Q [I/m ini 250 11 245 235 j 230 222 j I · I· 355 ! 350 I 340 I 330 I 320 I,
1
DL _ j _ N_ Lk_w_·_1_ r--·-' ·_o -+l_ s_5_ t_ 1_.s_ J_ 7_._s--+_ 7_.5--+----+j__--_-_·
1
55 ! 75 J 10.0 -10.0-j 10.0 j
I I
DLi o
1
N [kWJ
Q (l/111i nj
295 290
5,5 ' 7,5
281 1 275 265
75 1[. 7.5 _, 10.0 r- _J -- --:__-
425
75
422 -110
7.5 ! 10.0
395 I 382 ,
10.0 ! 13.0 f ....
,
!.
DLi
- - - -+--- _ __,__ ___,_ __,
Q [I/ min] 490 I ~~~ 465 450 440 J - D - 750 j 730 7 10 ~~'.~ I iJ~ ! I
I ~' ~:~~' ;;: ~~-85-0~1 -::-.~-,-~-:~-:_, ::~ I = I = l = ~~-+ :~~ ! :~ ::~ I : ~· i
1

DL ,. 11 .

....
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~ii de lncalzire
,
1

tura echipamentului de reglare $i co-
manda. Din analiza celor doua curbe 1
se observa ca utilizarea pompelor cu
turatie variabila (curba 2) duce la con -
sumuri de energie mult reduse in ra-
port cu utilizarea pompelor cu turati e
fixa (curba 1).
Dupa modul de comportare in func-
tionare a pompelor se pot trage urma-
toarele concluzii:
- variatia debitului folosind pompa cu
tura\ie fixa duce la diminuarea randa-
mentului hidraulic, la supraincalzirea
motorului $i la deteriorarea lui, ca ur-
mare a aparitiei fenomenului de cavita-
ti e;
- variatia deb itului folosind pompe cu
turatie variabila, asigura mentinerea
unui randament hidraulic ridicat, elimina
fenomenul de supraincalzire a moto-
rului, reduce substantial consumul de
energie $i nu genereaza fenomenul de
cavitatie. Rezulta ca pompele cu tura\i-
e variabila se impun a fi montate in in-
stalatii acolo unde au loc varia\ii impor-
tante de debite in timpul fun c\ ionarii.
Costurile de investitii cu instalatiile
auxiliare de mentinere a sigurantei
pompelor cu tura\ie variabila reprezinta
" circa 10 % din tabelul cheltuielilor de
exploatare. Rezulta ca economia de
energie realizata, duce la arnortizarea
investitiilor intr-un timp foarte scurt.
Diagrama din figura 6.3. 7 permite cal-
c ulul economiei de energie electrica ,
in cazul utilizarii pompelor cu tura\i e
variabila , in func\ie de puterea motoru-
lui pompei $i raportu l debitelor G/Gmax
$i durata de func\ionare anuala a
pompei. Astfel, pentru o putere instala-
ta de 15 kW, c u o fun ctionare a pom-
pei la un debit mediu de 70 % din de-
bitul nominal, pe o durata de 60 % din
totalul orelor dintr-un an (5 300 ore) se
realizeaza o econom ie de aproximativ
43 000 kWh . La pre\ul de 1000 lei/kWh
(la nivelu l anului 2000), economia este
de 43 000 000 lei.
6.3.5.2 Posibilitaf i de reg/are
Posibilita\ile de reglare a pompelor
depind de destinatia cladirii, regimul de
functionare a instala\iei, numarul $i ca-
racteristicile tehnice ale pompelor etc.
Reglarea regimului pornit/oprit este
' cea mai simpla. Pornirea $i oprirea se
fac automat in func\ie de parametrii
agentului termic sau de conditiile de la
consumator (termostat de camera).
Sistemul de reglare permite economisi-
rea de energie electrica la nivel ul pom -
pei .
Reg/area in regim redus de caldura
apare ca o necesitate la cladirile care
nu sunt locuite dupa amiaza $i noap-
tea. De asemenea, aceasta solu\ie
apare ca necesara $i la reducerea regi-
mului° de func \ionare in timpul nop\ii, la
majoritatea cladirilor locuite.
Reglarea se poate realiza prin scade-
rea temperaturii parametrilor agentului
termic (apa calda), pompa de circulatie
functionand la caracteristicile hidrau-
lice normale (debitul G $i ina\imea de
pompare H). Toate robinetele termo-
statice de la corpurile de incalzire sunt
deschise. Solu\ia prezinta avantajul ca
economise$te caldura, prin reducerea
temperaturii agentului termic, dar $i
dezavantajul consumului de energie
maxim , pompa lucrand cu debit maxim
G.
Reg/area prin by-pass. Din construe-
Tabelul 6.3.7 lnfluenta viscozitiitii asupra parametrilor de functionare
Viscozitatea
E est
debitului [%]
I
..J 30
5 ... 10 37.5 ... 75
II ... 120 82.5 ... 900
\ie, unele pompe au un cana l de lega-
tura intre aspira\ie $i refulare. La trece -
rea fluidului prin pompa, o parte din
deb itul pompei, la inal\imea de pompa-
re respectiva, este dirijat spre instala -
tie, iar cealalta parte a debitului va cir-
cula in corpul pompei. Aceasta reglare
este manuala $i se face o singura data,
la punerea in func\iune a instala\iei .
Solu\ia nu este agreata, pe de o parte,
deoarece este pu\in probabil ca in tim -
pul unei varia\ii de debite, in instala\ie,
pompa sa realizeze reglarea prin by-
pass iar, pe de alta parte, nu realizeaza
nici o economisire de energie electrica.
Reg/area prin variafia turatiei rotoru/ui
pompei. Modificarea turatiei (vitezei) ro-
torului p ompei este procedeul eel mai
economic de reglare a parametrilor de .:
func \ionare. De aceea, pompele de cir-
cula\ie sunt prevazute cu mai multe
viteze de rota\ie. Reglarea variatiei tura-
\iei rotorului unei pompe se poate face:
- continuu prin taierea de faza (regla-
re cu ajutorul tiristorilor);
Avantajele solutiei sunt: solutie
ieftina, cu amortizarea instala\iilor intr-
un timp scurt; necesita putine compo-
nente electrice $i electronice pentru
construirea regulatorului ; tensiunea de
alimentare poate fi de 1 x 220 V sau
3 x 380 V;
Dezavantajele solu\iei: este limitata la
pompele de circula\ie la care intensita-
Modi ficarea parametrilor funqionali
Scadcrea Scaderea Cre~terea
sarcinii [%] puterii [%]
0 .5 0 5
'
5 ... 25 5 ... 20 5 ... 30
30 .. . W
25 ... 45 20 ... ..JO

Fig . 6.3.9. Schema de reglare a turatiei

Fig 6.3.8. Variatiile presiunilor
in instalatie in funcJie de inchiderea
robinelelor de reglare:
C 1, C2, CJ - curbele carac tcris tice
ale rc telei; z - zona d e zg<)_r_no_ t_. _ __,
pompei la presiune diferentiala:
a - diagrama d e reg/are; b - manometru/
b
diferen .tia/;
c, si C2 - curbele caracteristice ale re\elei; n, $i n2 - curbele caracleristice ale pompei;
1 - manometru ; 2 - racord de aspira\ie; 3 - racord de refu lare; 4 - domeniu de lucru;
5 - presiune diferentiala reala; 6 - initializare la zero; 7 - $Urub de reglare pentru
cre$1erea presiunii ; 8 - $Urub de reglare pentru scaderea presiunii; 9 - relee;
10 - cablu de ra cordare; 11 - alimentare; z - zona de zgomot.
 I. lnstala!ii de lncalzire
tea curentului de alimentare nu depa-
seste 3 A (la un motor standard acesta
corespunde la 0 putere de 3 ... 4 kW);
randamentul scazut al motorului electric;
- prin variatia frecventei de schimba-
re a tensiunii pentru men\inerea cam-
pului de rota\ie constant.
Avantajele solutiei constau din: ran-
damentu l motorului destul de ridicat;
ten siunea de alimentare poate fi mono-
fazata sau trifazata etc.
Dezavantajele ce se pot men\iona:
necesita multe componente electri ce $i
electronice ; ri sc ul defectarii este mare;
solu\ia este scumpa etc .
6.3.5.3 Reg/area tura/iei pompei in
tuncJie de presiunea diferen/iala
Solu\ia consta In schimbarea tura\iei
rotorului pompei atunci cand se recur-
ge la o reg lare can titativa care consta
din lnchiderea sau deschiderea robine -
telor de reglare (robinete termostatice)
de la corpuril e de lncalzire In func\ie de
necesarul de caldura solicitat.
inchiderea robinetelor de alimentare
cu agent term ic a consumatorilor (cor-
purile de incalzire) due la modificarea
curbei carac ter is tice re\elei avand loc
o cre$l ere a lnal\imii de pompare H $i
o scadere a debitului G (fig. 6. 3. 8).
Presiunea (inal\i mea de pompare)
GF'v GF" GF
Fig. 6 .3.10. Schema de reglare a turatiei
pompei de presiune constanta:
C 1, C2 $i CJ - curbele caracteristice ale retelei;
n,, n2 $i nJ - curbele caracteristice ale pompei.
\ s
p V3C~d
' Perioada de func\ionare ~ lhJ
:,____ £: S,__ ;: ____ ____ ___ ::
Fig 6.3.11 . Schema de reglare a turafiei
pompei in funcJie de 2.t :
C, - cazan; P - pompa de turatie variabila;
V3C - ventil cu 3 cai; So :;;i S.. - sonde
de temperatura pe conductele de ducere
si intoarcere ; RT - robinet termostatat;
Cl - corp de incalzire; TC - tablou de comanda.
-~--~----------~~-~-~-~~~~~~~~~~~~~~~~~~-
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
pompei cre$te din ce in ce mai mult din 1 in 2, iar punctul de func\ionare
pe masura ce se inchid robin ete le de din E in E ,_
ali mentare cu apa (agent termi c) a ln cazul in care la consumator se soli-
consumatorilor , iar punctul de fun ctio - cita caldura, deci robinetele de la corpu -
nare F se va deplasa spre stanga F', rile de incalzire se deschid, punctul E 1 se
F") pe caracteristica pompei. Exista va deplasa spre F 1; se constata ca de-
pericolul apari\iei z;gomotului produs bitul de agent termic este redus, nece-
de robinetele de inchidere in cazul in sita\ile nu sunt asigurate, ceea ce impu-
care punctul de fun ctionare F" se va ne o noua modificare a turatiei pompei :
gasi In aprop ierea zonei de zgomot. - manometrul diferential cile$te dife-
Pentru eliminarea acestui pericol este ren\a de presiune ~H 2 (dintre presiunea
necesara modificarea tura\iei pompei, pompei in regim de func\ionare norma-
operane care se realizeaza astfe l la a instala\iei-punctul F $i presiunea
(fig. 6.3.9a): pompei din F 1 de functionare);
- un manometru diferen\ial (fig. 6.3.9b) - se ac\ioneaza prin intermediul in-
cite$le diferen \a de presiune ti H 1 versorului de contact, asupra motorului
(dintre presiunea pompei in regim de pompei, revenind de la tura\ia 2 la
functionare In zona de zgomot - tura\ia 1 $i, implicit, la punctul de func -
punctul E $i presiunea pompei in regim \ionare F.
de func\ionare normala - punc tul F); in concluzie, reglarea tura\iei pompei
- se ac\ioneaza asupra inversorului se poate face cu ajutorul unui mano-
de con tact schimband tura\ia pompei metru diferen\ial (fig. 6.3.6, b) reglat
100 ,...-~~~,.,,..,,.-~~~-,-.,....,-"-="'-~~=-=-~
:\ :::: :::: ~ : :::: :::: ::::::::::::: - -- ·:..r_-__-_--_- _-_ -_- ~~
~ -~ 1- - - -- -_,V : ~"
90
: :'l -. -- ---- 1
':;801--~r"<c-1---t---t---t----ll----ll----ll----ll!lll--l--lf--lf--l--l>""-1--l~ll__,l-'i
'5 70 -IH """- 7r I /.
~60 ~ - ~ ( - '}". rJl -l
o 1--~1---f-'--°"k......_--+--A
~1----11---1----11----1 & !/
50
QJ ......_ 5,, ,__,__·,.,_..f---,<f--lf--l~___,,__,_....
~ 40 I ~ - - - - - ~- - - -- - - - -- - 411--~__,__-,..1·--1-+--1--1--1--,--+--1--r1
~ 30 ' ............ ' JiM~..1--Til--'-
/ ·--t--t--t--t--t--t--t--'-i
ro ~~
15 20 t--~1--1---1--1-~1--1---f--0"~......_-+---12c I
C5 10 '' ' " 1r [% ]
<fJ ~~ ""'- 0 / ' Debit
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1160 2250
Perioda de fuctionare lhl
A - sarcina instalatiei de incalzire; ·.-~~~-~~~~~ NPSH
[kP3 J
B - solicitarea de caldura; -4-t--:o'Y__.,?""!"'-i. 160
C1 ... C3 - curbele caracteristice ale retelei; ~~'-t"'+";;;c*"'117-"'f"--+--+--+-~~~
+'-'_l;.:-<f--t--;l;-,-rt--t--+--t-~100
D - curba caracteristica a puterii absorbi te. 80
60
40
G
95 - - --1- ;.V
90 --
801---1---1---~-_,_-.,-~·/_,
· v--
~--·f--l~·.,1.1_ _ .
70 - ..... - - - ,,A'-'f-=-+-_,_.r--t--c-t---<
60 v. ll : "-: '
50 - - ~ - '/-t-~-t---t--~/_,..._-+---i
1 #-
401--1-+/1.-'-i--r--1--+'~~r-lh--l--I
301~~/-+:-+-.--Y--+- , ~-l'--+-~
...... , 201-ft-l.-..-+-"~'-,.-+--+--'--IO--+-~
""", 10~/-+--,J>'-+-~-f---t-~~~-t-~
o,__~soo~_,.10
=-=-=ooc-71-='
soo=-~
2000='="'~2-='soo=-=3000~-3=soo~-4~000
""'- '
~~5000o-?! o""--'1o'--20'--30c.__,40,....,,.so,....,,.60~7o~so~oo=-c-'
1 00
· 1% I
1160 2250 H[kPa] G[Debit]
100 .--,.,--~--.~~;::r-;---,
81 80 - - - - ' - -
7262 60 -- ~ _-_; -_- __ -'--
Fig. 6.3.13. Di agrama funcJionala a unei : F" F"
pompe de circulaJie tip Grundfo s
UPC 65-120 FO 6 seria 200
cu trei trepte de r eglare a turafiei:
P[l<.W]
A - sarcina instala\iei de incalzire;
B - solicitarea de caldura; C - curba
caracteristi ca a retelei; D , ... 0 3 - curbele
carac teristice ale puterii absorbite.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire
.•
pentru doua presiuni diferenliale t. H 1 si cu aceasta, punctul de func\ionare turati ei pompei astfe l inca t, in in -
6 H2, presiuni care corespund parame- devine F1v pe curba nJ. stala\ie, presiunea sa scada iar pom -
trilor de func\ionare a instala\iei. in felul acesta in instala\ie este asi- pa sa vehiculeze un debit mai mic de
Metoda de reglare este u5oara, sigu- gurata, pe cat posibil , 0 presiune Con- apa.
ra Si eficienta. stanta HF. Schema de reglare este mai eficienta
Procesu l de reglare poate avea loc si in cazu l instalatiilor de incalzire cu va-
6.3.5-4 Reg/area turaJiei pompei invers, adica de revenire la tura\iile m ne cu trei cai.
la presiune constanta si n 1 in functie de solicitarile de caldura
Solutia consta in men\inerea in insta - la corpuril e de incalzire, respectiv, de 6.3.5.6 Reg/area turafiei pompei
la\ie a unei presiuni constante HF gradul de deschidere a robinetelor ter- in funcJie de ecartu/ de temperatura I
I
atunci cand are Joe reglarea calitativa, mostatice. Presiunea de regim HF din .1 t ?i temperatura exterioara te.
respectiv, inchiderea sau deschiderea instala\ie poate fi reglata cu ajutorul Spre deosebire de schema de regla-
robinetelor termostatice de la corpurile unui buton fixat pe regulator sau pe re descrisa la § 6.3.5.5, in cazul de
de incalzire. Presiunea este men\inuta variatorul de viteza. Aceasta presiune fa\a, diferen\a de temperatura t.t de-
constanta cu ajutorul unui variator de se gaseste totdeuna sub limita de pinde de temperatura exterioara le. ln-
viteza actionat automat de la un cap- zgomot. stala\ia este prevazuta, in plus, cu un
tator diferen\ial care citeste presiunea microprocesor cu trei sonde de tempe-
din instala\ie. 6.3.5.5 Reg/area tura/iei pompei ratura (o sonda pe conducta de intoar-
Opera\iunea de reglare se realizeaza in funcJie de ecartul de temperatura .1t cere, una pe conducta de intrare si alta
astfel (fig. 6.3. 10): Solutia consta in schimbarea tura\iei la exterior).
- la alimentarea normala cu agent rotorului pompei in func\ie de tempera- Difen\a de temperatura b l se progra-
termic, punctul de func\ionare a insta- tura 6 t = Id - Ii meaza in func\ie de temperatura exte-
la\iei este F (HF, GF), situat pe curba 1 Opera\iunea de reglare are loc astfel rioara le, considerand constanta tem -
a pompei de circula\ie; (fig. 6.3.8.): peratura de ducere Id. Curba rezultanta
- pe masura ce consumul de caldu- - cu ajutorul a doua sonde se ma- t.t va fi urmari ta de microprocesor re -
ra scade iar robinetele termostatice se soara temperatura apei din conductele gland continuu tura\ia pompei.
inchid, punctul de fun c\ionare F se de ducere Id si de intoarcere t rezul - Solu\ia poate fi adoptata si in varian -
deplaseaza spre stanga, odata cu tand diferen\a t.t ; ta reglarii tura\iei pompei, func\ie de
schimbarea curbei caracteristice a re- - la func\ionarea instala\iei la para- ecartul de temperatura t.t si tempera-
\elei, si devine F'. Captatorul presiunii metrii L'.t = 20 °C, toate robinetele ter- tura interioara t,.
diferentiale sesizeaza cresterea de ' mostatice de la corpurile de incalzire
presiune L1H si o transmite variatorului sunt deschise si pompa circula, in in- 6.3.6 Alegerea pompelor
de viteza, care schimba din nou stala\ie, debitul normal de apa; de circulafie
tura\ia pompei din pozi\ia n1 in pozi\ia - odata cu scaderea consumului de
n2 si odata cu aceasta punctul de caldura, robinetele termostatice se in- Avand in vedere gama foarte diferita
funqionare devine F", pe curba m; chid, presiunea din instala\ie incepe sa de tipuri de pompe de circu latie si ti -
- daca robinetele continua sa se 1 creasca, iar debitele de agent termic nand seama de particularita\ile pe care
inchida, punctul de func\ionare F" de sa scada. le prezinta se recomanda ca alegerea
pe curba de tura\ie n2 se va deplasa in Temperatura ape i de ducere Id lor sa se faca in urmatoarea ordin e:
F111 avand loc o noua crestere a presiu- ramanand constanta, pe conducta de 1. pompe sau grup de pompe cu
nii in instala\ie. Captatorul presiunii di- intoarcere, temperatura Ii creste si, rotor urned cu dispozitiv de reglare
feren\iale sesizeaza cresterea presiunii odata cu aceasta, scade si ecartul de umeda a tura\iei pompei, incorporat;
L1 H" si o tran smite varia torului de vite- temperatura t.t; 2. pompe sau grup de pompe cu
za care schimba din nou tura\ia pom- - pe masura ce ecartul de tempe- rotor urned cu dispozitiv de reglare in
pei din pozi\ia n2 in pozi\ia nJ si, odata ratura sca de, se ac\ioneaza asupra trepte a tura\iei pompei;

~50
~40 1~+--f--il--f--i--t~--+~

~30 1--+--J--"1--f--i- -+~--+~

g20 +--+--f-jf---f--i--t~--+·
0
~10 1--1--.........,1--;f--<:~·~-+~--~-+~-~~-1-'~-~

0 500 1000 1500

Periooda de func!J()(l3re -·• lh1

Fig. 6 .3.14. Di agrama funcJionala a unei

pompe de circulaJie tip Grundfos i n care
reglarea se face cu variatorul de turape c
A - sarcina instalatiei de incalz1re; Fig. 6.3.15. Montarea pompelor
B - solicitarea de caldura; pe postamente
C - curba carac teristica a retelei; a - fixarea rigida prin :;;uruburi;
D - curba caracteristica a puterii absorbite; b - fixarea rigida pe fundatie comuna cu
E - curba caracteristica de rcglare radierul cladirii; c - fixarea rigida pe
fundatie cu rezemare elastica
 I. lnstalatii de lnca lzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

3. p ompc sa u grup de pompe cu
ro tor usca t (pompe simp le sa u dub le)
c u dispozitiv. exteri or sa u ingloba t. de
reg lare a tur;:i tiei p ompei.
Exemplu l de ca lcu l 2
Se considera o instala tie de incalzire
c u apa cald5, bi tubul ara, cu c ircula\ie
forta ta care arc punc tul de fun c \ionare
F d e finit prin p arametrii hidraulic i GF =
230 m 3 / h si Hr = 120 kPa (12 m H20).
Solic itarea de caldura, exprimata in
procente, pe durata perioadei de incalzi-
re, exprimata in ore, precum $i sarcina
termica transportata de debitul de apa la
un ecart de temperatura DI = 20 °C sunt
prezentate grafic in fi gura 6.3.9.
Rezolvare
S-au lua t in studiu pompele tip
Grundfos . analizandu-se urma toarele
situa\ii:
a Varianta c u pompa de c ircula(ie
c u tura tie constanta $i curbe carac te-
ri stice ale r e\elei diferite in functie de
deschiderea robinetelor termostati ce.
S -a ales din catalogul de pompe
Grundfos, pompa de c ircu la\ie tip CM
50 - 250/2 15 c u o turati e const anta.
Din combinarea curbelor prezentate
in fi gura 6.3 .8 c u c urba caracteristica a
pompei alese, p e care s-au trasat
c urbele caracteri stice ale re\elei in
func \ie de deschiderea robinetelor ter-
mostatice, se pot c iti caracteristic ile
hidraulice a le punctelor de func\ionare
F, F 1, F11 , F 111 , F 1v, respectiv debi tele de
ap a Gp G~. G 11 F. GmF' Gf\'F precum si
presiunile /-IF" H ~· H"F' HmF' HrvF. Va -
lorile au fos t cen traliza te in tabelul 6-3.8.
b . Varianta c u pompa de circ ula\ie cu
turati e variabita, cu reglarea in trepte, cu
o singura curba caracteristica a retelei,
in care punc tul de fun c \ionare F este
defin it de H1 = 120kPa $i GF = 38 m 3 / h,
este trasata sub curba de solic itare de
caldura (fi g. 6.3. 10). Rolul robinetelor
term ostatice, in acest caz, esle de a
c orecta punctul de func \ionare.
Contand p e corec tarea punctului d e
func \i onare de ca tre rob inetele term o-
s ta tice s- a caula t reducerea sarc inii
term lce cu 5%. In acest caz carac teri s-
ticil e hidra ulice al punc tului de funqio -
nare F (fig . 6. 3. 10) sunt : pompei de circulatie, unde reglarea se
GF = 38 x 0.8 ~ 32 m3/ h face cu variatorul de turatie ac ti onat
HF = 12 x 0.6 ~ 72 kPa automat de un captator diferential (care
S-a ales din catalogul de pompe citeste presiunea din instalatie).
Grundf os pompa de c ircu la \ie tip UP C Valorile caracteri stic ilor hidrau lice ale
65 - 120 FO 6/seri a 200 cu tr ei trepte pompei precum $i consumurile de e-
de reglare a turatiei. nergie electri ca in perioada de func tio -
Tinand seama de variatia sarcinii in - nare sunt centrali za te in tabelul 6.3. 10.
stala\jei in perioada de inca lzire, nece- Anali zand cele trei variante de pom -
sarul de caldura sol icitat $i caracteri s- p e de circula\ie alese pentru a asigura
tic ile pompei. in fun ctie de turatie, in condi \iil e cerute prin tema se poa te
figura 6.3.10 . este prevazuta diagrama concluziona:
fun c ti onala a pompei de c irc ulatie un - - pompa cu tura\ie fi xa are .puterea
de reglarea se rea lizeaza prin modifica- instalata cea mai mare (2,2 kW) precum
rea tr eptelor de turatie. $i consumul de energie eel mai ridicat
Punctul de funqionare F (care cores- E = 5294 kWh (cu 2 17 % fa(a de
punde situatiei de asigurare a 95% din pompe cu CM 50-250/2 15 $i cu 440 %
necesarul de caldura) odata cu scade- : fata de pompa UPE 65- 120 FO 6 seria
rea necesarului de caldura se depla- ! 2000);
1
seaza succesiv: 1 - pompele cu tura\ie variabila, de$i
- pe curba de tura\ie n 1 - din F in F' asigura numai 95 % din necesarul de
cu comanda de lrecere p e curba de caldura, rea lizeaza economii insemnate
tura tie n2; I de energi e elec trica func\ionand in
,
- pe curba n2 - din F11 in pu cu co- perioada de incalzire in acelasi timp
I
manda de trecere pe curba de tura\ie nJ; (4 595 h};
- pe curba de tura\ie m - din F1v in Fv. -diferente de 5 % din necesarul de
I
Odata cu cre$terea solic ilarii necesa- . caldura poate f1 acoperit pnn reglarea
rului de caldura, procesul de reglare a ! realizata local la corpurile de incalzire
p ompei are loc invers; comenzile pe cu ajutorul robinetelor term osta tice.
care le prime$te motorul po mpei sunt Rezulta ca solutie de adoptat una
de trecere succesiva de la tura\ia n J la din variantele b sau c, avandu-se in
n2 si de la tura\ia m la n 1. vedere $i costul de investi\ie.
' Valorile caracteri sticilor hidraulice ale
pompei precum $i consumurile de ener- 6.3.7. Montarea pompelor
gie electrica in perioada de functionare
au fost centralizate in tabelul 6.3.9. Se face diferen\ia t, direct pe conduc -
c . Varianta cu pompa de circula\ie ta, pe fundatii elasti ce sau in funda\ii
cu variator de lura\ie inglobat, cu o masive, in functie de tipodimensiuni .
singura curba caracteristica a re\elei, Fixarea pompelor pe funda\i i se face
trasata sub c urba de solic ilare de cal- prin interm ediul unui postam en t (batiu)
dura. Ca $i in varianta b , se conteaza care poate fi si suport pentru motorul
pe corec tarea punctului de fun ctionare de ac \ionare .
de catre robinetel e termostatice, redu- In figura 6.3.15. sunt prezentate ca-
candu-se astfel sarcina termica cu 5%, teva tipuri de fundati i masive, utiliza te
ob\inandu-se ace lea$i carac teri sti c i la montarea pompelor monobloc (pom -
hidraulice GF = 32 m 3/h $i, HF = 72 kPa. pa + motor):
S-a ales din catalogu l de pompe - fi xare rigida prin suruburi de anco-
Grundfos pompa de circulati e tip UPE ! rare a batiului de funda tia masiva inde-
65- 120 FO 6 seria 2000. p endenta (fig . 6.3. 15, a);
Tjnand seama de vari a\ia sarcinii in - - fi xare rigida pe fundatie cu rezema-
stalatiei in perioada de incalzire, nece- re elasti ca (fig . 6.3. 15, c).
sarul de caldura, caracteri stica retelei $i Fundatia independenta se executa
caracteri stica pompei, in figura 6.3.44 . atunci cand radierul cladirii nu po;:ite su-
es te prezentata diagrama func \ionala a porta solicitarile agregatului de pompare.

Tabelul 6.3.8. Centralizarea datelor rezultate din functionarea pompei CM 50-250 I 215

Curb ii Presiunea Timpul de Put erea Energia Puterea Randament

Debit electrica NPSH
de tu 1<1 tie de pompare f11n q ionare ceruta instalJta pompa
consumata
- [m >/h] [kPa] [h] [kW] [kWh] [kW] [%] [kP..i]
C1 3S 120 I 225 , )
-195 I
~2
I
58 I
-10
I
I I
,,
--
c~
c -;----1~
I 30 1-1 5
' 325 l.S 585 -- ! 70 -10
155 -185 1,6 776 ) )
I 75 -10
--- - -
c, 1-1 165 I 2()0 I .3 1638 )
-·- )

! ~o -10
--- - -

·- - -
Cs s -1 70
'
2 250 o.s 1800 ; --
) )
80 -10
-
·1OT/\l 4 545 5 294
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

Carac teris tici le cons tructive ale funda\iei

Tabelul 6.3.9. Centralizarea datelor rezuttate din funcponarea pom pei
d epind de sarcinile permanente (con-
UPC 65-120 FO 6 Seria 200
stante in timp) s i d inamice (forie produse
de varia\ia pompei, forte seismice etc) ca Energi a
Curba Presiunea Timpul de Puterea Puterea
si de rezisten\a terenului de funda\ie. Debit electrica
de tura\ie de pompare fun q iona re' consumata instalata
consumata
Pentru pompe cu tura\ii c uprinse intre
300 si 1000 rot/min se recomanda folo- - [m 3/h] [kPa; mH 20] [h] [kW] (kWh] [kW]
sirea de funda\ii cu rezemare elastica, iar n, 32 72 [7,2 ] 550 0.7 I 385 1,36
p entru pompe cu tura\ii mai mari de no 28 8 1 [8.1] 485 0.8 ! 388 1,36
1000 rot/min, se recomanda postamente !1 3 16 6216.2] 1260 0.6 I 756 I 1.36
d e fixare rigida , cu 0 funda\ie care sa 114 9 30 [3.0] 2250 0.4 900 I 1,36
aiba o greutate d e 10 pana la 20 de ori
TOTAL 4 54 5 2 429
sarcinile permane nte verticale. Po mpe le
pot fi montate si in alte condi\ii daca fur- *S-a coosiderat acclasi numar ck ore de functionarc ca si la pompa de circulatic cu tura\ie constanta .
nizorul m en\ioneaza in mod deosebit
acest lucru. Tabelul 6.3.10. C entralizarea datelor rezultate din functionarea pompei
De asemenea, in capitolele in care se UPE 65- 120 FO 6 Seria 2000
tac referiri la utilizarea pompelor (§ 4.2, Energi a Puterea
Curba Presiunea Timpul de Puterea
4.3 , 4.4 , 5.3, 5.4, 5.5 etc) sunt date si alte Debit electrica
de tura\i e de pompare funcpon are* consumata instalata
consumata
indica\ii de montare (§ 4.11), p e langa
cele privind calculele si a legerea lor. - [m 3/h] [kPa; mH 2 0] [h] (kW] (kWh] [kW]
F 32 72 [7 .2] 550 0 ,8 440 1,36
F' 28 62 [6,2] 485 0.46 223 1,36
1,36
F" 16 40 [4 .0] 1260 0 ,25 3 15 I
F'" 9 30 [3.0) 2250 0.10 225 i 136
TOTAL 4 545 1 203

*S-a considerat aceb si numar de ore de functionare ca si la pompele de circulatie cu tura\ie

consta.ntli sau cu tura ~i e cu reglarc in trcpte

I
 I. lnstalatii de lnca lzire
Tabelul 6_3.1 Pompe de circulatie tip GRUNDFOS
Tip pompa
Pompa de circula\ie
tip Grundfos Contort
UP-N, UP -8
Seria 100
Se utilizeaza pentru
toate instalatiile de
incalzire, ins tala \ii de
preparare apa calda
menajera , instalatii
de racire $i aer
conditional
Pompa de circulatie
in linie reglabila tip
UPS Series 100
Se utilizeaza in
instala\iile de
incalzire cu vane
termostatic e in case
de locuit c u 2 sau
m ai multe fami lii $i
pentru ins tala\ii de
preparare apa calda
menajera
Pompa orizontala cu
aspira\ie axiala $i re-
fulare radiala multie-
tajata tip CH/CHI/
CHIU/ Se utilizeaza
pentru toate instalatii -
le de alimentare cu
apa $i aplica tiile din
domeniul industrial
Pompa de c irculatie
in linie inteligen!a re-
glabila pe tot dome-
niul de functionare,
echipata c u micro-
convertizor de frec-
ven\a Grundfos,
tip Magna/UPE 2000
Se utilizeaza pentru
toate instalatiile de
incalzire
Date tehnice
G = 0 ... 0.8 m 3/h
H = 0 ... 12 kPa
T = 2 .. +95 °C
8 = 10 bar,
Putere: 25 W
turatie: 2900 r.p .m.
Racord: Rp _, G 1 _
Distan\a aspira\ie-refulare
80, 110 mm
Carcasa pompa: inox, bron
Rotor: inox
Motor: 220 V, IP 42
Clasa de izolatie F
G = 0 ... 10 m 3 / h
H = 0 ... 130 kPa
T = -25 °C ... + 120 °C
B = 6 bar, 10 bar, 16 ba
Putere: 25 W ... 270 W
Turatie: (3) trei trepte
Racord: Filet sau flansa
Distanta aspira\ie-refula-
re: 130-250 mm
Carcasa pompa: inox,
fonta sau bronz
Motor: 220 V, 380V, IP
44, Clasa de izola\ie F/H
G = 0 ... 15 m3/h
H = 0... 600 kPa
T = -15 °C ... +110 °C
B = 10 bar
Putere: 0.33 kW ... 2,7 kW
Tura\ie: 2900 r.p.m.
Racord: filet Rp; Rotor: inox
Motor: 220 V, 380 V, IP 44
Clasa de izola\ie F
G = 0 ... 80 m 3/h
H = 0 ... 120 kPa
T = +2 ... +95 °C(110 °C)
8 = 6 bar, 10 bar, 16 bar
Putere: 25 W .. .2200 W
tura\ie: (3) trei trepte
Racord: flan$3
Oistan\a aspiratie-refulare:
220-450 mm
Carcasa pompa: inox,
fonta sau bronz
Motor: 220V, 380V, IP 42,
Clasa de izola\ie F/ H
Capitolul 6: Echipam ente
Descriere
Premiul international
de design pentru pom-
pe de circula\ie. Pom-
pe de circulatie care
se pot manta pe con-
ducta de recirculare a-
pa calda menajera sau
in instalatii de incalzire.
Pompe de circula\ie
reglabile cu 3 tura\ii,
cu motor obturator in-
trefier cu rotor din i-
nox. Pompe prevazute
cu un sistem automat
de eliminare a aerului
UPS Airelectric. Pom-
pe simple - UPS sau
pompe duble - UPSD.
Seria UP 15-25 N
pompe de curent
continuu 24 V
Pompe orizontale
celulare cu Etan~e
frontala cu lagare
comune cu motorul, cu
toate piesele in contact
cu apa din o\el-inox-
crom nichel tip AISI 304
sau AISI 316
Patent Gundfos Pompe
de circula\ie reglabile cu
motor cu magne ~ perma-
nen\i $i rotor din inox. Au
integral in motor un con-
vertizor static de frec-
ven\a. Reglaj in presiune
constanta $i propor-
\ionala. Mod de lucru ma-
nual si automat. Regim de
zi $i regim de noapte.
Pompe simple - UPE sau
pompe dublc - UPED.
~i materi ale
Avantaje $i particularitati
Ceas pentru 24 ore incorporat
in pompa pentru programare.
Timer incorporat; pompele
pornesc $i se opresc automat
la intervale de 20 minute.
Termostat incorporat:; se poate
seta pompa la o temperatura a
lichidului 35 ... 65 °C.
Cutie de borne moderna $i
acces U$or.
Nivel scazut de zgomot.
Materiale de inalta calitate
rezistente la coroziune,
abraziune $i eroziune.
Randament ridicat.
Nu necesita protec\ii
suplimentare motor electric.
Ac\ionate de programatoare
Grundfos pentru schimbare de
turatie la intervale prestabilite.
Lagare unse de apa.
Nivel scazut de zgomot.
Materiale de inalta calitate
rezistente la coroziune, abraziune
$i eroziune.
Randament ridicat.
Tratament p3.r\i componente
pompa prin cataforeza.
Etan~e mecanica.
Protec\ie termica in motor.
Cutie de borne moderna $i ac-
ces usor. Nivel scazut de zgo-
mot. Materiale de inalta calitate
rezistente la coroziune,
abraziune $i eroziune. Randa-
ment ridica t. Lagare unse de
apa. Comunica\ie BUS prin RS-
485 cu GEN lbus sau LONbus si
conectare la o unitate Pump
Management 2000 pentru
gestionarea tuturor datelor.
Ac\ionare cu telecomanda prin
infraro$ii Grundfos R 100
 Capitolul 6: Echipamente
Tabelulul 6.3.1 Pompe de circulalie tip GRUNDFOS
lip pompa
Pompa de circ ulatie
in linie reglabila tip
UPS Series 200
Se uti lizeaza
pentru toate
instalatiile de
incalzire $i pentru
instalatiile d e
preparare apa calda
menajera
• Putere: 25 W ...2200 W
Pompa de circulatie in
linie tip TP/LM/LP/
CLM. Se utilizeaza
pentru toate instala\iile
de incalzire !?i pentru
instala \iile de preparare
apa calda menajera
~i materiale
Date tehnice
G = 0 .. .80 m 3 /h
H = 0 .. . 180 kPa
T = -25 °C ... + 120 °C
B = 6 bar , 10 bar, 16 bar
turatie: (3) trei trepte
Racord: flan$c'i
Distant.a aspira\ie-refulare:
220-450 mm
Carcasa pompa: inox,
fonta sau bronz
Motor: 220V, 380V, IP 44,
Clasa de izolatie F/ H
G=O.. . 840 m3fh
H=0 ... 620 kPa
T =- 25°C .. . 180 °c
8 = 10 bar, 16 bar, 20 bar
Putere: 1, 1 kW .. .45 kW
tura\ie: 2900, 1450
Racord : flan$8
I. lnstala~ii de incalzire
(continuare)
Descriere Avantaje ~ particularitati
Pompe de circula\i e Cutie de borne modem _ $i
reglabile cu 3 tura\ii , acces user. Nivel scazut de
cu motor obturator zgomot. Materiale de inalta
intrefier cu rotor din calitate rezistente la coroziune
inox. Pompe prevazu-
te cu un sistem auto-
mat de eliminare a
aerului UPS Airelec-
tric. Pompe simple -
UPS sau pompe
duble - UPSD.
abraziune $i eroziune. Randa-
ment ridicat. Lagare unse de
apa. Module de alarma $i pro-
tectie motor. Comunicare re\ele
de monitorizare: GENlbus,
LONbus
Pompe de circula\ie cu Cutie de borne moderna $i
toate piesele in con- acces usor.
tact cu lichidul din o\el Nivel scazut de zgomot.
inoxcrom niche!. Porn- Materiale de lnalta calitate re-
pe simple TP/LM/LP zistente la coroziune abraziune
sau pompe duble $i eroziune.
LMD/LPD/CLMD/TPD . Randament ridicat.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale

Tabelul 6.3.2. Pompe de circulatie tip Salmson

Caracte-
Nr. Tip
Tipul p o mpe i ri sti c i Descri e re Utili1are
crt . construct iv
te hnice
2 3 4 5 6 7

Pompe de circ ulatie e'ecutate d in

ma teriale retistente b coroziune .
Corpul cu o nfic ii le fiktat e sau
n anse se mo nteazii direct pe
_co nd uc ta
Po mpe G :s -l 5 m' lh
M X L - ~1YL ­ MXZ, MYZ. tv!ZL sunt pompe in instal atiile de inca lzire,
de c irc ulatie H :s 60 k.Pa
MZL cu trei viteze c u se k ctiona rea cu apa calda di n clad irile
s imple t :5 11 0 °C
XA15 CXV50 manua la prin selecto r. de locuit individuale .
B :s JObar
XA I S. CX VSO sunt pompc cu
multe vi teze (5 ) cu variator
electro nic care se adapteaza
foarte binc carac teristic ilor rea le
ale inst:ibtie i de incalzire.

Pompe de circulatie executate din

materiale rezistente la coroziune .
G :s 100 m3fh
Po rnpe Camer:i rotorului cstc cu Jn instala\iile de indl zire
H :s l 80kPa
2 de c irculatic dezaburirc au to mata. Mo<lc lele c u apa calda din cl adi rile
CXL t :5 20 °C
s imple mo nofazice (220 V) sunt cu trei de locuit indi vidua lc sau
si 140 °C
viteze iar cele trifazicc (380 V) mici colecti vitati .
B s !Obar
sunt cu 2 viteze cu sd ectio nare
manual a

Po mpc G :s 8 m3/h Idem cu pumpe le CXL s imple. in instal a\iile de incf1l zire
3 de c i.rc ul atic H :s 75 kPa Au in plus un c ircuit de securitate cu apa calda din cladirile
CX L
duh le t s 120 °C si posibi liratea selectio narii de locuit individuale sau
B :s IO bar auto mate a vi tezelor. mici colectivitiiti .

Po mpe de c irculatie centrifugale.

G :s 7 m3fh in instalariilc de indlzire
Po m pe mo noetajate. Corpul cu orificiile
4 m o no bloc I-! s 46 kPa en apa calda din cli\dirilc
NEC cu aspiratie s i refulitri "'in linie"'
"in lini e" t s 11 0 °C de locuit indi viduale sau
pentn1 mo ntarea direct pe
B ,; JO bar mic i colccti vi1;·1\i.
concl ucte.

in instalat iilc tle incalzirc

Pompe de c ircula,i c cu nanse
cu apa cald3 di n cI Mirilc
tclcscopice c u di stanra variabila
Po rnpe de locuit individuale san
G :s 40 m3/!J i ntre nanse JlC ntru poziri onarea
de c ircubtic colcctive. Ele sc pot ad:ipta
5 I-! s 60 k.Pa pc cond uct:\. Etanscitatca intre
ZOOM usor la instala!iile
c u n a nse t s 110 °( n anse si corpul pompe i sc asigura
tc lcscopicc de inci\lzire vechi p1in
B :s IO bar cu ga rniruri Spec ia le. Sunt
inlocui.rea rapid3 a
prevazute cu mai multc viteze cu
pompelor de circula\ie .
se lcctio narea ma nual:i.
cxistcme.

Pompc de c ircul at ic cu Oansc

Pom pe
G :s 65 m3fh cc11ipatc cu asp iratie si rdu larea in instalatiil c de ind lzirc,

•
6 de c irc ul a11c H :s SO k.Pa de pri ze de pres iunc . Pompe le de c u apa calda d in cl ad iri lc
EC- -l poli
I <; 130 °C c irculatie duh lc au corpu l unic cu de loc uit co lec ri ve si
s1mpic s i du blc
U s IO bar orifici ile pc ace las i ax. Sun! tcrt iare.
prev:1zut e cu 4 vitcze.
 I CUJVIUI v .. v.A:.. r Vt 1 ltJC UC \..rll vu1apc lltJ ""°II I l;>VI I \VVI ILll IUal CJ

2 3 4 5 6 7

Pompe de circul atie cu flan~e

G ::s 72 m3/h echipate c u aspiratie ~ i reful area in instalatii le de Ir
Po mpe
H ::s 185 kPa J c prize de presiunc. Pom pe le dt: cu apa ca ld:l din c
7 de c irc ulati e EC - 2 po li
t ::s 130 °C circ ul ati e duble au corpul unic cu de locuit colec t
s imple ~ i dubl e
B ::s JO bar orificiilc pe ace la~ i ax. Sunt te rti are.
pre vazute cu 4 viteze .

Pompe tie c ircula~i e cu flan ~e . cu

variator de debit-presiune
G ::s 55 m-1/h in instalatiil c de 11
Pompe integral. Etan ~c itat ea prin
H ::s 190 kPa cu apa calda din <
8 mon obloc GIM gamituri mecanice normalizate
t ::s 110 °C de locuit colect
simple ~ i duble cu membrana. Pompele duble au
B ::s lObar te[liarc.
corpul unic cu orificii de aspira\ie
~ i refulare In linie.

Tabelul 6.3.3a. Pompe de presiune ridicata tip GRUNDFOS

lip pompa Date tehnice Descriere Avantaje ~i particulariU

Pompe inteligente G = 0... 840 m3fh Patent Grundfos. Convertizor de frecventa

de circulatie in linie H = 0...620 kPa Pompe de circulatie cu integral. Nivel scazut de
tip TPE/LME/LPE/ T = -25 °C... 180 °C toate piesele in con- zgomot. Senzori de presi1
• CLME. B = 10 bar, 16 bar, 20 bar tact cu lichidul din otel temperatura montati pe p
Putere: 1, 1 kW ... 22 kW inoxcrom nichel. !;)i calibrati din fabrica. Mc:
turatie: 0... 2900 r.p.m. Pompe simple de inalta calitate rezistent
Racord: flan~ TPE/LME/LPE sau coroziune abraziune !;)i en
pompe duble Randament ridicat. Nu nE
LMDE/LPDE/TPDE protectii suplimentare mo
Comunicare retele de Tratament pi'irti com pone
Se utilizeaza pentru monitorizare: GENlbus, pompa prin cataforeza.
toate instalatiile de LONbus Comunicare retele de
i'ncalzire $i pentru monitorizare: GENlbus, U
instalatiile de prepa-
rare apa calda me- Motorul are integrat un mi-
najera croconvertizor static de
frecventa 0... 22Kw

Pompa de circulatie, G = 0 .. .2000 m3/h Pompe de circulatie Nivel scazut de zgomot.

cu ax orizontal, cu H = 0 .. . 1500 kPa monobloc - NB/DNM/ Materiale de inalta calitat
aspiratie axiala ;;i re- T = - 10°c ... + 180 °C DNP. Pompele pot fi rezistente la coroziune
fulare radiala tip B = 16 bar, 25 bar echipate cu converti- abraziune :;;i eroziune.

""'
NK/NB/DNM/DNP Putere: 0.37 kW .. .400 kW zoare statice de free- Randament ridicat aprox
Se utilizeaza pentru turatie: 2900, 1450, 990 venta In motor pana la Tratament parti compom
toate instalatiile de Racord: flan;;a DIN 22 kW NBE/NKE. Pen- pompa prin cataforeza. F
incalzire ;;i pentru ins-
talatiile de preparare
apa calda menajera
'* Carcasa pompa: fonta
(GG25, GGG 50), bronz
sau inox
Rotor: fonta, bronz, inox
Motor: 220 V, 380 V, 0,6KV
IP 55,
tru puteri > 22 kW se
folosesc pompe actio-
nate de tablouri
Grundfos Deltacontrol
2000 cu PLC speciali-
zat ;;i convertizor de
echilibrat hidraulic ;;i dine
Cuplaj special tip SPACE
Etan:;;are mecanica.
Monitorizare temperatura
Dispozitive automate un~

IP65 Clasa de izolatie F frecventa.

 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelului 6.3.3a Pompe de presiune ridicata tip GRUNDFOS (continuare)

lip pompa Date tehnice Descriere Avantaje $i particularitati

Pompa orizontala de G = 0 .. . 10.000 m3Jh Pompa de circula\ie cu Nivel scazut de zgomot.

circulatie cu H = 0 .. .2500 kPa rotor cu dubla Materiale de inalta calitate re-
aspira\ie refulare la\a T = - 25 °C ... 180 °C aspira\ie. Pompele pot zistente la coroziune abraziune
in lata tip HS B = 16 bar, 25 bar ti echipate cu $i eroziune.
Se utilizeaza pentru Putere: 0,37 kW ... 900kW convertizoare statice Randament ridicat aprox. 94 %
toate instala\iile de tura\ie: 2900, 1450, 990 de frecven\a in motor Tratament parti componen te
incalzire $i pentru r.p.m. pana la 22 kW. Pentru pompa prin cataforeza.
instalatiile de Racord: flan$3 DIN puteri > 22 kW se Rotor echilibrat hidraulic !';i
preparare apa calda Carcasa pompa: fonta folosesc pompe dinamic.
menajera (GG25, GGG 50), bronz ac\ionate de tablouri Etan!?afe mecanica.
sau inox Grundfos Deltacontrol Monitorizare temperatura lagare.
Pompa dublu flux Rotor: fonta, bronz, inox 2000 cu PLC Dispozitive automate ungere.
Motor: 220V, 380V, 0,6KV specializat $i
IP 55, convertizor de
IP65 Clasa de izola\ie F frecventa.

Pompa verticala in G = 0 ... 550 m3Jh Patent Gundfos. Pompe Nivel scazut de zgomot. Materiale
linie multietajata din H = 0 ... 4700 kPa de presiune, cu toate pie- de inalta calitate rezistente la co-
inox tip CR/CV/CPV T = - 25 °c ... 180 °c sele in contact cu lichidul, roziune abraziune !';i eroziune.
Se utilizeaza pentru B =16 bar, 28 bar din o\el inox-crom niche! Randament ridicat aprox. 82 %
toate instalatiile de Putere: 0,37 kW ... 200 kW (CR). Pompele pot ti echi- p{lr\i componente inox AISI 304,
alimentare cu apa !?i Tura\ie: 2900, 1450, 99 pate cu convertizoare de AISI 316, AISI 904L, sau titan.
instalatii de preparare r.p.m. frecven\a in motor pana la Rotor inox executat printr-o teh-
apa calda menajera Racord: filet, llan$3, PJE 22 kW CRE/CVE/ CPVE. nologie unica; sudata cu laser in
precum !';i in toate a- Carcasa pompa: inox, Pentru puteri > 22 kW se camp contiunu cu robo\i in-
plicatiile din domeniul (GG25, GGG 50) sau bran lolosesc pompe ac\ionate dustriali. Etan$afe mecanica tip
industrial. CR cea mai Rotor: inox, bronz de tablouri Grundlos cartu$.
eficenta $i durabila Motor: 220 V, 380 V, IP 55, Deltacontrol 2000 cu PLC Schimbarea etan$3rii Iara inter-
pompa din lume Clasa de izola\ie F specializat !';i convertizor ven\ii asupra pompei $i motorului.
de frecven\a. NPSH loarte scazut.

Sta\ii compacte de G = 0 ... 2000 m3/h
pompare. lnstala\ii H = 0 .. .4700 kPa
automatizate de T = - 25 °C... 180 °C
ridicare a presiuni tip B =16 bar, 28 bar
Hydro 1000/ Hydro Putere: 0,37 kW ... 400 kW
2000. Se utilizeaza Tura\ie: 2900, 1450, 99
pentru toate instala- r.p.m. Racord: filet, flan$3
tiile de alimentare cu PJE. Sta\ii de pompare com
apa $i instala\ii de plet echipate: clape\i de sens
preparare apa calda vane de izolare; filtre aspira
menajera precum !?i \ie; traductori de presiune
in toate aplica\iile din manifold aspira\ie inox; mani
domeniul industrial fold relulare inox; manometre
tablou comanoo !?i automati
zare; modul transmisie date I
distan\a
Patent Gundfos. lnstala\ii
de hidrofor ce lolosesc n
(1 ... 10) pompe de presiu-
ne cu toate piesele in
contact cu lichidul din o-
\el-inox-crom niche! (CR)
sau pompe orizontale NK
/NB/HS. Pompele pot fi
echipate cu convertizoare
de frecven\a in motor
pana la 22 kW. Pentru
puteri > 22 kW se folo-
sesc pompe ac~onate de
tablouri Grundfos Delta-
control 2000 cu PLC spe-
cializat $i convertizor de
frecven\a.
Nivel scazut de zgomot. Materia-
le de inalta calitate rezistente la
coroziune abraziune $i eroziune.
Randament ridicat aprox. 87 %
Parti componente inox AISI 304,
AISI 316, AISI 904L, sau titan. E-
tan$are mecanica pompa tip car-
tu$.Schimbarea etan$3rii Iara in-
terven\ii asupra pompei $i moto-
rului. NPSH loarte scazut.
Consum de energie scazut.
Reglaj in cascada cu Turatie fixa
!';i/sau variabia. Folosirea
pompelor cu convertizoare de
frecven\a integrate in motor.

~ ....... ~~~-~-- . '-!......:. ____ _________ _

 Capitolul 6: Echipamente ;;i materiale I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 6.3.3b. Pompe de circulatie tip WILO

Tip pompa Tip constructiv Caracteristici Descriere Utilizare

Pompe de STAR -RS; G <:: 5 rnc!h ; Pornpe de circula\ie cu in instala\iile de

c ircula\ie STAR-RSL H s 70 kPa; trei trepte de tura\ie incalzire cu apa calda
I <:: 110 °C; reglabile manual. Varianta din locuintele
B <:: 10 bar RSL este prevazuta c u individuale
racord rotativ de aerisire

Pompe de TOP-S G <:: 70 rnc!h; Pornpe de circulatie cu in instala\iile de

c irc ula\ie H <:: 130 kPa; rotor urned avand trei incalzire centrala
t <:: 130 °C trepte de tura\ie reglabile cu apa calda
B <:: 10 bar manual. Sunt echipate
standard cu cochilii
izolatoare terrnic

Pompe de P; G <:: 80 rnc!h; Pornpe de circula\ie cu in instala\iile de

circu la\ie RP H <:: 160 kPa; rotor urned avand patru incalzire centrala cu
t <:: 130 °C; trepte de tura\ie reglabile apa calda, instala\ii
B <:: 10 bar manual industriale de
recirculare

Pompe de TOP -D G <:: 35 rnc!h; Pornpe de circ ula\ie in instala\iile de

c ircula \ie H S 15 kPa; cu o singura treapta de incalzire centrala cu
t <:: 130 °C; tura\ie, ideala pentru apa calda, instala\ii de
B <:: 10 bar instala\iile cu pierderi recifculare a
rnici de presiune condensului , instala\ii
industriale de
recirculare

Pompe STAR-E; G <:: 90 rnc!h; Pornpe de circula\ie cu 1 in instala\iile de

de c ircula\ie TOP-E; H <:: 100 kPa; sau 2 rotoare avand incalzire centrala cu
electron ice TOP-ED I < 110 °C; reglarea electronica a apa calda, instala\ii
B <:: 10bar tura\iei integrata industriale de
recirculare

Pompe IPL G s 80 rnc!h; Pornpe cen trifuge in toate tipurile de

in linie ~? H <:: 150 kPa; monoetajate de instala\ii pentru incalzire

(j~~])
t 140 °C; construc\i e in linie. sau de ridicare
B 16 bar Ambele racorduri a presiunii
hidraulice de aspira\ie
si de refu lare sunt
egale si aliniate

Pompe -:=.::~ IPn G 500 mc!h; Pornpe rnonobloc, in instala\iile de incazire

in linie
~~
~d
H 650 kPa;
t 140 °C;
centrifugale, monoetajate,
de constructie
si in instala\iile de
ridicare a presiunii

\J:!--r>-
~-. ;
JG;:=-"'~'.'\\
(". ~"lJ)
Ti ''
B 16 bar compacta, in linie.
Etansarea rnecanica
a axului pornpei este
~ -U
bidirectionala.

~~~
Pompe IPg G 900 rnc!h; Pompe monobloc, centrifu- in instala\iile de incazire
in linie H 720 kPa; gale, monoetajate, in linie, de si in instala\iile de
- .r I 120 °C; constructie compacta. Etan- ridicare a presiunii
•' ~.~~-
C')~1:2':'.·.'.')
I; ---
__, -~...r--..... 1
-~
B 10 bar sarea mecanica a axului pom-
pei este bidirectionala si nu
necesita luaiiri de intreti nere
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelul 6.3.3b. Pompe de circulatie tip WILO (continuare)

Tip pompa Tip constructiv Caracteristici Descriere Utilizare

Pompe IPh G 75 mc/k; Pompe centrifugale, in instalatiile inchise

in linie H 320 kPa; monobloc, in linie pentru cu apa supraincalzita,
speciale t 160 °C; vehicularea fluidelor cu circuitele primare de
B 23 bar temperaturi $i presiuni termoficare, sistemele
ridicate. industriale de schimb
de caldura

Pompe JP-E; G 105 mc/h; Pompe centrifugale, mo- in instalatiile industriale

in linie IL-E H 280 kPa; nobloc , monoetajate cen- de incalzire, instala\ii
electron ice t 120 °C; trifugale cu reglarea elec- industriale de
B 10 bar tronica a turatiei integra- recirculare, instalatiile
ta. Racordurile hidraulice de ridicare a presiunii
egale, aspira\ia $i refula-
rea pe aceea$i axa

Pompe Bn; G 300 mc/h; Pompe monobloc, in instalatiile de

monobloc BL H 650 kPa; centrifugale, monoetajate, incalzire, instala\iile
t 140 °C; avand axul pompei $i de ridicare a presiunii
B 16 bar axul motorului legate
printr-un cup laj

Pompe NP G 700 mc/h; Pompe centrifugale, in instala\iile de

cup laj H 100 kPa; monoetajate, cu aspira\ia incalzire $i de ridicare
flexibil t 140 °C; axiala $i refularea radiala a presiunii
B 16 bar verticala, avand cuplajul
pompa-motor cu flan$e,
pe o placa de baza ce
se fixeaza de funda\ie

Tabelul 6.3.3c. Pompe de presiune ridicata tip WILO

Tip pompa Tip constructiv Caracteristici Descriere Utilizare

Pompe otel inox,

Pompe MVI; MHI G $ 70 mc/h; in instala\iile de
centrifugale, multietajate alimentare a cazanelor,
de inalta H 5 2500 kPa;
pentru presiune inalta.
presiune t 5 120 °C; de ridicare a presiunii,
Racord in linie pentru
B 5 25 bar de spalare etc.
aspira\ie $i refulare (MVI).

Pompe centrifugale,
Pompe (!._J;_"'-;) .
MVIE, G 20 mc/h; multietaiate din o\el ino-
in instala\ii de ridicare a
electron ice, l',f,,1'·'···-;-·"i
· ._-. MHIE H 5 2200 kPa
xidabil. Reglajul tura\iei
presiunii pentru cladiri
t $ 120 °C; de locuit sau aplica\ii

l
de ridicare motorului este realizat
.
a presiunii B 5 25 bar industriale
electronic $i include pro-
tec\iile la suprasarcina
$i lipsa de apa
.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de incalzire

Tabelul 6.3.4. Pompe de presiune ridicata tip Salmson

Ca racte-
Nr. Tip
Tipul pompei ristici Descriere Utilizare
crt. constructiv
tehnice
2 3 4 5 6 7

Pompe vcrticale mo nobloc -

Pompe G s 240 m>Jh ..:r. .. d . .
cuo1u 1cu easplfalle-reu:i.re
f
1 m In reielele de termo fi c:i.re.
... I .
vc11icale
s imple
LRC
H s 750 kPa
t s 130 ·c
. .. Le - r.
Ii rue . . gatura < mtTc pompa st
motor pnn antretoaze. Pompde cu
- .
Ila transportul age ntulut
termic . La aliment:i.rea
. taJ · · d
"in linie .. B s 16 b:i.r
motorul pana la 30 kW sc pot cazane 1or. ms at1c1 e
inciilzirc , sp5lare etc.
mun ta d irect pc cunducte .

Pompe Do u3 pornpc centrifuge verticale

G s 420 m3n1 i
montatc intr-un singur corp. in re\elele de tcm10ficare.

•
vcrticale H s 520 kPa
JRC Scpararca hidraulid printr-o la transportul age ntului /1
dub le t s 130 ·c

I
clapcta. Orificiile de aspiratie tennic.
" in linie-" Bs l 6bar si rdularc sunt "in linie".

~
G s 250 m3n1 Pornpe ce ntrifuge cu ax ori zontal.
Pompe in instala!iile <le inci\lzire.
H s 360 kPa A.spiraiia ax.ialii si rcfularca radiala
3 orizontale NRG racire si ap5 caJdj de
"stand;ud"
t s 110 ·c in sus. Legatura d intre mo tor ~ i
consum .
13 s l0bar pompa prin ajutaj elastic protector.

Pompc centrifuge cu ax o rizontal .

Gs 12.'i0 m3J11 Aspiratia axial:i si rcfularca radiala
Pompe in instabtiilcde indlzire.
H s 1500k.Pa in sus. Pompa si motornl montate
4 orizunta le NO la alime ntarea cazanelo r .
··s tandard"
t s 140 ·c pe un supon mctalic . LegatlirJ
instalatii de r5cire.
B s 16b:i.r pump5-mo tor cste reali zat5 prin
cuplaj elastic.

Pompe centrifugate. Aspiratia

G s 265 m3n1 ax 1ala s i refularea venical5.
Pompe Alimentarea cazanelor si a
!-I s 680 kPa Pomp~1 mnntaW cu un man-:;on de
5 mono b loc PM instalatici de lncalzirc . de
t s 110 °c motor sunt montatc pe un supo11
0 1i zu ntak spalarc etc.
13 :S 16 bar mctalic. Etanse itat<'.ll arborclui este
asiguraL.1 prin gan1ituri mctalice.

G s 65 mJn,
H s 320 kPa
t s 2 10 ·c Po mpe centrifugt· , monobloc.
Pompe (ap:1ficrbintc) Leg:11 11 ra cu inst:1btia se face p1i n
m onobloc t s 350 °c fbnse . Leg5tura po mpa mo tor prin lnslalati cu apil fierb JJJte
6
.. i n 1in ie"
GET
(fluiclc 1i:,-rmice) rnplaj cb s ic. Etanscit:11ea Isau cu combustihili lichizi .
c u :iut o- r:1cire 1-1 s 9 bar arborclui cstc asigurata prin
!nuidc tcnnicc) ~an1 i t 11 ri rne~a uice.
1-1 s 23 bar
(ap:1 fic:rbune)

Pompe centrifuge. cu aspi.rat ic

Pom pe G s 200'.l rn3!h ax ial j si refulare.1 radiafa in sus. I
norn1a li zatc· 1-1 :S 1500 kPa Pom p:i si motorul sunt montate pc II .. _ fi b

I
6 NES 1nsta1at11 cu apa 1er JJJlc .
pc ntrn t s 220 ·c un supoi1 metalic.
ap;-, f1 erbimc 13 :S 25 bar Leg5rura pomp:1-motor prin cuplaj I
dast1c.
1
I
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelul 6.3.5. Caracteristicile constructive ale pompelor tip DL cu roti dintate

I lectro- Tipul
Motoru l
I A I B ! c ! D i E ! F ; G l H : K!M i N ! r ! R ! s l T l v f z
pompa tip motorului
i : [mm] \ [mm] tmmj I ! [in] l1mm,mm]J[rnmJ : [mm] j [mm] ! [mm] ! JmmJ j [rnmJ \trnmJ\rnmJ !lmmJ !lrnrn . Imm]
EPllO - DL 1 0.6 x 1000 I 1390 I 4351 G 314 1 10 122 ! 1041 1441 105 170 ! 230 1 182173 14 ' 299 i 55 -
EP/ 10 - DL , 0.6 x 1000
: I
I
EP/1 5 - DL 1 Al 32 - 4 I .~ 1500 542
i i I
1 I ; I I !
EP/15 - DL .• Ix 1500
5491 . I I I I i
EP/ 10 - DL 1 Ix 100 585
I
I i I I I
EP/10 - DL 7 Al 4 1 - 6 Ix 1000 592 I 425 470 G 3/4
I i 1271 10 5 I 220 I 280 182 73 i 14
I
1360
I
55 I 122
IO 22 175 : I
EP/ 15 - DL2 Al 4 1 - 4 1.7 x 1500 592 I I I \ 11 2
I I
EP/15 - DL 1 MAS90-54A 0 ,6 x 1500
~ 0 ,6 x 1500
50 1
,,, I -100 G 3/4 1 10 i ! I
I
I'
EP/10 - DL2 50 1
I I I I
EP/ 10 - DL 3 0 ,6 x 1000 - I I I
I I i
I I

EP/10 - DL 1 0.6 x 1000 - I I I I

EP/15 - DL, Ix 1500 570 425 470 G 11 /4117, 22 104 144 140 180 230 188 95 14 314 55 105
EP/ 15 - DL 4 Al 32 - 4 Ix 1500 574 I I 109
EP/15 - DLs I x 1500 59 1
I 126
I
EP/I S - DL 3 MA890-54A 0 ,6 x 1500 530 390 435 G ll /4 17 22 92 147 140 175 220 188 95 14 302 55 105
EP/15 - DL 4 0,6 x 1500 574 109
EP/10 - DL3 Ix 1000 59 1 !05
EP/10 - DL 4 1x1000 109
EP/ 10 - DLs AI 41 - 6 I x 1000 126
EP/ 10 - DL 6 1x1000 641 496 540 G 11 /4 63 22 127 175 ' 140 220 285 188 95 14 374 55 134
EP/15 - DL3 1,7 x 1000 6 12 105
I
EP/15 - DL4 l ,7x l000 6 16 !09
EP/15 - DLs Al 4 1 - 4 1.7 x 1000 633 I 126
EP/15 - DL 6 I ,7 x !000 64 1 134
EP/ 10 - DI. , 1,7 x 1000 649 105
EP/10 - DL 4 1.7 x 1000 653 109
EP/10 - DLs Al 42 - 6 1.7 x 1000 670 126
EP/10 - DL6 1.7 x 1000 678 5.JO 585 G I 1/4 55 22 127 175 140 225 285 188 95 14 374 55 13-l
EP/ 15 - DL.1 I 2.8 x 1500 653 I 109
EP/15 - DLs Al 42 - 4 2,8 x 1500 670 I 126
EP/15 - DL, 2.8 x 1500 678 134
EP/ 10 - DL 5 2.8 x 1000 730 126
EP/ 10 - DL 6 Al 5 1 - 6 2.8 x 1000 738 583 630 G 11 /4 •52 22 157 2 11 140 2 10 305 213 95 18 428 65 134
EP/15 - DL 5 4 5 x 1500 730 126
EP/ 15 - DL0 Al 5 1 - 4 45 x 1500 738 134
EP/10 - DL7 Al 4 1 · 6 1.7 x 1000 7 13 152

EP/15 - Dl--7 A l 42 - 4 2.8 x 1500 I 7 13 560 6 10 G 13/4 62 24 127 175 2 10 2 10 305 120 120 18 430 65 152
EP/10 - DL 7 Al 5 1 - 6 2.8 x 1500 775 I I 152
EP/ 10 - D l.8 2.8 x 1000 785 608 652 G 13/4 ' 58122 1571 2 11 2 10 2 10 305 233 120 18 458 65 162
EP/15 - DL7 Al 5 1 - 4 4,5 x 1500 152
7751 I I
EP/ 15 - DL 8 4j x 1500 785 162
EP/ 10 - DL 7
EP/10 - DL 8 A l 52 - 6
45 x 1000
45 x 1000 ' 846
I 836 I
642 686 G 13/4 45 1 22 157
Ii 2 11
I
21012 10
I

i 305 233
'
1201 18 458
I I 152
i 65 1 162
:
EP/ 15 - DI--? Al 52 - 4 7 x 1000 836
: '' ' I 152
EP/ 15 - DL8 7 x 1500
I 8-16 ' I 162
i I
l: P/ 10 · DL7 7 x 1000 963
I 152
El'/! 0 -
EP/15 - DI'l
DL~

EP/1 5 - DL 8
/\ I 62 - 6
Al 62 - 4
7 x 1000
10 x 1500
10 x 1500
973
963
973
806

"'l"""I","II I
~19 300 2 10 3 15 430 242 120 18
I
I
55.J 65 162
152
162
 Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

6.4. Schimbatoare de caldu ra veci nate, cum ar fi : pericol de explozie,

Sunt aparate termi ce in care are loc
ridicarea temperaturii apei din circuitul
unei instalatii prin transm isia caldurii de
la un agent termic primar. considerat
sursa de caldura.
ranire, ardere, inundare etc .;
- sa nu prezinte nici un tel de pericol
pentru sanatatea oamenilor (de exem -
plu prin folosirea unor materiale radi o-
active sau toxi ce) si nici sa nu se con-
stitui e in factor de poluare a mediului a

6.4.1. Cla si ficarea
schimbatoarelor de caldura
in instalatiile de incalzire si preparare
ape i cald e de consum, se utilizeaza in
4umum· @· ·
ambiant; in acest sens, trebuie evitata
orice posibilitate de comunicare in tre
cele doua circuite de fluid (prin fi suri +
sau pori ai suprafetei);
- sa permita cura\irea de depuneri a b .
suprafe\ei de transfer termic, prin mij-

~
general schimbatoare de caldura cu loace m anuale, mecanice, chimice sau
schimb prin suprafata, care se clasi fica
dupa urmatoarele criterii, asttel:
,- ·-
- dupa schema d e circulatie a fluidelor:
• cu o singura trecere (fig. 6.4.1): in c
contracurent, echicurent sau incru-
a
cisat;
• cu mai multe treceri (fig . 6.4.2):
mixta, in medie in contrac urent;
mixta, in medie in ec hicuren t;
- dupa tipul constructiv:
• schimbatoare tubulare (fig . 6.4 .3): b
d
serpentine, teava in teava , multitu-
bulare cu tevi concentrice si multi- Fig. 6.4.3. Schimbatoare
tubu lare cu fasc icul de tevi; de ca ld ura tubulare:
~.
• schimbatoare cu placi (fig. 6.4.4): a - serpentine; b - fea vii in /ea vii;
cu garnituri demontabile; sudate c - multitubulare cu .tevi concentrice;
sa u brazate; c u placi spiralate; d - multitubulare cu fascicul de tevi.
- dupa tipul suprafetei de separare
dintre fluide:
• plana;
• suprafata fa sonata (ambutisata, cu
crestaturi etc );
• suprafata cu elemente adaugate
(sicane); c
- dupa procesu l de tran smi sie a caldu - Fig. 6.4.1 . Sc himbatoare de ca ldura
rii : cu si Iara acumulare de caldura; cu o singura trecere:
- dupa posibilitatile de preluare a dila- a - rn contracurent;
tarilor: rigide, e lastice, libere, cu dis- b - in echicurent; a
pozitiv de etan sare; c - incruci$a l.
- dupa solutia c onstruc tiva privind c u-
ra\irea sc himba toru lui : demontab ile si
t
-
nedemontabile;
- dupa modul d e curatire: mecanic, -..

~
c himic si acusti c. '
'
)

-
6. 4.2. Cerinte de ca litate

Cerin\ele de ca litate, impuse schim-

I
ba toarelor de ca ldura de prescriptii le
tehnice roma nes ti si europene, sunt ur-
ta
matoarele:
t
-
b
- rezisten\a si stabilitatea schimbato -
rului de caldura la conditiile normale de

~
transport , depozi tare, utilizare, intreti -
nere si m entenanta preciza te de pro - )
duca tor. El trebuie sa reziste, de ase-
m enea, la variatii le de tempera tura si
sa poata prelua - fara a se deforma
permanent sa u deteriora - dilataril e din
timpul func \i onarii ;
I
tb - ~

c
Fig. 6.4.2. Sch imbatoare de caldura Fig . 6.4.4. Schimbatoare
- siguranta in exp loatare, in sensul
cu mai multe treceri: de caldura cu pl ac i:
de a ti fi abil si m entenabil in fu nc ti ona-
a - in medie in contracurent; a - sudate sau brazate; b - cu pliici $i
re, fara a prezenta ri sc uri inacceptabi -
b - in medie in echicuren t. garnituri (demontabile); c - cu pliici spirale.
le pentru oameni, c ladiri si in stala\ii in -
 I. ln stalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

de alta na tura. indicate de producator: e tape: alegerea solu tiei constru c ti ve, sc ;:ifla un fascicu l de tevi. Pot ;wea
- zgom o tul genera t de c urgerea alegerea furni zorului , prec izarea para- sa u nu sicane de acti vare a convec ti ei
fluidelor de lucru sau tra nsmis spre in - metril or solic itati in cererea de oferta, in jurul fascic ulului de tevi. Ce le Iara $i-
capcrile adiac n te prin fun datie sau pri n alegerea t1podimensiunilor adecva te, ca ne sunt de tipul !PB, iar cele c u
conductele de transp ort s3 nu dauneze prec izarea criteriil or de selec tie si ob - sicane de tipul Es.
sa na tatii $i nic i sa nu impiedice repausul tiunea fin ala p entru o anume tip odi - Schimbatoarele c u fascicul de tevi
sau lucrul in conditii acceptabile. mensiune de schimbator de caldura. din o tel sunt desti nate instalatiilor de
Fi abilita tea, definit a printr -o ser ie Din ca lc ulele de alegere a schimba- incalzire. iar ce le c u fascic ul de tevi din
de ind ica to ri sp ec ific i, c um ar fi : toarelor p o t rezulta mai multe variante alama instalatiilor de prep arare a apei
m edi a timpului de buna fun c tion are, acceptabile, p e care benefi ciarul le va calde de consum.
media timpului d e rep ara \ii sa u dispo- tria p entru op\iunea finala prin criterii Schimbatoarele de ca ldura multitubu-
nibilita tea, tr eb ui e sa fi e indica ta sa u suplimentare de selectie, spec ifice fi e- lare c u fasc icul de \evi se utilizeaza in
eel pu\in pr ev iziona ta, d aca fabrica n - carei situatii , ca de exemplu : pierderea centrale si punc!e termice la care p;i -
tul nu dispune de s ufic iente da te din de sarcina hidrodinamica maxima ad - rametrii maxim i de temperatura $i pre-
exploa tare care s5-i p ermita c onfir - misa, rap ortul intre pre\ $i putere termi - 1 siune ai agen\ilor termi c i sunt 150°C $i
marea aces te ia. ca p e durata de viata estimata, spa\iul ' resp ectiv 10 ... 16 bar . Avantajul acestor
disp onibil in incapere pentru montarea : tipuri de schimbatoare de caldura este
6.4.3. Criterii de o_pfiune schimbatorului de caldura etc. :I rezistenta , lor la socuri
. termi ce si
. de
la alegerea schimbatoarelor i presiune. Dezavantajele constau in di-
de caldura 6.4.4. Schimbatoare de caldura i mensiunile de gab arit $i masa foarte
multitubulare I mari , manevrare si montare greoaie,
Numeroa se firm e construiesc schim- spatii mari necesare montarii si intre\i -
b a toare de .caldura iar tipurilc exi stente Ele constituie tipurile tradi\i onale in nerii in exploatare. De asemenea, unul
sunt foarte di versificate ca forma , ma- instala\iile aferente con struc\iilor din din marile dezavantaje ii reprezinta va -
teriale, mod de realizare, p erformante Romania $i sunt produse de ICMA SA loarea redusa a coeficientului de trans-
term ohidraulice $i pre\. Bucuresti . m isie a caldurii (sub 2000 W/ m2·K).
Al egerea schimba torului de caldura Sunt ap arate demontabile, compuse Schimbatoarele de caldura tip Es po t
adecvat uno r anumite conditii con - din tronsoane identice, legate prin co- avea 3, 7, 19, 3 1, 55 si 85 tevi in
c re te din ex ploatare este o op era\iun e turi . fascic ul. Numarul de tron soane este de
complexa, care presupune parc ur- Un tron son este alcatuit dintr-o man- ' 2, 4, 6 sau 8, iar lungimea unui tron son
gerea - ee l pu\in - a urmatoarelor ta c irculara din o\el, la interiorul careia este de 3 sau 4 m; $icanele sunt dis-
curi semicirc ulare, amplasate la 0, 5 m
Tabelul 6.4.1. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor de catdura distanta unele de altele. Principalele
fasciculare ICMA, tip Es, cu t evi din otel $i $icane caracteristic i constructive si termohi-
Tip de schimbator Es 3 OL 7 OL 19 OL 31 OL 55 OL 85 OL draulice ale acestor schimbatoare de
Lunqime tronson, L + 0,01, in m 3; 4 caldura fabri cate de ICMA SA sunt
Numar de tro nsoane 2; 4; 6; 8 prezentate in fig . 6. 4.5, tabelul 6.4 . 1 si
Diametru exterior manta De, in m 0 ,089 0,1 33 0, 168 0 ,219 0,273 0, 324 tabelul 6.4.2.
Dimensiune tevi fascicul ~ . in mm 20 x 2 sau 2 1,3 x 2,6
Lungimea to tala , Lt, in m L = 3m 3,575 3,520 3 ,665 3,715 3,930 4,010 6.4.5. Schimbatoare
de caldura cu placi
L = 4m 4, 575 4 ,520 4,665 4,715 4,930 5,010
inaltimea H , in fun cti e 2 0,467 0,422 0,530 0,559 0,659 0 ,672
Sun! compuse, in princ ipal, dintr-un
de numaru l 4 0 ,811 0,727 0,977 1,006 1,2 12 1,224
pachet de placi ondulate din otel inox;
de tronsoane in rn 6 1, 161 1,032 1,424 1,453 1,763 1,776
fluidele de lucru c ircula prin canalc le
8 1, 5 11 1,337 1,871 1,900 2,31 5 2,328 crea te intre placi (fig . 6.4.4). Ele se
I-----
~ r:i\ a int re tronsoane . b , in m 0, 350 0 ,305 0,447 0,447 0 ,552 0 ,552 fabrica in doua variante:
La \im c B . in m 0 ,580 0, 565 0, 797 0,867 1,052 1, 1cg___ - c u placi dcmontabile, la care aces-
Arb suprafetci de transmi L = 3 m 0, 54 1, 12 3,06 5 ,04 8,97 13 , 10 tea sunt stranse cu prezoane intre do-
~ caldurii , in m 2 / tronson L = 4m 0,72 1,52 4, 16 6,85 12, 17 18, 15 ua b atiuri (unul fi x $i altul mobil); atat
M asa tron sonului L = 3 m 56 ,6 75,4 185, 1 250 ,2 438,2 586 ,6 e!ansarea ca t $i direc ti onarea fluidelor
Iara difuzor , in k g L = 4m 68,3 94,9 2 16,9 3 19,8 545,7 752, 0 care c ircula printre placi se realizeaza
prin interm ediul unor garnituri din
c las tomeri adecva \i (EPDM , nitril e tc.);
- cu placi brazate, la care placile on-
L +0 ,0 1 dulate sunt asamblate prin sudura
(brazare).
3 in functi e de constru ctia lor, sc him -
ba toarele cu placi admit presiuni de re-
gi m maxime de pana la 25 bar si tcm -
4 peraturi de 130 - 150 °C.
Principalele avantaje ale schimbatoare-
5 lor de caldura cu placi sun t urmatoarele:
G - performan te termice ridi ca te (coe fi -
c ientul globa l de transfer termi c es te
Fi g. 6.4 .5 . Schirnb atoa rc d e cii ldura fa sc ic ulare produ se d e ICMA SA Bucure~ ti :
cuprins intre 3500 si 7000 W/ m 2 ·K) ;
- tr o nso n t ir; 2 - p laca de iden tificarc; 3 - m ufa de de1aerisire: 4 - d1 luzor/ conluzor:
- pierderi de caldura mici ,datorita
5 - co t de lega t1 1ra; G - niuf;1 p en tru golirc; 7 - suport aparat.
- -- - - - - - - - suprafe\ei ex terioare reduse a aparatului ;
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

- dimensiuni de g abarit redu se (pana la - ancrasare scazuta , datorita vitezei
1/10 din c ele ale unui schimbator de mari de c ircula\ie intre placi;
caldura fascicular); - CUratire $i reparare U$03ra;
- masa redu sa, manevrare $i montare - posibilitati de modificare a suprafetei
u:;;oara; de transfer termic. prin adaugarea sau
- ri se de coroziune redus; scoaterea de placi;
- pre\ de achizi\ie relativ scazu t pentru
suprafete mari $i placi din inox.
Ca dezavantaje, se men\ioneaza:
pierderi de sarcina mai mari decat la
schimbatoarele fascicu lare $i sensibili-
tate la lovituri de berbec $i la $OCuri
w lL
termice.
in tehnica instala\iilor din construc\ii ,
se folosesc schimbatoarele de caldura
cu placi ALFA LAVAL - Suedia (fig.
6.4 .6 $i tabelele 6.4 .3 $i 6.4.4), ALFA
LAVAL - RADET Roman ia (fig. 6.4.7 $i
tabelul 6.4.5), TEHNOFRI G SA Cluj-
Napoca (fig. 6.4.8 $i tabelul 6.4.6),
SCHMIDT BREDEN Romanie
(fig . 6.4.9 $i tabelul 6.4. 7)
6.4.6. Calculul schimbatoarelor
de caldura
Se rezuma la alegerea tipu lui care sa
corespunda cat mai bine solici tarilor.
Calcu lele se fac pe baza datelor furni -
zate de producator in documenta\ia
tehnica a produsului $i \inand seama
de necesita\ile instala\iei in cauza. in
general, aceste calcule se fac automat.
pe baza unui program elaborat de fie -
care producator in parte.
6.4.6. 1 Calculul de a/egere a
schimbiitoare/or de ciildurii multitubulare
Etapele calculului de alegere sunt
urmatoarele:
1 - Se calculeaza aria suprafe\ei de
tran smisie a caldurii necesara, cu rela-
\ia:

Tabelul 6.4.2. Schimbatoare de caldura fasciculare ICMA, tip Es, cu tevi din
otel $i $icane. Coeficienti $i exponenti ai caracteristicilor termohicraulice
(in relatiile 6.4 .3 $i 6.4.5)
Tip de schimbator Es 3 OL 7 OL 19 OL 31 OL 55 OL 85 OL
A prin \evi 5042 2580 1160 781 493 347
printre tevi 2103 1520 824 468 365 280
B prin tevi 1,48 x 10·2
printre \evi 2,06 x 10-2
A ,,
~I c prin tevi 3,3 1 x 10-5
B
printre tevi 4,22 x 10-5
b
m prin \evi 0,8
Fig. 6.4.6. Schimbatoare de caldura
cu placi ALFA LAVAL - Suedia : printre \evi 0,75
a - cu p/aci $i garnituri (demontabile); M prin \evi 3649 718 88,7 35 11 ,7 5
b - brazate. printre tevi 528 30 1 59,2 19,3 9,8 5,6
N prin tevi 1,5 0,457 1,05 0,553 0,4 0,457
printre \evi 0,45 0,443 0,484 0,532 0,45 0,476
p prin \evi 2 2,286 1,63 3,2 2 0,913
printre \evi 0,8 0,752 0,691 0,958 1,095 1,354
0 0

I Tabelul 6.4.3. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor

0 0 de caldura cu placi demontabile ALFA LAVAL - Suedia
Tipul
schimba- A B c D E F Racorduri
torului [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
M3 Depinde 180 240-500 60 480 357 1 11~ ·

M6 de numarul 320-330 51 5- 1430 140 920-940 640 DN 50

a M 10 de placi !?i 460-470 705-2400 225-231 981 719 DN 100
M 15 de tip 610-650 1 100-3 280 298-304 1815-1980 1294 DN 150
111 1
M 20 780 900-3 600 353 2160 1478 DN 200
II 0
Tabelul 6.4.4. Carateristicile constructive ale schimbatoarelor de caldura cu
I I placi brazate ALFA LAVAL - Suedia

I
!
0
Tip A B c D E r Racord [in] Masa fkq]
0

@©;
I CB 14 9+n·2 ,35 77 207 42 172 24 3/-1 0.7 + n·0,06
CB 26 10+n 2,4 112 311 1. 2 + n·0,13
~
~

1
0 . 0
l CB 50 9+n·2,4 103 520 50
50 250 24
466 25
3/4

1 1.8 + n·O, 17
L .... - W~ CB var .H 14 + n·2,9
b 76 var.A 14 + n·2,5 192 617 92 519 48 2 7 + n·0,44
Fig. 6.4.7. Schimbatoare de caldurii var .E 14 + n·2,2
cu placi ALFA LAVAL- RADET Romania : CB 300 18 + n· 2,65 365 990 2 13, 5 8 16 101 ON 65; ON 100 57 + n·1,26
a - tip M. S. T.; b - tip S.S. T. Nata: n este numarul de plac i
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

- 0 es te puterca termica a schimba-

s (64 1) torului [W]; k "'
1 op 1
[Wtm= K] (6.11 .2)
- k - coeficientul global de transmisie a - +- +-
in c.:ire: caldurii schimbatorului , calculat cu relatia:
a, ).;.i a2
unde: a 1 si a 2 su nt coe ficientii de
Tabelul 6.4.5. Caracteristicile constru ctive ale schimbatoarelor schimb de caldura convec tiv pe
de caldura c u placi demontabile ALFA LAVAL - RADET Romania c1rc uitul agentului primar (prin tevi),
Tip Tip batiu Numar maxim Dimensiuni [mm respectiv pe circuitul agentu lui secun-
sc himbator de placi Lunqime L La time inal\ime dar (printre tevi) [W/m 2· K). calcu lati cu
min. m ax. w H relati a empirica:
V2 M ST 100 170 500 140 380 a = A-(1 + 8-t - C·t<')Gm [W/m 2 ·KI (6.4 .3)
V4 MST 100 235 635 180 585 in care: A, B, C $i m sunt coe ficien\i
V8 M ST 50 257 5 17 240 74 1 si exponent numerici stabiliti experi -
V1 3 MST 75 340 626 325 815 mental $i indica\i in tabelul 6.4.2. in
V20 SST 200 828 1 803 325 1 110 : func\ie de tipul schimbatorului cu fasci-
V28 SST 250 850 2090 500 1 235 cul de tevi din otel;
V4 5 SST 250 850 2090 500 1655 - I - temperatura rn edie a agentului
V60 SST 500 1105 4 265 680 1860
V85 SST 400 1 380 3830 800 2180
V1 00 SST 400 1 380 3830 710 2570
V110 SST 550 1 640 4890 1140 2086
V1 30 SST 500 1000 3500 950 2335
V1 80 SST 600 2502 6102 1120 3120
V205 SST 550 2840 5460 1155 3 125
V260 SST 700 2532 6132 1390 3 740

Tabelul 6.4.6. Caracteristicile constructive ~i tehnice ale schimbatoarelor de

caldura cu placi demontabile TEHNOFRIG - Cluj
Varian ta L1 H H1 Hz Dn Suprafa \a Temperaturi Presiunea Nr.
de placa [mm) [mm] mmj [mmj [mm unei placi de lucru maxima de maxim
[m2] [OC) lucru [bar] de placi
w 0.12 783- 1563 560 220 111 5 65 0, 12 - 10... 150 12 150
v 0.2 860- 1832 846 300 1480 80 0,20 - 10... 150 16 180
Alveola 2 860- 1832 872 300 1480 50 0,22 - 10. .. 150 16 180
w 0.35 1035-2 141 1010 300 1660 100 0,35 - 10. .. 150 16 200 Fig. 6.4.9. Schimbator de caldura cu
w 0.5 1035-2 141 1350 300 2000 100 0,50 - 10 ... 150 16 200 placi tip SCHMIDT-BRETTEN:
A,B,C,D : racorduri intrare/iesire agen \i
Tabelul 6.4.7. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor de caldura termi ci; 1 - placa fr o nta la (fixa);
cu plan SCHMlDT-BRETTEN Romania 2 - placa mobila; 3 - ghidaj superi or ;
Schimbatoare cu placi si ~arn itur i standard : Tmax 160 °C; Pmax 25 bar 4 - ghida j inferior; 5 - tirant; 6 - suport;
Seria Tip p laca 1suprafata min/ max Coef1c1ent transfer Dimensiuni 7 - pachet placi.
pe schimbator min/ max Lmax/B/ H
I [m 2 J [W/m2KJ [mm]
SIGMA 7 l 0.236/5,605 _ 1500 . ..7000 : 665/210/730
SIGMA 9 ! 0,368/ 12,696 1500 . . .7000 i 9 15/210/954
S_l_
G_M_A_1_7 ~_ 0,534/ 10 .947 ---~o_o .. .7000 : 870/290/1077
7 SIGM A 27 1,718/ 40,507 1500 ... 7000 -- j 875/400l 126 1
SIGMA 37 I 2,415/56,580 - - 1500 .. .7_000 : 1435/460/ 1585
SIGMA 66 I .. 7,205/120,520 1500 . .. 7000 •1755/650/20 10
-~--- _ S_IG_M_A_8_5~-9~,7_9_0_ / 1_6_
3~,7_6_
0_ _ _1 _
50_0_._._ 70_0_0_~;2_0_1_8/_6_ 5_
0 /_2_
4_17 ~
""I
2 1_G_M_A_ )(1_]_: 0,480/18, 000 __ 2500 .. . 100_0_0____,:_1_1_
3 2/
__ 33_0_/8_9_0__, I

1""'S_IG
-'-- _ 1"""'9__,_;__1 ~
M_A_ X ,3_30/45,600 2500 .. . 1 0_ 00_0,_~1_3_7 """'
5/..c.
3_80
=/_1_ 10
""'7-l
x SIGMA X 29 ?,Q30/68, 15_Q_ __ 2500 . ._:.:!9_9_00 , 1395/545/ 1390
SIGMA X 49_!~-2~,8_7_0_ /9_5_,1
_2_0_ __2_5_ 0 0_._.._1_
00_0_0_~1_ 40_0_/_ 54_0_/_14_7---<0
Schimba toare c u pfaci sudate: Tmin/Tmax - 195/300 °C; Pmax 30 bar
____§T~-- __ 0 ,20Q_/_2,700 600 .. .7000 _l§9 1/ 108/303_
SIGMAWIG ___ ST1 2_ 2,000/ 16,500 600 .. . 7000 : 470/27 0/590
ST1 8 3.000/25,300 600 . .. 7000 470/270/834
_ Scl'.imba toare cu plac i brazate: Tmin/Tmax - 100/ 195 °C; Pmax 25 bar
WP 1 0. 11/0 ,36 1500 ... 8000 84/73/203
- WP2 -- - -·--c).1ji6).2 -----15oo.. sooo - --132789;~

WP
WP 22
-- WP 3 1-- - - -
0.14/0,58
0, 14/0,74
1500 ... 8000
1500 .. 8000
84/89/325
132/ 124/ 171 ..--- - - -L 1- - ·--~1
r
WP4 0,23/3,28 1500 .. 80Q_Q_ 252/ 124/332 Fig. 6.4.8. Schimbatoa re de c aldurii
WP S _ 0,39/5,52 1500 ... 8000 252/ 124/529 c u p laci ~ i garnituri (demontabil c)
WP7L 2,43/ 19,98 1500 .. . 8000 372/269/5 29 produ se d e TEHNOFRIG SA - Cluj.
-- --- -· -- ------~--- ------~----~
 1
Capitolul 6: Echip amente ~ i materi ale I. lnstalatii de lncalzire

ternic [°C]; f<1vor;:ibi l intre pretul ;:ip<1r<1tului si pute- agentului terrn ic primar:
- G - debitul m asic de agent termi c rea termic3 p e durata de viata estim ata t, = ~'- = 150 + 80 = 11 5 " C
(kg/s ]. a produsului etc. 2 2
- (lp - grosimea p eretelui tevi1 fasci- Raportu l intre puterea mecanica PM se det ermina temperatura medie a
culului [m] ; si p uterea termi ca Pr se calculeaza cu agentului termi c secundar :
- }.p - conduc ti vi tatea term ica a ma- rela tia: 12= t2,+t22 = 70+90 = 80 ' C
terialului din care este execu tata teava 2 2
PA! - JP (6.4 .6)
[W/ m·K] (pentru o\el Ap = 58 W/ m ·K); - se ca lc uleaza debitul de agent ter-
Pr - NTU (o Cp ·LMTD)
- Jt - diferen ta medie !09ari tm ica de 1 mic primar:
temperatura. c alcu la ta cu rela \i a: in care jp este pierd erea de sarcina
_ Q 1163 000 _ k I
6 1, - .Jt0 • pe c ir cui tul - ana liza t [Pa]. iar G, - 3.92 g s
,'J t = LM TD = - - - ,daca JI, t .:Ho [K] J
Cp · (l 11 - t 1 4 238, 2 (150 - 80)
In~ (6.4.4) NTU - numarul de uni ta\i termi ce (lun -
6t 0 gimea termica). calcula t cu rela \ia: - se calculeaza diferen\a medie loga-
respectiv: t1 t = J I, = Jlo. c3nd JI, = Jto [K] ritmi ca de temperatura:
in fi gura 6.4 .10. s-a u notat cu 1 11 si .J I = .JI, - ato = (150 - 90) - (80 - 70) =27.9 K
(6.4 .7)
t i 2 temperaturil e de intrare. resp ectiv ln 5 In 150 - 90
de iesire ale agentului termic primar . unde: .11 0 80 - 70
iar c u 121 $i t22 - temperaturil e d e intra- - k est e co eficientu l globa l de - se alege preli m inar tipu l de
re, respec tiv de iesire ale agentului ter- transrnisie a calduri i [W/m2·K] ; schimbator Es 3 1 OL . pentru care se
mic secu ndar. - S - aria suprafe\ei de transfer calculeaza coeficien \ii de sc himb ter-
cp - coe fic ien tul de utilizare a supra- termi c a sch imbatorului [m 2] ; m ic convec tiv :
fe \ei de schimb de caldura (qi = 0.7 5 la - G - debitul masic de apa pe • p entru circuitul primar:
schimbatoarele fascicu lare c u tevi din c irc uitul considerat [kg/s]; a 1 = A-(1 + B· t 1 - C·t~)-G;'
o tel). - cp - caldura specifica a apei la unde vatorile coeficien\ilor A, B, C $i
2. Se selec leaza schimbatorul sau presiune constanta (Jlkg·K ]; m se iau din tab elul 6.4.2.
schimbatoarele cu numar de tronsoane - r - masa volumi.ca a ap ei [kg!m3]; a 1 = 78 1-(1 +0,0 148·1 15 - 3,3 1·10· 5-
adec vat, astfel inca t sa se acopere su- LMTD - d iferenta medie logaritmi ca · 11 52)3.920.s = 5275 W/m 2 -K
prafata necesara rezultata prin calcu l. de temperatura, in K, calc ulata c u rela- • pentru c irc uitul secundar :
3. Se calculeaza pierderea de sarci- ti a 6.4.4. az = A -(1 + B ·/2 - C-~)-G;'
na a agentului t ermic prin schimbator, unde valorile coeficien\ilor A. 8, C $i
pe fiecare circ uit, cu rela\ia: Exemplul de calcul 1 m se iau din tabelul 6.4.2.
d(J = M(L ·n + N(n - 1) + P)-G" [Pa] (6.4.5) Se calculeaza schimbatorul de caldura U 2 = 468·( 1 + 0,0206·80 - 4,22·1Q·5.
in care: fascicular ICMA cu \evi din otel ~i ~ icane ·802)-13,88°· 75 = 8006 W/rn 2 X
- M, N, P sunt coefic ientii numeric i (tip Es) necesar unei instala\ii de incalzire - se calc uleaza coefi c ientul global de
statiiliti experi m ental, c::ire se iau din la care se cunosc urmatoarele date: sar- schimb termic:
tabelul 6.4.2, in fun c \i e de tipu l cina terrnica Q = 11 63 000 W; tempera-
sch imbatorului; turile agentului primar 150/80 °C; tempe- k = - - -- -
1 v,, 1 1 0,002 1
- G - debitul masic de apa pe raturile apei calde din instala\ia de incal- 1 - +- +- - - + - - + - --
5 2 57 58 8006
circuitul consideral [k g/s]; zire gono
°C ~i debitul de apa din insta- a , .AP a 7

- L - lungimea unui tronson al sch im - la\ia de incalzire G2 = 13,88 kg.ls. = 2 866 W I m · K

7

batorului d e caldura (3 sau 4rn);

- n - numarul de tron soane iden ti ce Rezolvare: - se calculeaza suprafata de transfer
din care este compus schimba torul de - se determina temperatura medie a termic nece sara :
caldura (dupa ca z: 2, 4. 6 sau 8 tron - Tabelul 6.4.8. Fi~ de selectie a schimbatoarelor
soane). de caldura c u placi demontabile ALFA LAVAL - RADET Romania
Pierderea de sarcina dp calculata se Parametrii solicitati Circuit 1 Circui t 2
c ompara cu c e;:i maxima im pusa de Com[>ozitia chimica a [>roduselor vehiculJte
c ondi\iile insta latiei.
...c'.'1'.~c-~eristic_i __fi~.i.c;~__a!~ Jl~?_d~:;-~~c:ii::.......... ------ ------- -- ----- -- - - ---- ----·- -- ---·-· -- -------- -- -----
4. in final, alegere;:i schi rnbatorului • Masa specifica
d e caldura se face tinand se.Jma $i de • C ildura specifica
unele c rit erii s uplimentare, c um ar fi: • Conducti vitatea termica
spa\i ul di spon ibil in incapere, un raport
• Viscozitate dinamica sau cin ematica
c at mai favorabil intre puterea rn ecani -
Debit
ca PM ~ i puterea . terrni ca P r:_ un raport
Temper tatura de intrare
_ ]'emperatura de iesire
Bilant termic
Factorul de ancrasare:
--- --- ------- ------------ ------- ------ --- - ------------ ------ ----- -- - ---· -·-· ---- ---- -- -- ---······· -----······· - ...
• Exprimat in rez1stenta termica pe circuit sau -
• Exprimat in rezistenta termica globala sau
• Ex[>rimat in rezerva de su[>rafata
>--·
Presiunea de serviciu
Presiunea de studiu sau presiunea
maxima de serviciu
Fig . 6 .4.10. Vari aJi a tempe ra turil o r Presiunea de proba
ag enJil or te rmi c i In l ungul s uprafetei Pierderea de sarc1n;i admisibila -
d e t r;insfer, la un sc hi mbator Temperatura de studiu sau temperatura
d e ca ldura in contracurent. maxima de serviciu
 1. lnstalatii de lnc alzire Capitolul 6: Echip amente !?i materiale

0 ca litate, perspectiva defec tarii lor frec - niturii sale (fi g. 6.4. 11 ). Di s tan ta nece-
s -1163000
- - - - =19 39 ?
rn· ve nte in exploa tarea curenta $i nevoia s<Jra (A. B) este preciza ta de fi ecare
k .JI rp 28G6 27,9 0.75 '
de asigurare a unui stoc p ermanent producator in parte. ea depinza nd de
rezult a c3 suprafa ta de schimb ter- p entru intretin erea c urenta; dimensiunile aparatului .
mic S = 19,39 m 2 corespunde schim- - elasticitatea deosebita a echipamen- La montarea schimbatoarelor de cal-
b a toru lui de ca ldura Es 3 1 OL . ales tului , de exemplu posibilitatea de a dura. se 1espec ta indica tiile produca-
prelim inar din tab 6.4 .1, care are su- strange suplimentar placile - micsorand torului si se utilizeaza accesoriile livrate
prafata S = 4 -5 ,04 m 7 = 20.16 m 2, fiind distanta dintre ele - pentru a compensa de acesta (suporturi . picioare elc .j.
compu s din 4 tron soane a cate 3 m deformarile remanente ale garniturilor, Schimbatoarele de ca ldura fasc icula-
lungime. conduce la modificarea totala $i alea toa- re se monteaza pe suporti -de sprijin
- se ca lculeaza pierderile de sarcina ale re a carac terisiticilor termohidraulice ale livrate de producator $i se racordeaza
ap ei pe cele doua circuite. utilizand coe- echipamentului, care - in urma unor ast- la instala \i e prin flan$e.
ficien\ii $i exponentul se\ecta\i din tabelu\ fel de opera\ii - nu mai pot Ii confruntate Schimbatoarele de ca ldura c u placi
6.4 .2 pentru schimbatorul Es 31 OL cu declara\ia furnizorului. se fi xeaza. de regu la. cu $Uruburi pe
• p entru c ircuitul primar: Un calcul aproximativ privind alege- bare metali ce (corniere), amplasate
!Jp 1 = M.[L n + N·{n - 1) + PJ.G f rea tipului de schimbator de caldura cu direc t pe pardoseala. Unele tipuri , cum
Lip 1 = 35 .(3-4 + 0,553 (4 - 1) + 3,2).3,922 i p laci se poa te face urmarind, in gene- ar fi cele bra za le de mari dimensiuni,
= 19015 Pa ral. metodologi a indicata la schimba- se monteaza pe picioare livrate de pro-
• p entru c ircuitul sec undar: toarele de caldura fasciculare: ducator. Ele se racordeaza la instalatie
i1p2 = M -{L-n ~ N·{n - 1) + P).G~ - se calculeaza suprafa\a de transfer prin flan$e sau mufe.
tJp2 = 19,3{ 3·4 1 0,532(4 - 1) + 0,958} 13,882 termic necesara: Pe toate racorduril e schimbatorului
= 58266 Pa de caldura trebuie prevazute vane de
S = -Q- [m2] (6.4.8)
reglare $i inchidere adecvate (vane cu
- se verifica coefici entu l de utilizare k M -cp
cu rela \i a 6.4 . 1: . inchidere lenta la schimbatoarele cu
Q 1136000 in care: placi). iar pe ambele circuite (primar,
0 1
ip =l:s t. t = 28662015 27.9 = .7 - Q este puterea t ermica a schim- secundar) ventile de dezaerisire
batoru\ui [W): (fig . 6.4.12).
valoare apropiata de cea recomandata - k - coeficientul global de tran sm isie Pentru urmarirea comportarii in ex-
schimbatoare lor de caldura fasc iculare. a caldurii schimbatorului , care se poate ploatare ca t $i pentru masurarea p er-
determina din diagrame construite in formantelor aparatului , fiecare schim-
6.4.6.2 Calcu/ul de alegere a condi\ii reale de exploatare (pe tipodi - bator de caldura este prevazut CU $l U-
sch imba toarelor d e ca /du ra c u placi m ensiuni $i tip de nervura\ie), in func\ie . turi pentru montarea manometrelor $i
in cazul sc himbatoarelor cu placi, de debitele vehiculate, de na tura agen- : c u teci pentru termometre, pe conduc -
sarcina de a alege schimbatorul $i-o \ilor termici $i de regimu l de tempera- tele d_e intrare $i de iesire ale ambilor
asuma fabrica nlul, care dispune de al - turi [W/ m2·K) ; 1
agen\1 term1c 1.
gori tm e $i so fturi proprii , care-i permit - <lt - diferenta medie logaritmica de
s3 aleaga - p entru fi ecare cerere a b e- temperatura. calculata cu rela\ia 6.4.4
neficiarului - sc himbatorul de caldura (K) .
eel mai potrivit. Beneficiarul (sa u, dupa - se ca\culeaza numarul de p laci ne-
caz, proiectantul de instalatie) trebuie cesare:
sa complete ze - in aceasta alternativa
- un formular de cerere de oferta in
N - ~+2 [buc] (6.4.9)
s,
care sa cuprinda toate informa\ii le de
care are ne voie fabri cantul p entru a in care S 1 este suprafata unei placi
alege schimba torul p o tri vit. [m 2].
De regula , sunt cerute urmatoarc le - se calculeaza pierderea de sarcina
informatii : programul de temperaturi, p entru tipu l de schimbator ales (utili -
debitele $i t c mperalurile m axime de zand rela\iile de calcul stabili te de fie -
lucru. pierderil e de sarc ina admisibile. c::ire firma construc toare) si se compa-
natura fluid elor. ra c u pierderil e de sarcin a admise (im- Fig. 6.4.1 1. A mplasarca sc himbatoarelo r
Spre exempl1ficare, in t abelul 6.4 .8 puse de in stala\ia de la beneficiar). de ca tdu ra c u plac i ~i garnituri
este redat fonnularul folosit de firma (demontabi le).
ALFA LAVAL - RADET Rom ania. 6.4.7. Amplasarea ~ i m?ntar~a
in cazul in care proiec ta ntul este in schimbatoarelor de caldura
situ::itia de a op l::i intre mai multe ofert e VA
de schimbal oare c u placi. el trebuie sa Ca ori ce echipament, schimbatoarele
fi e atent la urrna toarele aspec te: de caldura se amplaseaza astfel inca t
- preturile sensibil mai mici d ecal ale sa se asigure spa\iul necesar fa \a de
x --x
urior produse similare pot asc unde fi e elc mentele adiacente lui pentru a permi -
vi itoare che ltuieli m::iri in exploatare te, printre allele, reglarea , controlul , cu-
(defect;:irea u nor componente esen\jale ra tirea, inloc uirea unor componente etc. ,
$i nevo ia de ;=i le inloc ui frec vent, nevo - Astiel , la schimbatoarele de ca ldura
ia de a scoa te des din funqie ec hipa- cu fascicu l de tevi, in fa\a aparatului se
me11tul p entru dep anari $. a.). fi e o sub - lasa un spa \iu liber care sa p erm ita
dimen sio nare ::i apara tului ; scoa lerea fascic ulu lui de tevi.
Fig. 6.4 .12. Ventil de dezaerisire m onta t
- pretul sc5wt al u11 or piese de La schimbatoarele c u placi, se pre-
pe conduc ta de raco rda re a
schimb (cum i1r Ii garni turile de e tansa- vad spatii libere, care sa permita extra-
sc himbatorului de caldura cu plac i .
re) po:-i te sernnif ica de fapt slaba \or 1 gerea si inloc uirea unei placi sau a gar-
 -
Capitol ul 6: Echip amente !?i materi ale I. lnstala!ii de incalzire

6.5. Ap arate de lncalzire incaperii sau numai cal dura suplimen- tinerii ~ i explo3 13rii ).
a aeru lui tara necesa1a in anumite p eri oad e de
timp, precum :;;i daca apara tul tr ebuie 6.5.2. Aeroterm e
Apara tele d e incalzire a aerului sunt sa asigure incalzirea uniforma a intre-
echipamente ale instalatiilor de incalzi- gufui sp atiu sau numai anumite zone 6.5.2. 1 Clasificarea aerotermelor
re cu aer cald cu ajutorul caror:i se ale acestuia, (prin efectul jeturil or de , Termenul .. aero terma" descrie, d e re-
poate realiza incalzirea incaperilor. Tra- aer cald pro iec tate directional); gu la. un echipam ent compac t de incal-
satur a comuna a acestor aparate este - daca aparatu l func\ioneaza numai zire . susp endat de tavan sau monta t
aceea ca aerul inca lzit es te vehic ulat. , c u aer recirc ulat din incapere sau preia pe peretii sa u p e stalpii construc tiilor
fQf\a t. peste suprafata de sc himb d e · si o co ta pan e de aer proaspat. pre- care trebuie incalzi te, de obi cei, hale
Caldura si introdus in incaperile Ce Ur · I cum $i daca trebuie sa indeplineasca $i industriale, d epozite, sali de expozitii ,
m eaza a fi inca lzite, sub forma de jeturi. alte fun c \iuni (filtrare. umidificare); spatii comerciale rnari, precum $i pen -
in literatura d e specialita te exista pa- - d aca sun t asigurate conditiile de si- tru incalzirea unor spa\ii auxiliare (cori -
tru mari grupe de aparate de indilzire a guran \a a fur1 ctionarii, protectie impo tri - doare . vestibule etc.).
aerului: aerotermele. ventiloconvec toa - va incendiilor. nivel d e zgomot etc. sau Aerot ermele au ca sursa de caldura
rele , generatoarele de aer cald si agre- daca exista alte res tric tii pen tru uti- fie un agent termic preparat in ex terio -
gatele de climati zare. Dintre acestea lizarea incalzirii cu aer cafd (de exem - rul echipamentului, energia elec trica.
ventiloconvec toarele :;;i agregatele de plu : posibilitatea antrenarii prafului . sau (mai rar) combustibil gazos sau fi -
climatizare, realizand si func tia d e ra ci- conditii interioare care nu p ermit curenti chid. Se intalnesc $i aero terme care
re a aerului, sunt rratate in volumul ln - de aer etc.). pot functi ona cu caldura proven ita d e
stala\ii de ventilare si climatizare. La alegere, se .urmares te corelarea la doua sau c hiar trei tipuri de surse.
Progresele obtinute in rea lizarea carac teri sticilor jetufui de aer cald pro- Criteriile dupa care se poate face o
echipamente lor de ardere a cornbus ti - du s d e aparat cu dimensiunile incape- cla sificare a aeroterm elor sunt:
bililor, in sp ecial, in privin\a miniaturi za- ri i, iar in cazul apara telor care refuleaza - tipul ventilatorului : axial sau cen tri -
rii acestora $i a elem entelor d e sigu- in tubulatura se au in vedere rezis ten- fugal;
ranta si supraveghere a arderii. au p er- tele aeraufice ale intregului traseu par- - locul d e amplasare: p e pereli sau
mis realizarea unor aparate d e aer cald c urs de aer , inclusiv cele ale organelor stafpi . la tavan;
similare sub asp ec tul dimensiunilor $i de introducere $i dirijare. ca $i disponi - - configura tia constructiva : forma
caracteris tic ilor c u aerotermele s i, ca bilul de presiune dinamica pentru ge- c lasica (paralelipipedica). forma circu-
...
urmare, le p ot inlocui pe aces tea in uti- nerarea jeturilor de aer. in general, fir - lara , alte forme constructive;
lizarile tradi(i o nale, !apt care a condus mele produca toare mari dispun de pro- - agentul termic sau sursa d e ener-
la at enuarea limitei convent!o nale din · grame de calcuf pentru alegerea gene- gie utilizata:' apa calda, apa fierbinte ,
Ire aceste doua tipuri de ech ipamente. ratoarelor d e incalzire a aerului . abur, combu stibil gazos sa u lichid,
Un element esential privind alegerea energie electrica e tc:
6.5.1. Criteri i privind uti lizarea ap ara telor d e incalzire a aerului este - fun c tiuni adiacente rea fi za te: filtra -
aparatelor de i nca lzire a aerul ui costul (inves titia initiala si costul intre- re. umidifi care, improspatare aer.

Aparatele de incalzire a aerului se ,

disting fata de alte echipamente d e in-
calzire prin ca teva carac teri stic i princi- Fig. 6.5.1 . A erot erma cu vent ilat o r axia l
pale: seria ATLA S -S A BIA NA:
- capac itatea de incalzire relativ a - vedere de ansamblu; b - vedcre la terala;
m are, in raport cu volum ul oc upat; c - vedere din fa ta
- posibilita tea d e furni zare a caldurii 1 - carcasa me talica ; 2 - baterie de inca lzire;
intr- un .m od controlat si la o d istanta 3 - ventilator; 4 - mo tor elec tri c ; 5 - supo11
apreciabila fata de locul de instalare; ventila tor; 6 - plasa de proteqie.
- p osibilita tea de echi pare cu d ispo-
zitive de refulare a aerului , ad ec va te
producerii perdelelor de aer cald pentru a
protejarea usilor cu deschidere frec-
ven ta spre ex teri or;
- p osibilita tea de combinare a func-
tiunii de incii fzire c u func \iunea de ra-
11+t- //
c ire si c u funqi uni de umi dificare. de 'I
"'" ..
filtrare si/sa u improspa tare a aeru lui din 1-t H
~--

1I
i
I II
incap ere pr in apart de aer pt oaspat.
- p osibilita tea recuperarii calduri i din I
aerul evacua t. 01 [!) <{

Alegerea si utilizarea unui apara t d e I I

incalzire a aerului se face cu nosca nd iI
sau d e terminand necesar;_;I de ca ldur a i 1 ~ 1+ '
in func ti e d e agentu l termi c sa u com - ~

bustibilul d isp on ibil si de conditii le in - ;'-..'\

V/
terioare din incaperea ce urmeaza a Ii
incalzita. Se tin e seama de urmatoarele 130 H
aspec te: b I ": c
- d aca ar ara tul trebuie s;) furni zeze . c I i
:~
A

in lreaga can tit ate de ca ldur;'i nccesara ' _ _I

 I. lnstalatii de lnc alzire Capitolul 6: Echiparnente ~i rnateriale

ventilore (in ;::i f;::ir;::i sczonu lui de inc<'i lzi- direc t din arcierc:i. unor co mbustibil i suportul vcn til atorului reali zate cu tabl;:1
re}, program are $i urm;Jrire a regimului ga zo$i sa u li ch izi_ '.;> i pro fil e din otel, pro tejate prin zinca -
terrni c din spa tiul incalzit e tc; Principa lele compon ente ale unei ae- re $i/sa u vop sire;
- echiparea cu elemente de form are ro terme cu ventilator axial rea liza t de - bateria de inca lzire, c u supara fata
si dirijare a ie tului : fara dispozi tive de firma SABI ANA (seria ATLAS) sunt pre- extin sa cu tevi din cupru sau o \el '.;> i
d rrijare, cu di spozi tive de dirijare c u zentate in figura 6. 5. 1. lamele din aluminiu;
p ale reglabile, c u co n defl ector , cu Solutia este reprezentativa pen tru - ventilatorul cu pale elicoidale exe-
anem ostat e tc_ majorita tea tipurilor de aeroterme c u ! c utate din aluminiu , calat direct pe axul
ventilator axial care functioneaza cu mo torului electric prin interm ediul unui
6-5.2.2 A eroterme cu ventilator axial apa calda, fierbint e sau abur _ Compo- butuc din o\el ;
Sun t rea lizate in mod obi$nuit c u un nentele principale sunt: - motorul elec tric;
disp on ibil mic d e presiune statica - carcasa. scheletul de rezisten\a $i - plasa de protec \i e.
(60 ___ 80 Pa}, nu pot fi echipate cu
gg _ gg
ajuta je p entru formarea si dirijarea je tu - •
Iur. $r. nic .r nu pot fr. cup late Ia tu b u Ia turr.
r---1 1 o
=
9. : gsill"<tm C\I~
0 0
.- N "<t l!)- lO I'-
. '°
I
en~~
-<i
oO
oO
"<t Ol
o~
0 0 o o 0 o _l o o
NO - C\l<DN
""1'lDN(T)mr-r-N
pen tru vehicularea aerului _ Ele furni zea- c:O S:' "<t .- ro ~
za un debit aproximativ cons tant de 0 "<t '° (') "' o o g ;:?
----0 ";-a
00
aer in functie de turatia mo torului ven- oi ~ ~ ~ ;; .- 8~ ~ ~ ~ ~ (') Ol
• <O
til a to rului, c u temp era tura vari abi la I'- .- C'l .- "<t
<D
r-
.-
care depinde de temperatura '.;> i debitul ~ -
agentului termic. Valoril e recomandate co g ~ ~ C'l S
0
00
o o .- r--- gg g0 g0
Ol0<0<.0
pentru temperatura aerului recirc ula t 01 I'- '° 00 .- '° ro ~ ~ :;; ~
sunt c uprinse intre 30 $i 36 °C; ele pot ";;-;; ~
fi d epa$ile in cazul admisiei de aer
__..
...._ (') r--- o
00
o o '° s
0
'° ~ g ~ g
proasp at Aerotermele cu ventilatoarele ~ ~ I'- ~ ~ ~ ~ .- ~ ~ m m o C'l '° (')
axia le sunt c ele mai raspandite tipuri $i CU
<{ E1---<--->--->--+---+-_, .N<D
--- ~

se remarca prin simplita te construc ti va, Cf) ~ C\I <.0 C'l '° :". glO'<tg 0 CJ) g'<t"<tg 801 ~ ~,
0 ll) 0 0 0 0 0 0
compacti tate $i cost redus. Sunt uti-
t
Cf) (D
~<1l
Q<D'<f Or-"<t
I'- '° '° '° .-
g "<t I'- m m o
0
o .- "<t m '° "<t '° "\3:- u-i~ ~ C!ir--...-;= ~

~:~~~u:~n~~~~~~:ac~er~~~~l~~t. lii~e~:r: ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ gi
<OlOC\I C\11'- C'll'-lO

* f -+-+-+-+--1- -1 :1-0
- 0- -+---1

filtrarea aerului vehicula t nu este nece- .2w .-~<n '° ~ ~ ~ o ;;

0 0 '° '°
<Dtn"<ttn.-CJ)'°'°'°'°
~ ~ ~ ~ ~ lO 0
0
°0 0 lO
(")l{)~~l[)lQf'...,.--
g
sara. Pot fi m onta te fi e pe p ereti sau E :2 '° ro Ol Ol

stalpi , fie la tavan _ i m

C'l '°
l--+-+-+-+--1--1~1-0
-0--t----I
0 r-
r---
00
ll) C\I lO

00
Acroterme le de perete sunt utiliza te • ~<llo "<r ; ; gs ~ ~ ~ g~ ~~ Ol "<t
N C'l
"<t "<t
co "<t 0 lO
0 0 lO lO 0 0
in incaperi cu inal\ime mica sau mode- 1 '° "<t "<t N "<t '° .-
C\I "<t N lO ("') "'1" ~ ~ ~- LO co co

rata, iar cele de tavan in incaperi cu I -* r---1---1

r- "<t C\I "<t
f---

inal\ime mare sa u in incaperi cu des- ' <D (') g : ~ iri ~ ~ ~

00
<O Ol
lO N
§
00
0 co
lO 0
;;
tno 0 _ 0 _ o o o o
chideri mari, in care, din motive de ~ '° "<t "<t "<r .- C\I C'l · v I'- "<t C\IV~~~lf}lOl'-
Ol (') r- (')
spa\iu, nu pot fi amplasate echipamen- ~ r--
te d e incalzire la nivelul pardoselii _ c: o O 00
r- 0

Forma clasica (paralelipipedica) a ae- .2 ~~ N l'- lOOlO~lOlOtn O

N'1"t--..- ~ M...,i~CD
rotermelor este cea mai des utilizata
de produca tori $i se preteaza atat la
-U>
~
t---
o O
gj f
N C'l
~N
-

o O
- - '°
m~ntare p e pere te cat $i la tavan _ La g lO (!)
NO
ll) lO

I'-
lOlOlOOOOmo
NC'ltncoC')..{C'llO 0
unii producatori aerotermele de tavan fi; I -<i ';?_ co r-

difera de aero termele de p erete in timp §f--'--+-+--+--'l--1'-1-c-+---+--+-+--i--1--,1---+--'----+--+-+---+---+---+--1

ce la al!i produca tori cele doua tipuri 0
~ E E E E c .E ~ ~ o "' ro s
de aeroterme sunt identice , modifican- ~ :i E E E E ~ ~ ~ y: y: ~ I) E 0 E E E E s
d u- se nu ma i suport uri le de pri ndere Qi f--+--+--+--+--+-+--11----;----+--+--+--+--+-""-~=+--+""
--,<U-+--+--+---+--r---;-l- - - i
livra te ca accesorii. 0 s -~ :~ -~
in scopul acop eririi unor seg mente ~ -~ E E E I
ca t m ai m ari de pia!a. producatorii ur - o ~ , , N' I I~
1
maresc ca utiliza torul sa aiba la disp o- ~ - 'iS u ~ :J ~ ; a;
zi\ie echipam entu1 potrivit agentu lui 0 m- ~ · ~ .§ g- -g ~ Ig-
~~~i~f~~- c~~e :~:~r.1e3 :;:te~~=lees~~ ~ ~~~ ~ "" ai O> ~ ~ ::i ~ 3 :; !
ve ntila tor ax ial sunt disponibile prac tic ~ ~ ~ - ~ .g <1l ~ , -~ ~ ai : ~ ~~ I ~ ~~ 1 ~
pentru toa te tipurile de agen\i termic i m :; u ai u m ai .'!' ~ ~ <'l c I ai 111 ;;:: Ci
sau surse de energie. ai ~ mu I E E cg iii c ~ ~ ai E E : ; I _J I ~
Ce a mar· Iarga- ra- sp an
- d rre o au aero - _ I~ ::i Ci -~
_ 0
=-=·-::i -~
-;u ·;ai:;_ ~~
I' 3' _; <'l
L -ai ~
_ m n:
ai ., u I-'-
-;;, '-
ai ' --'-''- -r
--'-'--+--'-
I f . - -
term e e care un c tr o neaza c u ap a ca -
I __,. - ,c_
~ ~ L
o ~I &2 21·
~-::; m. '
0E
-~ Em ;c
ai D
""
_m ~ D
~ ·ro
ai
m
ai
8 '§ai ~
c
da . Urmeaza aeroterm c le cu ap a fi er- ml ai ·;::: ai o - m ai ·- u u ~ u u N ~
(l)u<U!:::;o<ll'' _u _, o. ~

~~n~~ia~~.c~e~~t~~~~l~i,eie~~:~~e_af~i~~~;~ ~ ~ii~ ~ ·; ~ ~ ~ ~ ~ ~ E ~ ~ : ~ ~ ~ ~ ~
mu ! timp , da torita minia turizari i co rn - E ml m u ;: a; >~ um ucv rocug_~ro
ucna>a>2 Q; ~ c
~ro
~ C0.2:;
Q; ~ ai ai ::i Q
:i
a
pon e n te lor '.;> i cresterri sigura ntei in ~ 313 ~ E r.i li m E~ ~ E~ (/) °' ~ ~ Qi E_i 1 ~
fun c l ionare, s unt realizal e $i aeroter c3 3 3 8 g 6 ~ c3 iii ~ <316 ~ er ,~er ,:'. 0 '
m e la care sursa d e caldura provine 1

--- - - ----
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale L lnstalatii de incalzire

Princ ipalele car;:ic teri stic i constr uc ti - ;

ve si fu ncti ona le ale marimilor rea lizate
de firm a SABIANA sunt preze nt<J te in
tab elul 6.5. 1 s i fi gura 6.5.2.
Aeroterm ele ATL AS SABI ANA se p o t
mo nta atat pe p erete, ca t si la tavan ,
prin interrn ediul unor suporturi livrate 7 7 )j l / 7 7 7 7 7 7 7 // 7 7 / p7 7
oda ta cu pro dusul.
I,.__suprafata acoperita !
Sc hi\a unei aeroterme AX ITHER M -E Fig. 6.5.2. Zona de influ en\ii a aerotermului.
este prezenta ta in fi gura 6.5.3 c u
co mpo nenta s irnilara celei precedente, E
fabrica ta de firma HCF, iar caracteristi -
50 r
TI .ll

~
cile constructi ve $i func \ionale sunt
It
prezenta te i n tab elul 6.5.2 . CICILJLILJLI
DDDDDDDD
"
in Romania se produc aeroterme cu
DODO DODD
ventilator axial la SC IAIC - SA din Ale- DD DODD DD
DDDDDDDD m
xandria. Acest producator a optat pen-
tru solutii constructive diferite la aero- DDDDDDDD
DODD DODD
termele de perete fa\a de cele de tavan LL ODDO DODD
(fig. 6.5.4). De:;;i solutia constructiva este B- ID DOD DODD
diferita, componentele sunt, in princ ipal, l=o
acelea:;;i ca la aeroterma ATLAS- .
\
A

SABIANA. Aeroterma poate fi livrata, la

Fig. 6.5.3. A eroterma tip AXITHERM-E fab ri catii de firma HCF.
cerere, cu cutie de amestec (CAP M).
Princ ipalele caracteristic i ale acestor ae-
roterme sunt prezentate in tabelul 6.5.3.
Aerotermele de tavan produse de SC
IAIC - SA au bateria de incalzire plasa ta
pe toa te cele patru laturi ale carcasei
(fig . 6 .5.5) fiind compuse din: carcasa,
baterie de. incalzire, _v_entfator ~ u motor
1
electnc, d1spoz1t1v d 1niare iet. In tabelul i
6.5.4 sunt prezenta te principalele carac- i
teristi c i ale acestor aeroterme. '
•·.. 0 diversificare majora a formelcr con-
structive ale aerotermelor cu ventilator
axial s-a produs odata cu aparitia aero-
termelor circulare. Literatura de spe-
cialitate prezinta solutii de aeroterme c ir-
culare. insistand asupra avant;3 jului aces-
tora de a fi cuplate cu diferite dispozitive Fi g . 6.5.4. Aeroterma de perete tip AP f ab ricatii de IAIC - S.A. Alexandria:
de dirijare a jetului. Montate la tavanele ; a - vedere latera/a; b - vedere din fata ;
construc \iilor, aceste aeroterme distribuie 1 - carcasa metali ca; 2 - baterie de incalzire; 3 - ve nt ilator axia l;
caldura pe suprafete diferite in func \ie de 4 - m otor electric ; 5 - suport ventilator ; 6 - plase de pro tec tie.

Tabelul 6.5.2. Caracteristici constructive ~i funcponale ale aerotermelor AXJTHERM-E-HCF

Denumirea U.M. Marimea aero te~
rm
~e=l=or~-~-----------1
3 4 l 5 I 6
Latura mare a carcasei (A) _ 1-_ 5_0_8_---T_ _ 55_7___ ·~1
mm _ __ 5_·5_9_ 803
Latura mica a carcasei (B) mm 344 491 1 593 i 737

ro~~in
3 9
~
_J;:Qta de gabarit in planul de profit {Dl 454
Turatia ventilatorulu i
-clasa A 90::00 I 90::00 I -1
- clasa B 1.400/ 1. 1001 - : 900/700 9001700
- clasa C ~ 1 .4 00~ 11 00 1 1.4 00~ 1 . 100
- clasa D 1.400/ 1. 100
- clasaE-
Debit de aer 1.040- 1.830 1.5 10-2.670 2.880-5. 120 5.320-9 .240
Nivel de zgomo t d B(A) I
- clasa A 45/50 I 45/50
- clasa B 50/55 -
- clasa C 55/60 i
50/55
55/60
I 50/55

- clasa D 60/65
- clasa E
Temperatura apei la intrare °C 90 90 ! 90
i
' 90 90 90
Caderea de temperatura a apei K 20 , 20 ! 20 20 ! 20 20
 I. lnstalati i de incalzire Capitolul 6: Echipamente ::;i materiale

dispozitivul de dirijare cu care sunt echi- cixia l fcibricat de IAIC - SA Alexa ndria
I ----...., 1 p:ite. Un tip de aeroterma circulara de form:it di11tr-o carcasa metalica care
tavan este cea fabricata de firma contin e ventila torul axial calat d;rect p e
I SABIANA. prezentata in figura 6.5.6 si axul unu i motor elec tr ic cu putere de
I tabelul 6.5.5. La aceasta aeroterma, ven- 0,37 kW , o baterie cu rezistente electri -
I J 3 tilatorul aspira aer printre lamele bateriei ce cu doua variante de putere:
I si i1 refuleaza in JOS prin dispozitivul de 15 si12 kW, plasa de protectie a gurii
dirijare a jetului . Datorit a formei c ircula- de refulare, panourile perforate pentru
I re, are avantajul de a putea fi echipat cu aspiratia aerului si suportul aeroterm ei.
diferite tipuri de dispozitive de dirijare a Greu ta tea aeroterm ei este de c irca 30
a jetului de aer , !apt care permite obtine- kg , !ap t care, combinata cu puterea de
rea unor zone de influenta foarte diferi - . incalzire $i c u mobi litatea o recomanda
te, in rap ort cu pozi\ia aerotermului. p entru incalzirea unor spatii nou con-
0 aeroterma elec trica mobila este struite in timpul lucrarilor de finisare,
prezentata in fig . 6.5.7 c u venti lator dar si pe ntru al te nevoi de

Fig. 6.5.5. Aeroterma d e tav an tip AT

fabricata d e IAIC S.A. Alexandria :
Fig. 6.5.7. Aeroterma electri ca mobila
a - vedere din fata; b - vedere la terala;
' Fig. 6.5 .6. Aeroterma circulara d e tava n l abricata d e IAIC - SA Al exandria:
c - vedere carcasa;
fa bricata d e firma SABIANA: 1 - carcasa metalica; 2 - ventilator axial;
1 - carcasa me talica: 2 - ventilator axial;
3 - pa la ventilator; 4 - d rspozitive de
I 1 - ven tilator axial; 2 - bateria de 3 - plasa de protectie; 4 - orificii de aspira\i
dirijare a aerului ; 5 - m o tor. incalzire; 3 - dispozitiv d e dirijare a jetului . a aerului; 5 - suport metalic al aerotermului.

Tabelul 6.5.3. Caracteristici constructive $i functionale ale aerotermelor tip ~ fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U .M . Marimea aero termelor
AP 340 AP 430 AP 500 AP 640
Latura mare a carcasei {L) mm 496 576 886 1.026
La tura mica a carcasei (H) mm 430 510 8 10 960
Cota de gabarit in planul de profi t
(fara c utie de amestecXA) mm 483 483 486 522
Tura tia ventilatorului roVmin 1500 1500 1.500 1.500
Deb it de aer m 3/h 1.980-2. 160 3.780-4. 130 6.650-7.800 11 . 200- 12. 100
Nivel de zqomo t dB{ A) 65 67 73 68
Temeeratura a12ei la intrare oc 90- 130 90- 150 90- 150 90- 150
Cad erea de temper<!_tura a apei K 20-60 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerulu i oc 15 15 15 15
Puterea termica la ali mentarea cu opa w 9.900-23.400 16.500-30.000 33.000-66. 000 55 .800- 100.600
Dimensiunile zonei de influenta
(conf. fig . 6.5.2) - H m 3-3 ,5 3,5-4 4-5 5- 6
-L m 4,5-5,5 7-8,5 12- 15 16-20

Tabelul 6.5.4. Caracteristici con structive $i functionale ale aeroterm elor tip AT fabricate de IAIC -SA Alexandria
Denumirea U.M . Marimea aero termelor
AT 430 ! AT 500 AT 64 0
!
L a tura carcasei ----·
mm 640 I 750 i 952
Col n de gabarit in p lm1 ul de profil mm 596 I 686 824
f-
Tura tia ventila torul ui roVmin 1.500 I 1500 1.500
Debi t de aer m3/h 4.200 I 6700 10.000
Nive l de zgomo t - dB( A) 68 i 65 I
I 67
Temperatura atiei In i11trare oc 90- 150 90- 150 I 90- 150
_05derea de t e m~at~a a a12ei K 20-80 ! 20-80 20-80
Te!:!:JPeratura de intrare a aerul ui oc 15 15 : 15
w
P~J_t e r ei1__l_ermi ca _§ alimentarea c u apa
Di m ensiuni le zon ci de influenta
10.000-32.000
I
15 000-40 .000 20.000- 70.000

(c on f. fr g. 6.5.2) - II m 5- 8 i - 7-9,5 8- 10
- Suprafa ta acoper ita m2 20- 120 I 20- 120 30- 14 5
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

inca lzire, nep ermanenta,din dep ozite, : idea le p entru i ncalzirea unor zone izo - fabrica t de fir m a HCF - Fra n\a. iar da -
magazine , pie !e etc. late din maril e hale industri ale. Ele p er- tele tehnice ale acestei aero terme sun t
mit $i filtrarea aeru lui iar, datorita nive- prezentate in tab elul 6.5.6.
6.5.2.3 A eroterm e c u ventilator lului de zgom ot mai redus al ventilato - Aeroterm a se p oa te echipa $i c u o
centrifugal ru lui centrifu gal fata de ventilatorul bateri e elec trica .
Se intreb uin\eaza . de ob icei. in situa- axial, sunt preferate in ap lica tiil e cu re- Aeroterm ele c u ventilato r rad ial fa-
tiile in care aeru l incalzit este transpor - stri c \ii la nivelul de zgomot. in figura brica te de IA IC - SA Alexan dr ia sunt
tat prin canale sau cand se rnonteaza 6.5.8 este prezentata aero terma cu echipa te fi e c u o b aterie de rezisten\e
ajuta je p e gura de refulare, facandu -le : ventilator rad ial tip SOFT HERM ,,AS" elec trice c u put ere to tala de 18 kW
A
c-
........_ . L
401 40
-· - ~ 1- f---

= -+ +----f "-
I '

,, ,,
I ~
I
r - -

:17 :
II ~
t r
-· 14 3 II
-

I i I
' ~1 ~1 I
I

w
•'' ' )' I 0
I I I ,
,,, I
' ,,,•
I

I ___ ______ ),I

c:: J. J. I~ -

~Ii
- 1-- --
I<!
i
' I
I
T
11 I
'--'-- - - - ' - -- - - - ' ---'-_.l...;f-l- 1
lij 0
~
~ 1

=·
I E I 69 t
=I G I=
-r-=-i-
a b c
Fig. 6.5.8. Aero terma cu ventila tor radial tip SOFTHERM ·AS" fabricata d e HC F - Franta:
a - ved ere - ie'.?irea aerului cald; b - sec /iune longitudina la; c - vedere - intrarea aerului rece.

TABELUL 6.5.5. Caracteristici constructive ~i functK>nale ale aeroterrnelor circulare SABlANA

Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Diametrul carcasei mm 680 780 780 880 880 1.080 1080 1.080 1.080 1080
inal\ime mm 560 560 660 700 760 870 945 1045 1.055 1.105
Diametrul racordurilor
de aqent termic in 11!4 11. 4 1114 1112 1112 2 2 2 2 2
Turatia ventilatorului rot/min 900/1.400 900
Debit de aer - tura\ie mica m3/h 2.000 2.400 3.700 4.400 5.700 7.100 9.000 9.900 11.000 12.000
-turatie mare
- 3.000 3.400 5.1 00 6.000 7.800 9.700 -- - - -
Nivel de zgomot - turatie mica dB(A) 54 57 61 62 63 65 66 68 65 66
' - turatie mare dB( A) 63 66 69 72 74 76 - - - -
Temperatura apei la intrare oc 85 - 140
Caderea de ternperatura a apei K 10 - 40
Temperatura de intrare a aerului "C 15
Puterea termica de
alimentare cu apa - minima w 13.800 16.100 26.500 30.800 42.800 52.400 68.800 82.300 95. 100 102.300
- maxima 35.300 40.900 60.800 70.900 93.700 115.100 11 2.800 133.700 155.200 166.500
Presiunea aburului bar 0,5; 3
Puterea termica la
alimentarea cu abur - minima w 24.400 29.000 47.700 54.200 76.000 90.300 117.300 145.100 164 .000 176.400
- maxima 49.600 57.300 8.600 98.000 130.200 156.000 165.500 200.700 228.000 245.000
Qi~ er: s iun il e zo_ne ~_de_ inf_l l!e_r:.i.t~ _ (fig, ~5:~ -· .... --·-- -- ----
--·- -- ---·--· --- --- -- -- - -- - - --··· --~

- H - minim m 2,2 2,2 2,7 3,0 3,2 3,5 4,0 4,5 4,5 4,5
- maxim 6 7 8 10 11 ·-·-· 15 15
·- 9
-- . .. 6 10 - --------
-···-·- ·----. -·. - . - - ------
- S - minima m2 78 95 132 154 345 380 452 490 530 530
- maxima 154 209 227 314 615 706 606 660 750 804

Tabelul 6.5.6. Date t ehnice asupra aerntermelor SOFfH ERM ,.AS"

Denumirea U.M . Mari mea aerotermelor
22 28 31 I 35
Lunq imea carcasei (Lj_ mm 1.273 1.363 1.4 18 1.4 73
fnalti mea carcasei (0) mm 560 662 806 888
La \im ea carcasei (A) mm 683 783 983 1.083
Tura tia ventilatorului rot/m in 400- 1.400 400 - 1.200 300- 1100 300- 1.000
Deb it de aer m 3/ h 500-2.800 700-4.400 I 900-7200 1. 100- 11 .000
Nivel de zqo m o t dB( A) 29-55 36-57 I 38-68 38-69
Tem p eratura apei la intrare oc 90
Caderea de t em p era tura a af2ei K 20
Tempera tura de intrare a aerului oc 18
Pu terea term ica - mi nima w 5.900 I 9. 100 l 15.200 i
I
24.7 00
- ma xima 37 .500 I 57.500 i 97. 100 ! 132.300
 I. ln stalatii de lnc a lzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

a c tionc1ta in tr ept e d e 6.1 2 s i,
resp ec tiv, 18 kW (a ero l errna AECF) ,
1ie cu agent termi c - apa fierbinte sau
abur - , s ituati e in care puterea termic3
este c uprin sa intre 18 si 53 kW
(aero term a AIET). Ambe le aeroterm e
au aceeasi constructie , d imensi uni le
de gabarit sunt 700 x 550 x 740 m m
s i s unt mob ile. Aspectul general a l
acestor aer oterme este prezentat in
figura 6.5.9 .
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz
Tipul conventional de aeroterma c u
gaz face trecerea spre generatoarele
de aer cald $i se poate realiza fie cu
ven tila tor ax ia l, fi e c u ventilator centri-
fugal. Ea dispune de un sc himbator de
caldura c u tevi verticale din o\el alumi -
nizat sau inoxidabil, plasat peste arza -
torul de gaz na tural sau de gaz petro-
lier lichefia t. Flacarile produse de arza-
tor se dezvolta in interiorul \evilor
schimbatorului de caldura. Caldura
este preluata de catre curen tul de aer
care c irc ula prin exteri orul \evilor,
transversal pe acestea. Schimbul de
caldura la interiorul tevilor este prepon-
derent radiativ iar ,la iesire din acestea,
qazele de ard ere au temperatur3 ridi -
c;1ta , fiind necesar si un schimbator de
caldura convec tiv .
Componenta obisnu ita a aerotermei
cu gaz (fig . 6.5 .1 0 a) include: carca sa
metalica care conjine ventilatorul si
schimbatoru l de caldura, sistemu l de
alimentare cu gaz format dintr-o rampa
de gaz si arzatorul , camera de com -
bustie, sistemul de urmarire a arderii
format din aprin za torul c u llama ioni-
zata si blocul de aparate si sistemul de
evacuare a gazelor cu ventilatorul
exhaustor. Figura reprezinta aeroterma
BAL TUR in versiune canalizabila.
Aceiasi firma produce aeroterma
Term Split 35 (fig . 6.5 .10 b) compusa
din doua unita\i independente:
- unitatea exterioara, care cuprinde
toa te elementele necesare incalzirii
age ntului termic (arza tor de gaz,
schimbator de caldura, ventilator de
evacuare gaze de ardere),
- unitatea interioara, care cuprinde
toa te elementele necesare incalzirii si
distribu\iei aerului in camera (bateri a de
incalzire, ventilator, pompa de circula-
\ie agent termic, guri de aer, elemente
de siguran\a).
Cele doua unitati sunt montate pe
peretele exterior al cladirii si sunt lega-
pozitiv care permi te cci p e timriul verii
sa se asigure si ventilarea incaperii .
Functionarea in siguranta este asigu-
rata de urmatoarele dispozitive:
- term ostat de ambianta care co-
manda aprinderea si stin gerea flacarii
arza torului in functie de temperatura
din incapere;
- dispozitiv de blocare cu rearmare
manuala in cazul scaderi i presiunii ga-
zului ;
- dispozitiv de blocare cu rearm are
manuala in cazul instabilitatii arderii ;
- presostat de siguran \a in caz de
' func\ionare necorespunzatoare a ex-
haustorului gazelor de ardere ;
- termostat de limita care intrerupe
alimentarea cu gaz daca temperatura
aerului incalzit depa:;;este 80 °C .
Valorile caracteri sti ce constructive si
fun ctionale pentru Cele 6 marimi fabri -
cate sunt prezen tate in tabelul 6.5. 7.
lnstalarea $i exploatarea aerotermelor
cu gaz in Romania se poa te face numai
cu respectarea prescrip\iilor in vigoare,
in domeniu, si dupa ob\inerea avizelor
necesare de la organele abilitate.
Aeroterm ele cu combustibil lic hid
utilizeaza arza toare cu pulverizare si
sunt din aceasta cauza mai scumpe si
mai pu\in utilizate.

•
- CD!'W~CT , te intre ele prin conducte flexibile .
1
·' Agentul termic este etilglicol. Puterea 6.5.3. Generatoare de aer cald
. . r termica vari aza intre 24,9 si 34,7 kW
asigurand incalzirea unui debit de aer Sunt echipamente de incalzire ideale
cuprins intre 3300 si 4700 m 3/h la 0 pentru orice tip si marime de incapere
diferenja de temperatura de 20 K. care nu este inca lzita perma nent.
Schi!a cu dimensiunile unei aeroterme
cu gaz AERGAS 93 fabricate de firma
SAB IANA (fig. 6.5. 11) cuprinde: carcasa 3
care con\ine camera de combustie, ar -
zatorul si sistemul de alimentare cu gaz, 4
venti latorul, orificiul de evacuare a
gazelor de ardere si orificiul de admisie
Fig. 6.5.9. A erote rm cu v entilator radial
a aerului de combustie.
IAIC S.A . Alexandria .
Aeroterma este prevazuta cu un dis-

c A

i
~ 1l
-

-
Fig. 6.5.10. A crotc rma cu gaz tip BALTUR-lta lia:
zi - varianta in ver siune canalizabila;

c3rcasa 111c tal1 c a: 2 - r::irnpa de gaz: 3 - arza tor; 4 - camera de cornbustie ;

Cl b c
Fig . 6.5.11. Aeroterma cu gaz SABIANA:
5 - aprinzator ; G - bloc d e ::ipara te; 7 - exh;:ius tor: a - vedere de ansamblu:
b - varianta Term Split; b - vedere /a terala; c - vedere din fa ta;
1 - ar zator: ? - sc hirnbator de caldura ; 3 - ventilator ; 4 - racord gaz cornbustibi l; 1 - carcasa rnetalica; 2 - ventilator;
5 - tuburi flcx ill1le; 6 - cx hauslor ; 7 - ba terie de inca lzire; 8 - pornp a de circ ulatic; 3 - onf1ciu de evacuare gaze de ardcre;
l CJ -
-----
v::is de cx p ::insiune; 10 - p alete dirijoarc .
--- -- --------------~
4 · orificiu de adrnisie a aerulu1 de cornbustie.
 ---------
---r'
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de incalzire

cla torit5 <Jli ngcrii rapid c 3 tc mperaturii ::ierull1i : c u disponibi l de presiunc (cir- nalele de asp ir::itie si de distributi c 3
de regi m s i dator ita lipsei pericolului de c ulatie prin cana le); Iara disponibtl de , aerulu i, ale schimbatorului de caldura
distrugere prin inghet a instalatiei de , presiune; $i ale filtrului.
incalzire clasice. Ele se utilizeaza $i - pozi\ia in rapor t cu constru c)ia in - Filtrul de aer reline particulele de o
pentru spa tii incalzi te co ntinuu. prezen- calzita: mobi le. fi xe; anumita marime din aerul care urmea-
tand pe langa avanta je le enumera te - solutia constru c ti va: ver ti cale cu za a fi incalzit. De$i maresc pierderea
m ai sus si pe acela al elim inarii com - c irculatie ascendenta; ver ti cale c u cir- de sarc ina, filtr ele sunt necesare si da-
ponentelor tradi \i o nale ale instala\iilor cu la\ie descendenta; orizon tale; in ,.U". torita faptului ca diverse sca me si alte
d e incalzire: radiat oare, con ducte de p arti cu le antrenate de aer se p o t acu-
lega tura , pompe, ventile de dezaeri sire, 6.5.3.2 Generatoare de aer ca/d fixe mula in anumite puncte ale traseului $i
vase de expans iu ne, supape de sigu - Un generator de aer cald, fix, estc se pot apri nde sa u pot genera mirosuri
1
ranta. Con stru c \i a partii active a gene - prezentat in fig . 6.5.12 $i este real iza t 1 neplacut e. Unele tipuri de filtre se inlo-
ra torului de aer cald (focarul) este mull de firma BAL TUR . cuiesc. allele se spala, se curata c u
m ai simpla si ridica mai pu\ine proble- Generatorul poate fi ec hipat cu vacuum sau cu jet, se regenereaza et c.
m e decal construc \ia partii corespun - ' arzator de combustibil gazos, lichid Filtrul se monteaza pe tr aseul de aer
zatoare a cazanelor de incalzire. ! sau mixt. inaintea ventilatorului .
Carcasa si scheletul de rezistenta Arza toarele pot fi de tip atmosferic
6.5.3. 1 C/asificarea generatoarelor pot fi realizate c u tabla din o\el sau din sau c u jet p entru combustibilul gazos,
de aercald aluminiu, cu p osibilita\i de acces pen- cu pulverizare sau cu picurare la com-
No\junea ,.generator d e aer cald" se tru intre\inere. Pentru generatoarele bustibilul lichid etc. Echipamentele de
refera la echipa mente comp acte care montate in spa\iile de locuit, carcasa contro l al arderii con\in: sistemul de
furni zeaza aer incalzit prin schimb di- poate fi realizata in sistem de mobilier. aprindere, valva de gaz (resp ec tiv,
rec t de caldura cu produsele de ardere lnteriorul carcasei, in zona focarului $i pompa de combustibil cu filtru, rezis-
a le unor combustibili . Aerul cald poate a schimbatorului de caldura convectiv, ten\a de incalzire $i conducta de in -
fi refulat direc t in incaperea incalzita poa te fi izolat termic $i placa t cu folie toarcere). automatul ventilatorului, sesi-
sau p oa te fi dis tribuit prin intermediul refl ectori zanta p entru a limita tempe- zoarele de temperatura $i de flacara.
unor ca nale de ventilare. raturile superficiale si pierderile de ca\ - Exista patru sisteme de aprindere mai
Clasificarea generatoarelor de aer dura . La unele generatoare, in zona raspandite: flacara pilo t permanenta,
cald poate fi abordata, in principal , din ven tila torului , este prevazuta izolatie flacara pilot comandata, scanteie di-
urmatoarele puncte de vedere: fo nica. recta $i suprafa \a incandescenta (rezis-
- tipul combustibilului sau sursa de Ventilatorul este, eel mai adesea, de ten \a elec trica).
energie utilizata: combustibil (gazos. li- tip centrifugal, dublu aspirant, c u Camera de combustie este zona in
chid, solid), energie elec trica; combina- p alete curbate inainte, cu dispo nib il de care se dezvolta flacara. Pere!ii came-
\ii intre combustibili $i energie electrica presiune suficienta p entru acoperirea rei participa la schimbul de caldura cu
•· {bi -energie) e tc ; pierderilor de sarcina ale traseului de aerul inca lzit $i. de aceea , forma
- disponibilul d e presiune la refularea aer din generator si, eventual, din ca- con structiva a acesteia este aleasa

13
8
... 16
Fig. 6.5.12. Generatoare de aer cald BALTUR
(seqiuni):
2 10
1 - gura de iesire aer cald; 2 - usi\a de vi zit;:ire a
15 camerei de furn : 3 - vizor de supraveghere a flacarii;
3 4 - placa de fixare a arzatorului; 5 - ventilator centrifu-
11 gal; 6 - gura de aspira tie a aerului; 7 - camera de furn
4
anterioara: 8 · racorcl pentru cos; 9 - camera de furn
posterioara; 10 - schimbator de caldura: 11 - camera
de combustie; 12 - motorul ventilatorului; 13 - termost;:it
14 de aer; 14 - tablou elec tric; 15 - deflec tor de aer;
5 16 - schelet de r ez i s t cn t ~1: 17 - p;:inouri ex terioare
19 izolate: 18 - suport cu intinzator de curele; 19 - curele
de transmisie.
12

Tabelul 6.5.7. Caracteristici ale aerotermelor AERGAS 93 - SABIANA

Denumirea U .M . M arim ea aerotermelor
12 18 I 24 28 ! 40 I 50
Dimens iuni de g;:ibar it - A mm 6 15 6 15 738 I 860 I 1318 1318
-B 700 700 700 700
I 875 i 875
- C +D 665 665 665 ! 665 ; 665 ! 665
Oiame trului cosu lui de furn (E) mm 90 90 I
90 i 90 I 110 ! 110
Diam etrul orifi c iului de intrare a aerului (F) mm 110 110 ' 110 'I' 11 0 I 150 I 150
Racordu l pentru gaz in 1.'2
I 1/2 'I 1/2 1/2 ! 3.'4 I 3/4
Debit de aer incalzit m3/h 1.400 II 1.900 I
i 2.550 3 .250 I
I
4.400 ; 5.300
i
Cresterea de t emperatura a aerului K 32 'I 39 I 38 36
'
37 I 36
Puterea terrni ca u til a kW 13,9 23,2 I 30,2 37, 2 5 1, 1 I 60 ,4
I I
I
Consum d e qaz m etan m 3/ h 1.59 2.57 i 3.34 I 4.1 2 I
'
5,67 I 6,I.Q__
Put ere ins talat a a venti la torulu i w 90 185 185 200I 2x 185 I 2x200
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
====================================================================================~~!!!!! ..
astfel incat sa favorizeze tran sferul .1 1 :;> 60 K , unde .11 este diferenta dintre lor de aer cald fi xe sunt alese in func\ie
termic_ temperatura gazelor de ardere $i tem - de locul de montare. In fig. 6 .5. 14 sunt
Schimba torul de ca ldura difera ca peratura punctu lu i de roua ; prezentate moduri de aran jare a
solutie constru ctiva de la o firm a la - ll - presiune negativa la CO$ $i componen telor generatoarelor in fun cti e
alta, fiind partea asupra careia, alaturi L\I < 60 K;
de arza tor , ven tilator si elementele de - m - presiune pozi ti va la CO$ $i
automa ti zare se opereaza cele mai di ?: 60 K;
multe imbunatatiri pen tru cre$ terea - I V - presiune pozitiva la cos $i
randamentului de func\ionare. Daca dt < 60 K;
generatoru l lucreaza in regim uscat Categoriile respec ti ve sunt marcate
{fara condensa\ie) si daca aerul de pe eti chete $i servesc la dimensionarea
combus ti e $i aerul incalzi t nu sunt CO$uril or .
poluate, realizarea sc himbatorului de Accesoriile livrate la cerere de unii
caldura din otel ob i$nuit poate con feri producatori cuprind umidificatoare, fil -
acestui a o durata de viata mare, Iara tre electrostati ce, c lapete automate de
probleme de coroziune_ Daca , insa, ae- inchidere a accesului aerului $i a cosu - '
rul de combusti e con tine ion i de halo- lui cand generatorul nu func\ioneaza.
gen proveniti din gospodarie (lnalbitori Umidifica toarele nu tac , de regula , par- ! ·
de rule, solven\i, agenti de pulveri zare te din furn itura standard, dar incalzirea !
din cosmetice etc .) sau in gazele de cu aer cu c ircula\ie for\ata permite con -
ardere apar ioni de suit din combusti - trolul $i modificarea umidita\ii acestuia,
bil, trebuie sa se utilizeze o\el inoxida- iar furnizorii pun la dispozi \ia utilizatori-
bil , o\el placat, o \el aluminizat etc . lor umidificatoarele necesare.
Evacuarea gazelor de ardere se poa- Datele tehnice ale generatoarelor
te face prin tiraj natural sau cu exhaus- BAL TUR din fig. 6.5. 12 sunt prezentate
tor . Generatoarele moderne sunt echi- in tabelu l 6.5.8.
pate cu automat de blocare a alimen- ' 0 solutie asemanatoare, a generato-
tarii cu combustibil daca nu exista tiraj. rului de aer cald, este realizata de firma
Pentru induc\ia tirajului, unii construc- AERPOL (fig. 6.5.13). Datele tehnice
tori utilizeaza mici ventilatoare care ac- ale uneia dintre seriile fabricate sunt
tioneaza printr-un jet de aer indus in prezentate in tabelul 6 .5.9.
traseul gazelor de ardere. 0 alta firma care comercializeaza ge-
Standardu l AN SI Z 2 147 A clas ifica neratoare de aer cald in Romania este
generatoarele de aer cald d in punc t de KROLL. in tabelul 6.5. 10 sun t prezen-
vedere al evacuarii gazelor de ardere in tate principalele caracteristici ale unor
4 categorii: generatoare realizate de aceasta firma. Fig . 6.5.13. Generator de aer cald
- I - presiunea negativa la CO$ $i Solu\iile constructive ale generatoare- AERPOL.

Tabelul 6.5.8. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald BALTUR

Denumirea U.M . Marimea qeneratoarelor
GA 80 GA 100 GB 1 GB 2 GB 3 GB 4
Lunqime mm 1.000 1.000 1.260 1.260 1.140 1.140
La\ime mm 750 750 900 900 1.020 1.020
lnaltime mm 1.900 1.900 2060 2.060 2.340 2.340
Putere termica nominala kW 95,3 116,3 148,9 173,3 203,5 232,6
Randament termi c % 91,0 90,4 90,5 90,2 91 ,2 90,2
Consum de oaz metan m 3/ h 11 , 1 13,6 17,4 20,3 23,6 27,3
Consum GPL m3/h 4,25 5,22 6,68 7,80 9, 06 10,50
Consum combustibil lichid ( 10200 kcallkqL ~/h 8,8 10,8 13,9 16,2 18,8 2 1,7
~_imea gatu lui arzatorului mm 180 180 180 180 230 230
Debit de aer incalzit m 3/ h 6.300 7.800 9.700 11 .700 13.700 15.600
Presiune statica disoonibila (Iara filtru) daPa 17 15 20 22 21 19
Puterea m o torului ven tilatoru lui kW 1,1 1,5 1,5 2,2 2,2 3,0
Nivel de zqomot {la 4m) dB(A) 71 72 73 72 72 73
Nata: Firma BAL TUR fabrica $i alte tipuri de genera toare de aer cald c u puteri cuprinse intre 23 $i 1046 kW.

Tabelul 6 .5.9. Caracteristici ale generatoarelor de aer cald AERPOL

Den umirea U.M. Marimea generatoarelor
SG 15 SG 35 SG 50 SG 60 SG 80 SG 100 SG 120 SG 140 SG 175 SG 200
Lunqime mm 650 650 850 850 1.000 1.000 1.300 1.300 1.550 1.550
La\ime m m 500 500 600 600 800 800 800 1.000 1.000 1.000
- ---
inal\ime mm 1.450 1.450 1.600 1.600 1.900 1.900 1.900 2. 150 2. 150 2.150
Putere termica nominala kW 29,0 40,6 58,0 69,6 92,8 116,0 139,2 174,0 203, 0 232,0
Randamen t termic % 87,0 86,0 87,0 86,5 88,4 87,7 88,0 87,6 87,5 87,0
Debit de aer inca lzi t m 3/ h 1.900 2. 700 4.300 5.000 6.600 8.600 10.500 I 12.900 13.800 16.100
daPa 8,8
£'resiune statica dispo nibila 10,8 - 11,8- _g,_8_
-- - - -~ 14,7
14,7 16,7 14,7 12,8
Pulerea m o torului ventilatorului kW 0. 15 0,24 0 ,55 0,55 1,1 1,5 2,2 2,2 2,2 3,0
Nola: Gama comp/eta de puteri termice ale generatoarelor de aer cald fabricate de firma AERPOL este cuprinsa intre 15 si 990 kW
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala!ii de lncalzire

de particularitatile construc tiei referitoa-

re la spatiul diponibi l pentru amplasare.
Varianta cea mai ades utilizata este
cea c u c irc ulatie ascendenta (fig.
6.5.14 a} care se poate amplasa atat in
spa!iul incalzit cat :;;i in incaperi anexe
si tuate la subsolul constructi ei. Pentru
constructii care dispun de incaperi
anexe de tipul podurilor se poate utiliza
varianta cu circulatie descendenta (fig .
6.5.14 d.) Varianta cu circulatie orizon-
tala (fig . 6.5.14 b .) se poate amplasa in
tavane false, suspendata pe tavan , sau
in poduri cu inal!ime mica. Pentru am-
plasare in subsoluri cu inaltime mica se
2 poate utiliza varianta cu c irculatie in
3
. U" (fig . 6.5. 14 c}.
b
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile
a Sunt echipamente de incalzire care

4
• prezinta avantajul de a putea fi introduse
in spatiul de incalzit numai in timpul se-
zonului de incalzire, restul timpului pu-
tand fi pastrate intr-un depozit. Ele se
pot utiliza, de asemenea, in faza de echi-
pare a constructiilor noi sau in caz de
cadere a instalatiei de incalzire clasice.
2 Generatoarele mobile de aer cald
functioneaza, de regula, cu combustibil
lichid, GPL, gaz metan sau energi e
4 electrica. Generatoarele mobile de aer
cald c u combustibil lichid sunt, de re-
: gula, echipate cu rezervoare de com-
3 ........__ bustibil incorporate.
Trei dintre seriile de generatoare mo-
bile fabricate de firma ARCOTHERM
6
c • d

Fig. 6.5.14. Variante constructive de generatoare

i n func)ie de modul de circula)ie a aerului:
a - ascendenta; b - orizontala; c - in forma de U; d - descenden ta;
1 - racord cos; 2 - schimbatoare de caldura; 3 - arza tor; 4 - ventilator; 5 - filtru de aer;
6 - alimentare cu gaz; 7 - aer de combustie; 8 - aer de adaos; 9 - gaze de ardere; Fig. 6.5.15. Generatoare de aer. cald
10 - compartiment de control. mobile tip ARCOTHERM . .

Tabelul 6.5.10. Caracteristici :;;i dimensiuni ale generatoarelor KROLL

Caracteristici tehnice U.M . W 401-VL 55 sz 70 sz 100 sz
Puterea termica
nominala maxima
kW
kcal/h
35
30.100
61
48.900
69
59.300
102
87.700
ta1
Puterea ca lorica kW 29 46 63 I 92 [ I
efectiva kcal/ h
-
25.000 39.600 54.200 I 79. 100 0
Debit maxim de aer ca ld m 3/ h 580 3.700 5.000 7.700 I
I
Debit de aer ca ld efecti v
Diferenta de temperatura {6t)
m 3/h 460 3.200 4.300 6.700 I
K 80 43 44 41 l
Consum combu stibil kq/ h 2,9 4,3 5,8 8,6
Putere electrica consumata kW 0,09 1,28 1,4 1 2,20 I A-
I
Retea electrica v 220 220 220 380
l I
A 2,4 6,2 6,6 7,4
Capacitatea rezervorului I 24 I 59 69 109
I J
i
!
II
Masa (inc lusiv arza torul) kq 85 166 192 270 I
0
Latim e (A) mm 600 800 840 I uoo
r 160 -
0 I
Adanc ime (8) mm 6 10 530 600 i
lnal\ime (Cl
Lunqimea conduc tei de evac uare (0)
Diametrul conduc tei de evac uare
mm
mm
mm
1.140
820
150
1.710
1310
130
1.950
1490
180
2. 110
I 1670
i 180
D i I
I
Adanc imea rezervorului mm 160 190 190 i 190 , - -B- - ,F-r-
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

sunt preze ntate in figura 6.5.15 cu ca-
rac:teristicile tehnice in tab. 6.5. 11
6.5.3.4 Generatoare de aer ca/d
,.bi-energie"
Ac este solutii sunt semnalate de lite-
ratura de specialitate dar se intalnesc
destul de r ar in programele de fabrica-
tie ale producatorilor, cu exceptia com-
binatiei combustibi l gazos sau lichid -
energie electrica.
in principiu, generatoarele bi-energie
pot fi realizate ca doua generatoare se-
parate puse in paralel sau pot fi agre-
gate monobloc in care cele doua surse
sunt inseriate.
Solutia cu a!?ezarea in paralel a doua
generatoare (unul electric, celalalt cu
combustibil gazos sau lichid) cuplate la
aceea$i tubulatura prin intermediul
unor clapete de suprapresiune (V - 1;
V - 2) este prezentata in figura 6.5.16.
Acest sistem permite function area
ce lor doua generatoare fie indepen-
dent, fie simultan, in functi e de incar-
carea termi ca ceruta.
Solutia de principiu a generatorului cu
doua surse de energie inseriate este pre-
zentata in figura 6.5.17. Bateria de re-
zistente electrice este amplasata la ie$i-
rea curentului de aer, asigurand, in acest
caz, o post incalzire, dupa umidificare. In
figura 6.5. 18 este prezentat un generator
de aer cald bi-energie cu combustibil
solid $i energie electrica. Este o con-
structie in ,,U" la care rezistentele electri-
ce fac o prima incalzire a aerului.
pot sau nu sa functioneze cu aer recir- Pentru aparatele consumatoare de
culat, daca este permisa amestecarea combustibil, masurile de siguranta la
aerului din incaperi diferite, daca tempe- foe $i explozie trebuie sa tina seama de
ratura aerului incalzit refulat in 1ncapere tipul combustibilului, marimea apara-
nu trebuie limitata dupa alte criterii decat tului , marimea si modul de utilizare a
acelea de eficienta $i confort termic etc. rezervei de combustibil , volumul $i tipul
De asemenea, se stabilesc materialele de constructie adoptat pentru 1ncaperea
din care pot fi executate par\ile compo- ' In care este amplasat aparatul, posi-
nente ale aparatelor $i, eventual, ale ca- ! bilitatea de acces a aerului de combus-
nalelor de vehiculare a aerului, prevede- ! tie, posibilitatea de limitare a efectelor $i
rea de izola\ii $i clapete antifoc a!?3 cum · de interventie In caz de foe $i explozie,
indica reglementarile in vigoare. ' In conformitate cu reglementarile speci-
fice. De asemenea, dimensionarea co-
$Urilor de furn, amplasarea lor, modul
de trecere prin alte elemente ale con-
structiei trebuie sa faca obiectul unei
analize conforma cu reglementarile de
prevenire $i combatere a incendiilor.
Aparatele de 1ncalzire a aerului cu re-
zistente electrice trebuie realizate, ins-
talate $i utilizate astfel !neat acestea sa
nu constituie surse de incendiu sau de
alte pericole atat prin construc\ia pro-
priu-zisa a lor cat $i prin modul de ali-
mentare cu energie electrica.
Fig. 6-5.16. Generator de aer cald
bi-energie cu sursele in paralel:
1 - generator de aer cald electric;
2 - generator de aer cald cu combustibil.
10

6.5.4. Masuri de siguranfa

la foe ?i explozie

lnstalarea $i utilizarea aparatelor de

incalzire a aerului trebuie sa se faca
luandu-se in considerare, pe de o parte, 3
masurile de siguran\a la foe pe partea 4
Fig. 6.5.17. Generator de aer cald Fig. 6.5.18. Generator de aer cald
de aer iar, pe de alta parte, in cazul
bi-energie cu sursele inseriate: bi-energie cu combustibil solid:
aparatelor consumatoare de combusti-
1 - baterie electrica; 2 - umidificator; 1 - ventilator; 2 - filtru de aer; 3 - baterie
bil sau cu rezisten\e electrice, masurile
3 - bloc de climatizare; 4 - filtru electronic; electrica; 4 - camera de combustie;
de siguran\a specifice acestora.
5 - baterie de incalzire; 5 - cenu!;iar; 6 - control U!;iii. de acces
Pe partea de aer, masurile de siguran-
6 - arzator; 7 - ventilator; 8 - filtru de aer; combustibil ; 7 - controlul procesului de
\a la foe trebuie sa tina seama de tipul
9 - canal de furn; 10 - CO!? de furn; ardere; 8 - aer cald; 9 - aer recirculat;
$i localizarea incaperilor incalzite $i de 1
11 - aer recirculat: 12 - aer cald; 10 - evacuare gaze de ardere;
concentra\ia de impuritati din aer $i na-
13 - generator de aer cald, electric ; 11 - genera tor de aer cald, cu carbune:
tura acestora. In func\ie de aceste criterii
14 - generator de aer cald, cu combustibil 12 - generator de aer cald, electric.
se stabile!?te daca aparatele de incalzire
Tabelul 6.5. 11. Caracteristici ale qeneratoarelor de aer cald ARCOTHERM
Denumirea U.M. Marimea aeneratoarelor
GK 25/N GK 40/N EC 25 EC 40 EC 70 JUMBO 80 JUMBO 110 I JUMBO 170
_ Lumgime mm 1.035 965 1.195 1.3 10 1.550 1.550 1.740 2.200
mm 505 505 530 530 680 640 850 960
- La\ime
inaltime mm 565 635 1.040 1.045 1190 1.120 1.235 1.875
Puterea termica nominala kW 29,0 46,0 25,0 37,0 68,0 80,0 109,0 178,0
Debit de aer m 3/ h 720 900 1.200 1.400 3.000 6.500 8.500 14.000
Consum combustibi l - lichid kg/h 2,4 3,9 2,4 3,9 6,8 7,8 10,7 16,7
- metan m 3/ h - - - - - 9,3 12,8 19,8
- GPL ko/ h - - - - - 6,4 8,8 13,6
Capacitate rezervor combustibil I 42 42 65 65 105 125 125 -
 -
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

6.6. Materiale ~ i elemente me: curbe la goo si 45°, co turi la go 0 cu ; intre flan5e pentru asigurarea etansei·
comune instalatiilor fi let cilindric si conic, co t olandez la ta\ii . Aces! mod de prindere se face
de lncalzire go 0 , teu ega l, cruce, muf3 normala, · intre tronsoane de conducte sau intre
mufa stanga -dreapta, niplu stanga- conducte si aparatele si utilajele insta-
6.6.1. Jevi dreapta, racord o landez drept c u fi let e latiei (pompe, cazane, schimbatoare de
c ilindrice si conice , cot si teu cu deri - caldura etc .). Flansele pot fi rotunde
in instalatiile de incalzire pen tru trans- vatie redu sa sau marita, conector re· sau ovale si se utilizeaza in instala\iile
portul fluidelor calde si reci se folosesc du s si induc\ie. imbinarea tevilor cu fi - de incalzire Iara probleme estetice
tevi din: otel , cupru si materiale cu tinguri se face prin filetare. Pentru a da deosebite (cladiri industrial e).
structura termoplastica. posibilitatea desfacerii unor tronsoane - sudare autogena (procedeul eel mai
de conducte, in caz de avarie, se re co - utilizat) sau elec trica. Alegerea pro-
6.6. 1.1 Te vi d in oJel manda imbinarea cu ajutoru l racorduri- cedeului de sudare depinde de: gro-
lor olandeze. Acest mod de imbinare . simea peretilor tevilor de asamblare,
6.6. 1.1. 1 Caracteris tici principale se utilizeaza la \evi fi letate cu diametre- i aspectul si suprafa\a tevilor. condi\iile
Tevile din o\el sun! grupate pe mai le cuprinse intre 3/8" si 11/4". i
in care se realizeaza pre\ul de cost. Ca
multe categorii: - flam;>e sudate de conducte, a caror I procedee de sudare se pot men\iona:
- fara sudura, trase sau lamina te la prindere se face cu :;;uruburi si garnituri ! sudarea oxiacetilenica (pentru tevi cu
ca ld pentru instalatii (STAS 403) execu-
tate din otel carbon pentru \evi OL T 35 Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara sudura trase sau laminate la cald pentru i nstala~i STAS 403
sau OLT 45 in trei serii: grea (G), medie ;
(M) si usoara (U) (tab. 6.6.1). Lungimile . Tevi din otel seria G
de livrare sunt de 4 ...8 m pentru con- Diametrul nominal Grosimea M asa teoretica, [kg/m]
Diametru l exterior
ductele filetate si 4 ... 12 m pentru cele
[mm] peretelui cu capete cu capete
nefiletate; la cerere, pot fi livrate si cu
lungimi de 4 .. .8 m filetate sa u nefil etate. , netede filetate
- fara sudura. laminate la cald, p en- [mm] [in] max min [mm] cu mute
tru constructii (STAS 404) executate 1 6 1/8 10,6 g,8 2,65 o,4g3 o,4g5
din o\el carbon OL T 32, OL T 35, OL T 1 8 1/4 14,0 13,2 2,go 0,769 0,773
45 , OL T 55 si OL T 65 cu precizie obis-
10 3/8 17,5 16,7 2,go 1,02 1,03
nuita sau ina lta, cu garantarea compo-
15 1/2 2 1,8 21,0 3,25 1,45 1,46
zi\iei chimice si a caracteristicilor fizi-
co -chimice in conformi tate cu preve- 20 3/4 27,3 26,5 3,25 1,go 1,g 1
derile STAS 403. Se livreaza in lungimi 25 1 34 ,2 33,3 4,05 2,97 2,gg
.., intre 4 si 12,5 m (tab. 6.6.2, anexa 6.1) 32 11/4 42,g 42,0 4,05 3,84 3,87
I
Tevile din otel au o masa specifica 40 1112 48,8 47 ,g 4,47
4,05 4,43
p = 7850 kg/ m 3 , o conductivitate termi -
50 2 60,8 5g,7 4,50 6, 17 6,24
ca ,l = 54,4 W/ m·K si un coeficient de
dilatare de 12,5 x 10·3 mm/ m ·K 65 2112 76,6 75,3 4,50 7,go 8,02
80 3 3g ,5 88,0 4,85 10, 1 10,3
6. 6. 1.1.2 imbinarea Je vilor 100 4 115,0 113,0 5,40 14,4 14,7
Tevile din o\el se imbina intre ele prin: 125 5 140,8 138,5 5,40 17,8 18,3
- fitinguri din fonta maleabila, c u dia- 150 166,5 163,g
6 5,40 2 1,2 2 1,8
m etre cuprinse intre 3/8 si 1114". anu -

Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara sudura trase sau laminate la cald pentru instalatii STAS 403
Tevi din otel seria M Tevi din otel seria U
Diametrul Diametrul Grosimea Masa Diametrul Grosimea Masa
nominal exterior p eretelui teoretica [kg/ m] ex terior peretelui teore ti ca [kg/ m]
[mm] (in] [mm] [mm] cu cape te cu cape te [mm] [mm] c u capete c u capete
max min netede fil etate cu mute max min netede fil etate cu mule
6 1/8 0,6 g ,8 2,00 0,407 0,410 10,4 g,7 1,80 0,36g 0,372
8 1/4 14,0 13,2 2,35 0, 650 0,654 13,g 13,2 2,00 0,573 0,577
10 3/8 17,5 16,7 2,35 0 ,852 0,858 17,4 16,7 2,00 0,747 0,753
15 1/2 2 1,8 2 1,0 2,65 1,22 1,23 21,7 2 1,0 2,35 1, 10 1, 11
20 3/4 27,3 26,5 2,65 1, 58 1,5g 27, 1 26 ,4 2,35 1,41 1,42
25 1 34,2 33 ,3 3,25 2, 44 2, 46 34,0 33,2 2,go 2,2 1 2,23
32 1114 42,g 42,0 3 ,25 3, 14 3, 17 42,7 4 1,g 2,go 2,84 2,87
40 1112 48,8 47,g 3,25 3 ,6 1 3 ,65 43 ,6 47,8 2,go 3,26 3,30
50 2 60,8 5g_7 3 ,65 5, 10 5, 17 60,7 5g,6 3,25 4,56 4,63
65 21 12 76 ,6 75,3 3,65 6 ,5 1 6,63 76,3 75,2 3,25 5,8 1 5,g3
80 3 3g,5 88 ,0 4,05 8,47 8,64 3g,4 87,g 3,65 7,65 7,82
100 4 11 5,0 11 3, 1 4 ,50 12, 1 12,4 11 4,g 113 ,0 4,05 11 ,0 11.3
125 5 140.8 138,5 4,85 16,2 16,7
150 6 66,5 163,9 4,85 1g,2 1g,8
 I. lnstala~ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

pereti sub 6 mm grosime) si sudarea cu in care:

250
arc electric (pcn tru tevi cu percti de mi - - a estc sogeata admisibila [rnm/rn]; / / /1. v;,; v
nimum 1,5-2 mm). - I - momentul de inertie [cm 4 );
- me - greutatea tevii [kg/ rn] . - - 150
"'E
c ~
200
v /, ~ ~ lj
v I/, /;, V; v
6.6.1.1.3 Sus/inerea ?i prinderea /evilor Pentru calc ule practice se poa te E~ 125 "('
'i' / I / ·11 /
Solutiile de sustin ere a tevilor se utiliza $i relati a simplificata 0 ·- 11 0
c ~ .y 11//// v
('('

~- z [ZVY'!///
-u -
adopta in fun ctie de caracteristicile lor :J ::>

tehnice (diametru , existen\a sau nu a I = 0,4 ... o,sid [m] (6.6 .2) !o" 80 -
~7
izola\i ei, fluidul incalzitor etc .) prec um In care d este diametrul \evii In [mm] .
"' c
Eo
"'u
70
9 I v);f~ ~~
Oro
$i de forma $i natura elementelor de in calcul ele practice rapide se pot 50
~ fA-1 I; W,'i
/ .I. /, I/
construc \ii . locul de amplasare , traseul utiliza $i graficele din figuril e 6.6.2 $i 40
32 I
lor etc. 6.6.3. 1,5
Tevile cu diametre mici (pana la 2 ") 2 Gh . <i>~.
se pot sus\in e cu dispozi tive executate 6.6.1.1.4 Preluarea dilatarii Jevilor
~~"?;
Q)
Q; 2,5
din doua par\i (fixa $i mobi la) (fig. 6.6.1) Alungirea unei \evi se determina c u u 3 ~',
~~~~~'<·
c
::>-
Tevile se mai pot monta pe: relatia o.I 3,5
,_ ' ~'.c
Q)
4
- console, ca nd \evile sunt amplasa- & = lo · a · .11 [m] (6 .6.3) ~ (1)
· '-Q.· "01
.~ ~ ' '21
te langa pere\i; in care: ro ·~ ~ ~ ·,
- plase d e conduc te, cand sun t - lo este lungimea \evii intre doua -"'
c ::> 6
~ V>
'!! (1) 8
~' ."
amplasate la plan$ee; suporturi fi xe la temperatur a de
- suporturi fixe $i mobile In cazul
amplasarii In canale termice.
montare [m ];
- a - coeficient de dilatare liniara,
OD
10

Fig. 6.6.2. Distanta dintre punctele

" r-...

Tevile amplasate In apropierea pere- a= 12·6 [m/m·K); de sprijin ale tevilor din otel.
tilor $i stalp ilor, sub platiorme sau sub
grinzi, se sus\in pe console exec utate
din profile L sau T lncastrate sau prin-
se de elemente de construc\ii. in fun c-
\ie d e diametrul $i panta \evilor, natura
agen tului terrnic (apa sau abur) se
determina distanta dintre punc tel e de
sus\inere cu rela\ia :

1= 2, 1,/ a l- [m] (6.6.1)

~ me a b c
Fig. 6.6.1. Sustinerea tevilor cu diametre mici:
d

a - varianta cu fier lat sau rotund $i carlig; b - cu tensor; c - cu arc; d - cu tier lat gaurit;
Tabelul 6.6.3. Cote geometrice pentru
1 - fier rotund incastrat; 2 - carli g; 3 - etrier; 4 - colier; 5 - tensor; 6 - arc; 7 - lier lat giiurit.
preluarea dilatarilor
a - inal\imea coloanelor [m]
Cu un suport Cu un
t agent fix fara compensator
(oCJ compensator de dilatare I
de dilatare si doua su-
porturi fi xe
65 16,0-32, 0 32,0-64 ,0
75 13,5-37,5 27,5-56,0
85 12,0-24,0 24,0-48,0
95 10,5-2 1,5 21,5-43,0
11 5 9,0- 18,0 18,0-35,5
100 1 0 200 250 300
130 7,5- 15,5 15,5-31 ,0 Lungimea consolei I [mm]
a
150 6,5- 13,5 13,5-27,0

Diametrul b - Distan\a dintre 2000

conductei suporturi fixe [m] 01
::::,
[mm] 150 °C 110 °C 95 °C 85 °C 150. 1500
40 45 59 68 74 ::J
UJ

50 50 65 75 83 ~ 1000
65 55 72 83 91 '"'ro
80 60 78 90 99
2 500

100 65 85 98 107
""c
·u
<u
Cf) 0
125 70 91 105 11 6
150 75 98 11 3 124 b Deschiderea I !mm]
--- ~

175 82 107 123 135 Fig. 6.6.3. Lungimea I a suportului de sustinere a tevilor din otel :
200 90 127 135 149 a - suport tip consola; b - suport tip plafon.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

- .1 1 - diferen\a de temperatura intre Pm.ix = 20 bar; conduc tivitatea termica Alie caracteri sti ci tehnice sunt date
temperatura m axima a \ev ii in timpu l A= 0,35 W/ m ·K mm coefi cientul de dila- in tab.6.6.5.
func \i onar ii instalatiei $i tem peratura tare a = 2 · 10·6 mlm-K. Tev ile UNIPIPE se exec uta c u
\evii in perioad a de montare (conside-
rata 0 °C). 30
I /
Dilatarea \ev il er orizontale sau verti- J_ ............. ...--:::
cale este preluata, in general, prin uti-
I 20 ~·
tG JPunct fix ./ ......... ....
·s r- ,., ..... v / v /
lizarea curbelor rezultate din traseu
20 15 ·- - IJ..Punc/ fi x .......... v v v / -::,... ..... /
precum $i a compensatoarelor in form a
ro I >:::VI / /
.ri~ v .... ~ ...-::.. v
de U $i L.
~~ ~ -::::- ..... I / -0 ;;;;:
/ vv /
(/)
c ..r1.P~ [::::
Co loanele verti cale se prevad cu
suporturi fixe la mijlocul c o loanelor sa u
cu compensatoare de dilatare m ontate,
"' 10
~ 9
8 8
7
\"2>/
I .. ~i 0
/ .... _JUU
-
......... ......... .... ....-i v
....... ......... / 1 / 150
2::iu

/
/
v ./ ._....v....- [/"" ...-::: " ....
................. .......... :;.....- I /
............ .......
-- --
I/
0
/ ~ V_;; ~ V - .........."' ::_IA :.-:::: r;::.:; c::% ...-::.....-- / /
~
- (-

de aseme nea, la mijloc , intre sup orturi- ~ 6

le fixe (tab . 6.6.3,a). 5 5
........ v ::;.....- / / / ..... ......... -.... t% v ............. 'i-- v:::: v
.... / ....-- ................ i:::--: ..... ...... .........
-- --
:;
Se recomanda ca legatura col oane- ro· ........
4 ........ / ........ ........: v,..... i::;....
' .........
....--
lor la conduc tele de distribu\i e sa se .D / ./ ~ % ~ v f-lU I/ ........
ro v ~ ~ ~ ~ -- /
v _.../ v"
faca orizontal, avand lungimea cores- I 3 v..... ~~ ~ ~
....-- / 20V .......
! / ......
punzatoare preluarii dilatarii verticale. •«l

Tevile orizontale din o\el c are alca tu - ·c:E 2 ::;:~ ~ v ............ .........
/

v v
hr
iesc distribu\ia pentru preluarea dilata- E ............... ...............
ro ....... .........
rilor se prevad cu autocompensatoare ~ 1,5
(fig . 6.6.4) $i compensatoare in forma
................ v--
de U (fig. 6.6.5) montate intre doua
Ol
c
::J
.... ...........
v
_J 1,0 .......
suporturi fi xe, la distan\a determinata 0,9
functie d e temperatura agen\ilor termi ci 0,8
15 20 30 40 50 60 70 90 120 150 200 300 400
(tab. 6.6.3,b). Diarnetrul nominal al conductei [mm)
Fig. 6.6.4. Determinarea brafului autocompensatorului la tevile din otel.
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura
termoplastica
Diame trul conducl ei [mm]

6.6.1.2.1 Caracteristici principale 200 150 125 100 90 80 70 60 50 40 30

Tevile confec \ionate din m ateriale cu
structura termo plasti ca util izate in in-
Dimensiunile conform
schitei alaturate jmml '
2 19.8 I 159x1.5 I 121x4 j 89x3.5
' I 70x3
1
J '
45x2,5 t~
L, L B A 194x5 133x4 102x3,5 76x3 57x3 38x2,5
stala\iile de inca lzire prezinta multiple 220 1310 110 1200
avantaje: rezisten\a la coro ziu ne, timp
r260
~+-1480
~r1_30-+-13_50
-+t---+--+-~-t-~+--+-+~+--+-+-~-+~~/,,/
redus de montare $i repara\ ii , bune
izolatoare termi ce $i elec trice , posibili -
tatea lipirii $i sudarii la temperaturi sca- ~t----t---tt--t--+----+---+---lf--+--+--t-+-----YI/
300 1650 150 1500

zute, pierderi de sarc ini reduse etc.

Prezinta unele inconvenie nte: coefi-
380 1840 190 1650
t----1--t---+----tt--+--+---+---+-__,t---+--+--+-
l/
-r~~;
1 ~~? ~I
420 1960 210 1760
cienti de dilatare m ari , limite la tempe- / ~0 : I
480 2040 240 1800
raturi , rezisten\e mecanice reduse etc. t-::---11--~t-:--:--t--,...-tt---t---t---t---+--t---t--,.'/
. <f:"<f:" I I

Ca materii prime si nteti ce sunt utiliza te t---+--+-+--.;+--+-t---;'---+--1--Y,,/~~

560 2130 280 1860
A I B I L
p olietil ena d ura $i m oale (de inal ta 680 2290 340 1950
l /n~~ Rezistenta
~"<> rupere a>~ la 1 I1
respec ti v . joasa densitate), ca si poli -
c lorura de vinil (PVC dura).
720 2390 380 2000
t----11--- 1---t-- --tt-- +--t-- -t---,Y q h q;.v materialului s-a con-
siderat este: ca b _,
1

900 2500 450 2050 ~e't> 1,.=30 kg/mm2 L r-- b

Din aceasta ca tegori e tac parte: t----lf--- t---t----!t-- -1-4-- - Y ?> 1
- tevi din polietilena (VPE), execu tate 1100 2650 550 2100 I /0~ Punctele B si C nu trebuie imobihzate·
din p o lietil e na d e in alta de nsitate
I,,/ trebuie sa
aiba posibilitatea se sa
,___,,___,__-+---+~--+V__,, deplaseze lioo 1n aceste puncte,
1240 2780 620 2100 conducta fiind eel mult simplu re?ernata
(HOPE) pr in di ferit e metode de fabri ca-
tie determ inate de cerin\e tehnico-eco- Fig. 6.6.5. Delerminarea caracteristicilor constructive
nom ice de calitate. Prin re ticulare (for- ale compensatorului de dil atare U la tevile din ofel.
marea de lega turi tridim ensionale in ur-
ma unui proces chimic sau fi zic) se Tabelul 6.6.4. Tevi din polietilena
ob\ine un material flex ibi l $i rezistent la reticulata tip ECOTUBE
presiune si tem peratura. Din aceasta Dimensiuni Grosimea Masa Con\ inut
ca tegori e fac parte tevile ,.ECOTUBE " peretelui unitara de apa
fabrica te in Fran\a (tab. 6.6.4), tevile medie
EUROFL EX si UNIPIPE fabricate in
Germania.
[mm] [mm] I [g/rn] [1/m]
Tevile EUROFLE X pen tru instala\ii 8x6 1,0 25 0,028
de incalz ire su nt exec u tate din 10x8 1,0 30 0,050 Fig. 6.6.6. Teava tip EUROFLEX VPE -c :
1 - \eava de baza din PVC - c. de inal ta
po lietilena reticulara VPE - c (PEX) cu 12x 10 1,1 42 0,075
trei straturi (fi g. 6.6.6 .) si pr ezinta den sitate;
16x 13 1,5 72 0, 133
urma toarele carac teri sti c i: temperatura 2 - strat interme diar;
20x 16 1,9 111 0,206 3 - pelicula EVOH din aluminiu pulveri zat
maxima de lucru de 95 °C; presiunea
nominala Pn = 6 bar, iar cea maxima de 25x20 2,3 175 0,327 in c<Jmp elec trostati c.
 I. lnstalatii de inci:i lzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

diametre: 14 x 2; 16 x 2; 18 x 2; 25 x armaturi exec utate din acela$i material din metal, folosesc profile metalice de
3,5: 32 x 3 mm , in trei cu lori diferite precum si prin fitinguri din alama cro - sus\inere, fi xare si insonorizare. Gama
pentru a pune in evidenta domeniul de mata sau nu. Legaturile se realizeaza acestor profile este foarte variata de-
utilizare: prin lipire la rece cu adeziv, opera\iile pinzand de carac teristicile \evi i $i locul
UNIPIP S - maron $i UNIPIP H - alb de lucru fiind prezentate in figura 6.6.7. de montare. Firma germana MUPRO
pentru temperaturi de pana la 95 °C $i GmbH a rea liza t elemente de fi xare
presiuni sub 10 bar; UNIPIP F - rD$U 6.6.1.2.3 Susfinerea ~i prinderea fevilor (fig . 6.6.8b ) $i co liere de sus\inere
pentru temperaturi de pana la 60 °C $i Tevile din material plasti c, ca $i cele (fig. 6.6.8c).
presiuni sub 6 bar .
- tevi din polipropilena (PP), se exe- Tabelul 6.6.5. Tevi din polietilena reticulata tip EUROFLEX
cuta cu diametre cuprinse intre 32 $i Dimensiuni Puterea ter- Debit Viteza de transport Con\inut Pierderea de
125 mm. Din aceasta categorie sunt
mica maxima maxim maxima a apei de apa sarcina unitara R
utilizate \evile din polipropilena co-
[mm] [W) [kg/ h) [m/s] [l/m] [mbar/ m]
polimera ,,COPRAX" (tab. 6.6.6), \evile
din polipropilena ,,POL YMUTAN" (tab. ; 16x14 5 100 230 0,8 0,079 8,0
6.6.7) $i cele cu armatura din al uminiu 18x 16 7400 330 0,8 0, 11 3 6,0
,,PROSTAB". 25x20 10000 430 0,8 0,154 5,5
- tevi din policlorura de vinil clorurat :
,,GLASTOFERAN" executate de firma Tabelul 6.6.6. Tevi din polipropilena tip COPRAX
germana TERMCONCEPT Se utilizea- Dimensiuni Grosime perete Lungime Dimensi uni Grosime perete Lungime
za sub denumirea de TC - QUICKPIPE [in] [mm] [mm] [m]
[mm] [m) [in] [mm]
GLASTOFERAN, prezentand urmatoa-
3/8 16 + 0,3 2, 7 4 1112 50 + 0,5 8,4 4
rele caracteristici tehnice: diametre
intre 16 $i 110 mm; presiunea maxima 1/2 20 + 0,3 3,4 4 2 63 + 0,6 10,50 4
de lucru Pn = 25 bar; coeficientul de 3/4 25 + 0,3 4,2 4 2112 75 + 0,9 12,5 4
dilatare a = 70 · 1()·6 m/ m ·K; 1 32 + 0,3 5,4 4 3 90 + 0,9 15,0 4
- tevi din p olibutena (PB), se executa 11/4 40 + 0,4 6,7 4 - - - -
din material sintetic termoplastic, par-
\ial cristalin. Sunt rezistente la $OCuri,
Tabelul 6.6.7. Tevi din polipropilena tip POLYMUTAN
sunt flexibile $i au o mare rezisten\a la
Diametru Dimensiuni de fabrica\ie [mm] pentru Dimensiuni de fabrica\ie [mm] pentru
fluaj, la abraziune $i tensiune.
conducte din Polymutan nearmate conducte din Polymutan armate cu
6.6. 1.2.2 imbinarea fe vilor [mm] Pn=10 bar Pn=20 bar Pn=25 bar zinc' cupru o\el
Tevile din material plastic se asam- 10 - 16x2,7 - - 12x 1,0 -
b leaza intre ele cu fitinguri , prin sudare, 12 - 20x3,4 20x4 ,0 318( 12,5) 15x 1,0 15x 1,0
lipite $i infiletate, astfel:
15 - - 26x5,0 - - -
- \evile din polietilena reticulara (ex:
\evi tip TC - EUROFLEX) se imbina cu 16 20x1,9 25x4,2 - 112(16) 18x1,0 -
fitinguri din alama cromata prin presare 20 25x2,3 32x5,4 32x6,4 314(2 1,6) 22x 1,0 22x 1,2
la rece cu un inel de presare-etan$are. 25 32x3,0 40x6.7 40x8,0 1(27,2) 28x 1,5 28x1 ,2
Gama de fitinguri permite trecerea in 30 - - 50x10,0 - - -
in stalatie de la un tip de material exis- 32 40x3,7 50x8,4 63x12,6 1114(35,9) 35x 1,5 35x 1,5
tent (o\el sau c upru) la tubul TC-
40 50x4,6 63x10,5 75x15 ,0 1112(41,8) 42x1,5 42x 1,5
EUROFLEX.
La opera\ia de imbinare, fitingul poate 50 63x5,8 75x 12,5 - 2(53) 54x2,0 54x1 ,5
fi rotit la cald, prin incalzire cu aer cald 60 75x6,9 90x15 ,0 - - 64x2,0 -
- fara ca etan$eitatea sa fie afectata. 65 - - - 2112(68,8) - -
Exista sis teme din tuburi din PE-xa 70 90x8,2 - - - 76, 1x2,0 76, 1x2,0
cu imbinare prin man$on alur.ecator ,
') Pentru conductele ar·mate cu zinc dimensiunile sunt in [in(mm)]
imbinare ned emontabila ce poate fi po-
zata in $3pa sau tencuiala (vezi siste-
me REHAU, la finalul volumului).
- \evile din policlorura de vinil tip TC
- OUICKPIPE se imbina prin fitinguri $i

Tabelul 6.6.8. Coeficienti de dilatare

Tipul Coeficientul
materialului de dilatare
\evii a. [m/m-K]
otel (OL) 12,5x 10·6
cupru (CU) 16,5x 10·6
TC-GLASTOFERAN 70x 10·6 ~\ /
Policlorura de vinil (PVC) 80x 10·6 /
Polibutilena (PB) 130x 10-6
®
Fig. 6.6.7. Tehnologia de imbinare a )evilor TC - QU ICKPI PE:
P o l ipr9 1~ il e n a (PP) 150x10·6
1 - taiere; 2 - finisa rea sec \iuni i; 3 - decapare; 4 - aplicarea adezivului ; 5 - imbinarea
Polietilena (PE) 200x 10·6 (impingere fara rasuc ire); 6 - curatirea imbinarii .
 Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
Co lierele de sus\inere a tevi lor sun t
pro teja te cu garnit uri insonori zante $i
se fo losesc tipurile: colier standard cu
do ua suruburi; colier cu doua $Uru b uri
sistem pivotant - desfacere fara desu-
rubare; colier cu cochilie din poliuretan
d ur $i colier pentru tub ulatura indus-
triala. Elementele de sustinere a tevilor
din material plastic po t fi util izate $i
pentru sus\in erea $i prinderea conduc-
telor din metal, in spec ial, a c elor cu
diametre mici.
6.6. 1.2.4 Preluarea dilatarii Jevilor
din materiale p lastice
Unul din d ezava ntajele \evil or din
materi ale plastice II reprezinta faptu l ca
au coefi cien\ii de dilatare mull mai mari ; 6.6.1.3 [evi din cupru
decal ai celor din metale (5 ... 15 ori)
(tab . 6.6 .8). Pentru preluarea di lataril or oxat cu fosfor. Sunt ob\inute prin tra- za ta c u spuma tare de po liuretan
Pro fil Profil Pro fil Profil Profil Profil
40/120 40/ 60 38/40 28/30 38/24 27/ 18
a
b a
c
Fig. 6.6.8. El eme nte de su stin e re
a condu c tel or tip MUPRO GmbH :
a - profile din m e tal;
b - elemente de fixare; c - colier .
I. lnstala!ii de incalzire
se prevad , pe traseu, curbe $i com- sudare pri n cap ilaritate (ca p la cap), ra -
pensatoare in forma de U sau Z. Pen- corduri m ecanice (prin compres ie;
tr u conductele de tip TC - OUICK PIPE gu ler strans prevaz ut sau nu c u garni -
GLASTOFERAN in fi g. 6 .6.9 . sunt pre- tura d in material p lastic; guler de forma
zentate caracteri sticile constru ctive ale tro nconica evazata si strangere c u piu-
tipurilor de compensatoare, ale caror lita speciala) $i fara racorduri inter me-
valori se pot lua din diagrama di n diare, prin procedeul \eava in teava si
fig. 6.6. 10. sudare prin capilaritate. fn tab. 6.6.9
Ex.: pentru o conduc ta tip TC - sun! date caracteristi cile con struc ti ve
QUICKPIPE cu un diametru ijl 25 mm, o ale conductelor din cupru .
lungime L = 10 m si o diferen\a de tem-
peratura .1t = 50 K, alegand un com- 6.6.1.4 [evi preizolate
pensator de tip U (fig. 6.6.9), se obtine Din aceasta categorie fac parte tevile
lungimea bra\ului a= 100 cm (fig. 6.6. 10); metalice preizolate termi c cu spuma
considerand raportul a I b = 1 I 1, rezulta poliuretanica:
ca $i bratul b = 100 cm. - tevile preizolate tip ISOPLUS pre-
zinta urmatoarele caracteri sti ci tehnice:
diametre intre 3/4 $i 6", lungimea de
Tevile sunt realiza te din cupru dez- livrare 6 m ; izolatia termica este reali-
gere fara sudura longitudinala $i pre- (PUR); protec tia exterioara este realiza-
zinta urmatoarele caracteristici tehnice: ' ta cu manta confec\ionata din polietil e-
conduc tivitate termi ca: A. = 378 W/m· K na dura (PED) ce asigura dilatare linia-
$i coe fi cientul de dilatare a= 16 · 10-6 ra a= 200 · 10-6 m/ m·K; coefic ientul de
m/ m·K . Avantajele tevil or din c upru cond ucti vitate termi ca A.= 0,44 W/ mK
sunt: U$Urin\a in procesul de montare, Tevile destinate re\elelor montate aeri -
executarea imbinaril or in timp scurt, an (stalpi , console etc.) sunt protejate
pierderi de sarc ina mici , rezisten\a ma- cu o manta realizata din aluminiu, tip
re la coroziune, rezistenta mare la pre- SPIKO. lmbinarea conductelor se reali-
siuni interi oare ale fluidelor etc. Ele se zeaza cu:
pot livra incolacit sau in tronsoa ne • c urbe realizate din co turi preuzina-
drepte (4 .. .6 m). Dezavan tajele tevilor te sau prin indoire la rece. Curbele au
' din cupru constau in faptul ca sunt ! capete drepte de minimum 0,5 m ,
foarte scumpe. sudura rea lizandu-se in mediu protec-
lmbinarea \evil or din c upru se face, tor ce asigura o imbinare perfecta.
ca $i la celelalte tipuri de \evi, prin : fi - Stratul de b aza se sudeaza cu insta-
tinguri , mansoane, reduc tii, teuri , co turi latia de sudat in argon iar urmatoarele
si c urbe de diverse marimi. straturi c u instala(ia de sudat c u C02;
Asamblarea tevil or se poate face cu: • ramificatii , care au compozitia
J !
¥'T1·
-bf-.J-.- - - - --II''
I/Iii
L
Tip L
1111
I ~
b
co i
II Ill
-r I
i"'I
I
///ii
T
/////
Tip Z
Tip U
Fig. 6.6.9. Tipuri con st ruc ti ve de compen satoare de dilatare
pentru Jev ile din m ateri al plastic .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

identica c u a tevii de transport , ele
fiind preizolate in fabrica;
• mansoane utilizate pentru izolarea
si etansarea tevil or de transport ;
interiorul se umple cu aceeasi spuma
ca si tevile;
- tevile preizolate tip INTELENERG,
produse de Combinatul Chimic din
Orastie, prezinta urmatoarele caracte -
ri stici tehnice: diametre intre 20 $i 500
mm; izolati e termica din spuma poliu -
retanica protejata la ex terior cu manta
din polietil ena dura.
tevile preizo/ate ECOFLEX
(fig . 6.6.11ab) sun! exec utate din
una/doua conducte centrale PE-X (poli-
etilena reti culata), materialul izolator ter- i
mic PE - X si mantaua protectoare PE
- HD (polietilena de inalta densitate).
Caracteristicile tehnice sunt date in
tab . 6.6. 10. Piesele de legatura sunt, in
general, din alama cu dimensiuni co-
respunzatoare conductelor. In punctele
in care au loc derivatii, trecerea de la
sistemele cu o singura teava la cele cu
doua tevi, precum $i montarea de
van e, se prevad camere de control.
6.6.2.2 Armaturi de reg/are p e Quitus pentru care diagramele cu ca-
conducta de intoarcere racteri sti c ile hidraulice sun! date in fi -
Se folosesc armaturi col\are gurile 6.6 .1 6 a,b si C.
(fig. 6.6.15a) si armaturi drepte Alegerea unei armaturi tip Ouitus se
(fig. 6.6.15b}. Ca firme constructoare se face in fun ctie de presiunea disponibila
pot cita: firma POROUET executa arma- tip1 care trebuie disipata si debitul de
turi de reglare drepte si coltare cu diame- apa G (l/h] sau [m3/h]. Rezu lta din
Ire de 3/8, 1/2, 3/4 si 1"; firma diagrame treapta de reglare. Pentru uti-
EUROSTAR COMAP executa armaturi lizarea economica a acestor armaturi
drepte si coltare cu diametre de 3/8 $i se recomanda ca viteze maxime ale
112''. apei cele men\ionate in tabelul 6.6.13.
Pentru echilibrarea racordur ilor la
corpurile de incalzire firma tranceza Exernpl ul de calcul 1
i DE SBORDE S reco manda armaturil e Se considera racordul unui corp de
Lungimea tevii L [m] --+
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1819 20
'"'2 60-t--t--/H--t-t~ftr+-;.'-/;"17''7'9;~~"7'"7"'-t--+-+--+-+--+--l
"'(j;
E50 -i1of--#+l-f+.fl-ifn~,~f£7">7"'7-slL_+--+-t---t---1f--+--+--I
Cl>
; 40 -++-f,fH-l-fl~.¥..~S-S~S"t--t--+--+--+-+--+-+--+--l
'O

c"' Cl>
6.6.2. Robinete de reglare 2 20-+f-llJIW~~~.L...t--+---1--+--+--+--+-4--+-4--+--I
la corpurile de incalzire 0
Alungirea !evii Ll.J mm
Sunt uti lizate pentru reg larea debitu- 0 -+----.-+-.-+~-+--1-1-~-+-.--+----.-+-...+~-+--t-~+-.-+~+--+~4
I I I I I I I I
lui de agen t termic $i a pierderilor de 0 30 I 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
sarcina la corpurile de incalzire. Gama
este destul de variata.
Se folosesc: robinete manuale, ter-
t 2401 -t~-+-----+~-+-+-t.--'--t-_.,,-7-t-"--+---,-L--t-...__..--'--+--'--f-Lc-+--'--+~I -

mostatice si cu 4 cai.

6.6.2. 1 Robinete manuale

Sunt: robinetele cu simpla reglare 'E 200 -+--+--+---!44-11---1--l-1--+--A-~
(fig . 6.6. 12,a) si dubla reglare (fig.
"""
·;:
6.6.12,b) d e pe conductele de ducere '6>
si de intoarcere. § 180 -+--+--+-l--lf-J+-+--+-++- +.<--+-- - ' .---h~!---+--+..,,,C..-l
<ii

6.6.2. 1. 1 Robinete cu simpla reg/are "'(ij

Cl>

::>
Echi librarea se face pe racordul de © 160-+--l--4'-
Q_
reg lare. Firma franc eza EUROSAR ::>
~
COMAP produce robinete coltare sau c
drepte cu dimensiuni de 3; 3 ... 3;4" cu ~ 140 -+-+-1f-f--t-++-11t-1-+--+-,<-+- -¥--+-7'Y--t-__,,.+--+- +--+-4
prindere prin fi letare sau sudare de ·5
:;
conducta de legatura.
niii 1 20-+-+.1-tt---1+++-11'---w~~_,,-+-->i<--+--+-+--+-+--+-4

6.6.2. 1.2 Robinete cu dub/a reg/are "'

Cl>
E
'6>
Echilibrarea se realizeaza prin limita-
§ 100 -t-i-fff-it-f-.ft-"/+--7"+,,L--f---t--+--+--+-+--+-+--+-~
rea ridi carii clapetei datorita unui surub _J

micrometric incorporat si reglat c u 0

cheie speciala.
Aceeasi firma fran ceza COMAP pro-
duce robinete coltare (fig. 6.6. 13a) si
robinete drepte (fig. 6.6.13b} ale caror
caracteristici constructive sunt date in
tabelele 6 .6. 11 $i 6.6.12.
Legatura dintre debitul de fluid si
pierderile de sarcina la un robinet c u
dubla reglare, in fun ctie de treapta de
reglare, este prezentata in nomograma
din figura 6.6. 14. Fig. 6.6.10. Det erminarea caracte risticilor constru ctive
ale c o mpensatoarelor de d ilata re.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale 1. lnstalatii de incalzire

incalzire cu diametrul d = 112" cu o Din rliagrama 6.6. 16,b rezulta o ar- spec iala etc;
pu tere termica Q = 2320 W si un m atura de reglare (dreapta sa u coltar) - capul termosta tului care cuprinde
excedent de presiune !Jp = 60 mbar. c u un numar de ture nr = f(G,!Jp) elernen tul de detec \i e $i de comanda $i
Caderea de temperatura in corpul de nr = f(100 l/h; 60 mbar) = 2 ture care con\in e intr-un rezervor o sub-
incalzire tit = 20 K stanta in stare de vapori , lichida sau
Se cere alegerea armaturii si treapta 6.6.2.3 Robinete termostatice solida.
de reglare. Sunt robin ete de reglare automata Cele mai utilizate robine te termosta -
ac\ionand asuprg debitului de fluid al ti ce su nt cele care utilizeaza ca mate-
Rezolvare corpu lu i de incalzire; pentru men\ine- rial de dilatare ceara (fig. 6.6.17,a) sau
Debitul de apa ce traverseaza rob inetu l rea temperaturii constante, lntr-o inca- lichi d (fig . 6.6.17,b).
Q 2320 pere, indep endent de temperatura apei De asernenea, capu l termostatului se
este: G = - - = - - - = 100 1/ h calde. Ele se compun din doua parti: executa cu: sonda incorporata, cu son-
GP ·M 1,16 20 '
- corpul termostatului care are diver- da la distan\a, cu sonda $i comanda la
in care caldura masica spec ifica es te se forme : colt, drept, de col\ inversat, distan\a, cu adaptare pentru alte tipuri
c = 1, 163 W ·hlkgK cu prereglare incorporata , construc\ie (fig. 6.6. 18).
Robinetele termostatice, indiferent
Tabelul 6 .6 .9 . Caracteristicile constructive ale tevilbr din cupru , de varianta de fabrica\ie, prezinta ca-
Diam. ext. Grosimea peretelui g [mm] Diam . nom . racteri sticil e tehnice urmatoare:
de [mm] 0,8 1,0 1,5 2, 0 2,5 3,0 d, [mm] - deschiderea nominala a ventilului
(de la 0,3 la 2 mm) ce corespunde unui
6 x x 4
: ecart de temperatura de la 0,5 la 2,5 K;
8 x x 6
: - plaja cuprinsa intre deschiderea $i
10 x x 8 inchiderea nominala consti tuie plaja de
12 x 0 10 ac\iune efectiva a robinetului $i ea co-
15 x 0 x 13 i respunde unei reglari proportionale;
18 0 x 15 - timpul de raspuns al traductorului
de temperatura este scur t fiind, in mod
,. 22 0 x 20
obi$nui t, cuprins intre 12 $i 30 minute .
'
;: 28 x 0 25
p - intervalul de reglare a temperaturii
35 0 32 ambiante este de la +5 °C (total inc~is)
42 0 x 40 pana la 36 °c (total deschis) iar temp e-
54 x 0 50 : ratura maxima a agentului termic, pana
64 0 - ' la 110 °C;
- caracteristica de deplasare a ventilu-
76, 1 0 x 65
lui pentru o temperatura cresca toare sau
'
A 88,9 0 x 80
108 0 x 100 ~

~
x - diametre le uzuale; 0 - diametrele neuzuale

.. \.)--'-'
Tabelul 6.6.10. Caracteristicile constructive ale tevilor preizolate ECOFLEX '

0 teava It.__E.._.,-
B !G
Conducta DN inveli$ de Masa Volum Lungime Raza de Grosimea
Tabelul 6.6.11. Caracteristicile
centrala protec\ie unitara uni tar de livrare curbura izolatoare constructive ale robinetelor cu dubla
de/dJg [mm] [mm] da [mm] [k g/m] [l/m] [m'] [m] [mm] reglare coltare tip COMAP
25/20,4/2,3 20 128 1, 10 0,31 200 0,25 44 ,5 G B D H L
32/26,0/3,0 25 128 1,20 0,50 150 0,30 41 ,0 3/ 8"' 49 43 59 20
- ·
32/26,0/3,0 25 160 1,90 0,50 100 0.35 57,0 1/2" 53 43 58 23
40/32,6/3,7 32 160 2,05 0,85 100 0,35 52,5 3;,r· 63 43 57.5 26
50/40,8/4,6 40 160 2,25 1,32 100 0.45 47,5 1" 73 43 56 30,5
63/5 1,4/5,8 50 160 2,59 2,08 100 0,55 1\1 ,0
63/5 1,4/5,8 50 200 3.37 2,08 100 0,75 54,0
75/6 1,2/6,9 65 200 3,76 2,95 100 0,80 52,5
90173,6/8,2 . 80 200 4,35 4,25 100 1, 10 45,0
110/90,0/10,0 90 200 ~.24 6,30 50/100 1,20 35,0

Doua tevi
Tabelul 6.6.12. Caracteristicile
25/20,4/ 2,3(2x) 20 160 1,90 0,62 200 0,5 42 ,5 constructive ale robinetelor cu dubla
32/26,0/3,0(2x) 25 160 2,06 1,00 150 0,6 35,5 reglare drepte tip COMAP
32/26,0/3,0(2x) 25 200 2,84 1,00 100 0,7 49,0 G B D H L
40/32, 6/3 ,7 (2x) 32 160 2,29 1,70 100 0,8 27, 5 3/8 75 43 6 1,5 26,5
40/32,6/3,7(2x) 32 200 3, 10 1,70 100 0,9 42,0 1/ 2" 82 43 G1,5 29,5
50/ 40,8/ 4,6(2x) 40 200 3,47 2,64 100 1.0 35,0 3/ 4" 98 43 59 ,5 33 ,5
' ) tolerante in functie de productie ± 2% 1" 102 43 67 32
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

descresca toare nu este aceeasi (cauza ta
de pierderilc de sarcina) realizandu-se o
diferenta de temperatura (hysterezis)
destul de mica intre curbele caracteristi -
ce deschiderii si inchiderii ventilului ;
- coe fic ientul de debit Kv este o ma-
rime ce carac terizeaza punctul de
fun ctionare a robinetului term ostatic
(specifica t de fiecare fabricant de robi-
nete term ostati ce) reprezentand un
debit in m 3/h.
La alegerea unui robine t term ostatic
este necesar sa se tin a seama de 3
carac teris ti ci principale:
1° - coefi cientul Kv ca lculat cu relatia
G ---- --
KV =-J
..
fj p
(6.7. 1)
trece de la pozitia de deschidere nomi- nala [Pa];
nala la pozi\ia de inch idere completa. - _\pracord - pierderea de sarc ina in ra -
ln general Bp 2 K. = cordul corpului de incalzire fara a lua in
3° - autoritatea hidraulica a care ca - calc ul $i robinetul (fig. 6.6. 19).
racteri zeaza efi cac itatea c u care robi- Un robinet fun cti oneaza c u atat mai
netul va modifica debitul din circ uitul bine cu cat autoritatea hidraulica este
pe care- I con tro leaza, exprimata prin mare. Se au in ve dere limitele prac ti ce:
relatia: • pierderil e de sarc ina in robinet
~1Probmet :0:, 0,4 bar pentru a ev ita
a = ___Ll_p~'=ob=m~
et _ _ (6.7.2)
zgom otul in instalati e;
.1Prob1ne1 + .1P1acord
• autoritatea hidraulica a = 0,3... 0,6
in care: Gama de robinete termostatice este
- LlProbmet este pierderea de sarcina in destul de variata, ele fiind fabri cate de
robin et la pozitia de deschidere nomi- firme ca: GIACOM IN I, DANFOSS,
2

in care G este debitul de fluid [m3/h) 3

iar t'.p este diferen\a de presiune
Llp = 1 bar. 5
2° - banda de proportionalitate Bp 4
care reprezinta evolutia temperaturii in - 5
teri oare necesare pen tru care robinetu l

ECOFLEX

6
- ....: ~.... 6
~ - _,..:.:
~ \) , 7
a b 8
8
Fig. 6.6.12. Robinet manual COMAP:
ISOPLUS a - simpla reg/are; b - dub/a reg/are
1 - corp de manevra; 2 - piesa mobila cu tij.3 cadru; 3 - presetupa pentru dubla etan$are
4 - dispozitiv de reglare; 5 - piesa manuala de schimbare {c u o piesa termostatica $i o pie •
de golire); 6 - corpul robinetului ; 7 - ventil; 8 - piesa de prin dere fi latata.
,__
J...... J...... J...... /...... J...... J...... 1/"'
1000
a"? !::: :J /;;; ::J t;::J:;-:J tJ :Jfo /;: /;; $
8
6
[) IJ I
5

a - o tea va; b - doua fevi.

4
3
I/
J I V
vI/ I/ J
J
' J
2 v ' I

f"' 100
.D

Q) 8
c 6
ii 5 v 'I
e 4 IJ

.<::: 3 v
•<1l
IJ u
.S
u 2 v IJ

a
Fig . 6.6.13. Robin ete cu dubla regl are:
"'
(/)

Q)
TI
10
1, L

<1l
8
Q)
6 ll
a - co/far; b - drept. Ci; I/ J ;
TI 5
Ci; 4 i/
0:: 3
J
a. 2
<l

2 3 456789100 2 3 4 56 781000 2 3 4 5678 10000

G - Debitul de apa [l/h]
Fig . 6.6.14. Pierderile de sarcinii in robinetul cu dublii reglare
Fig. 6.6. 15. Ann iituri de reglare pe in funcJie de debit ~i treapta de regl are T:
co nducte d e intoarcere: Nora: coeficient1i Kv pentru robinet collar sunt: d = 318"/Kv = 1,7; 112"/1,9; 314"/3.3; 1"18,5
~----~a_-_
co_l_ta~
r: b__-_d
_r_e~p_t·---~-' iar pentru robinet drept: d =318"/Kv = 1; 1/2"11, 25; 314"/2,5; 1"16,5.
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala1ii de incalzire

DESB ORD ES, EUROSAR-COM AP
HERZ, HEIMEIER etc. Din gama robine-
telor termostatice fabricate de firma DES-
BORDES pentru corpurile de incalzire sunt
recomandate modelele TERMOQUITUS
~ i ROBIOUITUS (coltare sau drepte) ale
caror caracteristici hidraulice sunt date
in diagramele din figura 6.6.20.
De asemenea, in fi gura 6.6.2 1 sunt putere termi ca 0 = 1850 w ~ i 0 ca dere
date caracteristicile hidraulice ale robi- de temperatura d i = 20 K. Se cere
netelor termostatice COMAP in variante alegerea unui robinet termostati c care
cu coeficientul de debit Kv constant in sa asigure 0 banda de proportionalitate
raport cu banda de proportionalitate Br. Bp = 2 "C, cunoscand ca pierderea de
sarc 1na p e racordul corpului de
Exemplul de calcul 2 incalzire fara a lua in calcul robin etul
Se c onsidera un c orp de incalzire de , termostatic, .Jpracord = 0,045 bar.

-------~~
120 OUITUS
(3/8" si 1/2") _1 ..
100 20 1E-coltar
80 . ?010-drept 3 ;: .

1
:c
60
50
~
1-

::::, 40
·- 4
.D 30
Q) 2__ _ _ __
0
20 _6 ___ _ _~ ~
('.}

10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

.:\p - p ierdere de sarc ina [mbar] ___...
a

400 a
3 00

I 200

~ 100 -i:=t'.~'4=++~~+=1::1~1;:::~~~'.':'.".'.::1:::::~
= 80
.0
Q)
0
('.} 40
30 -j--j---j-~Y-t--.;·--t---t--b-<t--J--t--t-'
20
I
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
.:\p - pier dere de sarci na l mbar) --+
b

1200
1000
800
700
600
f 500
:c 400
......
=
Fig. 6.6.17. Robinete termostatice :
a - corpul cu sonda integra ta $i dilatare cu ceara:
b - corpul cu sondii integrata $i dilatare cu lichid
1 - fluidul de lucru - ceara;
2 - fluidul de lucru - lichid;
3 - corp manevra;
4 - resort de compensare a sarc inei;
5 - resort de supracursa;
6 - reper de consemn;
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400 7 - mecanism termosta tic;
.:\p - p ierderea de sarci na [m bar ) - . . 8 - corp ul rob inetului;
c 9 - cursa limi ta;
10 - p iuli ta metalica de fixare a cap ului;
Fig. 6.6.16. Caracteristicile hidraulice ale armaturilor de reglare tip Quitu s:
11 - etan5are;
a - debite mici: b - debite normale: c - debite mari;
• 12 - resor t de revenire;
1 - zona Iara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic. 13 - ventil.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Rezolvare valoare care se inscrie in limitele normale. mostatice este necesar de precizat ca:
• debitu l de fluid G care traverseaza Referitor la utilizarea robin etelor ter- - asigura o reglare locala inchizand
robinetul Tabelul 6.6.13. Vitezele maxime admise In tevile
Q 1850 pe care se monteaza armaturile de reglare
G -=-= 79Vh = 0,079m3/ h
c JI 1,163 20 Tipul re\elei Conducte din otel Conducte din cupru
pe care se face Diametru Viteza Diametru Viteza ,
• coeficientul de debit Kv cu rela\ia 6.7.1 montajul [mm] [m/ s] [mm] [m/s ]
Kv = G/\Jp = 0,079 I 1 = 0,079
Re\ele de di stribu\ie 12/17 0,45 10/ 12 0,45
• din diagrama din fig. 6.6.21b,
pentru alimentari de 15/2 1 0,55 12/ 14 0,50
Bp = 2 °C ~ i G = 79 l/ h, se ob\ine
etaj 20/27 0,70 14/ 16 0,55
pierderea de sarcina locala !1probiner =
26/34 0,80 16/ 18 0,60
= 0,060 bar pentru un robinet de 3/8 ";
Re\ele de di stribu\ie 33/42 0,90 18/20 0,65
• se verifica autoritatea hidraulica cu
de tip subsol 40/49 0,95 20/22 0,70
rela\ia 6.7 .2
50/60 1,00- 1, 10 - -
a = f',probmet I (f',probmet + D P racord) =
Serpentine de Inca !- 15/2 1 0,70 14/ 16 0,70
= 0,06 I (0,06 + 0,045) =0,57 zire prin radia\ie de 20/27 0,80 16/ 18 0,75
pardoseala, inglobate - - 18/20 0,80
in dale din beton
lnstala\ii de incalzire 12/17 0,65 12/14 0,70
monotub, cu corpuri 15/21 0,75 14/ 16 0,75
de incalzire montate 20/27 0,85 16/ 18 0,80
1n serie, fara deviere 26/34 1,00 18/20 0,90
33/42 1,20 20/22 1,00

120
100
80

I
:c
60 .
50
--.._ 40
=
·-
.0 30
Cl>
0
20
CJ
14

10 .

10 14 20 30 40 50 70 100 140 200

a b ~P- pierdere de sarc ina [mbar] -
Fig. 6.6.18. Modele
a
d e robinete termostat ice:
a - capete termostatice;
b - corpuri de robinete;
1 - bulb incorporat, detector :;;i elemen t de
afisare incorporate: 2 - bulb la distan\a, 250
detector la distanta, element d e ali:;;are 200
incorporat; 3 - bulb :;;i afi:;;are la di stanta:
4 - bulb de ali:;;are la distan!a, separate;
I 140 -+--+--+---<--!-+"

- 100 -+-+--+--1-.,..f<'
5 - robinet c u 2 ca i drepte; 6 - de col!; .c
80
:::0 --j--t---;;'f""-~..)-4-7"'-t:;;;~-b......-i--"! 7 - +c---l\
7 - de colt in versa t; 8 - robinet c u 3 cai;
9 - robinet c u 4 cai; 10 - montare di stri- .0
<lJ

buitor.
0 50 -+-+-- -l--"'-+-- - - - t --Y"l- -+--+-- /'-1--1
CJ 40 --j-;Y-~1'"--t--t-7"""'---t--+--i:T'--t---lr--r---

I 30 -·r-+---+-.---+--+-->--_,_-~, v=0.42 j Kv=0,52- -

20 Kv=0 ,40 ' Kv=0,52 _ _
~Proo t I !
I 20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
I ~P - pierdere de sarcina [mbar]
I b
~~._.;-~ ~ ~ --~
- - - - - - ' - "Pr.imd (Iara RT) _ _ _ J Fig. 6. 6.20. Caracteri sticile hidraulice ale ro binetelor termostati ce
ti p Th ermoquitu s ~i Robiquitu s:
Fig. 6 .6. 19. Modu l d e alegere a - debite mici; b - debite normale;
a un u i ro b i net term o static. 1 - zona Iara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic.
 ·- ,

Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstalatii de incalzire

sau d esc hizand admisia agentului ter-
mic in corpurile d e incalzire atunci cand
in incapere apar cresteri ac::identale de
ca ldura (oameni , aparate, energie
solara etc .):
- nu asigura o reglare a instala\iei pre-
vazuta sa func\ioneze cu temperatura
constanta toata p erioada de incalzire;
- nu se prevad robinete termostati ce
in incaperi unde se gasesc termostate
de camera legate la instala\ia cen trala
de reglare;
- in instala\iile de incalzire ech 1pate cu
robinete termos tatice se impune pre-
vederea de robin ete diferentiale pentru
a evita zgomotele (fluieraturi) si a proteja sa u monotub ;
pompa de c ircula\ie atunci cand sun! • pentru al imen tare, numai pe la par-
inchise robinetele termostatice . tea inferioara a corpului pe incalzire.
(jos-jos);
6.6.2.4 Robinete cu patru cai
Robinetel e c u 4 ca i. numite si arma-
turi . pentru racordare unica ARU. se
utilizeaza p entru racordarea corpurilor - - 1
de incalzire la instala\iile de incalz ire.
Rob inetele cu 4 cai (fig. 6.6.22) se
clasifica astfel:
- dupa numarul de elemente compo-
nente: distribuitor si conducta de legatura;
- dupa constructia distribuitorului: ------ 4
• pentru alimentare, in varianta bitub

ro '°
0..
_o '°
l:J

~@
- - ---5
11lflnl)( 105_
0,8
0.6
8
6 bP MAX 8
6
'°
0..
0,5 5
?@j O,.J
0.3
4
3
4
3
0..
<l

f?
2 ~

~
,S 0,2 2
= ~
>CO
c =
-c:; 0,1 1000 104
ro<I> 0.08 8

~
::.. 0,06 6
•· Q) 0.05 5
a
~
u 0.0.J 4
@~ 0,03 BP Kv <; [,
l
3 iJI, 3
m 3Jh ON 318 ON 1/2

~i
0.02 2 1K/1 5K 0020 95 735 256 986
?K oo-v 4? 549 11 4 2 16 2
? <;I( n ,.,. 111 .,..,, f\.1 q 1,
0.01 100
3KA<vs 0,040 23 934 64 24E
1D3
0.008 8
a. 0,006 6
<l
0.00 5 5
6
5
0,004 4 4
0.003 3 3
0.002 2 ~
~
2
5
1 10 tEJ t -------4
~00 1~
2 3 45678910 2 3 4 5678 100 2 3 4 5678 1000
G - Debitul d e apa [l/h]
a
ro 5

~@ ~1 N\()f

8
fup '1v1 ,y
lllf
105
8 ';;)
~Q 0,6 6 "' 6 ~
g:~
5
17·=--®j 0,3
4
3
Bp Kv [, [,
m 3/h IDN 318 ON 1/2
- 4
0..
-1
0 1K 0.0.JO 23 934 64 246 Ii 3
1 sr: v
~ ~
2 0.050 15 3 18 41 118 2
0,2
~ -- O.OGO_ JO 637
0070 7 8 15
28 !:>54
20 978
u 0. 1 1000 3K 0,080 5 983 16 062 10~
n; o.os 8
-
(f)
Q)
0,06
0,05 g '
b
D 0.04 4
Fig . 6.6.22. Elemen te componente
@~ 0,03 3 3 ale unui robinet cu 4 cai :

~
- ~.
~ --
2 a - varianta bitub; b - varianta monotub;

I ria
0,02 2
1 - capac de protec!ie; 2 - corpul
0.0 1 100- 103
0,008 8 robinetului de reglare (manual sa u
53- 0.006 6
0.00 5 5-
I
g termostati c) ; 3 - racordul conduc tei de
0,00 .J 4 4 legatura; 4 - conduc ta de legatura 1/2 ";
0,00 3 3 3 5 - racord ul conductei de legatura li vra ta
0.00 2 2 2 c u d1stribuitorul; 6'- d1stribuit or b1tub;
-
0.00 1 10 6" - distnbu1tor monotub ; 7 - dispozi ti v de
1a2
2 3 4 5 6789 10 2 3 4 5678 100 2 3 4 5678 1000 golire a apei din corpul de incal zire;
G - Debitul d e apa 11/11] 8 - lega tura ca librata in varianta monotub;
b 9 - racor dunle la conductele de ducere si
Fig . 6 .6 .21. Carac teri sticil e hidraulice ale robinetelor termostatice tip COMAP : intoarcere; 10 - conduc te de ducere;
a - pen tru Kv
'-------
=0.02.. 0,04; b - p entru Kv = 0, 17... 0.50. 11 - conduc te de into<1rcere.
 I. lnstalatii de lnc alzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

• pentru alimentare pe la partea su-

Tabelul 6.6.14. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - retele bitub
perioara si evacuare de la part ea
inferioara a corpu lui de incalzire (sus- a B
jos).
- dupa m o dul de realizare a reglarii : alimentare
m anual sa u automat (cap termostati c). sus-jos Iara gol ire
Ele sun t fabr icate intr-o gama destul
de variata de firme, ca: GIACOMINI ,
EUROSAR -COMAP etc .
Alegerea rob inetului cu 4 cai este con -
di\ionata d e felul retelei de distributie Cod Ref. G g d B z E
(bitubulara sau monotubulara) $i de 43877 2 7 15 1/ 2'' M 22x 1,5 15 51 10 35
modul in care se face alimentarea cu
agent termic a corpurilor de incalzire b
(jos- jos sau sus- jos).
De asemenea, la un robinet cu 4 cai alimentare
se aleg: distrib uitorul si organul de regla- sus-jos Iara golire si
re (capul termostatic , capul manual). reglare hidra ulica
Caracter isticile construc ti ve pentru
distr ibuitoarele tip CO MAP pentru re\e-
le bitubulare sunt prezentate in tabelul
6.6.14 iar p entru re \ele monotub , in ta-
Cod Ref. G g d B z E
438922 9 15 1/2 '' M22x 1,5
belul 6.6. 15. 15 51 10 35
Caracteristic ile constructive pentru ca- 438954 91 5 A 1/2" 1/2 "

petele robinetelor cu 4 cai, tip COMAP

sunt prezentate in tabelele 6.6. 16 a, b .
c ~~ ~ ;m~ ===t
1-U
Pierderile de sarcina locale, in robi-
netele cu 4 cai tip COMAP , sunt date :~~~~;~~ cap J9ft ~~-)~ L-.~;'- _-.El====::.;t-or'-~-~-.--~--.
in diagra m a din fi gura 6.6.23 in func tie term ostat1 c fara -lj ' - ilWi.fj I Cap 6803' 7803 505 6803C
de debitul de apa G, mod ul de racor- gohre s1 reglare I a I 9 H 103 104 59, 5 71,5
dare $i banda de propor\i onalitate Bp . · h1drauhca I B 1 F 1 1-1 o 49 49 38 35,5
Firma GIACOMINI produce ventile cu 4
cai care prezinta, in linii generale, acelea$i Cod Ref. G g B d E L
carac teri st ici constructive cu cele 920022 920 1/2" M 22x 1.5
CO MAP , insotite de diagrame de pierderi 46 12 11 2 35 48
920105 920 A 1/2" 1/2"
de sarcina locale (fig. 6.6.24) $i
[mbarj [da Pal 2 3 1000

t 400
~
~ 200
1 /v

o(j/. V - ;;
-
Fig. 6.6.23.
Ql

a; .s 100
.D

~ 17
'\,
Diag rama ¥~ 60
.Q! u 40
p ierderilor de a.;;; /

20 A
sarci na loca le '
a. Q)
UJ
I
prin rob inet ele -1'0 11
10
cu 4 cai tip 10 20 30 4050 70 90100 200 300400 600
COM AP : G - debit de apa 11/h) -
1 - varianta a
monotub sa u
t~
bitub cu alimen-
t 400
tare sus- jos;
~200
2 - varianta <U 3- I '/
monotub sau
~~ 1 00 -
~:; 60 - - 4
b itub c u alimen- Qj s 40
·a_~
tare jos- jos $i ' UJ 20 v
a. Ql
/ i/
Bp = 2 °C; <l'O 10
10 20 3040 6080 100 200 300100300
3 - varianta
G - debit de apa [I/ht"+
monotub sa u
b
11+..,-+<+++c-+-+-+-+-+-+-i-J-'-+-++i-+--'-+++H-Tii+ti-+++-+ · ~=et b itub c u alimen-
~/"J::;:+ti::.1=1:::+=P:::l=t=H==l=+:++t:t:::=:,:++1=+,+1:;::t:11:~;++:::+· -=t=Pf tare jos-jos $i
Fig. 6.6.24. Di agrama pierderilor
de sarcina locale pent ru rob inete
1-i-l-+-.....~,..+-+-+~+-.-·-f++-'--i-r'-++-Hl+M-+-''~'-++j''-+-H Bp :::: 2,5 °C_
11 I ! 11 c u 4 cai tip GIACOMINI :
a - alimentare jos-jos;
b - alimentare sus-jos;
10 ,,
-:--_i~.......~~--i-+-+-+-·,_~'-'~'-'-'+•~1-~'~'..c....,-+-r-'-r'
4
1 - varianta cu Bp = 2 °C;
102
2 3 4 5 6 7
3
B ;0 2 5 6 7 10 2 - varianta cu robinetul comp let deschis;
G - deb1tul de apa ~ 11/h J 3 - cu cap termostatic ; 4 - c u ca p manual.
-- --------------------------------~
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire

diagrame de reglare hidraulica (fig. 6.6.25).
Ultimele sun\ construite i:ientru diferite
moduri de racordare la re\elele de distri-
butie (bitub $i monotub), pentru diferite
valori ale coeficientului de debit Kv.
Exemplul de calcul 3
Se considera un corp de inca lzire de
putere termica Q = 2 100 W care se
NJ\POCA ( t 5 100 °C $i P,, = 23 bar) sun! temreraturi de pana la + 200 °C $i pre-
date in tabelul 6.6.17 , b . siune de pana la 25 bar.
Robinetele cu construc\ie moderna Montarea pe conducle se poate
executata din o\el $i cu ventilul sferic din face prin filetare (tab. 6.6.18a), prin
o\el inoxidabil (executate de firma VEXVE sudura (tab. 6.6.1 Sb $i c) sau c u
- Finlanda) pot fi utilizate pentru fluide cu ' fl anse (tab . 6.6.18d,e).
i / i/ i A 'i !
2000
I

I I; I i
' 1/
?i..3 V ! I:
tur~
I I : I ' ! II
'

alimenteaza de la o retea de distribu\ie

monotub sau bitub pentru care se con-
:u I I
:
! :1 r / i I
i
I
;
I
I

i
~ 1000 / I
sidera o presiune disponibila locala 800
I/ / ! :
Z = 400 dPa si o banda de proportio- """(3c ./ v
/
J
/ I
:
nalitate Bp = 2 c.c. roVl 600
/ ,7 t ' 'I
<ll
D 400 <tyY. 1!
/
: '
!
i I i
Rezolvare
a - varianta a legerii unui robinet cu 4
ro
Q) // I i ' I
cai cu alimentarea jos- jos $i cap ter-
Q;
D
/; / V\ I
.~ 200
/ !
m ostatic : n. / v 1

• se calculeaza d ebitul de apa

G =0 I (c·lit) =2100 I (1, 163 · 20) =90 l/ h
• se calculeaza pierderea de sarcina
n.
<l
100
/I II
I
i
'
i I I
i
I
I I I

200 300 400 500 600 800 1000 2000 3000 4000 6000
in robinet utilizand diagrama 6.6.24 a
G - debit de apa 11/h] -
c,p =f(G, curba I) =f(90, curba I) =28 dPa a
- se determina diferenta de presi une
disponibila necesara a fi consumata 2000 I .A' )' j/ '/
I / I
v 1.1 //
prin reglarea robin etului
'1pnec = Z - .1p = 400 - 28 = 372 dPa
:u
1
!I
I
I
II o.s
v
tura
I ;
,1

~~
y
- se determina numarul de lure ale .a 1000 '
/
I /
/;
/.
3 I lure
robinetului utilizand diagrama 6.6.25, c E
n = f{G, .1pnec) = f(90, 372) = 2 ture
800
/
/

I
/
/7 ~ -·
""c
"(3 600
/ / /I
b. varianta alegerii unui robinet cu 4 cai roVl / / //I /
cu alimentare sus-jos si cap termostatic 400
I I / I / //
JI, v
<ll
'
- debitul de apa este acelasi G = 90 Vh u
ro I I
/
v V_d w
- pierderea de sarcina in robinet se Q)
Q;
determina utilizand diagrama 6.6.24,b u
Q:; 200
tip =f{G, curba 3) =f(90, curba 3) =30 dPa

Yv ~ ~
ii
- diferenta de presiune disponibila
necesara a fi consumata prin reglarea
n.
<l
100 I
I
l/ I . I
II
robinetu lui
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600
!J.pnec =Z - L'P '= 400 - 30 = 370 dPa G - debit de apa [l/ h] ~
- numarul de ture ale robinetulu i,
b
pentru asigurarea reglarii robinetului,
pentru asigurarea regl arii se ob\in din 2000 v V/#

i/ '"~
'(/ j'
aceea$i diagrama 6.6.25,c I I I I II I
n = f{G, '1pnec) = f(90, 370) == 2 lure ro
.a 1000
I
i
; : 4: ILKe

I !
I
'
E ' ,/ //. '
6.6.3. Robinete de lnchidere 800 //
I

~·
•ro
pe conducte .S
600 ' I I
0
roVl 1-J--- !
i -U-Li
:

Din aceasta calegorie fac parte robine- 400

/ i:
~
<ll

tele: cu ventil sferic, cu ventil cu tij3 in-

clinata, cu sertar de re\inere, de golire etc.
u
ro
Ql
I' /
I
I
!I I

Q;
u
I
i : Iv $ I ! I I
-~ 200
vi
j ~~
I
6.6.3. 1 Robinete cu ventil sferic n. I I

I I I I
Se executa din alama nichelata; scau-
nul si garnitura sunt din teflon. Prinderea
de conducte se face prin filetare. avand
n.
<J
100
20
I
30 40
~ e11 !
50 60 80
!
I
'
100
I 200
I
!
300 400
I
I I I
i
600
fi lete interioare sau exterioare. Sun! ac\io- G - debit de apa [I/hi ____.
nate cu parghie de manevra confectionate c
din o\el si vopsite, in general, in rosu. Fig . 6.6.25. Ca pacit atea de reglare hidraulica a robinetelor c u 4 cai tip GIACOMINI
Rezista la tem peraturi de pana la 185 °C a - racordare la re fele monotub;
si presiune de maximum 45 bar. Caracte- 1 - comple t inchis ; 2 - pentru Kv = 1, 56 si a= 33%; 3 - pentru Kv = 1,89 si a = 47%;
risticile constructive pentru robinetele cu b - ra cordare la retele bitub;
ventil sferic produse de firma GIACOMINI
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (l ure) - grada\iile de pe robinc t ;
pentru apa calda (t 5 115 °C $i presiuni
c - racordare la retele b itubulare cu cap termostatic;
Pn = 15 bar) sunt date in tabelul 6.6. 17 a,
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) gradatiile de pe robinet.
iar cele produse de ARMATURA - CLUJ-
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.6.3.2 Robinete cu ventil inclinat
Sun t utilizate pentru fluide cu tcm -
peratura m ax ima de 200 °C. Arm atura
Tabelul 6.6. 15. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - re\ele monotub
a
alimentare sus- jos
Iara golire Cl: .
- Cluj-Napoca executa robinete c u temperaturi t ::; 200 °C si Pn = 16 bar.
ven til inc linat (tab. 6.6. 19) pentru ab ur
de presi une joasa si f\uide c urate cu 6.6.3.3 Robinete cu ventil drept
Armatura Cluj-Napoca executa, din
fonta maleabila, robinete cu <1> 1/2 . 2"
•
!
~Br • '
$i, din fonta cenu$ie, pentru <lJ 2112 .. . 4 ".
Pentru diametre qi 3/8 ... 2" robi nete-
• . ' N: le cu ventil drept sunt executate si din
_!_
- - - -- - .
'
1
abelul 6.6.16b.Caracteristicile constructiv
L..JLJ ~ e robinetelor cu 4 cai, tip COMAP
' !..~

D
Cod Ref. G g d B z E
438322 338 1/2" M 22x 1,5
15 51 10 35
438324 338 112· M 24x 1,5 II
cap manual coltar "'111fti rf'.~l---l
cu simpla sau ot-11
b . dub la reglare _..--..--.u"" ....J ,

1
alimentare sus- jos 1 B _.,illL
-~-""'
cu golire $i reglare
hidraulica
Cod Ref. G B D H L
408204 408 u 1/2" 53 43 58 23
418204 418U
Cod Ref. G g d B z E
438522 538 1/ 2"' M22x1 ,5
Tabelul 6.6.17. Caracteristicile
438524 538 112·· M 24x 1,5 15 51 10 35 constructive ale robinetelor cu ventil sferic
438554 538A 1/2" 1/2" a- tip R_650 GIACOMINI;
b - tip ARMATURA CLUJ -NAPOCA
c -
I
c
i
alimentare jos- sus '

~§$t__
I
I
cu golire $i cap
manua l B

Cod Ref. G g B d I E H D L
1- HII '~---' v=r----
r= p
443622 443 1/2" M 22x 1,5 46
I E - • a
12 112 35 58 43 48 4, _ _ _ ,.\
443524 443 1/ 2"' M24x 1,5 49
R650 p A B c Kv
3/8" 8 40 23,4 42 6,6
d
1/2" 10 47 32,8 78 6,7
3/4" 15 52 36, 1 78 12,7
alimentare jos- jos
1" 20 62,5 47 ,4 96 24 ,6
cu golire si cap
1114" 25 7 1,4 5 1,4 96 48,5
termostatic
1112" 32 83,2 56,4 96 98
2" 40 96,8 70,6 138 140
Cap 6803. 7803 505 6803C L I
H 103 104 59,5 71,5 I
p
D 49 49 38 35,5

~ ~x.
n
Cod Ref. G g B d E L I
-
444522 444 1/2"' M 22x 1,5 'r ---i ~ ""-'

444524 444 1/2 " M 24x1 .5 46 12 11 2 35 48 ,__ -- ~

>----< -
444604 444A 1/2 " 1/2"'
b
I

~
abelul 6.6.16a.Caracteristicile constructive ale robinetelor cu 4 cai, tip COMAP 3/8" 1/2" 314" 1" 1114" 1112" 2"
H
cap termostatic collar Hfmm 40 46 51 56 63 77 80
I Cap 6803 7803 505 6803C Lmm 110 124 128 160 165 220 230
__J !' \[mm] 48 56 66 78 88 98 11 2
H 107 108 63,5 75,5
' -
D 49 49 38 35,5 Material: alama
Fluid de lucru: apa, ulei, gaze
Cod Ref. G B L naturale, abur
Temp eratura maxima: 100 °C
908604 908 1/2" 53 37
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de lncalzire

alama (tab. 6.6.20). Ra cordarea la con- ! alama (tab . 6.6.2 1). pentru abur (t 5 120 · t 5 225 °C si pentru <J> 350 ..... 1000 mm
ducte se face prin mufe filetate. Se . 0 C) si apa (t 5 95 °C) cu presiune de t 5 120 °C). Tot cu flanse se executa
utilizeaza pentru abur si fluide curate . lucru Pn = 20 bar. ven tile din o\el turnat (tab. 6.6.25)
(t < 115 °C si Pn = 16 bar). in tabelele 6.6.22 si 6.6.23 sunt date pentru fluide c u temperaturi t 5 400 °C.
caracteristicile tehnice ale robin etelor
6.6.3.4 Robinete cu sertar cu sertar GIACOMINI cu si Iara posibi- 6.6.4. Robinete de echilibrare
Se executa din o\el cu mufe sau ! litati de golire, executate din alama. Cu hidraulica
~n~ . i fl anse se executa robinetele din fonta ·
Armatura - Cluj-Napoca executa ro- 1 (tab . 6.6.24) utiliza te pentru fluide c u : Pe re\ele de distributie si la baza co-
binete cu sertar pana cu mute din ! presiuni maxime de lucru de 16 bar si ; loanelor instala\iilor de incalzire cu apa
fonta maleabila, fonta cenusie si din ' temperaturi (pentru <j> 40 ...300 mm - : calda se utilizeaza robinete de echi li -
Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE brare hidraulica, intr -o gama destul de
variata depinzand de producator.
_, ..-::=;-;.... Astfel, se pot men\iona robinetele
a ....._: ... i produse de:
cu filet si I - COMAP - Fran\a pentru re\ele de
maneta I
I '
1 distribu\ie si coloane executate din ala-
I ma , cu mute cu ro\ile de manevra gra-
I

Tabelul 6.6.19. Caracteristicile

constructive ale robinetului cu ventil
oblic - tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA

ON PN Prod us 01 02 L H A D Kv Masa
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
15 40 102 0 15 R 112 33,7 75 99 139 10 8 0,4
20 40 102 020 R 314 42 ,4 75 10 1 139 15 14 0,5
25 40 102 025 R1 48,3 90 107 150 20 25 0,7
32 40 102 032 R1114 60,3 105 111 150 25 41 1,0
40 40 102 040 R 1112 76, 1 120 12 1 190 32 65 1,8
50 40 102 050 R2 88,9 145 128 190 40 103 2, 2

·.
A
b
cu sudura
si maneta i
I!

•-f-4o~ ' I
L

ON PN Prod us 01 02 L H A 0 Kv Masa
----.........._ j 1" 1114"
1;2· 3/4" 1112'' : 2"
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg ]
90 99 122 . 139 153 : 180
1--1_5---4·~4_
0-+-_
10_0~0_
1 5-+_2_1~
.3· 1--33_._
7-+-_23
_0-*'~9_9 -t-~
1 3_9-+~1_
0-+-_8~+-o_._
5-l 85 91 111 122 138 : 160
20 40 100 020 26,9 42,4 230 101 139 15 14 0,7 69 90 100 120 130 . 160
25 40 100 025 33,7 48,3 230 107 150 20 25 1,0 Dmm 50 50 60 60 80 I 100
32 40 100 032 42,4 60,3 260 111 150 25 41 1.4 Material: fonta maleabila
40 40 100 040 48,3 76, 1 260 12 1 190 32 65 2,0 ·-. -·-.___j 1.'2" 3 ·4· 1"
50 40 100 050 60,3 88,9 300 128 190 40 103 2,8 84 94 116
75 83 102
65 25 100 065 76, 1 114,3 300 183 280 50 180 4,2
56 67 80
80 25 100 080 88,9 139,7 300 196 280 65 290 5,9
Dmm 1 50 50 63
100 25 100 100 11 4,3 168,3 325 224 280 80 470 8,8 Material: alama
125 25 100 125 139,7 177,8 325 247 420 100 830 13,5 Fluid de lucru:
150 25 100 150 168,3 2 19, 1 350 288 600 125 11 50 18, 1 - abur de joasa presiune. Pn= 1,7 bar
200 25 100 200 2 19, 1 273,0 400 272 900 150 1750 37,0 - fluide curate neutre, Pn= 16 bar
Temperatura maxima:
250 25 100 250 273 .0 355,6 530 33 1 1200 200 3200 75,5
- abur, 200 •c
300 25 100 300 323 .9 457 ,0 550 250 4600 107 .o · fluide curate neutre, 115 °C
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE date, c u priza de presiune c u si fara
golire (tab. 6.6.26);
- COMAP numai pentru re\ele de dis-
c tributie, executate din fonta, cu flan$e
cu sudura si $i prize de presiuni (tab . 6.6.27).
ro<Jta de - VANITUS - Franta pentru coloane
manevra (fig . 6.6.26) . Robinetul din fig . 6 .6.26a
permite citirea directa a debitului, ii
memorizeaza si ii protejeaza, asigura
---ot..1.-. ---i _
I
oprirea $i golirea. Masurarea instanta-
nee $i reglarea rapida sunt efectuat e
l : c u ajutorul aparatu lui de masurare. Se
executa cu dimensiuni: 3/ 4, 1, 1114 $i
2". Robin etul din fig . 6.6 .26,b este
prevazut c u un $Urub micromanometri c
ON PNProd us 01 02 03 L A B c D E Kv Masa permi\and inchiderea, cu pastrarea
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm [mm] [mm] [mm mm k l reglarii ini\iale. Se executa cu dimensi-
150 25 104 150 168,3 219, 1 250 350 205 239 70,5 125 288 11 50 26,6
Tabelul 6.6.20. Caracteristicile
200 25 104 200 219, 1 273,0 250 400 205 242 70,5 150 291 1750 47,0
construct ive ale robinetelor cu ventil
250 25 104 250 273,0 355,6 300 530 233 287 86,0 200 337 200 90,5 drept tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
300 25 104 300 323,9 457,0 400 550 315 315 130,0 250 424 600 145,0

/' '~
A
d
cu flansa si
maneta ,£.": ;
I

ON PN Produs nr. D L H A Kv 01 02 03 HO-IES

15 40 103 015 10 130 99 139 8 95 65 14 4
20 40 103 020 15 150 101 139 14 105 75 14 4
25 40 103 025 20 160 107 150 25 115 85 14 4
32 40 103 032 25 180 111 150 41 140 100 18 4
40 40 103 040 32 200 121 190 65 150 110 18 4
50 40 103 050 40 230 128 190 103 165 125 18 4
65 16 103 065 50 270 183 280 180 185 145 18 4 I
80 16 103 080 65 280 196 280 290 200 160 18 8
100 16 103 100 80 300 224 280 470 220 180 18 8
125 16 103 125 100 325 247 420 830 250 210 18 8
150 16 103 150 125 350 288 600 1 150 285 240 22 8
200 16 103 200 150 400 266 900 1 750 340 295 22 12
250 16 103 250 200 500 327 1200 3 250 405 355 26 12
300 16 103 300 250 500 4 600 460 410 26 12

e A
cu flansa si
roata ·de.

I 318" 112· 314· 1114" 1112'' 2"

75 75 83 105 120 138 149
L 70 70 76 95 108 126 129
50 60 70 80 11 5 134 152
ON PN Prod us 0 01 02 03 o~ L A B c E Kv Masa
[mm] [mm] 50 50 50 60 60 80 100
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm mm] [mm] [k J
Material: a/ama
150 16 104 151 125 285 240 22 250 350 205 239 70,5 288 1150 41
Fluidul de lucru: abur sau fluide curate
200 16 104 201 150 340 295 22 250 400 205 242 70,5 29 1 1750 72
Temperatura maxima:
250 16 104 251 200 405 355 26 300 500 233 287 86,0 337 3200 134
pt. abur +200 °C
300 16 104 301 250 460 410 26 400 500 315 315 130,0 424 4600 188 ~

pentru celela/te fluide + 115 '-

 -
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstalatii de incalzire

Tabelul 6.6.21. Caracteristicile Tabelul 6.6.22. Caracteristicile tehnice Tabelul 6.6.23. Caracteristici le tehnice
constructive ale robinetelor cu sertar le robinetelor cu sertar tip GIACOMINI ale robinetelor cu sertar cu posibilitati
pana tip ARMATURA CLUJ- NAPOCA de golire tip GIACOMINI

'\
\, A B c D PN [bar]
q;, [mm] [mm] [mm] [mm]
3/8" 35,5 12 58,5 29,5 16
1/2" 42,5 14,5 62,5 29,5 16 A B c D PN [bar]
3/4" 47,5 18 72 36 16 ""'~ [mm] [mm] [mm] [mm]
1" 53,5 2 1,5 82 36 16 3/8" 45 12 58,5 29,5 16
1114" 62 27,5 95,5 42 16 1/2" 48 14,5 62,5 29,5 16
1112" 64 30,5 109,5 47,5 16 3/4" 53 18 72 36 16
2" 75 38 134,5 54 16 1" 57 21,5 82,5 36 16
2112" 80 48 180,5 72,5 10 1114" 67 27,5 95,5 42 16
3" 84 56 195,5 72.5 10 1112" 65 30,5 109,5 47,5 16
4" 98 72 267 70 10 2" 79,5 38 134,5 54 16
5" 120 92 388 87,5 7 2 112" 85 48 180,5 72,5 10
6" 125 104 396 100 7 3" 89 56 195,S 72,5 10
Tabelul 6.6.25. Caracteristicile
N
Tabelul 6.6.24. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu sertar
I I constructive ale robinetelor cu sertar
~ cu flan:;;a din otel turnat
cu flan:;;a din fonta
1-04---jI ~-
d

~m~
o~
I c

*
L 0
" I
J_

~-
----.1> 1/2" 3/4" 1" 1114" 1 v2" 2"
Hmm] 77 88 100 110 125 157
L- L---· i< - L- -'1

Lmm 54 58 66 72 82 100 Roata de Robinet de

ON L ON L Roata de Robinet de
Dmm 50 50 63 80 80 100 manevra d4 ocolire ON manevra d4 ocolire ON

--.
Material: fonta maleabila

Hmm
ip 2112"
240
3"
275
4"
327
[mm)
40
50
240
250
[mm) [mm]
200
225
[mm]
-
-
--
[mm]
40
50
240
250
[mm] [mm]
' 180
180
[mm]

Lmmj 134 150 172 65 270 280 - 65 270 225

Dmm 140 160 180 80 280 280 - 80 280 225
Material: fonta cenusie 100 330 320 - 100 300 280
Fluid de lucru: apa, 'pn 10 125 330 360 . 125 325 320 15
abur de joasa presiune, Pn 1, 7
gaze naturale combustibile, Pn 1, 2-:-2
150 390 360 . 150 350 320 15
Temperatura maxima: 200 460 400 25 200 400 360 20
apa 95 "C 250 530 500 25 250 450 500 25
abur 120 °C 300 630 640 25 300 500 640 32
aze naturale 35 °C 350 690 640 40 350 550 640 32
qi 1/2" 3/4" 1 1114" 1112" 2" 400 750 720 40 400 600 720 40
82 82 96 11 7 133 153 500 880 800 50 500 700 800 50
40 40 50 58 64 68 6001 ooc 800 65 600 1 350 800 65
50 50 50 63 80 100 _(700) 1 13 800 65 700 1 550 800 65
Material: alama 800 1 25( 900 80 800 1 750 900 80
Fluid de lucru : fluide curate neutre 1900) 1 38C 900 100 900 1 950 900 100
Temp era tura maxima: 120 °C
1 000 150( 900 100 1000 2 150 1000 100
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

Tabelul 6.6.26.
I I I I
3 VANITUS (3/4 .. ._,,__+--+--+- Caracteristicile constructive
Ref. 400 ale robinetelor de reglare COMAP
t 2
1,4 +--+-1-t-+~-+-~
£:
1 ON [in]
.'='. 0 '7 +-+-+c,.--F,,IL...jr-7--!"--l--+~IL-' 3/8
.0
~ 0 ,5 +4--7""-+--b-1''---'1--+--;.<---+.>""'--r-'--1-+-
1/2R
1/2
(') 0 ,3 +--+- +-+--cl.-<'-lf--7"'°t--t---l--
3/4
0,2 +-+-~+-+----<l---+--+--+-~--t- Tip 750
20 30 40 50 70 100 140200 300400 500 1R
_;p - pierderea de sarcina [mbar] ~
c 11 /4
1112
5 t-+--+-+-t--t-+--+---t---t-+~
4 VANITUS (1"1--+--+--_,,,,.,,-+-- 2
Ref. 400-+--+--+--+-~ . 7 R=Kv redus
3
t 2 t-+--+-+-t----+--'- J-~~><'.d--=-l--1---
t
5+--+-1-1--+-
4
++~'---,J.L.-+--o+-'--

Tip 751
;.;: 1,4 1-+-+-+---j--l~-Y'+--+---'l->f"+- - 3+-+- -t-t--1-+.7'"-t---t--f--7+--+--+-
.s 1 +-+--+-,.~--.--+--~....._,_-,
£:
'E 2 ~--_,_,,.,._..._+--+-----1----+-
Tabelul 6.6.27. Caracteristicile
{l 0.7 i-r-___,.-4----+---1~---:+---+--..;."'--f-.-_
constructive ale robinetului de reglare
u
' 0,5+-+-+-::..f£--l--lf---;>l""----t:.,..q--~-t­ COMAP - tip 750 B cu flan:?e
('.)

0 ,3 +-+-+.-'1'-11-7'1f--+--+--l--l-t-t- DN [mm]
Kvs = 5,2
0' 2++--+-+-+--+---+--t---.- .,.-,-+- 50
20 30 40 50 70 100140 200300400500 20 30 4050 70 100140 200 300400500 65
~ - pierderea de sarcina fmbar~ ~P - pierderea de sarcina [mbar] ~
e 80
d
100
5+-+-+-+-1--1--+--+--+-1-t-+ 125
4 VANITUS (1"1/2H--+-- 150
Ref. 400+-+--+--+~ 10+-+--+-+-l---lf

t~ f---j,~1-""-d-t-
200
t-t--- +-t-1----1----t
7 7508 250
;.;: 1,4 l-+-+-+---1~-_,L-b-''-l--f-~U--+'<+­
t ~+-+-.,.-<i->+-+--+-_,__.--;,-_,__,._._ 300
.§_ 1 +-+-+,..-F--J~-+---;,...c+- -3-t-JP-"'"---t-+-t-7f----t--1>-.c.+-~. ~~~r
· Tabelul 6.6.28. Caracteristicile
{l 0 .7 t--+---,..'l--+---1----1'"7""+--+-_,,.."--~ ·-t­
u
l"" 2 +-t------+-il------+--+--~+-l---+- constructive ale robinetelor
•0,51-+- -f--oy..j----jl---.t<'--+-o,...q-- 1-f-t- 1§1,4+-<- ......,.."'l-ll--+------+--+-+-I---+-
('.) (])
de retinere cu cursa fixa
0 1 +---<~-+--+-<...-+---+--+--+-+-1---+-
0 ,3 f-+--+-,.,__._,~1---+--+--+-f-+-+--

· '~
Kvs = 14 0, 7+-+-+-+-+--1-+--+--+-Kvs = 24
0 ,2+-+--+--+-+--+---+--+---+-.......-.-t--
20 304050 70 100140 200300400500 20 30 4050 70 100140 200 300400500
1
i\p - pierderea de sarcina [mbar] ~
f
~P - pierderea de sarcina
g
[mbar] ~
o4i~ ~--7_dl5t ~
Fig. 6.6.26. Robinete de echilibrare tip VANITUS: ___ L______.
a - cu citire direc ta a debitului de fluid;
b - c u p astrarea reglarii initiate; c ... g - pierderile de sarcina in robinetele de echilibrare Dn Flan:;;ele de legatura L
tip VANITUS cu diametrele de 314" - 2". la conducte [mm]
t 20 \ [mmJ d1 d2 [mm]
10 90 60 120
~ 15
21., 15 95 65 130
·~ 1 0
\
20 105 75 150
z<{
ffi 5
- 25 11 5 85 160
180
__J
32 135 100
~
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 40 145 110 200
PREREGLARE - 50 160 125 230
b
65 180 145 290
80 195 160 3 10
Fig. 6.6.27. Robinet Hydrocontrol pentru
100 230 190 350
echilibrare hidraulica: 125 270 220 400
a - vedere robine t; 150 300 250 480
b - tolerante ale debitului 200 360 3 10 600
in functie de reg/area preliminara
250 425 370 730
(prereg/are).
a 300 485 430 850
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~ii de incalzire

uni: 1/2, 3/4 si 1 ", din alama. si 1114" si
1112", din bronz. in figurile 6.6.26, c, d,
e, f, g sunt date caracteristicile hidrau -
lice ale robin etelor VANITUS.
- Hydroeontrol - OVE NTROP (fig.
Pn = 25 bar si pentru flu ide cu ternpe-
raturi t :5 400 °C;
- robinete de re\inere cu clapa (tab .
6.6.29), executate din alama, cu man-
soane (producator COMAP - Franta)
Tabelul 6.6.29. Caracteristicile
c onstructive. ale robinetelor de
retinere cu clapa tip COMAP
ON [in]

~
3/8
6.6.27 ,a) ofera 5 functiuni: prereglare, - robinete de retinere cu clape si
1/2
masurare, inchidere, umplere si golire. flanse (tab . 6.6.30) executate din fonta.
1
Reglarea preliminara, deosebit de pre-
cisa, cu eel pu\in 70 de pozitii de reglare, cp35 ~1 _____ 11/4
permite stabilirea exacta a debitelor. 1112
Tip 826AT
- alti producatori importanti, TA (IMI), 2
Oanfoss, Broen.
Tabelul 6.6.30. Caracteristicile
Se pot manta, fie pe conducta de
constructive ale robinetelor de
ducere, fie pe cea de intoarcere. Valori 68 retinere cu clapa cu flan$€
de prereglare prea scazute conduc la 77
tolerante prea mari ale debitului, sca-
zand calitatea reglarii, si la cre5terea j j
consumului de energie. Aceasta depen-
denta este prezentata in figura 6.6.27, b. G 1/ 2' 3/8"

6.6.5. Robinete (clapete) a

·-·-
de refinere

Au rolul de a unidirec\iona sensul de

circula\ie a fluidelor. Sun! produse in
diferite variante constructive, permi-
j
tand diverse pozitii de montare:
Flan$ele de legatura Diametrul
- rob inete de retinere cu cursa fixa la conducte
On flansei L
(tab. 6.6. 28), executate din fonta, cu d1 d2 capacului
flanse. uti lizate pentru presiuni de lucru [mm) [mm) [mm] [mm) [mm]
40 145 110 132 200
50 160 125 138 230
65 180 145 186 290
80 195 160 216 310
100 230 190 240 350
125 270 220 295 400
150 300 250 300 480
200 360 320 385 600
Fi g . 6.6 .28 . Cl ap etii antitermosifon. 250 425 370 460 730
300 485 430 515 850
350 550 490 585 380
400 620 550 660 1100
500 730 660 825 1250
600 840 770 1000 1450

Tabelul 6.6.31 .
Supape de siguranta COMAP
Tip ON [in]

;,
Fig. 6 .6.29. Ro b inet e de dezaerisire PN [bar]
manuale p en tru corpuri de inci1lzire: Fig . 6.6.30. Robi nete de dezae risi re 1/2
au to mate:
a - cu c/Jeie; b · cu rozeta din plastic. a - robinet; b - montare robinet. 4-6-7-8- 10
868 314

4-6-7-8-10
1/2
4-6-7-8-10

'
869 3/4

b 4-6-7-8-10
Tip E s
£
:~
intrare iesire
3/8 3/4
314 11/4
a c ~~D c 981GL 11/4 1112
Fig. 6.6.31. Robi nete d e golire:
2 2112
a - cu ven t1/ cu cap patrat; b · cu poanson si rozeta zim tata; c · cu venlfl pentru Pn = 70 bar.
2112 3
 .1. lnstala~ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

6.6.6. Clapeta antitermosifon numai verti ca l, cu mule. Clapeta etan- tiil e de inca lzire se utilizeaza:
$c'i se ridi ca datorita pres iunii pompei. - robin ete de dezaeri sire manuale,
Se utilizeaza in instalatiil e de incal- Oimensiuni : 1, 11.'4, 1112 si 2" . montate la corpurile de incalzire, ac \io-
zire c u p ompare, pentru eliminarea nate cu o chei e speciala sau cu o
efec tului de termosifon (fig . 6.6.28). Se 6.6.7. Robinete de dezaerisire roze ta din plastic (fig. 6.6. 29). Oiame-
executa dreapta sa u cu co lt prin trele de racord sunt de 1/8, 1/ 4 $i 3/ 8";
permutar ea dopului . Montarea se fa ce Pentru evacuarea aerului din instala- - robin ete de dezaeri sire automate

Tabelul 6.6.32. Supape de siguranta IAFO - Zalau

1- c orp ; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - tija; 5 - ghidaje; 6 - arc; 7 - carcasa; 8 - ghidaje arc; 9 - $Urub reg laje; 10 - capac .

II
<( !

<

ft ~Ci"~=== 2
l;~f-4- ~ 1

~/ Tip 3120

Tip B- 1000
O n intrare Masa
Dn
A B c do h Flan$ele de intrare Flan$ele de ie$ire
1es1re
f---.,---.-~~-.--.---+--.,--.---.-----,-.,--tnem

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] [mm [kg]
25/ 40 3 16 100 100 15 5 115 85 68 4x14 2 16 150 -110 80 4x18 3 18 66
32/50 356 110 110 19 6 140 110 78 4x18 2 18 165 124 102 4x18 3 20 12,0
40/ 65 397 120 120 24 8 150 110 88 4x18 3 18 185 154 122 4x18 3 20 17,0
I 50/80 490 130 130 30 10 165 125 102 4x18 3 20 200 160 138 8x18 2 22 19,3
65/100 560 150 150 39 13 185 145 122 4x18 3 20 220 180 158 8x18 3 24 32,0
80/ 125 715 180 180 48 16 200 138 138 8x 18 3 22 250 210 188 8x18 3 26 57 ,0
100/ 150 808 200 200 60 20 220 180 158 8x18 3 24 285 240 212 8x22 3 26 78,0
Tip Tip B-2020 Tip 3120
KG G Masa KG Masa
On A B c intrare ie$ire
do h
neta
On A
intrare
do h
neta
[mm] [mm] [mm] [mm] (in] [in) [mm] [mm] [kg] [mmj [mmj [in] [mmj [mmj [kgj
15/25 228 38 72 1/2" 1" 9 3 1,6
25 295 15 5 3,7
20/ 30 250 44 78 314 '' 1114" 12 4 2,3
Tip P 1000
~r-< Tip P 1000
Flan$ele de legatura Masa

"~' ~/ :
On A B h f----.-~-.---.----r---,---l
dz d4 nxd3 e b neta
[mm] [mm] [mm) [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm) [mm] [kg]
15 195 130 0,75 95 65 45 4x14 2 14 3,4 .. Joo< ~ ---6
20
-·-
2 12
-+· -- t --
150
+--
1 105
- t - -- -t - --
75
-+---
58 4x 14 2
+---+---t---t----t
16 5,1 1 -------- :1~
"''~
I~ s
25 225 160 1,25 11 5 85 68 4x14 2 16 6,0 "' ..----- 4

32 3 10 180 1,60 140 100 78 4x 18 2 18 11,5

40 378 200 2 150 110 88 4x18 3 18 16,6
50_
,._ 425 230 2,50 165 125 102 4x 18 3 20 26,0
_ 6~ 490 290 3,25 185 145 122 4x 18 3 22 34,9
80 630 310 4 200 160 138 8x18 3 22 61 ,2
~··~---·-+---+----+---~---1-----+----+---+----+--~
B
100 6 10 350 5 220 180 158 8x 18 3 24 67,6

- - - - - - - - - - - - - - -- -· -----
 Capitolul 6: Echipamente ~i
montate pe conducte (fig. 6.6.30).
Diametrele de racord sunt de 1/4 , 3/8 si
1/2'.
6.6.8. Robinete de golire
Gama este destul de variata, ele exe-
cutandu-se din lonta sau alama. in
figura 6.6.31 sunt prezentate trei tipuri
de robinete de golire produse de firma
DESBORDES: din alama cu ventil si cap
patrat de 3/8, 1/2, 3/4" (fig. 6.6.3 1 a); cu
poanson din alama si cu roze ta zimtata
de 3/8 si 1/2" (fig. 6.6.31 b); cu ventil si
cap patrat actionate cu o cheie, utilizate
pentru presiunea Pn = 10 bar si
temperaturi ale fluidului t :5 110 °C de
3/8, 1/2 $i 3/4' (fig. 6.6.3 1 c).
6.6.9. Supape de siguranta
Sunt utilizate sa protejeze instala1iile
sub presiune impotriva depa5irii acci-
dentale a pre siunii maxime admise de
lucru. Se executa din fonta sau din
alama, c u membrana sau arc, cu sau
fara manometru.
• Firma COMAP produce:
- supape de siguranta cu rnembrana,
cu posibilitati de montare a manome-
trului, cu mufa (tab. 6 .6.3 1, a) sau cu
filet exterior (tab . 6.6.31, b) pentru pre-
siuni de pana la 10 bar . Se utilizeaza
p entru apa $i aer;
- supape de siguran\a cu arc $i par-
ghie, tip FLUMAX , cu posibilitatile de
montare a manometrului , cu mufa (tab .
6.6.31, c) pentru presiuni de pana la 16
bar .
Se pot utiliza pentru aer, apa, abur .
• firma IAFO Zalau executa supape
de siguranta din fonta, cu arc (tab.
6.6.32):
- supapa d e siguranta brusca, inchi-
sa, etansa cu racorduri , cu fl anse, tip
81000 ;
- supapa de siguran\a brusca, inchi -
sa, etan$a c u suruburi cu filet (intrare
cep, iesire mufa) tip B 2020 ;
- supapa de siguranta brusca , des-
chisa cu racor d cu filet tip B 3 120;
- supapa d e siguranta propor\i onala,
inchisa , cu corp de col\, cu racorduri
cu flan5e, tip P 1000.
6.6.10. Regulatoare de debit
?i presiune diferenfiala
Pentru asigurarea punctului de fun c -
\ionare a unei instala\ii de incalzire c u
apa calda este necesar sa se prevada
regulatoare d e debit sau de presiune
sau chiar amandoua. Ele devin obliga-
torii in in stala \iil e prevazute cu robinete
termo stati ce .
Firma DESBORDES - Fran\a produce
regulatoare dilerentiale de presiune;
- de colt, cu reglare de la 0,05 la 0,5
materiale I. lnstalatii de incalzire
bar cu afi sare de precizie (tab . 6.6 .33,a) - cu patru ca i (tab. 6.6.35), din fonta
- in linie, cu reglare de la 0,05 la 0,5 cu montarea in toate pozi\iile, datorita
bar cu afisare de precizie (tab. 6.6.33,b) unui cadran cu doua fe\e de montare.
- fara reglare, cu fun c\ionare auto- Firma ROM STAL comercializeaza va -
mata (tab. 6.6.33 ,c). ne de amestec si serv omotoarele de
Regulatoarele diferen\iale se montea- ac \i onare respective;
za la iesire, dupa pompa de circula\ie, - cu 3 si 4 cai pentru diametrele ON
in by-pas cu conducta de intoarcere. 40, ON 50, ON 80, DN 100, ON 125 $i
Firma OVENTROP - Germania, pro- ON 150, prevazute cu fl anse care se
duce: pot cupla cu servomotoarele din seria
- regulatoare de debit (fig . 6.6.32 ,a) MP 300;
tip HYDROMAT 0 care se pot manta - cu 3 $i 4 cai pentru diametrele 314,
atat pe conducta de ducere cat si pe 1, 1112 si 2" , prevazute cu mansoa ne
cea de intoarcere. Permite stabilirea cu filet , care se pot c upla cu
valorii nominale On si fi xarea in aceasta servomotoarele din seriile MP 75 $i MP
pozitie. 100.
Domeniile de variatie ale debitului
sunt c uprinse intre 100 si 4000 l/ h. 6.6.12. Redu:toare de presiune
- regulatoare de presiune diferen\iala
HYDROMAT DP (fig. 6.6.32,b) care se Se utilizeaza in instalatiile de incalzi-
monteaza pe conducta de intoarcere, ,[ re cu abur, unde apare necesitatea re-
iar valoarea nominala L1pn se citeste ducerii presiunii aburului in funqi e de
direct, se regleaza si se fixeaza conti- necesita\i.
nuu, fara trepte, in domeniul cuprins Firma DESBORDES produce
i intre 300 $i 500 mbar. Racordul cu tub reductoare de presiune reglabila tip
' capilar se leaga la conducta de duce-
I
AD, cu priza pentru manometru (tab.
re. Pr in intermediul regulatorului de 1 6.6.36,a) sau Iara priza de manometru
presiune se acopera domen ii ale debi-
tului cuprinse intre 100 si 4600 l/h.
! Tabelul 6.6.33. Supape de presiune
- diferentiala
d 1/d2 mm/mm]
6.6.11. Vane de amestec
a - de c ol\
Se utilizeaza in instalatiile de incalzi-
re cu apa calda, asigurand prin ames-
tecul apei calde de la cazane cu apa
rac ita din instalatie, parametrii agentu-
lui termic, atat la consumatorii agen-
tului termic cat $i la intrarea in cazane.
Se executa din fonta si pot fun ctiona
manual sau automat (action ate hidrau-
lic, cu aer comprimat sau servomotoa-
re). De asemenea , se executa cu 3 sau
4 cai.
Firma suedeza THERMIA produce 20127 26/34
doua tipuri de vane de amestec, actio- b - in linie
nate cu servomotoare.
- cu trei cai (tab . 6.6.34), din fon ta cu
patru pozi tii de montare, posibile dato-
rit a unui cadran cu doua fe\e de mon -
tare.
20127 26/34
c - Iara reglare
a
Fig . 6.6.32. Regulator de d ebit ~i presiun
diferentiala OVENTROP :
a - regulator de debit Hydromat Q";
b - regulator de presiune diferentiata
"Hydroma t OP" 20127 26/34 33/42
 I. lnstalatii de incalzire
(tab . 6.6 .36 , b) care pot avea , in
amonte, o presiu ne max ima Pn-' 6 bar,
iar, in aval, o presiune max im a Pn = 4
bar. Pentru presi uni sub 1 bar se rec o-
manda reduc torul Re care es te echipat
cu un arc c ompensator .
6.6.13. Aparate
pentru masurarea debitelor
Sunt utili za te pentru masurarea
debitului d e apa sau de caldura care
circula prin conduc te. Aparatele sunt
montate direct in circuitul instalati ei
·Sau sun! mobile, cu citire direc ta sau
cu inregistrare.
• Firma DANFOSS - Danemarca pro-
duce debitmetre montate direct p e '
conducta (tab . 6.6.37);
- MAGFLO - electromagnetice cu o
gama larga de masura precisa si tara sesc manometre $i hidrometre. Gama
ingustarea sec\iun ii;
- MASSFLO - masice rezistente la locul de amplasare $i de firma produ-
vibra\ii, abravize $i coroziune. Masoa- catoare.
ra, in afara debitului, densitatea si tem-
peratura fluidului ;
Tabelul 6.6.34. Vane de amestec
cu 3 cai ERMIA-SUEDIA
d1/ d 2 [mm/mm]
20127 26/ 34 33/ 42 40/49 50/60
Tabelul 6.6.35. Vane de amestec
cu 4 cai (THERMIA-SUEDIA)
26/34 33/42 40/ 49 50/60
Fig. 6.6.33. Debitmetru portabil.
Capitolul 6: Echipamente ~i materiale
- SONOFLO - ultrasonice cu masu- Firma ROMSTAL comerc ializeaza:
rarea precisa si fara ingustarea sectiu - - manometre circulare tip !MIT. cu
nii ; priza de presiune cu cuplare rapida $i
- VORFLO - cu vartej pentru abur , tub capilar, care se pot monta pe
gaze si lichide cu vascozitate redusa. cazane. Toa te modelele se li vreaza cu
Elementele sunt sudate. Necesita intre- tirant filetat. Oomeniile de presiune
\in ere U$Oara; disponibi le 0 la 4 bar $i 0 la 6 bar .
- EVITA 'M - electrom agnetic pentru - termomanometre circulare tip !MIT,
apa , abur si gaze. Acestea permit c on - echipate atat cu sonda de temperatura
trolul, reglarea $i inregistrarea debite-
lor. Tabelul 6.6.36. Reductoare de
• Firma CONTR OLOTRON - SUA presiune pentru abur DESBORDES
produce un debitmetru portabil tip [mm/ mm]
UNIFLOW (fig . 6. 6.33) cu posibi lita1 i de 15/2 1 20/ 27 26/34
inregistrare.
6.6.14. Aparate
pentru masurarea presiunii
Pentru masurarea presiunii se fo lo -
este destul de vari ata, ea depinzand de
Firma DESBORDES produce mano-
metre (fig. 6.6.34) cu gradare intre 0 $i
25 bar tip:
- BOURDON (fig. 6.6.34, a) cu
gradare 1, 4, 6, 16 sau 25 bar, cu baie
[mm/mm)
de glicerina, amortizoare (contra vibra-
\iilor) $i cutia din inox; 12/ 17 15/21 20127 26/ 34
- monobloc (fig . 6.6.34, b) cu grada-
re 6, 10, 16 bar, cu cu tie din alama
matri\ata $i racord filetat;
- cu cutie din o\el ambutisat, cu ra - b
cord filetat jos (fig. 6.6.34 ,c) sau in
spate (fig. 6.6.34,d);
- PRESSADE {fig . 6.6.34, e) cu gra-
dare de la 10 bar, cu protec\ie din cau -
ciuc impotriva $OCurilor; .
Firma COMAP produce:
- manometre radiate, cu gradare de
la 0 la 25 bar, cu cutia din inox;
- hidrometre cu gradare de la 0 la 4
bar.
b c
a
d e
Fig. 6.6.34. Manometru :
a - tip Bourdon; b - monob/oc; c - cu racord fileta t in jos ;
d - cu racord fileta t in spa te; e - tip PRESSADE. .
 Capitolul 6: Echipamente ~i materiale I. lnstala~ii de lncalzire

cu tub cap ila r (c u lichid) $i pri za de
presiune c u c up lare rapida $i tub
cap ilar. Toa te modelele se livreaza c u
tirant fi le tat. D o m eniile d e luc ru :
temperatura pana la 120 °c $i presiuni
disponibile 0 . . .4 bar $i 0 ... 6 bar .
M anometre le $i hidrometre le se ra-
cordeaza la e lem entele ins ta latiei prin
interme diul unor robinete de control c u
buton sau p oanson din alama.
6.6 .15. Aparate
pentru mas urarea temperaturi i
Pentru m asurarea temperaturii (lichide,
solide $i gaze) se folosesc termometre:
- c u citire directa cu scala dreap ta
c u m ercur sau a lcool, termom etre cu
1
rezistenta e lec trica, c u sonda de tem -
p eratura $i tub capilar, term ometre c u
contact etc;
- c u citire direc ta $i inregistrare .
Firmele DE SBOR DES $i COMAP
produc termometre c u scala dreap ta,
cu a lcool, cu teaca din alama. p entru
temperaturi cuprinse intre 50 $i 300 °C.
Posibilitatile de montare pe ap arate
sau pe conducte sunt prezentate in
figura 6.6.35, iar dimensiunile de mon-
tare in tabelul 6.6.38.
Firma DESBORDE S produce, de
asemenea, termometre cu cadran gra-
dat de la 0 la 120 °C c u c olier din cu -
pru (fig. 6.6.36,a) pen tru strangere pe
i con duc te. Oia m etrele de s trangere
sunt d e la cJi 20 la <ll 120 mm.
Aceea$ i firma produce si term ome tre
cu ca dran gradat de la 0 la 120 °C cu
tub de imersie.
Firma ROM STAL comerciali zeaza
termometre circulare uti lizate pen tru
cazane si aparate cu sonda de tempe-
ratura $i tub capilar (cu lichid) $i c u
tirant filetat. Do m eniile de utilizare sunt:
0 la 120 "C; 0 la 200 °C ; -40 la +40 °C
Se utilizeaza $i apara te digitale cu
citire directa, impreuna cu viteza c uren-
tilor de aer $i umiditate relativa, cu

Tabelul 6.6.37. Deb itmetre DANFOSS

Grupe MAGFLO· MASSFLO· SONOFLO· VORFLO' EVITNM

de produse Debitmetru Debitmetru Debitmetru Debitmetru vortex Contor de oxigen
electromagnetic masic ultrasonic
Principiul Electromagnetic Coriolis Timp de parcurs Vartej Clark
de masurare tip cu o conducta al semnalului
sau doua ultrasonic pe mai
multe cai
Marimea Debit volumic Debit masic Debit volumic Debit volumic Oxigen dizolvat in
masurata Masa totala Debit masic Debit masic apa $i apa uzata
Tehnologii Densitate Viteza sunetului Volum normal
Temperatura Debit de apa
Debit volumic Debit de abur $i
Volum total de gaz
Debit de frac\iune
% fractiune
(de ex. Bri x)
Total frac\iune
lnstalare Conducte pline Conducte pline Conducte pline Conducte pline cu Rezervoare de
cu lichid cu lichid cu lichid aburi, lichid sau aerisire, crescatorii
gaz de pe$le etc.
Medii Toate mediile Toate mediile Toate mediile care Lichide cu o Apa $i apa uzata
conductoare de pompabile transmi t sunetul viscozitate redusa,
electricitate gaze $i aburi
Aplica\ii Sec toare Chimicale, Alimente $i bauturi, Chimicale, tratarea Chimicale, Tratarea apei $i
principale principale alimente $i bauturi, chimicale apei alimente cresterea pe$tilor
tratarea apei, energie/caldura energie/caldura $i bau turi
energie, caldura prod use prod use energie/caldura
petrochimice petrochimice
Aplicatii Control, reglare Control, reglare Reglare Reglare Control, reglare
inregistrare, dozare inregistrare inregistrare inregistrare inregistrare
amestec in cantarire, dozare urmarire urmarire urmarire
proportii verificare contablizare
Mari me ON 6-2000 ON 3-50 ON 10-4000 ON 15-300
Domeniu 0,025- 11 3000 1-80000 0,2-500000 Gaz/aburi 0-30 ppm , 0-200%
de masurare m3/h kg/h m3/h 1,5-2 1300 m3/h
Lichid
0,25-2300 m3/h
Temperatura de la -20 la de la -50 la de la -200 la de la -4 0 la 0 la 48 °C
lichidului +200 °C + 180 °C +250 °C + 400 °C
Presiune maxima 350 bar 500 bar 160 bar 100 bar 10 bar
Precizie 0,25 % 0, 15 % 0,5 % 0,7% din debitul 0,5 % din FSO
Specifica tii din debitul efectiv din debitul efectiv din debitul efectiv efectiv (lichid)
1,25 % din debitul
efec tiv (gaze, aburi)
Carcasa IP 65/67/68 IP 65 IP 68 IP 65 IP 68
(senzor)
Aprobari CE NELEC CE NELEC EEx, CENELEC CENELEC
EEX, 3A, Custody transfer EEx, EEx
PTB custody (in curs de PTB custody
transfer 3A OIML preparare) transfer
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

posibilitati de inregistrare (fig. 6.6.36, b). 6.6.16. Contoare - contoare de tip 3, utilizate, in gene-
pentru masurarea ral, pen tru masurarea condensatu lui.
consumului de caldura Contoarele de energie termica tre -
buie sa fie compatibile cu rigorile ur-
6.6.16.1 Caracteristici principale matoarelor clase climatice:
Contoarele de apa calda se clasifica - clasa climatica A (pentru populatie
in func\i e de destina\ia lor, conform re- f?i montare in interior)
glementarilor interna\ionale: • temperatura ambianta: 5 la 55 °C;
- contoare de tip 1, utilizate de sine • nivel scazut de umiditate;
statatoare pentru contorizarea apei - clasa c/imatica B (pentru populatie
calde. Se incadreaza in intervale de f?i montare In exterior)
temperaturi: 30 la 70 °C, 30 la 90 °C, • temperatura ambianta: -25 la +55 °C;
30 la 130 °C $i 30 la 180 °C; • nivel normal de umiditate;
- contoare de tip 2 care sunt un • solicitari mecanice scazute
ansamblu al contoarelor de energie - c/asa climatica C (conditii industriale)
termica. Se incadreaza in intervaiele de • temperatura ambianta: 5 la 55 °C;
temperaturi men\ionate la cele de tip 1 • conditii normale de umiditate;
cu observatia ca temperatura minima a • solicitari mecanice scazute;
fluidului poate ti $i sub 30 °C; Elementele componente ale contorului
Tabelul 6.6.38. Dimensiunile de montare [llVTl] ale termometrelor cu scala dreapta
Conducte neizolate Conducte izolate
Do
L1 L2 Lt L1 L2 Lt
80 117 30 107 147 60 137
100 127 30 117 157 60 147
125 140 30 130 170 60 160
150 152 30 142 183 60 172
175 165 30 155 195 60 185
200 177 30 167 207 60 197
225 190 30 180 220 60 210
250 202 30 192 232 60 222
300 227 30 217 257 60 247
Fig. 6.6.36. Termometru: 350 252 30 242 282 60 272
a - cu co/ier; b - digital. 400 277 30 267 307 60 297

1
m
I
!/
I 3
I
I
I
I 2
6c
2
3 3
4
4 DIMENSIUNI DE MONTARE
L2=20mm pt. conducte neizola te
5 ...J L2=50mm pt. conducte izolate
L=L2+(R+Oe«/2)sina+O,

I,I I
1
....J A 6b 5
cosa=
R -~
2
_J
....J I!I ....J
..
R+___Q_:_xt
2
11
I
6a ....... a c
I .
T'""""" - - -
0
Fig. 6.6.35. Posibilitati de montare a termometrelor cu
mercur sau alcool cu scala dreapta:
a - montare pe aparate; b - montare pe conduc te drep te;
c - montare In cotul conductelor;
b 1 - armatura pentru termometru; 2 - garnitura; 3 - piesa
a montaj; 4 - :;;tu\ racord ; 5 - teaca de protec\ie; 6a - apa-
rat; 6b - conducta; 6c - cot.
 Capitolul 6: Echipamente
de caldura sunt , in general: contorul de
apa, sondele (traductoarele) de tem-
peratura, blocul de calcul, cabluri de
legatura (sonde-bloc de calcul).
6.6. 16.2 Tipuri constructive
6.6.16.2.1 Contoare de caldura
monobloc
Contorul de debit $i traductorul de
temperatura aval sunt montate com -
pact cu blocul de ca lcul care este pre-
va zut cu un aliaj electronic digital;
traductorul de temperatura amonte
este montat, separat, pe conducta de
ducere. Contoru l poate afi$a rnarimile
masurate $i/sau calculate , fie automat,
in mod ciclic, fi e la cerere, prin ac\io-
narea manuala a butonului de mane-
vra . Se monteaza pe conducte cu dia-
metre mici (On 15 ... 25 mm)
(fig. 6.6.37).
-::.....
'1H1""-. . ~ -~:·· ~:i;-~¥mff..Jlmr....",!!:w~1.r:nmf
>.
··-~~ 0 •,:. z
r-: '· ~ r~r iff.mE't,..-.fs,Bi7!Jfif{~ ·?;, r
·W:uuJ;~uF'.i!.;:.:f-,~~t:~~-
"··
2
Fig . 6.6.37. Contor de caldura
monobloc:
- blocul de ca lcul + traductor de tempe-
ratura aval; 2 - traductor de tempcratura a-
monte; 3 - buton de comutare; 4 - racorduri.
3
..t .•
Fig. 6 .6.38. Contor de caldura combinat:
1 - contor de debit ; 2 - am si 2 av -
traduc toare de temperatur a montil le in
amonte si ava l.
~i materiale I. lnstalatii de incalzire
6.6.16.2.2 Contoare de caldurii tala, diametre de conduc te On : 20 ... 50
combinate mm ; debite: Gn = 2,5 .. . 15 m3/h;
Sunt executate din elemente compo- • MTHI : multietajat, ST - montare
nente separabile (fig. 6.6.38), ava nd o verticala urcare; FA - montare ver ti cala
varie tate con structiva determinata, in coborare ; diametre On = 20 .. .40 mm,
special, de diversitatea tipurilor de debite Gn = 2,5 ... 10 m 3/h;
contoare de debit utilizate: cu morisca, • WPHIMISI : tip Woltman: diametre:
cu elice, electromagnetice, cu ultrasu- On = 50 ... 250 mm; debite Gn = 15 m 3/h;
nete , cu diafragma, Vortex. De aseme- - blocul de calcul cu traductoare de
nea, traductoarele de temperatura pot temperatura tip SUPERCAL (fig. 6.6.39)
fi termore zisten\e cu doua sa u patru care prelucreaza datele afi $3 nd
fire de tip Pt 100 sau Pt 500. Dupa elec tronic urmatoarele marimi : energie
prelucrarea informa\iei primite , blocul termica [kWh], [MWh]; temperatura
de calcul poate da informatia sub di- [ 0 C]; volum [m3]; debit [l/ h]; limp [h];
verse forme : totalizarea numerica reda - putere termica [kW].
ta electroni c sau electromagnetic, inre- - racorduri speciale 1 x 1/2 x 1"
gistrare, indicare, semnalizarea unor pentru sonde de temperatura $i teci;
regimuri de avarie etc. - clapeta antiretur pentru impiedica-
Firma ZENNER zAHLER produce rea ancrasarii $i facilitarea opera\iilor
contoare combinate compuse din: de inlocuire .
- contoare de apa calda construite pen- Firma DANFOSS produce contoru l
tru temperaturi ale apei pana la 120 °C: de caldura tip ,,SONOCAL 1 M" (fig .
• ETH!: monojet; montare orizontala 6.6.40), care este o combina\ie intre
sau verticala; diametre de conducte: · debitmetrul cu ultrasunete SONOFLO
On = 15 .. .40 mm ; debite: Gn = 0,6 .. . 10 \ (produs tot de DANFOSS), calculatorul
m3/ h; I
de energie tip MULTICAL II la care se
• MTHI : multietajat; montare orizon- mai adauga senzorii de temperatura .
Se execu ta pentru diametre de
conducte On = 32 .. .40 mm; debite de
apa Gn = 15 ... 2500 m 3/ h $i puteri
••
•••
termice On = 0,03.·.. 4,2 MW
·-~;. 'em
;:~ :,:.;'._( -~~_;;;;;:}~;:
r,;/'1J™'tfJ4
u u . _µ u ·.··:·· . ·.
W-armc.:.ahlcr
___
6.6.16.3 Recomandari privind
montarea contoare/or de ca/dura
Modul de montare a unui conductor
~~~ ~-~~~·~·:_:~ "':._':_ j ·. ~ :• J-~ ~ ~ _:. I l~.-~Y, de caldura este prezentat in fig . 6.6.41,
la care se adauga urmatoarele reco-
ZENNER
ZJUiLER
Mu<l . 430 ® '
. mandari:
- inclinarea traductoare lor de tempe-
ratura in opozitie cu sensul de curgere
' ,:~... -.. . ~~.~·:;.fi;{!~!' ;.'.f;ii~!f~~~
Jv~~ o? '
I! --"'.'
,_
;;:,_::..'.!l t)
Fig. 6.6.39. Blocul de calcul
-~
' . Fig . 6.6.40. Contor de caldura
tip SUPERCAL. ,,SONOCAL".
Fig. 6.6.41. Schema de principiu privind montarea unui contor de caldura :
1 - bloc de ca lcul; 2a $i 2b - traduc toare de temperatura; 3 - teaca pen tru
termometrele de control; 4 - contor de debit ; 5 - filtru ; 6 - rob inete de izolare a
contorului de debit : 7 - alimentare electrica ; 8 - conducta de ducere; 9 - conducta de
intoarcere.
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente
a agentului termic ;
_, Clorius
- prevederea de tec i suplimentare,
invec inate fiecarui traductor de tempe-
ratura, pentru a controla prin compara-
ti e corectitu di nea masurarii celor doua
temperaturi ;
- amplasare a unui filtru, in amonte
de contorul de debit ;
- prevederea cu borna de impaman-
tare;
- in amonte si ava l de controlul de
debit este necesar sa se prevada tron-
soane rectilinii de conducta avand lun -
gimi de minimum 10 On respecti v 8
On , tron soane libere de orice rezisten ta
hidraulica;
- montarea traductoarelor este nece-
sar sa se faca astfel:
• pentru condu cte cu 50 mm s On s
s 250 mm , perpendicular fa\a de direc-
tia de c urgere a agentului termic;
• pentru c onduc te de c ur gere
On s 50 mm , in opozi\ie fa\a de sensul
de curgere a agentu lui termi c .
Fig. 6. 6 .42. Repartitor proportion al • utilizarea de termorezisten\e scurte
de caldurii tip Clorius - Raab Karc her pentru conducte cu On S 25 mm $i lungi
~i fi~ii de facturare.
pentru conduc te cu diametre mari .
-
~i materiale
6.6. 16.4 Repartitoare prop orJionale
de caldura
Sunt aparate (fig. 6.6.42) care func-
tioneaza pe pri nc ipiul prop or-ti onalitatii
consumului de cald ura al corpului de
incalzire si canti ta tea de lichid evapo-
rata. Ele se monteaza direc t pe corpul
de incalzire. Citirea $i prelucrarea date-
lor se fac peri odic (de regula, anual la
inceputul $i sfar$itu l sezonului). Se sta-
b ileste consumul fiecarui corp de in-
calzire precum $i ponderea lui in raport
c u i ntregul consum de ca ldura din cla-
dire. Pe aceasta baza se determina $i
c uantumul de plata.
Se poate utiliza cu rezultate bune la
c ladirile de locuit mu ltifamiliale. Obliga-
toriu, cladirea respectiva trebuie sa fi e
prevazuta cu un contor de caldura
general.
 Capitolul 6: Echi pa mente ~i
6.7. lzol area termi ca
Conductele ce tran sport"! fl uide cu
temperaturi mai mari de 50 °C, mon ta-
te in interiorul sau exteriorul cladirilor in
canale sau subsoluri tehnice, precum
$i aparatele (boilere, aparate de contra-
curent, rezervoare etc.) se izoleaza ter-
mic pentru:
- miC$Orarea pierderilor de caldura a
fluidului transportat;
- men\inerea temperaturii fluidului la
anumite valori cerute de procesul
tehnologic;
- limitarea temperaturii suprafe\ei ex-
terioare a conductei, impusa de
normele de protec\ie a muncii la
maximum 50 °C;
- evitarea incalzirii camerelor prin
care tree conductele (cam;'iri, pivni-
\e etc.);
- eliminarea pericolului de inghe\ al
conductelor in perioadele cu tem-
peraturi scazute $i cu fu nc\ionare
intrerupta a instala\iilor de incalzire;
- evitarea condensarii vaporilor din
aer in contact cu pere\ii conducte-
lor reci.
lzolarea termica a conductelor $i
aparatelor cuprinde, in general:
- unul sau mai multe straturi termo -
izolante prevazute cu dispozitive
de fixare;
- un strat de protec\ie a materialului
izolant, in func\ie de mediul am-
biant $i de condi\iile de exploatare;
- un strat de finisare, pentru realiza-
rea unui aspect frumos sau pentru
identificarea f\uidu lui ce trece prin
conducte.
6.7.1 . Materiale termoizolante
Materialele utilizate in lucraril e de
izola\ii termice se grupeaza in trei ca-
3
4
I 2
1
!I 4
I Nr.
a b
Fig. 6.7.1. M an~ete:
a - pentru p rotejarea capetelor la
intreruperea izolafiei;
b - pentru protejarea rosturilor de
di/a tare;
1 - con ducta; 2 - man$ete din tabla
,;ncata de 0,5 mm gm;ime; 3 · ;.§,.I
ma zincata p entru strangere (1,45-
1,50 mm); 4 - stra t de protectie.
materiale I. lnstalatii de incalzire
tegorii : 6.7.2. Exec utarea izolatiei termice ·
- materiale de baza, care alcatui esc
stratu l termoizolant: vata de sticla, vata lzola\ia term ica a unei conducte sau
minerala, pasla minerala, pluta, diato- a unui aparat cuprinde, in general :
mit $i spuma poriuretanica intarita; - stratul termoizolant ;
- materiale pentru fi xare: plase de - protec\ia mecanica a stratului izo-
sarma, carton ondulat, bandaje de Ca- lant;
nepa sau material plastic etc.; - protec\ia contra umiditatii;
- materiale pentru protec\ie: ipsos, - finisarea estetica .
carton asfaltat, bitum, tabla galvanizata Opera\iile de executare a izola\iei
sau din inox etc.; termice depind de materialele utilizate.
Materialele care alcatuiesc stratu l Astfel, in cazul utilizarii de:
termoizolant trebuie sa indeplineasca • materiale sub forma de saltele $i
urmatoarele condi\ii de baza: rogojini simple sau cusute pe carton
- sa aiba un coeficient de conducti- ondulat sau pe plasa de sarma, execu-
vita te termica redus; tarea izolarii termice consta in:
- sa fie rezistente la temperaturi ridi- - montarea stratului izolator termic
cate, la variatii de temperatura $i umi- prin infa$urarea (la conducte} sau prin
ditate, precum $i la condi\iile atmosfe- aplicarea pe suprafa\a (la aparate};
rice variabile in cursul anului; - realizarea stratului de protec\ie me-
- sa aiba rezisten\a mecanica pentru canica format dintr-o tencuiala bruta
a nu ti deteriorate in timpul exploatarii, de 2 - 3 cm grosime din mortar din ip-
Sa fie U$Or de executat $i intre\inut, sa sos sau rumegu$ de lemn cernut (12%}
nu fie agresive fa\a de obiectul izolat, $i clei (8 ... 10%);
sa fie economice (cost cat mai scazut), - realizarea stratului de protec\ie
sa fie rezistente la ac\iunea focului, sa contra umidita\ii imbracand izola\ia in:
aiba o greutate cat mai redusa. carton bituminat (acolo unde nu este
Materialele termoizolante se prezinta pericol de incendiu}; folie din polistiren
sub forma de saltele, de rogojini simple de 0,25 mm grosime; folie din PVC
ori cusute pe carton ondulat sau pe plastifiata de 0,4 mm grosime;
p lasa de sarma, p laci semirigide, co- - real izarea stratului de finisare cu
ch ilii, segmen\i $i $nur. tabla din aluminiu sau o\el zincat de
Rogojinile din vata de sticla sau vata 0 ,3 ... 0 ,5 mm grosime (acest strat
minerala cusute pe carton ondulat se poate constitui $i stratul de protec\ie
utilizeaza cand agentul termic are tem- contra umidita\ii.
p eratura pana la 100 °C; pentru tem- • materiale cu forma de cochilii,
peraturi mai mari se uilizeaza rogojini segmen\i, placi semirigide, executarea
cusute pe plasa de sarma (rabit). izolarii termice consta in:
Materialele men\ionate au coeficien- - montarea cochiliilor direct pe con-
tul de conductivitate termica in jur de ducta sau a placilor semirigide pe
0,04 W/m ·K (tab. 6.7.1). suprafe\ele aparatelor;
Alegerea materialului stratului termo- - realizarea stratului de protec\ie
izolant se face in functie de temperatu- mecanica $i protec\ie contra umidita\ii ,
ra medie a fluidului incalzitor ft cores- imbracand stratul de izola\ii cu tabla
punzator perioadei de incalzire sau din aluminiu sau o\el zincat. La unele
temperatura peretelui exterior. in cazul aparate ca, de exemplu, boilere verti -
aparatelor (tab. 6.7.1). cale, se utilizeaza mantale din material
Tabelul 6.7.1. Temperatura medie de utilizare a principalelor materiale
termoizolante $i coeficientul de conductivitate termica
Material t1 I..
crt. STAS [OC] [W/mK]
1 Rogojini din vatii. de sticlii.
pe carton ondulat 8077 $ 120 0,036 ...0,041
2 Saltele din vatii. mineralii.
pe carton ondulat 5838/3 $ 200 0,042 ... 0,045
3 Rogojini din vatii. de sticlii.
pe rabi\ 5838/3 $ 300 0,036 ... 0,041
4 Saltele din vatii. mineralii. 5838/3 $ 700 0,040 ...0,045
5 Cochilii din vata minerala 5838/6 $ 250 0,040 ... 0,045
6 $nur din vatii. minerala 5838/8 $ 700 0,040 ... 0,045
7 Vata minerala in vrac 5838/2 $ 700 0,040 ... 0,045
8 Diatomit granulat cochilii 1708 $ 400 0,022
9 Poliuretan intarit $ 140 permanent 0,04
s; 150 temporar
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~i materiale

plasti c prinse cu ferm oare. anume: minium de plumb sau de tier canale - temperatura medie a aerului
Condu c tele montate in $1i\uri i n etc . in cazu l in care ft ::; 100 °C $i ambiant pentru perioada de fun cti ona-

I
perete sau ni$e se izo leaza cu cochilii,
f3$ii din va ta de sti c la sa u din vata
minerala de 20-30 mm grosime, legate
cu sarma zincata c u diametrul de
rasini sintetice, email de bronz sau re a re\elei;
aluminiu cand tr > 100 °C. - la montarea fara canal - tempera-
Stratul de baza pentru protec \i a an- tura medie a solului la adancimea de
ti corosiva se exec uta in doua straturi m ontare a condu c telor p entru peri oada

~
0,8- 1 mm .
in dreptul elementelor de sus\inere a
fl an$elor , a compensatoarelor , izolatia
~I se intrerup e,se acopera $i se protejea-
za cu m an$ete din tabla zincata sau
aluminiu (fig. 6.7. 1.a). Pentru a permite
dilatarea Iara a se deteriora izola\ia, se
lasa rosturi de dilatare de 5- 10 mm , p e
toata grosimea izola\iei, c are se aco-
p era cu o m anse ta din tabla
(fi g . 6.7. 1.b}.
Armaturil e de pe conduc tele montate
aerian se izo leaza cu carcase de-
montabi le din tabla zincata (aluminiu)
(fig . 6.7 .2).
Operatia de executare a izolarii ter-
dupa ce , in prealabi l, supra te\ele me- de func \i onare.
tali ce au l ost cura\ate de rugina $i Grosimea izola\iei termice trebuie sa
noroi cu peria de sarm a sau prin asigure un ra ndament al term oizola\i ei
sablare. de minimum 80 % . Randamentul ter-
moizola\i ei se determina cu rela\ia:
6.7.3. Grosimea izolatiei termice 1J1z = [(qo - q,z)/qo )· 100 [%] (6.7.1)
in care:
Stabilirea grosimii izola\iei termice se - qo este pierderea de caldura unita-
face astfel incat pierderile de caldura 1 ra a conductei neizolate [W/ m] (tab .
ca t si investitiile sa fie minime. 6. 7.2)
Normativul pentru proiectarea instala- - q;, · pierdere de c aldura unitare a
\iilor de incalzire centrala 1.1 3 men\io- condu ctei izolate [W/ m]
neaza ca grosimea izola\iei termice se Pierderile de caldura unitare ale unei
stabile$te pe baza calculelor tehnico- conduc te izolate se calculeaza cu
economice de optimizare pentru care relatia
se iau in considerare: q;z=k · L1t [W/m] (6 .7.2)

j mice se incepe numai dupa efectuarea

tuturor probelor hidraulice definitive
stabilite de ac tele normative in vigoare
$i realizarea protecti ei anticorosive.
- pentru re\ele termice de apa cu re-
glare calitativa - temperatura medie
anuala a agentului termic ;
- pentru retele de abur $i de apa cu
in care:
- k este coeficientul g lobal de tran s-
misie a caldurii [W/ m·K] $i ale carui va-
lori sunt date in diagrama din figura
Calitatea stratului anticorosiv se alege parametrii consta nti - temp eratura 6.7 .3 in functi e de grosimea izolatiei,
in functie de temperatura fluidului t1 $i, agentului termic respectiv; natura materialulu i izolant $i diametrul
2 Temperatura mediului ambiant se c onductei;
considera: - L1 t - diferenta de temperatura medie,
/ - la montarea aeriana (exterior) sau in 1 dintre agentul termic $i mediul

---
___.... i - -
/ E
E ~~ ~ ~ 0
~L.----

g 0, 22

- - --- ----
8<:.><S88!'il 0
c- i-- :;?
/ o ' - " "'1" M N -
..::: _
~

I v " "" -d
,...i--
_c- ........

-- --------
0,24

~
Vj
~
v / .... - ,_c- 0, 26

--
- / 0.28 :>::;
3>'~~ / / - 1-
_ i---
i...--
~
E
I
; ""-/ f/ <,// v ~

-- .... ,_ -
i-->-
0,30
~
----

- - -
3 4
1
_ i...--
e 0,35

I v/V/~ /V
>- :...-- -""
1\ .... ..... i...--

- --
_ i--- :....-- <ii
0,40 .0
vv/ \J· v" _..... -- --- :....--
i-- 0

J !;; /V::/ / ,o-..-V

---
Tu
i..-- :;
!///, v'/ // / ,,,,,,,. I \"[....--"
0,5
c
- --- ~
!.:)() i-- - -
....-- 0 ,6
-~
u
I ff,'// ' / / / µ' ___....
_ c- i..- i..---
0,7 ~
....

- - - -___.... -
//, r// / / ~v If\"\ c--
- 0,8 u
0

-
b 1/t. '// ' / ./,,.. [......--' .... i--
Fig . 6.7.2. lzolarea cu carcasa ,,,..,... ..... 1,0
/, '~ ~ ~
l
c-1--
....
- ----
demontabila a armaturilor: 1,5
// v v ,_ -

.... - - -
..... 2, 0
a - sectiune longitudinala;
- --=-
I
/ 1-- c-
/ c----
......
b - vedere de sus;
- conducta; 2 - arm atura; 1,0 2,0 3,0
Raportul de/d; ~
3 - carcasa; 4 - inc hizatoare;
5 - termoi zola\i e. Fig . 6.7.3. Coeficientul global de transfer termic k la conducte izolate.

Tabelul 6.7.2. Pierderile de crudura unitare ale conductelor neizolate [W/m]

Vari an ta de Agentul Oiametrul exterior al \evii [mm]
amplasare termic 33, 7 42,4 48,3 57 60 ,3 70 76, 1 88,9 101 ,6 108
O teava Apa 91 109 121 138 144 162 173 198 22 1 23 1
ori zontala Abur 132 158 175 199 208 234 25 1 287 320 335
Una sau mai multe Apa 80 95 108 122 129 144 154 173 193 203
tevi verti cale Abur 11 5 138 156 178 186 208 19 1 25 1 279 294
Mai multe tevi Apa 89 107 120 136 14 1 16 1 170 194 2 16 226
ori zontale suprapuse Abur 128 154 173 197 205 233 247 28 1 3 13 328
 -· --··--- - - -- - -- -- -

I. lnstala~ ii de lncalzire

inconjurator in perioada de func\ionare conduc tei izolate termic se determina pe factorul de exploatare. Astfel, in li-
[KJ. i cu rela\ia (6. 7 .2): terarura de specialitate (Fran\a, Germa-
q,z = k · Ll t = 0,46 x (80 - 20) = 27,6 W/ m nia) se mentioneaza ca grosimea opti-
Exemp lul de ca lcul 1 in care coefici entul global de transfer ma a termoizola\i ei depinde de diame-
Se determina randamentul izolatiei termi c k = 0,46 W/ m·K , determinat din trul conductei ?i factorul de exploatare
termice la o con ducta cu diametrul ex- diagrama din figura 6.7.3, pentru dia- a carui valoare este data de relatia
terior de 108 mm , prin care circula apa metrul conductei d, = 108 mm; grosi- E=C·L1t·n·A.· 1CF 6 [lei/m , an] (6.7.3)
calda cu temperatura medie Im = 80 °C. mea izola\iei q,z = 40 mm; coeficientul in care:
Aerul exterior are temperatura medie '. de conductivitate termi ca Aiz = 0,045 - C este costul caldurii [lei/ MW-h];
tm = 20 °C. Conducta este izolata cu ! W/ m ·K ?i raportul diametrelor de/d, = - .:1t - diferen\a de temperatura
cochilii din vata minerala in grosime 188/ 108 = 1,74; diferen\a de tempera - medi e, dintre agentul termic tm ?i
9iz = 40 mm, avand A.12 = 0,04 5 W/ m-K. tura Llt = tm - lmc = 80 - 20 = 60 K. mediul inconjurator tme, in perioada de
• randamentul izolati ei termice se exploatare (K] ;
Rezolvare calculeaza cu relatia - n - numarul de ore de func\ionare
• pierderea de caldura unitara a con- T) ,z = [( qo - q;z) I qoJ · 100 = dintr- un an [h/an];
ductei neizolate pentru apa ca lda cu [(231 - 27,6) I 231] · 100 = 88 % - A. - conduc tivitatea termi ca a ma-
tm = 80 °C ?i temperatura mediului ex- valoare superioara celei impuse de terialului izolant [W/ m·K].
terior tme = 20 °C, din tab elul 6.7.2. se Normativul I. 13.
ob\ine qo = 23 1 W/m; Un accent deosebit la stabilirea gro-
• pierderea de caldura unitara a simii optime a termoizola\iei se pune
Dia-
Anexa 6.1
Tabelul 6.6.2. Tevi din ofel fara sudura , laminate la cald pentru construcfii - extras din STAS 404
Grosimea peretelu i [mm)
--
::::
(/)

CJ
metrul
exte~ot ~il_~ ._o~J ·:~. 5~ __4,o T-4.s l 5.o J-J-2_~~ -6.ol f j_j -- 8~~1 9:9__ L_tl __1_~__l_JJ~-- -~-_J_§_ _J_1_? L_ 2~_[ ~? I 2s 28 i 32 36
....
CJ

T
_I

c..
[mm) Masa liniara (kg/ m] C'D
_,
--~~- 1-i ::~- -;:~~ ~:i~ ~:~~ -~::: ---:-_I_ -=------·--- ~-+-~-- ~ -1 : -~ 1-:::L : -,. ~ - !1-- ~ -,- -I 1 ::::

' ' ' ' ' + _·· - ·: _---_--- - --f--' --=- -,-- ---r - '
('")

~--L-- · - -
1,39
~--- ~
CJ <
3o 200 -2- 29 - 256 283 - 308 - -----j --=- --- - - ! -_ - - - -· - -- I - - N
....

1 : ___: -_:
f

- 32 --- 2 -ls 2 46 2 76 3 os 3 33 3 s9~ 85 - --_ -·- -~ - - _- - - - -~ --1- C'D

-~'±---=---= 2:~9~ ""2--:63_- 2~9:?_ ~! ?7 3~? -~·14 -~~- -r=-J-~ ~

1 1 I I I I I

_> I -
=~~ --=-- - ~: :: ~: ~~ j: :~ -~-:~ :: ~~ :::~ I ::~~ - '-1_ : _ : - : · _ :=t : __; __ :±:-J =; I:-: --_: - :
3 ,58 -- I I

I
- :~ 1 : j·W, %·:H·~~
4 5
i·:i :·ro ~·;~-- ~l~ u·6~ -:- : : • :- -: ~
- '----~ - ~ - ~ ,. - I - I
-= -~~> [ ~: J :_J _I
m

---- ---·I I
--···~~---
t
--
I
- I I
---
I I
-- -- - - -· -~-· --· -----
51 - 3,55 4, 10 4,64 5,16 5,67 6,17 6,66 7,60 - - - - - - - : - . - I
54 I --- 3. n 4.36 4.93 5.49 -6:04 +s 58 1 7. 1 o, 8. 11 -: = : -_,__ ::::-J-:.:_:
---
63 ,5
---- ----------
4,48 5, 18
-
5,87
---
6,55 7,21
A?t ----
7,87 . 8 ,51
--- --
9,75
11,3_?. 12_.33
10,95 12, 10 13, 19 14,24
1~,29_j~?1 ~5,88_
15,24 17,09
- __ -
18,74 -
L'_ -
-
I - I
-
I I
_;~ -
76
::= t~:- ~~r ~~~
I6,26 7,10
1 1
"
7,93
::_~~ :::~
8,75 9,56
1 ::::

10,36
~~:~~ ~H~ ~~~- ~~ ~:~} ~-~ ;6:j: 1~'.~r : ~-·- :_~:_:_~
13,42 14 ,87 16,28 17 ,6~1 8 , 94
11 ,91 21 ,41 23 ,68 I '
r: 1 I'
("')

_:_a3 _,_
____§§___ : __ __;_ ~-- 7,38 8,38
<
_6.86 _ 1~19 s.11 9:02: P,'3' -~]j.12 14~ 80 ·1 6x2- 18~00 -19._?_3 21,01
1o:s1
9,38 10 ~~~- 11 , ~-~ 12,28 14_.__!_§_ 15,98 17,76 19 ,48 21 , 16 ---~-~J9
23,82 2~ . 44 2_8 ,85_! l._1 ,_07 · __ - ___;
25 ,89 28,8_0_-~5?_t}4JJ~ - -
.
"C
CJ
;::;;
0
1
c:

~~~---~~--~ i!l,-~5 33:9_~ rh.29 :_1_0~~~ ,_-4}_. 49~'47,<l_7 ·

95 i - 8 ,98 10,04 11 ,10 12,14 13,17 15,19 17 ,16 19,09 20 ,96 22.79 ' 24 ,56 27,97 31 ,17 34, 18 36,99 39 ,61 -
~
9 ,-67
- -_I __ io,82 1],96 i3;off i4,2\ 16;-40 2o.64 2-2.69 24.69 1-26 ,63 3o-:-38 -
~
m
('")
108 - 10,26 11.49 12,70 13,90 15,09 17,44 19,73 121.97 24 . 17 26,31 28,41 32.45 36,30 G 9.95 43 .40 46.66 51 , 17 . ::='"
--1M -- - _., -- -- 10,85 12, 15 13,44 14 ,72 15,98 ]18!+720.91 23,31 25:65 27~94-30:-19 34,53 38 ,6TI 42~62- - 46~6 i-49 ,91 54 .87 , - "C

1~-~ --- -- -1 _-- __ 1~ 12~93 14,30-~'.5,6; 1 ~~~02 -19,6~ 2:~2924,8"6 ' 27~_?_ _29,84 32:~6 36,94 -41,43~~,_72 -~9~~ 5_~~1 ,' 59,19 _64,21 )
- '
CJ
3
31,47 34,03 39,01 43,80 · 48,39 52,~ 56,97
127
-133 ·-
' 12,13
--,· ---- ---- -- 12j-3
13,59 15 ,04 16,481 '"7,90 r 0,72 23,48 26,19 28,85
1426 1s, 1~ 1~.29 !J_8.7~ 21:_?_5_ - 24 ,66 _2_?.s2 ~Q.3~ 33 ,] _o 3~.81 _:1 1 .q~_ 4§ ,11 j s~5 55,73 , 60 ~22
62,89 68,36
66 ,s9 i 72 ,50
74 ,97
79 ,70
...
C'D
::::
C'D
--
34,99 ' 37,88 43,50 48,93 ~54 , 16 j 59, 19 1 64 ,02
• (/)
140 - - 16,65 18,24 / 19,83 22,96 26,04 29,08 32 ,06 70,90 1 77 ,33 i 85 ,23 1 92 ,33

_ !~6 __ -=-- ---=- _ ji.~ -1~- 20.72 f 2~__. oo 27~3~41 ~3 .54- 3~~62 119.66 45,57 5~30 , 56~2 -_§2-~~§_-:67_._2_f_ 74_. 60 ~ 81.48 89 . 96 97 ,66
152 - ~ '
1
_ -

- I
_ -

-_ -
_

- -
:_ _

1-- - - 18 , 13 19 ,87 _?1,6_q 25__, 03 __?8 ,4 ~ 31,!_4 _35 ,02 I

38 ,25 _4 1,43 4 7 ,6~ 53 ,66 159 ,48 65 , 11 ' -70,53
1
78,30 i 85 ,62 94 ,70 103,0 I ...3
CJ
C'D

i ::! .

~:-~ :: i': :JI-_: - :: ~-: lFI~

-1 -: ~-]![~~;~ j;,~Wst~;I !~~~ :~~ItJ:;;~m~~: ~~~%1 -~i'~~H:,~~,1 ~~~1 ~f~~: ;~~~~ ~~~:~
159 - - I - - - - - 22,64 26 ,24 29 ,79 33,29 36,75 40, 15 43 ,50 50,06 56,43 62 ,59 j 68,56 74,33 82 ,62 90,45 I 100 ,2 109,2 CJ
. 117,2 C'D
I

70,~78, 13
1'
1 126, 1
194 - - - - 27 ,82 32,28 36,70j41,06 45 ,38 49,64 53,86 62, 15 r 85,82 93,32 1 104,2 , 114,6 127,8 ' 140,3
 o.J.>.r,'" "'-

n
Ql
"Cl
;::::;:
0
c:
C'l
Anexa 6.1 • continuare m

Dia-
Tabelul 6.6.2. Tev l din otel fara sudura , laminate la cald pentru constructil - extras din STAS 404
Grosimea peretelui [mm]
'"'
::T'
"Cl
Ql
jmetrul 3
·ex te-
, rior
l[m m) 2,5
l 3,0
; 3,5 T4,0
- 1 4,5 I. 5,0 I
~ '
5,5 ! 6,0
I
I 7,0 8,0 9,0 I 10 11 I 12 l 14 : 16 18 20 22 I 25 i 28 ! 32 ! 36
-
(!)
:::i
( !)
•(,/)

219
245
'

' -
- - r~-~ ~.-
, 1 -
-
I -
--~
___
31 ,52 36 ,60
_ _ __i6,76 52,38_ -~,9~.
Masa liniara [kg/ m]
-~1 , 63_ 46_,_§1~__?1,54
-~~cg_ -~2-~g-1_ 135,6 !1 49,8
__26_,_43
61,48 __
_§_~2?.§j .70 ?8_ 80_!_]_9
§8,~!tt~__!J_J6 __9g_'-~ _ 19_0,8
_8-9! 23 9~, -~5 __ 1o6-.{f1_1~._?_ 1~1·~ - --~47 , 6
1

168, 1 185,6
_1§? ..?_ -3
Ql
( !)
~.
Ql

~ j. _ -- _- -- -52 ,28 ?_~.~ _§4,86 _L~!.97 - 1~~8 136,2 _ - ~?2 .g_J -169.? 77,2! . 89,4~ 10\~_ 113,2 19.Q.2 - _210J~
(!)
273 ' - I i -- • ; - -:_ _

299 - i - : - -1-· -_ ------=-+-- -__ J __:_ _ 5!,41 64,37 !2~ _2_8_,_1 3 8~3 -~·-~Q_ ~_!2_ J24_L 1~.6 _}_ ?9.2 _1_9§J.§_1 __1_~~!-~ 21_0,! 2~~ · ?
324 - I - ! - - - - -\·· - I .: ___ ?2,3~ 6_6! ~-- 17.~~--§32~~- - 9.~Wa1_197.~_ -- ~?~·2- _1~5&_ ~9.,~ . 1_~3131_ 184 ,3_,_ 204,4 239.4 ?SJ..?
356 - ' . - I - - I - I - 68,66 77,02 8_?,33 93 ,59 __ ,101,~~ I 11_8.~ __ }34,2 150,0 165,7 1_8 1,2 / 204, 1 226,5 255,7 284 , 1

:; _--- :t_::! --::~- ::_: ~ ~~:~~ 1°;r:'~i~~.! -iii:~ i!~:~ iit:·m~rHt::1-~~i:~ ~~H m:~
!
-~-
377 90 51
I -
406 I- I
I
:

:F:-t : -.:~.: .: c.:r::~ ·- ~-:-- :-imT~~~f-\H~- ~~>~ f~~} ~~~fn~~:~ i~~~::i :;~:~ :i~~
419
426
457
, -
- i
I
II
_,: i --=
470
I-
- I- 1 - . : _ - __ - +- - -· -·---- _ ___ ___ _ _ --=-- --=------~
__ ~ ______1~5.5 ·l- _1_~~·~
__
179C~- ~_Q ..I__ ---~~~cg_ __2_~3. 1_J1-~~4.~ r-~ 105.2
_--1.!6_,_~-.--yo,6 _ 2?.~., 1
345. 7 385 .3
2_~_,_! _ _ ~97 , 8 _ 1 _l_~~? j- ~?~c6 -- ~~9.2 1 __
508
521 . - ' ,
. - -f :.
-
- _____ _ - - - -· _____
150,6 175,0
----·
199,3
217_2 __ 240,7
223,3 247, 1 270,7 1 3105,8
I 340.4 ! 385,9 430 ,6
OBSERVATll:
- De comun acord intre parji , se pot fabrica \ev i $i cu alte valori ale diametrului sau grosimi i peretelui. -
- Dimensiuni le de \evi menj ionate se executa in mod curent.
I- Diametrele pentru care sunt cunoscute pierderile de sarc ina liniare se gasesc in zona inca drata. -
=
(,/)
Ql
Ql
":=",
Q..
(!)
_,
=
'"'
Ql (

...
N

(!)
 .......
•';:J. ...

I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 7
Gestiunea energiei termice in instalatiile
'
de incalzire

., ... . .: ~

: : '. ): ! ,. .i

.;-;?:~ ~ .
. ~. -~. ' . "f ~· :t:
. ~. ~; ·.-:-:;
 Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de incalzire I. lnstala!ii de incalzire

7.1. Recomandari privind ca un proces continuu . - analiza te consumurile de energie in

necesitatea gestiun ii Gestiunea energiei in tr- o cladire este instala\ii (incal zire, ven til are, climatiza -
energiei termice absolut necesara deoarece ea cuprin - re, elec lrice etc);
de, in general , probleme ca: - intocmita lista masurilor ce vi zeaza
Gestiunea energiei produse $i con- - studiul $i evaluarea energetica a economia de energie ; in functie de
sumate in instalatii le termice a aparut cladirii; costuri se stabilesc categorii: foarte re-
ca urmare a dezvoltarii continue a teh- - lista masurilor necesare a fi luate in duse, moderate (simple modernizari),
nologiilor. a posibilitatilor de masurare, consi derare pentru economisirea ener- ridicate (modernizari de ansamblu pe
a anal izei $i interpretarii rezultat elor, ' giei, \inand cont de rezultatele eva lua- parti de cons truc\ii $i instala\ii).
precum $i a posibilitatilor de aqionare , rilor energetice anterioare; in faza a doua, odata cu executia lu-
rapida asupra elementelor instala\iilor, - punerea de urgen\a in practica a ' crarilor, se cere un plan de lucru care
in vederea conectarii $i chiar a reabili- masurilor luate printr-o planificare rigu- \in e seama de:
tarii acestora. roasa; - programul de intre\inere a anvelo-
Studiil e $i cerce tarile din ultimile de- - testarea $i verificarea rezultatelor, i pei $i instalatiilor din cladire;
cenii au fost axate pe problemele prio- 1 respectiv, economia de energie realizata. - programul de repara\ii $i ameliorare;
ritare privind o noua orientare fata de - modificarile prevazute a se face in
energetica constructii lor $i anume: 7.2. Etapele ~i ciclul gestiunii construc \i e;
- reducerea consumurilor de energie energiei - esalonarea lucraril or mari care in-
la constructiile vechi, luand o serie de ;'\ clud transformari ale cladirii, respectiv,
masuri din punct de vedere tehnic $i Atat pentru o cladire noua, cat mai ale instala\iilor; .
economic; ales pentru o cladire supusa reabilitarii , : - disponib ilita\i privind resursele fi -
- adoptarea de m asuri pentru con- trebuie, din timp , analiza te, studi ate si nanciare.
struc\iil e noi, m asuri ce vizeaza econo- coordonate solu\iile care permit a rea- Ultima faza, ,,Controlul rezultatelor",
mia de energie, concomitent cu cre$te- liza economia de energie. considerata esen\iala, permite a con-
rea de confort; Etapele $i ciclul gestiunii energetice trola prin masurari rezultatele $i a
- cre$terea siguran\ei in exploatare $i sunt prezentate in tabelul 7 .2. 1. adopta programul in continuare, in
reducerea gradului de poluare a me- in prima faza, cand se face bilan\u l $i functi e de informatiile primite.
diului. analiza energetica, trebuie: Cu titlu de exemplu, lista elementelor
Economii insemnate de energie au , - evaluata complet construc\ia, res- din programul de reab ilitare este urma-
loc atunci cand gestiunea energiei, res- pectiv, caracteristicile fizice ale anvelo- toarea:
pectiv, gestiunea tehnica este urmarita pei: pereti , ferestre , U$i. plansee etc; masurarea consumurilor $i

Tabelul 7.2. 1. Etapele $i ciclul gestiunii energiei

Faza Ce se urmare$te Mod de realizare

- energie termica: combustibili c lasici, conversia energiei

- Natura energiei consumate
- Consumul de energie
Bilan\ $i anal iza - Utilizarea energiei
- Bilan\ul energetic
- Solutiile vizand economia de - simulari pe ca lc ulator pentru:
energie
----:.-costul lucrarilor de
implementare a solutiilor
- Esa lonarea lucrarilor dupa - stabilirea unui deviz estim ativ
importanta
- lnlaturarea greutati lor
Execu tia lucrarilor aparute pe parcurs
~rm inarea cat mai rapida
a lucrarilor
Contro lul - Masurarea
rezul tatelor consumurilor reale
neconven \ion ale
- energie electrica: de la reteaua electrica; generator propriu
- contorizare: energie termica, energie electrica
- ca lc ulat pe baza de bilan\
- centrali zat: tabelar. calculator
- nevoi gospodare$li: incalzire, ven tilare, apa calda de
cons um
- nevoi industria le: procese tehnologice
- bazat pe masuratori
- se face pe intregul sistem (sursa. retea de distribu\ie,
consumator)
- se stabile$te randamentul instala\i ei
' constru c\ie (anvelopa)
' instala\ie (sursa, re\eaua, consumatorul)
- chel tuieli de investi\ii ( constru c\i i + in stala\ii)
- cheltuieli de exploatare (consum de energie, consum de
combustibil }
- disponib ilita\i financiare
- alegerea ech ipei de lucru
- procurarea de materiale
- furni zarea la timp a utilajelor
- reducerea cheltuielilor neprevazute
- utili zarea de module prefabri ca te
- aplicarea de tehnolog ie moderna
- masurari pe 0 perioada data (luna , trimestru, an)
- utilizare de apara tura moderna c u citire directa $i inregistrare
- compararea datelor ob\inute cu cele din faza de bilan\ $i analiza
- masuri de corectare
 I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instala!iile de incalzire

stabilirea costurilor; - manual, pe baza datelor centraliza- 7.5. lnfluenta fa~torilor de

- inregis trarea condi\ii lor mcteorolo- te sub forrna de tabele; utilizare a unei cladiri asupra
gice; - automat, pe calculator , toate datele consumurilor energetice
- inregistrarea modificarilor survenite fiind inmagazinate in memoria calcula-
si bilantu l energetic total ca urmare a torului si prelucrate ca atare. in practi ca consumurile de energie
aporturilor de caldura din interior sau Pentru exemplificare, se va apela la sufera fluctua\ii datorita unei serii
exterior ; varianta de ca lcul manual, pentru care, intregi de factori care influen\eaza
- inregistrarea modului de ocupare $i in tabelul 7.4. 1 a, sun! prezentate par- aceste consumuri. Cel mai adesea,
utilizare a cladirii; tile componente necesare pentru cal- aceste varia\i i de consum apar la cla -
- modul de ra spuns al ocupan\ilor culul ICE exprimat in kWh/ m 2·an._ dirile ter\iare datorita:
fa\a de confortul termic ; Se poate calcul a consumul energetic - superficialita\ii ocuparii spatiilor;
- inregistrarea energiei economisite in fi ecare luna de exploatare a cladirii - numarului de ore de utilizare a spa -
$i masurile de eviden\iere; pentru fiecare sursa de energie utiliza- \iil or;
- inregistrarea lucrarilor de intre\inere ta. Pentru a putea stabili consumul real - schimbarilor care au Joe in destina -
a echipamentului instala\iilor. de energie este necesar a aduce la \i a incaperilor.
Urmare a controlului si a rezu ltatelor i acelasi numitor comun consumurile de S-a cautat gasirea unei metode sim-
obtinute se va putea decide asupra ca- energie, fapt pentru care in coloana ple $i eficace care sa \ina seama, pe
ror elemente trebuie sa se ac\ioneze. intitulata ,,consum real" (tab. 7.4.1 b) cat posibil , de toate schimbari le care
sunt trecute consumurile anuale ale au loc in timpul unui an $i care sa poa-
7.3. Contabilitatea energetica fiecarei surse de energie, dupa care se ta, totu$i, da posibilitatea folosirii ra\io-
multiplica cu factorul de corec\ie ,,x", nale a energiei.
Reprezinta analiza sistematica a rezultand in final consumul in kWh/ m2. Metodele se bazeaza pe date sinte-
consumurilor $i a costuri lor de energie Se considera ca factor de baza ener- tice corespunzatoare fiecarui tip de
in vederea utilizarii lor cat mai bine in gia electrica care are x = 1 ob\inandu-se, cladire (birouri , spa\ii comerciale etc) $i
cladiri. Trebuie sa se $tie cu multa pre- pentru celelalte surse de energie, valorile pe un program de simulare pe calcula -
cizie unde este utilizata, in ce cantitate indicate in tabel. in final se calculeaza tor. Un astfel de program este BESA
$i cu ce finalitate. ICE raportand intregul consum la suma (Building Energy System Analysis) spe-
Consumu l de energie al unei cladiri suprafetelor pardoselilor (tab. 7.4 .1 c). cial conceput pentru a simula consu-
depinde de o serie de factori, ca de Se compara acest indice (ICE) cu murile energetice. Acesta da posibi lita-
exemplu: normele in vigoare, rezultand: ; tea de a evalua gradele de sensibilitate
- condi\ii climatice interioare; - economia de energie rezultata (ca a diver$ilor factori in ansamblul general
- concep tia, compunerea, calitatea $i urmare a masurilor, respectiv, a solu\ii- de desfa$urare a fluxului tehnologic.
starea anvelppei; lor adop tate); Factorii utilizati \in seama de tipul cla-
- infiltra\iile prin neetan$eita\i; - posibilita\i de noi interven\ii pentru dirii $i ei sunt pu$i direct in legatura cu
- eficacitatea sistemelor de incalzire, reducerea in continuare a consumului sistemele de instala\ii care consuma
ventilare $i climatizare; de energie; energie, de care sunt influenta\i $i pe
- intre\inerea $i exploatarea echipa- - depa:;;iri ale consumului normat, care-i influen\eaza.
mentelor sistemelor de instala\ii; ceea ce dovede$te ca masurile si solu- Factorii care afecteaza consumurile
- modul de utilizare $i ocupare a \iile adoptate nu corespund realita\ii de energie sunt, in general, urmatorii:
spa\iului in cladire.
Pentru a da sens contabilizarii ener- Tabelul 7.4.1 a
getice este necesar ca datele ob\inute Gaze naturale Pacura( 1}' Pacura(2}" Electricitate
din masurari (consumurile) sa fi e com- Luna Cantitate Cost Cantitate Cost Cantitate Cost Cantitate Cost
parate cu datele anterioare masurilor [m3] [lei] [I] [lei] [i] [lei] [kWh] [lei]
de reabilitare executate . lanuarie
Cu ajutorul contabilizarii energiei se
poate: Decembrie
- urmari , luna de luna, evolutia con- TOTAL
sumurilor;
• - Calita\i diferite de pacura: 1 - He, = 41800 kJ/kg
- controla continuu facturile inaintate
de furnizorii de energie (electrica, ter- 2 - He; = 39 700 kJ/kg
mica etc);
Tabelul 7.4. 1 b
- asigura posibilitatea compararii ci-
frelor recente cu cele din anii anteriori, Consum real
tragand conc luziile ce se impun asupra Sursa de energie consumul factorul de conversie x = consum [kWh/an]
masurilor luate si implemen tate; Gaze naturale consumul 9,95 =
- calcula indicele de consum energetic Pacura (1) consumul 11,60 =
[MJ/ m 2]; [Gcal!m2]; [kWh/m 2] pe fiecare Pacura (2) consumul 11,30 =
luna, respec tiv pentru o perioda data;
Electricitate consumul 1,00 =
- permite utilizarea unui sistem de
informatii la diverse niveluri in func\ie TOTAL TOTAL =
de importan\a datelor ob\inute. • X=Hc/3 600; ex: X( 1)=41800/3600= 11 ,6 kWh/kg

Tabelul 7.4.1 c
7.4. lndicele de consum
energetic lndicele de consum energetic (1.C.E.)
L Consumurilor de energie reale
ICE= [kWh/an·m 2 ]
Calculul indicelui de consum energe-
ti c (ICE) se poate face:
L Suprfe\elor pardoselii
 Cap itolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiil e de incalzire I. lnstalatii de incalzire

a. timpul de ocupare a c ladirii , care Sistemati zarea celor men\ionate an- serva ca el este pozitiv pe toa ta p e-
variaza de la o caldire la alta In functi e terior cu privire la factorii care afectea- rioada contrac tului , intrucat valoarea
de destina\ia acesteia (birou , complex za consumurile de energie este facuta ratelor lunare este inferi oara celei da-
comercial, banca etc). Numarul de ore in tabelul 7 .5. 1. torate economiilor de energi e. De
dintr-o zi influen\eaza destul de mult ase menea, contractu l CRED IT - BAIL
consumul de energie. Cat timp perso- i6.
Asistenta tehflica p oa te sa comporte clau ze prin care
nalul este In activitate, in cladire trebu- la elaborarea lucrarii furni zorul de echipament se anga-
ie asigurate c ondi\iile de confort, dar privind gestiunea energiei jeaza sa faca economie de energie, a
odata cu parasirea cladirii , se impune carei valoare sa fi e superioara celei
reducerea consumului de energie prin Pentru asigurarea asisten\ei tehnice datorate ratei lunare. Ace st gen de
oprirea paf!iala a unora dintre instala\ii este necesar a se apela la: clauza este o solu\ie curenta $i ea
(iluminat, incalzire, ventilare etc). Din - societa\i specializate in gestiunea poate ti rezolvata prin doua tipuri de
datele stati stic e, pentru cladirile tertia- energiei ; contracte:
re, a rezultat ca se poate conta pe ur- - furnizori de produse destinate ges- - locatie-achizi\ie, prin care cumpa-
matorii coeficienti de corectie a consu- tiunii energiei; rarea echipamentului se face cu multa
mului de energie, astfel: - asocia\ii profesionale de specialitate; aten\ie;
- 8 % pentru o varia\ie de 10 - ingineri consultan\i de specialitate; - locatie-exploatare, In care caz con -
ore/saptamana In ocuparea spatiu - - auditori energetici . ' tractul este de serviciu, unde persoana
lui din cladire, pentru cazul in care So lu\ionarea problemei gestiunii care da cu chirie ramane proprietar pe
nu exista instala\ie de climatizare; energiei, pentru o cladire data, trebuie echipament avand in vedere dispozitiile
- 9 % pentru acelea$i conditii, dar cu sa fie rezultatul unui studiu aprofundat specifice care prevad cumpararea la
instalatie de climatizare. $i al unor studii $i cercetari efectuate, expirarea contractului.
b. gradul de ocupare a cladirii deoa- pe cat posibil , de colective largi de d - contracte de ,,service" care per-
rece cu cat numarul ocupantilor pe specialitate. mit finantarea costului proiectului prin
unitatea d e suprafa\a este mai redus, De aceea, trebuie sa
se aiba in vedere: economiile de energie realizate ca ur-
cu atat $i consumul de energie este - capacitatea profesionala a echipei mare a masurilor luate prin reducerea
mai redus si invers. Studiile au aratat de lucru; costurilor de exploatare.
ca la fiecare vari atie de 10 % in gradul - referate de la beneficiari privind ca- Societatea de .. service" se insarci -
de ocupare a spatiului, va antrena o litatea lucrarilor executate; neaza sa reali zeze , in totalitate, proiec-
variatie de: - garan\ia calita\ii lucrarilor executa- tul $i anume:
- 3 % a consumului unitar anual de te; - studiul de fezabilitate;
energie, p entru cladirile neclimati- - programul de elaborare a lucrarii; - proiectul de executie ;
zate; - valoarea lucrarii $i modul de plata. - achizi\ionarea $i montarea echipa-
- 4 %, pentru cladirile climati zate . mentului;
c. destina\ia cladirii, intruca t consu- 7.7. Finantarea programelor - formarea personalului de speciali-
murile unitare de energie depind de de gesfiune a energiei tate;
gradul de utilare (echipare) a cladirii. - intretinerea instalatiilor exec utate;
Statisticile au aratat ca, pentru cladirile Modurile de finantare posibile sunt: - urmarirea $i controlul rezultatelor.
ter\iare, factorul de corectie poate fi a - bugetul de exploatare care cu - Societatea de .. service" furni zeaza
luat intre 4 ... 5 % , pentru fiecare va- prinde , in general, numai cheltuielile de capitalul, mana de lucru $i realizeaza
ria\ie de 10 % a suprafetei ocupate. exploatare, la care se pot include $i lucrarea. in contrapartida, ea imparte
d. numarul d ~ grade-zile este facto- co sturile legate de gestiunea energiei; economiile de energie pe timpul unei
rul care influen\eaza consumul de e- b - bugetul echipamentului tehnic parti din contract a carei durata se si-
nergie p entru inca lzire, ventilare, cli - care cuprinde cheltuielile pentru apro- tu eaza de regula intre 3 $i 7 ani.
matizare , depinzand d e con ditiile vizionarea cu echipament performant,
climatice din zona In care se afla dand asttel posibilitatea amortizarii ra-
clad irea, precum $i de temperatura pide a inves ti\iilor, prin economia de ;
interi oara medie a cladirii. in STAS energie reali zata; lntrare
de Valoarea economiil<X
4839 sunt date duratele $i de tempe- c - sistemul de CREDIT - BAIL, prin fonduri de energie
raturile med ii anuale ale peri oadei de care se pot fin an\a echipamentele des- I a ~~~~~~~~~~~-+-_..

incalzire ,,Z" p entru principalele locali- tinate economiei de energie.Sistem ul Rambl.J':;area costului
ta\i din tara. Tot din date stati stice, nu antreneaza eforturi finan ciare ime- l e:e~~
coefi cientul de corectie care afecteaza diate, dar impune plata lunara a cotei fondl.J'i~
consumu l unitar de referinta poate ti parti p e 0 perioada cat mai lunga. in fi - 14-~~~~J LJ'a L'l-~~---IM

luat de 1 % p entru fi ecare vari atie de gura 7.7.1 este prezentat flu xul finan- contractului
5 % a numarului de grade-zile. ciar al sistemului CRED IT - BAIL. Fig. 7.7.1. Flu x ul fi nancia r al sistemul ui
e. form a de energi e utiliza ta pentru Din anal iza flu xului financi ar se ob- CREDIT-BAIL.
inca lzire, respect iv, pentru pr eparare
Tabelul 7.5. 1. Factorii de corectie $i ai consumului de energie
apa ca lda de co nsum es te diferita de
la caz la caz. in ge nera l, se utili zeaza
Factorii Cladirea nu este Cladirea este
ca sur sa d e energi e primara: gazele
naturale, pac ura $i energia elec tri ca. climatizata climatiza ta
Consid erand ca energi a elec trica are Timp de ocuparea a cladirii ± 8 % pentru 10 ore/saptamana ± 9 % pentru 10 ore/sapt.
eficienta d e 100 % , gaze le naturale Gradul de ocupare a cladirii ± 3 % pentru 10 % ± 4 % pentru 10 %
$i combu stibilul lichid p o t f i cons i- Tipul cladirii ± 4... 5 % pentru 10 %
derate c u efi c ienta d e 75 %, re- Numar de grade zile ± 1 % pentru 5 %
zultand va loarea coefic ien tu lui de
Forma de energie ± 25 % pentru consumul de incalzire
corectie 0, 25.
 I. lnstala!ii de lnc alzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire

Pentru gestiun ea tehni ca a cladirii , pec te ce tr ebuie cuprinse in proiectare, - consumatorul (utilizatorul).
con trac tul de ,,service" prezinta trei asigurand u-se astfel continuitatea in Elementul functional ,,Gestiun ea Teh -
mari ava ntaje: proiectare, evitarea duplicarii sistemu - nica" cuprinde, in principal, func \iil e lo-
- beneficiarul nu parti cipa c u nici un lui, scurtarea faze lor de proiectare, re- gice care prelucreaza si prezinta infor-
capital; ducerea costurilor ; ma\iile primite din instalati e.
- se reduc la minimum ri sc urile unor - \in e seama de caracteri sticile pro- Gestiunea tehnica poate ti realiza ta
even tu a te neregu li in realizarea prii tuturor strategiilor de control care automat prin mijloace locale de comu -
proiectului, in execu\ia lui $i in eco- includ: nicare sau prin telecomunicatii utilizand
nornia de energie; • transferul rapid intre toate modurile re\eua locala sau re\eua publica.
- permite transferul de tehno logie, de operare manual -automat; Rolul gestiunii consta in :
de modernizare $i asigura form area • utilizarea automatizarilor; - centralizarea informa\iilor utile ex-
unor sp ec iali $li in domeniu. • alarmarea la detectarea gre$elilor ploatarii instala\iei;
Beneficiarul, prin acest contract, este de tran smitere a datelor; - rea lizarea interfe\ei cu utilizatorii sis-
sigur ca executantul va rea liza econo- • limitarea accesului operatorilor pen- temului $i, in particular, prezinta date
miile de energie din care el i$i extrage tru prevenirea comenzilor inadecvate; asupra instala\iei:
c heltuielile aferente $i ,in acela$i limp , • predefinirea ac \iunii de control in ' • datele sau rezultatele calculelor $i
asigura co nditiile de contort din cladire cazul pierderilor in procesul de masu- modul cum sunt ele prezentate
in conformita te cu cele stipulate in rare ; (grafice, diagrame etc);
contract. • prevederea de interblocari pentru • memorizarea lor, daca este cazul;
Se disting trei tipuri de contract de asigurarea unei func\ionari mai sigure. • bilan\urile energetice;
service: Studiul preliminar cuprinde, in primul • durata de func \ionare a diverselor
- de partaj, de economii de energie, rand, o analiza a procesului cu factorii componente ale instala\iei;
care are o durata fixa $i prevede achi- de rise economici, siguran\a in func\io - - realizarea automatizarii, cu caracter
tarea anuala la societatea de ,,service" a nare, principiile generate de func\ionare general, a unor paT"fi ale instala\iei in
unui procentaj din economiile realizate; a sistemului de control $i managemen- func\ie de rezultatele globale;
- asimilabil de irnprumut, in care tul situa\iilor excep\ionale. - analiza judicioasa a nevoilor de infor-
investi\iile facute sunt asimilabile cu un Ca factori de rise se analizeaza: pa- ma\ii in func\ie de:
imprumut rambursabil prin economiile rametrii critici de proces, disfunc\iona- • personalul care le util izeaza;
de energie realizate in timpul contrac- lita\ile utilajelor, gre$elile de exploatare, • organizarea $i exploatarea instala-
tului ; gre$elile in operarea pe calculator. In \iei.
- de tip ,,incalzire" in care societatea ceea ce privesc situatiile excep\ionale Gestiunea energiei in instala\iile de
de ,,service" achita ea ins3$i facturile ce ar putea apare se pot men\iona: in- incalzire se poate realiza utilizand sis-
furni zorului de energie $i deschide anual treruperi de proces, defectarea echipa- temul Gestiunii Tehnice a Cladirii sau
un cont al cladirii ca fiind un procent din mentelor, a aparatelor de reg lare $i eel de Telegestiune .
consumu l de energie in anul de , transmitere a parametrilor, intreruperea Gestiunea Tehnica a Cladirilor se defi-
referin\a. alimentarii cu energie electrica. ne$te ca un ansamblu de servicii asigu-
Pe termen lung contractele de ,,ser- De asemenea, studiul preliminar mai rate prin sisteme automatizate care pot
vice" prezinta avantajul de a furniza o cuprinde planificarea unui model de fi conectate intre ele precum $i la re\e-
solu\ie globala. proces ierarhizat, subdivizat pe sub- lele interne sau externe de comunica\ie,
procese, estimandu-se rolul fiecarei cu scopul de a asigura cele mai bune
7.8. Evaluarea masurilor entita\i in realizarea ansamblului. Sub- servicii, la costurile cele mai scazute.
de gestiune energetica procesele se divizeaza pe diferite ni- Telegestiunea este sistemul eel mai
veluri de prioritate, in func\ie de pertur- modern de management al cladirilor $i
Cand se face eva luarea masurilor ba\ia pe care acestea o pot introduce cuprinde o serie de sfere de activitate,
(solu\iilor) ce vi zeaza gestiunea energe- in proces. cu diverse moduri de ac\iune $i dome-
tica este important a: Odata stabilite func\iile de control, in nii de extindere (fig. 7.9.2). Telegestiu-
- studia cladirea $i sistemele de in- concordanta cu subprocesele procesu- nea realizeaza atat siguran\a $i optimi-
stala\ii ca un tot unitar; lui tehno log ic, este posibila definirea zarea func\iil or tehnice cat $i girarea
- evita solu\iile care nu pot fi im- cerin\elor necesare pentru modulele de serviciilor administrative (de ex: factu -
plernentate sau sunt greu de realizat; control. In acest fel se utilizeaza rezer- rari , baze de date stati stice $i econo-
- cunoa$te foarte bine factorii care ve doar in locurile strict necesare pro- mice) de la distan\a.
influen\eaza ee l mai mult consumurile cesului, in rest, folosindu-se modurile Gestiunea in sistem ele de producere
de caldura; alternative de operare $i rezervele na- a caldurii constituie un element deter-
- anvizaja posibilitatea de a pun e in turale ale procesului. min ant al bilan\ului performan\elor
execu\i e, in acela$i timp, $i alte lu - (consumuri, disponibi litate, calitate
crari , in paralel, cu cele in curs de 7.9. Conceptia siste!TI!Jlui etc).
elaborare; de gest1une jehmca
- ac \i ona asupra cauze lor care due la a unei cladiri 7.9.1. Funcfiile gestiunii energetice
pierderi m ari de energi e $i, mai pu\in,
asupra recuperarii energiei p ierdute; Sistem ul (fig. 7.9.1) cuprinde o seri e Principalele fun c\ii ale gestiunii ener-
- evalua cos turil e $i durata de amor- de elemente functionale pe verticala: getice cu rol de a detecta. controla ,
ti zare a solu\iilor in fun c tie de destin a- - gestiunea tehnica; programa, analiza si ac\iona pentru
\ia si importan\a cladirii; - automa tizarea; asigurarea unei fun ctionari economice,
- lua ca baza de plecare pentru pro- - echipamentul $i alte componente cu un spar de siguranta al echipamen-
iectare, recomandarile unui studiu care specifice instala\i ei de .incalzire: telor tehnice si a securita\ii $i confortu-
stab ile$1e, in func\ie de fi ecare tip de - sursa termi ca; lui utiliza torului sunt:
aplica ti e, configurati a sistemu lui de - punctul de distributi e a caldurii ; - reglare =pastrarea unei marimi, re-
gestiun e energetica, principalele as- - distributia; glate la valoarea precisa ;
 Gapitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire
- programare = modificarea, in func -
\ie de limp. a nivelului de reg lare a unei
marimi;
- optimizare = gasirea unei comenzi
in functi e de m ai multe marimi sau re-
stri ctii pentru asigurarea costul ui minim
de exploatare;
- delestare = oprirea unui echipa-
ment in momentul care ar putea antre-
na un scurtcircuit;
- sec uritate = actionarea in vederea
evitarii prejudiciilor ce pot fi aduse
echipamentelor, bunurilor sau persoa-
nelor;
- contorizare, repartizarea cheltuieli -
lor = contabili zarea energiei p entru ur-
marirea consumurilor. facturarea, re-
partizarea echitabila a cheltuielilor intre
beneficiarii unei instalatii colective.
Ansamblul de servicii asigurate prin
aplicarea Gestiunii Tehnice a Cladirii
sau telegestiunii . la nivelul unei zone
sau a unui intreg ora$, concura, in ge-
neral la:
- asigurarea confortului $i securita\ii
utilizatorului , precum $i - a conditiilor
optime de func\ionare pentru aparatele
:;;i procesele sistemului asupra caruia
se aplica;
- asigurarea gestiunii cheltuielilor de
exploatare :;;i administrative ale siste-
mului.
Organizarea sistemelor de gestiune
a energiei grupeaza un numar mare de
bucle de reg lare, vehiculeaza un volum
mare de date preluate, inmagazinate :;;i
prelucrate, zo ne d e comunicare care
cer o struttura clara :;;i bine definita.
Concep\ia sistemului trebuie sa fie
modulara, astfel incat sa poata ras-
punde, nec esitatilor de extindere a ser-
viciilor oferite $i sa fi e u:;;or adaptabila
la evolu\ ia tehnolo g ica . Sis temele
actuale rea lizeaza o arh itectura ,, des-
chi sa" in care vol umul de date este
repartizat pe unitati loca le care asi-
Gestiune
tehnica
Aparate
automate
())
c
Q)
E
ro
Cl..
E - incarcarilor t
u
w
Sursa Punct
termica
de distribut1e
Fig. 7.9.1. Elementele c ompo nente ale sistemu lui
de ges tiun e t ehnica a unei cladiri.
I. lnstalatii de lncalzire
gura, in zona !or geografi ca, controlul : de temperatura exterioara , optimizarea
$i fu nc\ionarea optima a echipamen- ' intermit en\elor, permutarea pompelor
telor. . in fun ctionare. ln ultimul timp s-a
asigurat in cvasito talitate automatiza-
7.9.2. Arhitectura sistemelor rea prin unitati locale pentru ameliora-
de Gestiune Tehnica a Cladirilor rea fiabi litatii instalatiilor. in cadrul ni -
velului automatizari locale, reglarea in
Concep\i a unui sistem de gestiune a primul rand, nu poate fi conceputa $i
energi ei presupune o structura ierarhi- nu se pot asigura functiile specifice
zata, pe niveluri de functionare , ope- acestui nivel - optimizarea - decal
rand in corelatie, carora le corespund daca echipamentele termice $i hidrau-
niveluri de decizie. lice su nt rentabil e.
Arhitectura ierarhizata a sistemului 3. Nivelul gestiunii tehnice - permite
se poate diviza pe urmatoarele patru regruparea in unul sau mai multe punc-
niveluri fu nctionale: te a informa\iilor provenind de la nivelu l
1. Nivelul echipamentelor - al instala- automatizarilor locale, de a le arhiva, in
tiilor tehnice de gestionat (cazane, locu l dedicat al schemei logice, pentru
pompe. vane etc). facilitarea exploatarii !or. in fun c\ie de
La acest nivel, procesul de produc tie dimensionarea instala\iei schema logi-
este divizat pe subprocese de produc- ca poate pleca de la structuri simple
tie. Toate informatiile culese de la (ex: alarmarea pe un pager) pana la
acest nivel sunt transmise la nivelul ur- realizarea panourilor sinoptice ale in-
mator. 0 concep\ie $i o intretinere co- stala\iei, calculul bilanturilor energetice
recta a echipamentelor permit :;;i o :;;i financiare etc.
gestiune cu bune rezultate. Gestiunea tehnica, prin procedurile
2. Nivelul automatizarilor locale - cu- utilizate, asigura tran smiterea informa-
prinde automatizarea func\iilor instala- tiilor de la un post central amplasat in
tiilor , asigurand comenzile :;;i reglari le cladire sau la distanta.
echipamentelor locale. in plus, este in- 4. Nivelul utilizarii - legaturi spre re-
sarcinat cu achizi\ionarea $i realizarea teaua informatica de gestiune.
masurilor locale: programare, optimiza- La acest nivel informa\iile $i mijloa-
re etc. Ansamblul acestor informatii cele de comanda sunt utilizate de ser-
este supervizat la nivelul urmator, al viciul de exploatare - eel ce gireaza $i
controlului central (gestiunii tehnice) de intre\ine instalatia - inc luzand domenii-
unde subprocesele sunt coordonate $i le administratiei, proiectarii, planificarii-
monitoriza te, asigurand functionarea dezvoltarii. El permite exploatatorului
instalatiilor $i transmiterea indicatiilor supravegherea consumurilor energeti-
privind eventualele modificari de func - ce in timp real. Pe plan tehnic se defi-
tionare. ne$le cine va avea acces la aces! sis-
Sunt asigurate: gestiunea cazanelor tem $i pana la ce nivel, accesul tacan -
in ca scada, reglarea sarcinii in func tie du-se prin parole.
1
i~ • Telecomanda
--- -ll--
~ -.--------'
• Telereglare a
- rarametrilor
• Urmarirea aprov1z1onar ii
c u combustibil
Distributie Consumatcx- • Prelucrare de date
- statistice
conomice
• Fac turiiri
Fig . 7.9.2. Sferele activitalii de telegestiune.
 I. lnstalatii de lnca lzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire
7.9.3 . Niveluri de decizie
Straturilor ierarhi za te ale struc turii de
gestiune a energi ei le coresp und Nive-
luri de decizie denumite si statii de dis-
pecerizare.
1. Nive/ul dispeceratului central -
concentreaza toate datele primite prin
intermediul dispeceratelor locale, de la
senzorii implantati in tot sistemul.
Dispeceratul central, pe baza datelor
primite. necesare controlului, suprave-
gherii $i transmiterii de noi comenzi de
ac\ionare (control-comanda) din camp,
supervizeaza global $i optimizeaza func-
\ionarea intregului proces tehnologic.
Datele e nergetice trebuie tran smise
zilnic, periodic , unita\i i centrale pentru
a putea evalua starea sistemului $i a
revizui str ategia de control. Toate
alarmele, anomaliile sunt tran smise
prin interm ediul mijloacelor de teleco-
munica\i e de la dispeceratele de zona·
la unitatea centrala unde dispecerul ini-
tiaza ordinele de fun c \ionare.
2. Nive/ul dispeceratului de zona -
conduce $i supravegheaza informatiile
primite de pe o anumita arie geografi-
ca, de la una sau mai multe surse
energetice . El corespunde nivelului
functional al reglarii reparti zate.
Fluxul informational se reali zeaza
prin intermediul substa\iilor locale, au-
tomatelor programabile, care au inse-
rate mode luri de transmitere a datelor
achizitionate de senzorii din camp.
3. Nivelul sursei energetice - (in cazul
alimentarii cu caldura de la o centrala
termica sau punct termic) achizi\ionea-
za in mod direct toate datele preluate
de la echipamentul automatizat ce su-
pravegheaza $i actioneaza pentru buna
funqion are a sistemului fizic. Sistemul
de exploa tare a substati ei permite o
utili zare mu ltifun c tion ala. Fun c\iile
standard programate sunt functii de
baza care asigura su pravegherea, de-
tec\ia, e$antionarea tuturor punc telor
racordate, putand ti efectuate autonom
de unita!ile p eriferi ce . Doar alarmele
sau anomaliile cer supravegherea dis-
peceratu lui central. Tn acest mod , inte-
ligen \a artificiala a unita\ii centrale nu
este supraincarcata inutil.
Se acorda o aten\ie speciala interfe-
\elor dintre niveluri, ca in cazul tuturor
sistemelor informatice $i de telecomu-
nicatii: puncte de conec tare intre apa-
rate, re\ele de comu nica tie, interfata
om-m a$ina.
7.9.4. Organizarea sistemelor
de aestiune a energiei pe~tru
incalzire la nivelul localitafi i
Sistemul fizic asupra caruia se imp le-
menteaza Telegestiunea este un an-
samblu de elemente materiale sau ima-
teria le, inl luientandu- se reciproc, cu
sc_ o pul de a con tro l;:i $i comanda un
sistem in vederea optimizarii continue
a fun c tionarii lui. Sistemul energeti c nu
este izolat, el aflandu -se in interactiun e
si cu exteriorul. Di spozitivul de coman-
da prime!;)te date din:
- exterior, despre influenta mediului
asupra sistemului ;
- interior, asupra starii sistemului.
Este de notat ca prezenta exclusiva
a flu xului informa\ional de tip extern
real izeaza ceea ce este cunoscut sub
denumirea de ,,reglare in bucla deschi-
sa", in limp ce prezen\a fluxului de in-
' forma\ii intern conduce la realizarea
unei ,,reglari in bucle inchise".
lnterven\ia umana se manifesta prin:
- alegerea tehnologiei sau a parame-
trilor vis-a-vis de inSa$i conceptia dis-
pozitivului de comanda-control;
- inserarea in cadrul schemei $i pune-
rea in lunctiune a aceluia$i dispozitiv.
Realizarea unei scheme fiabile pentru
sistemul de gestiune energetica impu-
ne anumite exigente:
- dotarea cu echipamente perfor-
mante, fiab ile, de control-comanda $i
tran smitere a datelor;
- selectarea punctelor in care se face
preluarea parametrilor necesari analizei
starii sistemului $i stabilirea parametri-
lor initiali in scopul dotarii minime ne-
cesare de echipament;
- folosirea la nivelurile coborate, cele
mai apropiate de sistemul fizic, de
reglari cu actionari simple, in schimb la
nivelurile superioare, reglari mai com-
plexe, ce impun o gama mai larga de
informatii;
- eliminarea erorilor accidentale trans-
mise de senzorii din sistemul fizic sau
parazitate prin sistemul de transmisie;
- utilizarea regulatoarelor digitale, ca-
pabile sa efectueze numeroase opera\ii
(filtrare, amplificare etc);
- exploatarea sistemului in timp real
pentru informarea prompta a utilizato -
ru lui;
- interfata operator trebuie sa fie si-
gura, U$Or de utilizat $i inteligenta;
- efectuarea unei analize anterioare
proiectarii, care sa inlature paralelis-
mele in automatizarea sistemului.
Conducerea ansamblului unui proces
sau gestionarea a mai multor procese
func\i onand frecvent in paralel o ierar-
hizare a mecanismelor de control -co-
manda.
7.9.5. Echipamentul
nivelului de decizie
Sistemu l Gestiunii Tehnice a Cladirii,
ca $i eel de Telegestiune, se compune
di n echipamente produse sau proce-
dee materiale sau logice, dest inate
functiilor de gestiune, securitate, con -
trol-comanda si intre\inere a procesului
fizic (ex. alimentarea cu ca ldura). Toate
aceste materiale $i echipamente con-
sti tui e elemente ale sistemului destin a-
te a fi interconectate la retele intern e
sau exterioare (publice).
Echipamentele utilizate in realizarea
sistemu lui Gestiunii Tehnice a Cladirii
$i de Telegestiune, dupa locul ocupat
in structura piramidala, ierarhizata, se
impart in:
- echipamente locale de achizi ti e si
transmisie date;
- echipamente de achizitie, transmi-
sie, control -comanda aferente statiilor
locale de dispecerat;
- echipamente de achizitie, transmi -
sie, control - comanda aferente dispe-
ceratului central;
- reteaua de comunicatii aleasa;
- pachetul de programe ata!;)at apli-
ca\iei.
Pentru realizarea automatizarii locale
se utilizeaza aparate de masura, con-
trol $i comanda a parametrilor tehnolo-
gic i, amplasate local, pe conductele $i
utilajele tehnologice (traductoare de
presiune, senzori de vant $i insorire,
contoare de debit $i energie termica,
robinete de reglare sau vane de inchi -
dere telecomandate etc).
Dispeceratele zonale pot suprave-
ghea $i con trola unul sau mai multe
puncte termice, una sau mai multe
centrale termice dotate cu substa\ii
inteligente, permi\and concentrarea de
date la un prim nivel, prin interm ed iul
interfe\elor seriale de comunica\i.
Minimum de echipamen t consta din:
- computer PC compatibil IBM ;
- unitate interfata de comunica\ii:
• telefonic, pe re\ea tip BU S;
• radio, pe re\ea tip FIU;
- imprimanta de afi $are a alarmelor $i
rapoartelor de servi ci;
- unitate de alimentare cu energie
electrica de siguran\a;
- pachetul de programe adoptat in
func \ie de ap lica \ie, aceasta permi\and
comunicatia in condi\ii de maxima si-
guranta cu substa\iile $i dispeceratul
central.
Amplasarea punctului de dispecerat
se face intr-o incapere lipsita de agen\i
corosivi.
Echipamentul dispeceratului central
cuprinde la fel ca $i al celui zonal:
- computer (ordinator) de gestiune
completa, de sin teza a informa\iilor pri-
mite de la dispeceratele de zona;
- microca lcu lator PC compatibil IBM;
- doua imprimante pentru:
• tiparirea evenimentelor succesive;
• alarm e $i testari (color);
- unitate de al imentare cu energi e elec-
tri ca de siguran\a;
- interfata de comunicatie incluzand ori
statia radio, ori unitatea de apel telefonic;
 --- ------ - - - - - - -- - -
I I

Cap itolu l 7: Gestiunea energiei termice In instala~iile de incalzire I. lnstala~ii de incalzire !

- pachetul de programe atasat aplica- nom, pe un BUS local numit C-BUS, instala\ii\or de incalzire.
\iei; sau sa fie gestionate de un p ost SA UTER real izeaza sistemul de Ges-
- schema sinoptica pentru supraveghe- central. tiune Tehnica a Cladirii EY 2400 (fig.
rea sistemu\ui fi zic. Programul atasat apl icatiei se nu- 7.9.4) capabil sa se adapteze cladirilor
lnteriata de comunica\ie are functia de a: meste CARE, sistemul utiliza nd o ,,ar- de toate dimensiunile indiferent de
- realiza sch imburile intre dispecerate- hitectura deschisa", cu un limbaj de complexitate. Echipamentul de monito-
\e zonale si eel central (full duplex); programare evoluat. rizare, control si comanda, partea de
- compune numere te\efoni ce adec- Sistemul EXCEL poate gira aplicarea software, ca si echipamentul periferi c
va te (la centrala sau instala\ii, cu res- reg lari i pentru : incalzire, c limatizare, de automat izare este produs de firma.
pectarea proceduri lor de transmitere); dar si pentru fun c\ii de gestiune ener- Centrala de gestiune tehnica EY
- permite gestiunea simu ltana a getica (opriri-porniri optime ale insta\a- 2400 - LZ4/ 10, serveste la controlul ,
substa\iil or. \iei etc), control acces, averti zare in- comanda si optimizarea instala\iilor
Sistemul de gestiune EXCEL 5000 , cendiu etc. Concep\ia modulara permi - tehnice. Transmisia datelor se reali-
(fig. 7.9.3 a si b}, este realizat de firma ' te sistemului sa fi e extin s in func\ie de zeaza in format V24/RS 232, viteza de
HONEYWELL. necesita\ile ulterioare ale utiliza torului . tran smisie este reglabila de la 300 la
Sistemul de reglare numerici1 EXCEL Se men\ioneaza ca firma HONEYWELL 19.200 bauds, canalul de iesire permite
EMC este destinat telegestiunii siste- ofera si o buna parte din echipamentul racordarea a 100 unitati locale, cu
melor cu cladiri disparate sa u pentru o de automatizare: senzori de tempera- posibilita\i de racordare a unui modul
cladire izolata. Particularitatea Jui con- tura, presiune, organe de ac\ionare, re- de extensie.
sta in suple\ea configura\iei -regulatoa- gulatoare analogice si digitale (com - Centrala poate comunica cu unita\il e
rele numerice putand func \iona auto- pacte sau modulate) pentru reglarea periferice RSE/RSZ/MICOS, care au si
posibilitatea fun c\ionarii autonome. Ele
permit un sistem de exploatare
PC central XI 590
performanta, b azat pe o biblioteca
software, cu module de reglare si
automatizare. Pachetul de programe,
atasat permite realizarea de tabele si
Bus systeme scheme fun c ti ona\e, listele atasate
instala\iei fiind continuu reactualizate.
LANDIS & STAEFA realizeaza siste-
mul de Gestiune Tehnica a C/adirii
UNIGYR- VISONIC (fig. 7.9 .5). Sistemul
VISONIC realizeaza gestiunea si supra -

•
fl

Excel500 Exce1 1oo ·so Excel 500

3 3 - ' :-l::j
Excel IAC beef 100 Excel 500 Excel 1oo'so .:;s~ ~4:: -;:::_

Fig. 7.9.4. Sistemul de gestiune t ehnica

4 SAUTER-EV 2400:
Excel 100'80 Excel 500 Excel 500 Excel !RC
I I I 1 - centrala de comanda EY 2400;
I 1 I

~
I I : I 2 - monitor $i calculator personal PC;
I I
1 I 1 3 - substatic compacta tip RSE;

~ ' ,, c.= · ~ i ,,lh~~I~

: : I 4 - substa!ie modulata tip RSZ.

Excel 500 Excel 500 Excel mo·ao Excel 500 .-- .-·- ..-
\. _,

Fig. 7.9.3_ Si stemul de g estiune tehnic a . -. :::- .. • I 1 ,_.,.i l._,

HONEY WELL - Exce l 5000:
a - p osibilita ti de ges tiune cu o retea
EXCELNET;
b - automate programabile tip Excel 80, 100
si Excel 5000 - modulat.
Fig. 7.9.5. Si stemul de gestiune tehnica
LANDIS & STAEFA - VISONI.
Automat programabil SYGMA GYR RVL 55
cu car tele de programare.
--~
 L lnstal atii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instala~iile de lncalzire

vegherea unei singure statii loca le, a
mai multora sau controlu l la distan\a al
Gesti unii Tehnice a Clad iri i, pri n afisa-
rea graficelor dinamice, reprezen tan d
functionarea instalatiilor, pe un display.
Pac hetul de programe poarta denumi-
rea de COLBAS.
LANDIS & STAEFA pune la di spozi \i e
atat echipamen tul de automati zare pe-
riferic ca t si regu latoarele SIGMAGYR
RLV 55 .. a la cart e", denumit astfel da-
torita nou lui concept de programare.
Toa te inform a\iile (date, reg lari , va lori )
privin d ansamb lul instalatiil or de incal-
zire pot Ii apelate si reglate cu ajutorul
car telelor de programare. Fiecare re-
g lare si informa \i e este exp lic itata c lar,
punct cu pu nc t, pe cartele. Afi5ajul pe
un ecran L CD (Licqu id Cri stal Disp lay)
permite obtinerea unor informa tii coe-
ren te dintr-o privire.
Firma TELEMECANIOUE realizeaza
sistcmul d e Gestiune Tehnica a Cladirii
GENERTEL 77
Sistemul de telegestiune GE NERTEL
77 alatura performan\ele automatului
programabil TSX cu ce le ale pachetul ui
de programe atasat aplica\iei. Este
destinat cladirilor de mare capacitate
ca: centre co merciale, cladiri industri a-
le, b irour i. GE NERTEL 77 este un
sistem evolutiv care poate gira pana la
6 000 informati i pe 33 sta\ii.
stalatiil or si gestiunea se face prin te-
lecomanda fiind denumita telegestiune .
Telegestiun ea informeaza .,in timp
util " toate datele legate de condi\iile de
la consumator, inregistreaza toate con-
sumurile, calculeaza randamentele, fa-
ce reparti tia consumuril or de energie.
intregu l proces de telegestiune, in
stransa legatura cu eel de telesuprave-
ghere, se poate realiza in diverse for-
me. Aparatura si tehnologia da posib i-
li tatea de a realiza multip le scenari i pri -
vind mod ul de contro l si gestiu ne a in-
stala\iil or de incalzire, astfel inca t ele
sa asigure parametri i solicita\i, cu con-
sumuri de energie si cheltuieli de ex-
p loatare cat mai reduse.
7.10.2. Sisteme de ~estiune
centralizata
Schema unui sistem centralizat de
control, ac\ionare si gestiune a energiei
la o instala\ie de incalzire, prezinta ur-
matoarele particu larita\i :
- este prevazuta cu un calculator cen-
tral care:
Tabelul 7.10.1 lnformatiile utile l ntre serviciile tehnice $i de gestiune
Operatiile urmarite
Supravegherea echipamentelor
Defec \iuni
Lucrari de intretin ere, de men\inere
• contine date stocate cu pri vire la
con sumatorii in situ;
• pri meste si ci teste inform atii le din
situ;
• colecteaza datele pri mi te. le prel u-
creaza si actioneaza asupra aparatelor
si util ajelor;
- informa\iile din situ sunt emise de
numeroasele cap tatoare de stare si
masura existente care citesc tempera-
turil e, presiunile, debitele etc;
- sc hemele logice au ro lul de: a pri mi
datele di n situ , a le compara cu cele
existente in stoca j si a trim ite sem -
nalele de comanda asupra orga nelor
aparatelor si uti la jelor in ve derea co-
rec tarii parametri lor.
7.10.3. Sisteme de gestiune
descentralizate
Se caracterizeaza prin aceea ca
toate informa\iile sunt tratate local pe
un calculator care elaboreaza ordin e si
controleaza buna func \i onare iar rezul-
i tatele se intorc la centru l de recep\ie.
De asemenea, exista posib ilitatea ca
Serviciul tehnic Serviciul de gestiune
•
•

7 .10. Sisteme de gesJiune

in stare de func\ionare •
a instalatiilor de mcalzire Controlu l rezultatelor
(temperatura de ambian\a) • 0
7.10.1 . Telegestiunea Punerea in stare de func \iune
~i telesupravegherea a instala\iei (programul) • 0
Contori zarea energiei termice
Servicii le de gestiune trebuie sa fie
informate de tot ce se intampia in an-
utilizate (pacura, gaze, carbuni) •
samblul instala\i ei: de cantitatea de Contori zarea energ iei furnizate [kWh]
lnforma\ii asupra climatului
•
energie consumata, de starea de mi -
croclima din incaperi, de mo dul c um local (grade-zile, le) •
fun c \i oneaza echipamentu l din dotarea
instala\iilor etc.
Randamentul mediu al instala\i ei • •
in tabelul 7 . 10. 1, spre exemplifi care,
Repartizarea consumurilor • •
sunt preze ntate informa\iile care au toe
Tabelul 7.10.2. Criterii de aJeqere a sistemelor de Teleoestiune $i Telesupraveghere
intre serviciiie telmice si cele de gestiu -
Sistem centralizat
ne.
1. Opera\iuni efectuate Sistem cen traliza t lnform a\ii Posibilita\i
Servicii le tehnice au obliga\ia de a
!imitate multiple
supraveghea in tregu l proces de prepa-
· Al armare - Parametri i DA DA DA
rare si distrib uire a agen\ilor termici la
Date numeri ce DA DA DA
consumatori. Supravegherea se face
M asuratori DA DA DA
prin telecom an da, fapt pentru care
Calcule DA In situ La dispecerat
este nu m ita telesupraveg here, punand
Reqlare DA In situ In situ
la dispozi\ia tehnicienilor informatii le de
care au nevoie. Telesupravegherea in- 2. Aile criterii
formeaza .,in ti mp util" si p erm ite posi- Leqatura dintre obiecti ve lini i specializa te linii telefonice linii telefonice
b il itatea interven\i ilor in cele mai bune Telereq laj DA DA NU
condi\ii de eficacitate pentru a men\ine T elecomanda DA DA DA
in stare optima de fun c tionare ech ipa- Prob lem e de mediu Vari ab il Variabil NU
mentu l instalatiei. Adaptarea personalulu i mai greu mai greu usor
Servic iilor de gestiune le revin sarci- de deservire
na de a con tro la, verifica, prelucra da- Costul sistemu lui ridica t - mai ri dicat
tele informative in vederea stab ilirii ran- - posibi li ta\i rapide
damen telor. Ca si supravegherea in - de a5teptare in situ

------------- - ------ --
 Capitolul 7: Gestiu nea energiei termice in instala!iile de incalzire I. lnsta la!ii de inc alzire

toate fun ctiil e logice sa fie tral3te cu - transmitator de date de la punctul nivel central, iar dupa prelucrare (cal-
aparatura cla sica in situ iar sistemele 1
tehnic la centrul de receptie {dispecerat); cule, grafice etc.) sun ! tra nsmisi unui
de Telesupraveghere $i de Telegestiu - - dispecerat. unde are loc primirea calculator compatibil IBM PC sau
ne nu tran smit la centru decal informa- datelor din in situ, memorizarea si inre- ' printr-un echipament de transmitere a
tiile de stare $i unele valori numerice. gistrarea lor . comunica \iilor, legat la o retea ex te-
Procesele de telesupraveghere si te- ri oara, administratorului sau utilizatoru -
7.10.3.1 Sisteme descentralizate legestiun e sun! destul de variate, rezol- ' lui c ladirii.
cu in forma/ii /imitate var ea lor putandu-se fac e cu aparatura Sistemul detecteaza orice disfun c\i e
in aces! caz inteligen \a sistemului si scheme de la cele mai simple la cele si alarmeaza prestatorul de servic ii,
este concentrata pe punc tul tehnic de mai complexe. Ceea ce trebui e avut in alarma putand fi transmisa printr -un
supraveghere $i gestiun e. vedere este faptul ca problemele prin- apel telefonic, utilizand reteaua publica
Particularita\ile schemei sunt urma - cipale care vi zeaza econo mia de , sau o linie special inchiriata. Rapidita-
toarele: energie $i reali zarea unui microc limat . tea alertei si a interven\iei, permite sa
- calculatorul central poseda siste- cat mai adecvat, sa fie asigurate. se benefi cieze de o disponibilitate ma-
m ele logice nec esare a asigura toate De aceea, este necesar realizarea xima a sistemului.
func\iile, in mod automat: de reglare, unui studiu tehnicoeconomic bine fun - Arhitectura Gestiunii Tehnice a Cladi-
de program are, de inregistrare $i de damental, din faza de proiectare, care rii este, spre deoseb ire de telegestiune,
efectuare a calculelor de consum $i sa aiba in vedere toate problemele lega- concentrata pe un post central com -
randament: te de echipamentul instalatiei, de apa- pus eel pu\in dintr-un monitor si 0 tas-
- datele sunt primite de instala\ie ratura cu care este dotat acest echipa- tatura ce permit reprogramarea func \ii -
' (cazane, p ompe etc). prelucrate $i ment $i ce sistem poate fi adoptat pen- lor $i adaptarea lor la necesitatea in -
comparate cu cele necesare $i. auto- tru o cat mai buna gestiune a energiei. stala\iei . Calculatorul tip PC comunica
mat, se ac\ioneaza asupra componen- Se pot men\iona cateva criterii care printr-o re\ea de telecomunica\ii cu un
telor instalati ei pentru a o pune in pot sta la baza alegerii unei solu\ii: anumit numar de unita\i locale legate
regim normal de func\ionare ; - performantele sistemului prin posibi- ,.punct cu punct" la senzori si organele
- datele primite si prelucrate $i, in litatea de: de comanda. Aces! sistem trateaza o
special, cele legate de gestiunea ener- • tran smitere de stari sau limite ale baza de date restransa. dar se poate
giei sunt retransmise la centrul de re- parametrilor instala\iei ; asigura urmarirea diferi\ilor parametri
ceptie pentru a ti inregistrate si memo- ' • tran smitere de date numerice; prin monitorizare.
rate in vederea utilizarii lor ulterioare. • transmitere de masuratori ; Telegestiunea integreaza un numar
in ansamb lul, sistemului de Telesu- • executare a diferitelor calcule (con- de intrari la care sunt lega \i senzorii $i
praveghere si T elegestiun e este limitat sumuri, cote par\i . indici de con- un numar de iesiri pentru organele de
numai la prelucrarea $i transmiterea de sum etc.); comanda. la care se adauga un circuit
date local. Centrul de recep\i e (Dispe- • asigurare a func\iilor logice; mo dem pentru comunicare pe re\eua
ceratul central) are fun c\ia numai de a - exp loatarea sistemului prin : telefonica, radio etc. Automatul progra-
primi date , de a le vizua liza $i de a le • natura legaturii telefonice cu utili- mabil la care sun! lega\i senzorii si or-
stoca. za torul ; ganele de comanda are func\ii progra-
• posibilita\i de legatura intre postul mate (ex: comutarea functionarii pom-
7. 10.3.2 Sistem e descentralizate de comanda $i aparatul din sistem; pelor) in scopul de a putea declan$3
cu posibilitafi m ultiple • adaptarea aparaturii la echipamen- automat, de la distanta. anumite co -
in afara de tele supravegherea si tele- tul instaia \i ei menzi.
gestiunea rea lizate $i controlate de un - costu l instala\iei si al exploatarii Elaborarea unei baze de date nece-
calculator centra l prevazut cu func\iil e Avand in vedere criteriil e men\ionate, sara gestiunii tehnice tine cont de ce le
logice care realizeaza reglarea, progra- in tabelul 7. 10.2 sunt date ca teva indi- trei domenii de cuno$tin\e fundamen-
mul , calc ulele etc., se pot folosi sche- c ii privind alegerea sistemelor de Tele- tale asupra edificiului :
me mai cornp lexe cu func \iuni mul tiple gestiun e si Telesupraveghere. Se ob- - c ladirea (stru ctura si caracteri sti c ile
care permit un ansamb lu de operatiuni: serva ca sistemele centralizate sun! cons tru c\i ei);
reg larea in func tie de temperatura ex- cele mai scumpe, fapt pentru care sun! - tipul instala\iilor energ etice ale in -
terioara $i temperatura interi oara , por - utiliza te num ai in cazuri cu totul calzirii (inca lzire. apa calda de con-
nirea ca zanelor in cascada, schimba- speciale. sum etc.):
rea tura\i ei pompelor. optimizarea. La - mod de reg lare.
toate aceste operatii se pot adauga si 7.11. Sisteme de gestiune Se recomanda ca baza de date sa
cele referitoare la contorizarea consu- tehnica la nivelul cladirii cuprinda $i referin\e privind datele me-
murilor d e energi e. teorologice ale mediului inconjurator .
Sc hem a unui sistem descentraliza t in Gestiun ea si stemelor de l ncalzire carac teri sti ci privind ocupan\ii c ladirii si
care toate fun ctii le logice sun! tr atate. c lasic e comportam entul lor.
local, cu aparatura s p ec ifi c~i scopu lui Destin a\ia cladirii a determinat apar i-
propus prevede: in imobi lele terti are sitemele de inca l- \ia a doi termeni lega \i de gestiunea
- automate de porn ire in cascada a zire. ven tilare, climati zare. inform atice. energetica:
caza nelor in fun c tie de temperatura ex- com unica \ii , controlul accesu lui etc., IMOTICA - legata de c ladirile ter\iare
teri oara sau interioara; au devenit tot mai numeroase. S-a (birouri, comer\, spi tale, hoteluri etc.) si
- op timi zarea care calculeaza mo- co nstatat ca este mai eficienta preve- cele in dustriale, la care se cere o mare
mentu l de pornire a instala\i ei in fun ct ie derea globala a unei retele inteligente suple\e in adaptarea spa\iilor la diverse
de: tempera tura exterioara. ora dor ita, si do tarea acesteia c u un sistem de utili zari:
numaru l p ersoanelor din cladire si tem - Gestiune Tehnica a Cladirii. DOM OTICA - aplica ta, in genera l, 10 ..
peratura int erioara; Telegestiunea asigura de la distan\a cuintelor individuale si colecti ve, sa u
- contoare pentru inregistrarea con- supravegherea si contro lul parame tril or c lad iril or co mparabi le cu acestea
sumuri lor de ca ldura si combustibi l; in stala\iil or care sun! ac hi zi\ionati la (c ladiri mici de cornert, tertiare).
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire
in cazul lmotici i, sistem ul Gestiun ii
Tehn ice a Cladirii , ma i sofistica t, con-
centreaza la un post central toate echi-
pamentele cladirii: inca lzire, c limati za-
rc , alimentare cu energie elec tri ca, as-
censoare, sec uritate antiefracti e, pre-
venire incendiu etc. putand asigura :;;i
diverse servic ii adminis trati ve precum:
control acces cu parola, plata anu mi tor
servici i pentru locatari :;;i admini stratori.
in cazu l Domoticii sistemul Gestiunii
Tehnice a Cladirii este de cele mai
multe ori o gestiune tehnica centraliza-
ta. mai simp la.
lnstalati ile moderne comporta un nu-
meros ech ipament tehnic, adesea so-
. fi sticat, in func tie de ni velul de contort
al cladirii :;;i importan\a ei.
Domotica se define:;;te ca ansamblul
servici ilor destinate habitatului , asigu-
rate de sisteme realizand mai multe
func \iuni, care pot fi conectate intre ele
:;;i la re\ele intern e :;;i externe de comu -
nica \ie. Printre aceste func \iuni se nu-
mara: economia :;;i gestiunea tehnica,
informatizarea :;;i gestiunea tehnica,
informatizarea :;;i comunica\ii le, gestiu -
nea confortului, securitatea :;;i asistenta
pentru batrani :;;i handicapa\i .
in cladirile ,, inteligente" , Gestiunea
Tehnica a Cladirii asigura fun c \jile lega-
te de toate echipamentele tehnice ale
cladirii: echipamente de c limatizare,
alimentarea cu energie electrica, gru -
puri electrogene, ondulatoare (UPS),
ec hipamente pentru circula\i e (ascen-
soare, scari rulante) etc. Securitatea
antiefrac \i e :;;i la incendiu sunt servi cii
asigurate de propriul sistem de Gestiu-
ne Tehn ica a Cladirii .
lntegritatea serviciilor in hab itat, in
locuin\a individuaia, permite imbunata-
\irea fun c \ii lor pentru gestiunea incalzi-
rii de ex: comanda intermiten\elor, co-
manda la di stan\a pri n telefon pentru
Fig. 7.12.1. Modalitate de ci ti re d e la
di stan ta a fl uidelo r prin pri za inductiva :
1 - co n!or rH ERM IFLU -T c u integra tor;
2 - cupla magnetica: fi$ii si priza inductiva·
3 - terminal port ab1I.
pornirea instalatiei. uti lizarea regulatoa-
relor cu programare orara, zilnica, lu -
nara, anuala.
Este insa profitabil , prin economia
realiza ta, sa se completeze programul
prin posibilitatea de dero gare printr-un
automatism care dispune de informatii
pri vind prezen\a umana. De exemplu,
utilizarea apara telor casnice, conecta-
rea la ,,answeri ng machine" a telefonu -
lui etc.
in habitatul colectiv, programarea in -
termiten \elor este func \ia ce asigura
cea mai mare parte din economia
energiei termi ce. Printre fun c\iil e care
concura la gestiunea inca lzirii, progra-
marea intermiten\elor poate fi imbuna-
tatita datorita posibilita\ilor de comuni-
care interna. Derogarile de la un pro-
gram fi x pot fi controlate prin detectoa-
re de prezen\a.
7.12. Stabilirea consumurilor
de caldura
7.12.1. Contorizarea
energiei termice
Gestiunea tehnica :;;i administrativa a
unei instala\ii depinde in primul rand de
o contabilizare riguroasa. Gestiunea
tehnica trebuie realizata cu mijloace de
masurare adecvate - contoare:
• de energie termi ca :;;i electrica;
• volumetrice pentru combustibili;
• a timpului de funqionare pentru
utilaje.
' Rezultatele contorizarii sunt utilizate
pentru :
• a urmari functii le de dep istare a
anomaliilor, compararea bilan\uri -
ior, stabilirea coteior;
• facturari;
• imbunata\irea exploatarii utilajelor,
prin urmarirea timpilor de fun c \io-
230 V c.a
+ 1
.----
I
--,\
Fig. 7 .12.2. Modalitate de c itire la dist an ta
a debi telor de flu ide p ri n leg area
contoarelor la module de adresare:
1 - contor MULTICAL II (MUL TICAL SA)
adrcsabi l;
2 - modul de adresare MI NILI NK.
nare si statistica penelor;
• ameliorarea gestiunii adm inistati ve
si a bu ge tu lui cheltuielilor.
Contoarele de energie termica sunt,
de asemenea, uti lizate pentru gestiunea
energiei. urmarind consumurile, punand
in evidenta scaderi le de randament.
Noua genera\ie de contoare de ener -
gie termica permite citirea la distanta a
inregistrarilor. Sistemele de citire la
distan\a difera in func\i e de: produca -
tor, scopul sistemului :;;i nivelul de
performanta dorit. Daca se urmare:;;le
gestiunea re\elei, va fi ob servata
p erm anen t va loarea instantanee a
energiei termi ce; daca scopu l este
numai pentru facturare se preiau doar
va lorile pentru fac turare.
Sistemele de transmisie pot fi de :
- lectura directa, la priza inductiva,
utilizand o re\ea informatica BU S sau
ie:;;irea de volum repetitiva a integrato-
rului ;
- telegestiune centralizata la un PC .
Sistemul de lectura directa la priza
inductiva (fig. 7. 12. 1) este un sistem de
c itire ,,punct cu punct", la care fiecare
integrator de energie termica se leaga
prin modu lul sau iesirea la reteaua
BU S. in acest mod , fiecare c ontor de
apa calda sa u energie termica este
conectat la o priza induc tiva fixata pe
perete sau pe sol, in exteriorul cladiri i,
cu conditia sa provina de la acela:;;i
producator . Distan\ele maxime de ci tire
sunt mai mici de 100 m. Numarul
maxim de contoare ce se pot citi de la
o priza induc tiva sunt in fun c\i e de
produca tor (SCHLUMBERGER
!MP'.JLS
i
i
: -5
Fig. 7.12.3. Modalitate de citire
de la distanfa a fl uidelor, utiliziind ie;;irile de
volum repetitive a integratoa relor
contoarelor electronice de impuls cu ie;;ire
t ip BU S sau pe un panou cu display:
1 - contoare de energie termica;
2 - debitmetre; 3 - interfa\a integrator;
4 - citire la distan\a (pe disp lay);
5 - c itire la distan\a cu aparat portabil;
6 - cit ire la distan ta c u PC.
 .-
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lnca lzire
90 buc., distan\a max. 30 m ;
KAMSTR UP - 30 buc., distan ta max.
25 m). Citirea informati ilor se face
automat, iar datele culese sunt afi $ate
pe display -ul terminalului portabil
(SCHLUMBERGER = TERMIFLU -T,
DANFOSS = EEM - D, KAMSTRUP =
MULTI CAL etc.).
Lipsa re\elelor de comunicatie $i
informatice moderne din tara noastra
indica acest sistem ca fiind mai usor
de adoptat, avantajele fiind: intretinere
U$Oara - un singur cititor portabil poate
citi mai multe prize induc tive -, robust
- nefiind afecta t de interferen \ele elec-
tromagnetice provocate de surse de
c urent ·electric, de calitatea cablurilor,
nu necesita o retea de cablare specia-
la, permite citirea din exteriorul cladirii .
Sistemele de Telegestiune centraliza-
te la un PC, utilizand cen trala informa-
tica BUS (fig . 7.12.2) se adreseaza
aplica\iilor de urmarire centralizata,
dezvoltate pentru gestiunea sau factu -
rarea unei intregi zone urbane . in
func\ie de numarul contoarelor racor-
date se utilizeaza un sistem bazat pe o
magistrala BUS. Sistemul cuprinde
urmatoarele module:
• de adresare , prin intermediul careia
se realizeaza adresarea codificata a
contoarelor $i la care se pot conecta 3-
4 contoare (SCHLUMBERGER - tip
MAT, MEINECKE ti p COL,
KAM STRUP - tip MINILINK etc.);
• de adresare tip switch prin care se
face adresarea MAT-urilor $i care se
folose$te in cazul unui numar mare de
contoare ra cordate;
• ATI care asigura decodificarea
informa\ii lor tran smise de contoarele
d e caldura si solicitate d e utiliza tor prin
software $i transmiterea lor printr-o
interfa\a seriala (modem) tip RS 232
catre PC . Acest modul este. practic,
interfa\a dintre sistemu l de contorizare
$i utilizator .
Preluarea citirilor la un post de di s-
pecer aflat la distanja se poate realiza
printr-un modem legat la o re\ea tele-
4
3
:~
Fig . 7 .12.4 . Modalitate d e citire de la distanta a fl uidelor, utilizand repartitoare
de cheltuieli pentru incalzire :
1 - co ntor d e combu stibi l: 2 - contor de energie termica: 3 - repart itoare de cheltuieli
p entru inca lzire; 4 c antor pentru t1mpul de func\ionare a utilajelor.
- -· --··- - - - - - - - --- - - - -
I. lnsta ~at i i de lncalzire
fonica publi ca sau d edicata, de mice, supusa anumitor reglementari de
exemplu . in cazu l utilizarii re\elei telefo- repartizare a sarcinilor de incalzire pe
nice publice modem-ul are o dubla uti - apartament.
lizare: comunica\ie telefonica obi$nuita Aceasta metoda se uti lizeaza in c la-
$i tran smisie de date. Cele doua fun c\ii dirile colective sau ter\i are care pre -
nu se pot suprapune, log ica de deser- zinta urmatoarele caracteri stici:
vire esie primul sosi t, primul servit. • instala\ia de incalzire este echipata
Daca se utilizeaza postul telefonic al c u emita toar e de caldura de
unui locatar se folose$te un switch TD 1 , acela$i tip ;
cu func tia de a verifica intai tipul de • locui n\ele private sunt, din punc t
apel: daca apelul provine de la calcu- de vedere termic , omogene (con -
lator, circuitul face conec tarea fara ca stru ctia identica a pere\ilor, a su-
, soneria telefonului sa sune. in caz prafe\elor vitrate);
contrar, soneria aten\ioneaza locatarul • destinatia spatiilor este aceea$i, se-
ca prime$te un apel telefonic. parandu -se, de exemplu, cele co-
Sistemele de Telegestiune centraliza- merciale de cele de locuit.
ta utilizand ie$irea de energie (volum) • in general, cheltuielile pentru incalzi-
repetitiva a integratoarelor contoarelor re se stab ilesc conform unor modalita\i
electronice de impulsuri (fig. 7.12.3) contractuale de repartizare, in func\i e
constau in montarea, intr-un loc acce- de suprafa\a utila a apartamentelor.
sibil, a unui panou centralizator pe care Corect $i economic ar ti sa se stab i-
sunt montate integratoarele contoarelor leasca un cos t pentru incalzire care sa
electronice de impul suri (cate unul fi e corelat cu cota din cantitatea de
pentru fiecare contor). lntegratoarele caldura livrata. utilizata de locatar in
SCHLUMBERGER, de exemplu, tip CF locuinja Jui. S-a constatat ca, rea lizan-
110, sunt prevazute cu 2 ie$iri: una du-se pe aceste baze repartizarea, a
pentru magistrala BUS, $i alta pentru rez ultat o economie substan\iala de
volum repetitiv, in acest mod putandu- energie datorita schimbarii comporta-
se dispeceri za indicele de energie mentului locatarilor, cu atat mai mult
termi ca a integratoarelor. Di stan\a cand aCe$lia dispuneau de mijloace de
dintre integrator $i contor poate fi mai reg lare a temperaturii ambiante in
mare de 100 m . Dezavantajul consta in fiecare incapere. Repartizarea cheltuie-
numarul mare de cabluri folosite, di - lilor de incalzire determina beneficiarul
mensiunile relativ mari ale panoului de s3-$i gestioneze cu economie caldura
contoare electronice de impulsuri , in primita. Cu ajutorul regulatoarelor indi-
special, pentru blocurile inalte cu multe viduale el reaiizeaza U$Or acest lucru,
apartamente pe scara, cat $i protejarea tara a-$i scadea condi\iile de confort.
panoului. Procedee pentru repartizarea cheltu-
ielilor aferente incalzirii se impart in
7 .12.2_ Metode de repartizare doua ca tegorii:
a cheltuielilor pentru a) procedeui calorimetric;
incalzirea centrala b) procedeul ambienmetri c.
in cazul cladirilor care benefic iaza de
o incalzire cen trala, individualizarea
instala\iilor particu lare se realizeaza
prin repartizarea cos turilor in func\i e de
o cota parte din energia termi ca con-
sumata (fig . 7.12.4). Este bine sa se
diferentieze contorizarea energiei ter- ;: 2 2 '
---1T-·
1 rm rm~
I --- --· -- ------- --·---------· I
1
ji 3 ii
~i~ll
r; :1
Fig . 7.12 .5. Repartizarea chel tuielilor
aferente incalzirii pe apartamente
2 utilizand procedee calorimet rice:
1 - contor energie termica:
2 - repartitoare independente cu evaporare
sau electronice; 3 - repartitor centraliz<it de
rnasura a temperaturii de suprafata .
 I. lnstalatii de ln calzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire

Procedeul calorimetric se bazeaza pe pot fi utilizati pentru a regla efectul de

masurareci caldurii furnizate in cladire. eterogenitate termica datorat pozitiei de
Masurarea se poate realiza fie direct, amplasare a apartamentului in imobil.
prin con toare de energ ie termica de Procedeul ambienmetric folose$le
apartamen t, fie ind irect prin inregis- temperatura ambientala ob \inuta sau ce-
trarea de marimi in rela\ie cu tempera - ruta, ca mi1loc de repartizare (fig. 7.12.6)
tura suprafetei radiatoarelor (fig. 7. 12.5) Se calcu leaza ecartul dintre tempera-
Procedeele calorimetri ce sunt evi- tura amb ientala $i cea exterioara, re-
dent foart e sensibile la can titatil e de prezentativ pentru ca ldura pierduta prin
caldura pierdute prin pere\ii exteriori si pere\ii exteriori, deci metoda se ba -
prin suprafe\ele interioare despartitoare zeaza pe o co ta parte din energia con-
(plafoane, pere\i). Deci, anumite locuin - sumata pentru incalzirea unui spatiu .
\e (de la m ansarda, de deasupra pivni- Dezavantajul este ca procedeul este Fig. 7.12.6. Repartizarea cheltu ielilor
\elor) vor fi dezavanta jate. Pe de alta insensibil fata de ,,furturile de ca ldura". aferente i nca lzirii pe aparta mente
parte, loc uintele plasate in mijlocu l cla- Temperatura de referin\a a regulato- utiliza nd p rocedee ambienmetrice:
dirii vor avea aporturi de caldura mai rului poate fi , de asemenea, utiliza ta ca 1 - termostat de masurare a temperaturii
importan te chiar decal insorirea. Fe- marime de repartizare. Acest procedeu I
ambientale;
2 - robinet termostatic cu reglare.
nomenul se nume!;)te .,furt de caldura". i desemnat metrostatic prezinta insa alte
Calculele vor cuprinde o parte fixa avantaje: actiunea directa a reglarii
care sa \ina con t de consumurile comu- manuale, integrarea repartizarii unei re-
ne $i sa estompeze transferul termic glari destinate incalzirii, insensibilitatea
intre apartamente asupra rezultatului re- la perturba\iile termice datorate deschi -
partizarii . In plus, coeficien\ii corectori derii geamurilor sau insoririi .
 ~~: :--~ ~-~ :, ; ~. -~.- :.
• r.,.., ,.·, . .

I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul 8
Sisteme de incalzire
pentru unele categorii de cladiri IIiil
,1:~~..
•
. ·:"t•·t~:~-~
..

~
,,.. •
l~}"t ~ !{
t·{{:h1~
~~

tri :-.,... .-).

• ..f'< ~· ~t.

~-~~-m;~{~i~
! ,•.••-~!);;
~
... %~ii_,,........
;...c.:·.;..:. ••,i~
,..~ ~ ,,
~::c.".'::~:--f~-=-:::~;

;~~~~l\l~
:.._--- ·~····•·1••· r:•l~
~n1w:ir~~n.t.1rn:
'~· •.:.:;l'l1..., . ,•

., ~.(
.. . ~::
:.:~' ~- ~ j' ~
• '~ ! " ~

.
~.
·- ~-~\~.~.~;.. ;~
· ' ··:-..; · .; .,·
;,
: _• : ~ •r •
- ~ ::;
 .- - - -·---·----~- ---------

Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

8.1. Cladiri de locuit 8.1.1. Locuinte unifamiliale Se reco manda ca sobele sa fi e

m ontate in fata elemen telor de con-
La cla dirile de locu it se utilizeaza atat Cladiri le de loc uit individuale, in Ro- structii exteri oare, pentru uniformi zarea
incalzirea locala ca t $i incalzirea cen - man ia, folosesc preponderent. incalzi- reparti \i ei caldurii pe vertica la $i elimi -
trala. Sistemul d e incalzire local este rea loca la si incalzirea centrala. Com- narea curentilor de aer rece in apropie-
utiliza t pentru locuin \ele unifamiliale din bustibilii fo losi\i sun\ cei conventional i: rea pard oselii. La locuin\ele cu acope-
zonele rurale $i cartierele periferice ale carbun e, lemn , gaze naturale $i de ri $uri in $arpanta, solu\ia cea mai uti -
zonelor urbane. sonda. pacura. motorina $i petrol. liza ta este, de regula, montarea sobe-
Sistemele de incalzire aplicate la cla- lor langa peretii interi ori .
dirile de locuit sunt: B.1 .1.1 incalzirea locala cu sobe Pentru economie de spa\iu se reco -
- incalzirea locala c u sobe sau apa- Se realizeaza cu sobe amplasate in manda concentrarea CO$Urilor intr-un
rate care utilizeaza combustibili con- incaperi transmitand mediului inconju- singur masiv (fi g. 8. 1. 1.a) unde toate
ven\ionali; i rator caldura eliberata prin ard erea cele trei sobe sunt grupate ca tre cen-
- incalzirea cu apa calda c u tempe- combustibilului . trul ap artamentului.
ra tura maxima de 90 °C $i un ecart Pentru incalzirea locuintelor necesi- In cazul incaperilor de locuit, cu vo-
maxim de temperatura de 20 °C; tand o stabilitate term ica in limite nor- lum mic, se recomanda fol osirea unei
- incalzirea elec trica; male, se recomanda utilizarea de sobe singure sobe care sa deserveasca
- incalzirea util izand surse neconven- cu acumulare de caldura, care sa doua incaperi , iar focar ul sobei sa fie
tio nale (energie solara, energi e geoter- poata men\ine in incaperi o tempera- 1
prevazut pe un coridor . (fig . 8.1.1 b}
mala, pompe de cal dura etc .) tura a aerului ca t mai uniforma $i cat · La apartamentele in care bucataria
lmplementarea unui sistem de incal- mai constanta in perioada rece a este limitrofa cu o incapere de locuit se
zire se face cu scopul de a realiza o anului . Contradictia dintre caracterul recomanda prevederea unei sobe c u
i ncalzire cat mai independenta, care sa relativ discontinuu al arderii $i eel con- dubla func\iune: preparat hrana in bu-
fi e controlata $i dirijata de fiecare fami- tinuu al transmisiei de caldura se rezol- catari e $i incalzirea dormitorului (fig .
lie in parte. va prin elementele de con struc tii . 8.1.2.). Soba are o con struc\ie speci ala
$i anume: in bucatarie soba este pre-
vazuta cu plita iar in dormitor are forma

(j) (j)

I
/ I
® v I 'cl_ I
• I

0 @)
® I
a b
Fig. 8.1.1. incalzirea locala cu sobe cu acumulare de caldura:
a - varianta cu sobe in fiecare incapere; b - varian ta c u soba mon tata intre doua incaper
1 - soba; 2 - focar: 3 - cos; 4 - clormitor; 5 - camera de zi; 6 - cor idor; 7 - birou.
Fig . 8 .1.2. incalzirea cu sobe cu dubla
funcfiune (incalzire ~i preparare hrana) :
lr~====~~=::J§§§§C:=;::;=:J-"------:
Se· ctiunea A-A'
1 - soba c u plita; 2 - dorrnitor;

@ 3 - buca tarie .
®
/ ,•' / / / , / / //
I _]_

1i8JD
I
,,...-- '
\
~j
I

/,, / /
·~·
/

a b
Fig. 8 .1 .4. incalzirea local a c u aparate speci ale cu combu stibil lichid
sau gazos, amplasat e in ni ~a:
a - vedere in plan; b - sec tiune;
1 - soba de incal?1re: 2 - nisa; 3 - orif1cii in peretii incaperii ; 4 - cos cle furn ; Fig . 8. 1.5. inca lzirea loca la cu ap arate
5 · buc atarie; 6 - b aie: 7 - hol; B - sufragerie ; 9 - dormit or. s peciale ampl asate in fa)a peret ilo r .
 J. lnstalatii de inca lzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri

norm ala, verti ca la, exec utata cu pere\i i
din teraco ta.
0 alta solutie care se bazeaza pe
principiul d e recuperare a caldurii din
gazele de ardere este prezentata in
fi gura 8. 1.3.a si b . Pe canalul de eva-
c uare a gazelor de ardere de la masina
de gatit din bucatarie se monteaza un
recuperator de caldura (fig. 8. 1.3.c) intr-
o camera limitro fa buca tari ei. Gazele de
ardere, inainte de a fi evacuate la cos,
tree printr- un recuperator care incalzes-
te aerul d in camera cedand acestui a
caldura, in majoritate, prin convecti e.
8.1 .1.2 incalzirea locala cu aparate
sp eciale
lnca lzirea se face cu aparate de in -
calzire alimenta te c u combuslibil lichid
sa u gazos amplasate, de obicei, intr-o
ni$a spec ial am enajata in centrul
apart amentului (fi g. 8. 1.4.)
Principalele incaperi ale apartamen-
tului (dormitoarele :;;i sufrageri a) se in-
ca lzesc cu aer cald care c ircula natural
atat in camera in care este amplasa ta
sursa calda, ca t :;;i in celelalte cam ere.
Aerul cald patrunde in cele doua ca-
mere prin orificiile prevazute la partea
superioara a ni:;;ei, in peretele interior
despartitor. Celelalte incaperi se incal-
zesc cu surse separate. Acelea:;;i tipuri
de aparate c u comb ustibil i conventio-
nali sau aparate electri ce cu acumulare
de caldura Se pot amplasa Si in fa\a
p ere\ilor exl eri ori sau interi ori (fig .
8. 1.5.), ca :;;i radiatoarele. La aparatele
care fol osesc combustibili conven\io-
nali se are in ve dere posibilitatea eva-
c uarii gazelor de ardere.
Varianta incalzirii unui aparlament
duplex cu cazan mural, amplasat in
buca tarie, un distribuitor-co lector, o re-
\ea de conduc te cu al imentare bilub a
corpur ilor de incalzire, amplasate la
parter :;;i etaj, esl e prezentata in fi gura
8. 1.6. Re teaua de conduc te poate fi
din otel sau din material plastic.
Varianta incalzirii prin radia\i e c u
panouri de pardoseala, c u cazan mural
amplasat in bucatarie, un distribuitor-
colector amplasal intr-o nisa din care
se face alimentarea fiecarei serp entine
di n panouri executate c u \evi flexibile,
es l e prezentata in figura 8. 1.7.
O vari anta combinata, incalzire cu
corpuri de incalzire (radiatoare, con-
vectoare etc.) :;;i c u panouri ra diante
este prezentata in figura 8. 1.8. Distri -
butia apei calde la cele doua tipuri de
suprafe\e incalzitoare se face prin in -
termediul a doua distribuitoare-colec-
toare un de se realizeaza, prin am estec ,

Sectiunea A-A'

® ®

I
I
I
I
I
I
I
I
77?'77''TT777777..P,,7:":'-7'7-:~77777?'7T:TT"777T
3

Fig. 8.1 .3. incalzirea c u sobe prevazute

c u recuperatoa re de cal dura :
a - vedere in plan; b - sectiune;
a c - recup erator de ca/dura;

a 11 14
1 ~c
-----------h
13 20:o
2
d, e. f, g - sectiuni prin recuperator;
1 - soba metalica cu sa u Iara
acum ul are;
(\ ·~
i io /.
' '
'

·o·
12
.'
: '
'
', O'
.o
'""
2 si 3 - rec uperatoare de caldura;

...
'
' ' 4 - canal de furn metalic;
r- -- -- - -- - --
°!o!
14
'
I 200-2so
5 - cos de furn;
6 - masina de gati t;
ol IO · d
7 - bucatarie;
0
0
0 oi9io
0
8 - dormitor ;

8 1-V oi 0 io ·
9 - camera de zi;
l{)I 10 - ba ie;

I oi 0 [~ 11
11 - gaze de ardere;
12 - orificii de evac uare aer cald;
J 0[ f 13 - i nveli su l recuperatorului;

I-1.
100 - 1!:>0
~de 14 - cana l de fu rn recupera tor.

c e
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

param e trii agentului termic. Circ ulatia

ape i calde la suprafe\ele incalzitoare se Fig. 8.1.6. incalzirea unei locuinle individuate
face cu pompe de con duc te. cu corpuri de incalzire:
in ce le 2 variante, temperatura aeru- a - plan; b - schema izometrica;
lui din incaperi este men\inuta in limi - CZ - cazan; D - distribuitor; C - colec tor;
tele confortului c u ajutorul term ostate- Cl - corp de incalzire; CD - conducta ducere ;
lor de camera sau de exterior sau a CR - conducta intoarcere; CF - cos de furn ;
robin etelor termostatice de la corpurile CMP - cutie metalica de protec \ie ;
de incalzire. 1 - camera de zi; 2 - sufragerie; 3 - buca tarie;
Firmele de sp ec ialitate au elaborat 4 - canal in pardoseala; 5 - grup sanitar.
scheme de instalatii , prec um $i ech ipa-
mentul necesar asi gurarii incalzirii si
prepararii apei ca lde de consum pentru
loc uin\e.
Firma LAING prezinta toate elemen-
tele componen te ale sistemului de in-
calzire prin pardoseala radianta, inclu -
siv modul de proiectare si execu\ie ale
instala\iei.
Se m ai pot cita firmele TERMACONT
din Franta $i TERMCONCEPT din Ger-
m an ia care prezinta detalii privind
b
modul cum se pot dimensiona $i execu-
ta pardoselile radiante pentru incaperile
de loc uit.
a
B.1.1.3 inciilzirea individuala
centralizatii
La locu in\ele individuale, ata t cele
vechi ca t, in special, la cele noi, se utili-
zeaza incalzirea cu prepararea $i distri -
bu\ia locala a agentului termi c.

8.1.1 .3.1 incalzirea cu apa calda

Este solu\ia cea mai folosita: cazanul
de preparare a agentului termic se mon- Ci
teaza la subsol sau in bucatarie de unde,
printr-o retea de conducte, se face ali-
mentarea corpurilor de incalzire.
Aceasta independen\a energetica de
preparare $i distribu\ie a energiei termice
este mutt agreata intrucat da posibilitatea
utilizatorului sa-$i gestioneze singur ca t
mai ration al consumurile de energi e.
Sistemul se compune din:
- sursa termica (cazan) care prepara apa
calda atat pentru incalzire, cii.t $i pen-
tru nevoi menajere;
- re\eaua de distribu\ ie (bucla) de aparta-
ment;
- corp urile de incal Lire .
La rea lizarea schemei instala\iei se au
in vedere problemele care apar in timpul
func\ionarii, atunci cand au lac treceri de
la regimul de incalzire la eel de preparare
a apei calde menajere, solicitat fiind in
special caza nul. Aceste solicitari de
sch imbare de regim de fun c\ionare sunt
cu atat mai mari cu ca t cererile de apa 0
calda menajera sunt mai dese si de scur-
ta durata. De aceea pentru a prote ja ca-
zanul; de solicitarile dese de trecere de
la un regim de func\i onare la altul, care
impun in multe cazuri $i cre$teri de tem-
peratura ale agentului termic, este nece-
sar ca instalatia de preparare a apei cal-
de menajere sa fi e prevazu ta cu un
schimbator de ca ldura cu acu mulare
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri

b
Fig. 8.1.7. incalzirea unei locuinfe individuale cu panouri radiante de pardoseala:
a - plan parter; b - schema izotermica;
CZ - cazan; DP - distribuitor parter ; DE - distribuitor etaj; CP - colector parter;
CE - colector etaj; PR - panouri radiante; CF - canal de furn ; CMP - cutie metalica
a
de protec\i e; C - conduc1e principale e1aj.

Etaj &
ll!lilliill~lllliil !l:llill

:
Etaj '
CMZ PR , .-., Parter
~ -r- PR

CP-

Fig. 8.1.8. incalzirea unei locuinfe individuale cu corpuri de lncalzire

a $i panouri radiante de p ardoseala :
a - plan parter; b - schema izotermica;
CMZ - camera de zi; CZ - cazan; DR - distribuitor radia\ie; DC - distribuitor c lasic;
CR - colec tor radia\ie; CC - colec tor clasic; Cl - corpuri de lncalzire; PR - panouri radiante;
CP - canal in pardoseala; CD - conducta ducere; CR - conducta intoarcere;
PC 1 si PC2 - pompe de c ircula\ie.
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

(boiler). Schema unei astfel de instala\ii parte, de armaturile cu care sun\ preva- caldura, de preferinta, rad iatoare elec-
este prezentata in fi gura 8.1.9. lnstala\ia zute corpurile de incalzire. Conduc tele trice. lntrarea in func\iune a acestor
se compune dintr-un cazan, re\eaua de sunt flexibile, executate din polietilena re- surse de caldura secundare se face
distribu\ie cu corpurile de incalzire, pom - ticulara, iar racordurile la corpurile de in- automat cand pompele de caldura nu
pa de circula\ie de pe circuitul incalzirii, calzire sunt prevazute cu armaluri diferite mai pot sati sface necesarul de caldura.
boilerul (cu o capacitate intre 50 ... 130 I) (in func\i e de modul de racordare) execu - Acest mod de incalzire poate asigura
cu pompa de circula\ie proprie, ven tilul tate din alama nichelata sau cromata. circa 70 ... 80 % din necesarul de cal-
cu 3 cai $i vasul de expansiune inchis. dura. Solu\ia prezinta interes $i datorita
in cazul in care numarul de persoane 8.1.1.3.2 incalzirea cu aer cald faptului ca in perioada calda poate asi-
dintr~ un apartament este mic (solicitari re- Prepararea aerului cald se face, in gura $i o climati zare a incaperilor.
duse de apa calda menajera) se poate uti- general, cu ajutorul unei pompe de ca l-
liza instala\ia prezentata in figura 8.1.10. ' dura aer-aer amplasata in podul cladirii 8.1.2. Locuinfe multifamiliale
Aceasta parte produce apa calda menaje- (fig. 8. 1. 11) sau in hol, la plafon , in ca-
ra instantaneu , la orice solicitare, intre- zul in care apartamentul nu are pod. Apartamen tele din construc\iile de
rupandu-se circu la\ia agentului termic in ! Distribu\ia aerului in incaperi se face locuit sunt concentrate in cea mai
instala\ia de incalzire. Functionarea este prin canale amplasate la plafonul inca- mare parte in blocuri P + 10 sau P + 4
prioritara pe producerea de apa calda me- perilor. Pompa de caldura func\i oneaza niveluri, blocuri grupate pe zone mai
najera, comutarea facandu-se automat. la parametrii nominali numai pentru mult sau mai pu\in inti nse.
Cat prive$l e racordarea corpurilor de temperaturi exterioare de pana la Problemele pe care le ridica inca lzi-
incalzire la reteaua de distribu\ie se face - 10 °C, de aceea, pentru temperaturi rea acestor cladiri sunt:
diferen\iat, \inand seama, pe de o parte exterioare mai scazute, este necesar - modul de preparare a agentului ter-
de sistemul de distribu\ie, iar pe de alta sa se prevada surse suplimen tare de mic, respectiv, locul de amplasare a
sursei termice;
- modul de alimentare cu caldura, res-
pectiv, de distribu\ie a agentului ter-
mic la consumatori;
- modul de gestiune a consumurilor de
energie;
- tipul suprafe\ei incalzi toare din
incaperi.
Ca suprafe\e incalzitoare, in majorita-
tea cazuri lor, se utilizeaza: radiatoare din
aluminiu, din o\el $i, mai rar, din fonta;
convectoare, convectoradiatoare etc.
Fig . 8.1.9. Schema instalafiei de incalzire de apartament cu boiler:
- cazan; 2 - boiler; 3 - pompa de circula\ie pentru incalzire; 4 - pompa de 8.1.2.1 incalzirea de apartament
circula\ie pen tru apa calda de consum; 5 - ventil cu 3 cai; 6 - corp de Fiecare apartament este prevazut cu
incalzire; 7 - va s de expansiune inchis; Te - sonda de temperatura exterioara; o instala\ie proprie de incalzire, res-
T; - termostat de camera; TG - tablou de comanda; Tb - termostat de boil er. pectiv, cu o gestiune proprie a energiei
- >- circui t de incalzire; ~ circuit de preparare a apei calde de consum; termice. Cateva variante care difera
~ circui t de distribu\ie a apei calde de consu m. intre ele prin modul in care se face ali-
mentarea cu caldura a c orpurilor de in-
3 2 calzire, precum $i prin sistemul de asi-
Te _.
0 1. \ r gurare a reglarii calita tive sunt prezen-
tate in fi gura 8.1 .12.
/ Vari antele I $i II au asigurata reglarea
,," calitati va a apei calde numai in sec \iu -
nea termostatului de camera. Alimenta-
rea cu caldura a corpurilor de incalzire
se face in sistem bitub: la varianta I,
printr-o re\ea de distributie comuna , iar
la vari an ta 11 , prin mai multe ramuri
7 /-t--r r-=o:-:--
, ,,,_,_~ 9 racordate la distribuitor-colector.
r
'• -:-J--- · --- · --:-:- ... - .-. --,/ Variantele Ill $i IV au asigurata regla-
~
'. __-_-_-_-_·-1--- ---- ----- - rea calitativa a apei calde sub ac\iunea
·'' 8
1 t echitermului , care este racordat cu ce -
le doua termostate de exterior $i de in-
I
1CJ1
~ -- - - - ' - - - -
1: ..
~

_ I_ - _ __i_ _ - ~
terior. Alirnentarea cu caldura a corp u-
rilor de incalzire se face in sistem mo-
notub. printr-o retea comuna, la varian-
Fig . 8.1.10. Schema instalafiei de incalzire de apartament
ta Ill , si prin mai multe ramuri, la va-
cu schimbator de caldura cu plac i:
! rianta IV. Din punct de vedere al
- cazan; 2 - schimbator de inca lzire; 3 - arzator; 4 - schimbator de caldura
' modului de realizare a instalatiilor,
cu p laci ; 5 - pompa de circulatie; 6 - ventil c u 3 ca i; 7 - va s de expa nsiune
schemele sunt asemanatoare celor
inchis; 8 - corpuri de incalzire; 9 - punct de consum; Te - sonda de
prezentate la § 8. 1. 1.3.
temperatura exterioara; T; - termostat de camera; TG - tab lou de comanda.
- circuit de incalzire; +-- circuit de preparare a apei ca lde de consum;
~ cir cuit de di stribu\ie a aper calde de con sum .
 I. lnstala~ii de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri

8.1 .2.2 incalzirea centrala

cu distribuJie pe apartament
Foloseste prepararea centralizata a
agentului termic (cazane $i distributia
generala amplasate in subsolul cladirii
$i coloane principale pentru distributia
verticala).
Distributia agentului termic la fi ecare
apartament se face prin interm ediul
unor module termice (§ 4.2) cu vana de :: 5 ~
reg lare, butelie de egalizare a presiunii ,.;-.;..._ ~----- .., 9
etc. 4-/. : I1,,_-11 ~ /
.Y
I
" I
In figura 8.1 . 13 este prezentat mo- ~ :I GS I
TC
dul de incalzire a unei cladiri multifa-
miliale; fiecare apartament are o retea
:f¥>
:: I _J-
ciA
r +-i - ~
proprie de distributi e, in sistem bitub .
La varianta I distributi a este mixta
;; ks · 'E3° I
(conducta de ducere, montata la pla- '.'_I i
fon $i cea de intoarcere, la pardo-
seala), iar la varianta II distributia este ,
3~
_v ~ 10 J ~ · ~
inferioara · (ambele conducte sunt
I B I I
montate sub planul corpurilor de in-
calzire). Aleg erea un eia din cele doua
variante depinde de conditiile existen-
~::EJ
r+l~,
I I
te in fi ecare apartament (traseul con-
duc telor fiind conditionat de existenta 8 1fi
I
J_ l
U I
U$ilor).
Variantele descrise prezinta multiple
00 I I

avantaje: gestiunea pe apartament a

intregului consum de energie termica;
independenta circuitelor de incalzire pe i
fi ecare apartament, asigurarea progra-
mului de functionare a instalatiei $i a
conditiilor interioare dupa dorinta loca-
tarului etc.
Fig. 8.1.11. incalzirea unei locuinte unifamiliale cu pompa de caldura aer-aer:
- pompa de caldura aer-aer; 2 - canale de aer cald; 3 - orificii de introducere aer
cald; 4 - canale de evacuare aer viciat; 5. - orificii evacuare aer viciat; 6 - canal de aer
proasp at; 7 - canal de evacuare in exterior; 8 - radiatoare electrice; 9 - prepararea si
alimentarea cu apa calda de consum; GS - grup sanitar; B - bucatarie.

8.1.2.3 Sursa termica

Avand in vedere gabaritul redus al
, I
echipamentelor utilizate precum $i
schemele functionale cat mai simple,
exista posibilitatea ca intregul ansam- ,
blu care alcatuie$1e sursa termica, fo- ,
losind preparare centrala, sa poata fi Cm B s Cm Cm
amplasat in:
- sub so lul blocurilor, sacrific an d
unele spa(ii cu destinati e de depozitare
privata;
- cladire noua, subsol sau parter,
alaturata altei constru ctii ;
- spatiile prevazute pentru punctele
II
termice din ansamblurile de locuinte.
Caracteri sticil e tehnice ale acestor
centrale sunt tratate in detaliu la § 5.3 .
Centrala termica poate fi amplasata $i
pe terasa sau la ultimul nivel al blocului
(fig. 8. 1.14). Printre ratiunile de ordin
constructiv si economic ale acestei
solutii se pot mentiona: nivelul ridicat al
apelor freatice; intreruperea diafragme-
lor din subsol antreneaza costuri ridica-
te de consoli dare suplimentara: reduce-
rea costurilor de executare a canalelor
Fig. 8.1.12. incalzirea unei locuinje multifamiliale cu sursa termica
de furn ; coroziunea echipamentelor din
~i distribujia la fiecare apartament:
centrala termica este mai redusa intru-
1- cazan (de pardoseala sau de perete); 2 - pompa de conducta; 3 - corp de incalzire;
cat atmosfera din cen trala termica este
4 - robinet termostatic; 5 - rob inet de reglare normal; 6 - distribuitor; 7 - colector;
mai uscata in perioada ca lda.
T - termostat de camera; TE - term ostat de exterior ; E - echiterm ; R - releu; C - ceas
Amplasarea unei cen trale termice la
partea superi oara a unei cladiri prezinta programator; Cm - camera ; B - bucatarie; GS - grup sanitar.

l
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnsta latii de incalzire

si unele greuta\i : cen trul de greutate se

muta la partea superi oara impunand o II
stru c tura aparte a elementelor de
Cm Gs B Cm
construc\ii; masuri speciale pentru a Gs
T C
rezista miscarilor seismice; greutati in m
transportul echipamentelor la inaltime, cj ~ J.
mai ales in perioada de exploatare a
cen tralei termice.
I '"""

8.2. Sa li de spectacole
8.2.1. Siste me de incalzire
1111111 '

Majoritatea salilor de spectacole

sunt incalzite cu aer cald care asigura :
,---- --------------- .
-----------.· ,
· in acelasi timp si ventilarea incaperilor.
TC i
incalzirea cu corpuri de incalzire nu ~!
este recomandabila dat fiind inertia o:
R ·---- 1111111
mare si impos ibilitatea de adap tare '
L ----- - - ---------
ra pida la variatiile de sarcina term ica.
Pentru incalzirea incaperilor cu volum
mare de aer se recomanda incalzirea T_c__·
Lg@:
c u aer cald, c ombinata, d'{ca condi\iile
o cer, cu o instala\ie de climatizare. De 1! 11 111
RQ:
-- . 1111\ll 1111111
asem enea , exista posibilitatea ca unele
incaperi adiacente salii de spectacole
sau scenei sa fie prevazute si cu
1
incalzire cu corpuri de incalzire sau cu ~
panouri radiante de pardoseala (foaie-
rul, holurile). Cat privesc incaperile
anexe, in general, acestea sun! preva- Fig. 8.1.13. incalzirea unei loc uinte mult ifam i liale cu prepararea centrala
zute cu incalzire cu corpuri de incalzire, a ca ldurii ~i distributia pe apartament:
agentul termic fiind apa calda. 1 - cazan; 2 - pompa de cazan; 3 - pompa de c irc ula\ie; 4 - BEP; 5 - VEI;
in alegerea solutiei de incalzire tre- 6 - corp de incalzire; T - termostat de camera; C - ceas programator; R - releu; Cm -
buie sa se tina seama si de programul camera; B - buca tarie; Gs - grup sanitar; MTH - modul termohidraulic.
de lucru al localului (teatru , cinema)
care este destul de variat si impune. in
acelasi timp, si un regim de functionare
diferit pentru ansamblul incaperilor.
Cand salile de spectacol fac parte
dintr-un imob il important, se recoman -
da ca sistemul de incalzire sa \ ina sea-
ma de intregul ansamblu si sa se
adapteze cat mai bine acestuia astfel
incat cheltuielile de investitii si de ex-
ploatare sa fie cat m ai reduse.
Pentru sa li de spectacol - cinema -
care sun! prevazute, in general, cu un
numar redus de incaperi (sala de spec-
tacol, hol , cam era de proiecpe, grup
sanitar), incalzirea poate fi asigurata cu
aer cald, p entru sala de spectacol, si
c u corpuri de incalzire, p entru restul in-
caperil or. Prep ararea aerului cald se
poate face cu:
- generatoare de aer cald (fig . 8.2. 1,a)
- ca m ere de tratare a aerului , com -
puse din filtru, baterii de incalzire si
ventil atoare (fig. 8.2. 1,b).
Pentru sa li de spectacol precum ce le
.- - - - - - - . - -- - , - - . - -, ~ - :-
- -- - -\;_. - , - - - - . - - . - .. - .

de teatru , ope ra, concerte etc., care

sunt prevazute cu multiple sali cu des-
tin a\ii speciale si care, dupa importanta
Fig. 8.1.14. Schem a unei instalatii de incalzire la un bloc de locuinte
lor, necesita conditii de con tort (term ic ,
cu centrala t ermica amplasata pe te rasa:
acusti c, lumino s etc .) speciale . in volu-
1 si 2 - conducte de distributie; 3 - coloane; 4 - corpuri de incalzire; 5 - cazan; 6 - pompa
mul ,, lnstalatii de ventilare $i climati-
de circula\ie; 7 - sonda de temperatura exterioara; 8 - robinet cu 3 cii; 9 - robinete
zare", sunt tratate in detaliu solutiile de
termostatice.
climati zare a acestor tipuri de c ladiri .
 I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri

8.2.2. Date de calcul - ca stelele sun t c ladiri executate proteja obiectele de cult din interior .
di ntr-un numar destul de mare de ca - Sistemul folosit, pana in prezent , la
Ca lculul se rezuma la stabilirea debi- mere. cu suprafete si inaltimi diferite, majoritatea bisericilor, a fost de inca lzi-
tului de aer necesar asigurarii incalzirii. prevazu te cu pereti si plan$ee foarte re locala cu sobe, cu combustibili con-
Ce lelal te prob leme lega te de incalzirea groase , cu iner\ie termica foarte mare; ven \i onali . La bisericile mai vechi s-a
c u corpuri de incalzire, pano uri radian- - muzeele sunt cladiri , fie indepen- folosit $i incalzirea cu aer cald , cu ca -
te etc. sunt identice cu cele tratate la dent realiza te din amenajarea unor nale prin pardoseala si cu orificii de in-
capito lele respec tive din prezentul spa\ii , fie inglobate in ca drul altar com- trodu cere a aerului in zona centrala .
vol urn. plexe de cladiri; respectiv, in zona pere\ilor exteriori .
Debitul de aer necesar pentru a asi- - cladirile de cult adapostesc, in ge- La biseri ci se pot aplica sisteme de
gura incalzirea $i ventilarea se determi- neral, obiecte de arta care trebuie con- incalzire cu:
na tin and seama. in primul rand, de servate. - panouri radiante de pardoseala
cota parte d e aer proaspat de persoa - care pot men\ine in zona picioarelor o
na pe ora. Acea sta variaza. in general, 8.3.1. incalzi rea bisericilor temperatura ca t mai uniforma;
i ntre 20 $i 40 m 3/ h·pers. - radian\i electrici sau cu gaze, mon-
La stabilirea numarului de schimburi La biserici care au program zilnic , tarea lor facandu -se la inal\imi intre 4
,,n" pe ora se are in vedere ca volumul saptamanal sau de doua ori pe sapta- $i 8 m. Prezinta dificultati in evacuarea
de aer pentru un spectator este de mana, temperatura interioara se poate gazelor de ardere;
4 .. .6 m 3 . La o valoare medie de 5 m 3 considera I; = 12 ... 15 °C, iar la biserici- - corpuri de incalzire: radiatoare,
$i \in and seama ca debitul de aer le in care se desfasoara, pe langa convectoradiatoare sau convectoare,
variaza intre 20 si 40 m 3/ h·pers .. rezul- activita\i religioase $i concerte este ne- plasate in fata peretilor exteriori.
ta numarul de schimburi n = 4 la 8 cesar sa se asigure o temperatura in- Agen\ii termici pot fi apa calda sau
sc himburi/ ora . terioara mai ridicata t; = 16 .... 18 °C. De aburul de presiune joasa. Solu\ia pre-
Necesarul de caldura 0 pentru 0 Sa- asemenea, este necesar sa se asigure zinta dezavantajul ca, in perioada rece,
la de spectacol se compune din : o temperatura de garda de 6 ... 8 °C in de utilizare a bisericii , exista pericolul
Op - pierderil e de caldura ale salii; perioada de inactivitate, pentru a de inghe\ al apei in instala\ie. Solutia
Oa - aporturile de caldura de la spec-
tatori; Ov - necesarul de caldura pentru
inca lzirea aerului proaspat din exterior. 4
Pi erderile de caldura Op ale salii de
spectacol se calc uleaza in conformita-
te c u STAS 1907. Ele sunt in general
mic i, intrucat salile de spectacol sunt
inconjurate, in cea mai mare parte , de
incaperi anexe incalzite. Pentru calcule
aproximative se pot lua ca valori ale
pierderilor de caldura specifice qp =
15 .. .20 W/ m 3 .
Aporturile de caldura Oa de la spec-
tatori se calculeaza con siderand dega-
jarea specifica de caldura a spectatori-
lor qsp = 102 Wi pers.
Necesarul de caldura Oe pentru in-
calzirea aerului proaspat din exterior se
calculeaza \inand seama de debitul de
aer rece Ge [m 3 / h], de temperatura
exterioara de ca lcul le $i temperatura
aerului interior 1,, adica
O e = Ge . c . (t, - le} [WI
unde c = 1,30 kJ/ m 3 ·K este capaci-
tatea termica masica a aerului.

8.3. Cladiri cu caracter special

Din aceasta ca tegori e fac parte cla-
diri ca: bi serici, castele, muzee care se
diferen\iaza de celelalte c ladiri prin
aceea ca:
- sunt executate din elemente de 6
constructii cu iner\ie termi ca foarte
m are (pere\i si p lansee foarte groase); Fig. 8.2.1. Schema de principiu a inst alatiei de incalzire la un ci nematograf :
- au un program .de lucru diferit: a - varianta cu generator de aer cald; b - varianta cu camera de tratare a aerului;
biseric ile cateva ore , in unele zile sau 1 - generator de aer cald; la si lb - orificii de aer rec irculat si aer proaspat; 2 - ca nal de
p eri oade ale zi lei; muzeele si castelele
aer vic iat; 3 - orificii de absorbtie aer viciat; 4 - ventilator evacuare aer vicia t; 5 - corp uri
au un program de la 4 la 14 ore/zi;
de incalzire; 6 - camera de tratare a aerului; 6a si 6b - ventilator de introducere si
- biseri c ile sunt cladiri exec utate
evacuare aer; 6c - baterie de filtrare; 6d - baterie de incalzire; 7 - orificii de introducere
dintr-o incapere cu volum mare, au o
aer cald; 8 - aer proa spat; 9 - aer viciat; H - hol; SS - sa la de spectacol.
suprafata intinsa $i inal\imi foarte m ari ; ; L __ _ _ _ _ _ _ _ __ ____________________ ~
 Capitolul 8: Si steme de inc alzire pentru unele categorii de cladiri I. lnst a l a~i i de incalzire

este valab ili'l r entru biserici cu pro - ca lcu l [°C]; Sursa termic a se recomanda sa fie
gram permanent; - a - coeficient de punere in stare de prevazuta numai pentru cladirea pro-
- cu covoare electrice montate pe grin - regim a instalatiei [W/ m 2 ·K] priu-zisa, inclusiv anexele acesteia.
zi, stalpi sau bol\i existente in biserica; Valoarea coeficientului a se ca lcu lea-
- aer cald cu preparare centrala $i za cu relatia 8.4. Cladiri comerciale, banci
distributie prin canale sub pardoseala _ ~ i constructii similare
Prepararea aerului se poate face cu a = - -- - - - (8.2.2)
1 2 z
ajutorul unui generator de aer cald, - + -.==== Aceste cladiri dispun de un hol cen-
amplasat de ob icei intr-o incapere la a, n: · A. -c-p tral , de sali de conferin\e, birouri de di-
subsol, sub altar, de unde, prin canale in care z este timpul de punere in stare verse marimi, camere cu destinatii spe-
sub pardoseala, aerul se poate de regim (de preincalzire) a instalatiei ciale, garaje, sa li de restaurante sau
distribui in interiorul biseri cii (fig _ 8 _3_ 1_) (z = 3 ... 4 h), iar 0-;; este carac- cantine etc .
Alegerea sistemului de incalzire de- teri stica materialului din care sunt Alegerea sistemelor de incalzire se
pinde de multi factori ca: tipul $i vechi - tacu\i pere\ii. Pentru calculele practice, • face in func\ie de destina\ia cl adirii, de
mea biseric ii, configura\ia arhitec turala, valoarea coeficientului ,,a" se gase$te importan\a ei $i de posibilita\ile finan -
costul investi\iilor $i al c heltuielilor de in monograma din figura 8.3-2. ciare.
exploatare etc_ Consumul de energie anual se deter- Este necesar ca solutiile alese sa
in aglomera\ii urbane, incalzirea c u mina cu rela\ia: \ina seama atat de asigurarea parame-
aer sau prin radia\ie, cu panouri ra - Oc = <p · 0 [W) (8 .2.3) trilor din interior, in perioada rece cat $i
diante de pardoseala este de preferat in care 0 sunt pierderile de caldura in perioada calda.
Daca biserica face parte dintr-un com- ale cladirii calculate cu rela\ia 8.2. 1, iar Ca solu\ii de incalzire se pot men\iona:
plex cuprinzand cladiri de locuit, admi- <p, un factor de utilizare a caldurii care - incalzirea cu apa calda cu tempe-
nistrative etc ., unde se dispune de un \ine seama de modul de utilizare a bi- ratura sub 90 °C in sistem bitub sau
agent termic, se poate utiliza incalzirea sericii precum $i de natura combustibi- 1 monotub, cu circulatie foqata . in tune-
centrala cu apa calda. ; lului (tab . 8.3 .1.) \ie de marimea cladirii $i a consumato-
Necesarul de caldura p entru cladiri rilor pe care ii alimenteaza cu caldura,
cu functionare intermitenta $i cu ele- 8.3.2. incalzirea muzeelor se recomanda realizarea mai multor
mente de inerj:ie mare, din care tac re\ele de distributie, dand astfel posibi-
parte $i bisericil e, se calculeaza apli - La alegerea sistemului de incalzire se litatea ca to\i consumatorii cu acela$i
cand relatia: au in vedere atat caracteristici le con- regim de func\ionare $i cu aceia$i pa-
0 =$:>·a {t - ta)+ S., · kv · (t - to) iWJ( 8.2. 1) structive $i termotehnice ale cladirii cat $i 1 rametri ai agentului termic sa fie racor-
in care Sp este suprafa\a elementelor importan\a muzeului respectiv, a obiec- da\i la aceea$i re\ea de conducte. Se
de con struc\ii iner\iale [m2] telor de arta pe care le adaposte$te. asigura astfel o repartizare a caldurii
- Sv - suprafata elemen telor de con- in cazul muzeelor cu incaperi mari ca pe grupe de consumatori $i o reglare
stru c\ii vitrate [m2J suprafa\a $i volum , se poate utiliza in- calitativa $i cantitativa in func\ie de ne-
- kv - coeficientul de transmisie calzirea cu aer cald sau chiar climati- cesita\i. De asemenea, sursa termica
pentru suprafe\ele vitrate [W/ m 2 ·K] zarea, in func\ie de conditiile din inte- poate fi ec hipata cu cazane atat pentru
- t; - temperatura interioara [0 C) rior. Pentru incaperi cu destina\ie asigurarea inca lzirii cat $i pentru
- to - temperatura ini\iala (considera- uzuala se poate utiliza incalzirea cu venti lare. climatizare $i apa calda de
ta in general to = 0 °C); apa calda cu corpuri de incalzire (ra- consum.
- te - temperatura exterioara de diatoare, convectoare etc.). Schema de principiu a unei instala\ii

Tabelul 8.3.1. Valorile factorului <p

de utilizare a caldurii
Natura Modul de asigurare
combustibilului a incalzirii
duminica permanent
r _A_ gaze naturale 0.090 .0, 110 0,26 ... 0,31
I /
/ /
• lichid 0,035 ... 0,043 0,11.0,13
~c ~:~ 5
carbune 0.070 ...0,090 0,21.0,26
i ~ energie electrica 0,350 ... 0,430 1,00 ...1,30
·-_,_ _ - - -- --- -- -- _",._
D 8
' ' __j
7
:,c 6
1s: s
.S 4
<U

3c 3
i'.l2
'fil
81
0 2 4 6 8 10
Fig. 8.3.1. inca lzirea cu aer cald a unei biserici : Timpul de preincalzire Zin lh]
- genera tor d e aer cal d : 2 - onf1c ii de intro ducere; 3 - ca nale de ducere; Fig. 8.3.2. Nomograma pentru calculul
4 - orifi c ii de evacuare; 5 - ca n;ile de inloarcere aer (recirc ulat/evacuat). coeficientu l ui , a.
-
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri

de preparare $i distributi e a apei calde neral, cu corpuri de incalzire care aco- dura pentru incalzire, solic ita si alte
la consumatori pen tru o clad ire admi- pera o incalzire de baza (10 ... 15 °C), can titaji de caldura sub diverse forme
nistrativa care necesita incalzire, venti - restul de necesar de caldura fiind asi- (abur, apa calda etc.) pentru procesele
lare $i apa calda de consum este pre- gurat de instala\ia de ventilare sau c li - tehn ologice ce se desf3$oara in inte-
zentata in fi gura 8.4. 1. Centrala termi ca mati zare pentru restaurantele de lux. ri or. La stabilirea solutiilor si a puterii
este prevazuta cu cazane $i recupera - Bucatariile si anexele sunt prevazute termice a sursei de caldura este nece-
toare de caldura. Este o solujie econo- cu radiatoare, registre etc . care, de sar sa se \ina seama de tali consuma -
mica deoarece din caldura recuperata asemenea, asigura o incalzire de gar - torii, de natura si ponderea lor.
de la gaze le de ardere se poate prein- da, deficitul de caldura fiind acoperi t Costul caldurii intr-un spital reprezin -
calzi apa calda de consum precum $i de instala\ia de ventilare absolut nece- ta un procentaj de cca 70% din chel-
aerul necesar ventil arii . Se asigura sara bucatariilor $i anexelor acestora. tuielile de exploatare globale; de aceea
astfel o economie importanta de com- Grupuril e sani tare sunt incalzi te, de este necesara studi erea cat mai deta-
bustibil $i o eficienta ridicata a intreg ii obicei, cu radiatoare . liata a tuturor factorilor care intervin in
in stala!ii. Camerele de te zaur sau similare stabilirea necesarului de caldura, de
- incalzirea cu ap a calda cu tempe- acestora sunt , in general, amplasate producerea caldurii si a modului ei de
ratura cuprinsa intre 55 $i 60 °C se fo- la subsol, inco njurate de pere\i grosi distribu\ie.
lose$te la imobile cu birouri . $i bine arma\i . Necesarul de caldura Spitalele se pot clasifica dupa mai
Ca sistem de incalzire se folose$te, este fo arte red us, d e aceea se re- multe criterii:
in general, incalzirea prin radia \i e de co manda utili zarea corpuril or de in - - dupa tipul de construcfie:
pardoseala sau de plafon. Agentul ter- ca lzire electr ice. Pentru camere de • cladiri joase, desf3$urate pe ori -
mic, in afara de cazane, m ai poate fi tezaur, importante, in care su nt de- zon tala (pavilioane) , cu un numar
asigurat de pompe de caldura sau din pozitate valori care necesi ta condi\ii redus de niveluri;
caldura recuperata. speciale de microclima, se prevad $i • cladiri inalte, desf3$urate pe verti -
- lnstalafii de climatizare unde , in pe- in stala\ii de ventilare sau climatizare ca la, cu un numar mare de niveluri;
ri oada rece, se asigura incalzirea iar, in complet independente. Gurile de in- - dupa numarul de paturi:
p erioada calda, racirea aerului. Aceste troducere $i evacuare sunt executate • spitale mici, pana la 100 de paturi;
instala\i sunt prevazute cu echipamen- din o\el special. Aerul proaspat este • spitale medii , intre 100 $i 500
te care pot asigura atat incalzirea cat $i absorbit pr intr-o priza sp ec iala din paturi ;
racirea aerului (ex: instala\iil e de incal- ' o\el iar legatura cu interiorul se face • spitale mari, peste 500 de paturi ;
zire cu ventiloconvec toare pot asigura printr -u n canal circular tot din o\el, - dupa destinatie:
iarna inca lzirea iar vara racirea aerului). $icanat in forma de S care traver sea- • policlinici;
Agentul termic este preparat intr-o za peretele camerei. Se asigura o • spitale specia liza te (maternitati,
centrala termica $i distribuit printr-o re- recirculare a aerului cald de ordinul a neurologie, sanatorii etc .);
tea de conduc te la bateriile ventilocon- 2 pana la 3 schimburi pe ora. • spitale generale;
vectoarelor, separa te de cele de racire • centre de cercetare pe specialita\i.
sau comune. 8.5. Spitale Spitalele, dupa marime, destinatie $i
De asem enea, se prevad unitati de importanta lor, necesita cantita\i de
climati zare splituri care sa lucreze in Spitalele sunt cladiri cu caracter spe- caldura cu temperaturi si presiuni dife-
pompa de caldura adica , iarna, sa asi - cial intrucat, pe langa necesarul de cal - rite ca, de exemp lu , pentru :
gure total sau partial incalzirea, iar, va- ' ~-------------------------------~
ra, sa asigure rac irea.
fn afara incaperilor ca: birouri, came-
re de dormit, coridoare, grupuri sanita-
re, anexe etc., unde incalzirea se poate
asigura , in general, cu corpuri de incal -
zire, sunt $i incaperi cu destin a\i e spe- 2
ciala .ca: sali de reuniuni, ho luri de in -
trare, sali de mese , bucatarii $i anexe,
:· .--.-.-.-7- - M

I~
camere d e tezaur etc., unde, de la caz - w --------------

la caz, se adopta solu\ii comune de

0 0 6 7

~! i:: ·-- 1
incalzire $i ventilare sa u c limatizare.
Sa lile d e reuniuni sunt, in general, i
ec hipate cu corpuri de inca lzire care I T '•
3 ! ~ ::
asigura o temperatura de garda intre =======:. - txJ- - - - - - - - - - - '•
12 $i 15 °C, restul de necesar d e ca l- I I __ __) '

dura fiind completat de instala\ia de L ___ ~ 1 2 :

ven tilare care asigura $i o reimprospa- ~ - - - - - - - -- --- -- - '

tare a aerului din interi or.

La holurile de intrare, care la cladirile
moderne sunt, in majoritate ,cu pere\ii
ex teri ori complet vitrati , se recomanda
~¢ 11
incalzirea cu aer cald introdus prin ori - §/
fi c ii de pardoseala, in apropierea supra- 1
Fig. 8.4.1. Schema u nei centra le termice pentru o cladire administrativa :
fe\elor vitrate,sau incalzirea prin radiatie
1 - cazan; 2 - cazan cu condensa\ie; 3 - recuperatoare de caldura; 4 - butelie de
prin pardosea la sa u prin plafon . La
cga li zare a presiunii; 5 - consumator de incalzire; 6 - rezervor de preinca lzire a apei;
deschideri mari de U$i se recomanda,
7 - boiler cu preparare rapida; 8 - b aterie de preincalzire a aerului ; 9 - baterie de
de asem enea, perdele de aer cald.
reincalzire a aerului; 10 - aer rece; 11 - aer ca ld; 12 - apa rece .
Salil e de mese sunt prevazute, in ge-

_ ___________________
_,
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru une.le categorii de cladiri
- insta la\ii de incalzire: apa caldEl cu
piferite temperaturi in func\i e de sis-
temul de incalzire ales;
- instalatii de ventilare: apa calda sau
a bur;
- instala\iile de preparat apa calda de
con sum: apa ca lda sau abur;
- operati uni de dezinfectare :;;i sterili-
zare: abur cu presiune cuprinsa intre
2 :;;i 4 bar;
- deshidratari si aparate speciale:
abur cu presiunea cuprinsa intre 10
:;;i 14 bar;
- spalatorie $i calcatorie : abur cu pre-
siunea cuprinsa intre 2 $i. 4 bar;
- bucatarie: abur cu presiunea de 0,5 bar.
intrucat la spitale energia termi ca
este solicitata s ub diverse for me (apa
calda, abur, aer cald), cu parametri di-
feri\i $i cu un program destul de variat,
este necesara asigurarea unei bune
gestiuni a acestei energii urmarindu-se,
in deosebi, posibilita\ile de rec uperare
a caldurii reziduale $i de refolosire a ei
in diversele procese tehnolo gice. Se
apreciaza ca · posibilita\ile de reducere
a consumurilor termice se afla undeva
intre 40 $i 50 %, aceasta, ca urmare a
recuperarii caldurii din aerul viciat, din
gazele de ardere ale cazanelor , din
circuitele de racire ale grupurilor frigo -
rifice , din purja sau condensatul nere-
cuperabil al cazanelor $i circuitelor de
abur, din apele uzate evacuate de la
<. spalatorii :;;i bucatarii .
8.5.1. Microcl imatul i n spitale
in spitale se impun anumite ex igente
specifice climatului interior:
- temperaturi aie aerului inierior mai
ridicate (frecven t peste 22 °C in came-
rele bolnavilor);
- control al umiditatii aerului in inca-
perile de inalta tehn ic itate (sali de ope-
ratie, sali post operatorii etc.);
- ex igenta in ceea ce prive$te purita-
tea aerului (se interzice rec ircula\ ia ae-
rului ).
in tabelul 8.5. 1. sunt prezentate, p e
categorii de importan\a, limitele supe-
rioare ale temperaturii aeru lui l;:i inca-
perille dintr -un spital.
Tabelul 8.5.2. Cantitatea
de aer proaspat
Denumirea incaperii Cantitatea de
aer proaspat
[vol/h]
Cabinete de pedialrie 2 - sali de cercetare, de exp lorare, de
- -
Laboratoare 4... 6
Camere de anestezie 5 - grup sanitar, du:;;uri si bai
Camere de
bolnavi con tagiosi 8 - camerele bolnavilor
Sali de reanimare 5 - camere de garda
-
Sali de operatie 6.. .20
I. lnstala!ii de incalzire
De asemenea, pentru incaperil e din - a prafului ca, de exemplu, radiatoarele.
tr-un spi tal care au carac ter adminis- - Sistemul cu aer cald se poate
trativ se recomanda: adopta atunci cand sistemul cu corpuri
- in perioada de lucru t, = 18 ... 20 °C; de incalzire nu mai asigura necesarul
- in perioada de nefolosire tempora - de caldura sau in cazul in care se pre-
ra (24 ... 18 ore), t, = 16 °C; vede si ven tilarea mecanica, a incape-
- in perioada de nefolosire prelungita rilor. La instala\iile de incalzire cu aer
(peste 48 ore), t, = 8 °C. cald, combinate cu ventilarea se reco-
in cazul in care se adopta incalzirea manda recuperarea caldurii con\inute
cu aer cald, este necesara asigurarea in aerul viciat evacuat $i utilizarea
unei cantitati minime de aer proaspat , acestuia pentru incalzirea aerului
in func\ie de destina\ia incaperii (tab. proaspat introdus.
8.5.2.) - Sistemul de incalzire prin radiatie
' se realizeaza cu panouri radiante de
8.5.2. Sisteme de inca lzire pardoseala sau plafon. Utilizarea aces-
tui sistem este recomandata la incape-
Se utilizeaza sistemele de incalzire: rile cu inalta tehnicitate medicala pre-
c u corpuri de incalzire, cu aer cald $i cum :;;i in saloanele de bolnavi .
prin radi a\ie.
- Sistemul cu corpuri de incalzire 8.5.3. Sursa termica
este eel mai utilizat. Agentul termic
este apa calda cu temperatura maxima Echipamentele care asigura necesa-
de 90 °C. Schema generala de distri- rul de caldura pentru un spital depind
bu\ie este inelara sau arborescenta, de marimea $i destina\ia lui.
verticala (inferioara sau superioara) cu La spita!ele mici se prevad cazane
una sau doua conducte. de apa calda pentru incalzire $i prepa-
in cazul spitalelor inalte, cu multe ni- rat apa calda de consum. Numarul $i
veluri, este necesara distribu\ia pe puterea !or termica se alege astfel
zone; solutia de amplasare a conduc - incat, daca unul din cazane s-a defec-
telor orizontale de distribu\ie in subsol tat, cele ramase in func\iune sa sigure
sau intr-un etaj tehnic se stabil e$te necesarul de caldura maxim atat in
printr-o analiza tehnico-economica , perioada de iarna cat $i in perioada de
luand in considerare toate instala\iile si vara. in locul cazanelor de abur nece-
construc\iile aferente. sare pentru nevoile tehnologice (spala-
Se folosesc corpurile de incalzire cu torie, buca tarie, sterili zare etc .) care , in
cele mai mici posibilita\i de depozi tare general, sunt mici :;;i care pot ridica
Tabelul 8.5. 1. Limitele superioare ale temperaturilor interioare la spitale
Categoria Denumirea incaperii Limita superioara a
temperaturii t; [0 C]
1 incaperi unde temperatura in - Se stabile:;;te de
terioara constituie un mijloc medicul specialist
de tratament sau investigatie
2 incaperi cu inalta tehn icitate
medicala:
- interven\ii chirurgicale
- interventii obstretice
- rea nimare 26
- supraveghere continua
- sa li cu noi nascu ti
- izolari speciale
- radiologie
3 incaperi in care pacientii sunt
to tal sau partial dezbraca \i
- sali de consultatii
- birouri medicale 24
tratamente, de prelevari de probe
4 incaperi cu alte destina\ii 24
(in medie 22)
 I. lnstalatii de lnca lzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
mull investitiile, se recomanda utiliza-
rea un or utilaje care pot folosi gazele
natura le sau energia elec tri ca. Cat
prive$te ins tal atiil e de c limati zare care
neces ita caldura. ele pot fi deservite de
cazanele de apa ca lda cu care este
utilata susa termi ca.
La spitalele medii, sursa termi ca tre-
buie prevazuta in fun cti e de necesi ta\i ,
c u intregul echipament. Ca $i la sp ita-
lele mi ci, se prevad cazane de apa
ca lda pentru incalzire, ventilare $i
prepararea apei ca lde de consu m care
pot fun c tiona cu combu sti bil lichid sau
gazos . dupa posibilita\i. Alegerea se
face astfel inca t, prin defectarea unui
caza n. cele ram ase in functiune sa asi-
gure necesarul max im de caldura in
perioada rece. Se recomanda prevede-
rea de recuperatoare de caldura pe cir-
cuitul de evacuare a gazelor de ardere
de la cazane. Pentru nevoile tehrrolo-
gice se recomanda utilizarea unor ca-
zane de abur cu presiune ridi cata
(dupa necesita\i) avand posibilita\i de
red ucere a presiunii in functi e de cerin -
tel e consumatorilor . Se are in vedere
calitatea vaporilor de apa care. pentru
instala\iile de sterilizare si de umidifi-
care a aerului, trebuie sa corespunda
normelor sanitare. De aceea, este ne-
cesar ca pentru producerea aburului sa
se fol oseasca schimbatoare de caldura
executate din o\el inoxidabil.
La spita lele mari, nevoile de energie
termica. fri gorifica $i electrica sunt im-
portante $i destul de variabile atat in
cursul unei zile cat, mai ales. in cursul
unui an. Este necesar un studiu pentru
stabilirea necesarului $i formei de ener-
gie. a modu lui de producere $i de re-
parti\ie. Spitalele mari impun existenta
unei surse proprii de energi e termica .
c u posibilita\i de producere a caldurii la
un nivel d e temperatura ridi cat (80 la
100 °C). De asemenea, ma$inile frigo-
rifi ce pot Ii echipate cu motoare cu
combus tie, de unde se poate ob\ine
ca ldura cu temperatura de la 60 la
65 °C. In ambele cazuri se analizeaza
posibilitatea recuperarii caldurii si utili-
zarii ei in diversele instala\ii (incalzire,
ventilare, apa calda de c onsum).
La alegerea ec hipamentului sursei
termice se tine seama de faptul ca
procesele tehnologice au ponderea
cea m ai mare, ele solicitand cantita\i
importante de caldura sub forma de
apa ca lda, fierbinte sau abur, la tempe-
raturi si presiuni diferite.
Solu\iile posibile sunt cu:
- cazane de abur cu presiune inalta,
avand p osibilita\i de asigurare a
caldurii sub diferite forme, la consuma-
tori utilizand schimbatoare de cal dura
$i reduc toare de presiune;
- cazane de apa fierbinte, cu posibi-
litati de asigurare a ca ldurii sub diferite
forme , la consumatori utilizand sc him- proaspat. De aceea. pentru reducerea
batoare de ca ldura: consumuril or de caldura pentru incal1i-
- cazane de abur cu presiune medie rea aerului proaspat se preva d recupe-
pentru consumatorii tehnologici si cu ratoare de caldura care pot asigura
cazane cu apa calda pentru incalzire preincalzirea aerului rece, preluand
si, eventual. pentru ventilare si climati - caldura de la aerul cald evacuat in
zare. exterior . Debitele de aer variaza intre 5
Schema principala a unei surse si 25 m 3/ h·m 2 de suprala\a utila.
termice pentru un spital mare in care Pentru instala\iile de preparare a apei
agentul termic principal este aburul de calde de consum se poate considera
presiune ridi cata (8 la 14 bar) preparat un consum de 11 5 la 225 l/zi·pat, apa
in cazane speciale, distribuit la consu- de 60 °C.
matori tehnologici (deshidratari , sterili - Pentru calcule estimative, se pot
zari , spalatorii, bucatarii etc.); la consu- considera urmatoarele consumuri de
matorii de incalzire. ventilare. climati - caldura:
zare si la consumatorii de apa calda de - incalzire 2.5 .. 5 kW/ pat
consum este prezentata in fig. 8.5. 1. - ventilar e $i c limati zare : 2 ... 12
kW/ pat
8.5.4. Consumuri - apa calda de consum: 1...2 kW/ pat
de energie termica - nevoi tehnologice : 2,5 .. .5 kW/ pat.
La spitale. consumul de energie ter- 8.6. Sali de sport
mica depinde de mul\i factori : numar
de paturi , tipul $i numarul de unitati Cladirile care adapostesc salile de
specializate, tipul de cladire, gradul de sport sunt foarte diferite intrucat forma,
utilare, posibilita\i de recuperare a cal- marimea si elementele componente de-
durii etc. pind de probele sportive care se des-
Pentru instalatiile de incalzire, consu - fa5oara in incinta lor. De asemenea, se
murile de caldura au la baza metodele are in vedere ca, in afara concursurilor
obisnuite de determinare a necesarului $i antrenamentelor care se desf35oara
de caldura, \in and seama ca regimul in sali le de sport, aici pot fi organizate
de func\ionare la un spital este conti- si expozi\ii, reuniuni etc. Rezulta de aici
nuu, cu reducere in perioada noptii . ca orarul de func\ionare la aceste tipuri
Pentru instala\iile de venti lare si cli - de cladiri este foarte variat.
matizare se are in vedere ca la spitale Majoritatea salilor de sport cuprind,
este interzisa recirc ularea aerului ; prac- in afara salii propriu-zise unde se des-
ti c, se adopta solutia cu 100% aer fa5oara competi\iile sportive, si o seri e
r-----------
1 :~·' .;fibJ . . . . . UJk8 :
------------
~ .......9. •': ~........ ~
0 10 .... I 11
~~~~~<--"
~.:.::....::...~.:..:.....::...:...___________ _J
:. lJll :
°"'.:_._
..- - - -
' ,------ --- -- -
- - - - - - - - - .J '
... ·15
I : ' • '
4
: LJ 14 I Ill
\
:~~. E
': : :-- -----
I.
I
____
---
6 -- --
f- -...,------~--1- 1____ __ _ __ ___
0 :
·· '··· ~ ··· --· ······· ~
Lf_6
- - - - - - - - - - - -
18
I
I
I Fi g. 8.5. 1. Sc hema de principiu a unei surse ter mice pentru un spital
cu peste 500 de paturi previizutii c u cazane de abur de presiune inaltii:
I I - gospodaria de abur pentru consumatorii tehnologici; II - gospodaria de abur pentru incal-
1 ~ir~·c::~a~: :b~'~7~ti~a~~~t::~~if;s~:d:~:r d:e air~s:e;:~n~:i;a;a~ ;::u:i~~ad:ep~~~~~:;
4 - distribuitor de abur de presiune medie; 5 - rezervor de condensa t; 6 - pompe pentru
pomparea condensatului ; 7 - schimbatoare de ca ldura pentru nevoi tehnologice;
8 - distribuitor de abur; 9 - schimbatoare de ca ldura cu placi pentru incalzire ~i ventilare
10 ~i 11 - di stribuitor ~i colector de apa ca lda; 12 - pompe de c ircu la\ie apa ca lda;
13 - schimbatoare de cii ldura cu placi pentru preparat apa ca lda de consum;
14 - di stri buitor apa ca lda de consum; 15 - rezervor de acumulare; 16 - pompa de
circ ulatie; 17 - apa tratata; 18 - apa rece; 19 - apa rece demineraliza ta.
 Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri l. lnstalatii de incalzire

de anexe (biro uri . sali de an\renamenle.
magazine, cabine ale sporlivi lor etc .).
Salile de sport , dupa m odu l in care
se desf3$oara competitiile sportive, se
impart in doua categorii:
- pe supra fe \e uscate - sali de sport
comune;
- pe supra fete umede - p isc ine, pa-
tinoare.
rad iante de pard osea la. De asemenea ,
sa la prin cipala de sport (1 200 m 2) este
incalzita prin radia\ie cu panouri ra-
diante de pardoseala. in toate salile de
sport se asigura o ventilare mecanica
cu improspatare de aer. Puterea insta-
lata rep arti za ta pe principalele echipa-
mente ale instala\i ei este urmatoarea:
iluminat = 60 kW; pompa de caldura =
136 kW; lralarea aeru lui $i evacuarea
lui = 15 kW; apa ca lda de consum =
15 kW. 0 gestiune tehnica centraliza ta
asigura reglarea, programarea $i deles-
tajul tuturor instalati ilor de incalzire, ra-
cire, ven til are , iluminare etc .

8.6.1. Sali de sport comun e

inca lzirea sp atii lor din salile de sport 2

7
se face diferentiat: u
___A ___ _A ______ t\ ___l ___ IA_
~ : --
''-
- pentru sala propriu- zisa, adoptand - - - _--r-r - -

solu\ia cu aer cald; -- - - -' ; .-'-- -- --'-- - ---'-- - ---'-- - +---'-•

- pentru anexe, adoptand so lutia cu ti l,.( tt tt t tl
-~ ---- ~----- ~ ----- ~ --- - -~ · - :
corpuri de incalzire, ventiloconvec toare
$i, chiar, incalzire prin radia\ie de par- --,\: ---- .Jr -7 -x-· ----R- --~/i __ _
doseala. UL ,
Sursa termica cuprinde echipamentele
necesare pentru asigurarea agentilor ter - '
i'
mici pentru incalzire, ventilare, apa calda ~ - - - ---- ~ --- - -'5 -- ---~----- ~---- -~ l
de c onsum (bai , du$uri, bucatarii etc.). A- ' --. ----}•, .. --- -;~ -----
j~- -----ji_----- -~ --
gentii termici sunt apa calda cu tempe-
ratura pana la 90 °C sau aburul de pre-
siune joasa cu presiunea pana la 1,7 bar. 14
in figura 8.6. 1 este prezentat modul '
de inca lzire a unei sali d e sport
prevazuta cu tribun e laterale. Cladirea a
este prevazuta cu toate echipamentele
necesare prep ararii $i distribu\iei aerului
cald. Sta\ia d e tratare a aerului $i cen-
trala termica sunt amplasate in incaperi
special amenajate la subsol. lntrodu-
cerea aerului se face prin gradene, sub
aces tea fii nd prevazute camere de
presiune, a limentate cu aer cald.
in fi gura 8.6 .2 este prezentata o sala
de sport avand 4 000 m 2 , care cuprin -
de sali de gimnastica, de judo , scrima,
culturi sm etc . Este desf3$urata pe 6
niveluri, iar echipamentul instala\iil or
care asigura microclimatu l din interior
b
este, in totalita te, bazat pe energ ia
Fig . 8.6.1. inca lzi rea c u aer ca ld a unei sali de s po rt:
electrica . inca lzirea, racirea $i prepa-
a - plan; b - sec.tiunea S-S':
rarea apei calde de consum sun\ asigu-
A - camera de Ira /are a aerului; 8 - camera d e absorb tie a aerului din interior;
ra te de o pompa de caldura apa-apa
C - centrala termica.
reversibi la cu o putere de 366 kW/frig
1 - p ri za de acr proaspat; 2 - ca mera de amestec; 3 - batene de filtrare; 4 - ventila tor
$i 463 kW/c ald. Sa la de gimnasti ca
de introducere: 5 - b aterie de inca lzire: 6 - ca nal de aer ca ld ; 7 - orificii de in trodu cere
este echipata c u venl iloc on vec loare iar
sub gradene; 8 - or ifi cii de absorb\ie; 9 - canal de evacuare; 10 - ventila tor de evacuare;
birourile si anexele cu corpuri de incal-
zire. Foaierul principal care are o supra- 11 - priza de evacuare aer vic iat; 12 - cazane; 13 - boilere: 14 - c o~ de fum ;
fa\a de 350 m 2 este incalzit cu panouri 15 - di stribu itor/co lector.

a - vedere din sala de sport: b - vedere din camera de tra tare a aerului; c - tabloul general de vizualizare s1 comandci.
 I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri

8.6.2. Piscine
Pisc inele sunt spatii constru ite ca
baze sportive sa u de agrement, acope-
rite sau descop erite. Problemele termi -
ce se refera la: inca lzirea apei din ba-
zin; incalzirea salii propriu -zise, inclusiv
anexele, vc ntilarea si asigurarea cu apa
calda a dusuri lor. inca lzirea apei din
b azin se realizeaza cu aparate in con-
3 nice, medii , pentru piscin e deschise $i
2
trac urent, ali ment ate cu apa calda de
la o centrala termica (fig. 8.6.3).
i ncalzirea aerului necesar incalzirii si
ventilarii salii se real izeaza cu bateri i de
incalzire alimentate cu apa calda. Nece-
sarul de caldura pentru o piscina este
acoperit in proportie de 50 .. .60% cu
corpuri de incalzire, restul cu aer cald.
Prepararea apei calde pentru du$uri
se face in schimbatoare de caldura cu
/8
/ dere datele tehnice din tabelul 8.6. 1.
-+
si fara ac um ulare de caldura.
La p isc ine $i, in special, la cele des-
tinate conc ursurilor se recoman da rea-
lizarea unei incalziri prin pardosea la a
suprafetei din jurul bazinului, pentru a
o pastra cat mai uscata.
Necesarul de ca ldura pentru piscine
dep inde de: tipul constru c\iei, supafata
bazinului, volumul de apa din bazin ,
numarul de du$uri, de spectatori etc.
Pentru calculele practice, se au in ve-
Reparti zarea debitelor de caldura
specifice pe consu matori , raporta\i la
1 m2 de suprafata a bazinulu i, este
data in tabelul 8.6.2.
in diagrama din figura 8.6.4. se pot
citi , orientativ, consumurile termi ce zil-
p iscine priva te din cadrul hotelurilor.

-~~~:~ ~~~~~~~--n~'
8.7. Cladiri industriale
/
- - --- -- ' - --- - ~-
I. Cladirile industriale datorita specificu-
0 _L ___ _ __ ___ _J lui lor, pun probleme deosebite privind
asigurarea climatului din interiorul in-
~
4 0--- c ··------- -
--- ----- caperilor. Se are in vedere ca sunt cla-
Fig. 8.6.3. Schema de principiu a unei instalatii de i ncalzire diri unde procesele tehnologice nu im-
~i ventilare la o piscina publica: pun conditii speciale de asigurare a
1 - cazane de apa ca lda ; 2 - baterie de egali zare a presiunii ; 3 - pompa de circulatie; temperaturil or in interior, unele chiar ne-
4 - vas de expansiune; 5 - ca mera de tratare a aeru lui; 6 - panouri de pardoseala; fiind incalzite. Sunt cladiri care nu numai
7 - sc tiirnbator de ca ldura cu placi; 8 - pi scina. ca necesita incalzirea incaperilor, dar
solicita asigurarea unui climat deosebit,
fiind necesar in acest caz ca incalzirea
sa fie combinata cu climatizarea.
[~~;] in general , sistemele de incalzire de-
pi nd de specificul cladirii, de procesul

l
30 tehnologic , $i de dimensiunile acesteia.
Se pot utiliza atat sistemele de incal-
zire statice (radiatoare, regi stru, pano-
20
() uri radiante etc .} ca t $i sistemele de in-
:s
.N caizire dinamice (aeroterme, genera -
::J toare de aer cald) independente sau in
E 10
::J combina\ii cu ventilarea.
"'c0 Cladirile cu gabarite redu se pot fi in-
u
calzite utilizand echipamente c lasice,
F M A M A s 0 N D ca $i la cladirile ter\iare, radiatoare,
luna convec toare, regis tre, folosind apa cal-
da, aburul, sau energia electrica.
Fig . 8.6.4. Consurnurile de caldura zi lnice medii specifice pentru pi scine :
Cladirile c u gabarite mari, cu lungimi
- piscine acoperite; 2 - piscine de tiotel.
$i latimi de peste 10m si mai ales cu
Tabelul 8.6.1 . Date tehnice privind piscinele inal \imi mari , pot utili za o gama foart e
variata de echipamente de incalzire,
Denum irea Valoarea
urmarindu-se pe langa asigurarea des-
- temperat ura apei +28 °C fa$urarii in bune condi\iuni a procesului
- temperatura aerulu i +27 °C
- umiditatea relativa maxima 70 % Tabelul 8.6.2. Repartizarea debitelor
- debi tul sp ec ific minim de aer proaspat 10 m 3/ h·m 2 de caldura specifice pe consumatori
- suprafata pardoselii cab inelor d e dezbracare 0,5 m 2/ m 2 Oenumirea Debitul de caldura Pro-
- suprafata pardoseli i holului de in trare 0,2 m 2/ m 2 consumatorului specific [kW/m2] cente
- suprafa ta incaperil or anexe 0, 1 m2/ m 2 - evaporarea apei 0, 16 3
- numarul de d u!?uri 0,08 buc/m 2 - incalzire 0,92 31
------
- numarul de zile de func\ionare 300 zile - ventilare 0,76 26
~ --
- numarul de ore de func \i onare/zi 12 h/zi - apa de adaos 0, 13 4
~ ·-- -
- necesarul de apa rece 50 kg/ m2· zi - du~u r i 1,03 36
Obs. Raportarea se face la 1 m2 de suprafata a bazinului Total 3,00 100
 Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire

tehnologic si cl imatu l optim di n interi or. ulterioara a costuril or in industrie, a Orientativ, di n aceeasi sursa germ ana,
in tabelul 8.7 . 1 sunt indicate diferite pie\ii energiei si amortizarilor de capital. pentru o prima evaluare a variantelor
sisteme de incalzire ce pot ti adaptate Metodele de calcul economic sunt de sistem, luand ca marime suprafata
la c ladirile industriale. furnizate in mod simplificat in normele halei in m2, costurile la nivelul anului
C ladirile industriale inalte {h>5m) se germane, prin metode de calcul al in- 1990 sunt:
ec hipeaza. din moti ve energetice cu ves ti\iilor , sub forma calculului unitati - - pentru inca lzire cu aer cald
sisteme de incalzire prin radia \ie. si in lor, calculului valorii capitalului , calcu- 22 ... 50 USD/ m2 -
anumite cazuri c u instala\ii c u aer cald. lului valorii nete sau alte metode dis- - pentru inca lzire prin radia\i e
C lad irile industria le cu inal\ime mica continue (in spec ial pentru instalatiile 18 ... 48 USD/ m2.
sau dispuse pe mai multe niveluri pot consumatoare de caldura). Spre exem- Ace ste valori au valabil itatea pe o
utiliza atat siste mele clasice de inca lzi- ; p lificare, in tabelul 8.7 .2, sunt date anumita peri oada, in co nditiile respec-
re ca t si incalzirea cu aer cald necen- costuril e medii ale energiei de incalzire ti ve privind pia\a de energie si de ca-
traliza ta sau racordata la un genera tor a sistemelor individuale la nivelul anului 1 pita!. Prac tica arata ca , o modernizare
de aer cald d e canale centrale. 1990. Datele \in seama de costurile pe din punc t de ve dere tehnic, poate fi si
Pe langa aspectele tehnice si tehno- m 2 si pe cele ale suprafetei halei la o din punct de vedere economic: timpul
logice la alegerea sistemului de incalzi- temperatura a incaperilor de 18 °C. de amortizare este de 2-3 ani si prin
re a cladirilor industriale trebuie avut in Cat privesc costurile de investitii , aceasta se afla la 1/5 ... 1/8 din dura ta
vedere si costul instala\iilor. Pentru a lua este greu de precizat intrucat ele de- de vi a\a estimata a unei instala\ii de in -
o decizie, nu este suficienta compa- pind in cea mai mare masura de datele calzire.
rarea numai a costurilor de investi\ii si existente ale cladirii si de destina\ia ei.
de exploatare de (energie), ci treb uie sa
se \ina seama, mai ales la instala\iile Tabelul 8.7.2. Costurile medii ale energiei de incalzire la halele industriale
mari , de un calcul economic cu o com- Sistemul de incalzire Costurile medii ale energiei
primare corespunzatoare a costurilor USD/ m 2 an
generale ce pot apare in cadrul duratei incalzire necentralizata cu aer cald 11 ... 15
de viata preconiza te a instala\iei. Impor- incalzire centralizata cu aer cald cu canale de aer 11,5 .. .22_
tant este ca in acest calcul dinamiza t, 1n-c~ 1 z ire cu radianti -gaze
cu
- -- 4- -
8 ... 11
sa se poata tine seama de dezvoltarea lncalzire cu tuburi radiante 8 ... 15

Tabelul 8.7.1. Sisteme de incalzire la cladirile industriale

Transmisia Desfasurare pro- Utilizare pentru Fluidul Energie
inal\ime caldurii •.. ces tehnologic al\i ~o_'.ls umatori incalzitor primara
hala (m] radi- I con-
---- .. -
centra- descen- apa calda ·racire cli- apa : aer elec- : combusti- termo -
I
atie vectie lizat ; traliza t de consum ! matizare trica i bili re\ele :dinamic·-
Panouri incalzitoare
electrice
h<20 . ! . 1 •
. . . .
'
Panouri incalzitoare I
h<20 • I • I I •
cu apa calda
Radianti electri ci - _.. _
h< 20 . i I . : . ; i
-
--· -···
Panouri incalzitoare
electrice
3<h< 12 . !
:
... --- ·-
;'
- - -· ..

i
:
I
·-----·
Pardoseli incalzitoare
elec trice
h<6 . .. ··-

I .
- . - .. - ..

• i
-··· ---

Panouri radiante c u
infrarosii scurte (IR C)
h< 15 . I
; I
:
'
• i
'
. I
I
'
I

Panouri radiante
Kh <20 . I

! . '
I
--
. .
. . .
I
luminoase
f-- - .
i I
Tuburi ra·diante 5<h < ...
15 ! :..
f--- ---·
Panouri si tuburi radi-
5<h< 15 . I
. ·----- -
• '
. .
·--
. -- ·--· - ---

ante cu aqent ter~

Generatoare d e aer
--- --r . -- -- . - ·---1----
' .
····- ~ --·

. ··-
__ I
3<h<6
cald
f---- - - - - - -
Aeroterm e 4<h<6
-
.
indiferent __j. ___•__
I

'
...
.•.

·-
.
· ---- ..
f-------
. .. . .. .• ..
··---··· ~~----

------- ---·- -
..
~-·---

. ... . . . .. .. .. .
I
lnstala\ ii aera ulice - - - - --- - - --
Ventilo-convec toare
~ to a r e RegistJ:e_
h<4
~~,§ ....
. . I

'
- ---
Convectoare elec trice h<3 I' !
I. lnstalatii de incalzire
'

Capitolul g
Exploatarea si intretinerea
' '
instalatiilor de incalzire
'
 Capitolul 9:Explol atarea ~ i lntre!inerea instala!iilor de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire

re, aparate $i armaturi, dispozitive de reglari ale acestora sau ale pozi\iilor de
9.1 . Reglernentari privind siguran\a, fi tinguri, materiale de etan- montare, urmarindu-se $i fu nc\ionarea
e~ploata~~a ~i intreUnerea $are $i de izolare etc.). elementelor auxi liare (electrice, auto-
mstalat11lor de lncalzire Pen tru aparatura $i materialele din matizare. de siguran\a etc.).
import se utilizeaza agrementele tehni- lnstala\ii le de incalzire se supun , de
Exploatarea si inuetinerea instalatiilor ce specifice. asemenea, la o serie de probe necesa-
d e i ncalzire pe intreaga durata de f~nc­ re verifi carii asigurarii nivelurilor minime
ti o nare se tac ccrespunza tor unor re- 9.2. Punerea in functiune de performan\a referitoare la cerin tele
g le mentari tehnice specifice: legi, hota- a instalatiilor de calitate. Probele se efectueaza pen-
,.-.§ri , decrete, ordonante, normati ve, in- tru intreaga instalatie sau pentru por-
5 tructiuni , reglementari, standarde etc. Se face dupa ce acestea au lost su- \iuni din instalati e, daca acest lucru
Legile, hotararile, decretele si ordo- puse unor verifi cari , incercari $i probe este p osib il.
n a ntele creeaza cadrul legis l a ti~ privind care sa confirme ca instalatiil e sunt Probele la care se supun instala\iil e
exploatarea si intretinerea instalatiil or etanse. se c omporta satisfacator, re- de incalzire sunt: la rece, la cald, de
d e incalzire; ele sunt.in principal ur~a­ zista mecanic la temperatura nominala efi cacitate, de func \ionare.
toarele: Legea nr. 10/ 1995 - priv in d a agen\ilor termi ci $i realizeaza para- Unele probe pot fi efectuate impreu-
c a litatea in constructii, Legea 137 / 1995 metrii proiecta\i . na (ex. proba de eficacitate poate sa
privind p rotec\ia mediul ui, H .G. Verificarile se pot face atat pentru coinc ida cu cea la cald).
2 73/ 1994 - Regularnentul de recep\ie a intreaga instalatie cat $i pentru par\i I Proba la rece se executa i n scopul
i
1ucrarilor de constructii si instalatii c u din instala\i e, cand acest lucru este verificarii etan$eita\ii $i rezisten\ei me-
a n exa: Cartea tehncl ~ constr~ctie i , posibil. t canice a instala\iil or de incalzire. Se
t-1 .G. 425/ 1994 - Regulamentul privind Se executa verificari atat la instala\ii - ! realizeaza prin supunerea instalatiei de
8 grementul tehnic pentru produse, le propriu-zise $i auxiliare, ca t $i la par- j incalzire la o anumita presiune utilizand,
t-1.G . 166/1994 - Hotararea privind du- tile de c onstru c\ii aferente instalatiilor. de regula, apa rece; pentru anumite
r a ta normata de luic\ionare a mijloa- lnstala\iile de incalzire noi sau la care instala\ii sau par\i de instala\ii se admite
c e lor fixe etc. s-au facut repara\ii capitale se verifica pentru probe $i utilizarea aerului .
Exploatarea $i intretinerea instalati ilor $i se incearca inaintea punerii in func- i
I in vederea constatarii rezultatelor,
I
de incalzire este ;eglementata . d e \iune. Utilajele, aparatura si diversele probele la rece se tac inainte de a
I 13/ 1- 1996 ,,Normativ pentru exploata- ' materiale uliliza te in instala\ii vor avea I executa izolarea termica a conduc telor
r ea instala\iilor de incalzire cen trala" si agremente tehnice sau, dupa caz, de I sau utilajelor, finisajele, mascarea con-
d e o serie de alte prescriptii spec ific~: calitate care sa le ateste calita\il e $i ca- I duc telor sau inai nte de a astupa $an-
I
• prescriptii tehnice ISCIR (C 1 - pro- racteri sticile. La verificarile prealabile \urile sau a inchide canalele termi ce.
jectarea, executia, montarea, repara- se are in vedere in primul rand: i Proba la cald se executa in scopul
rea, instalarea, exploatarea $i verifica- - concordan\a instala\jil or cu proiec- verificarii etan$eitatii , a modului de com-
rea cazanelor de apa fierbinte, C 30 - tul de execu\ie; concordan\a caracte- portare la dilatare - contractare a in-
I
idem - cazane mici de abur, C 3 1 - risticilor aparaturii $i utilajelor montate ; stalatiei de incalzire $i a circulatiei agen-
idem - cazane de abt1 de joasa presiu- cu cele indicate in proiect; dimensiuni- tului termic la temperatura nominala.
ne $i apa calda, C 4 - idem - rec ipiente le $i calitatea materialelor care compun Proba de cald se face dupa execu-
rnetalice sub presiune, C 38 - proiec- instala\ii le n evi , arm aturi , fitinguri , tarea probei la rece $i a opera\iei pre-
tarea si executia instalatiilor de auto- suporturi , materiale termoizolatoare $i gatitoare . Ca $i in cazul probei la rece,
rnati zare pentru cazane de ab ur, C 15 de protec \i e etc .); pozi\iile $i amplasa- proba la cald se poate executa $i pe
_ montarea , exploatarea $i verificarea rea echipamentelor; pozi\iile $i caracte- anume par\i ale instala\iilor (instala\ia
conduc telor de abll $i apa fierbinte risticile elementelor de automatizare de interioara, re\elele termice, cen trala
5 ub presiune, C 18 - regimul chimic al comanda $i execu\ie; pozitiile conduc- termica etc.). urmand ca. in final, proba
generatoarelor de abur si apa fierb inte, telor corespunza tor proiectului de exe- sa fie efectuata pe ansamblul instala\i ei
CR 9 - autorizarea sudorilor care exe- cu\ie (cote de montare, pante etc.) de inca lzire.
cuta lucrari de reparare $i rnontare a De asernenea. se verifica totodata: Proba la cald se face inainte de a
instala\iilor sub presiune etc.); existenta documentatiei prevazuta in executa termoizola\iile, fin isajele, mas-
• prescriptii tehnice RENEL (PE 204 Prescrip\iile Tehnice l.S.C. l.R pentru carile sau de a ingloba instala\iil e in
_ exp loatarea punctelor terrni ce. PE par\i din instalatii care tac obiectul elementele de construc\ii .
215 - exploatarea retelelor de terrn ofi- acestor prescri p\ii (ex.: Cartea tehnica Pen tru execu tarea probei la cald,
care, PE 227 - exploatarea gospodarii - a constru c\iei, p lacile de timbru la ca- instala\iile vor ti alimentate cu agent
1or de cornbustibili solizi, lichizi $i ga- zane $i schimbatoare de caldura) si termi c de la sursa terrn ica defi nitiva,
zo$i. PE 22 1 - receptia $i punerea in ex isten\a proceselor verbale de lucrari daca acest lucru este posibil, sau de la
Junc\iu ne a retelelor de term ofi care ascunse executate in diversele etape 0 sursa termi ca provizorie capabila sa
etc.); ale lucrarii . asigure debitu l, presiunea $i tempera-
• norme generale de prevenire $i incercaril e utilajelor, apara turii $i ma- , tura agentului termic necesar probei.
stingere a incendiilor pe durata execu- terialelor se tac de ca tre produca tori $i Se executa cu respectarea ri guroasa a
tiei, repara\iei instalatiilor de incalzire. sun t speci fi cate in certificatele de ca li- succesi uni i opera\iil or in dicate de catre
· La alte ca tegorii de instala\1i aferente ta te care inso\esc produsele iar, dupa proiec tant sau furni zorul de utilaje.
instala\ii lor de incalz~e vor fi utiliza te montarea in instala\ii, ele vor Ii incerca- in vederea evitarii $OCurilor termice
reglementarile specifice ale acestora, te in vederea verificarii fu nc ti onari i si a proba la cald se executa in doua etape.
I 5, I 6, I 7, I 33 etc.). efectuarii anumitor corectii de func \i o- Proba de eficaci tate consta in a ve-
Pentru exploatarea elementelor com- nare. Utila jele din instala\ii prevazu te ri fica daca instalatia realizeaza para-
ponente ale instalatiilor de incalzire se cu elemente in mi$care se pot incerca metrii prevazu\i in pro iect. in acest
utilizeaza standarde specifice (pentru racordate sau nu la instalatie. scop proba se realizeaza, de regu la. in
conduc te, pompe, rezervoare, schim- i n ti mpul incercaril or de func tionare a sezonu l rece cu temperaturi exterioare
batoare de caldura, corpuri de incalzi- u tilajelor se efec tueaza $i o serie de sub 0 °c. 1n timpu l probei instalatia
 I. lnstalatii de lncalzire Cap itolul 9: Explolatarea ~ i lntre!inerea instala!iilor de lncalzire
trebu ie sa functioneze con tinuu iar cla-
diri le aferente sa se gaseasca in
c ondi\i i normale de lucru (cu U$ile $i
ferestrele in chise).
Proba de efi cacitate se efectueaza
dupa ce parametrii agentului termic au
l ost stabili\i la valoril e cerute conform
grafi cului d e reglare cu 48 de ore
inainte. Principalul parametru masurat
este temperatura interioara a incaperi -
lor cla diri i.
P ~oba de func \i onare c onsta in veri-
fi car{ facute asupra utilajelor $i elemen-
telor compo nente ale instala\iilor de in-
calzire in ti mpul func \ionarii acestora.
Proba de func \i onare poate sa coinci-
da cu proba de eficacitate sau cu pro-
ba la cald sau poate ti facuta separat
pentru elem entele componente ale in-
stala\i ei in vederea efectuarii anumitor
reglari.
Probele se fac atat la utilajele cu ele-
mente in mi$care (motoare , compre-
soare, arzatoare) cat $i pentru utilaje
Iara elemente in mi$care (schimbatoare
de caldura, sisteme de siguran\a etc.).
9.3. Recepfia lucrarilor
Recep\ia lucrarilor de instala\ii repre-
zinta una dintre componentele siste-
mu lui calita \ii in construc\ii . Reprezinta
ac \iunea prin care investitorul accepta
sa preia lucrarea in c onformitate cu
documenta \i a de execu\ie $i cartea
tehnica a construc\i ei certificandu-se
totodata ca executantul $i-a indeplinit
obliga\iile contractuale.
Recep\ia lucrarilor se face atat pen-
tru lucrari le noi cat $i pentru cele de
repara\ii c apitale, modificari , moderni -
zari , extinderi etc .
Recep\ia lucrarilor este organizata de
investitor !;>i se face cu acordul investi-
torului $i executantului lucrarii ; cand
ace$tia nu ajung la un ac ord, recep\ia
se face prin instan\a judecatoreasca.
in urma recep\iei lucrarii aceasta
poate fi d ata in exploatare.
Etapele de realizare a recep \i ei sunt:
• recep\ia la terminarea lucrarilor;
• recep\ia finala.
9.3.1. Recepfia
la terminarea lucrarilor
Are lac la maximum 15 zile de la ter-
minarea lucrarilor. in acest scop, inves-
titorul nume$te o comisie de recep\ie
alcatuita din eel pu\in 5 membri (7
membri p entru lucrarile de importan\a
excep\ionala). Din aceasta comisie, pe
langa speciali$ti din domeniu, var face
parte obligatoriu un reprezentat al in-
vesti torului $i un reprezentant al admi-
nistra\i ei publice locale. Din comisia de
receptie nu pot face parte reprezentan\i
ai executantului $i proiectantului lu-
crari i, ace$tia avand calita tea de invitati.
La receptia unor cladiri de importan\a
deosebita $i a instala\iilor aferente
acestora (cladiri mai inalte de 28 m, sali
cu capac ita\i mai mari de 15 persoane,
hoteluri, Spitale, camine) din COmisia de
recep\ie trebuie sa faca parte $i un
reprezentant al Comandamentului teri - '
tori al al trupelor de pompieri .
Data recep\iei lucrarii $i componenta
comi siei va fi comun icata executantului
$i proiec tantului, in scri s, de catre in-
vestitor. lnvestitorul are obl iga\ia sa
puna la dispozi \ia comisiei de recep\ie
doc umenta\ia de execu\ie a lucrarii $i
alte documente necesare care sa in-
c luda punctul de ve dere al proiectantu-
lui pri vind execu\ia lucrarii .
Examinarile $i constatarile comisiei
de recep\ie se fac prin : cercetare vi-
zuala; analiza documentelor cuprinse
in cartea tehnica a construc\iei.
Comisia de recep\ie examineaza :
• daca au lost respectate prevederile
din autoriza\ia de construc\ie , din avize
$i alte condi\ii de execu\ie;
• daca executarea lucriirilor a fost
facuta conform documenta\iei de exe-
cu\ie, a reglementarilor specifice cu
respectarea cerin\elor de calitate;
• referatul prezentat de proiectant
privind modul de execu\ie al lucrarii ;
• daca toate lucrarile au fast execu-
tate conform contractului .
Toate observa\iile $i concluziile se
consemneaza intr-un proces verbal de
recep\ie tipizat. Recep\ia la terminarea
lucrari lor poate fi amanata sau, dupa
caz, respinsa. Receptia se amana cand
se constata lipsa sau neterminarea
unor lucriiri, daca lucrarea prezinta vicii
care pot fi remediate sau daca exista
dubii privind calitatea lucrarilor .
Admiterea recep\iei se face daca, in
final, nu exista obiec\ii sau observa\ii le
c on semnate nu afecteaza lucrarea
conform destina\iei sale. Dupa accep -
tarea recep\iei investitorul nu mai poa-
te emite preten\ii, cu excep\ia viciilor
ascunse con statate ulterior .
9.3.2. Receptia final a
Se face dupa expirarea peri oadei de
garan \ie prevazuta in contract. La re-
cep\ia finala participa: investitorul, exe-
cutantul lucrarii, proiectantul, comisia
de recep\ie numita de investitor.
Comisia de recep\ie examineaza:
a) procesele verbale, de recep\ie la
terminarea lucraril or, cu observa\iile
con\inute in acestea;
b) fin alizarea lucrarilor cerute cu exploatarea va cuprinde: prescrip\iil e
ocazia recep\iei la terminarea lucrarilor; proiectantului privind exploatarea $i
c) referatul investitorului privind com - intre\in erea instala \i ilor de incalzire
p ortarea instala\iilor in peri oada de · aferente, inclusiv lista prescrip\iilor de
garan\ie.
Daca nu sunt respectate una sau mai i modifica toare aparute pe parcursul
m ulte din cerintele d e ca litate in
con struc\ii recep\ia finala se resp inge.
La terminarea recep\iei finale, comisia
va consemna observa\iile intr-un pro-
ces verbal. Data admiterii recep\iei fina-
le este data notificarii de catre investi-
tor a hotararii de acceptare a acesteia.
9.4. Cartea tehnica
a constructiei
Reprezinta un ansamblu de docu-
mente tehnice referitoare la proiecta-
rea, execu\ia, recep\ia, exploatarea,
comportarea in exp loatare $i evolu\ia in
tim p a con struc\iei $i a instala\i ilor afe-
rente acesteia. Se intocme$te intr-un
singur exemplar de catre investitor,
inainte de recep\ia finala, impreuna cu
proiectantul general al lucrarii $i pro-
iectan\ii pe specialita\i .
Cartea tehn ica a construc\iei cuprin-
de capitole de documentare tehnica
privind:
- proiectarea;
- execu\ia;
- recep\ia;
- exploatarea, intre\inerea, repararea.
9.4.1. Documentele privind
proiectarea, execufia ~i recepfia
Documenta\ia tehnica privind proiec-
tarea va cuprinde: acte referitoare la
tema de proiectare, avize , amplasarea
construc\iei; documenta\i a tehnica de
execu \ie cu modificarile apiirute in tim-
pul execu\iei; breviare de calcul pe
specialita\i; caiete de sarc ini.
Documenta\ia tehnica de execu\ie va
cuprinde: autoriza\ia de execu\ie a
construc\iei; documenta\ia de calitate
de pe parcursul lucriirilor, incercari, co-
municari $i dispozi\ii de $antier, proce-
se verbale de lucrari asc unse; experti -
ze tehnice $i cercetari efectuate ca
urmare a accidentelor tehnice sau gre-
!;>eli de c onstruc\ie; caiete de al a$a-
mente cu lucrari executate $i eviden\a
evenim entelor (cutremure. inunda\ii ,
temperaturi excesive etc.).
Documenta\ia tehnica privind recep -
\ia va cuprinde: procese verbale de re-
cep\ie la terminarea lucrarilor $i anexe-
le acestora; alte acte incheiate la ce-
rerea comisiei de recep\ie.
9.4.2. Documentele privind
exploatarea, lntrefinerea
~i repararea
Documentati a privind c omportarea $i
baza ce se cer respectate; proiectele
 Capitolul 9: Explolatarea ~ i lntre~inerea instala~iilor de incalzire I. lnstalatii de incalzire

exec u\iei lucrarilor de instala\ii; jurnalul ' mica), prin ac \ionare asupra instala\i ilor de incalzire agen \ii termic i utili zati tre-
eve nirnen telor; procese verb ale de din incaperi, grupuri de incaperi . c ladiri buie sa corespunda anumitor cerin\e
predare - primire in cazul sch imbarii sau grupuri de cladiri . Reglarea presu- ! privind compozi\ia chimica. Defi cien\e-
proprietarului. pune, in general, executarea urmatoa- le care apar in urma uti lizarii unei ape
Prescriptiil e proiectantului vor fi inso- relor opera\ii : masurarea parametrilor necorespunzatoare din punct de vede-
\ite de planuri !;ii scheme de fu nctiona- agentului termi c (debit , temperatura, re chimic se datoreaza, in special, de-
re a instala\iilor. Pentru princ ipalele uti - ' presiune etc. ); compararea valorilor pa- punerii saruril or coritinute in apa sau
la je in func\iun e se vor indica modul de rametri lor naturali c u cei din proiect; coroziunii instala\iilor.
exploatare a acestora in diverse regi- comandarea $i ac\ionarea organelor de Apa utilizata ca agent termic in insta-
muri de fun c\i onare. Pentru cazane, re- reglare. Aceasta impune ca instala\ii le la\iil e de incalzire trebu ie sa corespun -
c ipiente sa u alte util aje care lucreaza de incalzire sa fie dotate cu aparate de da anumitor indici de calitate stabiliti
sub presiune vor fi intocmite instruc - masura, control $i reglare necesare. prin norme $i prescrip\ii specifi ce.
\iuni de exploatare conform prescriptii - Tinand seama de modul de exploa- Cerin\ele privind indicii de calitate ai
lor tehnice l.S.C. l.R. tare, reglarea instalatiilor impune doua agen\ilor termici sunt cu atat mai restric -
Cartea tehnica a constru c\iei se pas- etape de ac\ionare: la punerea in func- tive cu cat temperatura acestora este
treaza pe toata durata existen\ei con- \iune $i in timpul fun q ionarii instalatiei. mai ridicata. in instala\iile care utilizeaza
struc \i ei $i instala\i ilor aferente, pana la Reglarea la punerea in fun c\iun e are agent termic apa fierbinte sau abur se
demolarea lor. drept scop realizarea parametrilor pro - face obligatoriu tratarea apei. in instala-
iectati ai instala\iei (temperaturi, debite, \iile de iricalzire care utilizeaza agent ter-
9.5. Exploa!are_a instalafiilor presiuni etc .). Se regleaza in primul mic c u temperaturi de maximum 11 5 °C
de mcalzire rand sistemele care asigura protec \ia $i se recomanda utilizarea apei tratate.
siguran\a instala\i ei. Aceasta cerin\a nu este obligatorie daca
9.5.1 . Prevederi generale Reglarea in timpul func\ionarii are nu e men\ionata expres de fabricantul
drept scop realizarea $i men\inerea para- uneia din elementele componente ale
Prin exploatarea instala\iilor de incal- metrilor agen\ilor termici in concordan\a
zire se urmareste realizarea distribu\iei cu cerin\ele consumatorilor. Reglarea pa-
instala\iei de incalzire centrala.
f
!
corecte $i continui a caldurii necesare rametrilor agen\ilor termici se poate face 9.5.4. Protectia, siguranta
incalzirii, corespunzator conditiilor cli- central, la sursa termica, local, la consu- ?i igiena muncii
m atice (temperatura exterioara, viteza matorii de caldura, sau combinat (central
vantului etc. ) !;ii temperaturi lor interioa - + local). Alegerea uneia din aceste solu\ii in toate etapele cuprinse in operatiile
re din incaperi le cladirilor . se face \inand seama de regimul de de exploatare a instalatiilor de incalzire
Exploatarea instala\iilor de incalzire i func\ionare a instala\iei. Reglarea se centrala (inclusiv revizii , repara\ii , inlo-
in condi\ii de siguran\a cuprinde opera- poate realiza manual sau automat, ultima cuiri , dezafectari) vor fi respectate ce-
\ii de supraveghere a func\ionarii insta- varianta fiind caracterizata prin eficien\a ri n\ele esen\iale referi toare la protec\ia,
la\iilor $i de c ontrol al calitatii agentului sporita. La cladirile prevazute cu regimuri siguran\a $i igiena muncii $i anume: si-
termic {direct sau cu sisteme automa- de func\ionare definitiva, respectiv, cu guran\a in exp loatare; igiena si sanata-
ti zate), lucrari de intre\in ere revizie si parametrii ai agentului termic diferiti, re- tea oamenilor, protec\ia impotriva zgo-
repara\ii . Exp loatarea trebui e facuta glarea se asigura pe grupe de consuma- motului, siguran\a la foe.
astfeJ inca t sa fie evitate pe ca t posibil tori. in cazul reglarii automate a parame- Verific ar il e, probele si incercari le
avariil e si defeqiunile iar in cazul apa- trilor agen\ilor termi ci, sesizarea $i ma- echipam entelor componente ale insta-
ri\iei acestora sa poata fi luate m asuri surarea temperaturi lor interioare $i ex- la\iilor de incalzire centrala vor fi efec-
de repunere in fu nc\iun e a instalatiei in terioare precum si varia\ia parametrilor tuate respectandu-se instruc\iunile de
condi\ii de sig uranta. agentului termic se face continuu in protec \ie a muncii in vigoare pentru
functie de graficele de reglare. Acestea fi ecare categorie de echipamente.
9.5.2. Reglarea instalafiilor se stabilesc pentru fiecare zona climati- Conducatorii unitatilor care exp loa-
ca, determinata de temperatura exterioa- teaza instala\ii de incalzire centrala au
Se efec tu eaza prin m odificarea reg i- ra, tinand seama de actiunea vantului obliga\ia sa asigure:
mului hidra ulic si de tempera tura a asupra cladirii. in cazul reglarii automate - luarea de masuri organizatori ce si
agentului termic in scopul asigurarii in a func\ionarii instalatiei de incalzire, cur- tehnice pentru crearea conditii lor de
c ladiri a co ndi\iilor de temperatura co - bele de reg lare sunt cuprinse in memoria sec uritate a muncii;
resp un za t or norrn elor in · vigoare regulatorului de caldura. - realizarea instructaju lui de pro tec ti e
(Normati v I 13 etc .) $i cerintelor consu- Sistemele de reg lare mai comp lexe a muncii a intregului personal de ex-
matorilor . pot fi programate sa inc luda unele co- p loatare la eel mull 30 de zile si con-
in ceea ce prive$1e reglarea furn izarii rec \ii , in timpu l func \ionarii , avand in semnarea acestuia in fi sele individuale
caldurii aceasta se poa te face prin: re- ved ere ac tiun ea vantului, insorirea, sau alte formulare specifi ce care ur-
glare calitativa (variatia temperatur ii progra marea diurna sau sezoniera. meaza sa fi e semnate individual. ;
agentului term ic); reg lare cantitati va in cadrul capi to lelor destinate siste- - con tro lul aplicarii si respectari i, de
(varia\ia deb itului agentului termic si melor de in ca lzire (4) si centralelor ter - catre intregul personal, a normelor $i
reglare mixta (ca litati va - cantit ati va) . mice (5) sunt tratate si aspectele legate instructiuni lor specifice;
Utili zarea metodelor de reglare se de reglarea instala\iil or in func \i e de - verifi carea cunostin\elor privind
face in fun c \i e de sistem ul de alimen- sistemul de incalzire, parametrii agen- norm ele si masurile de pro tecti e a
tare cu caldura, agentul termi c utiliza t, tului termi c, mod de fun ctionare etc. muncii.
tipul instalatiil or interi oare , categori a
cladirilor incalzite etc., ca t si in fun c tie 9.5.3. Regimul chimic 9.5.5. Prevenirea ?i stingerea
de sistem ul d e automatizare c u care al agentilor termici incendiilor
este p revazuta instala\ia de incalzire.
Reglarea poa te fi executata loca l (la Pentru a preveni avari erea sau redu - Respectarea reglementarilor de pre-
consumatori ) sa u central (la sursa ter- c erea efi cientei func\ionarii instala\iilor venire si stingere a incendiilor, precum
 I. lnstalatii de lnca lzire
si echiparea cu mijloace si echipamen -
te de prevenire $i stin gere a incendiilor
sun! obliga torii in toate etapele de ex-
p loatare a instalatiil or de incalzire cen-
trala, inclusiv in timpu l operatiilor de
revizii , reparatii. inlocuiri $i dezafectari.
in exp loa tarea instala\i ilor de incalzire
cen trala se vor respecta prevederile
specifice din ,, Normele general e de
stin gere a incendiilor" (Ord. M l nr.
38 1/94), a normati vului C 300 (Norma-
ti vul de prevenire $i stin gere a incendii-
lor pe perioada executarii lucrarilor de
constru c \ii $i instala\ii aferente acesto-
ra), precum $i alte normative in vigoare.
M asurile de prevenire $i stin gere a in-
cendiilor vor fi preciza te $i in instru c\iu-
nile de exploa tare. Obliga\iile $i raspun-
deril e privind prevenirea si stingerea
incendiilor revin atat benefi ciarilor in-
stala \iei in functiune cat $i unita\ilor $i
personalului care exploa teaza aceste
instala\ii . in timpul reviziilor, repara\iilor,
inlocuirilor, defectarii instala\iilor, ras-
punderile privind prevenirea $i stingerea
incendiilor revin unita\ilor $i persoanelor
care executa aceste opera\ii. Activita-
tea de prevenire $i stingere a incendiilor
este permanenta $i consta in organiza-
rea acesteia atat la nivelul central al
unita\ii care exploateaza in stala\iile de
incalzire ca t $i, local, la unita\ile speci-
fice (centrale termice, puncte termi ce,
re \ele termi ce, imobile etc.).
9.6. Exploatarea centralelor
term ice
Cazanele se exploateaza si se verifi-
ca dupa prescrip\iil e spec ifice ISCIR ;
C 3 1 - cazane de apa ca lda si abur de
presiune joasa; C 1 - cazane de apa
fi erb inte $i abur cu presiune peste 0 ,7
bar (suprapresiune); C 30 - cazane mici
d e abur .
Cen tralele termice $i instala\ii le auxi-
liare ale acestora se supun unor verifi-
cari $i probe inaintea punerii in fun c \iu -
ne, dupa revizii $i repara\ii .
in afara verificarii ansamblu lui cen-
tralei termi ce se rea lizeaza o seri e de
verificari functi onale si de siguran\a a
elementelor compon ente ale acesteia
(in afara verificari lor care s-au efec tuat
de · catre construc tori i utilajelor sau
aparatelor).
Toa te verifi cari le si rezu ltatele con-
statate se consem neaza in documen-
tatia tehnica a cen tralei termice.
Capitolul 9: Explolatarea ~i intre!inerea instala!iilor de incalzire
9.7. Exploatarea retelelor se face in scopu l acordarii permanente
term1ce de distrioutie a parametri lor agenti lor cu ceri\ele con -
exterioare , sumatorilor , core spunza tor conditiilor
solicitate . Operatia de corectare se
Retelele term ice exteri oare sun t utili- face local , la aparatele de incalzire, pe
zate la transpor tul agentil or term ici de grupur i de consumatori, la baza coloa -
la sursele de producere (centrale termi - nelor , pe ramuri etc. Modificarea regi -
ce sau punc te termice) la consumatori. mului de func tionare se face executand
Pentru retelele noi si pentru cele la $i corec tii la sursa termi ca ori de ca te
care au lost facute repara \ii capitale se ori aces! lucru este posibil $i necesar.
executa o seri e de verificari $i probe,
prealabile punerii in fun c\iune, pentru 9.9. intretinerea ~i r~viziile
intreaga re\ea sa u pentru pof1iuni de instalat1itor de mcalzire
retea.
intre\inerea instala\iilor de incalzire se
9.8. Exploatarea instalatiilor face in scopul asigurarii bunei func tio-
interioare , nari $i a inlaturarii defectelor aparute in
timpul exploatarii . Ea se face la intregul
tn stala\iile interioare de incalzire a echipament din centrala termi ca:
c tadirilor preiau agen tul termic furnizat cazane, arzatoare, schimbatoare de cal-
de sursa de caldura $i ii distribuie apa- dura, pompe, conduc te etc., ta re\elele
ratetor de incalzire. de distribu\ie $i la instalatiil e interioare .
Cladirile care au una sau mai multe Reviziile $i repara\iile au scopu l re-
utilizari vor avea o organizare unitara a stabilirii capaci ta\ii func\ionale a cen-
exploatarii care va \ine seama de spe- tralelor termice. Se face obligatoriu pe-
cificul fi ecarei activita\i $i modu l de riodic . La revizii se au in vedere con-
gestiune a cheltuielilor, astfel: stataril e $i observa\iile personalului de
- in cazu l incalzirii centrale, organiza- exploatare in timpul functionarii . in tim -
rea exp loatarii instala\iilor interioare se pul reviziilor se verifica $i se estimeaza
face coordon at cu exploatarea sursei atat utilajele $i instalatii le cen tralei ter-
de alimentare cu caldura; mice cat $i c ladirea $i alte par\i ale
- in cazul alimentarii cu caldura de la constru c\iei centrale termi ce.
0 sursa de caldura aflata in c ladire, se intre\inerea re\elelor de distribu\ie se
prevede o exploatare comuna pentru realizeaza in scopu t asigurarii alimenta-
centrala termica $i pentru instala\ia rii c u energi e termica corespunzator
interioara; cerin\elor consumatorilor.
- la cladirile industri ale exploatarea intre\inerea re\elelor termi ce se asi-
instala\iitor de incalzire interioara se gura prin efec tuarea unor controale pe-
poate face pe sectii , cu prevederea or- ri odice planifica te: a conductelor, ter-
ganizarii unitare a exp loatarii intregii moi zola\iilor $i elementelor de sectori -
cladiri. zare.
Exploatarea instala\iilor interioare se intretinerea instala\iilor interioare se
poate face atat c u personalu l propriu face in scopul functionarii normale a
ca t $i cu personalul apartinand unor instala\iei etiminand pe ca t posibil de-
firme specializa te cu care s-au incheiat fec \iunil e.
contracte in acest sens. Revizia instala\iei interioare se face
Punerea in func\iune a instala\iilor in perioada de nefunc\ionare a instala-
interioare se face dupa executarea cu \iei avandu-se in vedere intreaga insta-
succes a verificarilor probelor instalatii- la\i e. Ea se face de ca tre personal spe-
lor $i dupa executarea recep\iei. Se fa- c ializa t propriu sau firm e cu profil
ce reglarea instala\iilor in vederea rea - spec ific.
lizarii parametrilor proiecta\i . Aceste re- Repara\iile cap itale sunt planificate
glari pot ti tacute si in timpul func\iona- avand in vedere gradu l de uzura al in-
rii de proba. Avand in vedere ca pune- sta lati ei, frecventa defec\iunilor, vechi-
rea in fun c\iune a instalatiei interioare mea instala\iei, aspectul fi zic si coro -
este in directa legatura cu existen\a $i darea interioara sau exterioara. Dupa
func \i onarea sursei termic e reglarea exec utarea repara\iil or capi ta le se
instala\iil or interioare va fi fac uta coor - efectueaza probe speci fi ce si reglarea
donat cu cele efectuate asupra sursei. instala\iei.
Corectarea re 1imului de func\ionare
·I

·1
'
J
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 10
Caracteristicile generale
ale alimentarii cu caldura

.,
 Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura IL Alimentarea cu caldura

10.1. Structura necesarului
de caldura in ansamblurile
urbane ~i industriale
intre solutiile tehnice de asigurare cu
energie termica a cladirilor civile si in-
dustriale un loc important ii ocupa rea-
lizarea de sistem e cu grad relativ ridicat
de centralizare a producerii caldurii , im-
plicand livrarea acesteia prin retele de
transport $i distributie pana la utilizatori.
Eficacitatea economica a solutiilor apli-
cate depinde, in mod esential, de baza
energeti ca a societatii , ca nivel al per-
forman\elor tehnice, corelata cu costul
de investi\ie al echipamentelor $i de i
importan\a care se acorda economisirii
de combustibi l si protectiei mediului.
Ca urmare , se dezvolta sisteme de
alimentare cu caldura in care sursele
func\ioneaza pe b aza ciclurilor termo-
dinamice p erformante ce aduc impor-
tante economii de combus tibil : coge -
nerare (producere c ombinata de ener-
gie electrica s i caldura); recuperare;
pompe de ca ldura etc.
Se creeaza conditii ca ali mentarea
cu caldura sa devina publica putand
'· remarca printre avantaje:
- reducerea ap elu lui la rezervele de
combustibil $i la import;
- un grad de puritate a atmosferei
mult ameliorata fata de eel genera! de
gazele de ardere $i cenu5a, evacuate
prin multe puncte de ardere izola te; .
- reducerea circulatiei combustibilului ;
- nivel sp orit de contort i n locuinte,
ca urmare a regimului continuu de
functionare a instalatiilor de incalzire si
de preparare a apei calde de con sum ,
i n rnnditii le prevederii echipamentelor
de reglare automata.
Sursele sunt profilate la capacita!i, in
general, mari, c u reg imuri de func\iona -
re ce impun prevederea instala\iilor de
reglare automata si de telegestiune a
activitatii de exploatare; se pun in evi-
denta elementele de ca lc ul necesare
analizelor tehnico-economice $i dimen-
sionarii re\elelor de tran sport si distri -
butie si a in stalatiilor de racordare a
10.1.1. Cladirile alimentate
cu caldura
Urbanizarea a generat o cre$l ere im-
portanta a volumului constructiil or de
locuinte colective. La nivelul ora$elor ,
activita\ile industriale au fost concen-
trate in cadrul platformelor industri ale.
A predominat regimul de constru ctie
P+4 $i P+ 10 niveluri .
Exista, de asemenea, c ladiri de locuit
cu magazine $i ateliere de servire, lo-
cuin\e cu garaje $i d emisol, cu do tari
cul turale. Pe langa acestea, blocurile
con\in spa\ii anexe ca: spalatorii, usca-
torii, depozite , subsoluri tehni ce etc.
Dotarile de educa \i e, invatamant,
cele sanitare $i culturale se amplasea-
za, in general, izolat. Celelalte dotari,
de comer\, alimenta\ie, prestari servicii ,
asistenta sanitara, magazine, agen\ii
etc., sunt concentrate in puncte de
maxima c irc ula\ie.
10.1.2. Necesarul de caldura
Oupa natura proceselor alimentate,
necesarul de caldura al unui sistem
este de tipul : incalzire; ventilare-clima-
tizare; prep ararea apei calde de con-
sum ; tehnologie. Sarc ina termica este
solicitata, in general, la o singura tem-
p eratura, reglabila in timpul anului (in
scop ul asigurarii, inca lzirii ventilarii $i
apei calde de consum) sau la mai
multe temperaturi $i presiuni cerute de
procesul tehnologic.
10. 1.2. 1 Necesarul de ca/dura
pentru incalzirea cladirilor
10.1.2.1.1 Metode de calcul al
necesarului orar de caldura
in procesul de inca lzire a unei c ladiri , 4 - bloc de locuin\e din Piata Palatului:
are loc un bi lan \ ce exprima egalitatea
• ferestre (10 % din suprafata peretilor),
dintre suma pierderilor de caldura si
' subsol par1ial incalzit (50 %); 5 - idem,
suma aporturil or de caldura:
01 + Oa = 0 ; + 0d+ O, [W] ( 10.1. 1)
in care:
- Or este flu xul de ca ldura ce traver-
seaza elemen tele de con structii delimi -
rioad ei de incii.ILire, la cladiri c ivi le,
sunt marcate de apari\ia temperaturi i
aerului exterior la valori medii zi lnice de
+ 10 °C, timp de trei zile consecutiv.
Pen tru sere, anumite intreprinderi in -
dustriale, cons tru c tii social -cul turale
etc., limitele perioadei de incalzire se
stabilesc de la caz la caz.
La c ladirile cu masivitate importan ta
este posibil ca temperatura de incep ut
a perioadei de incalzire sa fi e mai
scazu ta decat aceea care marcheaza
oprirea instala\iei, primavara.
in cazul cladirilor civile, la stab ilirea
necesarului maxim orar de caldura
pentru incalzire se ap lica STAS 1907 ,
in premisa anu larii aporturilor gratuite
de caldura ( 0d = O; O, = 0).
Pentru analize, studii etc., lucrari la
care se accepta un anumit grad de a-
pro ximare, la stab ilirea necesarului
0 ,9Q+-+-++--'.-'+-- -+---+- --l
i 0 ,80
0, 70+-'.L._---"-d----,+,,...,-+7"----l
0 '50+-- +--°'-d----'P-..==+- -i
o.50+--+-- -+---+-- -+- --1
0,40 '---- -!---+-- -+---+---'
0 10000 20000 30000 40000 Ve [m 3 ]
Fig. 10.1.1 . Valorile x; pentru cladirile noi
din Bucure~ti:
1 - cladiri libere ( mai pu\in de 10 % din
suprafata peretilor exteriori acoperita de
constructii invecinate; 2 - cladiri cu
15 - 20 % din suprafa\a perc\ilor exteriori
acoperi ta de c c n struc~ii invecinate:
3 - cladiri cu 20 - 30 % din suprafa\a
pere\ilor exteriori acoperita de construc\ii;
in cuartal, S + P + 8 etaje, magazine,
cu subsolul neincalzit.
[ X;
~tJ° ·8 ~~~~~~~~

m . 0,7 ..-..-+- -+-- +---+--+---t- --t

consuma torilor.
Pentru transportul $i distribuirea cal-
durii la abonati se utilizeaza retel e de
conduc te c u configura \ii $i rezolvari
specifice sub a spec tele amp lasarii , izo-
larii termice, naturii agen\ilor purtatori
de caldura etc.
lnstala\iile de transformare a para -
metrilor cons tituie comparti mentul de
legatura intre abona\i $i re\elele termi-
ce prim are de apa fi erbinte sau abur
de presiune medie; fun c \ionarea aces-
tor in stalatii es te stric t dependenta atat
de regimurile termi ce primare ca t $i de
cerin\ele proceselor alim entate (incalzi-
re, venti lare, prep ararea ap ei cald e de
con sum).
tat oare;
- Oa - flu xul de ca ldura necesar in-
ca lzirii aerului infiltrat;
- Q ; - fluxul de ca ldura emis de insta-
la\ia de i ncalzire;
- 0d - flu xul de ca ldura degajat de
oameni si aparate casnice; 0,3 ~-+---+--+-->--+---+-~
10 4 2·10'1 3· 1o-14·104 5·104 fr 104
- O, - flu xul de caldurii. datorat rad i- Ve[m3]
atiei so lare.
Fig . 10.1.2. Valorile x; pentru cladirile din
Din rela\ia ( 10. 1. 1) rezulta:
fondul vechi de construc)ii, cu pere)i
0 ; = 0 - 0d - Q, [W] (10. 1.2)
exteriori de 1 112 caramida:
in care Q = Or + Oa 1 - cladiri libere; 2 - cladiri cu 15 - 35 %
incep utul si sfarsitul perioadei de in-
din suprafata peretilor exteriori lipita de
calzire apar cand Q ; = 0. Pe baza ca l-
constructii vecine; 3 - cladiri cu 35 - 55%
cu lelor si a datelor statisti ce privind
temp eratura aerului exterior si aporturi-
din suprafata peretil or exteriori ltpita de I
le de caldura s-a stabilit ca limitele pe-
constru ct11 vec1ne. __J
 II. Alimentarea cu caldura
maxim orar de caldura pentru inca lzire,
se foloscsc metode de calcul simplifi-
ca t.
• Metoda de ca /cul pe contur, baza-
ta pe aplicarea STAS 1907 - cap . 3 la
toata cladirea, con siderata ca o sin-
gura incapere .
Ointre adaosuri se \ine sea ma numai
de eel afere nt compensarii suprafetelor
reci; adausul de ori en tare se anuleaza,
ca efect pe ansamblul cladirii; adaosul
aferent regimului de func \i onare se
considera nul ava nd in vedere func \io-
narea con tinua a instalati ei de incalzire.
• Metoda caracteristicii termice de
inca!zire, bazata pe fo losirea indicelui
x;, [W/ m3-K] , cu valori diferite de la o
cladire la a lta, datorita volumului exte-
rior al cladirilor Ve , gradului de vitrare,
grosimii $i structurii elementelor de
construc\ii, zonei climatice etc. (fig .
10.1 .1 $i 10.1.2).
Oatele necesare se ob\in prin calcul
sau prin masuratori directe la cladirile
existente.
Pentru calculul necesarului nominal
de caldura se utilizeaza rela\ia:
Q ; = X ; ·Ve · (t; · fee) [W] (10 .1.3)
in care;
- Ve - volumul exterior al cladirii [m 3];
- f, - temperatura interioara prepon-
derenta;
- fee - temperatura exterioara min ima
de calcul [°C).
• Metoda indici/or specifici, avand un
grad mai m are de aproximare consta in
stabilirea unui indice pentru un aparta-
ment mediu conven\ional, cu o supra-
fa\a locuibila de circa 30 m 2 (2 camere)
$i un volum exterior total de 170 m3.
Pentru stabilirea indicilor se folosesc,
mai ales, proiecte de execu\ie, masu-
ratorile efective ale can tita\il or de cal-
dura fiind mai dificil de efectuat. Se
lucreaza in mod cure nt cu valori
0 =4000 .. . 5000 W/a p .conv . Ac est
Oj iW/m3 )
2 0 ~~~~~~~~~~~~~
~
1 5+-11--+---+~+---+-~~
l/.::
~
~"'7"'--t· ~
l.'i'
1 0+-i~+--t---l-1~
~ ~~~~'-t-'5-t---11-----t
.//
,..,-:;v
5-t-t~r,/-.,;-/'-y'-t--+----+---t-,-r'--t
2 5
O+--i~~=+---f'-+---+---+~+---+'~-~
-- ---~ "':: -r--·1-: -.
-5 - 10 - 15 Te f C]
0
+20 + 15 +10 +5 O + 10
Fig.10.1.3. VariaJia componentelor
bilan)ului termic :
- pierdere de cald ura prin tra nsfer;
2 - necesar de ca ldura p entru inca lzirea
aerul ui infiltrat; 3 - degajari de caldura de
la sursc le int erioare, indep end ente de le;
'1 - apart d e ca ldurii prin radi a\ie solara;
5 - variatia necesarului rea l de ca ldura
pe ntru incalzire (0 1).
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
indice de consum se poate revedea
pentru situa\ii particulare, din perspec-
ti va. dupa aplicarea unor masuri de
crestere a protec \i ei termi ce a cladiri-
lor. Metoda se folose$te la aprec ierea
ca ntita\ii de caldura necesara pentru
intocmirea de studii tehnico-economi-
ce si la studii de perspec tiva privind
alimentarea cu caldura.
Pentru a \ine seama $i de caldura
necesara incalzirii dotarilor social cul -
tural e aferente ansamblurilor de locu in-
\e, se adauga la consumul de caldura
pentru un apartament mediu conven-
\ional circa 450 ... 500 W/ap.conv., re-
zultand 0 ; = 4450 ... 5500 W/ap .conv .
10.1.2.1.2 Variatia necesarului
de caldura pentru incalzirea
cladirilor
In timpul perioadei de incalzire tem-
peratura aerului exterior variaza intre
temperatura de inceput (sfar$it) de in-
calzire (de ex. + 10 °C) $i valoarea de
ca lc ul normata (lee). Necesarul de
caldura pentru incalzire depinde liniar
de le (temperatura aerului exterior, va-
labila in perioada de incalzire).
In figura 10.1.3 s-a reprezentat varia-
\ia componentelor bilan\ului termic in
func\ie de temperatura aerului exterior;
se observa ca necesarul de caldura
pentru incalzirea aerului infiltrat prezin-
ta valori mai mici in zona temperaturil or
exterioare mai ridicate ca urmare a vi-
tezelor mai reduse ale vantului, iar
aportul de caldura prin radia\ie solara
prezinta valori mai mari primavara $i
toamna.
Curba rezultanta 5 reprezinta varia\ia
sarcinii termice reale de incalzire a unei
cladiri in care s-au luat in calcul apor-
turile gratuite de caldura. Pentru fieca-
re incapere exista o struc tura diferita a
Q; [Wl m3]
20
/ 10+.c--~+-+-+-~f-~-t--T--+-~~
3 " /. ~
/
15
'/
/ \
/,, V,,.
\
1
10
,/ ?'
/
./ j
v
v //
•.:._ 4
/
112
0 v
+5 0 5
lee
Fig. 10.1-4. Varia)ia teoretica
a necesa rului de caldura pentru incalzire :
1 - variatia pierderilor de caldura prin
tran sfer; 2 - varia\ia necesarului de
caldura pentru incalzirea aerului infiltrat;
3 - varia\ia necesarului de caldura pentru
incalzirea inca perii; 4 - varia tia reala a
necesarului de caldura .
bilan\ului , astfel incat varia\ia sarcinii
termice se modifica pentru fiecare c la-
dire sau incapere, in fun c\ie de desti -
na\ie, de tipul constructiei, de suprafa-
ta vitrata, de orientare etc.
in mod curent , in practica de proiec-
tare se lucreaza cu o c urba simplificata
de varia\ie orara (fig . 10.1.4) trasata in
ipoteza unei vari a\ii liniare a necesaru -
lui de caldura aferent aerului infiltrat
(viteza constanta a vantului, egala cu
cea de calcul).
Curba rezu ltanta 3 reprezinta varia\ia
sarc inii termi ce de incalzire aproximata
a incaperii , in care nu s-au luat in con -
siderare aporturile gratuite (de la oa-
meni, aparate $i radia\ia solara) . Fa\a
de varia\ia liniara cu le a curbei aproxi-
mate, c urba reala 4 reprezinta valori
mai scazute, avand o alura neliniara.
Aproxima\ia curbei necesarului de ln-
calzire este cu atat mai mare cu cat in
apropierea limitelor perioadei de incal-
zire (primavara $i toamna) cresc aportu-
rile prin insola\ie. Curba aproximata
prezinta, la le = + 10 °C, o valoare nece-
sara de 28 % din cea nominala, nece-
sarul nominal maxim corespunzand la
valoarea le = lee.
In timpul unei zile temperatura exte-
rioara a aerului variaza in jurul unei
valori medii, c urbele de varia\ie avand o
alura sinusoidala (fig. 10.1.5). In gene-
ral, valoarea minima apare spre
te ('CJ Oi [W/ m1 ]
20
18
Apr.
16
14
12
60
/ 6 +--+-~+--1--14--+---'rt-.,-'--l
- 10
[°C] -6 +--+--+--+----t--+-- -l
-8
0 4 6 12 16 20
Fig. 10.1.5. Variatia zilnica a tempe raturii
aerului exterior ~i a necesarului
de caldura pentru incalzire:
- - variatia temperaturii aerului in 24 ore
- - - variatia necesarului de caldura in 24
de ore.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
dimineata, intre orele 5 :;;i 7, iar va loa-
rea maxima apare de obicei in jurul
orelor 14- 15; sinusoidele prezin ta dife-
ren\e de la zi la zi, in toata perioada de
incalzire.
in fun c tie de gradul de izolare termi -
ca a cladirii vari atia zilnica a necesaru -
lui orar de caldura apare defazata cu
cca 2 . .. 6 ore fa ta de variatia tempera-
turii exteri oare. Se poate calcula o
temperatura medie zilnica, sau pe alt
modul de timp, careia ii coresp unde o
valoare medie a necesarului de caldura
p entru incalzire; in acest sens, in rela\ia
de baza din STAS 1907 se utiiizeaza.
p entru temperatura exteri oara, valoa-
rea medie a acesteia, pe durata consi-
derata (24 ore, 12 ore, 6 ore etc .)
Variatiile saptamanale :;;i lunare ale
necesarului de caldura pentru incalzire
sunt determinate de variatia temperatu-
rii aerului exterior :;;i a vitezei vantului.
10.1.2.1.3 Necesarul anua l de caldura
pentru lncalzire
Se stabile:;;te prin metoda ,,grade-
zile", gradul -zi fiind produsul dintre nu-
marul de zile d e functionare a insta-
la\iei de incalzire :;;i diferenta dintre
temperatura interi oara si cea .medie a
aerului exteri or in perioada de incalzire
c onsiderata (cap . 3).
0 alta metoda se bazeaza pe u tiliza-
rea curbei clasa te a sarcinii termice
orare.
Diagrama de durata (curba clasata) a
necesarului de caldura pentru incalzire
se intocmeste pentru valoril e orare Q ;,
clasate dupa marime si durata, p e ba-
za curb ei clasate a temperaturii aerului
exteri or. Curbele c lasate ale tempera-
turii aerului exterior se construiesc pe
baza datelor m eteorolo gice pentru fie-
care zona geografi ca, ca valori medii
intr-o peri oada relativ lunga, de cca.
20 ... 25 de ani (fi g. 10.1.6). in ge neral,
se c laseaza temp eraturile exteri oare
medii zilnice, exprimand in abscisa
numarul de zile (ore) in care o anumita
temperatura a aerului exterior, inclusiv
temperaturile mai mici decal ea, apar
0 bOO 1000 1500
~ 10
--
+5
0
~~
i---
1"
-5 v \
- 10 ~ 2
- 15 II
-20
'/
l e [°C J
Fig . 10.1.6. Curbe cl asate m e d ii pentru valori le orare ale temperaturilor exterio are in :
1 - Bucuresti; 2 - Tg . Mures.
in zona considerata.
Curba clasata a necesarulu i de cal-
dura pentru incalzire se construi e:;;te
astfel (fig . 10. 1.7):
• in cadranul II se reprezinta curba
de variatie orara a necesarului de cal-
dura, in func \ie de temperatura le: ca
exemplu, (se reprezinta 3 variante de
curbe): 1 si 2 reprezinta variatia reala,
respecti v, teoreti ca, a necesarului de
caldura in cazul unor cladiri civile; 3 re-
prezinta varia\ia necesara de caldura in
cazul unor cladiri industriale.
• in cadranul lII se reprezinta curba
c lasata a temperaturii aerului exterior
din zona considerata;
• in cadranul I se intersecteaza valo-
rile a,
la diferite le, cu liniile (rabatute)
care marcheaza durata aferenta fi eca-
rei temperaturi exterioare considerate.
Se obtin trei curbe clasate corespun-
zand curbelor 1, 2 :;;i 3 de variatie orara.
Din grafic rezulta:
• necesarul de caldura nominal pen-
tru incalzire Q; corespunzator tempera-
turii tee (temperatura con ven\ionala de
calcul a aerului exterior);
• durata perioadei de incalzire N, du-
rata ce coincide cu durata temperatu -
rilor exterioare mai scazute (intr-un an)
decat temperatura de inceput (sfarsit)
de perioada de incalzire (+ 10 °C);
• cantitatea de c aldura anuala pentru
! incalzire 0,30 , exprimata de suprafa\a
d e sub curba clasata, pana la axele de
coordonate;
• valoarea medie a necesarului de
caldura pentru incalzire:
0{'00 = O'r I N [W] (10.1.4)
in figura 10.1.7 este reprezentata
curba clasata 1, pentru cladiri de
locuit, aferenta unei curbe Q = f(te)
reala, in care s-a tinut seama de
pierderi :;;i aporturi ; curba 2, construita
p e baza curbei aproximative Q; = f(le},
in care nu se considera aporturi , este
valabila, de ase menea, pentru c ladiri
de locuit.
Curba clasata 2 releva un necesar
anual de caldura mai mare cu circa
10 ... 15 % fa \a de curba 1.
2000 2500 3000 3500 4000 lh/an J
./ .,./
L--::::: :::------
t:::::==--~
L..-:::::::::==
II. Alimentarea cu caldura
Pentru consumatorii de incalzire in -
dustriala (curba 3) care eviden\iaza de-
ga jari masive de caldura in interiorul in-
c intelor inca lzi te, se cons tata un
consum mull diminuat de ca ldura si.
de asemenea . scurtarea perioadei de
incalzire.
Prin planimetrarea ari ei de sub curba
clasata a necesarului orar de caldura,
se determina durata de utilizare a sar-
cinii de varf :
Nv =am I Q; [h/an] (10.1.5)
in care Q ; este necesarul maxim orar
de caldura pentru incalzire. in fun c\i e
de zona climatica Nv= 1 800 ... 2 000 h/an
(la cladiri civile).
Tinand seama si de factorii legati de
regimul de fu nctionare a unor cladiri ci-
vile (culturale, administrative, comerciale
etc.), care introduc pauze sau reduceri
ale consumului, in plus fa\a de efectul
aporturilor, se poate ajunge la scaderea
cererii de caldura, pe ansamblu, cu circa
15 . ..20 % fa\a de necesarul teoretic.
10. 1.2.2 Necesarul de ca/dura
pentru ventilare ?i clima tizare
~
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar
i
maxim de caldura
Calculul exact al necesarului de cal-
dura pentru ventilare sau climatizare
, este prezentat in volumul lnstalatii de
Ventilare :;;i Climatizare. !
Estimarea debitului de aer pentru
ventilare sau climatizare se poate face
folosind indicele care exprima numarul
de schimburi de aer orare n ce se ve -
hiculeaza in incapere:
L = n ·V; [m3/h] {10.1.6}
, iar debitul de caldura necesar este:
I Ov = n·V;·P ·cµ·{t; - te) [Vv] (10.1 .7)
in care:
- p este densitatea aerului [kg/ m 3 ];
- Gp - caldura masica a aerului
[J/kg·K];
- V, - volumul interior ventilat [m3].
in rela\ia 10. 1.7 se considera ca numa-
rul de schimburi orare se refera la cazul
func\ionarii numai cu aer proaspat :;;i ex-
prima debitul de caldura necesar incalzirii
II C},nc [WI
·-IK
,.i:::
Fig. 10.1.7. Curba clasata a sarc inii
term ice de inc alzire.
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura

aerului din exterior, tinand seama ca ne- re a alimentarii acestora. de caldura maxime si medii; raportul
cesarul de caldura pentru inca lzirea Consumu l de ca ldura pentru prepa - dintre valori este de:
cladirii este luat in considerare la estima- rarea ape i calde de consu m este indi - 01 m ax I o;ned = 1,11 ... 1,13 (10.1.8)
rea sarcinii termice respective (cap. rect influentat de le, prin intermediul Datele necesare structurarii sisteme-
10.1.2. 1.1) temperaturii apei reci ce oscileaza intre lor de alimentare c u caldura a procese-
+5 $i +20 °C. lor tehnologice se stabilesc de catre
10.1.2.2.2 Variatia necesarului orar in privinta varia\iilor debitu lui total de proiectan\i si beneficiari ava nd in
de caldura pentru ventilare caldura pentru alimentarea cu apa cal- vedere parametrii agen\il or termici ma-
~i climatizare da, ce trebuie asigurat din sursa, trebu- ximi, medii $i minimi , curbele de sarci-
Varia(ia este o fun c(ie directa de tem- ie subliniat efectul atenuant al insta- na termica etc.
peratura a aerului exterior (fig . 10. 1.8). latiilor de acumulare a apei calde la In cadrul consumatorilor tehnologici
Pentru temperaturi mai ridicate decat consumatori , cat $i al nesimultaneitatii se inscriu $i serele legum icole, c u par-
tee, necesarul de caldura variaza liniar debitelor maxime la diferiti consumatori ticularitati privind incalzirea si steriliza-
CU te. racordati la retea, datorita distribuirii rea solului, prepararea apei calde de
In timpul perioadei de lncalzire, Ov diferite a consumului in timpul unei zile stropit etc. Necesarul de caldura pentru
reprezinta variatii zi lnice, legate nemi j- $i a diferen\elor intamplatoare de con- incalzire este prezentat in capitolu l 3.
locit de varia\ia temperaturii exterioare, sum orar la consumatorii de acela$i tip. Aceste consumuri de caldura sunt
amp litudinile oscila\iil or fiind mult mai Ca urmare, in capacitatea sursei $i a supuse modificarilor in timp prin intro-
mari decat ale ca ldurii pentru lncalzire. rete lei de transport, se ia in conside- ducerea de tehnologii noi, modificari in
In func \ie de destinatia cladiril or venti- rare necesarul mediu de caldura pen tru structura c ladirilor etc.
late ' apar, In cursu l perioadei de lncal- prepararea apei calde de consum di n
zire, varia\ii sezoniere ale caldurii Ov. ziua cu consumul zilnic maxim. 10.1.2.5 Necesarul de caldura in
Datorita caracterului interm itent al Variatiile sezoniere se datoreaza, in a/imentarea ansamblurilor urbane
procesul ui de ventilare, nu se pot con- general, variatiilor temperaturii apei Sarcina termica totala a sistemelor
strui curbe clasate riguros, p entru reci. Curbele de variatie se construiesc de alimentare cu caldura cuprinde su-
acest consum. Avand In vedere p onde- pe baza valorilor medii zilnice. ma componenetelor (urbana $i indus-
rea redusa a consumului de caldura Curba clasata a sarcinii de preparare triala) ce trebuie livrata din sursele ter-
pentru ventilare, In sistemele mari de a apei calde de consum se poate a- mice; acestea sunt surse zonale (cen-
alimentare, se accepta aproximatia de proxima c u o dreapta (fig. 10.1.9) trale termice de apa fierbinte, centrale
a considera o func ti onare continua a unde, pentru trasarea ei , s-a folosit va- termice de abur de presiune medie,
acestor ins tala\ii. loarea medie orara zilnica. sau combinate) sau surse de termofi-
Necesarul anual de caldura pentru care (urbana, industriala sau mixta - in-
10. 1.2.3 Necesaru/ de caldura pentru prepararea apei calde de consum se ' dustriala $i urbana).
prepararea apei ca/de de consum ob\ine prin planimetrarea ari ei delimita-
te de c urba clasata $i de axele de co- 10.1.2.5.1 Necesarul de caldura urban
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim ordonate sau luand In calcul necesarul Sarc ina termica urbana Ou reprezinta
(mediu) orar de caldura zi lnic mediu, diferen\iat, eventual pe necesaru l sistemului de alimentare cu
pentru prepararea apei calde sezoane (iarna $i, respectiv, vara), mul- caldura al cladirilor urbane. Valoarea sa
de consum tiplicat cu numarul corespunzator de se ob\ine prin insumarea necesarului
Pentru stabilirea debitului maxim de zile. de caldura al diferitelor categorii de
apa calda de consum ca si pentru di - consumatori la care se adauga pierde-
mensionarea instalatiilor prevazute cu 10.1.2.4 Necesarul de caldura rile de caldura la transportul $i di stribu -
rezervoare de acumulare se va consul - tehnologica
ta volumul ,, lnstal a\ii Sanitare". Sarcinile termice industriale se deter- Ov [W/ m3 ]
20
Pentru dimensionarea sistemelor de mina pe baza normelor specifice ener-
alimentare cu caldura, ca urmare a ' getice, stabilite prin standarde, nor-
.'
'

unei simultaneitati sporite, se ia in con- mative etc. Dependenta debitelor de

15
/
v
siderare deb itul m ediu ,de caldura pen- caldura 01 de temperatura exteri oara 10
tru prepararea apei calde de consum. este , practic , inexistenta. ,,.v
La dimensionarea instal atiil or de pre- Sarcina termica a consumurilor teh-
parare, pentru stabilirea debitului orar nologice industriale se obtine pe baza
5

0
vv
de caldura aferent alimentarii cu apa unui bilant energetic urmarindu -se va- +20 + 10 0 -10 - 15 -20 le [°C]
calda O ac, se au in vedere diagramele lorificarea la maximum a resurselor
Fig. 10.1.8. Variafia cantitafii de ciildurii
auxi liare procentuale ale consumului energetice proprii ale procesului tehno-
Ov pentru ventilare - climatizare.
zilnic de apa ca lda exprimat in procen- logic, combinand procesele, utilizand
te din consumul total zilnic $i normele resursele energetice secundare etc.
O ac (%]
de consum ; se pot fo losi datele in urma acestui bilan\ rezulta sarcina
ob \inute prin masurari ale consumului termi ca tehnologica solicitata din exte-
de apa. riorul unita\ii industriale (01).
100
---r--- .......

----
80
in intreprinderile industriale, consu- r--
60
10.1 .2.3.2 Variatia necesarului mul tehnologic prezinta urmatoarele
de caldura pentru prepararea caracteristici generale: 40
apei calde de consum - durata mare de utilizare a varfului
20
Debitu l de caldura pentru prepararea (intre 3500 $i 4000 h/an, in industri a
apei calde de consu m prezinta varia\ii alimentara $i textila, 6000-6500 h/an, 0
0 2000 4000 6000 [h/a n]
la nivelul instalatiilor loca le, din ansam - in industria de prelucrare a \jteiului $i
b lul de cald iri , in functie de tipul de cca 7000 h/a n, in industria chimica); Fig. 10.1.9. Curba clasatii a necesarului
consu matori $i de gradul de centraliza- - varia\ii mici intre valoril e debitelor de ciildurii al apei calde de consum.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura 11. Alimentarea cu caldura

\ia ca lduri i:
Ou == Q; + Ov + Oac + .10rt [WJ ( 10. 1.9)
i n care (); , Ov $i Oae au semnificatiile
c unoscute anteri or $i .10 rr este caldura
pierduta la transp ort si distri b u\ie;
aceasta are urmatoarea structura:
.'.Ort= t1011+~Q1p+ ..'.OPT+ ~Ots [WI (10.1.10)
i n care:
- ,jQ11 este pierderea de caldura prin
p ierderile de fluid in zonele neetan$al e
ale sistemului ;
- .t10 tp - pierderea de caldura din re-
\eaua prim ara de transfer in mediul in-
conjurator;
- .10 PT - pierderea de caldura din in-
stala\iile de racordare a consumatorilor
(din punc tele termi ce);
- .t10rs - p ierderea de caldura din re-
\ele le secundare d e distribu\ie (intre PT
$i c ladiri).
in func\i e de: starea izola\iei termice
a c onduc telor; calitatea exploatarii ; fia-
bilitatea elementelor componente etc.,
ca indici orientat ivi ai pierderil or de
caldura pe ntru rete lele ce transp orta $i
distribui e caldura la 5- 10 Km , se pot
considera:
.1(1,; = (0,05 .. ..0, 10) O{; [W] (10 .1. 11)
.t:. 0,~n = (0, 10 ...0,20) Q(Jn [Wh](1 0. 1.12)
in care:
- .t:. O~ este valoarea nominala orara
{la le = tee) a p ierderilor de caldura in
re\ele;
- .t:.O,'ln - valoarea anuala a pierderil or
d e ca ldura in re\e le.
10.1.2.5.2 Curba cla sata a necesarului
de caldura urban
Curba ordoneaza, dupa durata, nece-
sarul de caldura solic itat de sistemul de
alimentare c u caldura la sursa termica.
Q[W J
Curba clasa ta urbana se construi e$te
pe baza curbelor de vari a\ie a sarcinii
termice in raport cu temperatura tc $i a
curbei c lasate medii a te (fig . 10. 1.10).
intocmirea curbei clasate este simila-
ra cu cea indicata in cap . 10.1.2. 1.3,
pentru sarcina de incalzire. ln p lus fa\a
de aceasta, apare sarcina de apa cal -
da de consum ( Oac) $i de ventilare-cli - 1
m ati zare ( Ov). Se ia in considerare $i ·
valoarea pierderilor de caldura {.1 0 11).
Durata maxima a sarcinii termice este
' de 8760 ore/an, daca fu nc\ionarea re- 1
\elei este continua, sau de 8000 ... 8500
ore/an, daca in timpul verii se inter-
caleaza p erioada de revi zii, cu durata
intre 10 $i 30 zile.
Diagram ele c lasate ale sarcinilor ter-
mice se utilizeaza pentru dimensiona-
rea $i urmarirea in exp loatare a incar -
carii agregatelor $i la calculul consu-
mului total de combustibil.
Durata de utilizare a varfurilor de cal-
dura pe ansamblul sistemului este:
Nv== o in;Q{} = 2500-2600 [h/an) ( 10.1 .13)
Daca se \ine seama de coeficien\ii de
reducere a sarcinii anuale calculate se
ajunge la dura ta de utilizare reala a var-
fului de sarcina de 2 100 ... 2200 h/an,
c eea ce permite calculul necesarului
anual fara a trasa c urba clasata, prin
rela\ia:
O(Jn = Q!) · Nv [Wh/an) (10.1.14)
in care O{} reprezinta necesarul ma-
; xim orar (nominal) al ansamblului urban
considerat.
10.2: Eficienta sol1Jtiilor_
de allmentare cu caldura
Justifi carea termo dinamica a unui
sistem de alimentare cu caldura nu
este suficienta pentru a lua hotararea
de a efectua inves ti\ii importante c um .'
;:-1
sunt cele implica te in surse re lativ mari
$i in retele term ice de transport.
Solutiile ce se compara se aduc la
echivalen \a din punctul de vedere al
efectului lor energetic.
Daca intra in competi\ie $i solu\ii de
cogenerare, in fun ctie de echipamentul
adoptat, cantitatea de energie elec trica
produsa variaza . Se echivaleaza toate
solu\ii le fata de cea care produce cea
mai mare cantitate de energie electri ca.
Acest supliment de energie electrica se
presupune a fi produs in sistemul na-
\ional energetic in care energia elec-
tri ca se produce in condensa\ie, deci
cu un c onsum specific ridicat.
Compararea solu\iilor se poate face
pe baza criterii lor redate mai jos
10.2.1. Criteriul cheltuielilor
de calcul
Metoda de c omparare urmare$l e
stabilirea unui indica tor sinteti c care sa
p ermita compararea. Se defin esc
cheltuielile anuale de calcul , conform
rela\iei:
Oc = G + Pn· I [lei/an) (10. 2. 1)
in care:
- G reprezinta cheltuielile anuale
totale ale solu\iei;
- I - inves ti\iil e [lei];
- p n - coefic ient normal de eficien\a
economica (pn = 0, 1 - 0, 12).
M etoda se aplica pentru anul final de
punere in functiune la capacitatea no-
minala a investi\iei, cea mai eficienta
1 fiind solutia c u cele mai scazute chel-
tui eli anuale de calcul.
Compararea solu\iilor este insa mult
ingreunata atunci cand intervin solu\ii
cu timp mai mare de realizare, timp in
care diferitele solu\ii comparate produc
un venit net, ce diminueaza valoarea
cheltuielilor anuale efective.
Astle!, cheltuielile anuale de calcul
pentru mai multe variante se determina
pentru fiecare dintre ele, pen tru pro filul
fin al al solut iei, c u rela\ia:

Cc = G +Gee+ P{~/;(1 + Pn)m-i + /,>e ]+

!h/a nj

+[t,(V - C),( 1+pnf-'] [l eVan] (10.2.2)

l __ ;______ j in care:
- C reprezin ta cheltuielile anuale
. I totale la profitul final [lei/an];
-----~t ··-- - Gee - cheltuielile anuale de echiva-
§; lare [lei/a n];
~1 - /; - invest itia in anul i, ca part e din
investitia totala /, care se refera atat la
Fig. 10.1 .10. Diagrama c lasata a n ecesarului d e ca ldura urban : instala\ia energeti ca cat si la investili i
1 - varia\ia necesarn lui to tal urb an d e ca ldura; 2 - c urba c lasata a temperaturii aeru lui din alt e ram uri (extrac \i a si transpor tul
ex teri or ; 3 - c urba c lasa ta a nec:esarulu i urban d e caldura. de combustibi l etc) [lei ];
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura

mice se are in ve dere adoptarea solu-

- fee - investitii de ech iva lare [l ei]; investijiei;
tiei cu CTA m inime.
- (V - C) - ven itu l net rea lizat in anul - Cr - che ltu ielile anuale d in anul t.
i in perioada de la punerea in fu nctiune Se disti ng urmatoarele notiun i: ln termen ul Cr nu se include amorti-
parjia la $i pana la anul n, in care s-a • Cheltuielile to tale actualiza te (CTA) zarea investiti ei.
atins profitul fi nal, daca este cazul reprez inta criteriul normal pentru anali-
[lei/an] : za efi c ientei economice a inves titiilor si 10.2.3. Criteriul duratei
c uprinde to talitatea c heltuielilor efec-
- m - numarul de ani ca t dureaza lu- de recuperare
tuate (investitii. produc jie si alte c heltu -
crarile, pana ce se realizeaza solutia [an];
ieli) pe peri oada de studiu , rapor tata,
- f - numarul de ani de fun c\i o nare Acest cri teriu se poate ap lica la com-
prin tehnica actualizarii , la un anum it pararea a doua solutii de alimentare cu
par\iala, in care limp investitia realizata
partia l produce venit net [an] ; moment, pentru a perm ite astfel com- caldura cu termen apropiat de realizare,
pararea solu\iilor.
Se observa ca ultimul term en al rela- in care:
• Ac tualizarea este o tehnica de cal-
\i ei ( 10.2. 2) reprezinta venitul net rezu l- - I 1 > /2 (/ 1 este investitia in solu\ia 1,
tat ca difere nta intre valoarea produc-c ul c u ajutorul careia resursele investi - 12 - in solutia 2)
te, c heltuielile anuale efectuate $i efec-
\iei de ener gie si c heltuielile anuale in - C1 < C2 (C1 - cheltuieli anuale in
f ani de fun c \i onare par\i ala. tele econo mice rezu ltate intr-o perioa- solutia 1, C2 - in solutia 2)
Struc tura investi\iilor $i a c heltuielilor
da de timp sunt reevaluate $i raportate Solu\ia 1 se adopta daca plusul de
anuale este specifica solu\iilor compa- la un anumit moment, pentru a perm ite investitii fata de solu\ia 2 se rec uperea-
rate . compararea. za intr-o durata normata (de ex.: 10
Pentru producerea separata a ener- • Ra ta de actualizar e (r) este elemen- ani) cu ajutorul eco nomiei de c heltuieli
g iei electri ce (in centrale termoelectrice
tul de calcul c u ajutorul caruia se efec- anuale, pe baza rela \iei:
- CTE) si caldurii (in centrale termice -
tu eaza actualizarea. Rata, norm ata n = (/1 - '2) I (C2 - C 1) 5 10 ani
pentru calc ulul economic al obiecti ve-
CT) investi\iile lsep $i c heltuielile anuale Acest criteriu este folosit in situa\ia
Csep au urmatoarea structura: lor energetice $i al economiei de ener- in care, prin aplicarea criteriului CTA,
fscp = lcrE+lcr+lrr+ IRg+ les+ IJB gie, este de 8 % .
(10.2.3) nu se obtin diferente sensibile (peste
Csep=Ccrr+Ccr+Crt+CRg+Ces+C.ia (10 .2.4 ) • Momentul actualizarii este eel la 2 % ) intre solu\iile analizate.
in cazu l produceri i combinate (princare se raporteaza cheltuielile (de in-
cogenerare) a energiei electri ce $i cal-vesti\ii , d e exploatare sau de pro duc- 10.3. Structura externa a
d urii (in CET), investi\iile $i c heltuielile
\ie , daunele $i valoarea remanenta $i sistemelor de alimentare
anuale au urmatoarea expresie: reziduala). Pentru mai multe variante se centralizata cu caldura
Ir = lcET + /pr + IRt + lrg + les (10 .2.5)
stabile$te un singur moment de actua-
Cr=CcET+CPr+CRt+C,9 +Ces lizare, care corespunde c u eel al in-
(10.2.6) Se caracterizeaza prin:
in care: ceperii execu\iei variantei c u durata de - sursele de caldura $i amplasarea a-
- lcrE, fer, lcET, ( Ccrr, Cr, CcET) suntexecu\ie cea mai lunga (momentul 0). cestora in raport cu zonele de con-
Punerea in func \iune a obiectivului tre-
inves ti\iil e (c heltuielile anuale) in CTE , sum care influen\eaza direct configu-
CT, CET [le i/an]; buie considerata in acela$i moment ra\ia retelelor termice;
- /pr, (CPr) - investi\ia (cheltuielile a-
pentru toate variantele. - natura agentului termic folosit la trans-
nuale) in punctele termice ale sistemu- • Dura ta de ex ecutie (d) a obiecti - portul !;ii distribu\ia caldurii;
lui de termo ficare [le i] ([lei/ an]) ; vului de investitie este intervalul de - re\elele de transport $i distribu\ie;
timp in care se desf3$0ara lucraril e de - modul de racordare a consumatorilor .
- IRg. (CR9 ) - investitia (c heltuielile a-
1
nuale) in retelele de gaze naturale [lei]constructii-montaj (C + M), din mo-
((lei/an]) ; mentul inceperii lucrarilor de organizare · 10.3.1. Surse de energie
- IRr, (CRr) - investitia (cheltuielile a-
de $antier pana la punerea in functie a
nuale) in retelele de termoficare ma- primei capacita\i de productie. Pentru Sursele de energie ce pot alimenta
etapele urmatoare, investi\iile se ac tua- centralizat c u caldura ansamblurile ur-
gistrale !;ii de distribu\ie (lei] ([lei/an]) ;
- Irr. (Crr) - investiti a (cheltuielile
lizeaza pe baza graficului de execu\ie a bane sau consumatorii industri ali $i ter-
anuale) in rejelele de distribuire a investitiei. \iari pot fi:
• Dura ta de via ta sau de serviciu (0)
cald urii in re\elele term ice (lei] ([lei/an]); - centrale de cogenerare (centrale
este intervalul de timp de la punerea in
- J,9 , (C, 9 ) - inves ti\ia (cheltuielile a- electrice de termofi care - CET)
functiune a obiectivului pana la expirarea
nuale) in re \elele de gaze naturale [lei] - cen trale nucleare electrice de ter.-
([lei/an]) ; duratei de functionare, interval in care moficare (CNET);
obiectivul general produce efecte eco-
- fes, (Ces) - investitia (c heltuielile a- - centrale term ice de capac itate
nomice. Duratele de viata sunt normate.
nuale) in li niile $i statiile electri ce de mare (peste 5 MW);
distribuire a energiei (lei] ([lei/an]) ; • Durata de s tudiu (O ') este perioada - centra le termi ce de capacitate me-
(convenjional aleasa) pentru care se
- la, (Ce) - investi \ia (c heltuielile die (1 ... 5 MW).
anuale) aferente consumului sup limen- efectu eaza calc ulele de actualizare $i Combustibilii utilizaji la producerea
tar de combustibil din solu\ia de pro- incepe de la momentul 0. energiei termice sunt:
ducere sep arata a energiei electri ce $i Expresia analitica a cheltuielilor tota- - gaze naturale;
a caldurii (l ei] ([lei/an ]). le actualiza te (CT A), in forma ei sinteti- - combustibili lichizi;
lnvesti\ia in re\elele de gaze este maica, c e se aplici pentru fi ecare din va- - combustibili solizi (carb une, de$euri
mare la producerea separata, asigurand riantele c ompar ..lte, este urmatoarea: etc.)
caldura atat pentru incalzire, cat $i pentru in general, centralele electri ce de ter-
prepararea apei calde de consum. (10. 2.7) m oficare, in marea lor major itate, fun c-
tioneaza c u doua tipuri de c ombustibili ,
10.2.2. Criteriul cheltuielilor $i anume: gazul natural $i pacura.
totale actualizate (CT A) in care: Amplasarea surse lor depi nde de:
- ft este investiji a din anul I; conditiile locale, combustibilii disponi -
in cadrul compararii teh nico-econo- - t - durata . in ani, de la inceperea bili , marimea si ritmul de dezvoltare a
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
consumu lui terrnic, ex isten\a unor
surse de energie termica amp lasate in
zone industriale s usceptibile de rnoder-
nizare si extindere, cerin\e le de protec-
\ie a mediului.
lnconvenientele amplasarii centrale-
lor exterioare (CET si CT de mare ca-
pacita te}, cum ar fi cos turile mari pen-
tru realizarea conductelor de transport,
sunt compensate de economiile de in-
vestitii si cheltu ielile anuale de exploa-
tare datorate preten\iilor mai modeste
in executarea fini sa jelor, posibilita\ilor
de alimentare preferen\iala cu gaze si
apa industriala , accesului la liniile de
transport feroviar etc .
Amplasarea la distan\e mari de cen-
trele populate face posibila realizarea
unor centrale de mare capacitate, echi-
pate cu turbin e de gaz sau abur' avand
puteri unitare mari si perform an\e su-
perioare, apropiate de centralele de
condensa\ie.
Acolo unde consumul de energie ter-
mica este relativ mic se accepta rea li-
zarea unei centrale termice in imediata
aprop iere a consumatorului cu luarea
in considerare a unor aspecte, ca acor-
dul urbanistic, protectia mediului etc.
10.3.2. Agentul termic
Natura agentului termic folo sit in sis-
d,
temele de alime ntare cu caldura difera
in func\ie de felul sursei, precum si de
tipul si necesita\ile consumatorilor; se
pot utiliza :
- apa fierbinte, cu temperatura nomi -
nala peste 11 5 °C;
- ~pa calda cu temperatura nominala
de maximum 115 °C;
- abur de presiune medie (6 ... 15 bar).
Agentul termic sub forma de apa
calda, (In general, 95/75 °C}, se utili-
zeaza numai in cazul centrale lor termi -
ce de capacitate mica, cu un numar
limitat de consumatori.
in general, toate centralele de coge-
nerare (CET} p ot furniza apa fierbinte
:;;i/sau abur de presiune medie.
Avantaje le u til izarii apei fi erbinti in
sistem ele de termoficare sunt:
- produc\ia specifica de energie
electrica pe unitatea de caldura li vrata
orar sa u anual in re\eaua de transport
este mai mare comparativ cu utilizarea
aburului ;
- raza de ac\iune, respectiv , lun gi-
mea re\elei de transport a ca ldurii este
mull mai mare, compara ti v cu utilizarea
aburu lui ;
- este posibila pastrarea in cic lul
termic a intregii can titati de condensa t;
- sc heme relativ simple pentru racor-
darea con sumatorilor urbani de energie
termica .
Dezavanta jul utilizarii ape1 fi erbinti
con sta in fap tul ca proiectarea si exp lo-
II. Alimentarea cu caldura
..-.
t-;;
atarea unei astfel de re\ele impune ma - exploatarea instala\iilor la consumatori
suri atente pentru men\inerea sub con- dar si printr-o serie de dezavantaje de
trol a regimurilor de functionare, aspect natura energetica.
compensat insa de posibilitatea unei re- in cazul producerii combinate de
glari mai bune, elasticitate in exploatare energie, electrica si termica, utilizarea
si personal mai pu\in numeros. apei fierbin\i in locul aburului conduce
in unele sisteme de alimcntare cu la avantaje energetice in sensul produ -
caldura, de dimensiuni relativ reduse. cerii unei cantita\i sporite de energie
rezulta economic ca poate sa se electrica, datorata posibilita\ii destinde-
utilizeze ca agent termic, apa calda cu rii aburului in turbina pana la presiuni
temperatura de 110/55 °C in retelele de mai coborate.
tran sport si distribu\ie. in anumite condi\ii, producand ener-
Alegerea agentului termic specific gie termica in centrale termice cu de-
fiecarei situ atii, precum si a parametri- :;;euri menajere, carbune etc., se pot
lor acestuia, constituie. prin implica\iile justifi ca sisteme relativ mari , in care
tehnice si economice care decurg, una aburul de presiune medie este utilizat
dintre problemele importante ale siste- pentru transportul caldurii, prin re\ele,
melor de alimentare centraliza ta cu pana la punctele termice.
caldura. in ceea ce prive:;;te sursele de capa-
intrucat la consumatori urbani tempe- citate mica, amplasate in apropierea
raturile sunt de 90/70 sau 95/75 °C, consumatorilor, agentul termic poate fi
pentru agentul termic de incalzire si apa calda cu temperatura de pana la
55 .. .60 °C, pentru apa calda de con- 115 °C.
sum, temperatura agentului termic livrat Fata de utilizarea apei fierbin\i, apa
de sursele de energi e depinde si de calda prezinta unele avantaje si anume:
c ondi\iile impuse de consumatori. - racordarea consumatorilor se poate
Utilizarea agentului termic cu tempe- face direct;
ratura cat mai ridicata in conducta de - se simplifica instala\ia de asigurare
ducere prezinta ca avantaje faptul ca si de preiuare a dilatarii apei;
se reduce: - distribu\ia agentului termic prin
- debitul nominal de apa care circula conducte se rea lizeaza la temperaturi
in sistem, mic:;;orand diametrul conduc- si presiuni mai mici, simplificand mult
telor, greutatea si costul acestora, la problemele legate de compensarea
aceeasi pierdere specifica de sarcina; dilatarilor;
- puterea pompelor din sistem pre- - utilizarea de tevi si izola\ii cu gro-
cum si energia electrica consumata , simi mai reduse;
anual de acestea; · - asigurarea independen\ei alimenta-
- suprafa\a de incalzire la consuma- rii consumatorilor racorda\i la sursa
torii racorda\i direct si la schimbatoa- fata de ceilala\i consumatori.
rele de caldura (la cei racordati indi-
rect). 10.3.3. Rejele de transport
Utilizarea temperaturilor ridicate ale a- ~i distribufie
gentulu i termic furnizat de CET implica
insa si unele dezavantaje prin faptul ca: Asigura circula\ia agentului termic si
- scade energia electrica produsa in alimentarea cu caldura a consumato -
turbin e; rilor.
- cre:;;te consumul anual de combus- in cazul sistemelor centralizate de
tibil si cheltuielile de exploatare pre- alimentare c u caldura, se considera re-
cum si investi\iile suplimentare compa- \ele de tran sport , conductele care tac
rativ cu celelalte solu\ii . legatura lntre sursa si zonele de am -
lnfluen\a cre5terii temperaturii nomi- plasare a consumatori lor. in sistemele
nale a agentului termic asupra pierde - centralizate de alimentare cu caldura
rilor de ca ldura este relativ mica deoa- re\elele se impart In:
rece m arirea valorii acestora este com - - re\ele de transport, care fac lega-
pensata de reducerea diametrelor con- tura dintre sursa termi ca si zonele de
ductelor, respectiv, a suprafetelor de amplasare a consumatorilor;
schimb de caldura. - re\ele de distribu\ie, care fac legatu -
Fixarea temperaturii optime de ali- ra dintre re\eaua de transport si punc-
men tare are in vedere si marim ea sis- tele termi ce (instala\iile de racordare);
temu lui. in general, la sistemele mici de - re\elele de distribu\ie secundare.
cogenerare se alege temperatura de care tac legatura dintre punctele termi -
120 (130) 0 c iar la cele mai mari tem- ce si consumatori.
peratura de 130 (150) °C. Re\elele de transport si distributie,
Se practica uti lizarea aburului ca fiind retele publice, trebuie astfel con -
agen t termic numai pentru satisfacerea cep ute, construite si exploatate incat
necesitatilor tehnologice. sa asigure, in orice conditii de func ti o-
Aceasta se justifi ca nu numai prin in- nare, con tinuitatea alimentarii cu cal-
conven ien\ele legate de proiectarea si dura la parametrii necesari.
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura
Factorii principali de care depinde
efici en\a unei re\ele sunt: cheltuielile de
amortizare si de intretinere, costul cal-
durii pierdute si cheltuielil e pentru
pompare.
Alegerea solutiilor la proiectarea re-
\elelor are la baza, pe langa conside-
rente tehnicoeconomice si pe cele pri -
vind eventualele extinderi, in func\i e de
evolu\ia consumului de caldura.
Clasificarea re\elelor de transport si dis-
tribu\ie se poate face in func\ie de:
- tipul agen tului termic : apa fierbinte,
apa calda , abur;
- numarul conductelor care, \inand
seama de parametrii agentului termi c si
de sistemul adoptat pentru distribu\ie
si racordarea consumatorilor , poate fi :
• monotub : o singura conducta de
ducere de la sursa la consumatori, fara
conduc ta de intoarcere;
• bitub: agentul termic este trimi s la
consumator cu aceeasi parametri pen-
tru toate utilita\ile si revine printr-o sin-
gura conducta de intoarcere;
• tritub : doua conducte de ducere
care trasnporta agentul termic la para-
metrii diferiti, avand conducta de in-
toarcere comuna;
• multitub , cu sau fara conducta de
intoarcere.
- configuratia re\elelor: arborescenta
sau inelara;
• re\elele arborescente sunt mai sim-
pie, mai pu\in costisitoare si mai co-
mode" in exp loatarea normala insa, in
caz de avarie, nu permit alimentarea
consumatorilor situati in aval de avarie
(o solu\ie p entru astfel de cazuri este
realizarea unor bretele de legatura);
• re\elele inelare permit, in caz de
avari e, o alegere corecta a diametrelor
buc lelor, men\inerea alimentarii tuturor
consumatorilor, cu excep\ia celor ra-
corda\i intre doua vane care izoleaza
avaria: schemele inelare sunt mai cos-
ti sitoare decat cele arborescente iar, in
exploatare, prezinta dezavantajul de-
terminarii m ai dificile a . locului unei
a -0
Fig. 10.3 .1. Configuratia retelelor termice:
a - re.tea arborescenta; b - retea inelara;
- sursa; 2 - ramuri importante : 3 - re tea d e lega tura pentru rezerva in caz de avarie;
4 - inelul re(elei: 5 - armaturi d e inc hidere.
avarii . Configuratia inelara conduce la
economii de energie electri ca pentru
pompare, fa\a de config ura\ia arbores-
centa.
Solutii uzuale privind configuratia re-
telelor termice de transport si distri -
bu\ie sunt prezentate in figura 10.3. 1.
- solutii constructive de amplasare a
conduc telo;, care pot fi :
• supraterane (aeriene);
• subterane, in canale termice res-
pectiv galerii edilitare sau direct in sol,
caz in care sarcinile exterioare se trans-
mit direct asupra con duc telor si izola\iei
acestora.
10.3.4. Racordarea
consumatorilor
Racordarea consumatorilor la re\ele-
le de tran sport si distribu\ie ale siste-
melor de alimentare centralizata cu
caldura se poate realiza :
- direct sau indirect pentru instalatiile
de incalzire, ventilare si tehnologice;
- deschis sau inchis, pentru instala-
\iile de preparare a apei calde de con-
sum si cele tehnologice, in care apa se
consuma sau nu , efectiv, in proces.
Alegerea modului de racordare a
consumatorului depinde de regimul de
temperatura si presiune al agentului
termic ce circula in re\ea precum si de
condi\iile impuse de regimul termic si
de presiune din instala\iile de la consu-
matori.
Astfel racordarea directa (fig. 10.3.2)
se adopta in cazul utilizarii agentului
termic sub forma de apa calda sau apa
;· fierbinte atat in sistemul de distribu\ie
\ cat si in instala\ia interioara a consu-
· matorului, cu respectarea prevederiior
Normativului 113; nu se recomanda ra-
cordarea directa a locuin\elor, spita-
lelor, creselor etc. la re\elele de apa
fierbinte din motive de ordin igienico-
sanitar.
Racordarea directa cu amestec (fig.
10.3.3), prin elevator sau cu pompa de
b td.r - temperatura din conducta de duc:ere,
amestec, este de preferat, necesitand
inves titii mai mici in punctele termice si
in retea, prin eliminarea conductelor de
distribu\ie (atunci cand punctul termic
se afl a in vecinatatea consumatoru lui).
Racordarea indirecta (fig. 10.3.4)
este adoptata, de regula, atunci cand
nu pot fi sati sfacute condi\iile de tem-
peratura sau presiune solicitate de
consumatori . Are avantajul ca asigura
separarea circuitului primar de circuitul
secu ndar (instala\i ile consumatorilor)
prin intermediul schimbatoarelor de
ca ldura. in aceste cazuri, consumatorii
au un regim hidraulic propriu , protec \ie
impotriva suprapresiunilor (vase de
expansiune desc hise sau inchi se),
pompe de adaos, precum si instala\ii
de automatizare independente de cir-
1 cuitul primar. Acest mod de racordare
· conduce insa la investi\ii ridicate pen-
tru realizarea punctelor termice , a re\e-
lelor de distribu\ie precum si la cheltu-
J ieli de exploatare mai mari , materiaiiza-
i te prin consum de energie, cheltuieli
' pentru repara\ii si cheltuieli cu for\a de
tr
Fig. 10.3.2. Racordarea-<lirecta
a instalatiilor de incalzire:
to.R - temperatura din conducta de
ducere, respectiv, de intoarcere a
circ uitu lui re\elei [°C]; td,r - temperatura
din conducta de ducere, respectiv, de
intoarcere din in stala\ia interioara [ 0 C];
G - debitul de apa din instalatia interioara [l/h
R - re(ea exterioara.
lo td
Pam+ t,
E
-->- Id
Fig. 10.3.3. Racordarea indirecta cu
amestec prin pompa de amestec {Pam)
sau elevator {E) a instalatiei de incalzire:
To.R - temperatura din conducta de
ducere, respectiv, de intoarcere a
circuitului re(elei si a racordului la organul
de amestec (circuitu l primar) (°C];
respectiv, de intoarcere din in stala(ia
0
interioara (circuitul secundar) [ C];
Gt, G2 - debitul de apa din ra cordul de
ducere, respecti v, de intoarcere din
conducta de amestec [1/h].
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

munca. energie ale habitatului modern, mai ales rare), din sistem ele de termoficare, se
legate de marile constructii de imobile caracterizeaza prin procesul de produ-
10.4. Surse de energie publice, comerciale si blocuri de locuit cere combinata si simultana a energiei
cu contort progresiv sporit. Astfel, sunt electri ce si termice. Prezinta ca avan-
10.4.1 . Criterii privind alegerea de remarcat in aceasta privin\a: taje:
surselor de energie • reducerea progresiva a consumului • economia de combustibil ;
de ca\dura prin marirea eficien\ei incal- • posibilitatea de a folosi mai eficient
Alimen tarea cu energie a oraselor si. zirii , in primul rand, pe seama unei combustibi\ul, cu evitarea poluarii si a
mai ales a marilor aglomera\ ii, este su- arhitecturi si a unei execu\ii coresp un- pierderil or de combustibil la distribu\ia
pusa unor conditii si cerin\e legate de zatoare etc.; in localita\i si a stocarii acestuia la con -
d ezvoltarea durabila. Ea este depen- • realizarea tot mai frecventa a rec u- sumatori. Drept consecin\a a econo-
denta de factorul economic si de finan- perarii caldurii deseu, din imobile, si a miei de combustibil apare, nemijlocit,
tare a solu\iilor, d e indeplinirea condi tii - folosirii unor surse regenerative locale, si reducerea emisiilor de noxe $i a
lor legate de poluare a mediului, de mo- inc lusiv,a valorifi carii energetice a de- emisiei de C02, mai ales, in cazul in
dul in care este acceptata de popula\ie $eurilor urbane; care se folosesc combustibili cu raport
$i de autorita\ile admistra\i ei locale. • un ape! marit, dar totu si ponderat C/H mai redus, cum ar fi gazul metan.
Se manifesta criterii si tendinte ca: $i plafonat, la energia electrica, efect al in functie de instala\ii le cu care sunt
- pretul energiei sa includa, in mod ' folosirii tot mai extinse a aparaturii echipate, centralele de cogenerare
progresiv, costurile indirecte legate de electrocasnice $i a iluminatului; plafo- sunt definite prin :
impactul asupra mediului; consumato- narea consumului se poate realiza in • turbine de abur (TA);
rul este penaliza t la utilizarea energiei con textul unor tarife care sa incite la • turbine de gaz (TG);
cu solu\ii poluante si inef iciente; economisirea energi ei si la atenuarea • ciclu combinat (turbine de gaz $i
- deciziile, in ceea ce priveste produ- varfurilor de cerere. de abur);
cerea si vanzarea (distribuirea) energiei • motoare Diesel.
necesare societa\ii , sa \ina cont de in- 10.4.2. Clasificarea centralelor
cadrarea solu\iilor intr-o strategie de 10.4.3. Economia de combustibil
durata si sa se bazeze pe analize ale , Producerea agentilor termici pentru realizata prin termoficare
eficien\ei tehnico-economice; ; alimentarea cu caldura a ansamblurilor
- sursele de combustibil fosi l sa ra- de cladiri se face in : centrale termice Ciclul termodinamic al cogenerarii,
mana Inca dominante pe piata energiei I (CT) si centrale de termofi care (CET) comparativ cu ciclul de condensa\ie si
eel pu\in 4-5 decenii de acum incolo, Centrala termica are drept scop pro- cu ciciul de producere a caldurii intr-un
dincolo de durata de via\a a solu\iilor ducerea de caldura sub diferite form e cazan de incalzire, in cazul in care tot
tehnice modern e din genera\ia actuala; (apa fierbinte, apa calda, ab ur). pe care aburul care a traversat turbina este
- sursele nuc leare, de$i esen\iale o distribuie cen traliza t la un grup de preluat la iesire din turbina $i trimi s la
pentru inchiderea balan\ei de energie $i cladiri sau la un ansamb lu urban (in- consumator (turbina cu contrapresiu-
pentru limitarea efectu lui de sera, sa dustrial). ne). este prezentat in figura 10.4. 1
aiba inca o dezvoltare franata de inac- Centrala de termoficare (de cogene- Diagramele presupun aceia$i para-
ceptarea lor de catre societatea de
100 bar
astaz~;
- educa\ia in domeniul problemelor
de energie si mediu $i transparen\a in
3
decizii $i in tarife sa fie de natura sa
U$ureze urmarea ca ii celei mai directe
pentru obti nerea succesu lui si a efi-
cien\ei energetice;
- in structura si dezvoltarea oraselor 2
sa apara mutatii asupra cerin\elor de
T
M)II
1- -,- - l:G~~~-to~~-i._''~-:~ a
s
b
s
c
s
1----<><1--------~
lR
PE

Fig. 10.3.4. Racordarea indirecta

a in stalatiei de incalzire
prin schimbator de caldura (S):
• ciildurii transformatii in lucru meca nic
{energie electricii, OE si O'El
ciildurii utilii livratii consumatorilor (OL)

ciildurii pierduta {evacuata la condensator Op)

lo.R - temperatura din cOJ 1duc ta de Fig . 10.4 .1. Diagrama T-s pentru producerea energiei electrice ~i termice :
ducere. respectiv, de intoarcere a retelei a - producerea separata a energiei electrice;
s i a racordului la schimba tor {c ircuitul
b - producerea separata a energiei termice;
primar) [ C]; td. t, - temperatura din
0

c - producerea combinata de energie elec trica si termica

co nducta de ducere. resp ectiv, de
- turbinii; 2 - condensator ; 3 - cazan de abur; 4 - pompii de alimentare;
intoarcere a in stala\iei interioare {circu itul
5 - consumator de ciildurii; OE si O'E - ciildura transforma tii in lucru meca nic (energ1a
secundar) [°C]; G - d ebitul d e apa din
racordul la schimbiitor [1/h); Pr. - pompa elcc tnca ); 0 1 - ca ldura utila livrata consurnatorilor; Op - cii ldura pierduta {evacua tii la
de circ ulatie in c ircui tul scc undar condensa tor)_
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura

metri initiali la CTE si CET si returnarea
condensatului fara pierd eri de la con-
suma torul d e ca ldura.
a) Randamentul in cazu l ciclului de
c ondensatie este
17, = OE I {OE + Op) (10.4 . 1)
Oc - este energi a electri ca produsa,
iar Op energia pierduta de fluidul de
racire din conden sator.
b) Randamentul termic p entru insta-
latia de inca lzire este 171 = 1.
c) Randamentul termic al ciclului de
term ofi care este
17, = (Oi=+ OL) I (Oi=+ OL) = 1 (10.4 .2)
Oi= si Or_ au semnifica\ia din fi gura 10.4.1 c.
Se constata , in comparati e cu ciclul
de con densa \i e, ca oprind destinderea,
la o presiune superi oara, puterea spe-
ci fi ca este mai redusa cu atat mai mult
cu ca t consumatorul are nevoie de o
presiune m ai ridica ta de abur; deci,
pentru aceea:;;i putere electrica, turbina
de termoficare va avea un consum de
abur mai m are decal cea de conden-
satie.
Pentru a stabili economia de com-
bustibil aferenta termoficarii se consi-
dera cele doua situa\ii echivalente in
privin\a livrarii de caldura, :;;i anume:
- producerea separata (in CTE-ener-
gie electrica :;;i in CT-energie termica);
- producerea combinata de energie
electrica si energie termica (in CET).
Cantita\i le de combustibil consumate
la producerea separata a energiei elec-
trice si energiei termice si in cazul ter-
moficarii sunt urmatoarele:
• la producerea separata:
BsEP = [Or I (H;. T/cr)J + FgcTE (10.4.3)
• la producerea combinata in CET:
Bcrr = [Or I (H, · T/e · T/r)] + Er·9 TGET +
+ (E - ErJ-gGGET ( 10.4.4)
Neglijand pierderile electrice diferite
intre cele doua solu\ii , Ee = E - Er, eco-
nomia de combustibil reali zata este:
LlB = BsEP - BGET =
= (Or I Hr)- [ 1 I 11cr - 1 I (T/ G·T/r)] -
- Er· (9rGET - 9GGET) - narea interconectata cu sistemul ener-
- E(gG GET - 9G TE) (10.4 .5)getic. Regimul de lucru este dictat de
unde: consumul de caldura si grupul poate fi
- H 1 este puterea calori ca a combus- folosit la baza curbei de sarcina.
tibilului [kJ/kgcc]; Turbina cu con trapresiune este o
- Or - caldura livrata [kJ]; ma5ina constru cti v simpla si ieftina.
- 1)GT - randamentul centralei termi ce Din aceasta cauza ea este folo sita
la productia separata; pentru :
- 17G- randamentul mediu al cazanu- • acoperirea cotei de debit constant,
lui din CET; ceruta de consumatorii termi ci impor-
- 11, - randamentul rete lei de tanti;
transport a caldurii; • instala\ii de mica insemnatate, a
- Er - energia electri ca produsa in caror putere nu este neaparat necesar
termo fi care (kWh] ; sa fie asigurata pentru sistem.
- Ee - energia electrica produsa in O independentii. limitata intre puterea
condensa\ie de turbina de termofi care electrica si debitul de caldura se poate
[kWh] ; ob\ine intercaland intre iesirea din
- E - energi a electrica produsa in turbina si consuma tor, un acumulator
condensa \ie in CTE [kWh); de cii.ldurii., (fig. 10.4.3 b). Acesta con-
- 9GTE - consumu l specific pentru e- \ine un volum de apa in contact cu o
nergia electrica produsii. in centrala de perna de abur. in momentrul cand
condensa\ie (CTE) [kgcclkWh] ; debitul spre consumator De este mai
- 9 r GET - consumul specific - pentru redu s decal debitu l din turbina Or a
energia electrica produsa in termofica- carei reglare este dictata de sarcina
re [kgcclkWh); electricii., presiunea in acumulator
- 9G GET - consumul specific pentru cre5te si o parte din abur condensea -
energia electrica produsa in conden sa- za. incalzind volumul de apa pana la
tie, de CET [kgcclkWh]. noua entalpie de saturatie .
Principala economie de combustibil se Cand consumul de abur depa5e5te
face pe seama energiei electrice produ- productia, presiunea scade si o parte
se in cogenerare. Economia de combus- din apa acumu latorului se vaporizeaza.
tibil poate atinge valori de 35 ... 40 %. Consumatorul este racordat la pre-
siunea p 2, prin intermediul unui regu-
10.4.4. Scheme de centrale lator de presiune, in timp ce lucreaza
de termoficare echipate cu o contrapresiune variabila p2. Deoa-
cu turbine de abur rece P2 > p 2 rezultii. ca introducerea
acumulatorului atrage dupa sine o
Livrarea cii.ldurii la consumator se micsorare a indicelui de termofi care si.
poate face cu ajutorul turbinelor cu deci, a eficien\ei.
contrapresiune sau a turbinelor cu in cazul in care consumatorul de cal-
condensa\ie si prize reglabile de abur dura are nevoie de doua presiuni de
(fig. 10.4.2) abur, diferite intre ele, aceasta se poa-
Schema unei turbine cu contrapre- te ob\ine prin folosirea a doua turbine
siune este prezentata in fig. 10.4.3 a. de contrapresiune distincte sau printr-
Puterea electrica livratii. de aceasta un singur grup de contrapresiune si
este strict dependentii. de debitul de priza reglabila.
abur furnizat, ceea ce implica functio- Func\ionarea turbinelor cu condensa\ie

P1

P2

0
a b c
Fi g. 10.4.2. Schemele turbinelo r c u c on den satie ~i p riza: 0
a - c u o priza reglabila s i 2 corpuri;
b - cu o priza reglabila, reprezen tare simplificata;
a b c
c - cu doua prize reglabile; Fig. 10.4.3. Schemele turb inelo r cu co ntrapresi u ne:
1 - tu rb ina; 2 - condensa tor; 3 - consumator de ca ldura; a - contrapresiune simpla; b - contrapresiune s i acumulator;
Pp 1 si P p2 - presiunea prizei 1 si. resp ectiv, 2. c - contrapresiune s i priza reglabila (2 presiuni de consum).
 Capitolul 10: Caracteristici le generate ale alimentarii cu caldura
si prize reglabile, in sistemul energetic,
este independenta de cererea de abur a
consumatorului; ele pot avea o infinitate
de regimuri de lucru, dupa puterea
electrica si debitul ceru t. Turbina cu
contrapresiune si priza reglabila este
reprezentata in figura 10.4.3 c. Presiunea
prizei (p3) este cuprinsa in domeniul
7 ... 15 bar si serveste pentru alimentarea '
consumatorilor cu regim ridicat de pre-
siune; contrapresiunea p2 (in domeniul
2 .. .4 bar) este utila consumatorilor cu
regim relativ redus de presiune.
Randamentul intern al turbinelor cu
condensatie si priza reglabila este mai '
coborat deoarece:
• fiecare regulator de priza constituie '
o rezi stenta in calea curgerii aburului si
cauzeaza o pierdere de sarcina prin
laminare;
• turbina cu prize reglabile are cor-
purile dimensionate pentru situ atia
limita in care cererea de abur pe priza
este maxima. in numeroase perioade
corpurile nu functioneaza cu debitul
maxim si, de aceea, randamentul intern
este si mai scazut.
; Regimurile limita ale turbinei cu
condensatie si o priza reglabil;"i pot fi
puse in evidenta prin analiza din tabe-
lul 10.4. 1 Pentru simplificare, s-au
neglijat debitele de abur pentru prein-
calzirea apei de alimentare.
Puterea disponibila in regim de con-
densatie Pk, obtinuta cand prin corpul
de joasa presiune trece debitul maxim
Dk max depinde de dimensionarea aces-
tuia . Puterea poate fi m ai mica, egala
sau mai mare decat puterea di sponib i-
la in regim de termofi care.
Functionand in regim de condensa-
ti e, grupul va avea un consum specific
mai mare decat grupul de condensa\ie
pura c u aceeasi p arametri initiali si
finali.
Puterea disponibila a turbinei, in re-
gim de termoficare este data, exclusiv,
de corpul de inalta presiune, in eel de
joasa presiune circuland numai un de-
bit minim de ab ur DKo necesar menji-
nerii temperaturii pa letajului (r~icirii lui).
Consumul de caldura in acest regim
este mai mare decat al turbinei in re-
Tabelul 10.4.1. Regimurile limita ale turbinei de condensatie si priza reglabila
Regimul
Schema de fun c ti onare D,l~
:. .
Caracteristicil e debitelor
- in condensator Dk = Dk max
- la intrarea in turbina
D, < D, max
- la priza
DP = 0
Puterea disponibila pk
II. Alimentarea cu caldura
gim de termoficare cu valoarea 0Ko, 10.4.5.1 /TG - in circuit deschis
corespunzator debitului DKo: Agentul de lucru se amesteca cu pro-
01 = Or+ 0Ko [kJ] (10.4.6) dusele de combustie la sursa calda si
Puterea electrica disponibila maxima apoi se destind impreuna in turbina
are loc in momentul cand amandoua 1 pen_tru a fi ulterior e5apate in atmosfe-
corpuri le sunt complet incarcate cu . ra. lnchiderea ciclului se realizeaza prin
abur, iar la priza se da consumatorului intermediul atmosferei care reprezinta
diferenta de debit Oµ = D 1max - Dk max; in acelasi timp si sursa rece a ciclului.
aceasta turbina constituie pentru siste- Schema de principiu pentru ITG in
mu! energetic un mijloc de a avea o circuit deschis si procesul real in coor-
rezerva calda de putere de varf, donate T-s se prezinta in figura 10.4.5.
folosibila imediat, in masura in care Se disting urmatoarele transformari:
consumatorul de caldura poate fi redu s • 0- 1 caderea de presiune (laminare)
temporar (situatie posibila pen tru con- in filtrul de aspira\ie a aerului in
sumatorii de caldura pentru incalzire). compresor (FA); -
Se define5te puterea aditionala Pad J • 1-2 compresie politropica in com- '
diferenja: presor (K);
Pad = Pmax - Pr [kWl (10.4.7) · • 2-3 ardere in camera de combus-
Marimea puterii adijionale si regimul tie, cu pierdere de sarcina (CA);
cu putere maxima depind de dimensio- • 3-4 destindere politropica in turbi -
narea partii de condensatie a turbinii na de gaz (T);
(Dk) si de dimensionarea corpului de • 4-5 pierdere de sarcina (laminare)
inalta presiune {01). in amortizorul de zgomot (AZ).
Pe scurt, modul de func\ionare a ITG
10.4.5. Centrale cu turbine in circuit deschis poate fi descris astfel:
de gaz (ITG) - aerul este aspirat de compresor
! prin intermediul unui filtru de aer FA.
lnstalatia cu turbina de gaz (ITG) este care are rolul de a opri eventualele im-
o masina termica ce realizeaza conver- puritati mecanice ceea ce ar duce la
sia energiei chimice in energie m ecani- degradarea paletajului compresorului;
ca, utilizand ca agent termic un gaz. - dupa ce este comprimat, aerul pa-
Gazele utilizate frecvent in acest scop trunde in camera de combustie unde se
sunt: aer, gaze de ardere, dioxid de amesteca cu combustibilul; energia nece-
carbon, heliu etc. sara compresiei este furnizata de turbina
Ciclul termodinamic, dupa care evo- de gaz (compresorul si turbina de gaz
lueaza instala\iile moderne cu turbine sunt dispuse pe aceeasi linie de arbori).
de gaz, este ciclul Brayton, intalnit in - produsele de ardere ies din camera
literatura de specialitate si sub denumi- de combustie si se destind in turbina
rea Joule. in figura 10.4.4 este prezen-
tata, in coordonate T-s (temperatura- '
entropie), forma ciclului Brayton teore- 3
tic, pentru care se disting urmatoarele
transformari termodinamice:
• 1-2 compresie izentropica;
• 2-.3 incalzire izobara; 2 4
• 3-4 destindere izentropica;
• 4-1 racire izobara.
Din punct de vedere a l modului de
interactiune intre agentul termic si
produsele de combustie corespunza- s
toare sursei ca lde a ciclului se disting:
Fig. 10.4.4. Cic lu l Brayton teo retic,
ITG in circuit desch is si ITG in circuit
in coordonate T-s.
inch is.
Condensatie pura T ermoficare (maxima) Putere maxima
~ ~=~: 1 o,,~l~,. . ~~n -·~:: o,"' l ~=·
0 0 ' " ' " D:=• D
prnax t
Dko
D0 oDm~-~•- -;: \; o,=•
Dk = Dko (min) Dk = Dk max
D, = D, max
D,=D1m;:ix
DP = Op max Dp=D1max- Dk max
PT < PK Pmax
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
de gaz producand lucru mecanic; o
part e d in lucrul mecanic produs este
utiliza t pentru antrenarea compresoru -
lui iar cea la lta parte este transmisa ca-
tre generatorul elec tric;
- gazele de ardere su nt e$apate in
atmosfera prin in term ediul un ui amorti -
zor de zgomot care are rolul de a re-
duce poluarea foni ca; ca nd turbina de
gaz intra in componen\a unui ciclu
combinat gaz-abur , ro lul AZ. este inde-
plinit de cazanul de abur.
10.4.5.2 ITG-in circuit inchis
Turbina d e gaz in c ircuitul inchis ur-
m are$te:
- apropierea cic lului turbin ei de gaz
de ciclu ideal Carn ot prin raciri $i incal-
zirii repetate in timpul compresiei $i al
destinderii (fi g. 10.4.6).
- folosirea unui mediu de lucru per-
fect curat p entru compresor $i turbina;
- realizarea ciclului cu presiuni ridica-
te, cu ajutorul carora sa se reduca vo-
lumul spec ific al gazelor, dimensiunile
ma$inii $i sa se poata spori puterea
unitara;
- folosirea ori carui combustibi l pen-
tru sursa calda.
Turbina de gaz in c irc uit inchis este
o instala\i e cu ardere externa, la care
transmisia de caldura de la gazele de
ardere la m ediul de lucru se face prin
suprafa\a m etalica a unui cazan de aer
cald.
intrebuin \area unor raciri $i inca lziri
multiple nu a l ost posibila in prac tica,
turbina in c ircuit inchis realizandu -se in
doua trep te de c ompresie $i una, eel
mult doua, trepte de destindere, dar
Iara incalzire intermediara, a$a cum
este prezentat in fi gura 10.4. 7.
T
3
0~51
s
Fig. 10.4.5 . Schema d e principiu pentru
ITG in circuit deschis :
Procesul real in coor donate T-s.
T(K ]
s lkJ/kg.K ]
Fig. 10.4.6. Sch ema unui cic lu
de turbina de gaz i n circuit inchis cu trei
trepte d e compresie ~i de destindere.
Ce le doua trepte de compri mare au
intre elc un racitor de aer, combinat cu
un recuperator de cal dura pentru ter-
mofi care. Aerul comprimat se incalze$-
te suplimentar in schimba torul de cal-
dura recuperati v, apoi in cazanul de
aer cald $i se destinde in turb ina. Tur-
bina are o turati e mai mare de 3 000
rol/min $i antreneaza genera torul
printr-un reduc tor de tura \i e. Aerul care
parase$te turbina traverseaza din nou
recuperatorul 6 $i se race$te apoi in
racitoarele 10 $i 11 , reluandu -$i parc ur-
sul in circuit inchi s.
lnstala\ia are nevoie de apa pentru
rac irea aerului dupa ie$irea din recupe-
rator $i intre treptele de presiune. Ne-
' cesarul de apa de rac ire este de trei ori
mai mic decal la turbinele c u abur .
in cazul ITG in circuit inchis masa de
agent termic se con serva in interiorul
ciclului, deci se pot utiliza in acest
scop gaze mai scumpe dar c u proprie-
ta \i term odinamic e mai bune: C02, He.
La turbinele de gaz, recuperarea de
caldura pentru livrare la consumatori
externi se face la ie$irea gazelor din
turbin a $i la racirile intermediare intre
treptele de comprimare.
Schema unei instala\ii prevazuta c u
schimbatoare de caldura pentru termo-
fi care adaptate unei turbine c u gaz in
circuit deschis pe doua axe este pre-
• zentata in figura 10.4.8.
Recuperarea interna de caldura, c u
ajutorul schimbatorului de caldura 5,
reducand temperatura gazelor de arde-
re de la pu nctul J la K, mic$oreaza
cantitatea de caldura 0RG pentru ter-
moficare. in perioadele cand nu exista
consum termic, suprafa\a de schimb
de caldura din gazele de ardere se
ocoleste prin by-pass-ul 12.
Fig. 10.4.7. Turbina cu circuit i nchi s 12,5 MW SIEMENS:
1 - compresor treapta I; 2 - 10 - rec uperator d e caldura pentru termoficare;
3 - racitor de aer ; 4 -compresor treapta II ; 5 - generator ; 6 - sch imbator de ca ldura
recuperativ; 7 - caza n de aer cald; 8 - turbina; 9 - reduc tor de turatie; 11 - rac it or de
aer ; 12 , 13 - butelii de aer pentru reglare; 14 - compresor pentru reg lare;
15 - alimentare c u combustibil.
Cazanul recuperator poate avea o
ardere sup limentara fo losind excesul
de aer din gazele de ardere sau poate
func ti ona in depe ndent, c hi ar daca
turbina de gaz este oprita. in acest
caz, caza nul prime$ le aerul de ardere
cu ajutoru l venti latorului spec ial 11.
Recuperarea ca ldurii se face in modu l
eel mai U$or cu ajutorul apei fi erb in ti,
instala\i a pretand u-se ca sursa de
ca ldura pentru termoficarea urbana.
Cantitatea de caldura recuperata de-
pinde de nive lul de temperatura de pe
conducta de intoarcere a retelei si de
temperatura aerul ui exteri or.
Cantita til e de caldura recuperab ila
din gazele de ardere $i de la racirea in -
termediara sunt puse in evidenta prin
suprafetele ha$urate 0 RG $i O RA din
diagrama T-s a cic lului reprezentat in
i fi gura 10. 4 .9.
I
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt
abur-:-gaze
Din combinarea unui c iclu cu turbina
de gaz $i un cic lu cu turbina de abur
se pot realiza, in conditii avantajoase
de investi\ii , instala\ii cu randament su-
perior ambelor cic luri luate individual.
Sunt posibile mai multe scheme de
combinare; se prezinta ca exemplu: in -
stala\ia c u turbin a de gaz constitu ie
primul segment al sursei, iar gazele
evacuate sunt trimi se in cazanul de
abur devenit recuperator, in care se
efectu eaza o ardere suplimentara.
Aburul ob\inut la cazanul recuperator
alimenteaza o turbi na cu abur .
in fi gura 10.4.10 este prezentata
schema de centrala cu cic lu mix! a
carei realizare practica este cea mai
avansata.
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

Ca ldura pre lu a ta d e la turb ina de 10.4.7. Centrale elec tr ogene de rezerva.

gaz d e ca tr e un caza n recuperator
(CR) este ceda ta sub forma de abur
une i turbin e d e abur $i unui c irc uit
p aral el de apa Jierbinte in cazanul re -
c uperator (CR), de unde este condu-
sa intr - o r e \ea d e ter m of ica re.
Aceasta sc hema prezinta multa fl exi-
bi litate in fun c\ion are $i se remarca
prin eco no mi ci tate in pro ducerea
energie i din co mbu stibili fos ili .
12
K tuata in domeniul 6 ... 16 bar).
L
cu motoare Diesel
Centrale de cogenerare cu motoare
Diesel se folosesc pentru alimentarea
unor consumatori mai mici de energie
termi ca. Se recupereaza caldura din
c ircuitele de rac ire $i de ungere a mo-
toarelor $i din gazele de ardere. Pana
nu de mu ll motoarele Diesel erau folo-
site in centrale doar pentru producerea
de energie electrica constituind grupuri
Datorita compac tizarii , simplita\ii in
exploatare $i siguran\ei in alimentare
cu energi e electrica $i termica, acest
tip de centrala este din ce in ce mai
des fol osit in zone cu necesar relativ
scazut de energie termica.
10.4.8. Centrale term ice
Sunt surse de producere numai a
energiei termice care se preleaza la ali-
mentarea centralizata, de la mari distan-
\e, folosind ca agent termic apa fierbinte
(cu temperatura, in condi\ii de calcul,
mai mare de 115 °C) sau abur cu
parametrii medii (presiunea absoluta si-

110.4.8. 1 Cen trale term ice

1
d e apa fierbinte
G Folosirea apei fierbin\i ca agent ter-
E
mic, in astfel de surse, este economica
fa\a de cazul apei calde ca urmare a
7 concentrarii debitelor instalate in mari
unita\i de cazane $i a reducerii debite-
J lor vehiculate in re\ea, efectul fiind
H diminuarea investi\iilor $i a cheltuielilor
anuale pentru pompare.
Ointre caracteristicile principale ale
8 cazanelor de apa fierbinte se men\io-
neaza:
• randamentul ridicat (0,85 ... 0,9), da-
2
torita sistemului constructiv $i al ca-
9 racteristicilor imbunata\ite ale arderii;
• prezen\a focarelor ecranate;
impunerea restric\iilor privind
temperatura minima a apei la intrarea
' in cazan, a presiunii minime $i maxime
a apei la ie$irea din cazan si a debitului
minim al acesteia;
Fig. 10.4 .8. Ciclu de turbine de gaz in circuit deschis cu termoficare: • asigurarea cazanelor cu ventile de
1,4 - compresor; 6.8 - camere de ardere penlru turbina de gaz; 7,9 - turbina de inalta si siguran\a;
joasa presiune; 2 - schimbator de caldura pentru termoficare; 3 - racitor cu apa; • tratarea chimica a apei de adaus
5 - recuperator de caldura; 10 - cazan cu recuperare de caldura si ardere suplimentara; (deduri zarea pana la maximum 1 °d $i
11 - ventil atorul cazanului recuperator; 12 - ocolirea cazanului recuperator. degazarea pana la maximum 0, 1 mg/I
oxigen dizolvat);
• amp lasarea in cladiri independente.
in func\i e de marimea centralelor ter-
mice se practica, in prezent, doua so-
lu\ii de scheme func\ionale. in cazu l
cen tralelor cu un debit instalat de
2
!Kl G

H
F - -- - - - - - - - . ::.- . J
CR

s[kJ/kg.K]
Fig . 10.4.10. Ciclu mixt gaze - abur cu termoficare: Fig . 10.4.9. Diagrama T-s a unei ITG
- aer; 2 - combustibil; 3 - ducere; 4 - lntoarcere; 5 - retea de termofi care; cu recupe rarea ca ldurii pentru
TG - turbina de gaz; TA - turbina de abur. termoficare urbana.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura

maximum 15 ... 20 MW (fig . 10.4.11), nere si elementele de reglare automa- za t de CAF ;

ec hipamentul de baza (CAF) realizeaza ta, incluza nd rob in etu l cu tr ei ca i :;;i
o temperatura constanta la ie:;;ire, de reg ulatorul elec troni c; se obtine astfel
exemplu 150 °C, ceea ce garanteaza o corelare intre temperatura ap ei de
obtinerea unui randament maxim. re\ea pe co nduc ta de ducere :;;i para-
Rezolvarea schemei fun c \ionale im- metrul climatic de baza . tempera tura
plica o legatura ,,bloc" intre CAF :;;i aerului exterior.
pompele de circ ula\i e astfel incat mo- Graficul de reglare a parametri lor
dificarea sarcinii termi ce produse sa fi e retelei :;;i varia\ia debitului de agent
posibila prin modificarea numarului de preluat din cazanele de apa fierbinte, in
cazane care fun c \ioneaza, implicit a procesul de amestec, este prezentat in
pompelor aferen\e. figura 10.4. 12, debitul de agent se cal-
lnstala\iile modern e rezolva aceasta culeaza cu rela\ia:
prob lema cu ajutorul pompelor de cir- GcAF=Gr-{(to-tR)l(tcAF- tR)] [kg/ hJ ( 10.4.8)
cula\i e c u turati e variabila . in care:
In scopul rea li zari i parametril or im- - to si fR SUnt temperaturile agentului
pu:;;i de consumatori se prevede in- termic de ducere si intoarcere;
s tala\ia de amestec, clapeta de re\i- - tcAF - temperatura agentului furni -
P am
__...~
G'
CAF
Cr
Cr
Cr
Fig. 10.4.11. Schema termica de pricipiu a unei centrale termice de apa fierbinte
cu capacitate instalata redusa :
CAF - cazan de apa fierbinte; Pc - pompe de c ircula\ie; Pam - pompe de amestec;
Pa - p o mpe de a daos; Rp - reg ulator de presiune; Cr - clapeta de re\ inere; D - degazor;
SN - sep arator n amol; S - schimbator de caldura; VS - ventil siguran\a;
DCA - dedurizare chimica a apei; CAb - cazan de abur de presiune joasa;
1 - spre reteaua de apa fierbinte; 2 - de la re\eaua de apa fierbinte.
Pr
Cr
- Gr - deb itul apei de re\ea [kg/h].
Sc hema func tionala din figura 10.4.1 3
da posibilitatea realizarii parametrilor de
temperatura ai agentului termic pe con-
ducta de ducere, in principal , prin regla-
rea arderii combustibilului in cazane .
Se prevede o sursa auxi liara de
abur de presiune joasa pentru dega -
zarea apei de adaos (la 1,2 bar pre-
siune ab so luta) :;;i o pompa d e re cir-
cu lare, care au ca efect ridicarea
tempera turii apei din re\ea, din con -
ducta de intoarcere, inaintea cazane -
lor de apa fierbinte , cand consumato -
rii return eaza agentul la temperaturi
situate, ca va loare, sub cea impu sa
de produca torul acestui echipament
(de exemplu 60 °C, la cazane le cu
debite unitare mari).
Reglarea temperaturii pe conducta
de ducere se realizeaza prin modifica -
rea numarului de arzatoare in func\iu -
ne (a debitului de combustibil); in ca -
zul in care aceasta temperatura
depa:;;e:;;te valoarea prescrisa, se co-
recteaza amestecand apa ce iese din
CAF cu o cantitate de apa, preluata
din conducta de intoarcere , controlata
cu ajutorul unui regulator de tempera -
tura RT.
lnstalatia de adaos trebuie sa asigure
introducerea unei cantitati de agent, ca
urmare a pierderilor de apa ce apar
prin neetan:;;eita\i si a varia\iilor de
volum generate de diferentele intre ca-
derea de temperatura din instala\iile
consumatoare :;;i sporul de temperatura
introdus de cazane. Se cere ca insta-
latia de adaos sa raspunda cerin\ei ca
presiunea agentului in zona de injec\ie
(aspiratia pompelor de circula\ie) sa se
mentina constanta, respectiv, la valoa -
rea impusa de regimul hidraulic (pus in
eviden\a cu ajutoru l graficului piezome-
tric al intregului sistem). Aceasta cerin-
\a se asigura prin efectul func\ionari i
regulatorului de presiune Rp .
In c iclul teoretic al centralelor termi -
ce de apa fierbinte, in diagrama T-s
lap;, (oC j
Temperatura apei-ie5ire CAF
160
140
120
100
80
60

Fig . 10.4.13. Schema termica de principiu a unei centrale termice 40

de apa fierbinte cu capacitate instalata mare: 20 +-------<
2CAF
1CAF 3CAF
CAF - cazan ap a fierbinte; CAb - cazan abur joasa presiune; Pc - pompe de circ ula\ie ; 0 '---~-.L-.,.-~-""-~--'
Pa - pompe de adaos; Rp - regulator de presiune; Pr - pompa de recirculatie; 10 5 0 -5 - 10 - 15
RT - regu lat()f" de temperatura; Zh - zavor hidraulic; Cr - clape ta de retinere; Temperatura exterioara [ 0 C]
DCA - dcduri zare chimica a apei; VS - ventil de siguran ta; SN - separator de namol; Fig.10.4.12. Graficul de reglare l>i
S - schimbator de caldura; D - doma cazan; 1 - spre re\eaua de apa fierbinte; 2 - de la vari atia debitului de agent vehiculat in
re\eaua de apa fierbinte. centrale termice mici, de apa fierbinte .
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

(fig. 10.4. 14), s-a considerat o evolu ti etrii medii (in domeniul 6. _. 20 bar); aburul
de la 70 ... 150 °C a temperaturi i apei in este livrat in stare de saturatie sau, la
cazan pe izobara de 4,85 bar (presiu- unele tipuri de cazane, in stare de
nea ab soluta cor espunzatoare fierberii supraincalzire (cu eel mult 20 ... 30 °C
apei la temperatura de 150 °C), agentul peste temperatura de saturati e cores-
preluand can titatea de caldura a ferenta punzatoare presiunii). Cand se impune
suprafe\ei 1-2-3- 4 si redand-o, teoretic transportarea aburului la distante mai
integral, consum atorilor. Rand amentul mari de 0,8 ... 1,0 km, se aleg cazane cu
teoretic este egal c u 100%. Pentru a supraincalzire.
evita pro du cerea vaporizarii ape i in De obicei, aburu l livrat din astfel de
zonele c u sch imb intens de ca ld ura se centrale este utiliza t pentru acoperirea
impune asigurarea unei presiuni la ie- nevoilor de caldura in procese tehnolo-
sirea din cazan, corespunza toare tem- gice si, mai rar. in procese de ventilare,
peraturii, in condi\ii de satura\ie, ob\i- incalzire si preparare a apei calde de
nuta din temperatura de regim cu un consum. in mod curen t, aceste ultime
ecart de 20 ... 30 K . procese utilizeaza. ca agent termic,
Randamentul r eal scade la 80 ... 90% apa fierbinte, ca urmare a avantajelor
din cauza pierderilor de caldura prin pe care le prezinta in compara\ie cu
gazele de ardere, manta, cond ucte, ar- aburul. De aceea, centralele termice de
maturi, cenusa e tc. a bur (fig. 10.4. 15) pot fi prevazute si cu
o instala\ie de preparare a apei fier-
10.4.8.2 Centrale termice de a bur de bin\i, unde se folose ste condensatul
presiune medie , recuperat din procesele tehnologice ce
ln incintele sau plattormele industria- folosesc aburul ca agent termic primar;
le unde nu se justifica introd ucerea pentru ob\inerea temperaturii finale
unor centrale electrice de termoficare condi\ionate de sistem, pe conduc ta
se prevad centra le termice echipate cu de ducere, se prevede o a doua treap -
cazane de abur, func\ionand la parame- ta in instala\ia de preparare a apei fi er-
bin\i, alimentata cu abur (in schimbato-
T [K] rul de varf), avand parametrii corecta\i
intr-o instala\ie de reducere-racire.
intrucat condensatul recuperat si
2 pompat de la consumatori nu are tem-
peratura mai mare de 90 .. .95 °C, apa de
re\ea nu poate fi incalzita in schimbato-
ru l de baza la mai mult de 80 ... 85 °C;
de aceea. la dimensionarea sistemelor
4 3 s [kJ/kg.K] ce utilizeaza apa fierbinte la temperatura
nominala de 150 °C, este necasar ca
Fig. 10.4.14. Reprezentarea in diagrama
aburul livrat schimbatorului de varf de
T-s a ciflului termodinamic in cazul
IRR sa aiba presiunea absoluta de
centralelor termice de apa fierbinte.
5,5 ... 6 bar in stare de satura\ie.
ln ciclul teore ti c din diagrama T-s a
procesului de ob \in ere a aburului in
centrala termica (fig. 10.4.16) se consi-
dera, teoretic, o evolutie inversa a
agentului termic dintr-o instala\i e con-
sumatoare de caldura, respectiv , abu-
rul cedeaza aici caldura de supraincal-
zire, apoi con denseaza, cedand cal du-
ra latenta dupa care, condensatul se
subraceste. Re zulta deci, un randa-
ment teoretic de 100 %, intreaga arie
1- 2-3-4-5-6- 1 reprezentand energi e
utila. Randamentul real al centralelor
termi ce este de 70 ... 90 % in func\ie
de: felul combustibilului, tipul construc-
tiv al cazanelor, gradul de echipare cu
elemente de re glare, calitatea execu\iei
si exploatarii etc. Daca se \ine seama
si de randamentul re\elelor si al insta-
latiilor consuma toare de caldura. ran-
damentul pe ansamblul sistemului poa-
te atinge valori de 50 ... 80 %.
in anumite situa\ii, determinate de
marimea si struc tura sarcinilor termice
ce trebuie acoperite, se justifica reali-
zarea unor centrale termice echipate
atat cu cazane de abur, cat si c u ca-
zane de apa fi erbinte. 0 parte din ech i-
pamentul de baza si din eel auxiliar se
poate amplasa in aer liber. in rezolva-
rile practice , efective, privind amplasa-
rea echipamentului si construc\ia cen -
tralelor termice, se impune respectarea
condi\iilor inscrise in prescrip\iile tehni-
ce ale echipamentului, normelor de
tehnica a sec urita\ii muncii si normelor
de prevenire a incendiilor (C 300;
P 118; Norm e generate PSl/ 1994 ;
NRPM).
10.4.9. Sarcina termica a
centralelor de termoficare urbana

Consumul de caldura pentru nevoile

urbane se imparte in urmatoarele ca te-
gorii:
IR
• pentru incalzire Q;
• pentru alimentarea c u apa calda
de consum - Oac
• pentru ven tilare - Ov
Consumu l de caldura pentru incalzire

T [Kl
Re

Pa
Fig. 10.4.15. Sche m a termica de principiu a unei c entrale termice
d e abur de presiune medie : s [kJ/kg.K]
CAb - cazan abur de presiune medie; Re - rezervor de condensa t; D - degazor;
Fig. 10.4.16. Reprezentarea in diagrama
Pal - pompa de alim entare; Ped - pompe de condensat ; Pa - pompa de adaos; T-s a ciclului termodinamic in cazul
Pc - po mpa de c irculatie; Rp - regulator de presiune; Sb - sc himbator de baza; centralelor termice de abu r:
Sv - schirnba tor de varf; RT - regulator de tempera tura; IRR - instala\ia de red ucere - 1-2 i ncalzirea apei in cazan;
racire; Cr - clapeta de retinere ; DCA - deduri zarea chim ica a apci; 1 - abur; 2-3 vapori zare;
2 - condensat; 3 - apa fi erbin te. 3-4 supraincalz irea aburului.
 11. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura
depinde de temperatura ex terioara a
aerulu i, de viteza vantulu i $i de aporturi
(cap . 3).
Cf'ch = o ;n+ CY,n+ a~~ (10.4.9)
Sezonu l de incalzire are o durata
dependen ta de clima; limitele sezonului
rece sunt marcate de valoarea tempe-
raturii exterioare medii zi lnice (de ex.
p entru Roman ia, 10 °C} .
Curba clasata a consumului de caldu-
ra este reprezentata in figura 10.4.17.
Turbinele centralei de termoficare ,
care acopera o asemenea curba de
sarc ina, nu se dimensioneaza pentru
valoarea variului maxim al consumului
d e caldura. O asemenea situatie ar fi
neeconomica, in tot restu l anului, insta -
la\iile fun c \ionand neincarcate. Capaci-
tatea de livrare a caldurii se dimensio-
neaza pentru a acoperi cantitatea de
ca ldura O~n. mai mica decat cantita-
tea orara m axima. Diferen\a se preia
prin instalatii de varf, care in ora de
[W
d in timpul verii , temperatura apei in re-
:~ m~·~ ~ ~, , , , ,:, , , , ,
=1·1 :1, 1111.1
4000
8000 [h/an]
Fig. 10.4.17. Curba clasata
a consumului de caldura:
O(;'h - necesarul anual de caldura produs
in centrala; O~~ - necesarul anual de
caldura produs in schimbatorul de var!
(sau CAF); 0~9 - necesarul anual de
caldura produs in schimbatorul de baza
(in ciclu combinat); O~v - necesarul maxim
orar de caldura produs in schimbatorul de
varf (CAF); 0~8 - necesarul orar de
caldura produs in schimbatorul de baza
(in ciclu combinat).
IRR
a b
Fig. 10.4.18. Scheme pentru prelucrarea debitului de caldura la varf:
a - cu abur prelua t din priza de presiune ridicata $i prin reductor. de presiune;
b - cu incalzire suplimentara a apei in cazane de varf;
~--_a.c.p_a_ d_
e _a_d_a__o_s_;_IR _R
_ -_
in_s_ta_l_
consum livreaza debitul de caldura
c/!,,irl· Se defineste coefic ien t orar de
term ofi care raportul :
a.h = c!Cn I (c!CET + c/!,;,rr) (10.4.10)
otl:r - ca ntitatea de caldura livrata
anual din prizele turbin elor, raportata la
cantitatea totala de caldura reprezinta
coefi cientul anual de termoficare :
a an = O~'h I (Oil!h + oe~r1) (10.4 . 11)
Marim ea coefi cientului anual de ter-
moficare este dependenta de marimea
coeficientului orar. Coeficientul orar de
termoficare optim depinde de alura
curbei de consum, de indicele de ter-
moficare $i de pre\ul combustibilului $i
are valoarea optima ah = 0,4 ... 0, 5,
ceea ce corespunde unui coeficient
anual 0,85 .. .0,88 (pentru conditiile din
Romani a).
in mod obi$nuit, valoarea temperatu-
rii maxi me de ducere , care are loc la
temperatura exterioara de calcul, este
de 130 ... 150 °C c u temperatura cores-
punzatoare de calcul la intoarcere de
70 ... 80 °C.
tea este dictata de nevoia de a incalzi
apa calda de consum $i are valori con-
stante de circa 70/35 °C. incalzirea apei
din re\ea, cu abur de la priza, se face in
schimbatorul de caldura de baza.
= Nivelul de presiune de la priza turbi-
nei define$te nivelul maxim de tempe-
ratura a apei incalzite in schimbatorul
de baza.
Pentru presiunea de 2 bar, careia ii
corespunde temperatura de satura\ie
ts = 120 °C , temperatura maxima a apei
incalzite in schimbatorul de baza este
de circa 115 °C.
Pentru preluarea cantita\ii de caldura
suplimentare necesara in perioada var-
fului de incalzire, sunt posibile urma-
toarele solu\ii (fig. 10.4.18)
- alimentarea cu abur dintr- o a doua
priza de presiune ridicata a turbinei c u
at_ie
._ d_e_r_e_d_u_c_e_
re_-_ra re_.____________~ ; schema in care se comprima abur de
_-c_i_
ajutorul unui sc himbator de ca ldura de
varf (fi g. 10.4.18 a)
- al imentarea cu abur din rezerva de
ab ur a cazanelor energeti ce prin insta -
la\ie de reductie-racire si un schimba-
tor de caldura de varf (fig. 10.4. 18 a);
- cazane de apa fierbinte (CAF) pen-
tru varf, instalate in serie c u schimba-
toarele de caldura de baza a le turbin ei
(fig. 10.4.1 8 b).
Cazanele de varf asigura, totodata ,
rezerva pentru alimentarea cu caldura
a consumatorilor la iesirea din func\iu-
ne a turbinelor. Solutia cu cazane de
varf de apa fierbinte este cea mai eco-
nomica si se aplica , in prezent, in mod
, generalizat.
10.4.10. Sarcina termica
a centralelor de termoficare
industriala
Curba c lasata a consumului de cal-
dura industrial este mai ap latizata de-
cat cea urbana, dupa cum se poate
vedea din figura 10.4.19.
Din aceasta cauza coeficientul orar
de termoficare optim este mai ridicat,
ah= 0,6 ... 0,8.
Consumatorii industriali folosesc , in
principal, abur. Aburul necesar pentru
varf se asigura din rezerva cazanelor
de presiune ridicata, prin instalatii de
reducere-racire, sau din cazane de
abur suplimentare, cu presiunea cores-
punzatoare consumatorului. Rezerva
de abur este deosebit de importanta $i,
de cele mai multe ori, impune sa se in-
staleze eel putin trei cazane, la o cen-
trala de termoficare industriala.
Concentrarea mai multor consuma-
tori pe o piatforma industriala are con-
secinte favorabile asupra dimensionarii
centralei de termoficare. Ea conduce,
insa, la _mai multe presiuni de abur la
consumatori.
Folosind o parte din caldura aburului
livrat, consumatorii· industriali returneaza
numai o cota de condensat, in general,
redusa. lnstalatiile pentru tratarea apei
de adaos devin ample $i complexe $i, in
alternativa, se pune problema alimen-
tarii indirecte, cu folosirea transforma-
toarelor de abur. in acest caz, apa . de
calitate din circuitul cazanu lui este men-
tinuta in centrala iar la consumator este
trimis abur provenit din vaporizatoare,
folosind o apa de calitate inferioara celei
din circuitul cazanului si produsa cu un
cost de tratare redus.
in figura 10.4.20 a este prezentata o
schema de centrala de termofif:are
industriala cu livrare directa de abur la
trei presiuni, folosind prizele turbinelor,
contrapresiunea $i reductoare de pre-
siune.
in figura 10 _4 _20 b este prezentata' o
 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura

la priza cu ajutorul unui compresor cu m enteaza mari le platform e industri ale. tehno log ie $i alta pentru incalzire.
jet care fo lose$le abur de presiune consumatorii au un cara cter mixt, cu o
inalta p 1 $i joasa p2 pentru a obtine o p art e d e ca ldura livrata p entru
presiune interme diara p3.
Racordarea unui transformator de pl pl
abur este aratata in figura 10.4.20 c.
Din cauza conditiilor de schimb de cal-
dura presiunea prizei este in acest caz
mai mare decal in cazul livrarii direc te,
reducand indicele de termoficare.
La centralele d e termofi care care ali -
p'
1

a b c
Fig. 10.4.20. Schema de alimentare a con sumatorilor industriali:
~~~~~~~~~~~~ ·- ~
a - alimentare direc ta c u mai mu/le presiuni;
durata [h/anl 8760
Fi g. 10.4. 19. Curba clasata de consum b - alimentare direc ta cu compresor. c u jet;
d e caldura a unu i co nsumator industria l. c - alimentare indirec ta.
 II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 11
Retele termice de transport si distributie
' ' '

..
' '
 Capitolul 11 : Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

11.1. Elemente privind
constructia retelelor termice
11.1 .1. Criterii privind construcfia
refel elor termice
Conductele de transport $i distributi e
a energiei termice sunt instala\ii com -
plexe ce cuprind: \evi imbinate prin su-
dura, flan$e sau elemente de lega tura.
izola\ie termica, armaturi de inchidere
si control, compensatoare de dilatare,
dispozitive de aerisire si golire, reaze-
me fixe $i mobile $i alte elemente de
con struc\ii specifice.
Conductele term ice pot ti poza te ae-
rian sau subteran, modalitatea de am-
p lasare depinzand de situa\ia caracte -
r istica din teren, independent sau core-
econom ic investi\ii mari. Ele se justifi ca
numai in cazu l unui numar mai mare de
conducte, cu trasee paralele, in incinta
marilor intreprinderi industriale si la li-
mita centralelor de termoficare. Pere\ii
canalelor circu labile se executa din be-
ton armat , din b locuri de beton sau din
zidarie de caramida, solu\ia con structi -
va fiind dictata de condi\iile locale si
de considerente economice. Executa-
rea intregu lui canal din clemente prefa -
bricate este ra\ionala in cazul in care
lucrarile presupun un volum mai mare.
Daca traseul conduc telor strabate
ape freatice es te necesara amenajarea
unui pat de drenare sau de impermea-
bi lizare a fundu lui si pere\i lor canalului
pana la cota apelor freatice. Pentru ca
apa provenind din infiltra\ii sau scapari
cesara executarea lucrari lor de drenare
pentru apele infiltrate din panza de apa
frea tica, ploi sau defec \iuni ale re\elei.
Amplasarea cana lelor necirculabile sub
nivelul apelor freatice Iara ca nivelu l
acestora sa fi e coborat prin drenare ,
este posibila numai in situa\ia cand ele
sun t executate cu izola\i e hidrofuga
exterioara.
11 .1.3. A~mel~sarea
subterana fara canal
Realizarea sistemelor de re\ele termi-
ce subterane, in special, cu conducte
preizolate, necesita urmatoarele opera-
\iuni :
- executarea elementelor componente
; 'I

lat si cu traseele altor conducte (cana-
lizare, apa potabila etc.) in acest sens
se au in vedere p revederi le Normativu-
lui 11 3 referitoare la distan \ele maxim
admise pe traseele para lele si la inter-
sec\ii intre conduc tele re\elelor termice
si alte categorii de conducte, canale,
cabluri etc.
Conductele termice au nevoie de
prevederea unor camine Speciale de
vizitare, in cazul amplasarii in canale
termice, sau de platforme d e acces,
pentru conductele amplasate aerian.
Pentru conductele term ice se uti li-
zeaza tevi din o\el (trase sau sudate)
cu izola\ie termica din vata minerala ,
spuma de polyuretan pentru conducte-
le preizolate). in acest domeniu se mai
pot utiliza \evi flexibile (din polietilena
reticulata) cu izola\ie din polietilena.
Conductele din o\el se monteaza pe
reazeme fixe si mobile, iar pentru pre-
luarea deforma\iilor se prevad elemen-
te de compensare . Conductele preizo-
late si cele fl exibile montate subteran
se amplaseaza direc t in sol, sprijinirea
fiind uniform continua, pe toa la lungi-
m ea acestora . Pentru conductele pre-
izolate amplasa te aeri an se men\in
aceleasi principii d e rnontare (pe su-
porturi fi xe si mobile). fiind necesara
respectarea prescrip\iilor tehnice reco-
mandate de firmele produca toare.
11.1.2. Ampla sarea subterana
in canale
din re\ea sa se poata evacua, este ne-
cesar sa se asigure in lungul canalelor
o panta de eel pu\in 2 'Yoo . inal\imea a-
cestor canale subterane c irc ulabile (fig.
11 .1. 1) este de minimum 1,8 ... 2 m;
spa\iul de acces are o la\ime de eel
pu\in 0,8 ... 1 m . Este necesara asigura-
rea unui iluminat artificial la tensiuni
nepericu loase de 24 (36 V), precum si
de o ventilare naturala sau mecanica
pentru ca temperatura din interiorul ca-
nalului sa nu depaseasca 40 °C.
Reazemele in canale se executa din
perne (blocuri) din beton simplu, din
grinzi din o\el incas trate in console in
pereti sau sprijinite pe stalpi. Reaze-
mele pot fi g li sante sau ru lante
(§ 11 .1.6 si 11 .1.7). Fig. 11 .1.1. Canal circulabil din beton
in zone urbane sau industriale siste- armat mono lit:
matiza te se prevad galerii edilitare in 1 - peretele canalu lui; 2 - conducta;
care se pot amplasa toate categoriile 3 - consola; 4 - reazem.
de conducte, cu excep\ia celor de gaz .
11 .1.2.2 Canale semicirculabile.
Sunt utilizate in cazuri le in care sa~
paturi le pentru repararea conductelor
sunt , din anumite motive, exc luse sau
de evitat (este cazul subtraversarii stra-
zilor, cai lor ferate etc. ). Ele se executa
cu o inaltime de 1,2 .. . 1,6 m cu un spa-
tiu liber in largime de 0,5 ... 0,6 m , din
beton arma t monolit sau din elemente
prefabricate (fig . 11. 1.2).
Conductele se m onteaza pe supor-
turi prinse pe radier sau pe pere!ii ca-
nalului.

Este utilizata pe traseele din zonele 11 . 1.2.3 Canale necirculabile

urbane unde este necesara coordona -
rea traseului re\elelor termice cu traseul
celorlalte re\ele subterane. Amplasarea
subterana se realizeaza in canale cir-
culabile. semic irculabile si necirculabile.
11.1.2. 1 Canale circ ulabile
Montarea conductelor in ca nale cir-
culabile asig ura accesul permanen t si
U$Gr al personalului de intretin ere, in
schimb. prezinta din punc t de vedere
I
Se executa din caramida sau beton
armat . c u sec \iuni dreptunghiulare.
ovale sa u cilindrice (fig. 11.1.3).
in solu\ia curenta, se folosesc ele-
mente prefabrica te ceea ce asigura o
executie rapida a lucrarilor.
Se urmare$te, in general, ca monta-
rea con ductelor sa se real izeze cat mai
la suprafata (pentru micsorarea vo lu- Fig. 11.1 .3. Cana l necircu labi l di n_bet on 1
mului sapaturil or), deasupra nivelului armat monolit, acoperit cu p lac1 1
prefabricat e. __ _J
apelor freatice . in caz contrar este ne-
 II. Alimentarea cu caldura
ale re\elei in cadrul firmelor produca-
toare specializate, inclusiv transportul si
depozitarea acestora in conditii spe-
c ifice:
- tran sportul $i pozarea elementelor
de conduc te in santurile deschise prin
sapatura conform traseelor prevazute
prin proiectare;
- sprijinirea conductelor pe suporturi
provizorii (buca\i de lemn sa u spuma
ri gida de polyuretan etc ) amplasate la
distante de 3 ... 4 m, pe fundul $an\u-
ril or;
- exec utarea imbinarilor prin sudura
intre conduc te, realizarea trecerilor prin
pere \i , executarea ramifica \iil or , co turi -
lor etc .;
- efectuarea probelor de presiune;
- executarea izolarii conductelor in
zonele de imbinare intre elementele
componente (conducte rectilinii , coturi,
ra mifica\ii etc};
- acoperirea conductelor cu nisip
compactat (10 ... 15 cm); se completea-
za deasupra cu pamant de umplutura,
compactand straturile succesiv, pana
la nivelul solului.
Adanc imea de pozare a acestor con-
duc te se s itueaza in jurul valorilor de
0,6 ... 1, 5 m , in functi e de cotele terenu-
lui si de pa nta ce trebuie prevazuta in
vederea efec tuarii golirii retelei.
La\imea $anturilor depinde de numa-
rul , diametrul conductelor $i de spatiile
libere dintre conducte (10 . .. 20 c m} -
{fig. 11 . 1.4)
M odul de preluare a deforma\i ilor
conductelor provenite din varia\iil e de
temperatura este, in general, acela$i ca
$i la conducte le montate in stil clasic
(adica se utilizeaza compensatoare na-
tura l elasti ce, compensatoare curbate
in forma d e U etc.}, amplasarea aces-
tora realizandu-se cu respec tarea indi-
ca\iilor in ceea ce priveste delimitarea
bra telor compensatoarelor si a tehno-
logiei de exec u\ie, recomandate de fir-
m ele producatoare (cap. 11 .1.8).
11 .1.4. Amplasarea aeriana
Amp lasarea aerian a (supraterana) a
conduc telor termice se executa pe
stalpi din beto n armat sau m etalic i.
Construc\iile m etalice sunt agreate la
realizarea platformelor (estacadelor), la
realizarea podurilor (podetelor}, cumu-
land $i a lte functiuni (circula\ia pietona-
la, a vehic ulelor etc.}.
inal\imea stalpilor trebuie sa asigure
gabaritul de libera trecere in zonele de
supratraversare a drumurilor, a cailor
ferate etc. Daca nu exista restri c\ii din
acest p unct de vedere, conduc tele pot
fi amplasate aproape de sol, pe con-
struc\i i joase rezultate dintr-o fun da\ie
d in beton simplu si un c uzinet din be-
ton armat sau simplu deasupra acestei
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie
fu ndatii (fig. 11. 1.5).
in general, se prefera stalpii prefabri -
ca ti d in beton armat, datorita durab ili -
ta\i i lor in timp $i a investitiei mai redu-
se. Forma stalpilor (fig. 11 .1.6) este de
,,T" sau dublu .. T'', de cadru (c u una
sau mai multe ri gle , console etc.)
lzola\ia conduc telor aeriene se prote-
jeaza contra intemperiilor prin infasurari
cu materi ale bilumate $i prevederea
unor mantale m etalice din tabla zinca-
ta. Pentru deservirea conductelor am -
plasate aerian se prevad , in anumite
puncte, scari de acces $i platforme
permanen te.
Acelea$i princ ipii de pozare aeriana
se pot aplica $i in cazul utilizarii con-
ductelor preizolate (cu spuma de poly-
uretan si manta metalica de protecti e).
11.1.5. Jevi, elemente de legatura
Pentru sistemul de conducte termice
se utilizeaza, de regula, \evi din otel
trase (STAS 404 si STAS 6898 fabrica-
te din o\el cu marcile OLT 32, OLT 35
si OL T 45) si \evi sudate elicoidal
(STAS 6898 fabricate din otel cu mar-
c ile OL 38, OL 42, OL 50, OL 52). Da-
tele privind tevile STAS 404 sunt reda-
te in anexa 6. 1 ; \evile STAS 6898 (cu
marimi uzuale in domeniul re\elelor ter-
mice) sunt prezentate in tabelul
11 . 1.1 a.
Pe langa conductele din o\el izolate
c u vata minerala si protejate cu manta-
le, se pot utiliza conducte preizolate,
c u izola\ie termica din spuma de
Fig. 11 .1.4. Secfiune transversal a
pentru o refea de conducte preizolate:
1 - spuma PUR ; 2 - conducta; 3 - manta;
4 - :;;an\; 5 - panglica de marcare; 6 - pat
d e nisip .
a b
Fig . 11.1.6. Amplasarea aeriana a conductelor termice pe stalpi
prefabricafi din beton armat:
a.b - stalpi in forma de "T"; c - s talp dublu "T": d - stalp portal, e - stalp dublu portal.
polyuretan si mantale de protectie (din
plastic sau meta lice) - fi gura 11 .1.7 a.
Avan tajele sistemelor de retele din
conducte preizolate consta in faptul ca
nu necesita constructia ca nalelor ter-
mice de protectie, permit reducerea
punctelor fi xe si a compensatoarelor
(§ 11 .4.9) si au un coeficient mult re-
dus de pierderi de ca ldura. Aceste
conducte prezinta posibilitatea detec-
tarii eventualelor defec\iuni, avand in -
corp orat un sistem de conductoare de
avertizare c u ajutorul caruia se poate
gasi, cu precizie de 1 m, locul avari ei.
in acest scop, in elementele conduc tei
preizolate sunt introduse, inca din faza
de fabrica\ie, conductoare de semnali -
zare (de regula, din cupru cositorit}
care se leaga la locul de executie con-
form cerin\elor de masurare propuse
de firmele furnizoare. Sistemul de con-
trol urmareste si sesizeaza defec \iunil e
interioare si exterioare ale conductei si
func \ioneaza dupa principiul reducerii
rezistentei electrice a spumei PUR
odata c u apari\ia umidita\ii in aces!
strat. Sub o anumita valoare limita, sis-
temul de urmarire da semnalul de alar-
ma vizuala sau sonora. Astfel de siste-
me de supraveghere sunt: BRANDES,
ST 2000 (pentru control continuu} etc.
Firme producatoare ce livreaza astfel
de conduc te sunt: STIZO, ISOTEROM ,
ISOPLUS, ABB etc.
in domeniul re\elelor termice (pe cir-
cu_ i tele secundare cu parametrii de
temperatura de pana la 95 °C) se pot
utiliza si conducte flexibile la care con-
ducta centrala este din material plastic
(polietil ena de inalta densitate) cu man-
ta din polietilena (fig. 11 . 1.7 b). Aceste
Fig. 11.1.5. Amplasarea aeriana
a conductelor la inalfime mica :
1 - c uzinet.
c e
 Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

conducte au urmatoarele avantaje:

greutate redusa, rezistenta mare la co-
roziune si izolare la difuziile de oxigen,
posibilitatea montarii direct in sol si
tara elemente de compensare. Firme
producatoare de astfel de conducte
sunt: WIRSBO-PEX, GIACOFLEX ,
ECOFLEX etc.
in tabelele 11.1. 1b si 11. 1.1c sunt re-
date, informativ, cateva date caracte-
ristice conductelor preizolate si con-
ductelor flexibile. a1
Modul de imbinare a coriductelor din
o\el este, in general, prin sudura.
imbinarile consolidate cu mansoane
se recomanda pentru situatiile in care
trebuie asigurata o calitate si o sigu-
ranta deosebita (amplasare sub caile
ferate, strazi cu trafic important etc.).
imbinarile cu flanse se utilizeaza la
racordarea tevilor cu armaturile turna-
te. Flansele folosite sunt, de obicei, ne-
tede, fara gulere, forjate, putand fi im-
binate cu tevile prin sudura, direct pe
teava bordurata sau cu ajutorul unui
inel sudat.
Partile curbate ale conductelor se Fig. 11.1.7b. Conducta flexibila
executa din tevi trase, cu raza de cur- a2 din plastic:
J bura de eel pu\in 1,5 ON. Forma cotu- Fig. 11.1.7a. D - diametrul exterior al mantalei: di, da -
' rilor poate fi neteda sau cu pliuri (cute). a 1 - vedere conducta preizolata; a2 - secfiune diametrele interior/exterior ale tevii
La diametre mari (in domeniul tevilor transversala la conducte preizolate; centrale; s - grosimea peretelui \evii
sudate) coturile se realizeaza in con- centra le; 1 - \eavii din polietilenii de inaltii
1 - conducta; 2 - spumii PUA;
structie rigida, din segmente imbinate densitate; 2 - strat protector din
3 - manta de protec\ie; 4 - conductori
prin sudare. polietilenii.
de semnalizare.
in domeniile de temperatura caracte-

B B = 50 mm
TTTTTT T = 18 mm
TTTTT

Fig. 11.1 .8. Perne de clilatare ?i trecerea prin pere)i b

a conductelor preizolate:
a - perne de di/atare din spuma PUR, tip ,,placa";
b - perne de dilatare laterale;
c - trecere prin pere.ti cu inel de etan;;are;
d - etan5are speciala;
- conductii; 2 - spumii PUA; 3 - manta; 4 - perna de
dilatare; 5 - inel de etan$are; 6 - fa\a interioarii a
peretelui; 7 - fa\a ex terioara a peretelui ; 8 - material de
etansare.
d
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie

ri stice retele lor termi ce ce transporta ln cazul uti lizarii conductelor prei- 11 .1.7. Reazeme fixe
apa calda, apa fierb inte sau abur se zolate amp lasate aeri an, mo dul de
indica gama de c onduc te preizolate la sprijinire pe reazeme m ob ile (fi g. In scop ul orientarii deforma\i ilor con-
care \eava centrala sa fi e din o\el iar 11 .1.12) este similar cu eel men\ionat duc telor spre compensatoare, se pre-
mantaua ex teri oara din a luminiu (pen- pentru co nd ucte le c lasice, c u respec- vad reazeme fi xe (pu ncte sau sup orturi
tru p ozarea aeriana) sau din plasti c tarea reco mandaril or furni za te de pro - fixe). Reazemele fi xe solidarizeaza anu-
(po lietilena, polipropilena) pentru poza- duca tori . mit e pu nc te ale c ond uc telor c u
rea subterana.
lmbinarea conduc telor preizolate se Tabelul 11 .1.1 a. Dimensiuni ~ i m ase pentru conducte STAS 6898 (extras)
realizeaza prin sudare, inclusiv a cotu - D.iametru l Grosimea p eretelui , [mm]
ril or $i ram ifica \iilor, $i prin brazare exterior 7, 1 7,9 8,7 ·9,5 10,3 11, 1 11 ,9
pentru cazul \evil or din otel zincat. [mm] Masa liniara, [kg/ m]
In zona coturilor este necesara pre-
406, 4 69,91 77 ,73 85,32 92,98 100,61 108,20 11 5,77
ve derea unor pern e de dilatare realiza·
te in cateva tipuri constru cti ve (fig. 508 87 ,70 97,43 107, 12 11 6,78 126 ,41 136,01 145,58
11 . 1.8 a $i b}, in fun ctie de diametrul 6 10 105, 56 117,30 129,00 140, 18 153,32 163,93 175,54
conductelor . 711 123,24 136,97 150,67 164, 34 177 ,98 19 1,58 205, 15
Trecerea prin pereti se realizeaza uti- 8 13 141,10 156 ,84 172,56 188,24 203,88 2 19,50 235,09
lizand elemente de protectie a conduc- 9 14 158,79 264,72
176,52 194,22 2 11,90 229,54 247 ,85
telor $i \inand seama de prescriptiile
101 6 196,30 2 16,11 235,79 255 ,45 275,07 294,06
tehnice $i te hnolo giile de execu\ie a lu-
craril or de montare pentru astfel de 1118 237,99 259,69 281,35 302,99 324 ,59
conducte preizolate (fig . 11 . 1.8 c $i d}. 12 19 259,66 285,35 307,0 1 330,63 354,23
In cazul conductelor flexib ile se utili- 132 1 282,00 307, 25 332,92 358,55 384, 16
zeaza elem ente de legatura Speciale 1422 303,70 330,91 358,57 386 ,20 413,80
(racorduri , mute, flan$e) - (fi g. 11. 1.9),
1524 325,62 355,69 384 ,89 4 15,00 444, 15
cu a jutorul carora etan $area este reali-
1626 347 ,54 378 ,70 410 ,38 442,04 47 3,66
zata in interioru l tevii. La asamblarea fi -
tin g urilor se recomanda respectarea in-
stru c\iunilor firmelor furnizoare: in cazul Tabelul 11 .1.1 b. Dimensiuni ~i m ase pentru conducte preizolate
\evii Wirsbo - rad iPEX se indeparteaza Teava din o\el Diam. ext. Masa conductei preizolate
man$Onul din polietilena din zona de manta [kg/m]
cuplare.
Diam. Diam. Grosimea peretelui KPVC, PP, KPE Diam
11.1.6. Reazeme mobile nom. exter. Zincata Fara Suda! Stand. Cazuri interior Cu manta
<j>d sudura elicoid. cj> D speciale Spiro
Reazeme le mobile sunt utilizate pen- DN [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] KPVC Spiro
tru transmiterea greuta\i i c onduc telor PP, KPE
termice as upra construc \iilor portante, 21,3
112" 2,6 90 80 2,8 2,7
ele asigurand in acela$i timp libertatea
314" 26,9 2,6 90 80 3,2 3, 1
deforma\iilor determ inate de varia\iile
de temperatura ale agentului termic. 1" 33,7 3,2 90 80 3,9 3,8
Se utilizeaza reazeme cu frecare de 1114" 42,4 3,2 110 100 5,6 4,8
alunecare, cu frecare de rostogolire 1112'' 48,3 3,2 110 100 7, 1 6,3
(reazeme c u role, rulouri) $i reazeme 2" 60,3 3,6 110 100 8,5 7,2
suspendate.
2112" 76, 1 3,6 160 150 10,4 8,9
Cele mai uti lizate in prac tica sunt
reazemele alunecatoare joase $i inalte 3" 88,9 4,0 160 150 12,4 10,9
(pentru conductele de abur). 4" 114,3 4,5 200 200 18, 1 16,0
Reazem ele cu role (ru lante) se utili- 20 25,0 2,6 90 80 ' 2,7 2,5
zeaza, de obicei, pe stalpi $i in canale- 25 30,0 2,6 90 80 3, 1 3,0
le c irculab ile, in scopul reducerii efor- 32 38,0 2,6 90 80 3,6 3,5
turilor longitudinale suportate de con-
40 44,5 2,6 110 100 5,2 4,3
structii portante. In acest caz, coefi -
cientul de frecare este mu lt redus (fi g. 50 57,0 2,9 110 125 100 6,3 5,4
11. 1. 10). 65 76,1 2,9 160 140 150 9,3 i 7,8
Se indic""' urmatoarele valori p entru 80 88 ,9 3,2 160 180 150 10,7 I 9,2
coefi cientul de frecare: 100 108,0 3,6 200 200 15,5 12,9
- pentru reazeme m obile cu frecare 125 133,0 18,6 6,5
4,0 250 200 200
de alunecare, coeficientul de freca-
re ote l pe o\el este de 0,3 ... 0,6.
150 159,0 ' 4,5 250 250 26,5 I 1,6
- pentru reazeme mobi le cu frecare 200 219, 1 6,3 315 I 315 48,Q 38,7
de rostogo lire, se indica un coefi - 250 273,0 7, 1 400 400 70,0 55,0
cien t de frecare de 0,03 ... 0, 1. 300 324,0 6,0 500 450 500 80,0 74,0
Cand \evile sunt pozate in incaperi 350 368,0 6,0 500 500 85,0 83,0
(subsoluri tehnice) pe stalpi sau pe
400 41 9,0 6,0 630 600 11 6,0 98,0
console, se utilizeaza $i reazeme sus-
500 508,0 8,0 710 116,0
pendate (fig. 11 .1.11 ).
 Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

construc!ii portante.
intre doua reazeme fi xe trebuie sa
existe, obligatoriu , un singur sistem de
compensare . Punc tele fi xe au multip le
rezolvari constructive, in func tie de
loc ul unde acestea sunt prevazute. Ele
se executa sub forma unor scuturi din I
'
beton armat inca strate in teren sau in
pere\ii canalelor. Conduc tele sunt lega-
te ri gid cu scutul din beton armat prin
interm ediul unor placi opritoare din .
'
l
o\el, sudate.
in cazul amplasarii conductelor in !
canale circulabile sau pozate aeri an,
reazemele fixe au forma unor construc -
b \ii metalice solidarizate cu conductele
respective prin sudura sau cu $Uruburi
(fig . 11. 1. 13).
in diverse cataloage sau .,proiecte
tip " (IPCT. ISPE etc.) sunt prezentate
tipurile de reazeme mobile $i fixe cu
domeniile de aplicare in sistemele de
re\ele termi ce.
Fortele care ac \ioneaza asupra reaze-
melor fixe sunt generate de: greutatea
conductelor, frecarea pe reazemele mo-
bile, reac\iunile elastice din compen-
satoarele de dilatare $i fortele datorate
presiunii interne (§ 11 .4.7).
in cazul conductelor preizolate utili-
zarea punc telor fi xe este recomandabi-
la in urmatoarele situa\ii:
- pentru dirijarea direc \iei deformatii -
lor (de exemplu: in fa\a curbelor cu un -
ghiuri mici, in cazul configura\iilor .. L"
$i .,Z" etc.)
- condi\ii deosebite de teren (de
exemplu: teren cu panta mare).
Fig. 11 .1 .9. Elemente de legatura pentru
Marim ea bloc ului din beton (fig.
conducte flexibile : 11 . 1.14) depinde de: condi\iile impuse
a - racord WIPEX; de traseu, for\ele transmise de con-
b - m ufa filetata; duc te, diametrul \evii, numarul \evilor $i
e c - mufa pentru punc t fix ; distan\a dintre conducte. '
d - flan5a fileta ta;
e - piesa de reductie;
11.1.8. Compensatoare
de dilatare
f - /e vi Wirsbo - e va/PEX c u elem ente de legatura sp eciale care realizeaza etan5area
in in terioru/ /evii.
Sunt utilizate pentru preluarea dilatarii

Fig. 11 .1.10. Reazem m o bil cu frec are a b c

de ro stogolire : Fig. 11.1 .11 . Reazeme s us pendate s imple :
1 - sensul deplasari i co nductei: 2 - con- a - pen tru d ep/asari longitudinale si transversa /e; b - pen tru deplasari longitudinale;
ducta; 3 - sab o t: 4 - roki ; 5 - placa de c - cu incas trare in grinda: d - prinse de grinda;
baza; 6 - armatura; 7 - be ton. - conduc ta; 2 - colier; 3 - tirant (lier rotund sa u platbanda).
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Retele termice de transport ~i distributie

conductelor datorate varia\iilor de tem -

peratura ale agentului termic. in genera l, Tabelul 11 .1.1c. Dimensiuni si mase oentru conducte din PEX (oolietilena reci rcu lata)
in constructi a retelelor termice se uti- ECOFLEX® AQUA SI NGLE
lizeaza indeosebi compensatoare: c ur- Domeniu de temperatura $i presiune (+ 95 °C/ 10 bar = 106 Pa)
bate in forma de ,,U", cu presgarnitura, Numar ! Conducta ! DN !invelis de ! Masa I Volum
I
! Lungimea l Raza de ; Grosimea
natural elasti ce si lenticulare. articol i centrala i
! protec tie ! :
I • ;
! de livrare ! curbura : izolatoare
11. 1.8. 1 Compensatoare curbate
!da/di/s [mm] i [mm] \ da [mmj l [kg/m j ; [1/m] i [m··i i [m] i [mm]
in forma de ,, U" 525020 i 25/18,0/3,5 20 ! 128 I 1,20 i i 0,25 200 :
I 0,35
I
I
I
I
44,5
Se prevad, de regula, pe tronsoane- 52502 1 ! 32/23,2/4,4 i 25 i 128 I 1,30 I 0,42 ! 150 i 0,40 I 41 ,0
le rectilinii ale conductelor. Ele pot 525022 I 40129,015,5 32 i 160 I 2,23 0,66 ! 100 ! 0,45 I 52,5
avea bra\e egale dar pot ti si inegale, 525023 i 50136,216,9 40 160 I 2,53 1,03 100 I 0,55
I
I 47,5
daca situa\i a din teren o impune, cu !I 3,03
recomandarea de a le amplasa in seg-
525024 : 63/45,6/8,7 50 : !
160 1,63 100 i 0,65 ! 41 ,0
Dimensiunile standard ale \evii Wirsbo-evallPEX
mentul de mijloc , rezultat prin imparti-
rea in trei segmente a tronsonului res- De x grosime I
I
Di I Mas a I
I
Vo lum
I Lungimi
pectiv (fig _ 11.1.15). perete [mm*] I [mm] I [kg/ 100 m] ! [1/100 m] standard [m]
Aceste compensatoare prezinta avan- 12 x 2,0" 8,00 6,00 4,80 120
tajul ca sunt sigure in functionare $i dau 14 x 2,0 10,00 7,20 7,60 100
o incarcare relativ mica asupra reaze- 15 x 2,5 .. !
10,00 9,30 7,60 100
melor fixe. Dezavantajul consta in faptul
16 x 2,0 12,00 8,80 11,00 100
ca ocupa spa\iu mai mare, limitand
astfel utilizarea lor in spa\ii carosabile. 18 x 2,0 14,00 10,20 15,40 100
Din ca tegoria compensatoarelor c ur- 18 x 2,5 13,00 11 ,60 13,00 100
bate mai fac parte $i compen satoarel e 20 x 2,0 16,00 11,70 19,70 120
sub forma d e lira , ele putand fi confec- 22 x 3,0** 16,00 18,20 19,60 100
\i onate din \eava trasa, cu coturi
25 x 2,3 I
I 20,40 18,20 30 ,60 100
(c urbe) netede sau cutate .
28 x 4,0 20,00 28,80 30,90 100
11. 1.8.2 Compensatoare 32 x 2,9 26,20 27,40 49 ,70 6 ,100
cu presgarnitura 40 x 3,7 32,60 42,90 84,50 6,50
Se utilizeaza pentru preluarea defor- 50 x 4,6 40,80 65,80 131,70 6,50
ma\iilor tron soanelor rectilinii de con- 63 x 5,8 51,40 103,80 208,30 6,50
ducte, in situa\iile in care nu se dispu-
75 x 6,8 61,20 146,80 295,60 6,50
ne de sufic ient spa\iu pentru amplasa-
rea compensatoarelor curbate in forma 90 x 8,2 73,60 210,00 i 424 ,90 6,50
I
de ,, U". Etan~ea necesara pentru a- 110 x 10,0 90,00 31 1,30 I 629, 10 6,50
ceste compensatoare se reali zeaza cu Wirsbo-evalPEX P I P Wirsbo-radiPEX
ajutorul unei garnituri (din azbest gra- Dimensiunile Teava de protec\ie Lungimea Dimensiunile Teava de protec\ie l Lungimea
fitat c u insertie metalica etc.). Compen-
tevii [mm] D.e./D/i . [mm] de livrare [m] \evii [mm] D.e./D.i. [mm] 1de livrare [m]
satoarele (fig . 11 . 1.16) au di.m ensiuni
mici $i rez isten\a hidraulica mica. Ca
14 x 2,0 25120 50 12 x 2,0 15 I 100
dezavantaj se poate men\iona faptul ca 16 x 2,0 25/20 50 14 x 2,0 17 100
necesita intre\ineri periodice pentru a - - - 16 x 2,0 19 100
se asigura o etan$are corespunza toare ·l N.B. Conform standardelor obligatorii , dimensiunile date se refera la \eava centrala.
$i creeaza posibilitatea incarcarii reaze- .. ) Dimensiuni valabile pentru 1,0 MPa (10 bar)
melor fi xe c u forte de presiune inte-
ri oara.
1 - strat suport din cauciuc elastic (10 mm
11 . 1.8.3 Compensatoare natural e/astice
I grosime); 2 - brida 3 - manta; 4 - spuma de
1
Sunt rea lizate prin schimbaril e de di - I I
I 2 polyuretan; 5 - strat de alunecare din
rec\ie pe care le au trasee le conducte- polietilena de inalta densitate
lor termice Ele sunt delimitate de rea- ~
~

--· e= r-
/ 3 L=D
zem ele fi xe prevazute de o parte $i de
~ - - -~
~

-~·~ ---:: _-, · ~

alta a schimbarilor de direc\ie, la dis-
tan \e convenabil alese fa\a de varful de
unghi. Astfel, se pot delimita compen-
satoare in forma de ,,L" sau ,,Z", capa-
bile sa se deformeze in domeniul elas-
\ .... .. ..
---:-- .4 -
ti c sub influen\a varia\iilor de tempera-

~
tura a agen tului termi c (fig_ 11 . 1.17).
M odu l d e delimitare a acestor confi -
gura\i i este dat de respectarea urma- I
I
toarelor recomandari : ' I I ! I

• raportul laturil or: L2/L 1= 1. .. 5 I

• (~ = 90 . .. 135°
• pentru a = 90°; L2m3x = 70 _.. 80 m
pentru a > 90°; L2max = 35 .. .40 m
""' 5
I I
a b
Fig . 11 .1.12. Detaliu oeazem mobil pentru conducte preizolate montate aerian:
a - sec tiune; b - vedere Jatera/a_
 Capitolul 11 : Re!ele term ice de transport ~i distribu!ie
·------------ ------------------~
\ (cu burduf)
- ---J-. - - /;:::!==========~
~-----+f--M 1-----l
a pendiculara pe ax, iar cele unghiulare
c lor de sarcina pe fiecare tronson al re-
Fig. 11.1 .13. Tipuri de reazem e fixe :
a - pe fundatie; b - p e grinda; c - p e suporturi verticale.
Fig . 11.1 .14. Realiza rea punctelor fixe pentru conducte preizol ate :
b loc d in b e ton ; 2 - placa din o tel; 3 - manta.
'-------------------------~----------~
II. Alimentarea cu caldura
Dupa alegerea lungimii bra\elor, con -
figuratiile se verifi ca prin calcul (cap.
11.4.4 $i 11 .4.5)
11.1.B.4 Compensatoare lenticulare
in condi\ii dificile de montare a con-
ductelor (spa\ii mici, densitate mare de
re\ele subterane etc.) se justifica utili-
zarea compenatoarelor lenticulare: axia-
le (fig. 11 .1.18); laterale (fig. 11 .1.19) sau
unghiulare (fig . 11. 1.20).
Compensatoarele laterale pot prelua
dilatarile termice prin deformarea ele-
mentului lenticular intr-o direc\ie per-
preiau deforma\iil e sistemului de con-
ducte prin deformarea elementului len-
ticular sub forma unei rota\ii unghiu-
lare.
Lentilele acestor compensatoare se
realizeaza, de regula, din o\el carbon
OL-32-2-K, din otel inoxidabil austeni-
tic sau din o\el refractar.
in func\ie de tipul acestor compensa-
toare, calculul presupune stabilirea nu-
marului de compensatoare necesare,
numarul elementelor ce intra in compo-
nenta fiecaruia $i determinarea for\elor
pe care le transmit asupra reazemelor
fixe (paragrafele 11.4.6 $i 11.4.7).
11.2. Calculul hidraulic
al retelelor termice
Se urmare$te determinarea diame-
trelor conduc telor $i stabilirea pierderi-
\elei $i pe fiecare circuit de alimentare,
in func \ie de debitele vehiculate.
Calculul hidraulic de verificare urma-
re$te care este modificarea pierderilor
de sarcina pe tronsoanele unei re\ele
date, in cazul modificarii unor tronsoa-
ne de re\ele (din punct de vedere al
diametrelor sau rugozita\ii) sau a dispo-
nibilita\ii sursei intr-o anumita situa\ie
de func\ionare a sistemului de re\ele.
Fig. 11 .1.15. Compensatoare curbate
in forma de .,U" .
~
r----1
L1
L2
L1
(
J ·
Fig . 11.1 .17. Compen satoare n aturale
c lastice in forma de .,L " ~ i .. Z ".
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distrihu!ie

Corespunza tor calculului hidraulic se

determina distrib utia presiunilor in siste-
mul de conduc te, regi murile de fun c-
ti onare ~ i carac teristi cile principale ne-
cesare alegerii schemelor de racordare
si echipamentelor din punctele termi ce.
Calculul hidraulic este insotit , de cele
mai multe ori , de un calcul economic
comparati v, deoarece, in multe cazuri ,
miC$orarea pierd eril or de sarc ina intr-o
masura excesiva poate conduce la
valori m ari ale diametrelor conduc telor,
la consumuri d e m etal exagerate (chiar
daca acest lucru produce economii la
energia de p ompare).
Pentru ca lc ulul hidraulic este necesar
sa se dispuna de date privind natura
agentului termi c din re\ea (apa fierbin -
Fig . 11 .1.16. Compensator axial cu presgarnitura:
te, apa calda, abur) de param etrii no-
1 - pahar; 2 - corp ; 3 - inel fi x; 4 - inel mobil;
minali ai acestuia, de solu\ia de reglare
5 - garn itura (azbest); 6 - inel de presiune (presetupa).
a furni zarii caldurii , de sarcini le nomi-
nale termice in procesele c onsuma-
toare de caldura $i de natura agentului
termic din instala\iile fiecarui abona t.
Pierderile de sarcina in conductele
termi ce sunt form ate din pierderi liniare
de sarcina $i pierderi locale. Pentru
c alculul pierderilor liniare specifi ce se
utilizeaza formul ele pentru tevi rugoa -
se, in care coefic ientul de frecare de-
pinde, in exclu sivitate, de gradu l de ru -
gozitate al \evilor k e ~ i este indepen- a b
dent de numaru l Reynolds. Fig. 11.1.18. Compensator lenticular axial:
Pentru determinarea pierderilor locale a - simplu; b - dublu.
de sarcina se considera ca acestea pot
fi echivalate c u circa 20 ... 30 % la re-
\elele de apa fi erbinte $i cu 60 .. . 70 %
la re\elele de abur, din totalul pierderilor
liniare de sarc ina.
La stabilirea diam etrelor ~ i determi-
narea pierderil or de sarcina se are in
vedere totodata rezolvarea problemei
echilibrarii hidraulice a tuturor circuite-
lor de alimentare a consumatorilor.
a
11.2.1. Calculul hidraulic
Fig. 11.1 .19. Compensator lenticular lateral:
al retelelor de apa fierbinte
a - articula t cu cuple ro tative; b - articulat cu cuple sferice.

Elementele nec esare pentru intocmi -

rea calculu lui hidraulic sunt:
• planul de situa\i e al re\elei termi ce
$i consumatorilor ;
• schemele d e racordare la re\ea a
consumatori lor;
• necesarul d e caldura in procesele
consumatoare de caldura;
• parametrii nominali ai agentului
termic primar (apa fi erbinte) $i ai celui
sec undar, pe ntru fi ecare abonat.
Pe baza acestor date se elaboreaza
schem ele de calcul hidrauli c $i se cal-
c ul eaza debitul maxim de agent termi c
necesar fi ecarui ab onat.
Debitele de apa fierbinte preluate din
re\ea de fiecare consumator depind de
sarcinile tcrm ice ~ i de parametrii nomi - a b
nali de temperatura ai proceselor ce Fig. 11 .1.20. Compensator de dilatare lenticular ungniular:
consuma caldura: a - cu cup/a de ro tafie; b - cu articulatie cardanica.
 Capitolul 11 : Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

Pierderil e loca le se considera ca fiind

G = -3_+~+~ [Uh] (11 .2. 1) 1 ke 6,81 0.9] egale cu pierderile liniare corespunza-
C·.1f, C· ! ifv C· .Jf 3 c - = -2 lg - - + - (11.2.3)
..Ji 3,7 D [ Re ( ) toare unei lungimi echivalente de con -
unde: ducta de (20 ... 30 %) din lungimea fi -
- Q,, Ov $i Oac sunt sarcinile termice unde Re este numarul Reynolds cores- zica a tronsonului respectiv.
necesare pentru procesele de incalzire, punzator regimului de c urgere in sis- in scopu l ob\inerii stabilita\ii hidrau li-
ventilare si apa calda de consurn [W] ; temul de conducte. ' ce a re\elei se recomanda ca diametrul
Tabelul 11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte (exemplul de calcul 1)
Denumire G L Le Le On 6ps v !lpb 6 p101 ~Pexc

tronson [Uh] [m] [m) [m] - [Palm] [m/s] [Pa] [Pa] [Pa]
CET-1 3 175 3000 900 3900 2x800 35 1,75 136500 136500
1-2 277 1 285 86 371 2x700 50 2,10 18525 155100
2-3 2500 250 75 325 2x700 47 2,0 15275 170400
~·

3-4 2231 195 59 254 2x700 37 1,6 9379 179679

4- 5 1962 275 83 358 2x600 55 2,0 19663 199342
5- 12 1692 100 30 130 2x600 37 1,6 4870 2042 12
12- 13 1128 165 50 215 2x500 43,5 1,5 9331 213543
13-PTl2 564 300 90 390 2x500 180 2,4 70200 283743
13-PTl1 564 125 38 163 2x300 180 2,4 29250 242793 40950x2
13-PTl3 564 165 50 215 2x300 180 2,4 38610 252 153 31590x2
5-6 269,5 100 30 130 2x250 110 1,5 14300 2 13642
6-SC2 135 110 33 143 2x175 160 1,5 22750 236392 47351x2
6-SC1 135 100 30 130 2x 175 160 1,5 20800 234442 49301x2
-
4-11 269,5 125 38 163 2x250 110 1,5 18645 198324
11 -SC3 135 150 45 195 2x 175 160 1,5 31200 229524 54219x2
-
11 -SC4 135 100 30 130 2x175 160 1,5 20800 250324 334 19x2
3- 10 270 105 32 137 2x250 110 1,5 1501 5 244539
10-SC6 135 110 33 143 2x 175 160 1,5 22800 267339 16404x2
10-SC7 135 150 45 195 2x 175 160 1,5 31200 275739 8004x2
--
2-9 270 110 33 143 2x250 110 1,5 15730 170830
9-SC5 135 175 53 228 2x 175 160 1,5 36400 207230 76513x2
9-SC8 135 110 33 143 2x175 160 1,5 22880 193630 90113x2
----
1- 7 405 100 30 130 2x250 240 1.5 3 1200 167700
, _7-SC
_ 11 135 175 53 228 2x 175 160 2,3 36400 204100 79643x2
· - f---

7-8 270 100 30 130 2x250 110 1,5 14300 182000

8- SC9 135 180 54 234 2x175 160 1,5 37440 2 19440 64303x2
8-SC 10 135 200 60 260 2x 175 160 1,5 41600 223600 6014 3x 2
- c - caldura masica [J/kg·K);
Debit G. 10-3 lkg/h] -
- .11;, .:..\tv, .1tac - ecarturi le de tempera-
16 18 20 25 30 35 40 50 60 70 80 100 120 160
tura In regim nominal pe fi ecare proces
consuma tor de ca ldura [K] .
Datorita vi tezelor de circu la\i e accep -
tate (0,5 ... 3 m/s) si a diametrelor relativ
rn ari, curgerea apei in conducte se si-
tu eaza in d om eniul deplin turbul ent; in
aces! caz coeficien tul A. al pierderilor
liniare de sarcina rezulta din rela\i a
Prandtl -Nikura dse:
1
A. =- - - -- - (11.2. 2)

( 1, 14 + 2 ·lg ~ J
unde k e este rugozitatea echivalenta
[mm] iar - 0 - diametrul conductei [mm] .
in cazul utilizarii conductelor noi cu
diametre relativ mici sau al celor date de
curand in exploatare (ke = 0, 2 mm), 15
pentru calcu lul coeficientului A., corespun-
zator regirn ului turbulent rugos prepa-
a iI
tractic. se poate aplica relal ia lui Frenkel:
Fig. 11 .2.1 a. Di agrama pentru ca lculul hidraulic al conductelor din otel pentru reJe lele I
termice: domeniu! On 65 - On 250 . _ I
 II. Alimentarea cu caldura
conductelor sa se aleaga astfel incat
pierdcrea de sarcina spec ifica sa se
inscrie intr-un anumit domeniu reco-
mandat in fun c\ie de tipul tronsonului:
- 30 ... 60 Palm pentru tron soanele
de magistrala;
- 80 ... 100 Palm pentru tron soanele
retelei d e distributie;
- 150 . . . 300 Palm pentru tron soa-
nele de bran$amente - valoarea
maxima poate fi depa$ila pentru
cazul unor presi uni disponibile mari
in punctul de racord, cu condi\ia
nedepa$irii valorii de 3 mis pen tru
viteza in conduc te.
ln cazul utilizarii conduc telor flexib ile
coeficientul pierderilor liniare de sarci-
na ,).. " se calculeaza cu rela\ia:
A.= 0,0032 + 0,22 1 Re·o.23 7 (~1 .2.3)
rela\i e valabila pentru 104 < Re < 10s
Specific acestor conducte este rugo-
zitatea (ke = 0,0005 mm) mult redusa in
compara\ie cu conductele metalice sau
cele din PVC .
ln figurile 11 .2. 1 c $i d sunt prezen-
tate, informativ, diagrame de alegere a
diametrelor pentru con duc te flexibile
din gama d e fabrica\ie WIRSBO-PEX,
WIRSBO-evalPEX.
Pe ansamblul sistemului, pierderea
de sarcina max ima este determinata
de circuitul de alimentare eel mai dez-
avantajat, la care se adauga pierderea
de sarcina din instala\iile de racordare
a consumatorului .
Pe celelalte circuite de alimentare a
consumatorilor d im ensionarea \in e
seama de realizarea echilibrului hidrau-
lic intre co nsumatori. Atunci cand nu
este posibila echilibrarea hidraulica din
faza de dimensionare, este necesar sa
se prevada rezisten\e locale cu rol de
anulare a excedentelor de presiune.
La alegerea diametrelor se utilizeaza,
de regula, diagrame de calcul (fig .
11 .2. 1 a $i b) sau pot fi utiliza te progra-
me de calcul implementate pe calcula-
toare de proces.
Exemplu de ca lcu l
Se cons idera sistem ul d e retele
arborescen t din fi gura 11 .2.2 pentru
care datele geometrice (lungimi fizice
de tron soa ne), hidraul ice (debite) $i
sarcin ile termice sunt indicate in figura.
Schema are un numar de consu matori
urbani alimenta\i din 11 puncte termice
cen tra li za te (SC) propuse a fi racordate
direct cu am estec, iar prepararea apei
calde de consum se realizeaza in doua
trepte serie cu in stalatia de incalzire.
Re\eaua mai alimenteaza $i un nu-
mar de 3 consumatori industriali racor -
da\i prin intermediul unor puncte termi-
ce industri a le (PTI) racordate direct
simplu, pentru instala\iile de incalzire.
Pentru ace:;;tia, prepararea apei calde
de consum se realizeaza intr-o treapta,
· Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie
in paralel cu instala\ia de incalzire $i
este prevazuta acumularea apei calde
de consum.
Rezolvare
• schema de calcu l hidraulic are in-
scri se debitele de agent termic calcu-
late cu rela\ia corespunzatoare modului
de racordare a instalatiilor de incalzire
~i de preparare a apei calde (§ 13.4.4);
• pentru fiecare tronson s-au insu-
mat debitele de fluid (apa fierbinte)
pentru incalzire $i eel pentru prepara-
rea apei calde de consum, ob\inandu -
se debitul de apa fierbinte total de la
sursa;
• pierderil e locale s-a u considerat ca
fiind cca 30% din pierderile liniare de
sarcina, astfel ca lungimea echivalenta
Le = 0,3·L (unde L este lungimea reala
a tron sonului [m));
• lungimea de calc ul cumuleaza ce le
doua lungimi Le = L + Le;
• la stabilirea diametrelor s-au utiliza t
pierderile de sarcina indicate la incepu-
tul paragrafului $i s-au utilizat diagrame
de dimensionare pentru conducte din
o\el pentru agent termic apa fi erbinte,
la rugo zitate de 0,5 (fig. 11 .2.1 a $i b);
• domeniul de varia\ie al vitezei in
conduc te s-a considerat 0,5 ... 3 mis;
• rezultatul calculului hidraulic de di-
mensionare a sistemului de re\ele consi-
derat a fost centralizat in tabelul 11 .2. 1.
Ultima coloana a tabelului cuprinde
valorile presiunilor disponibile exce-
dentare rezultate in urma calculului
pentru fiecare abonat. Aceste presiuni
se ob\in prin diferen\a intre pierderile
de sarcina pe circuitul celui mai deza-
vantajat consumator $i cele de pe cir-
cuitul consumatorului in discu\ie avand
200 300 400 500 600 800
Fig. 11 .2.1 b. Diagrama pentru calculu l hidraulic al conductelor din o!el pentru refe lele
termice: domeniul On 250 - On 1000.
in vedere $i rezi sten\a hidra ulica a in-
stala\iilor fiecarui abonat.
Consumatorul eel mai dezavantajat
este PTI 2, deci pentru consuma torul
SC3 presiunea exceden tara se deduce
cu rela\ia:
dPexc(SC3) = 2·.1 PcET-PTl2 + .1PPrt2 -
, (2·.1PcET-SC3 + t iPsc3) ( 11 .2.4)
Pentru consumatorul industrial PTI 1
presiunea disponibila excedentara se
calculeaza cu rela\ia 11.2.5.
.1Pexc(PTl1) = 2·.1PcET-PTl2 + t1PPTl2 -
- (2·t1 PcET-PT11 + t1 PPTl1) (11 .2.5)
ln rela\iil e 11.2.4. $i 11 .2.5 t iP1scJJ,
t1P(PTl1J $i t1PrPT12J reprezinta pierderile
de sarcina din instala\iile consumatori -
lor SC3 $i, respectiv, PTI 1 si PTI 2.
11 .2.2. Graficul piezometric
al retelelor de apa fierbinte
ln re\elele de apa fi erbinte presiunea
in conducte are o varia\ie impusa de
functionarea acestor re\ele care cu-
prinde, in general, mai multe sisteme
inchise. Regimul hidraulic al re\elei este
determinat de debitul $i presiunea
apei, precum $i de caracteri sticile hi -
draulice ale elementelor componente.
Pe baza calculelor hidraulice de di-
mensionare $i verificare se intocmesc
graficele ce stabilesc elementele ca-
racteristice ale regimuri lor de func\io-
nare:
- in regim dinamic de func\ionare:
• presiunea relativa in instala\iile afe-
rente surselor, re\elelor de conduc-
te $i abona\ilor consumatori de
caldura;
• presiunea disponib ila in fiecare
punct al re\elei de conducte;
• presiunea realizata de instala\ia de
1000 1500 2000 3000 4000 5000
Debit G 10· 3 [kg/h] ----.
b
 Capitolul 11: Re~ele termice de transport ~i distribu~ie 11. Alimentarea cu caldura

adaos: rea avariilor in instala\iil e racordate); stala\iilor de racordare a con sumatori -

• inaltimea de pompare a pompelor • presiunea pe conducta de intoar- lor este necesar sa fie egala c u suma
de c irculatie; cere din instala\iile interioare ale con- pierderilor de sarcina din instalatiile
- in regim stati c (caracteri sti c mo- sumatorilor racordati direct este nece- acestuia. in caz contrar este necesar a ~·

m entului cand pompele de c ircula tie sar sa fi e mai mare decal ina ltimea hi- fi luate masuri de remediere a necon-
sunt oprite): drostatica a instalatiilor interi oare cor dantei, fi e prin introducerea unor re-
• nive lul presiunii m anometri ce in di- pentru evitarea golirii acestora: zisten\e locale (in cazul existen tei unei
verse puncte din sistem; • in orice punct al sistemului se im- presiuni excedentare) sau, dimpotriva,
• presiunea realiza ta de pompe in pune ca presiunea sa fi e mai mare de- introducerea unor pompe de ridicare a
regim static - linia x-x din figura cal presiunea de vaporizare a apei la presiunii in cazul in care presiunea in
11. 2.3.; temperatura maxima de functionare in punctul de racord este insuficienta
Corespunzator graficelor de reparti- punctul respectiv, conditie nece sara pentru acoperirea pierderilor de sarcina
zare a presiunilor se pot determina: pentru evitarea fenomenului de vapori - din instalatiil e consumatorului.
• modul de racor dare a instalatiilor zare; Graficul piezometric pentru un
consumatorilor de caldura la re\eaua • presiunea disponibila la limita in- sistem de retele bitubular, inchis, cu
termica;
• posibilitatea de consumare a pre- ..._.<o c:ico<r>o
cv·..._. <v-<v·
siunilor disponibile excedentare prin di- Viteza [m/s) !;?+ ;:Y;:Y ;5;!
m ensionarea c orespunza toare a bran- 100
I I/
70 D
samentelor;
60 .,' >·Oo ' II 16x2,2
• masuri necesare in vederea echili- 50 16x2,0
brarii hidraulice a re\elelor de con duc te;
; 6.oo J ['.. 1, 1,
II 1
I-
f'-S.oo' [1-... I I- 1
• masuri viza nd realizarea unor regl -
muri hidraulice optime din punc t de ve-
30
- /-!:_o)/J i"i< f;h I 1
dere tehnico-economic;
20
--- k 3 / , ~ I ; VII'
2
~ 2
Pentru intocmirea graficului piezo- - I ·Oo:; I } l'.V I
1/.2
2
metric sunt necesare urmatoarele ele- ~so'
mente: < I '1-.. ""'" .... 2 5x3,5
• profi lul longitudinal al terenului de- 6 11- 7 ) . • I
'-'oo '
I 'I. I
...., I
.,.
a lungul retelei (asimi liat cu profilul lon -
5 1 i ~ '-....,/ I I ~ II 2 5x2,3
2 8x4.0
gitudinal al conductelor);
4 I- v l ~so
I 11
N ) 'ii..! j 7' r--. 2 5x2,3
3
1 1,1~~l!
~
• presiunile maxime admise de insta-
~

-/.]} ~ ~ ~ II ~
la\iile consumatorilor: 2
\,(~ rr ~~
~II
~
~

I/ ·00 11
I-

• inaltimile hidrostatice din instala\iil e I- l/i)'i--. II

~
, !)
interioare ale abonatilor:
• parametrii nominali ai agentului 0,7 7
, 0.s 0 I I/
~

7'...

II I
II
~
" I "
I
"'-
!'-.-
IH
0

t
termic si pierderile de sarcina din in - 0,6
0,7
;-.. O.s~' 1"- ,. II I I 0 1//
stalatiile de racordare si interioare ale 7 I :....., I/II // 11
consumatoril or.
0,4
- f"0."0 I "! I/ " II// I .I
1
}

in vederea tra sarii liniilor piezometri - t-

~ I jrJ li I~ I

v~
0,30/J "-
--
0,2

'W
ce se procedeaza , in prealabil, la dese-
f<~t.
'1--k'._
narea profilului de teren (tinand cont de I ~k'.i/
~

11 0)1 /j I/Li
cotele geodezice c unoscute). Cores- 0,1 ·o
punza tor fiecarui consumator se tra- I I i.J 11
"
"- I H
~ 0 ,07 .,..._
seaza inal\imile hidrostatice ale aces - ID 0 ,06
_o. ls, I
I/ I
ihl J ;, r
I/ IJ
Q
tora si presiunile m axime adm ise (in u I J I / /' II ii 17-
ID 0 ,011
func\i e d e corpuril e de incalzire cu care i:i: I- l/""J(/ II , r;, I'-. I A
0,03 K. 0. '0 1 I
sunt ec hipate instala\iile interi oare). Pe I-
I Jl!'r- 11 717 lh r,....; I/ w J.
baza calculului hidraulic efec tuat ante- 0,02
~~ v ~ ~ I/~ I/

~~:'
ri or fa zei de trasare a graficului, avand IJ 1,
la di spozi \ie marimea pierderilor de !'-.. J /,
0 ,01 ,.
0.Q;J. ~ "
sarcina pe fiecare tronson al sistemului I
II
II I J
I
I
0,007
de retele, se p oate elabora graficu l pie- 0,006
0,00 5
o' o'<l i I i " v
I ,.... I
~ I
J .,..._ ,, I

zometri c \in and seama de respec tarea 'I- ~J:l. T ./

0.03/~
11'.. I I
unor condi\ii care vizeaza buna func\io- I
r--.._ v ml~
nare a sistemului si anume:
• pe conduc ta p rin cipala de intoar- 0,002
-;r-hi /; v /
l>( .J.
H
~ t,
! Lil
~ /; ~ ~ ik
I
cere in centra la presiunea agentului
I II
termic treb uie men\inuta la o va loare '; I I I I 11 I I
0,00 1
cons tanta (la minimum 1,2 .. . 1,5 bar), 0 02 0 03 0,05 0,07
0,001 0,002 0 ,003 0 01 0, 2 0.3 0.5 0,7 1
respec ti v, la valoarea care rezulta drep t 0,004 0.006 0,04 0,06 0. 1 0,4 0, 6 G [l/s]
conv enab ila pentru evitarea cavi ta\iei la
pompele de circulatie; Factorii de corec tie pentru alte va lori ale temperaturii
• presiunea din conducta de ducere Temperatura ["CJ 90 80 60 50 40 30 20
la intrarea in insta latiil e inter ioare ale Factor: 0,95 0,98 1.02 1,05 1,10 1,14 1,20
consumatorilor este necesar sa fi e mai Fig. 11 .2. 1c. Di agramii pentru calcu lul hidraulic al conductelor retelelor termice :
mica decal presiunea max ima ad mi sa domeniul </! 16 x 2,2 - <!> 25 x 2,3
de in sta latiile respecti ve (pentru evita- p entru \evi Wirsb o - PEX si Wirsbo - evalPE X c u tcrnpcra turi ale apei + 70 °C.
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele term ice de transport ~i distribu~ie

agent termi c de tipul apei fi erbin\i. la
care sunt rocordati consumatori urbani
si industriali, es te prezentat in fi gura
11 .2.3. in scopul corelarii energiei de
pozitie cu presiunile relati ve ale fluidu -
lui , in graficu l piezometri c, presiunile
relati ve ale agentului termi c sunt expri-
mate in mH20 .
11 .2.3. Graficul piezometric
al retelelor de condensat
aferente retelelor de abur
de presiune medie
a pompei de condensat la cei doi con- pentru pompele de condensat ale ce lor
sumatori I $i II di n figura 11 .2.4 se poa- doi abona\i [Pa];
te scri e: p - densitatea con densatului
H1 = p cET + hrP -g + Llpcn-1 [Pa]( 11 .2.6) [kg/m 3 ] ;
H11 = pcET - h11P·g + Jpca-11 [Pa](11 .2.7) - g - accelera\ia gravitationala [m/s2].
unde:
- h1, h11 sunt diferen\ele cotelor geo- 11.2.4. Calculul hidraulic
dezice ale celor doi consumatori fa\a al retelelor de abur
de cota sursei [m]; de presiune medie
- fl P CEH .1pcn-11 sun! pierderile de
sarc ina cumulate pe trase ul condensa- Elementele necesare pentru intocm i-
tului de la consumator la sursa [Pa]: rea ca lc ulului hidraulic de dimensiona-
- H1 $i H11 sunt inal\imile de pompare re sunt urmatoarele:

Tra nsportu l condensatului se reali - 40XS,5 SOX4,6 75X6,8

zeaza prin pompare printr-o re\ea co- 32X2,9 ''\ SOX6.9 I 63X8,7 / 90X8,2
muna tuturor consumatoril or pana la 01ametrul tevii mm -+ 3~~~~ / /~ I ~10,0
sursa de abur. Deoarece temperatura 0
condensatului rec uperat $i pompat z ' , ~ ~00
J I I -,..., I I 111
este de 90 .. . 120 °C, calculu l hidrau lic ~ I I I/ 'I-.. ,...... I J 10,00
I ~' IN 7
al conductelor ce transporta conden-
E'
4
- I'- 1, -,

-
~
satul este similar cu eel pentru trans- ......
ro
~

portul apei fierb in\i, aplicand corectiile Q.

coresp unza toare de temperatura .

2-..
"".S
2
--
Diametrele conductelor se aleg astfel
incat pierderile liniare specifice de sar-
0
(ij
U> 1
-
c ina sa se situeze in domeniul ~o ,7
I r I
50 ... 200 Palm (pierderi de sarcina spe- ""0 ,6 ' I •O Ul--1-1-W.-Ul
.g 0 ,5 "1 "'-./. '
cifice mai mici spre centrala). IJ I ' I 1)1: 1 ~.so
hl 0 .4
La stabilirea inal\imilor de pompare a
I-
J !'"/
pompelor de condensat pentru fi ecare
~o ,3
ro - II II
'-.. / 2. 0L
abonat este necesar cunoa$terea pre-
siuni i minime pe care trebuie sa o aiba
D
~ 0 ,2
Q;
-
I- If Jf'.li
J IJ
J

11
1,75
7;.so
la sosire in centrala ,,pcET", a pierderii a: 0 ,1
I-
,r-..., Dl ,25
totale de sarc ina pe reteaua de tra ns- 0,0 7
port si a diferen\elor de co te geodezice 0,06
'""
I I J .J I/ 'I. '
0,0 5
dintre cen tral a $i abona\i . N ' I'.. IN I
0,0 4
La calculu l hidrau lic a l cond uc telor I-
1' 'I I': 0,60+-
d e condensa t rami ficate se recoman-
da sa se cons truia sca, i n prealabil,
0,0 3

0.0 2
-: 'f-....1 "'ro.5d
+---11----<f-+++1-1+1

gra ficu l de pres iun i. D eoarece pres iu -

nile nu su nt ace lea$i ia to ti abonatii,
--
0,0 1
problema care se pun e este de a
alege as tfel presiuni le incat sa fie po-
0 ,00 1 ' I I
'"tu .25+-~--H--ll--1-+-H+++H
0,00 6 7 I ' '
0,00 5 I I I I
sibil ca fi ecare pompa sa fun c\ ioneze I II v I , ' .J. )0, 20
independent. 0,00 4
0,00 3
I- IN II V N. I 7 ,
in figura 11 .2.4 este prezentat un _ 11-.n
grafi c al presiuni lor intr-o conduc ta 0,00 2 I/ ' Ii II
ramificata de condensat.
Pentru calculul inal\imii de pompare
0,00 1
- - - -- --- ----- -- - - I-. I I "
0,00 07 ,.._ I ,07-++ll--1-+-+-+++-+---l-Hf-+H--H1
t
' I ,.._ '
0,00 06 I t-..1 :/ 7'_ f7 ~ c I I
....
w
0,00 05 111 , v 1, I I'.. 7"{) · 06,++H---+--+--l--1-1-~-1---+--+-~H-l~
0,00 04
0
0.
<l 0 ,00 03 LI I /~ '"I. :o.bs
I
=i -f'// 1
/ ~ / )D.o4
0,00 02

0,00 01 lI I •
VI KI ' o' l)ooJ
1
'
I I.
v
Inf<. I I I I 01 I I I I ' '

0,01 0.02 0,04 0, 1 0,2 0,3 2 3 5 7 10 20 30

0,4 0,6 4 6 Debitul G [l/s]- +
Fac torii de corec\ie penlru alte va lori ale temperaturii
Fig. 11 .2.4. G rafi c ul pres iunilo r in tr-o
co nduc tii r am ifica tii d e c on den sa t: Temperatura [°C] 90 80 60 50 40 30 20
Factor 0,95 0,98 1,02 1,05 1,10 1,14 1,20
h1,h11 - cote geodezice fa\a d e cota surse i;
Rugozitate efec tiva 0,0005 mm
H1 ,H11 - inaltimea de pompare a pompelor
de co ndensa t; Fig. 11 .2.1 d . Di agram ii pe ntru ca lculu l hi d rau lic a l cond ucl elo r re)e lelo r term ice :
..\pco ,, C.pcn .n - pierderi de sarc ina domeniul rp 32 x 4 - 110 x 10
cumu late pe tra seul condensa tului . pentru tevi Wirsbo - PEX si Wirsbo - eva lPEX cu temperaturi ale ape i + 70 °C.
 Capitolul 11: Re!ele term ice de transport ~i distribu~ie II. Alimentarea cu caldura

- - -- - - - -- - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - -

I
I
I '"' """

\ I
I
[~,S
~~
LJ0.5-
bUn
SC4

\ 1 5

9
~n.JZ5

) _l~~ I
::2ltD.31
-2.85~
11

2x~
4 2xDn 600 5 6
CET

PT 1
SC 11 , PT2 SC6
:--- - - PT3
:------ - PT4
' SC9 '. PT5
>--~~~-1 ------,--...J - -
: PT7 ;
, PT6
·-- ----- · PT8

;T9~ SC?
' ,.Y;;::;.1
~
Legend.1:

-
One -fMWI
med
- Oac -[MW]
Gtot -[1G3 kg/hi
FIFIJ
- LfmJ l : O~j MWJ
f ) ON II: <f.c:""'-[MW]
Ill: Ginc - 11G3 kg/h]
IV: Gae - f1G3 kg/hJ
Fig. 11 .2.2. Schema de ca lcu l hidraulic.

• schema $i configuratia retelei ter-

mice; 90 l [mH20J
• debitul orar de abur $i parametri i 80 t :;;
0
acestuia la sursa $i la consumatori ; 70 Q
<I
Calc ulele se pot efectua analitic , 60
grafo-analitic (cu aju torul nomograme-
50
lor $i tab elelor) sau automat.
40
Calculele de dimensionare se efec-
30
tueaza pentru debitele de abur orare
simultane care se transporta asigurand 25
fiecarui consu m ator conditiile de debit, 20
presiune $i tem peratura solicitate. 15
Ca lculele hidrau lice de verif1care se 10
realizeaza in scopul determinarii posi- 5
bilita\ii de transport al debitelor mini - 0
me, al determinarii capacita\ii de trans- 5 CET
port a unei re\ele existente $i al deter- 10
minarii p ierderilor de sarcina $i tempe-
ratura ale unei conducte, pentru un ruf----_,1~1_-_-_-_-_-_.:(~AJ- 2 3 i--:(9 '.§J- - -- -- . P1
~-
debit d at. La stab ilirea pierderilor de
sarcina in condu ctele de abur se uti li - Fig. 11 .2.3. Graficu l pi ezomectric al unui s i st em cu reJea d e apa fierbint e ,
bitubu lara inchi sa:
zeaza tabele sau nomograrne (fig .
( 1) linia presiunii in reg im dinamic d e functionar e;
11 .2.5.) intocm ite pe baza rela\iei in -
(2) - -x- - lini a presiun ii m ax im e admise;
talnita $i la retelele de apa fi erbint e:
(3) --o--- linia presiunii in reg im sta tic;
~P A. · v 2 1 ?. · G 2
Lip = - = - - p - = 08 1 - - hs - inaltimea hidrostatica a instala\iei interioare de incalzire; He - inal\imea de pompare a pompelor de
s L 2 d, ' p d5 circulatie ; Ha - pr esiunea realizata la instalatia de adaos; H,, - presiunea in regim "static" (necesara la
I

sursa); .0.pex - presiunea disponibila excedentara; t,pons1 - pierderea de sarcina in instalatia de incalzire;
(Palm] (1 1.2.8)
~p111 - pierderea de sarcina in trcptele I si II de preparare a apei calde de consum; :~Pe - pierderea de
unde:
sarc1na in elevator si instala tia de incalzire.
- p este densitatea aburu lui (kg!m3];
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re~ele termice de transport ~i distribu~ie

d,804 - G - debitul de abur [kg/s];

d,706 - d, - diametrul interi or al conductei [m];
+-< Pierrlerea de sarc ina specifica <'>P 5 idaPa/m] - ?. - coe fi c ientul de rez istenta
hidraulica;
0
- v - viteza aburului in conduc ta
0
(J)
[m/sj.
0
0
i ntru ca t densita tea aburului vari aza
"- c u presiunea si temperatura, in calc ulul
0
0 hidraulic se opereaza cu o valoare me-
lI)
die a densi tatii corespunzand parame-
0
0 tril or m edii de presiune $i de tempera-
(')
tura de pe fi ecare tron son .
0
o - in calculul preliminar valoarea densi-
NL
0
lI)
2. ta tii se aproximeaza.
~ "3 Pentru U$Urarea calculului , in prac ti -
0 :'='.
0 .n ca, se stabilesc ca valori de referinta
~ <I>
0 p entru pierderile specifice de sarc ina si

:1
vi teze, valori le corespunzatoare unei
densitati de p = 1 kg!m3_ Astfel pierde-
0 rea de sarcina $i viteza la o densitate
"'
0
medie Pm se calculeaza cu relatiil e:
(')

C'lN
t1 p 5 = !Jp 5 (pentru p = 1) [P a ] (11 .2.9)
0 - -
N'(i '(i
Pm
lI1 -"-"
v = v(pentru p= 1) [m/s ](11 .2.10)
C'l_ N
aoo Pm
~ II II
-"-" Pentru conductele de abur viteza re-
co("')_ ('\J
comandata este de 30 ... 60 mis.
::; ?i ?i Dupa stabilirea diametrelor prelimi -
-"..:.::
lI1C')_ N nare ale conductelor de abur $i calcu-
0 -
"'1" 11 0
-" II
larea pierderilor de sarcina $i tempera-
-" tura , se determina presiunea $i tempe-
C') C"')_ N

?i ?i
-"..:.::
ratura la sfar$itul fiecarui tron son, in
NC')
_N
functie de care se calculeaza valorile
lI) 0 c) m edii ale densitatii .
N II II
-"..:.:: 2 Valoarea rezultata este necesar sa
C'l_N ~
,.-oo- ('.)
nu depa$easca cu mai mult de 3 .. . 5 %
II II
-"..:.:: pe cea estimata; in caz contrar , se reia
C'l_N
:a
Q)
calculul iterativ de dimensionare printr-
lI) ?i ?i
- -"..:.::
0
o noua apreciere a densitatii medii p e
O C'l_ N tronson .
?i ?i
M_..x:: ..x::
Diam etrul fiecarui tron son se alege
o~N incepand calculul hidraulic de la sursa
Oc)
C\J II II spre consumatori pe traseul ce condu -
0-.Y...x::
C'l_ N
ce spre eel mai dezavantajat consuma-
tor . Al egerea diametrelor se reali zeaza
?i ?i
-"..:.:: utilizand nomograme specifice con-
c) ~('\J duc telor de abur de presiune medie
?i ?i
-"..:.:: (fig . 11 .2.5).
(")_N Caderea de temperatura se calc ulea-
?i ?i
;;~.;ii::
za c u relati a:
-C') N
0 c) c) [K ] ( 11 .2. 11 )
II II
-"-"
C'l_N
l{)
0
110
- in care:
0 ..x::~ - !J Q sunt pierderile de cald ura ca tre
0
mediul exteri or [W] ;
~ - Cp - caldura masica la presiune
constanta [kJ/kg ·K] ;
- G - debitul de abur [kg/s];
Pierderea de caldura ca tre mediul i n-
conjurator se determina cu rela \ia:

ciQ = tI~e L (1+p) [W] (11 .2. 12)

Vi teza, V [m/s J >--+
Fig . 11 .2.5. Nomograma pentru calculul hidraulic al conductelor de abur, pentru p = 1 kg/mJ: in care:
Exemplu de ca/cul: Se da: G = 10,5 t!h; k = 0,2 mm. Rezulta: d,= 156 mm; Jps= 1650 Palm; v= 150 mis.
- Im este temperatura medie a
agentului termic [°C ];
 Capitolu l 11 : Re!el e termice de transport ~ i distribu!ie II. Al imentarea cu caldura

- le - tempera tura mediului ambiant
[OC];
- I:R - suma rezistentelor termice la
trecerea caldurii de la agentul termic la
mediul · ambiant , pentru o grosime
cons id era ta c un osc uta a izola\iei
t ermice (m·K/W];
- L - lungimea tron sonului (m] ;
- f3 - coeficientul de corec \ie care
tine seama de pierderile de ca ldura
prin elementele neizolate (e xprimata
procentual si care pot lua valori de
3 ... 10 %).
I:R - suma rezistentelor term ice la
trecerea caldurii de la agentul termi c la
m ediul ambiant (§ 11.3), care are
struc tura generala:
I,R = R;+ R;z+ Re=
=--1- + 1 ·lndiz + - - -
n ·d; a; 2 lf·Aiz de n ·d;z <Xe
[m ·K/W] (11.2. 13)
unde:
- d;, de reprezinta diametrul interior,
respectiv exterior al conductei [m] ;
- a;, ae - coefic ientul de transfer de
caldura prin convectie d e la abur la su-
prafata interioara a conductei , respec-
tiv , prin convectie si radi ati e de la con -
ducta izolata la m ediul ambiant
[W/ m 2 ·K] ;
- A.a - conductivitatea termica a
izolatiei [W/ m ·K] .
in cazul unei caderi de temperatura L1t
calculata c u rela\ia (11.2.11) mai mare de
6 ... 7 K se va utiliza rela\ia exponentiala:
la consumator un dispozitiv de reduce-
re a presiunii ;
- daca presiunea rezultata este mai
mica decat cea necesara se refac calc u-
lele pentru unul sau mai multe tronsoa-
ne, luandu-se in considerare diametre
superioare, cu respectarea condi tiei de
incadrare a temperaturii finale a aburului
in valorile cerute de consumatori;
• in cazul in care temperatura finala
rezultata din calcul este diferita de cea
solicitata de consumator , se tac urma-
toarele corec\ii:
- daca t emperatura finala este mai
mica decal cea necesara se refac cal-
culele de dimensionare p entru unul sau
mai multe tronsoane luandu-se in con-
siderare grosimi de izola\ie mai mari,
cu resp ectarea condi\iei de incadrare a
presiunii fin ale in valorile cerute de
consumatori;
- daca temperatura finala rezulta ta
este mai mare decal cea ceruta de
consumatori se studiaza posibilitatea
montarii, la consumator, a unei instala-
\ii de recuperare a caldurii sau reglarea
temperaturii prin injectie.
Exemplu de calcul
Se dimensioneaza sistemul de abur
de presiune medie , a carui schema
este prezentata in figura 11.2.6, in care
sunt inscrise debitele si p ara m~tr ii
ceruti de consuma tori (presiuni si tem -
peraturi). Sistemul de conducte este
montat aerian si izolatia este din vata
• 2. Se determina lun gimile de calcul
pentru fi ecare tronson cu rela\ia:
le = I + le
Lungimile fi zice, echivalente si de
calcul, se inscriu in l abel (tab. 11.2.2 -
coloanele 5, 6 si 7).
• 3. Se face calcul ul aprox imativ al
pierderii de sarcina pe tron soanele
retelei:
P, - {)J
.1p..2= - - · L.2 =
L.2+ G-3
101CY' - 91CY'
- - - - 0,5 =6.2510' Pa
0,5+0,3
p. - PJ
.1p,.3= - - - ·G-3=
4 2+G.3
10-1CY' - 9 1CY'
- - - - 0.3 =3,75 10' Pa
0,5+0,3
Jp,.• = (p. - .1p..2 )- P• =
=(10 -105 - 6.25 10')- 8,5 105 =8,75 10' Pa
Parametrii ini\iali ai aburului la pleca-
re din sursa se stabilesc tin and seama
de parametrii impusi de eel mai deza-
vantaja t consumator si de pierderile de
presiune apreciate la etapa 3. Se poa te
considera, in acest sens, p entru 1 km
de traseu, o pierdere de sarc ina de
c irca 1 bar si 0 cadere de temperatura
de circa 10 K/km .
Ac este re comandari conduc, in
exemplul de calc ul , la o estimare a
p arametrilor de plecare din sursa. de
p 1 = 10 bar si t1 = 190 °C

L1t =(t;- te){1-e~]

[K] (11.2.14)
in care :
- t; est e t empera tura initia la la
inceputul tron sonului [0C];
- k - coefic ien tul global de transfer
de caldura (de la abur la aerul exterior)
raporta t la unitatea de lun gime
[W/m·KJ. k = 1/I:R.
Calculul este iterativ , valorile ob\inute
minerala.
Rezolvare
Se constata, din analiza caracteristi -
cilor geometrice si din p arametrii ceru\i
de consumatori , ca eel m ai dezavanta-
jat este consumatorul A.
Calcu lul de dimensionare presupune
parcurgerea urma toarelor etape:
• 1. Se determina lungimile echiva-
lente (le) procen tual din lun gimea fizica
Se recomanda ca temperatura abu-
ru lui la limita sursei sa se deduca si
prin analiza destinderii reale a aburului
in turbina pana la priza de livrare a
aburului.
• 4. Se evalueaza preliminar pierde-
rea specifica de sarcina pentru tr onso-
nul 1-2:
L1 - L1P 1-2 - 6,25·104 - 89,3 Pa/ m
P, - I - 700
c:,_2

pentru densita te se cornpara cu cele (/)a con duc telor. cu re la\ia: Pierderea sp ecifica de sarcina a abu -
initiale, ca lcu lul considerandu -se finali- le= 1,4· / rului aproximata pentru tron sonul 1-2
zat cand acestea se inscriu in limita to-
lerantelor admisibile.
Rugozitatea conducte lor se poa te
considera k = 0,2 mm .
in calcu lul hidraulic al conductelor de 2 3
~~~~==r~~~~~='.i'~="=~~==111 A
abur este necesar sa se tina seama de
urmatoarel e recomandari :
• in cazu l in care presiunea finala
Iasj 9x 105 118ol
rezu ltata din calcu l este diferita de cea
Legenda
solicitata de con sumat or se fac urma-

~
toarele corec\ii: B
- Debit abur [t/h ]
- Lun gime tron so n [m ]
- daca presiunea rezultata este ma i - Diametru nominal Dn
mare decal cea necesara, se re fac cal-
Tronson subteran
culele anterioare, p entru unul sau m ai G - Debit [t/h]
multe tron soane, alegandu-se diametre !L~--~~
G I P i T I P - Presiune [Pa]
T - Temperatura [°C]
mai mici, cu respectarea condi\iei de
incadrare a v iteze i in va lorile m axime
D
Consumator

admise; daca nu este posibil a se res- Fig . 11.2.6. Schema retelei d e abur c u pres iune med ie (ex . de calcu l).
pecta condi \ia rn en\ionata , se prevede
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie

la p = 1 kg/ m3; rezulta: buru lui pe tr onsonul 1-2 : ' :

_\p ·· :.\ps P 1 = 89,3 · 4,888 = 436 Palm - p,+(p1 - JPt- 2) N 'E 0 0 I 0
~
(,6 C\J C\J C\J
5. Pentru debitul de abur
Pm1-2- ! .§.
I
~ ~ ~
2
G1 -2 = 100 t/h, din nomog-ama din fi gura '
11 .2.5., in jurul valorii dp = 436 Palm, se
10 105+10 105 - 6,25 1(j
9,687 -105 Pa i : I
2
II i (l...cu (J) 0 I (J)
· alege conducta cu diametrul nominal -
.=:::
Q_ l "'0 7
- ; ":. I 7_
Cl)
(J) '
I !
On = 500. Acestui diametru ii corespund
valori de:
- se determina ca ldura masica a
ab urului la presiunea medie $i tempe-
~
<C1J :J
I
-
~ I
I

I
Cl) '

~i
:J
Ui
-
(') N_
c
~I
1\p = 345 Palm I ,.....
ratura medie utilizand diagrama din ~ 0
If) Iu 0 Cl)
v = 146 m/s fi gura 11 .2.7. c i ~

Rezultate le se tree in tabelul 11 .2.2. Cp = 2,5 kJ/kg K

E g I
Q I ~ ~1
cu i
in coloanele 11 si 12. - la o grosime cunoscu ta a izolatiei :a
(l... I 7
l[)
! 7
l[)
l[) (')
Pentru densitatea apreciata initial pe (aleasa in prealabil in fun ctie de diame-
tronsonu l 1-2 rezul ta valoarea vitezei trul conductei ~ i de temperatura medie ! i .:S '
7 7

aburului la densitatea reala medie. a aburu lui pe tronson) se determin a (')

I ,.....
~
I
Cl)

p 1med = 4.89 kg/m 3 prin aplicarea rela- temperatura medie a stratului izola\iei ~ ~ I 0
7_
~

\i ei 11.2.20 term ice.

Pentru exemplul de ca lcul s-a consi- ro
1 146 (l... Q)
v 1 = v(p = ) = = 29, 9 m/s ii
~
0
derat montarea aeriana a conduc tei <l "0 iD ~ ~

4,89
P1med

Aceasta valoare se incadreaza in t'z tm1-2+ t,, = 187,5+40 = 1137 oc -

~

m 2 2 ' a: I
domeniul vitezelor recomandate pentru :::>
m ·- 0.. 'E ro_ "'!.
C\J
~
<D
conductele de abur. - se determin a caderea de tempera- <t ·;:
., <l ----cu C\J
,..... l[) <D
• 6. Se determina caderea de tem - tura pe tron son cu ajutorul rela\iei: w
(j)
E Q
"O

E
e:. ~ (')

0 cu
peratura p e tronsonul 1-2. in acest
sens se aproximeaza o temperatura la
M = 2rr(tmi- 2 - t 0 ) L ·(1 +tJ) A. [K] a:
0
:a
(l...
~
Vi' <D
Cl)
7
C\J
l[)
C\J
ln ~ G - c ( 11 .2.15) _J > ----
.§. 0 0 C\J
i e~ ir ea din tronsonul de conducta 1-2 w (') 7 7
considerand caderea de temperatura
r; P _J
w
de 10 K/km . I- ,..... ,.....
unde: w M"'
a: "O ., E (')
,..... (J) (J)
f.28{Xox = f1 - 10-11-2 = 190 - 10·0,5 = 185 °C
- se determina temperatura m edie a
- to este temperatura exterioara (+20
°C - vara), (tee = in exemplul de calc ul,
_J
<t
Q E ----
6
01 ~ 11'..
7
7_
7

aburului pe tron sonu l de conducta - 15 °C iarna) $i (+40 °C p entru (.)

t = t1+ t2aprox 195+ 185 = 1875 oc amplasarea subtera na in canale termi- :::i ·-
·;: "'
0..
'E l[) 0 0
l[)
? :::> ----cu 7 0
,..... <D
ml- 2 ? ' ce); a; <l
e:. (')
<t
Q
~
~

- se determin a presi unea medie a a- - re $i r, - razele, exterioara ~ i a: E

II
0 cu
-
::c: :a ~ Vi' <D l[) 0
Pm [bar] _J
(l... > ----E "<;t
~
Cl)
~
Q)
~

Cp [kJ/kgKI :::>
35 40 _J
3,50 :::> I
' 1 I (.) ro
(l... (J) (J)

3,40 1-:i , I \ _J
0.. 0 7 7_
A I <t -:J "'0 ~
(J)

-
(J)
\ (.)
I \ :; ~

3,30 c--i 0.. --

I Q) .2
I
,..... ,.....
I
I

3,20
-
nC
-,
I

I
I
\
\
\
<'!
.,....
.,....
_J
:::>
~
u
,S
0
:J
c
If)
c
- I
~
0
(J)
~
(')
Cl)
Cl)
~
(')
Cl)
Cl)
~

3,10 ,.,, I I _J E g M"'

3,00
~~

~
- I-

n A \
I
\ w
m
cu
:a Q ----E 01
Cl)
Cl)
~

<D
~

<D

2,90
I- -f- I-

-
v

I
\
I
\ ' \
\
<t
I-
(l...
6
7 7 7

\ \ 0 0 0

2,80
1-- I -

~ ~
- ~~ {;.. ~
'- \ \
\
\
u
_J 'E 0
,..... C\J
7
Cl)
C\J
~· -~ -~
7 \ I. \ I\ I\ \ ·-
_ ,_ I <'.
n tr; \\ I\ ' I\ ~
,_ \ I\ \ I\ E
2,70 ~
- 1-- ~- ~
0 0
\ I\ I\ \ 01 Q)
E 0 C\J 0

2,60 ·- ~
gi\ '
I\
"'\ f\ ~ \ I\
\
I\
\
I\
\
\
I'\
I\
c
:J
_J
_J
C\J ~
Cl)

2,50 ~ - 1 -· I-
-, /.. ' \ \ ' I\ I'\ I'\ I'\ I'\. " _J E
0
0
0
0
0
0
\ \ \ \ ''\ '\ r\. l[) (') C\J

2,4 0 ·-
~

- - - I- Ii]
f I
/'\ \
\ \ \
\ \
\
'\
I\
~ I\.. "\,
I\
!'-...
r-..,.. ' r-. ........
" "'"- ' "
........
............
!'-...

,.....,...._ .......
"........ ....
........
~,__
E
cu
I
E E 0 0 0

"'' , g i .§. 0 0 0
2,30 -- I '\ '\ '\. '\. "- ........ ""i-... ~
0 l[) 7 C\J
3 K '\ 1'-. ['\. ........ __"-['... !'... !'... ........... t"-.... ........ ,...._ ..._,_
?,20
,_ f-

,...z 17
j-'.'.:'
I'\ I'- " !'-... ........ .......... ~ !'-. !'-...
...... !'-. .... '- r...._i'.
t::::
..... r- r-....._ - ·-
..0
Q)
I
('.) I :c
I

~
0
0
I
!
l[)
Cl)
C\J
C\J

~h:
I'. i-._

"
~
0
.... .... r-.... -....: :;;::: ,.....
~ I" '
I'- t--
2, 10 .... ,.._ ,_
I'. I'. t-- t-- .~ c I
r-- ,.._..._ ..._
1---
0
t:-- !--- r- t-- 1-- E C\J <(
I ""!"
~ If)
2, 00 :J c '
,_ c
g C\J C\J
~

I- - 1-
Q)
1,90 0
100 150 200 250 300 350 400
tm 1 [°C] z 0 ~
C\J (')

Fig. 11.2.7. Diagrama de varia!ie a caldurii masice.

 Capitolul 11 : Re~ele termice de transport ~i distribu~ie

interioara, ale conduc tei izolate;

~ A - coeficientul de con duc ti vitate
termi ca ce se poate calcula c u rela\ia:
rii la suprafata exteri oara a izola\ iei ter-
mice si a grosimii optime a acesteia; in
esen\a, toate acestea sunt echivalente
II. Alimentarea cu caldura

- regimu l termic de functi onare pe

durata de calc ul in corela\i e c u para-
metri i c limatici exteriori;
1
A= 0,033 + 0,00018 t~ [W/m·K] (1 1.2. 16) cu limitarea pierd eril or de energie oda- - starea izola\i ei termice concretiza ta
Rezulta, in exemplul de calcu l. o ca - ta c u asigurarea parametrilor normali prin degradarea caracteristicilor fizice
dere de tempera tura d e: de fun c\ionare. ce determina protec\ia termi ca a con-
ti t = 1,6 K ductelor (gradul de degradare a izola\i -
- se d etermi na tem peratura la ie$irea 11.3.1. Calculul pierderilor ei termice);
din tron sonul 1-2; de caldura - diametrul $i lungimea diferitelor
t2 = f t - ti t = 190 - 1,6 = 188,4 °C tro nsoane de conduc te.
i ntruca t valoarea ob\inuta d ifera de lntr-un sistem de alimentare c u cal- Expresia generala a pierderi lor de
c ea aproximata de 185 °C se reface dura apar urmatoarele categori i de caldura din conductele ce transporta
calc ulu l reeva lu and tem peratura t2 p ierderi de caldura: agent term ic este:
chiar la temperatura ob\inuta. - datorata scaparilor de fluid prin
• 7. Se determ ina parametrii aburului zonele neetan$e ale sistemului ; .10 = q (1+/3 ) L = t m- to (1 1 /3 ) L [W [
la ie$irea din tro nson: - prin transfer termic de la agentul R (1 1.3.3)
p 2 = 9,375· 10 5 Pa termic din con duc tele d e transport $i in care:
t2 = 188,37 °C distribu\i e catre m ediul inconjurator. - q este pierderea specifica de caldura
pgprox = 4,57 k g/m 3 [W/m];
• 8. Se determina densitatea spec ifi- 11.3. 1. 1 Pierderi de caldura datorate - tm - temperatura medie a agentului
ca m edie a aburului pe tro nsonul 1- 2: scaparilor de fluid prin zonele termic [0 C] ;
P1+P2aprox neetan?e ale sis temului - to - temperatura mediului incon jura-
Pml- 2 =
2 Se calculeaza cu rela\ia: tor (0 C] ;
= 4,88 ;4,57 _ 4,73 kg/m 3 .1 qn = Dad· c - (fad - id) [W) (1 1.3. 1) - R - rezisten\a la transfer termic de
in care: la fl uid la mediul inconjurator [m·K/W] ;
Pierderea specifica de sarcina pe - ti q a este pierderea de caldura prin - L - lungimea conductei [m] ;
tr onson a aburul ui c u de nsita tea scapari de fl uid [W); - f3 - coeficient de corec\ie care \i ne
P 2 aprox rezulta: D ad - debitul m asic al apei de adaos seam a de pierderi le de caldura prin
[k g/s]; reazemele neizolate ale conduc telor
A -
'-'P sl- 2 - - - ,
I
ti p (p = 1) - 345 - 72 88 p
a m - fad - temperatura m edie a apei de /3 = 0 , 1. ..0,2.
Pmedt- 2 4,73 adaos [°C] (circa 90 ... 95 °C); a) Pierderi de caldura ale conducte -
Viteza aburu lui c u Pmed1 -2 rezulta - Id - temperatura medie a apei brute lor montate suprateran (aerian)
(ap a netra tata c himic ) [°C] (circa Pentru o conducta pierderea de cal-
vl- 2 _v
-
(p= 1l -_ 146 -_ 3086I
, m s 15 ... 20 °C); dura spec ifica se calculeaza c u rela\i a:
P med1-2 4,73
- c - caldura masica a apei [J/k g·K] L\ q =~
t -t
(1 +/3 ) [W/ m] (11.3.4)
Pierderea tota la de sarcina pe tron- Debitul apei de adaos poate fi stabilit R
son rezulta; prin masurari sau prin aplicarea rela\iei: unde: L
tip 1-2 = .1p s 1-2 - le 1-2 = D ad= 0,5 - Vs/100 [m3/h] (11 .3.2) - le este temperatura aerului exterior
= 72,88 · 700 = 5, 1-104 Pa in care: Vs este volumul de apa din (oC );
Presiunea aburului la ie$irea din tro- sistem (re\ea term ica punc te de trans- - R - rezisten\a la transfer termi c a
nson rezulta: form are a param etrilor -consumatori) sistemulu i conducta + strat izolator
p? = p 1 - .1p 1-2 = 10 · 10 5 - 5, 1 · 104 = [m3]. [m ·K/W]. Ceilal\i termeni au semni-
= 9,49 - 105 Pa Pierd erile de cald ura datorate scapa- fi ca \i a c unoscuta.
t2 = 188 ,37 °C ri lor de fluid in regim de durata nu pot Rezisten\a la transfer term ic R se de-
P2 = 4,6 1 kg/ m 3 fi stabilite analiti c datorita modului de termina c u relatia:
Se constata o di feren \a mica func \ionare aleator, fiin d influen\ate de R "' RI IR + Re =
J.~
(care se incadreaza in valoril e reco- cal itatea executari i lucrarilor de repara-
man date) intre d ensita tea aprec iata \ii, de nu marul de pompe in func \i onare =- D;- + - -- -
-1 - + - -1- · In ___..._
P 2aprm = 4,579 kg/ m 3 $i cea rezu ltata . etc. Prin urmare, aceste pierderi se 1r·D; a, 2· n · A,, De rr · D,, ae
P2 = 4,6 1 kg/m 3 _ stabi lesc pe baza masuratori lor can ti - [m·K/WJ (11 .3.5)
Calculele p e tronsoan ele 2-3 $i 2-4 . ta\i i apei de adaos in trod usa in sistern unde:
se efec tueaza sim ilar. (inreg istrarile contoarelor) $i a regimului - Du este diametrul ex teri or al
Jn fina l, se apreciaza in scri erea para- term ic de fu nc \i onare a acestuia (tem- izola\ie i termice a condu ctei [m];
metrilor d e presiune $i tempera tura re- pera tura apei brute si temperatura apei - D,, De - diametrul interior, respectiv,
zultati din ca lcul ul in valori le parametri- de adaos). exterior al conduc tei [m];
lor ceru\i prin tema la consuma tor i. Se - },;.c - conductivitatea termica a
va tine seama de recomandarile gene - 11 .3. 1.2 Pierderi de ca /durii prin stratului izolator [W/m·K];
rale enuntate an terior. transfer term ic in mediu/ inconjurii tor - a,. ae - coefi cientul de transfer al
Calcu lele d e dimensionare au fo st Calcu lu l pierd eril or de ca ldura se cald urii pri n convec \ie, de la flui d la su-
sistematizate in tabel ul 11.2.2 . fac e ap lica nd relatiile c lasice particu- prafata interioara a conductei, respec-
larizate i n func\ ie de situ atiile speci- ti v. prin convec \ie $i radia\ie de la con-
11.3. Calculul termic fice: duc ta izo lata la mediu l amb iant
al ret elek>r termice - ti pul de izolatie termica a conduc- [W/ m?·K].
telor: izolatie c u salte le din va ta mine- Primul termen al relatiei 11 .3.5. (R, -
ln procesul d e exploatare $i intretine- ra la sa u izolatie din spuma rigida de rezisten ta la transfer termic prin pere-
re a re\elelor termice es te importanta poliuretan; tele conductei) este foarte mic si prin
cunoa$1erea pierderilor de ca ldura, a - niod ul de amplasare: subteran sau urmarc el se neglijeaza in toate calcu -
caderilor de temperatura, a temperatu - aerian; lele tehnice.
 II. Alimentarea cu caldura
Conduc tivitatea termi ca a stratului
de izolatie, in fun ctie de natura izola\i ei
si de temp era tura medie a acesteia, se
determina cu relatiile:
- vata minerala cochi lii :
A1z = 0,059 + 0 ,0001 86-tmiz [W/ m·KJ
- va ta m in erala saltele:
A1z = 0 ,05 1 + 0,000 16· 1m1z [W/ m·KJ
- va ta de sticla:
Aiz = 0, 047 + 0 ,0003 1-tmiz [W/m·KJ
Pentru a e se p ot folosi rela\iile:
• pentru conducte situate in interi orul
c ladirii :
ae = 9,4 + 0 ,052-(t,z - t,) [W/ m 2·KJ (11 .3.6)
• pentru conduc te situate in exterior:
<Xe = 9,28 + 0,046· l;z +
+ 6,96·v 112 lW/ m 2·KJ (11.3.7)
in care:
- t, este temperatura aerului interi or
[OC);
- t,z - temperatura suprafetei exteri -
oare a izola\iei conduc tei (°C] ;
- v - viteza vantului [mi s].
in lipsa unor valori preci se, pentru vi-
teza vantului se pot lua valori de
5 .. . 10 m/s spec ifice zonelor climatice
din \ara noastra.
Pentru d eterminarea valorii rezisten-
\ei termi ce R se face un calcul iterativ,
procedandu-se astfel:
• se aproximeaza ini\ial t;z si se cal-
culeaza: tmiz, Aiz, a.,, R e, R ;z.
Tempera tura medie a izola\iei tmiz se
calculeaza cu o buna aproxima\i e ca o
medie aritm etica intre temperatura pe
suprafa\a interioara (ce acopera con-
ducta - deci poate fi considerata egala
c u temperatura medie a fluidului) si
temperatur a pe suprafa\a exterioara a
izolatiei t;, . Pentru aceasta temperatura
medie se calculeaza si celelalte marimi .
• din ecua\ia de bilant termi c ,
t - t t - t (1l
m e= __!!'____g_ [W / m J ( 11 .3.8)
R e+ R iz R ;,
se determina valoarea reala a tempera-
turii izola\i ei termice la suprafa\a ex te-
rioara, la prima itera\ie indicele (1):
1(1) = 1 - t m - lc · R .
(oC) {11.3. 9)
rz m R e + R ;z IZ
• se compara temperatura izola\iei
dedusa cu rela\i a 11 .3.9 cu aceea
aproximata. Valoarea este considerata
~:n~:l~~la ~:·i : ~n~eplinita condi\ia:
t,z
Daca conditia nu este sati sfacuta se
realege t1z.
• cu rela\ia 11 .3.4 se calculeaza pier-
derea spec ifica de caldura Ll. q.
Exempl u d e ca lc u l
Se cere sa se determine pierderile de
caldura specifice ale unei conducte
amp lasata aerian, intr-o zona cu tem-
peratura aerului le = +2 °C si o viteza a
Capitolul 11 : Re!ele termice de transport ~i distribu!ie
vantului: v = 5 m/s. Diametrul conduc-
R = -1- lnO,z = 1 ln 0,485 =
tei este DN 300 (De = 325 mm x 8 mm), IZ 2n: A,z De 2 3,14 0,068 0,325
iar grosimea stra tului de izola\ie termi-
ca este s = 80 mm. Agentul termi c = 0,93 m K/ W
transportat este apa calda avan d tem- • Se verifica temperatura la suprafa-
peratura 11 = 100 °C ta izolatiei:
lpoteza simplifica toare: se neglijeaza
t = Re lm+ R ;z te = 0,026 -100 + 0,93 2 =
transferul de caldura pr in convec\i e de
" R,, + Re 0,026 + 0,93
la fluid la sup rafa\a interi oara a
conductei utile. = 4,56 °C
Deci, cu o eroare minima sub 3 %, se
Rezolvare poate considera ca temperatura la supra-
1. Se aproximeaza ini\ial temperatura fa\a exterioara a izola\iei este t;z = 5 °c
exterioara a stratului de izola\ie: t,z =20 °C; Se ca lcu leaza pierderea specifica de
2. Se determina, pe baza acestei tem- caldura:
peraturi, celelalte marimi necesare cal- t1- te 100 - 2
culului rezisten\elor de transfer termi c: Ll.q =- - = 97 ,4 W/m
R ;z + Re 0 ,026+0,93
• conductivitatea termica a izola\iei:
Aiz = 0,059 + 0,000186- lmiz = b) Pierderi de caldura ale conducte-
= 0,059 + 0,0001 86·60 = 0,07 W/m·K lor montate subteran in canale
unde: tmiz = 60 °C este temperatura Pentru calculul pierderi lor de caldura
medie a izola\iei, calcu lata ca o medie ale conduc telor pozate subteran in ca-
aritmetica intre temperatura la suprafa- nale (fig . 11.3.1) sunt necesare urma-
\a interioara con siderata ca fiind egala toarele date de baza:
cu temperatura agentu lui termi c - diametrul c onduc telor;
(tm = 100 °C) si temperatura la_supra- - dimensiunile canalului termic ;
fa\a exterioara aproximata (t,, = 20 °C). - adancimea de pozare h a canalului
• coeficientul de transfer termic prin subteran (m];
convec\ie de la izola\ie la aerul exterior: - grosimea izola\i ei termice a fi ecarei
ae = 9,28 + 0,046·11z + 6 ,96-v 112 = conduc te;
= 9,28 + 0,046 ·20 + 6,96-5 112 = - starea izola\iei (executata si intre\i -
= 25,76 W/ m2·K nuta normal, tasata, umeda etc .)
3. Se determ ina rezisten\ele la trans- - temperatura la suprafa\a solului ts;
fer termic: - natura solului A.s;
R = 1 - lungimea traseului de c onducte.
e n -0 ,z ·a e 3,14 -0,485 -25, 76 Se determina succesiv:
1. diametrul echivalent al canalului
= 0,025 m-K/ W
termic D ec (eXiJ pentru suprafa\a exte-
R = -1_ _1no/Z = 1 -ln0,485 rioara (e) si interioara (i):
iz 2n -A.iz o. 2 3, 14 0,07 0,325 DecreXiJ = 4 -Se<iJI Pe(iJ [m] (1 1.3.10)
unde:
= 0,91 m·K/ W
- Se<1J este suprafa\a sec\iunii trans-
4. Se verifica temperatura la suprafa- versale exterioare (interioare) a canalu-
\a izola\iei: lui;
- P e{iJ - perim etru l sectiunii transver-
Re tm+ RIZ · le 0,025 -100 + 0,91 2
t,z=~~-~~
sale exterioare (interioare) a canalului .
R;z + Re 0,025 + 0,9 1
2. coeficientul de conducti vitate ter-
= 4,62 °C mica a izola\iei.
Deoarece valoarea rezultata pentru
temperatura la suprafa\a izolatiei este ts
mult diferita de temperatura pe care
am presupus-o ini\ial se reia calculu l
cu noua valoare t;z = 5 °C;
• conduc tivitatea termi ca a izola\i ei:
A.iz =0,059 + 0,0001 86· 1miz =
=0,059 + 0,000186·52,5 =0,068 W/m·K
unde: trmz = 52 ,5 °C este temperatura
medie a izola\i ei.
• coeficientul de transfer termic prin
convec\i e de la izolatie la aeru l exteri or:
ae = 9,28 + 0,046·1,z + 6 ,96 ·v 112 =
= 9,28 + 0, 046 ·5 + 6,69 ·5 112 =
= 25 ,07 W/ m2-K
• Se determi na rezi sten\ele la trans-
fer termic:
R = 1
Fig . 11 .3.1. Co n d ucte m ontat e subteran ,
c n -0 11 -a . 3,14 -0,485 -25, 07
i n ca nal termi c.
= 0,026 m·K/ W
 Capitolul 11 : Re!el e te rmi ce de transport ~ i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

Se apreciaza temperatura medie a 9. pierderil e de cald ura speci fice .1 q,

k2= - - -- - -- - - -
stratului izolant pentru fi ecare din cele pentru fi ecare condu c ta, p e baza
- - - - + - -1- -lnoe1z2
do ua conduc te: tmiz 1, tmiz2 , pentru care relati ei generale: rr · De1z 2 a c 2rr -?e,_, 2 d e2
se determina A1z, utilizand metodo logia .1 q = k-(tm - tc)-(1 + {3) [W/ m] (11 .3. 18)
de calcul indica ta la cap . 11 .3. 1.2 a.
3. coe fi c ientul global de tran sfer de Exemplu d e calcu l 1 I 880
-----+ n-
la agentul termi c la aerul din canal: Se cere sa se determin e pi erderile 3,14 0,88 10,5 2 3, 14 0,063 820 )
de caldura .1 0 pentru doua conducte

I
1 1 = 4 73 __!!___
k =-= iW/m·K! montate intr-un canal termi c subteran ' m·K
R +- 1 - -- ·lnO;z (fig . 11 .3. 1.) in lungime L = 1000 m . Rezisten\ele termice:
lf · D.,,z ae 2lf · A,2 d e (11 .3. 11)
Conductele au diam etrele egale 2 x On
unde: 800 (820 x 8 mm) si sunt izolate termi c R, = ~ = 0,362 m·K/ W si
k,
- De1z este diame1rul exterior al con- cu saltele din vata minerala c u grosi-
ductei izolate [m) ; mea s 1 = 60 mm si s 2 = 30 mm. Starea R 2 = ~ = 0, 2 1 m·K/ W
- d e - diametrul exterior al conduc tei izola\i ei este: normal executata si intre- k2
utile [m) ; \inuta. Agentul termi c transportat (apa 4. Rezistenta termi ca a aerului din
- a e - coefic ientul de .transfer termic calda) are parametrii: 11 = 70 °C; canalul termic:
prin convectie de la suprafata izola\i ei t2 = 40 °C. Canalul este de zidarie din 1 1 = 0,01 5 m·K
R ac = - - - -
la aerul din interiorul canalului ac = 10,5 beton avand gabaritul interior: a( x b ; = lf · Dec, · a c 7r 1,95 10,5 w
W/ m2K = 2800 x 1500 mm, cu pere\ii de /5 =
4. rezisten\a termica a aerului din 100 mm grosime, fiind montat la o 5. Rezistenta termi ca a solului :
canalul termi c (la peretele canalului); adancime de pozare: h = 1,5 m. 1 . 2h +~4h 2 - Oece
1 Temperatura solului la adancimea de R 1 = - - · ln =
R ae= [m ·K/Wl {11 .3.12) so 2lfA so1 Oece
1C · Dec -<Xe pozare este tsol = +5 °C; natura solului: ~----

nisipos, umiditate m edie,-. Asal = 2,3

- - - - In
2 · 15
'
+~4 · 1' 52 - 2, 17
5. rezisten\a termica a solului: W/ m ·K. Coefici entul de corec\ie care
2rr 2, 3 2,17
• cand h!Dcce $ 2, atunci : \ine seama de pierderile de caldura
prin reazemele neizolate ale conQ.ucte- = 0,066 m ·K W
1 2h + /4h 2 - 0 2
R = -- In './ ece lm·K/W! lor f3 = 0,2. 6. Rez istenta termica a canalului :
sol 2lfA so1 Oeee lpoteza simplificatoare: se neglijeaza
R = -1- · lnDece =
(11.3. 13) tran sferul de caldura prin convec\i e de c 2rr -,\b Dec,
• cand h! Dece ;::: 2, rela\ia d evi ne: la fluid la suprafa\a interioara a con -
1 17
ductei utile. = -- - ln 2, = 0,013 m·K/W
1 4h 2rr 1,3 1,95
Rso1=-- ·ln- [m ·K/W] (11 .3. 14)
2rrAso/ - Oece Rezolvare 7. Rezistenta termica a sistemului :
Pentru coeficientul de conductivitate Se determina: R o = R ae + R sol + R e =
termica a solului se pot lua valorile: 1. Diametrul echivalent al canalului: =0,015+0,066+0,01 3=0,094 m ·K/W
- sol atanat uscat - As = 0,8 .;- 1 W/ m·K 8. Temperatura aerului din canal :
45 4 28 5
- sol urned legat - As = 2 .;- 2,5 W/ m ·K • interior: D = •= ( · 1. ) = 1 95 m
eci P; 2(2, 8+1,5) ' ..!i.. + ..!.L + tsol
- sol jilav nelegat - As= 1, 1 .;- 1,5 W/ m·K
R, R 2 R0 -(1 +{3) _
6. reziste n!a termica a canalului
. D 4Se 4(31,7) = 2 17 m 1 1 1
• extenor: ece = - -- + - + -
Rc =- 1- ·lnDece [m ·K/W] (11 .3.15) Pe 2(3+ 1,7) ' R1 R2 Ro
2rrAb Deet 2. Coefic ientul de conduc tivitate ter- 70 40 5
unde: mica a izola\i ei: - - +- - +
0,362 0,2 1 0,0941,2 = 26 12 oc
- Dec e(iJ - vezi relatia ( 11 .3. 10); - temperaturil e medii ale izola\i ei 1 1 1 '
- }W> - condu c ti vi tatea termica a be- sunt: - - + -- +
tm1z 1 = 40 °C; tm;z2 = 20 °C ;
0,362 0,2 1 0,094 1,2
tonului d in care este reali zat canalul
termi c: Aces te temperaturi au fost ob\inute 9. Pierderile specifice de ca ldura:
- pentru be ton simplu: },b = 1, 27 Wm ·K ; printr-o apro ximare ini\iala urmata de .1q I = k 1 · {I I - le) · (1 + {3) =

- pentru b eto n arma t: }.b = 1,51\ W/ m ·K un calcul iterati v conform metodologiei = 2,76 . (70 - 26 , 12) . 1,2 =
7. rezistenta termi ca a sistem ului ca- indicate in § 11 .3. 1.2 a. = 145,33 W/ m
nal termi c - so l, cu relati a: · Dec i: L.\ q2 = k2 · {I? - le) · (1 + {3) =
R o = R rlc +Re + R so1 [rn ·K/W] {11 .3. 16) A1z 1= 0,059 + 0,000186 ·1miz 1 = = 4,73. (40 - 26, 12). 1,2 =
8. temperatura aerului din canal, cu = 0,059 + 0,0001 86·40 = 0,066 W/m·K = 78,8 W/ m
ajutorul re la\j ei: A1z2= 0,059 + 0,0001 86·1m1z2= - pierderil e specifice totale:
= 0,059 + 0,0001 86·20 = 0,063 W/m·K ti q = L1q 1 + .1 q2 =
_!i.. + .!2_ + (sol
3. Coeficientii globali de transfer ter- = 145 ,33 + 78 ,8 = 224, 13 W/ m
R, R2 R 0 {1+ /1)
fe = l l l [°C) (11 .3.17) mic: Pierderea totala de caldura pentru
+- +- tro nsonul de conducte avand lungimea
R1 R~ R0 ki =-- - -- - - - - -
L = 1000 m este:
1_
- - - - -1 _ _ ·lnoc,, 1
unde: rr -0 0,, 1 a e 2rr ·A,zi d e1 .1 0 = .1q · L = 224 130 W
- R 1, R2 sunt rezistentele la transfer c) Pierderi de caldura ale conducte -
termi c ale conductelor 1 si 2 , calculate lor montate direct in pamant
cu rela\ia 11 .3.5; 1 In 940 Cazul 1. Conduc la unica:
- t 1, t 2 - temperaturile rnedii ale 3, 14 0,94 10,5 2 3, 14 0,066 820 Pierderea de caldura specifica pentru
agen\il or ter mic i; o conduc ta preizolata rn ontata d irect in
= 2 76 __!!___
- lso1 - temperatura la suprafata solului. ' m·K pamant (fi g. 11 .3. 2). se calculeaza c u
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11 : Re!ele termice de transport ~ i distribu!ie

re la\ia: - D,z, Dem este diametrul interior, exte-

rior al mantalei de protec \ie a conduc tei lm·K/WJ
k ·(t ,,, - l s )
dq = lW/m] ( 11 .3. 19) preizolate (diametrul interior al mantalei (11 .3.2 1)
1+k R s de protec\ie este considerat egal cu
unde coe ficientul g lobal de transfer ter- diametrul exterior al izola\iei) [m j; • pentru h! Dem ? 2, re latia 11 .3.2 1.
mic de la agen tul termic la suprafa\a - d, 0 - diametrul interior, exterior al devine:
solu lui k se ca lcu leaza cu relatia: conduc tei (diametrul exterior al conduc-
Rs= -- ln~
1
tei este considerat egal cu diametrul [m·K/W] ( 11 .3.22)
k=--- interior al izola\iei) [m]: 2nA. s Dem
R.., +Rm _ 1_ ln o u + - 1- . 1n o •m - 0, O,z - diametrul interior, exterior al unde:
2n) ,, 0 27fA m D,, izolatiei (m]; - h este adancimea de pozare [m];
lW/ rn ·K] ( 11.3.20) - A.,z - conductivi tatea termica a - As - conduc tivi tatea termica a so-
In care: izolati ei (din po liuretan) [W/m·K]; lului [W/m·K]; (§ 11.3. 1.2). Semnifica-
- A.m - conducti vitatea termica a \iile celorlal\i ter meni sun t cu noscu te.
Is
/ ma ntalei protectoare (din P.V.C.) La stabilirea temperaturii ts se au In
[W/ m·K]; vedere normele interna\ionale ISO/DIS
Pentru izola\ie din po lyuretan la tem - 1224 1 care redau o dependenta lntre
peratura medie lmiz = 50 °C $i densi- temperatura la suprafa\a solului $i tem-
tatea PPuR 80 .. .90 kg/m 3 : peratura aerului exterior la diferite valori
A1z = 0,027 W/ m-K. ale umidita\ii relative conform tabelului
Pentru mantaua de protec \ie din 11 .3.1.
P.V. C. la 20 °C: A.;z = 0,44 W/ m ·K ; Din ·tabelul 11. 3.1. rezu lta:
in expresia coeficientului global de tie = ts - le; ls = 11e + le
transfer termi c poate sa apara 9i rezis-
ten\a la transfer termic de la agentul Exempl u de calcul
termic la peretele conductei, insa este - pentru le = - 10 °C $i o umiditate re-
foarte mica $i, de aceea , se neglijeaza lativa a aerului 75% => 118 = 3,2 °C
in calculele tehnic e (§ 11 .3. 1.1.). Din ls= - 10 + 3,2 = -6,8 °C
acelea$i considerente se poate negli ja - pentru le = 20 °C $i o umiditate re-
$i rezistenta la transfer termic a manta- lativa a aerului 70% => 118 = 5,6°C
- - Dem- lei de protectie, Rm. ts = 20 + 5,6 = 25 ,6 °C
Rezisten\a termica a solul ui se - pentru te = 2 °C $i o umiditate re-
Fig. 11 .3.2. Conducta preizolata un ica determina astfel: lativa a aerului 70 %. => 118 = 4,6°C
mon t at a direct i n pamant:
• pentru : h!Dem ::; 2. ts = 2 + 4,6 = 6,6 °C
1 - izola\ie; 2 - manta de protectie;
in calculele privind pierderile de cal-
3 - conduc ta din o \el.
dura In regim de durata (la temperaturi

Tabelul 11.3.1 . Diferenta de temperatura adm isa' i ntre temperatura la suprafata sol u lu i
~ i tem perat u ra aerului exter ior la diferite v alori ale umiditatii relat ive a ae rului
Temperatura
aerului Umiditatea re lativa a aerului [% ]
exteri or [0 C] 30 35 40 45 ! 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95
-20 10,4 9, 1 8,0 7, 0 6,0 5,2 4,5 3,7 2,9 2,3 1,7 1,1 0,5
"-°"r:: ·:A·~~;. '';, .· ',:<···~ .. '' 3 '0''' .. 3
. ·1
· ' " ; 2' :,; , -" -<3
-; ;
- 15 12 ,3 10,8 9,6 8,3 7,3 6,4 ~• ;:q;.,.:c·~:.~;:'f, o"t! ,:'.: ;u;_·· ~ r ~··~ :·. , _, . ' ( ··:f:•, .} 1,2 0,6

10
12 16,5 _1_
4,_6-+-_1_3_,o--1_
11_,_
6 ~_1_
0_, 1--t_8_,_
8 -+·-:~~,7~~~
,~-
\+'~
'.! ~
6 ,~
3~•~~'.i·~!'_;5~·3_.:r~:~
··_=~~
: ;3~
~ ·~~-l1-3-,_
3 -+-_2_.4_r_1_,6__,1_0_.8--i
14 16,9 15, 1 13,4 11 ,7 10,3 8,9 7,6 6,5 5,4 4,3 3,4 2,5 1,6 0,8
·- - - - - - - -~-~----;----t----+----1---+----+----+----+----+----+--'---+---+--~
- __
16_ 17,4 15,5 13,6 11 ,9 10,4 9,0 7,8 6,6 5,4 4, 4 3,5 2,5 1,7 ! 0,8
~ _18_ _ _1?_._s-+-!_1_5_,7_,!_13_,_8--+_1_2_,1--i_1_
0._6~1_92_+-_7_,9_ _.___6_.7_+-5-·_6-+-4-,5--i--3-+--2~,6-•~1~
,7--+1_0~,-8-1
>---32_ __ ~L _1_ 5 _,9___,__1_4_,o__,_
12,3 10,7 9 3 8,o 6,a 5,6 4,6 3.6 2,6 1,7 o.8
~--
22
-
1s,4 I 16, 1
-1----
14, 2 12.5 10.9 9,5 i a, 1
-+----r----+----+-----+---+-----+---+-----<---+-----<--~---t
6,9 5,7 4,7 i 3,6 2,6 1.7 o,8
24 18,6 16,4 14,4 12,6 11 , 1 9,6 : 8,2 7, 0 5,8 4,7 3,7 2,7 1,8 0,8
___ 1 8~ ~ 2?~ ,__1_
4_,7~_12_,_8-+-_1_1_,2_~_9_,7_+1_8_,4_+-_
1
26 7,_1~1--5_,9_+-4_,_8_....i_3_,7_ _,___2_,7_~_1_,_ 8 -+-_0_,9__,
~9 _ _14__,_9 -+-_1_3__,o_+_1_1_,4~+!_9_,9~ri_ 8,_5--+_7_,2_+-6_,_o -+-_4_ ,_9-+i_ 3_,8--11--2_,_8 -1__1_,8-+-_0_,_9 --j
1
28 19,2
30 19,5 17, 1 15, 1 13,2 11 ,6 10, 1 8,6 I 7,3 I 6,1 5,0 3,8 2,8 1,8 0,9
Obs.: Zona marca ta in label confine valorile parametri!or climatici uzuali.
 Capitolul 11 : Re!el e termice de transport ~i distribu!ie IL Alimentarea cu caldura

exterioare medii lunare) se poate con-

sidera:
• ts = ± 0 . . . 6 °C - iarna
• ts = 15 . . . 25 °C - var a
Rs =1- ln[2h
2n?ts 0
-+ \/,1(2h)
-0
2
l
- 1 = Rt2= - 1
2n?t sol
l n\~(2h)2
j b
2
2 1 - ln /1+
/ ( -2 1) = 0,225 -m·K
=-
Cazul 2. Sistem forma t din doua
conducte:
- -1- In[ - 2 -1 +
- 2n 1. 2
- 2 -1 ) - 1] -
0.3 15 ~ 0,3 15 -
1( 2H 1,2 1~ 0,5 W
Pentru calcu lul p ierderilor de ca fdura 3. Coefi cientul de corec ti e:
a doua cond uc te montate direct In pa- = 0, 175 m K W _ _ Rt2 _ 1__ 0,225
mant (fig. 11.3.3). se procedeaza dupa 2. Rezisten\a termica a izola\i ei:
<{! = .J q) L1 t2 70 9 65 0,337
cum urmeaza: R;z = R P.u.R. + R P. V G. _ 1__ Rt 2 _ 1__ 0,225
• se ca lculeaza pierd erif e spec ifice
R - 1 D ;L
In- = Ll q2 Ll t1 30,2 145
de caldura cu a jutorul rela\i ei 11 .3. 19, PUR - 2H ·A 0
P.U.R
ca $i c um fiecare din cele doua con - 4. Se calc uleaza pierd erile specifice
d ucte ar fi singulara; --1-- l n 29~ = 1,8 1 6 m·K/W de caldura corec tate:
• se calculeaza rezistenta la transfer 2rr 0,027 2 19 1
L1q - - - - --
datora ta influen\ei reciproce a celor 1c - R 12
R - 1 1+<p·L1 q ·-
2 .1
do ua conducte;
1
---
(2h) 2
PV.C -
n Ap.v c
1 3 15
1 L1 t,
1
R 72 = - - ln 1+ - - [m·K/W] (11.3.23) = ln = 0,055 m· K/ W - - - - -- -- = 0 96 -1 q1
. 2n)i.s b2 2rr 0,1 6 298 1+ 0 33770 9 · 0·225 .
unde b este distanta lntre axe\e celor 3. Pierderea de caldura specifica a ' ' 145
do ua conducte masurata pe orizontala conduc tei este determinata ca fiind :
.1 q? = - -- - -
[m] ; .1 t t1- t5 _c 1 +~ . Rt2
• se determina un coeficient de co- L1 q = - - -
RiL+ R s R,z + R 5 <{! L1t2
rec \i e (impus d e influ en\a reciproca a
150 5 1
celor doua conduc te): = - = 70 9 w / m = 0 76 ,1 q2
2, 046 . 1+ 30,2 . 0,225 '
1 Rt2
---- Cazul 2. Se cere sa se determine 0,337 65
Llq 1 M,
<p = - -- - (11 .3.24) pierd eri le d e ca ldura spec ifice pentru Rezufta: .1 q 1c = 68, 1 W/ m ;
_ 1__ RI?.. do ua conduc te preizo la te montate di- L1 q2c = 23 W/ m .
.1 q2 .1 t2 rect in pam ant \inand seama de in-
• se calculeaza pierderile specifice fluen\a \or rec iproca , avand diam etru l 11 .3.2. Calculul caderii
d e caldura corectate p entru fiecare din exterior egal 0 = 2 19 m m; diametrul de temperatura
ce fe doua conducte (\inand seama de exteri or a l m anta lei d e protec \ ie
influen \a reciproca a conductelor), cu Dem = 31 5 mm (gro simea peretelui Pierderea de caldura pentru conduc-
urmatoarele rela \ii de calcu\: manta lei: s = 8,5 mm). Conduc te le tele re\efelor de tran sport $i distribu\ie
sunt izo late cu po liure tan avand un a agentului termic se tra duce in modi -
[W/ mj ( 11 .3. 25) coe fi c ient de c onduc tivitate ter mica: fi cari ale parametrilor agentului term ic
A.;z = 1,2 W/ m-K . Ad ancimea de po- transportat:
zare a c ondu ctelor este h = 1 m , iar - pentru apa: scaderea temperaturi i;
coe fi c ientul de conduc tivitate termi ca - pentru abur: scaderea temperaturii
[W/ m] (11.3.26) a so lul ui: As = 1, 2 W/ m ·K . $i presiunii.
Se mai c unosc tem peratura la su- Caderea de temperatura pe un tro n-
prafa \a solului : ts = 5 °C; tem peratura son de conduc ta se calculeaza in fun c-
age nt ului termi c tra nsport at (ap a \i e de pierderea de caldura si debituf a-
Exemplu de ca lcul fi erbinte): t 1 = 150 °C , 12 = 70 °C; gentului term ic transportat pe tronso-
Cazu/ 1. Se cere sa se determine distan\a intre axele celor doua con- nuf respectiv:
p ierderea de ca ldura speci fi ca pentru 0 d uc te: b = 0,5 m ;
conduc ta mon tata direct In pamant Rezislen\ele la transfer termic sunt :
_avand diametrul exterior d = 2 19 mm; R1 = 2,046 m ·K/W; R2 = 2, 153 m·K/W (in
d1ametru\ exteri or a l m antafei de pro - cazuf In care aceste valori nu sunt c u-
tec\ie este 0 = 3 15 m m (grosimea pe- noscute, ele se determina conform
retelu i m antalei s = 8.5 mm). exemplul ui de calcul 5, cazul 1). b
Adancimea de montare este h = 1 m,
soluf avand un coefic ient de conductivi- Rezolvare
tate termica ?ts = 1,2 W/ m-K. Conducta 1. Se determina p ierderile spec ifice
este izolata cu poliuretan. coeficientul de caldura ale fiecareia din cele doua
de conductivitate termi ca a izola\iei fiind conducte:
.?..11 = 1,2 W/m·K. De asemenea, se cu-
nosc: temperatura fa suprafa\a solului:
-1 = ~ = 150 - 5 = 709 mv 1w
q1 R1 2' 046 ' "'
Is = 5 °C $i temperatura agentu lui termic
(apa fierb inte): t 1 = 150 °C. .1 = ~ = 7o- 5 = 302 m ·K/W
D,
q2 R2 2•153 '
Rezolvare 2. Se cafc uleaza rezisten\a la transfer
1.Se determina re zis ten \a la transfer term ic datorata influentei reciproce a Fig . 11.3.3. Sistem form at
termic a solulu i: celor doua conduc te: d in dou a co nducte p reizo la te
montate direct in pam an t.
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11 : Re!ele term ice de transport ~i distribu!ie

[KJ ( 11 .3.27)
unde:
- LIO este pierderea de caldura [W]
(calculata c u rela\ia 11 .3.3);
- G - deb itul total de agent termic
transporta t [kg/s];
- c - ca ldura masica a agentului
term ic [J/kg ·K ].
in general, valorile caderil or de tem-
peratura se plaseaza in do meniul;
- (0,01 ... 2) K/ km, in functi e de debi-
tul de agent termic , pentru conductele
de apa fierbinte montate subteran in
canale termi ce;
- (0,02 .. . 3) K/km, in func\ie de debi-
tul de agent termic, pentru conduc tele
de apa fierbinte montate aerian;
in cazul aburului supraincalzit, calc u-
lul caderii de temperatura se determina
cu relatia :
.1 t = (t1 - to)-( 1 - e-kUGcj !QC] (11 .3.25)
in care:
- t1 este temperatura ini\iala a aburu -
lui [QC] ;
- to - temperatura mediului ambiant
[QC];
- G - debitul masic de abur [kg/h];
- L - lungimea conductei [m] ;
- k - coeficientul global de transfer
termic de la abur la mediul ambiant ra-
portat la unitatea de lungime [W/ m·K]
- c - caldura masica a aburului
[J/kg·K] .
Se impune verifi carea starii aburului
la sf3r$ilul tron sonului; in acest sens
temperatura aburului la sffu$itul tron -
sonului (t2) trebuie sa fie mai mare
decal temper atura de saturatie cores-
punza toare presiunii (p2).
t2 = t 1 - .1 t; t2 > tab
cu: lab - temperatura de sa tura\ie a a-
burului [QC] stabilita la presiunea P ab.
11.3.3. Verificarea temperaturii
la supratata exterioara
a izolafiei termice
Atun ci cand se impune o anumita li-
mita a tempera turii suprafe \ei exterioa-
re a izola tiei t;z (de regula p e conside-
rente de protec \ie sanitara) este nece-
sara verificarea acesteia.
Se folose$1e rela \ia:
Daca este impusa o valoare finalii. a - a este coefi cientul (rata) de amorti -
temperaturii agentului termic (de ex .: zare a investitiei (cu valori a = 0,3 ... 0 ,4);
pentru aburul tehnologic}, grosimea - I - investitia aferenta izolatiei
izola\iei termi ce rezulta din explicitarea termi ce;
rezistentei la trecerea caldurii de la - Cq - c heltuielile anuale pentru plata
fluid la aerul exterior (te): pierderilor de caldura;
L t - t Cq = L1 0 · tq ( 11 .3.32)
R =- - In ~ [mK/W] (11.3 .27) unde:
G C t,n - fe
- lq este tariful de vanzare a energi ei
unde R = Re + R1z (calcu lata c u relati a term ice;
11 .3.5.) - .1 0 - pierderil e de caldura anuale
Se apreciaza temperatura suprafe\ei aferente conductei p entru care se sta-
exteri oare a izola\iei calculandu-se co - bileste grosimea op tima a izola\iei.
eficientul de transfer terrni c prin con - Corespunzator cheltuielilor anuale mi-
vectie de la conducta izolata la mediul nime se determina grosimea optima a
ambiant, ae. izola\iei (fig. 11 .3.4).
1 Grosimile optime ale izola\iei pentru
R;z = - - - - -
diverse diametre ale conductelor din
2 TC·11., ;, In-D;,
otel sunt prezentate in tabelul 11 .3.2.
de
Observatii:
1
= R - - - - - [m·K/WJ (11.3.28) La conductele de apa fierbinte,
2n ·d;7 ·ae grosimea izolatiei conductei de ducere
cu de terminarea diametrului exterior este cuprinsa in domeniul 30 .. . BO mm,
al izola\iei O ;z prin metoda analitica iar p entru conduct.a de intoarcere, izo -
(calcul iterativ) sau prin metoda grafi - lafia are grosimea aproximativ egala cu
ca prin reprezentarea celor doi mem- jumatate din grosimea izolatiei conduc-
bri ai egalitatii de mai sus. La inter- tei de ducere.
sec\ia curbelor c;le varia\ie a celor doi Pentru amplasarea supraterana, gro -
membri ai egalita\ii se determina va - simea izolafiei este de 1,5 ori mai mare
loarea necesara diametrului exterior deca t cea pentru acelea$i diametre
al izolatiei O;z. in final se verifica tem - amplasate subteran.
peratura suprafetei exterioare a izola-
\iei cu rela\ia: 11.4. Calculul mecanic
Re· t, +R;z ·t0
al retelelor termice
t = • [QC] (11.3.29)
iz Re +R;z 11.4.1. Considerafii privind
sau: calculul mecanic
t = Re· I; +(R; +R;z )· t0'. (QC] (11.3 .30) Calculul rnecanic al ansamblului unei
tZ Re + R;z + R, retele termice cu conducte din otel tine
daca se tine seama si de tran sferul de seama de stari le de ten si une in
caldura prin convectie de la fluid la rnaterialul conductei retelei, generate
suprafata interioara a conductei .
Tabelul 11 .3.2. Grosimi optime
11.3.4. Calculul grosimii optime ale izolafiei
a stratului de izolafie termica
Conducte sub- Conducte
Criteriul de baza pentru stabilirea terane manta- aeriene
grosimii optime a izolatiei termice este in canal
eel al cheltuieli lor anuale minirne: On De Grosimea izo- Grosimea izo-
C = Cq +a·! [lei/an] (11 .3.31) latiei [mm] latiei [mm]
unde: •
duce- intoar- duce- intoar-
re cere re cere
ct
1219 90 50

[~ fl ...&J
1200 60 30
f = Re- tm+ R ,z ·lo [QC] ( 11 .3.26) 11 00 1116 60 30 90 50
'" Re +R ,z 1000 1016 60 30 90 50
1 . 1
cu: R = - - - SI R = - -- -ln _D'z 900 914 60 30 90 50
e n0,7 a,. · iz 2n . A,z De , al
c~ : 800 813 50 30 90 50
in care semn ifica tiile marimi lor ce inter- 700 711 50 30 90 50
vi n sunt desc ri se in § 11.3.1 .2. 600 609 50 30 90 50
Temperatur a la suprafata izolati ei f,z, 500 508 50 30 90 50
care rezulta. se compara c u valoarea o opt l}, 2 [m m] 400 406 50 30 80 50
limita admisa de norme (de ex ., 50 QC).
300 325 40 20 80 50
in cazul dep3$irii temperaturii maxime
Fig. 11 .3.4. Stabilirea grosimii optime 250 273 40 20 60 30
admisa, se rn areste grosimea stra tului
a izolaJiei. 200 2 19 40 20 60 30
izolator $i se reverifica.
 Capitol ul 11 : Re!ele termice de transport ~i distribu!ie
de sarc ini (incarcari) c u aq iu ne:
• permanent<'!: provenind , in general,
din greutatea conductelor $i arma turi -
lor ;
• temporara (cvasi-p ermanenta): de-
term inate de vant, de frecarea p e rea-
zemele m ob ile $i in compensa toarele
axiale, de presiunea interna, de preten-
sionare etc.;
• temporara (variabila): provenite di n
incalzirea neuniforma rapida a conduc-
telor , tasarea unor reazeme mobile etc .;
• accidentala - in eventualita tea unor
seisme sau la inc hiderea bru sca a unor
vane.
in ca lc ulu l m ecanic al re\elelor termi -
ce se au in ve dere:
• calculul grosi mii p ere\il or d e co n-
duc ta p e baza tensiunii generate de
presiunea interna;
• ca lc ulul distan\elor intre reazemele
m obile;
• verificarea deplasarii in zo na coturi -
lor $i a tensiunii de incovoiere datorita
deforma\iei termice pentru configuratiile
naturale clasice in forma de ,,L " $i ,,Z".
• calc ulu l compensatoarelor c urbate
in forma de ,, U ";
• calc ulul compensa toarelor lentic u-
lare;
• calc ulul for\elor ce ac\ion eaza asu-
pra reazemelor fi xe ale conduc telor;
• verific area rezisten\ei \evil or in sec-
\iunea de solicitare maxima.
11 .4.2. Calculul grosimii peretilor
conductelor
Conform instru c\iunilor de pro iec tare
o fi c iale (lns truc\iu ni RT- 1 M .E. E.-
1.S.P .E) calc ulul de rezisten\a a con-
duc telor termi ce este fundam ental p e
metoda tensiunii mecanice admisib ile.
Grosimea p ere telui conducte lor re-
zulta din rela\ia:
P ·O +c [c m)
s =-'-'- (11 .4. 1)
2·<{J· (Ja
in care :
- p, este presiunea interi oara m ax ima
de fun c \ionare (presiunea nominala)
[daN/cm 2];
- o, - diam e trul interi or al tev ii (care
se p oa te asimila c u diam e trul nom inal)
[c m] ;
- rp - coeficien tul de ca litate a sudurii
dep inzand de tehno logia de sud ura
aplica ta la realizarea cond uc tei (c u
valori c uprinse intr e 0 ,8 si 1);
- oa - rezisten \a adm isib ila a m ateri -
alului aferen ta solic itarii determ inate de
presiunea inter ioara pe direc ti a tangen -
\i ala [da N/ c m2], i n func tie de cal itatea
materialului:
o a = 01./cs [ da N/cm 2] (11 .4. 2)
unde:
- a, este rezisten\a la rupere a
materialului [ daN/ c m 2 ] ;
- Cs - coe fi cien tul d e siguran\a, egal
c u 3,75, pentru \evi trase $i 3 , pentru
tevi sudate;
- c - adaosul de coroziune si uzura
egal cu 0,05 c m p entru diametre
On :5 250 $i de 0. 1 c m pentru tevi c u
On > 250 .
in urma efectuarii calculelor se aleg
marimi le standard ale tevilor din pro-
duc \ia curenta, grosimea peretelui con-
ductelor fiind aleasa cea corespunzand
valorii standard imediat superioare valo-
rii rezultate prin calcul c u rela\ia 11.4.1.
Calc ulul de verificare a tensiunii ge-
nerate de presiunea in terioara se face
alegandu -se o grosime a pere\ilor con-
ductelor din seria care se fabrica in
mod c urent, c u rela\ia:
a= P; O, :5 a 3 [da N/cm 2] (11.4 .3)
2 <fJ· (s - c )
Exemplu de calcul
Se · calcu leaza grosimea p eretelui
conductei cu diametrul On 900 care
face p arte dintr-un sistem de re\ele ter -
mice in care presiunea nominala este
Pn 16 daN/cm 2.
Marca o\elului din care este confec-
\i onata conduc ta este OLT 52, care are
a r = 5 200 daN/cm 2 $i coefici entul de
siguran\a Cs = 3.
Rezolvare
• Se calculeaza rezisten\a admisibila <Ya:
Oa = a r!Cs = 5 200/ 3 = 1700 daN/cm2
• Se calc uleaza grosimea ,.s" c u re-
la\ia 11.4.1 :
p D 16 90
s = -'-'-+c + 0,1= 0,598 cm
2 · tp aa 2-0,85 1700
unde s-a considerat adaosul de coro-
ziune c = 0, 1, iar coefici entul de calita-
te a sudurii <p = 0, 85.
• Se alege din ST AS 6898 conducta
de diametru On 900 c u grosimea pere-
telui de 7, 1 mm (9 14 x 7, 1 mm)
a b
Fig. 11 .4 .1. Soluf ii de marire
a auto p o rtanJei co n d uctelor :
a - sudarea unui pro fil metalic;
b - sudarea a doua nervuri din tabla;
1 - prolil mc talic; 2 - nervuri ; 3 - conduc ta.
11. Alimentarea cu caldura
11 .4.3. Calculul distantei
lntre reazemele mobile ~i tixe
lndiferent de tipul reazemelor mobile
utiliza te (c u frecare de alunecare sau
frecare de rostogolire) distan\a intre a-
ceste suporturi se determ ina c u rela\ia
p entru calculul la incovoiere a grin zi lor
continue c u sarc ina uniform reparti-
za ta:
f= /1(}W Ga, [cm] (11.4.4)
~gt
i n care:
- aa; este rezisten\a admisibila la
incovoiere datorata gre uta\ii propri i
[daN/cm 2] c u valori cuprin se intre 200
:;;i 250 daN/cm2 pentru pozarea con-
duc telor in canale nevizitabile :;;i in zo-
na coturilor , indiferent de amplasare,
iar in restul cazurilor (amplasare aeria-
na :;;i in canale· vizitabile) c u valori de
500 . .. 600 daN/ cm2;
- W - modul ul de rezisten\a al sec ti -
unii conductei [c m3];
- gr - greutatea totala a conduc tei,
apei $i izola\iei [daN/c m] - (informativ
valori le p entru W $i g1 sunt date in ta-
belul 11.4. 1, pentru alte dimensiuni de
conduc te fiind necesar a se calcula
dupa rela\ii le aplicate in rezistenta ma-
terialelor);
in func\ie de rezolvarea construc ti va
a reazemelor mobile, la conducte c u
diametrul On ~ 700 exista posibilitatea
ca prin calc ule suplimentare de con -
solidare a \evi lor sa se mareasca dis-
tan\a dintre reazemele mobi le. Acest
lucru se p oate realiza prin cresterea
mom entulu i de iner\ie (a modulului de
rezistenta Vv') al sec\iunii \evilor in zona
momentelor de incovoiere maxime; i n
aces t scop se sudeaza, in p lanul verti -
cal al sec \iunii \evii , fie o nervura din
tabla c u grosimea de 10 . ..30 mm :;;i
latimea corespunzatoare, fi e un profil
metalic (fi g. 11.4.1 a). i mbunata\irea
m odulului de rezisten\a se face $i prin
sudare, in part ea superioara a conduc-
tei, a do ua nervuri din tabla, in planuri
facan d un unghi de 15 ... 20° cu planul
verti cal (fig . 11.4.1 b). lntroducerea unor
sus \ineri intermediare cu tiran\i c on-
stitui e o alta solutie de marire a
Fig . 11.4 .2. Su sJi nere c u tiranti
a co nductelo r.
r

'
Grosi- Aria sec\iunii
Tabe lul 11.4.1 Date tehn ice de ca lcul al conductelor de termof lcare
Greutatea conductei
-- - - ---- - . - - -- - - - -
-- -
: -'
I Diametrul transversale, [cm2]
Suprafata Momentul Modu lul de In pozare subterana In pozare supraterana
- - - - - --- - -- ---- )>
mea

r-~-
exterioara rezistenta :ill - Greutatea - - - - - - ---- - - --- :_gE Greutatea · -- --- 3
de inertie,

-
1
Nr.
crt ominal Exter ior
pere-
Perete le Libera a \evii I al tev ii W, Teava Apa ~- I izolatiei cu Total Tea va Apa -3 ~ izolat1e1. Tota l
ct>
:::::l
telui -- "' doua stra- .!:i "' prote1ata
On De
tevii
tevii interioara ~ ~ turi de car- ~ ~ cu tabla ...cct>u
[mm] [mm] Ap A; [m 2/ m] [cm 4 ] [cm 3] [daN/ m] [daN/ m] - ~ -5 ton asfaltat [daN/ m] [ daN/ m] [ daN/ m] -:n -5 zincata [d aN/ m] cu
I
[mm] 0"'
0 - [daN / m] ~ [daN / m]
·S ("')

1
2 -- :~ +-1t- ~~--
_4,9_ _ 5,25
4,89 13,20
12,57
0 , 150
q, 150
12, 164
13,467
5,06
5,61
3,76
4,25
-
1,29 30
1,22 30
7,28
7,28
12,34
12,76
3,76 ~-~~ 50 - ___ l.2. ~5-~ ----- )?.6]_
-~~ -~-1,_22 50 12,!)!i_ __ 18,02
-----· - -- -
c:
("')
CU <
c.
3
4
50
50
· - - --- 57 ~-~
57 4,0
5,88 I
6,66
19,63
18,85
0, 179
0, 179
--
21,099
23,476
7,40
8,32
4,53
5, 12
1,92 30
1,84 30
7,3~_ ~--13,80 -~~ ~---
7,35 14,32
1
5, !__£___ __ _1_84
,9 2 50 -- ~_3. . 35__ -- ?.Q ,OQ
50 __ _112~ _ _?0,50_
...
c:
CU <

-~ __j_ ___ ~ 70 3,5 7,31 31, 17 0 , 21~ 4_9_,459 11 ,55 5,62 3 ,06 30 8, 13 _ 16,81 5 ,62 --~~~- 50 __ l_~.72_ - - 22,4J
-
6 I 65 70
·- > - - - - - -
4,0 8,36 30 , 12 0,219 45,244 12,92
-- 6,38 2,45 30 8, 13 17,46 -~ __ ?.!~ 50 __ 13,?J _ ---··· 23 ----,06.
7 80 89 3,5 9,40 52,81 0,279 85 ,897 19,30 7,23 5, 17 30 9,4 1 _21,83 7,23 -~!._?_ 50 _ _1_~.}_~ ____ ]]J_§__
51,53 8,21 5,05 30 9,41 22,~8 _ 8,2_1__ _ _3_9?_ 50 --~·_3:!_ . ____ ?_Be_§)
8 80 89---
-- 4,0
- 10,68 -0,279
- - - - - · 96,508 21,68
9
·-- -------
__
100 ,____ 108 -~Q_ __
- 13,07 78 ,53 0,339 ~-_:l_Z 6' 6_3_ll 32,70 10,06 7,69 30 _ 1Q,83 ____!Q,06 10,06 --~&9_ 50
i----- - - - ··-
16 ,90 - - ~~_,66_
-·-·- --
10 100 108
- 4,5 - 14,63
-- 76 ,97 0,339 195,947 36 ,65 11 ,26 7,54 30 10,83 29,67 ! 1,26 _ - -- 7,54 r----50
- ---- ---·------- - - __;3_5 .?2
16,90 ("")
Ill
_36,9_§ __ J?A~- -
-- .. ~3 ~4_? _
12,45 12,03 r---- 18 ,95
11 125 133 _jl_()
-------· 16,21 122,71 0,417 336,924 50,66 12,48 12,03 30
- ---- --- 50 "C
;::::;.·
12 f - - --125--- -
- ----133
--~ - 18, 16 120,76 0,417 374,748 56,35 13,98 11 ,83 30 12,45
.. --- 38,27
----
~
13,98
1---- - - -
_ 1_1_!._
8 .l_ 50 ____ 1_~.~-~- -- ~~_J_7 0

--- 13
14
- -··--
150
200
- -----
- - 162
- -- ----
219 __J_,__9_
1 - - --·-- --
5,5
-
25,31
-·
46 ,62
156, 14
330 ,06
0,477
0,688
-- 678,849
2617,36
89,32
239,02
19,48
35 ,88
15,30 40
32,35 50
14, 17
26,48 _ _ 94,73
48,96
-~
--·
19,48
------
- -
15,30
- · - -
35 ,88 __ _l_?,_3_?_ 80 - ~-! , 90_
---
60
-- --- -25 ,78
--------- ---- 60 ,58
110, 15
- -· ---
- ·
c:
.....
.....
53,0~ _3_?6 ,65 269,42 40,82 -~Q_2 50 26,48 99,3~ _4~~- ...........__32---- ,02 80 _4 2!~_Q _ __ _11'±c_~5
15 200
25~ -273 - 8,0
219 8,0
- - __2_950,17
-0,688 133,00
::lO
16 66 ,60 518 ,64 0,857 5841,29 427,93 51,26 50,85 50 30,90 51 ,26 __50 ,8_?_ 80 --47&9__ --- _ 15_Q_,_Q_1_ ct>
- - --- -- - --- ........
17 250 273 9,0 74,64 510,70 0,8?7 6498 ,97 4 76, 11 57,46 50,08 50 30,96 138,50 57,46 50 ,08- 80 1----·- 47,89 155,4 3 ct>

-
- - - - r - · ·- · - - -

18 ~Qti__ ~Q__ ct>

8,0
- ·--·
79,67 749,90 1,021 9996,09 615, 14 61,32 73,53 60 _ _ 41,65 ! "176,50 -·- - ___§_!..JL ~21- 90 ~--~~-&~ ___1?9 . ~2.
ct>
-19 - - t - -300 325 9,0
- - ----·--- I---- ·---'--------
~~ ._34 740 ,23 1,021 11141 ,40 685 ,62
--- ----·- 68 ,78 72,60 60 42 ,~?.- _ _1_~3,00 _§~,78 __ _ 7_2.&Q _ 90 __ _?_i,§~_ -~9-~\Q_Q
20 350 377 9,0 104,05 1012,23 1, 184 11759,26 933,29 80,09 99,20 60 41,66 225,~9- ~.09 __g_9,2_Q_ 80 ____6~~5 - _24~10_ 3
('")
21 350 377 - ~- 115,30 1000,98 ~ 184 19391,30 1028" 71 88,75 99 ,20 60 41,66 233 ,30 -~8 , 7_!?__ _ __g_g,_2_Q_ 90 -- -_§_~J.2- -~~3 !_6_Q ct>
22 400 419 7,0 90 ,60 1288,25 1,316 19195,60 916,23 69,62 126,30 60 50,44 246 ,30 69 ,6 2 12_~!~Q_ 90 ------- 71,82 __2_6_7_JO c.
23
24
-s-oar·
400
500
419
521
8,0 103,29
7,0 1--113,03
-- ---- -
1275,56
- - 2Q18,8_ §
1,316
1,636
21780,40
37269 ,50
1039,63
1430,7
80,40
88,25
125, 10 60
197,90 60
50,44
59 ,98
255,~
346 ,20
80,40 ~()_ 90 __ 7\?2 - - - 277,30
~---- -

88 ,2§__ 197,90
- - -- ---- ---- 90 __ 84 ~ 0~ - -~70!_'.?_0
-
ct>
.cu..
:::::l
25 s21-- __ 8,0
,_ 128,93 1 --2002,90
- --- 1,636 42 ,348 ,00 1625,6 100,02 196,40 60 59 ,98 356 ,40 100,02 196,40
- - - - - ---
--~
90 -- - -~~'-Q?_ 380.50 Vl
"C
26 600 I 620- 8,0 153,81 2865 ,20 1,947 718~5 , 9Q 2319 ,2 119,63 280 ,90 60 69 ,09 469 ,70 119,63 280 ,90 90 95,89 - 496 ,50_ 0
- --- --- - ·--- '----·· -- ~ - - - - --------- --- ------- ::l.
-27- -- 700
- 720 _?._,_Q___ -178,94
· --·-
3892,50 f-- 2,261
---- --- 113206,30 >-----3146 , 1
-- --- !49,22 381,70 60 f - -78,62
--
~-- -----
-~0,50 -140,22 - - - ----- 381,70
- ---- ----- 90 107,88 ... 6_~~.8_Q_
---·------- · Vl
28 800 r---820 8,0 2Q4 ,08 _ 5076,90 2,576 167913,70 4095 ,3 159,83 497,80 60 88,03 745 ,70 159,83 497 ,80 90 118,62 _1_7_6 !_3_Q c.
-- - --- - ---- - - · · - - - - - - ---- -------- -

-
-~

29 900 920 8,0 229 ,21 6418,40 2,890 2378~9 , 70 5171 ,7 180,43 629,40 60 97,45 907,20 180,43 90 ___!__;3_!_,_~ - _g~!._?_Q
- - -629 ,40
- --- --- Vl
30 1000 1020 -~,Q__ ~-254 , 34 7916 ,90 3,202 325045,90 6373,4 199,06 _ ??6,3Q_ 60 - 106,74_ 1081 ,20_ J..§5!._9__§__ _ 77~_!~Q__ 90 __1_~~&~- _ 1_'-\__1il_!_2_Q_ ::! .
·-- ~- -- C'"
31 1100 1120 ~o.o 348,7 ! 9503,30 3,516 536154 ,80 9574 ,2 275,80 931,80 60 ~_1_3,70 1321,50 275,80 ~9- 90 __ _1_6 lc~. - 136,950 c:
·- -- -- - ·· -:::r.
122,50 1579,70 333,25 112 ~.§Q_ 90 -----
32
---- 1200 1230
~°- 421 ,26 11461 ,03 3,862
-- 781133,40 1296Q,5 333 ,25 1123,80 60 176,50 _1_?_33,_60_
- ..
ct>
1330 -- ~_SQ__ 496 ,88 13396,03 147,09 1853,80 393, 1 ~ __1_? 13 '6_Q_ 100 _ _1_~92.20_ __1_§_~'.J_Jl_Q
-33- - 1300 -···- ------
4, 176 1077083,90 16196,7 393, 12 1313,60 70
34 1400 . 1430 __1__~ __578,_'_i'_?_ ~481,90 4,490 145002~, 10 20280, 1 457,90 1518, 10 70 167,58 2143,70 ~-7,90 __ _151_8 c_1__Q_ 100 2.QJ_ ,OO_ _21_?_000 -
I'----· -·- -
35 1500 1530 14,0 666 ,38 17.709,60 4,804 2044832,70 26729 ,8 527 ,50 1736,60 70 177,48 2441 ,00 527,50 1736,00 100 215,70 2479,80
 Capitolul 11: Re~ele termice de transport ~i distribu~ie II. Alimentarea cu caldura

distan\elor dintre reazeme (fig. 11.4 .2).
La calculu l distan\ei intre reazemele
fixe este necesar sa se tina seama de
valoarea fortelor de reactiune generate
de compensatorul de dilatare existent
intre cele doua reazeme fixe. Forta cri -
tica de fl ambaj (Per) se calculeaza con-
siderand conduc ta incastrata in reaze-
mul fi x $i articulata in compensator.
2
P = n: ·E I = 20,2-~ [daN] (11.4.5)
Exemplu de calcul din functi onarea reala se considera eli-
Se calculeaza distan\a intre suportu- berata extremitatea A $i deformarea
ril e mobile pentru o conducta c u On configura\iei care face ca aceasta ex-
900 (914 x 7,9 mm) amplasata supra- tremitate sa ajunga in A' . Starea reala
teran. se ob\ine prin readucerea punc tului A'
in A prin introducerea unei forte P $i a
Rezolvare momentului de incovoiere MA (care re-
Aplicand relatia 11 .4.4 . se ob\ine: prezinta, de fapt, reactiuni ale reaze- l"
mului fi x). I
/ =.1 10 W = / 10 -5 171,73 600
v g,
O"a,

er (0,7 -L )2 L2
in care:
- E este modulul de elasticitate al
materialului [daN/cm2];
- I - momentul de inertie al sectiunii
conductei [cm 4 ) (tab. 11 .4.1);
- L - distanta intre reazemul fix si
compensator [cm].
Punand con ditia ca forta criti ca de
flambaj sa fie superioara valorii for\ei
de reactiune a compensatorului se de-
termina distanta limita intre reazemul
fix $i compensator. Aceste distante li -
mita sun! redate in tabelul 11 .4.2. pen-
tru compensa toarele curbate in forma
de "U" $i pentru ce le axiale cu pres-
garnitura.
v 9,4 17
Etapele de calcul pot Ii organizate in I\
mod concret astfel:
= 18 15 cm = 18, 15 m • se calc uleaza deplasaril e laterale
unde: W = 5 171, 7 cm 3 (valoare maxime in zona cotulu i conductelor:
preluata din tabe lul 11 .4. 1. pentru n + sin/3
D, = a· ( t, - t0 ) -L 1- - - [m] (11.4 .6 a)
\eava cu On 900); aa; = 600 daN/cm 2 cos/3
pentru conducte amplasate suprateran;
iar gr= 9,4 17 daN/c m (valoare preluata 1
D2 = a ·(t, - t0 ) L, +nsinf3 [m](11 .4.6 b)
din tabelul 11.4. 1. pentru conducte c u cos{J
On 900 $i amplasate suprateran). in care:
- a este coeficientul de dilatare a
11.4.4. Calculul configuratiilor materi alului utilizat [mm/ mm·K ] (tab.
natural elastice 11 .4.3.);
- tr - temperatura fluidului in regim
11.4.4.1 Ca/cu/ul unei configuraJii nominal [°C];
natural elastice in forma de ,, L" - to - temperatura mediului ambiant
Se considera un sistem ABC fixat in in perioada de montare [0 C];
extremita\ile A $i C (fig. 11 .4.3) cu un - L i, L2 - valorile bra\elor configura\i-
unghi <p = 90° + f3 intre laturile sale. ei [m]; n - rap ortul laturilor configuratiei
Pentru a stabili starea de incarcare (n = L;v'L 1);

Tabelul 11.4.2. Distantele intre suporturile mobile ~i fixe ale conductelor de termoficare
Distante intre suporturile mobile, [m) Distan\e intre suporturile fixe, [m]
Compensatoare ..n.. Compen sa t oar e
c u prc se tu p:.
Compensatoare ..n._ fompensa t o:.~e c •
prc sc t l • P~

Diame-
Grosi- Canal Poza- I i Pozare I
Nr. trul Poza- .. I re su- Poza- \ Canal su-
mea S Canal Canal 1 Canal Canal Observa\ii
crt. nominal . . re su- VI Z I.a-1 pra t e- re su- 1vizitabil I prate-
[mm) nevi- v1z1ta- I bil rana nevi- I vizita - prate- · I rana
[mm]
zitabil bi l pra t~- Numai pl cood.
zitabil l bil Numai pt cood.
irana de apa fierb111te
si coodensat
ran a de apa herbm1e
si coodeosat
i

1 40 3,5 3,0 4,5 I 4.o - - 45

I
50 50 - i -
·-1
2 50 3,5 3,5 I 5,0 i 4,5 - - 50 55 55 - -
·-
3 65 3,5 4,5 ! 5,5 ! 5,0 - - 55 60 60 - -
4 80 3,5 5,0_ _l 5,5 I 6,o - - 65
---
70 70 - -
5 100 4,0 5,5
r--------- r
7,5 i 7,0 - - 70
f----
75 75 - -
-
6 125 4,0 6,0 ! 8,5 8,0 7,0 6,5 75 80 80 65 65 TEVI TRASE
~--·

7 150 5,5 ~ -L 9,5 9,0 8.0!7.5-- 85 90 90 70 70 STAS 404

!
8 200 __2cQ_ 7,5 ! 11 ,5 10,5 9,5 I 9,0 100 100 100 75 75
--- -··
9 250 8, 0 8,5 I 13,0 112.o 11,0 l 10,5 100 105 105 : 85 85
10 300 8,0 9,5 i 14,0 13,5 @;D 12,0 11 5 i 11 5 115 I 95 95
11
12
350
400
9,0
7,0
11 ,0
10,5
l· 15 ,0
14,5
14,5
14,0
I 14.o
i 13,5
I 13,5
13,0
-~~~
120 I 150 I
135
150
105
115
105
11 5
13 500 7,0 10,5 15,5 15,0 i 13,5 ~ 13,0 125 I 160 160 130 130
14 600 8,0 11 .5 I 16,5 i
16,0 13,5 I 13,0 125 : 170 ! 170 140 140 TEVI SUDATE
15 700 8,0 12,0 l 17,0 16,5 i 13,5 I 13.o 130 I 170 I 170 I 140 140 ELICOIDAL
16 800 8,0 12,5 ! 18.0 I 17,5 ! 14,5 i 14,0 130 : 180 180 150 I' 150 STAS 6898
17
18
900
1000
8,0
8,0
13.0 _
13,5
11
9.0 ! 18.5
I
14,5
20.0 i 18,5 16. o I 15.o
15,0 l 135 ! 180
135 l 200 I
180
200
150
160
150
l 160
19 1100 10,0 14 ,0 i 2 1,0 20,0 i 16 ,5 ! 15,5 140 i 205 205 160 160
20 1200 11 ,0 15,0 22,5 2 1,5 16 ,5 ! 16,0 140 210 210 160 160 TEVI SUDATE
21 1300 12,0 1 5.~ i 24,0 ! 23 .0 17,0 ! 16,5 150 2 15 i 2 15 160 i 160 LONGITUDINAL
22 1400 13,0 16,0 25,0 24,0 17,0 16,5 150 220 220 160 160 STAS 7656, 7657
-- ·-
23 1500 14,0 17.o · I 27 .o i 25,5 17,5 f 17,0 160 I
I
I
225 ! 225 160 iI 160
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie

- f3 - suplern entul peste 90° al un - (XG si YG) care se obtin din rela\iile ge - voiere in punctele A, B, C plasa nd for-
ghiu lui cp cupri11 s intre bratele cornpen - nerale: tele X si Y in cen trul de greutate G al
satorului . t.1x IY ~ Ciy fry configuratiei:
Aceste deplasari se irnp un a fi rnai X = EI G G [daN](11.4.1 5 a) MA = Xa I) - Ya· ~ [daN·m] (11.4.16 a)
l I - f2
rni ci decal valorile deplasarilor rnaxirne xc YG xyc Ma = Xe (17 - L 1} - Ye ·~ [daN m] (11.4 .16 b)
admise (0, 16 ... 0, 17 rn) pentru a prein- 1 Mc = Ya · (n L 1 cos f3 - ~ ) -
tampina caderea con ductelor de pe Y = Elt.1y l"GL\ x xvG [daN]{1 1.4. 15 b) -Xa[L1( 1 +nsin{J)-f]] {11.4 .16c)
reazeme sa u aparitia unor reactiuni din I"<; IYG - 12
XYG • se calculeaza tensiunea maxima de
partea pere\ilor laterali ai canalelor ter- in care E este modulul de elasticitate incovoiere:
mice in care sunt pozate conductele. longitudinal pentru otelul din care este _ M max <
()ma x - W - ()a t [daN/ cm 2] (11.4.17)
• se calculeaza deplasarea AA': con fec \i onata co nd ucta [daN /cm 2]
(tab . 11.4.4.); I - momentul de inertie al . unde:
(11.4 .7) sectiunii conduc tei [cm 4 ] - (se pot uti- - CJa1 este rezisten\a admisibila a o\e-
.Jx = Et · xo = a · L2 · _\ T = liza informativ valori din tabelul 11.4. 1); lului conductei (1000-1100 daN/cm 2);
= a · nL t · cos/J ·(tr - to) [m] (11.4.8) • se calculeaza momentele de inco- - W - modulul de rezistenta al
.jy = Et · yo = a. · Lz · ..1 T =
Tabelul 11 .4.3. Valorile coefici entului de dilatare liniara (a) pentru otelurile
= a · L 1 · ( 1 + n · si n fJ) · (tr - to)
utilizate curent i n con s tructi a de tevi [10·6 mm/m·K]
[m] (11.4.9)
• se calculeaza coordonatele centrelor Nr. Marca Standard Interval de temperatura (0 C]
de greutate ale tronsoanelor AB $i BC crt. o\elului 20 ... 100 20 .. .200 20 ... 300 I 20 .. .400

l \XG2= ~nL,cosf3 1 OLT - 32 ROMAN IA 11,5 12,4 13, 1 14,5

! XG1= 0
GI YG1 = .S J G2
2
-
Yc 2 -
1 .
L, +- nL, s1nf3
2
(11.4 .10)
2

3
St - 34 - 2

OLT - 35
STAS - 288 1
GERMANIA
DIN - 17100
ROMAN IA
11,8

11 ,5
12,2

12,3
i
13,0

13, 1
13,3

13,3
• se calculeaza momentele statice STAS - 288 1
ale sistemului in raport cu axele x si y 4 St - 37 - 2 GERMANIA 11 ,2 12, 1 12,8 13,4
M sx = ya 1 · L 1 + ya2 · Lz [m 2 ] (11.4.11 a)
M sy = xa1 · L1 + xa2 · Lz [m 2 ] (11.4 .11 b)
DIN - 17100 I
5 OL - 38 ROMAN IA 11 ,2 12, 1 12,8 13,4
• se calculeaza coordonatele centru-
lui de greutate al sistemului: STAS - 500
6 OL - 42 ROMAN IA 11 , 1 12,0 12,5 13,5
(11.4.12) STAS - 500
7 OLT - 45 ROMAN IA 11,2 12, 1 12,8 13,4
• se calculeaza momentele de inertie STAS - 288 1
ale sistemu lui in raport cu axele x $i y:
8 St - 50 - 2 GERMAN IA 11 , 1 - 12,7 -
Ix = Lf (1 /3 + n + n2·sin/J +
+ 1/3·n3·sin2 {3) [m3] (11.4 .13 a) DI N - 17100
ly = 1/3·(L f-n3·cos2f3) [m 3 ] (11.4 .13b) 9 St - 52 - 3 GERMANIA 11,0 - 12,9 -
lxy = Lt (
1/ 3 · n3·sin fJ·cos f3 + DIN - 17 100 II I
+ 1/3·n2 cos{J) [m3] (1 1.4.13 c)
• se calculeaza momentele de inertie Tabelul 11.4.4. Valorile modululu i de elasticitate longitudina l (E) p_e ntru
ale sistemului in raport cu axele XG $i yG: otelurile utilizate cu rent i n con structia d e tevi [106 d aN/cm 2 ]
fxG = Ix - r] 2 (Lt+ Lz) (m 3](11.4.14 a) Nr. Marca Standard T emperatura [0 C]
ly,; = fy - !/ (L1 + Lz) [m3](11 .4 .14 b)
fxyr. = fxyx - TJ ~ (L i + L?) [m 3] (11.4. 14 c)
crt. 20 100 200 300 ! 400
• se calculeaza componentele X si Y 1 OLT - 32 ROMAN IA 2,07 2,10 1,86 1,56 1,44
STAS 2881 !
2 St - 34 - 2 GERMANIA 2,03 1,93 I' 1,84 ! 1,72 1,60
DIN - 17100 I I
3 OLT - 35 ROMANIA 2,03 i 1,93 1,84 1,72 1,60

c
4 St - 37 - 2
STAS 2881
GERMANIA 2,02 I 1,87 1,79 1,70 1,6 1
"<n
c
~
- DIN - 17100 I
_J 5 OL - 38 ROMANIA 2,02 1,87 1,79 1,70 1,6 1
i 1,63
_J
II
STAS - 500 i' I
6 OL - 42 ROMAN IA 2,04 ! 1,90 ! 1,8 1 I 1,72 I
STAS 500 i I i
I
7 OLT - 45 ROMANIA 2,03 I 1,88 ! 1,79 1,71 1,61
i
STAS 288 1 I i
8 St - 50 - 2 GER MANIA 2,0 1 II 2,0 1
II 1,90
II 1,79 ! 1,7 1
DIN - 17100 ;
I
9 St - 52 - 3 GERMANIA 2, 10 I - - 1,85 I -
Fig . 11.4.3. Schem a de calc u l a
configura)iei e lastice in fo r m a d e ,. L". DIN - 17100 ! I
I I I
 Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

sec\iunii conduc tei [cm 3 ) - (tab.11 .4. 1);

Exemplu de calcul
Se verifica tens iunea maxima de in- = 1,83 106 7 1895 96 (9,6 1, 97 +6,8 1,1 78)1010
' (1, 97 -1,17- 1, 1782)1 020
c ovoiere pentru configura\ia elasti ca in
forma de ,,L" (fig . 11 .4.3) avand urma- • se calcul eaza momentele stati ce = 386, 18 daN
toarele carac teri stic i constructi ve : con- ale sistemului in raport cu axele x $i y. unde valoarea modulului de elasti c i-
ducta es te din \ea va din o\el OL 38, M sx = Ye 1 · L 1 + Yc2 · L2 = tate E = 1,83· 106 daN/cm 2 a fost extra -
diametrul c o nduc tei este Dn 600 = 20 · 40 + 46 ,8 · 40 = 2672 m2 sa din tabelul 11.4.4 la temperatura
(620 x 8 mm); lun g imile bra\elor confi- M sy = Xe 1 · L 1 + Xe2 · L2 = fluid ului de 150 °C iar m omentul de
guratiei sunt L 1 = L2 = 40 m, <p = 110°; = 0,40 + 18,8 . 40 = 752 m 2 iner\i e I = 71895,96 cm 4 - din tabelul
/3 = 20 °; tempe ratura agentului termic • se calculeaza coordonatele centru- 11.4. 1. c orespunza tor diam etrului
tt = 150 °C ; te mperatura de m ontare lui de greutate al sistemului: Dn 600 (620 x 8 mm).
to = 0 °C ; a = 12· 10·6 mm/ m ·K ; • se calculeaza momentele de i nc o-
~ =~= 752 =94 m
voiere in punctele A, B $i C:
L1 + nL, 40 + 1·40 '
Rezolvare MA = Xe · 7J - Ye · ~ =
Etapele calc ulului sunt urmatoarele: 17 = M sx = 2672 33,4 m = 276 ,34 . 33,4 - 386 , 18 . 9,4 =
• se calc uleaza deplasarile lateral e L1 + nL, 40 + 1-40 = 5599,6 1 daN·m
din zona cotului configura\iei natural • se calculeaza momentele de iner\ie Ma = Xe · (1J - L)t - YG · ~ =
elastice: in raport cu axel e x $i y: = 276,34·{33,4 - 40) - 386, 18·9,4 =
0 1 = a · ( t, - t 0 ) · L,
n +sin/J
= Ix= LT (1/3 + n + n2 · sin{J + = - 54 53,93 daN·m
cos{J + 1/3 · n3 · sin2 {J} = Mc = YG · (n L 1 cos f3 - .;J -
= (40 . 102)3 (1/3 + 1 + 12 . 0,34 + - XG · [L1· (1 + n sin/3) - 17] =
2 1 0 34
= 12 -10- 6 -(150 - 0)4010 + • = + 1/ 3-13 · 0 ,34 2) = 1,09 · 10 11 cm 3 = 276,34 . (40 . 0,94 - 9,4) -
0, 94
ly = 1/3 · (q · n3 · cos2 f3) = - 386 , 18·[40 ·{1+ 1 . 0,34) - 33,4) =
= 10,27 cm = 1/3 . [(40 . 102)3 . 13 . 0,942) = = -8,04 daN·m
1+ n -sin/J = 1,88 · 10 10 cm 3 • se verifica tensiunea max ima de
Di = a (t, - to) ·L =
lxy = q (1 /3·n3·sin J3·cos/3 + 1/2·n2 cos/3 ) = inconvoiere:
cos {J
= (40 . 102)3 (1/3 . 13 . 0,34 . 0,94 + a = M rnax = 5599,61 -102 =24144 <
1+ 1 0,34 + 1/2 · 12 · 0,94) = 3,69 · 10 10 cm3 max W 2319,22 '
= 12·10-6 ·(150 - 0) -40 ·1CF- - - =
0,94 • se calculeaza momentele de iner\ie 2
< aa1 = 1000 daN/ cm
ale sistemului in raport c u axele XG $i
= 17,92 cm
yG; 11.4.4.2 Calculu/ unei configura/ii
• se calculeaza c omponentele depla- lxG = Ix- 1] 2 (L 1 + L2) = natural elastice in forma de ,,Z"
sarii punctului A s ub efectul deforma - = 1,09· 10 11 -(33,4 -102}2·{40· 102+40· 102) Se considera sistemu l ABCD fixat in
\iei termic e: = 1,97 · 10 10 c m 3 extremita\ile A $i D (fig . 11.4.4.) c u un-
L1x = a · n L 1 • cos f3 · (tt - to) = lyG = ly - .;2 (L 1 + L2) = ghiuri de 90° intre laturile sale.
= 12 . 10-6 . 1 . 40 . 0,94 ·( 150-0) = = 1,88· 10 10 -(9,4· 102)2-(40· 102+40· 102) Stabilirea componentelor fortelor e-
= 0,068 m = 1, 17 · 10 10 c m3 lasti ce dezvo ltate de acest tip de com-
L1y = a · L 1 - (1 + n · sin /3) · {tt - to) = lxyc = lxy - T) E, (L 1 + L2) = pensator $i a tensiunii maxime d e inco-
= 12· 10-6·1·40 ·(1+1·0,34)·(1 50-0) = = 3,69·10 10 -(33,4 9,4 -102-10~(4 0 102+40 1 ~ voiere presupune parcurgerea urma-
= 0,096 m = 1, 178 · 1010 c m3 toarelor etape:
• se calculea za coordonatele centre- • se calc uleaza compon entele for\ei • se calculeaza dep lasarea punctului
lor de greutate ale laturil or confi gura\i ei de reac \iune elasti ca : A sub efectul dilatarii termi ce :
+C.y I
elastice: x = EI C.X· f Yr, XYG L1x= a(tr- to)L-(n + 1) [m]( _4 _ )
11 18
I I - 12 L1y = a (tt - to)·q-L
"c YG 'Ye
unde:
= 183- 106-7 189596(6,8 1,17+9,6 1,1 78)1010.
' ' (1. 97 1,1 7 - 1,1782)10 10
- a este coeficientul de dilatare al
materialulu i utilizat [mm/ m ·K] - (tab .
= 276,34 daN
11 .43.);
- tr - temperatura flui dulu i in regim
nominal [0 C];
y
- lo - temperatura mediului ambiant
in peri oada de montare) [°C];
- L - latura compensatorului (fig.
11 .4.4.);
-·- - n, q - raportul laturil or confi gura\i ei
__J
(fig. 11 .4.4. );
rr • se calculeaza momentele statice
II
0
>- ale sistem ului in raport cu axele x $i y:
i y
M 5 x = nL O+qL qL + L qL [m 2)(11.4 .19a)
:JI t ___ .--· A x
2
\ ~l 6./x
MA Xo=L(n+ 1) M = nL -nL +qL nL1 L · ( nL+ -L '
sr 2 2;
[m2] ( 11 .4 19 b)
Fig. 11.4.4. Sc h ema de calcul a c onfigura)iei natural ela stice in forma de ,,Z". • se ca lculeaza coordona tele centrului
 II. Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele term ice de transport ~i distribu!ie

de greutate al sistemului: Exemplu de calcul

•
( =
M,y
0
S I I/ =
.
x
M
(11.4 .20
} Se verifica tensiunea maxima de in -
covoiere pentru configuratia elastica
Ix = L3 (: + q
2
J=
- L(1 + n + q) · L(1 +n+ q)
naturala in forma de ,,Z" (fig_ 11.4.4.)
• se ca lculeaza momentele de iner(ie avand urmatoarele carac teristic i: con- = 60 3( 0,~33 + 0,832} =19 1496,8 m 3
ale sistemului in raport cu axele x :;;i y duc ta are diametrul On 800 (820 x 8

~ + q J [m3]
3 mm), teava din o\el OL 38; lungimile
3 2
Ix = L [ (11.4.21 a} bratelor configuratiei sun! L 1 = L = 60 IY= ; [ 3n2q+(1+ n J3] =
m , Lz = qL = 50 m; L3 = nL = 40 m ;
6
unghiurile a :;;i f3 cuprinse intre laturil e = ~ [ 3 0, 662 0,83 + (1+ 0, 66 )3] =
configurati ei sunt de 90°; temperatura
agentului termic Ir = 150 °C; tempera- = 412741,6 rn3
L3 tura de montare to = 0 °C; a=
12- 10-6
I 2 3
xy =3- (nq +q+2nq) [m ] (11.4.21 b) mm/ m -K p entru \eava OL 38 si lxy= ~(nq 2 + q +2nq) =
t1 = 150 °C (tab. 11.4.3.);
6
• se ca lc uleaza momentele de iner(ie Ca lc ulul cuprinde urmatoarele etape : = ~ (o,66 o,832+ 0,83+2 o,56 o.83)
in raport cu axele XG :;;i yG: • se calculeaza n :;;i q:
lxe = Ix - 71 2 L -(1 + n + q) [m 3] (11.4.22 a) n = L:VL 1 = 40/60 = 0,66 =259706,3 rn3
lye= ly - ~2 L -(1 + n + q)(m 3] (11.4.22 b) q = Lz!L 1 = 50/60 = 0,83 • se calculeaza momentele de iner(ie
lxyc = lxy - 11~ L-(1 + n + q) [m 3] (11.4.22 c) • se calculeaza componen tele depla- ale sistemului in raport cu axele XG si ye:
• se calculeaza componentele fortei sarii punctului A sub efectele dilatarii lxc = Ix - 71 2 -L-(1 + n + q) =
elastice: term ice: = 191496,8 - 28,332-60-( 1+0,83+0,66)
L\x- 1 +L\y -1 L\x = a-(t1 - to)-L -(n + 1) = = 71 166,62 m3
X = E-1 Ye xre [daN] (11.4.23 a) = 12-10-6-( 150 - 0)-60-(0,66 + 1) = lye = ly - ; 2 -L-(1 + n + q) =
IXe IYe - 12xye
= 0, 18 m = 412741,6 - 46,62 2 -60-(1+0,83+0,66)
L\yl +L\ x ·I L\y = a-(tt - to)-qL = = 86 858,37 m 3
Y = E-1 x.,
2
xre [daN](11.4.23b) = 12-10-6-(150 - 0)0,83-60 = 0,09 m lxyG = lxy - 11 -(,-l -( 1 + n + q) =
I xe I Ye - 1xye
• se calculeaza momentele statice =259706,3 - 28,33A6,62·60-(1+0,83+0,66)
• se calculeaza momentele de inco- ale sistemului in raport c u axele x :;;i y: = 61 673,84 m3
voiere in pun c tele A, B, C :;;i D consi- • se calculeaza componentele for\ei
Msx = nL ·O+ qL qL + L qL =
derand ca fortele x :;;i y actioneaza in 2 elastice:
centrul de greutate G al sistemului 50 tk l +L\y l
= 40 0 +50 - +60 50 = 4250 m2 X = E-I Ye xrc
elastic. Ele devin Xe :;;i Ye: 2 2
Ixe IYe - 1xrc
MA= Xe q - YG E, [daN-m] (11.4.24 a)
Ms= XG 11 - YG ((, - nl} [daN-m] (11.4.24 b) = ~83 106 167913 7(18 8,6+9 6, 17) 1010
Mc = -XG (ql - 'l) - M = nL - nL + qL ·nL + L ·(nL +!:_J=
sy 2 2 ' (7, 1 8,6 - 6,17 2 ) 1020
- YG1 (C, - nl) [daN -m](11.4.24 c)
= 297,18 daN
Mo = -XG (ql - Tl) +
+Ye (nl+L-E,) [daN-m] (11-4.24 d)
= 40 - ~o +50 40+6o{ 40+ 62°J= L\y / +t.x I
y = E-I xc xrc
• se verifica tensiunea maxima de in- 2
= 7000 m I ·I - 12
covoiere: xc Ye xrc

<Jmax=
M
;ax
< <Jal [daN/cm 2 ] (11.4.25)
• se caiculeaza coordonaiele centru-
lui de greutate al sistemului
= 183 106- 1679 137(9 7, 12+ 18 6,17)-1010
' ' (7,18,6 - 6,17 2)10 20
unde <Jat este t ensiunea maxima adm i-
sibila de incovoiere a conductei din oteL = 230,68 daN
; = Msy - 7000 - 46 62 m
Pentru gama de fabri catie a conduc - L(l + n + q) 60(1+0,66+0,83) ' Valorile numeri ce pentru E (modulul
telor din ote l utilizate in sisteme le de Msx 4250 de elasticitate} [daN/cm2] :;;i I (momen-
retele termi ce se pot utiliza valori T) = 28, 33 m tul de inertie) [c m 4 ] sunt redate in
L(1 + n +q) 60(1+0,66+0,83)
<Ja1 = 1000 - 1100 daN/cm 2 tab elele 11 .4.4. $i respectiv 11.4.1 .
Deplasaril e lateral e ale varfuril or de • se calculeaza momentele de iner(i e • se calculeaza momentele de inco-
unghi cuprin se intre laturile con figura- ale sistemului in raport cu axele x :;;i y voiere in punctele A, B, C :;;i D:
ti ei ,,Z" se calc uleaza cu relatiile MA = Xe - 77 - YG - ; =
11 .4.6 a :;;i 11 .4.6 b aplica te celor doua = 279, 18-28,33 - 230,69-46,62 =
configuratii ,,L" rezultate prin trasarea = -2845 ,5 daN -m
unei drepte ce une:;;te extremita\ile A :;;i M a = Xe - 77 - Ye - (~ - nL) =
D (fig . 11.4.5) = 279, 18-28,33-230,69-(46,62-0,66-60)

y B
y

" i I
>-
:i::
B " X "· -XG G XG :'
(~, ~A~~~~__..~"----=---+-+--~..._~~~-
C~~;
MA ~l Lix
--------------------~
Fig. 11-4.5. Schema de calcul a
deplasarilor laterale in configurafia ,,Z". Fi _ 11 -4.6. Schema de calcu l a co m en satoru lui curbat i n forma de ,, U" .
 Capitol ul 11 : Re!ele te rmice de transport
= 6372.78 daN m
Mc= -XG·{qL - TJ) - Yc1·{~ - nL) =
= -279, 18·(0,83·60-28,33) -
- 230,68·(46,62-0,66·60) =
= -7580 ,63 daN·m
Mo = -XG·(ql - Tl) + Yc·(nl + L - (,) =
= -279, 18·(0,83·60 - 28,33) +
+230,68·(0,66·60 + 60 - 46,62) =
= 6260,65 daN·m
• se calculeaza tensiunea maxima de
incovoiere $i se verifica:
Mmax M c-
ermax -
-
--
W -- -
W -
7580,63-102 = 185,1 daN/cm2<
4095,33
< era1 = 1000 daN/ cm 2
Se constata ca tensiunea maxima de
incovoiere este sub valoarea tensiunii ad-
misibile pentru conducta din OL 32.
11.4.5. Calculul
compensatoarelor curbate
i n forma de ,,U"
Aceste compensatoare sunt, in ge-
neral, simetrice, in acest caz centrul de
greutate aflandu- se foarte aproape de
directia tron sonu lui a carui deformatie
este preluata. Ac easta observatie con -
duce la posib ilitatea neglijarii momen-
telor de incovoiere de-a lungul tronso-
nului $i din coturile compensatorului.
Se considera, deci, ca de-a lun gu l
tron sonului rectiliniu nu intervine decal
forta de reactiun e elastica a compen-
satorului (fig . 11 .4.6).
Oeformatia tota la preluata de com -
pensator este:
,1L = aL-(t1 - to) [m] (11.4.26)
unde:
- a este coefi c ientul de dilatare a
materialului conduc tei [mm/m K] - (tab.
11 .4.3);
- L - lungimea totala a liniei elasti ce
[m] ;
- t1 - temperatura finala a fluidului
[OC];
- to - temperatura de montare [°C].
Ca lculul acestor compensa toare este
similar celui aplicat compen satoarelor
natural elastice.
Pentru forta de reacti une elastica se
poate utiliza relatia:
X = .1L E I [daN] (11.4.27)
A • Se calculeaza deforma\ia to tala
unde:
- E este modulul de elasticita te
[daN/cm 2 ] - (tab. 11.4.4);
- I - momentul de iner\ie al conduc tei
[cm 4 ] (tab. 11.4.1);
- A - momentul de inertic al liniei
elastice [cm 3 ] care se poate calcu la cu
expresia generala:
A = (1/ m 1K}-{1,4R 3 - 2,28R?H +
+ 3, 14RH:') - 1,33R3 + 2H' H - 4RH2
+ 0,67H3 + H28 [m3] (11.4 .28)
~i distrihu!ie
in care:
- K este coeficientul Jui Karman -
pentru coturi (c urbe) netede sau cutate;
- m 1 - coeficientul de repartizare a
tensiunii in sec \iunea conductei;
- R - raza de c urbura a co turilor
compensatorului (m] ;
- H - inal\imea compensatorului [m];
- 8 - la\imea (deschiderea) compen-
satoru lui [m] .
in cazul coturilor rigide m1 = 1 $i K = 1.
Coeficientul K se poate determina cu
rela\ia:
pentru h> 0,3
K = 1+ 12h2 .
(114.29)
10 + 12h2'
K = 3+536h2+4800h4 pentru 0,2 < h< 0,3
105+4136h2+4800 (11.4.30)
in care h este coeficientul tevii care se
determina cu rela\ia:
h = 4 sR (11.4 .3 1)
d-m
unde:
- s este grosimea peretelui \evii [m];
- Om - diametrul mediu in sec\iunea
transversala a \evii [m].
Coeficientul m 1 se determina cu rela\ia:
m1 = -2- 1 1/-5+6h2
- · pentru h< 147 (11.4.32)
3K l 18 ' '
ITTi - 12h2 - 2 . pentru h> 1,47 (11.4.33)
- 12h2 - 1'
in ipoteza pretensionarii ini\iale a
compensatorului (de regula, in pro-
portie de 50 % ) deforma\ia !lL devine
L1U2, iar rela\ia for\ei elastice devin e:
X = !l~·;f [daN] (11.4.34)
Tensiunea m axima de incovoiere se
deduce cu rela\ia:
.1L E D ·H
ermax = [daN/cm 2] (11.4.35)
2A
unde D este diametru l conductei (ca-
re se poate asimila c u diametrul nomi -
nal al acesteia [m] .
Se recoman da pentru raza de curbu -
ra valori de R = ( 1... 2) On pentru coturi
rigide, R = (4 .. .4,5) On pentru coturi
indoite si pentru H = (10 ... 12) Dn .
Etapele de ca lc ul necesare pentru
dimensionarea si deducerea fortei de
reac \iune elasti ca a unui compensator
., U" sunt urmatoarele:
• Se aleg constructiv valori le razei de
curbura R $i inaltimea H.
preluata de compensator utilizand rela-
\ia 11 .4.26.
• Se determina deschiderea compen-
satorului ,.B" considerand o valoare a
tensiunii adm isibi le de incovoiere
erar = 800 ... 1000 daN/cm 2 , utilizand rela -
\ia 11.4.35. in cazul in care valoarea
=
calculata a lui B (1 ..... 2) H se trece la
etapa urmatoare. in caz contrar se alege
o alta valoare pentru H $i se reia calculul.
• Se ca lcu leaza valoarea for\ei de
II. Alimentarea cu caldura
reac\iune elastica cu rela\ia 11.4 .27 . in
ipoteza nepretensionarii $i cu rela\ia
11.4.34 in ipoteza pretensionarii.
Exem plu de ca lcul
Se dimensioneaza $i se determina
forta de reactiune elastica dezvoltata
de un compensator c urbat in forma de
,. U" cu urmatoarele caracteristici: dia-
metrul conductei este On 600 (620 x 8
mm); conducta este din o\el OL 38;
lungimea totala a liniei elastice este de
L = 120 m; temperatura agentului ter-
mic este it = 150 °C; temperatura me-
diului in perioada de montare to = 0 °C;
Compensatorul este montat la mijlo-
cul tron sonului consi derat; are coturi ri-
gide $i este pretensionat in propor\i e
de 50 %.
Rezolvare
• Oeoarece coturile compensatorului
sunt rigide, se considera R = 1·0n =
= 1·0.6 m = 0,6 m. inal\imea compen-
satorului se alege H = 5 m .
• se calculeaza deformatia term ica
totala preluata de compensator:
,1L = a L{tt - to) =
= 12· 10-6· 120·(1 50-0) = 0,218 m
• Se calculeaza deschiderea B a
compensatorului in ipoteza unei ten-
siuni maxime admisibile de ermax =
= 1000 daN/cm2 utilizand relati a
11.4.35 $i inlocuind expresia lui A cu
rela\ia 11.4.28 pentru m 1 = 1 $i K = 1.
in relatia obtinuta necunoscuta este B:
.1L = ~(0,07 R3 - 0 ,28R2H -
EDH - 0 ,86RH2 + 0,67 H3 + BH2)
Cu valorile numeri ce pentru L1L, E, 0,
H si ermax se ob\ine ecua\ia cu necu·-
noscuta B de forma:
2 1,8=(4· 1000/2· 106·60·500)·(0,07 ·603-
-0,28·602·500-0,86·60·5002+
+0,67·5003+8·500 2)
Rezulta B = 10,28 m = 10,5 m, va-
loare care se inscrie in recomandari le
generale ca B =( 1.. .2) H.
• Se calculeaza forta elastica cu rela\ia
(11.4.34) corespunzatoare ipotezei de
pretensionare 50 % a compensatorului:
u" '
p
a
0
-+- -+-
Fig. 11 .4.7. Element lenticular solicitat
la presiunea p.
 IL Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i distribu!ie

6 dul ui transportat sa u a montarii defec - re in conducta in cazul schi mbarilor de

x - :J..L E I = 2 1,8 2 10 7 1895,9 =
tuoase. Considerand ,,1\1" deform area direc tie pe tronsoanele adiacen te ala-
2A 2 34 187602 1,4
axia la to tala a unui compensator, nu - turate punctului fi x de calcul, al reduc-
= 4584.5 daN marul necesar de compensatoare pen- \iilor sau existentei robinetelor [daN].
Valoarea lui A s-a ob\inut c u re la\ia tru pre luarea dilatarii to tale ,,L'IL" a con- Practic , forta P/ se poate calcu la cu
11 .4. 28 pentru coturi rig ide (m 1 $i K duc tei este: relatia:
ega le cu 1). .M
nc=- [buc] (11 .4.36) P; = p,-;.(d~- d; ) [daN] ( 11 .4.39 a)
/I /
11.4.6. Calculul Deformarea axiala totala .. ~ I " a unui unde:
compensatoarelor lenticulare compensator compus din ,, n" elemente - dmeste diametrul mediu calculat ca
(cu burduf) se determin a c u rela(ia: (De+d,Y2 [m];
.J I = n d /1 [m] (11.4 .37) - De, d; sunt elemente preciza te in
Calculul mecanic urmare$1e determi - 0.9+ 0.1-n fi gura 11 .4.7;
narea carac teri stic ilor geometri ce ale in care ,,t.l 1" reprezinta deformarea - p, - presiunea maxima de functionare
compensatorului , respecti v, numarul de axia la a unui element lentic ular. [daN/cm2].
elem ente care ii alcatui esc (fig. 11.4.7), Numarul lentilelor poate varia de la 2 For\a P/' se calculeaza c u rela\i a:
astfel inca t compensatorul sa aiba ca- pana la maximum 6 buca\i .
paci tatea de preluare a dilatarii conduc- For\a totala de reac \iune se compu-
P','= rrdf ~' [daN] (11.4.39 b)
tei pe care acesta este montat. ne din: Forta P; se calc uleaza c u rela\i a:
Caracteri sticile de dilatare ale com- P = P; + P1 + Pr [daN] (11.4 .38)
p I = rrd I2 P, [daN] (11.4.40)
pensa torului lenticular depind de mo- unde: 4
dul de realizare a acestuia (din elemen- - P; este forta datorata presiunii inte- For\a de reac\iune datorata dilatarii
te sudate sa u din elem ente continue). rioare [daN] ; si pretensionarii condu ctei se calculea-
Astfel, pentru compensatorul c u ele- - P1 - for\a datorata dilatarii conduc tei za c u rela\ia:
mente sudate, pentru o presiune inte- [daN);
rioara pana la 4 daN/cm 2 se poate - P, - este forta datorata frecarii de P, = L1L ·_§__(1- Ll )P1 [ daN] ( 11.4.41)
considera ca dilatare maxima a unui reazemele mobile [daN] n E20
element o va loare de 10 ... 12 mm. Forta P; este alcatuita din doua com- in care:
Lun gimea c ompensatorului nu poate ponente: - ti.L este dilatarea totala a conduc -
depa$i o anumita limita, deoarece - Pf - for\a datorata presiunii interioa- tei intre doua reazeme fixe [m] ;
compensatorul se poate deforma asi- re in elementul lenticular [daN] ; n numarul d e elem ente
metri c datorita greuta\ii proprii $i a flui - - p; - forta datorata presiunii interioa- lenticulare;
- t. - este pretensionarea (tab-.
Tabelul 11.4.5. Marimile a." t. , 1 - t. , EJE20 11 .4.5);
- Erlbo - raportul modulelor de elas-
Temperatura t [°C] 100 150 200 250 300 350 400
ti c ita te ale materi alului compensa-
Coeficientul de dilatare torului la temperatura de regim $i la
liniara intre 20 °C $i t cea de montare (tab . 11.4.5);
a.1, 10-6 [mm/ m ·K] 11, 1 11 ,6 12, 1 12,5 12,9 13,2 13,5 - P1 - forta unitara pentru o preten-
Predimensionarea t. 0,50 0,50 0, 50 0, 52 0,55 0,65 0,70 sionare de 1 mm [daN/ mm] - (tab .
1 - t. 0,50 0,50 0,50 0,48 0,45 0,35 0,30 11.4.6).
For\a elasti ca a compensatorului
Eu'E20 0,99 0,98 0,96 0,93 0,90 0,86 0,81

Tabelul 11.4.6. Valorile forfei P1 de pretensionare specifica

d [mm] 80 100 12 1 150 175 200 250 300 350 400
___!2_ [mm] 325 350 375 400 440 475 525 57 5 625 700
P1 [daN/ mm] 135 135 140 140 150 165 240 255 260 265
d [mmJ 500 600 700 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
~
- - - - ·- I--- - - -- - - f--· - -
~ mm] 800 900 1000 1100 1350 1550 1750 2000 2 150 2400 Fig. 11 .4.9. Deform area
P1 [da N/ mm) 360 396 480 520 720 780 830 830 840 1000 compensatoru lui lenticu lar unghiular.

~
Punc t fi x
I
I
: +~ ~

-~

l
I
I
'' ~

.
_J
I

\_J a
"'*--
/
1

b
,
r-
t. .
_ J

Fig . 11 .4 .8 . Po sibilitati de montare a compensatorului len ti cu lar unghiular:

c
t ."l
...
--r
1
i
:
'
i
I
I
L
~
-
'/,(/ %-'/
I
I

Fig. 11 .4.10. Compensator le nticular

1 - p unc t fi x. lateral mental pe conducta .
--- -------------------------~
 Capitolul 11: Re~ele term ice de transport ~i distribu~ie II. Alimentarea cu caldura
1
len tic ular axial mai poate fi calculata $i
cu relati a:
de conduc ta, aceasta va avea 5 com -
p ensatoare lentic ulare a cate 4 ele-
in acest sens, la faza de proiectare a
re\elelor di n punc t de vedere mecanic,
I
I
Pr= c · y [NJ (11 .4.42) m ente fi ecare $i un numar de 6 puncte se imp une consultarea ca taloagelor fir-
unde: fi xe la distan\a de 20 m care delimitea- melor producatoare de astfel de com -
- c este coeficientul elasti c [N/ mm] - za tron soanele. pensatoare, din tara sau strainatate.
(tab. 11 .4. 7); in cazul in care se utilizeaza compen-
- y - alungirea axiala in direc \ia pozi- satoare lenticulare laterale sau unghiu- 11.4.7. Calculul fortelor
tiva la 1000 curse duble maxime, res- lare (fig. 11 .1.8; 11 . 1.9) acestea asigura In reazemele fix·e
p ecti v, d eformatia de compresiune preluarea, atat a unor deformatii axiale,
[mm] - (tab . 11 .4.7). cat si a deforma\iilor pe direc\ie perpen- Reazemele fi xe sunt solicitate de for-
diculara fa\a de axul conductei (com- \e care apar simultan sau partial in
Exemplu de calcul pensatoarele laterale) sau a unor defor - fun c\i e de solu\iile adoptate pentru
Se considera o conduc ta ce trans- ma\ii ce se inscriu pe un arc de cerc preluarea deforma\iilor, de diametrul si
porta abur, din OL32, c u diame trul no- (compensatoare unghiulare). lungimea tron soanelor.
minal de Dn 200 (2 19 x 6 mm) avand Capacitatea de compensare este cu in ca lculul rezultantelor ce ac \ion ea-
0 lungime de 100 m si parametrii de atat mai mare c u cat sunt mai multe za asupra unui reazem fix , se iau in
lucru de: elemente lenticulare $i cu cat lungimea considerare urmatoarele tipuri de forte:
• presiunea aburului p , = 2 daN/cm 2 compensatorului este mai mare. Capaci- • de frecare din reazemele mobile;
$i o temperatura It = 140 °C; tatea de compensare este, de aseme- • d e reactiune elastica dezvoltate de
• temperatura de montare se consi- nea, influen\ata de presiunea din con- c ompensa toarele natural elasti ce
dera ca este d e to = 20 °C. ducta, de diametrul conductei $i de tem- (,,L" , ,,Z"), cele generate de c om-
Dilatarea conductei este preluata de peratura. in tabelul 11.4.8 sunt indicate pensatoarele curbate in forma de ,, U"
compensatoare lenticulare. marimile admisibile ale unghiului ,,a" de sau lenticulare;
Se determina numarul compensatoa- d eformare pentru un compensator • de frecare in compensatoarele c u
relor, presupunand ca fiecare compen- unghiular de tipul celui din figura 11.4.9. presetupa:
sator este alcatuit din 4 elemente de La determinarea fortei de reac \iun e • generate de presiunea interioara
dilatare. pentru compensatorul lenticular un - neechilibrata.
ghiular trebuie sa se \ina seama de:
Rezolvare • dilatarea portiunii de conduc ta pe 11.4. 7. 1 Forfe de frecare
Conduc ta se imparte intr-un numar care este montat din reazeme/e mobile
de tron soane (ce urmeaza a Ii stabilit) & = a r · L · t:.t [m] (11 .4.43) in func \ie de valoarea for\ei normale
egale, pe fi ecare tronson m ontand u-se unde at este coefi cientul de dilatare la suprafa\a de contact, de tipul de
cate un c ompensator lenticular. liniara [mm/ m·K) - (tab. 11.4.3); reazem, de natura materialelor, in fie-
• se calc uleaza dilatarea conductei • pretensionarea conductei care reazem apare o for\a de frecare
de lungime L . .1L' = & · .1 [m] (11 .4.44) ce solic ita infrastructura reazemului in
& = a1 · L·L'.t = 11,4·10-6· 100·103·(1 40- unde L\ este pretensionarea considera- se nsul deform arii, iar conducta
-20) = 136, 8 mm ta (0.5 ... 0,7).
• se calculeaza deformarea axiala For \a to tala P are valoarea :
totala ,,t:.J" a unui compensator lentic u- P = &' · Pu [daN] (11.4.45)
lar format din 4 elem ente. unde Pu este for\a unitara ce apare la
,1 / = n 11 1, 4 10 30,6 mm deplasarea laterala a bra\ului compen-
0.9+ 0.1 n 0.9+ 0.1·4 satorului cu 1 mm ca urmare a dilatarii
in care s-a admis pentru un element o c onductei.
deformare de t:. ! 1 = 10 mm. Se verifica, totodata, marim ea un -
• se calculeaza numarul de compen - ghiului a de deformare a compensato-
satoare necesare: rulu i, astfel incat sa nu depa5easca
n = t:. L = 136,8 = 446 lim ita maxima admi sa (tab . 11.4.8).
c t:i l 30.6 • Al egerea unui compensator d e acest
Rezulta deci ca pe lungimea de 100 m tip se bazeaza pe determinarea gra fo-
analitica a deplasaril or pe directiil e a-
Fig . 11.4.11 . Schema de calcul al forJelor
Tabelul 11.4.7. Compensator mintite. inclusiv, a unghiurilor de rota\ie
de free are pentru o configuratie ,,L ".
lenticular axial a componentelor compensatorului .
Oiametrul Oeforma- Lungimea Coeficient Tabelul 11.4.8. Unghiul de deformare amax pentru
nominal \ia de com tota la elastic compensatorul lenticular unghiular
- ON - presiune libera axial ,,c" Di am. 2 x 1 element 2 x 2 elemente 2 x 3 elemente 2 x 4 elemente
[mm) Y [mm) [m m] [N/mm) nominal
80 41 ,0 574,0 46,0 100 3°20' 12° 16°50' 19°20'
100 43, 0 380,0 62 ,0 200 2°50 ' 6° 10 ' 9°40' 12°30'
125 46, 0 4 16,0 115,5 300 1°50' 40 50 8°30'
150 35 ,0 365,0 162,0 400 1°20' 3° 10' 5° 10' 6°30'
200 43,5 40 1,5 224,0 500 1° 10' 2°30' 4°30' 5°30 '
250 44,0 38 1,0 200,0 600 10 2° 10· 3°30' 4°20'
300 52, 0 448 ,0 348,0 800 0°50' 1°40' 2°30' 3°40'
400 70,0 505,0 320,0 1000 0"40' 1°20 · 2°20 · 2°50'
- - - - -
500 85, 0 437.0 440 ,0 1200 0°30' 1° 10· 20 2°20'
 IL Alimentarea cu caldura Capitolul 11: Re~ele term ice de transport ::;i distribu!ie

(inclusiv punctul fi x}, in sens invers de- za prin separarea in doua configura\ii 11.4. 7.4 Forfe de presiune interioara
formZirii . ,L" ce rew lta prin unirea punc telor ex - Aceste for\e determin a incarcarea
Sarc ina verticala preluata de reazem treme A si B ale configura\i ei .,Z" (fig. reazemelor fi xe in situatia neec hilibrarii
provine, in general, din greutatea conduc- 11.4 .5) lor in materialul conductei. Situa\iile
tei ,.gc'', a izolatiei ,,g,z'' si a fluidului .,gt". For\ele de frecare pentru o con fi gu - care conduc la aparitia solicitarilor da-
For\a de frecare pentru un reazem a\ie .,Z" cu unghiuri de 90° sunt: torate presiuni i interi oare p; sunt urma-
mobi l este:
Pt = JI· Qt· I [daN] { 11.4.46)
P; =µg,( L, + ~2 1cos a [daN]
I
(11 .4.48 a)
toarele:
- reduc tii (fig. 11.4.12)
unde:
- p este coeficientul de frecare, cu
P; = µg,!::isina
2
[daN] (11 .4.48 b) Prred = P;1( a2 - d 2
) [daN] ( 11.4.50)
va lori recomandate in capitolul 11 .1.6 ,
- Qt - greutatea totala a conductei
P~ = µg, [ 1.-z+ L"
2
l
cosa [daN] (11.4.48 c )
- ramificatii (fig. 11 .4. 13)
Jr;
Pi1eu= P;4 d2 [daN] (11.4 .5 1)
pline si izolate, pe unitatea de lungime [daN] (11.4.4 8 d}
care se calc uleaza in func\i e de masa - robine te inchise (fig. 11.4. 14)
conduc tei [ daN/ m] - (tab. 11.4.1);
- I - distan\a dintre suporturile mobile 11.4.7.2 ForJe de reacJiune e/astica din
P,,0 b= p1 1d2 [daN] (11.4 .52)

[m] - (rela\ia 11.4.4).
For\a de frecare ce solicita conducta
creste pe masura ce sec \iunea consi-
derata se apropie de reazemul fix prin
adaugarea succesi va a fortelor de
frecare aterente reazemelor mobile.
in cazul configuratiilor elastice in for-
m a de ,,L" fortele de frecare var Ii o -
rientate pe directia deplasarii cu sens
invers sensului de deformare.
Astfel, solicitarea reazemelor fixe A si B
pe directiile considerate, utilizand sche-
ma de calcul din figura 11.4.11, este:
P~ = 11g1L, cos <p + ~J19rl--< cos( q> - f3)co s{3
[daN] (11.4.47 a)
P~ = lpg1L,sin <p + lpg/.2 cos( <p - f3) sin p
2 2
[daN] (11.4.47 b)
Pi = _l µg1'--2. si n( <p - f3)+ 2 pg1L,cos{3 sin <p
2 '.:)
[daN] (11.4.47 c)
compensatoarele elastice sau
lenticulare.
Sensul , direc\ia si valoarea acestor
orte rezulta prin aplicarea metodologi-
ei descrise la§ 11.4.4.; 11.4.5 si 11.4 .6.
11.4.7.3 ForJe de frecare
in compensatoare/e axiale
cu presgarnitura
Aceste forte iau na5tere intre garnitu-
ra de etan5are si paharul compensa
torului si se transmit prin intermediul
conductei asupra reazemelor fixe .
For\a de frecare este constanta, intre
compensator si punctele fixe, indife-
rent de pozi\ia compensatorului (la o
extremitate sau cealalta a tron sonului).
Valoarea for\ei se poate determina
utilizand rela\ia:
Pc = µ· ap;·nD e·b [daN] (11.4.49)
unde:
- µ este coeficientul de frecare intre
garnitura de azbest grafitat cu inser\ie
- schimbarile de directie (fig. 11.4.15.)
P,c= P,102 [daN] ( 11.4 .53)
Pentru rezolvarea problemei calc ulu -
lui for\elor ce solicita un reazem fix se
parcurg urmatoarele etape:
- se intocmeste schema termomeca-
nica a retelei care contine toate ele-
mentele caracteristice ale acesteia;
- se analizeaza reazemul fix de calcul
observand tronsoanele adiacente de con-
ducta si compensatoarele de pe acestea;
- se alege un sistem de axe de refe-
rin\a;
- se analizeaza fi ecare tronson in
parte, stabilindu -se fortele pe fiecare
direc \ie (in plan vertical si pe cele doua
direc\ii in plan orizontal};
- se deduc expresiile for\elor rezul-
tante, luandu-se, in final, in considerare
rezultantele cu efectul eel mai defavo-
rab il asupra reazemului fix (pentru
aceasta, se vor lua in calcul toate situ-

P~ = i JL91'--2.cos( <p - /3) + i pg1L, sinf3sin <p

metali ca si conducta (egal cu 0, 1);
- a - coeficientul de presare a garni-
atiil e posibile - cu robin ete deschise
sau inchise).
[daN] (11 .4.4 7 d) turii ( 1,5 ... 2,0); p; - presiunea interioara
a fluidului (daN/cm2]; Exemplu de calcul
Pentru configura\iile in forma de ,,Z" - De - diametrul exterior al conductei Se stab ilesc expresiile for\elor
calculul fortelor de frecare se realizea- [cm];
CD
- b - la\imea garniturii {b = 1/3
... 1/ 40e) - [cm].
f.
L1
o,

L3
L2
® 02
L2 -x

~ --
: ®
L

~ ~ dI
03
Fig . 11.4.1 2. incarcarea reazernelor fixe la
utilizarea reducfiilor. P,rob
Fig. 11.4.16. incarcarea reazernelor
- -- Fig. 11 .4.14. incarcarea reazernelor fixe la fixe la configurafia refelei
utilizarea robinetelor inchise. din exernplul de calcul 12.

. __-___I-

:;----- -- --- - !
Piteu ..._ _
d t

D I
Fig_ 11.4.13. incarcarea reazernelor fixe la Fig. 11.4.15. incarcarea reazernelor fixe la
utilizarea rarnificafiilor. schirnbari de directie. Fig. 11.4.17. Efortul in perefii conductei.
- · -------------~
 Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~i
rezultante pe cele trei directii ce ac\io-
neaza asupra reazernului fix F din figu -
ra 11.4.16.
Se considera si tuatia de incalzire a
sistemului de conducte.
Forte de frecare pe suporturile mobile:
Forte de reactiune elastica
For\e de frecare In compensatorul
axial c u presgarnitura
For\e datorate presiunii interioare:
generata la inchiderea robinetului
Pic3 j \ Piteu P ,.:d \ -~ pir ob
P;c2
Rezultanta pe directie verticala:
11
R = 9112_+9,2 !z +913 !;,_ (da NJ
2 2
unde '7, 12 , '3, in m, sunt distantele intre
reazemele mobile pentru diametrele
0 1, 0 2, 0 3 calcu late cu re la\ia 11 .4.4. $i
gr - greuta\ile conductelor cu
diametrele 01, 0 2, 0 3 (da N/ m].
Rezultanta pe directie ox in plan
orizontal (robinet deschis):
R:o = - P12 + 0,5P13 x - X 2 - X3 +
+ Pc1 +P,00 +Pic 2 (daN]
Oaca sistemul care ac\ioneaza asu-
. pra reazemelor fi xe con\ine forte iden-
tice, de o parte $i de alta a acestora,
fortei mai mici (in valoare absoluta) i se
aplica un coefici ent de dezechilibru (cu
valoare de 0,3 ...0,5). Acest coefic ient
se justifica prin faptul ca la compensa-
toarele identice din punct de vedere
constructiv este posibila aparitia unor
reac\iuni mai mici decat cele de calcu l
sa u este posibila aparitia starilor insta-
bile din punct de vedere termic dato-
rita incalzirii sau racirii diferite a con -
ductelor.
Rezultanta p e directie Ox in plan
orizontal (robinet inchis):
R :;= P1 3x- X3 +Pc1+Pired+P;,ob (daN]
Fortele Pr2, X2 nu i$i mai manifesta
prezen\a datorita inch iderii robinetului .
R ezultanta pe directie Oy in plan ori-
zontal (robinet deschis):
R; = Pr3y+ Y3 +P,teu- Pic3= P13y+ Y3 ldaN]
0
Rezultanta pe directia oy in plan ori-
zonta/ (robinet inchis):
R R'= R Ro (daN]
y y
distribu~ie
11.4.8. Verificarea rezistentei
fevilor in secfiunea cu solicitare
- maxima
Conductele re\el elor termice sunt so-
licitate dupa mai multe direc \ii, apa-
rand necesitatea verificarii rezistentei
materialului din care sunt confec\ionate
conductele.
Rela\ia de verificare impune ca:
CJech = f(CJ1, CJ2, CJ3) < CJa [daN/cm2] (11.4 .54)
unde:
- a ech este efortul unitar normal echi-
valent celor trei eforturi 01, 0 2 , 03 dupa
direc\iile axiala, tangen\iala $i radiala
[daN/cm 2];
- aa - rezistenta admisibila a materi-
alului, corespunzatoare temperaturii de
functionare [daN /cm 2] calculata cu
rela\i a 11.4.2.
Se recomanda verificarea rezistentei
materialului dupa teoria energ iei poten-
\iale de deforma\ie. Efortul unitar dupa
cele trei direc\ii se calculeaza conform
relatiilor generale:
- pe direc\ie axiala
l,£_M
Oax = S ± W [daN/cm 2]
unde:
- LP este suma for\elor axiale totale
ce actioneaza in sec\iunea de verificat
(daN];
- S - aria sec(iunii peretelui conduc-
tei [cm2] - (tab . 11 .4.1);
- M - momentul total dat de greuta-
tea proprie a conductei M 9 , de fortele
de reac \iune elastica Me $i, in cazul
amp lasarii aeriene, momentul dat de
van t Mv [daN/cm];
- M se poate calcula dupa rela\ia
generala:
M = ~~M-;-+-(M
_e_+_M.)2 (daN/cm] (11.4.56)
W este modulul de rezisten\a al con -
ductei [cm 3] - (tab. 11 .4. 1}
- pe directie tangentiala - efortul se
datoreaza de cele mai multe ori presiu -
nii interioare p;
a, = ffi [daN/cm 2] (11.4 .57)
2s
unde:
- 0; este diametrul interior al conductei
(cm];
- s - grosimea peretelui \evii [cm];
- pe directie radiala:
CJ, =- p, (daN/cm 2] (11.4.58)
in situa\i a in care coefici entul med iu:
a = (m + 0 2 + CJ3Y3 in care 0"1 , 0"2 $i O J
sunt eforturil e pe cele trei direc\ii in
ordine descrescatoare, este pozitiv (cu
efect de intindere), rela\ia de verificare
este:
Oec11 = ~ d,' + ~+ a; - 2 I '( O"i0"2 + Cf20"3 + 0"3Cf1:
[daN/ cm 2]
in care:
- v este coefi c ientul lui Poisson, cu
valoarea 0,3;
II. Alimentarea cu caldura
I
I
Oa rezisten \a ad misib ila
[daN/cm 2]. calc ul ata dupa rela\ia
11 .4.2.
in cazu l unui efort mediu negativ (cu
efect de compresiune}, rela\i a de veri-
ficare este:
(Jee,,= ~~((J, - (Jl +(0"2-(JS +(CJ3-CJ,)2 ~ (J.
[daN/cm2] (11.4 .60)
in ipoteza in care rela\ia 11.4.54 nu
se verifica, se recomanda alegerea
unei conducte cu grosimea ,,s" a pere-
telui conductei superioara celei luate in
calcul sau alegerea unei marci de o\el
astfel incat rela\ia sa fie sati stacuta. Se
mai poate proce da, de asemenea, la
modificarea elementelor schemei ter-
momecanice in scopul reducerii for\e-
lor de frecare $i a celor de elasticitate.
11.4.9. Calculul mecanic
in ipoteza utilizarii conductelor
preizolate
11.4.9.1 Elemente generale
( 11 .4.55)
de proiectare
in principiu, calcu lul mecanic pentru
cazul utilizarii conductelor preizolate
presupune parcurgerea acelora$i etape
ca $i in cazul utilizarii conductelor cla-
sice. Pentru conductele preizolate teh-
nologia montari i lor direct in sol (spriji-
nirea fiind uniform continua) confera
anumite particularita\i ce se impun a fi
cunoscute.
in exploatare, retelele de conducte
de termoficare preizolate, ingropate,
sunt solicitate cu incarcari avand ca-
racter:
• permanent - din greutatea proprie
$i acoperirea cu pamant;
• temporar (cvasi-permanent) - din
greutatea apei din conducta utila, din
efectul varia\iei de temperatura $i, even-
tual, al pretensionarii (daca este cazul);
• temporar (variabil) - din ac\iunea
locala a vehiculelor de la suprafa \a te-
renului;
• accidental - din ac\iunea undelor
seismice sau ca efect al inc hiderii
bru$1e a vanelor.
Oeformarea unui tronson de lungime
L se produce atunc i cand tensiunea
interna OJ (care cre:;;te odata cu creste-
rea temperaturii) ega leaza tensiunea OJ
generata de forta de frecare. Astfel,
pentru o anumita lungime a tron sonu-
I
lui L se poate determina varia\ia de
temperatura L1ik care corespunde an -
trenarii in procesu l de deformare a
intregului tronson.
I
Din ega li tatea 01 = m , rezu lta:
Mk = µ q-L l CJ
0
(11.4 .6 1)
(11.4.59) rt. ·E · A
in care:
- !I este coeficientul de frecare intre
sol $i mantaua de protectie a conduc tei
 IL Alimentarea cu caldura
(se pot utiliza valori de 0,5 ... 0,55);
- q - for\a vertica la genera ta de greu-
tatea solul ui de deasupra co nductei
[N/ m];
a coe ficient ul de d ilatare
[mm/ m·K];
- E - mo dulul de elasti citate al con-
duc tei [daN/cm 2];
- A - aria sec \iunii transversale prin
peretele conduc tei [c m 2].
Ca urmare a observa\i ei anterioare
se justifi ca determ inarea unei lungimi
m axime de conduc ta Lmax carac teri -
zata prin nedepa!;iirea tensiunii admisi-
b ile a o\elului <Ja. Rezulta astfel:
'-max = a .1(, E A [m] (11 .4.62)
JJ · Q
unde .11.J este variatia admisibila de
temperatura, corespunzatoare tensi un ii
m axime admisib ile, adica:
.d l a=_!!a_ (°Cj (11.4.63)
a ·E
Pentru ca lc ulul for\ei de apasare a
solului q se utilizeaza relatia:
q = rr D h p g [N/ m] (11.4 .6 4)
unde:
- D este diam etrul mantalei [m] ;
- h - adanc imea de pozare (conside-
rata fata de axul conduc tei) [m];
- p - densitatea solului [kg/ m3];
- g - acceleratia gravitationala [m/s2].
In ipoteza montarii conduc telor fara
pretensionare termica, dilatarea poate
ti blocata in limite admise pe tron soane
rectilinii , daca se prevad puncte fixe la
extremita\i fara compensatoare de dila-
tare. c u condi\ia ca vari atia de tempe-
ratura sa nu conduca la depa!;iirea ten-
siunii admisibile; altfel spus, tronsoane
rectilinii , cu L ;::: Lmax p ot suporta incal-
zirea pana la .11.J Iara c ompensator de
dilatare daca Ll tn s .1ta.
In cazul pretensionarii termice, in·
proportie de 50 %, lungimea unu i tron -
son rectiliniu situat de o parte a com -
pensatorului poa te depa!;ii Lmax daca
Mn s 2· Llb; in acest caz . pe tronsoane-
B
t
l < 0,9 l ma_
x ___ 2
Fig. 11.4.18. Dist anJa m axi ma
intre doua p u ncte fixe con secutive:
1 - compensa tor c urba t i n ,, U" ;
2 - compensator lenticular;
3 - compe nsator axial c u presgarnitura.
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ i
le rectili nii se ren unta la com pensatoa-
rele de dilatare, avand prevazute p unc-
te fixe la ex tremitati.
Pentru Lmax vari a\ia maxima (ad misi-
b ila) a temperaturii (.1 ta} este egala cu
variatia limita a temperaturii (.d lk}.
in fun c ti e de calitatea otelu lui se pot
accepta valori de:
<Ya= 1200 daN/cm 2 pentru OL37, OLT 35
<Ya = 1500 daN/cm 2 pentru OL 50
Pentru valori de:
a = 12· 10·6 mm/ m ·K
E = 2· 106 daN/cm 2
rezulta .Ma = 50 °C pentru
<Ya = 1200 daN/cm2 $i L1 ta = 62,5 °C
pen tru <Ya = 1500 daN/cm2
Daca lungimea unui tronson rectiliniu
se limiteaza la Lmax pentru a-I incalzi
peste Ll la este nevoie de introducerea
unui compensator de dilatare. Tensiu-
nea interna va cre!;ite pana la <Ja, rama-
nand constanta la depa$irea variatiei
de temperatura L1 ta, pana la varia\ia no-
minala de temperatura (Ll tn}.
Variatia nominala de temperatura
este:
6 tn = tn - to [°C] ( 11.4.65)
unde tn este temperatura nominala a
agentu lui termic , iar to este temperatura
de mo ntare (se poa te con sidera
+ 10°C).
11 .4.9.2 Configura/ii e/astice
Conductele pozate in pamant se
descompun in tronsoane cu ajutorul
punctelor fi xe. Descompunerea se rea-
lizeaza avand in vedere satisfacerea
simultana a cerintelor de evitare a soli-
citarilor nepermi se $i formarea econo-
Fig. 11.4.19. Compensator ,.L " .
x
_J
E'
N
Vi
_J
~--LJ__J N
I I
~ L
Fig . 11.4.20. Compensatoare ,.Z".
d i stribu~ie
m ica a sistemelor de condu c te dupa
urmatoarele criteri i:
- di latarea term ica a conduc telor se
preia pri n compensare natura la (in cla-
d ir i, ca nale term ice) $i prin compensa-
toare curbate in forma de ,. U", ax iale,
de constructie spec iala, sau lenticu-
lare.
- distar \a maxima intre mijlocul com-
pensatorulu i ,.U" $i p unctul fix invecinat
(fig. 11.4.18) este de:
L < 0 ,9· Lmax [ m ]
unde Lmax este lungimea maxima teo-
retica de mi$care calculata cu rela\ia
11.4.62
- distan\a maxima intre doua puncte
fi xe consecuti ve in cazul compensa-
toarelor montate la m ijlocul tronsonului
nu poate depa!;ii valoarea de (1 ,8 ... 2)
Lmax - (fig . 11.4. 18).
- de o parte $i de alta a punctului fix ,
comp ensatoarele trebuie pozi\ionate la
distan\e egale sau aproape egale (pen-
tru echilibrarea fortelor in punctul fi x).
- in cazul compensatoarelor natural
elastice , acestea se delimiteaza in mo-
dul urmator:
• pentru c ompensatoare ,.L"
(fig . 11.4. 19);
L 1/L 2 s 5 pentru Dn < 150
L 1/L 2 s 3 pentru Dn > 150
L 1, Lz S 0,9 Lmax
• pentru compensatoare ,.Z"
(fig . 11 .4.20):
in cazul acestor configura\ii , in apro-
pierea varfu lui de unghi, se lasa portiuni
libere (Iara nisip de compactare a con-
ductelor), por(iuni protejate c u perne de
dilatare din po liuretan (fig . 11 . 1. 10).
in scopul utilizarii economice a com -
pensatoarelor se recomanda , in general,
pretensionarea acestora. Pretensionarea
se calculeaza in func\ie de temperatura
de montaj (cap . 11 .4.9.3 punctul B).
Pe langa compensatoarele amintite
Fi g . 11.4.21. ConfiguraJii elasti ce naturale
c u diverse fo rme.
f~-··...._ ~..._. ,
F1 a :: ' ~: b F2
t-----~::.:__
--.... N1 N4~
·.-~--~~!-----;
~
@ 101 .;:0,9 Lm.,x (3rg) 123,,:0,9 Lmax
l<-------L-LJ_~____.j
Fig. 11.4.22. Deformafii
in compen satoare.
 Capitolul 11 : Re~ele termice de transport ~i distribu~ie n. Alimentarea cu caldura

m ai po t utili za c ompensatoare tura 1\lko 1 $i L1 tk23 (cu rela\iile 11.'l.66 a - deplasarea laterala a bra\ului b este
hiulare, lateral e, pentru preluarea $i b) egala cu deforma\ia segmentului OF
tarilor in canale termice, tunele, cla- • deformatia fiecarui tronson L1lo1 $i fo3= !JDF [m] (11 .4.76c)
etc . in situatii mai rare, dar totu$i .1/23 se calcu leaza cu relatiile 11.4.67 a - deplasarea laterala a segmentului
ib il de intalnit, configuratiile elastice $i b . OF este egala cu deformatia bratului /23
Jrale au forme atipice (fig . 11 .4 .2 1). • se calcu leaza deplasarile laterale DoF = .1/23 [m] ( 11.4.76 d)
entru aceste configuratii calculele ale bratelor con fi guratiei; Observatie: in cazul in care lun -
.;erificare au la baza relati i generale • deplasarea laterala a bra\ului I o1 : gimea bra\ului transversal are o lun-
~ se particularizeaza pentru cazurile Q - L1lz3+ L1lo,sin{J [m] (11.4.72 a) gime relati v mica se prevad perne de
01
ale (configuratii ,,L", ,,Z" $i compen- - cos{J dilatare pe toa ta zona cot uril or
iare ,, U" simetrice). (fig. 11.4. 25).
• deplasarea -laterala a bratului /23: in cazu l unui brat transversal de lun-
1.9.3 Calculul deforma/iilor termice D _ .1io,+ .1 /23 sin{J [m] (11.4.72b)
23 10 1 ~ 0 , 9 lmax
ierate de variaJiile de temperatura) - cos {J
n ipoteza montarii conduc telor fara in aceste relatii, p este unghiul suple-
tensionare: men tar (peste 90°) dintre bra\e. Calcu-
e prevad puncte fi xe $i compensa- lul deplasarilor laterale in zona schim-
·e de dilatare: barilor de directie este necesar pent~u
pe tronsoane rectilinii (fig. 11.4.22): stabilirea grosimii pern elor de dilatare
1 cazul general cand .Mn > L1tk se din zona coturilor.
~ ur g urmatoarele etape : • Cazul configuratiei .,Z'' (fig. 11.4.24
se ca lculeaza Lmax dupa relatia $i 11.4.25):
l.62 Se observa ca prin unirea extremita-
se determina variatia de tempera- tilor configura\iei ,,Z" se obtin doua Fig. 11 .4.23. DeformaJii
(..:1tk) ce corespunde an trenarii in configuratii ,,L"; la schimbari de direcfie:
tare a bratelor configuratiei 101 (/23) CF = DC _k_ [m] (11.4.73 a) 1 - zona de prevedere a pernelor de dilatare.
1jutorul rela(ii lor: lo,+ In
- µ q 101
o1 - rr. -E -A
( 0 C] (11.4.66 a)
DF = DC __!n__
lo,+ 123
(m] (11.4.73b) :r,.-- d
c F __ __ .- - .· .
1 2 ~ ___ .. ~
= µ · q /23 [ 0 C] (11.4.66b}
23 Opera\iile de calcul sun t:
rr -F -A - - - · - . - r b
se
xma\ia fiecarui tron son:
ca lculeaza • se calculeaza L max (rela\ia 11 .4.62)
• se determina variatia de tempera-
I ... -·101 a~C
.A
"= at0 { M,, - .1~ 01 J
0
[ C] (11.4.67 a)
tura L\tk pentru fiecare segment in
parte;
Fig. 11 .4.24. Deformafii
la configurafia ,,Z" a refelei.
>'= a /23 ( M n- L\~ 23 ) [
0
C] (11 .4.67 b} .1t - µ q 'o• [OC] (11.4.74 a)
•0 1- a -E ·A
se calculeaza deformapa intregulu i t
.1t = µ q 123
,son de lungime L: • 23 a ·E · A (OC]
I
(11 .4.74 b) F2
l = L1/01 + L1/23 [m] (11.4.68)
cazul in care .Jtn < L1 tk numai o
:1t = p ·Q·ig [OC] (11.4.74 c)
.e din tronsonul de lun gime I se - k CF a ·E · A
ta , d eformatia fiind:
ig. 11.4.25. Zona coturilor la configuraJia
o (X - /' ~=~ [m] (11.4 .69) \t
L kDF -
_ p q ·h · [oC] (11 .4.74 d) ,,Z" cu brat transversal scurt.
2 2 EA a EA
are /' este lungimea zonei din lungi-
1 tron sonu lui I care se deformeaza: • se calculeaza deforma\i a fiecarui
a · .C. t,, ·E · A segment;
[m] (11 .4.70)
ll · Q
c azul in care :..\ tn = .C.tk deformatia .110 , ~ a -10 , ( .Jt,, - .1 ~0 1 ) [m] (11 .4.75 a)

= µ ·q i2
2 EA
(m[ (11 .4.71)
!i /23 - a 123 (!i t,, - Ll~n J(m] (11.4.75 b)
aca se urmare$1e prevederea unui
ipe nsator ,,U" de dimensiuni mai
JSe, se executa pretensionarea me- !i CF = a CF (!ii _ L1tkCF ,[m](1 1.4.75 c)
ica a aces tuia in proportie de 50 % l n 2
V/
.1U4 de fi ecare parte a c ompensa-
!il~o<[m)( 11 .4.7~ d)
N

lui ,,U "). De asemenea, es te nece- .JOF - a OF ( ..11,, - _z

sa se prevada perne elastice de
lasare laterala pe toata zona com- • se calculeaza dep lasari le laterale
F1 b I
satorului ,, U 0

p e tron soane cu schimbari de di-

ale bratelor configura ti ei;
- deplasarea laterala a bratului ,.0 0 1"
I------a-~~-~-~~~;.~ N _J_ 1

ie (configura/ii ,, L " $i ,,Z"): este egala cu deforma\ia segmentului CF

Caz ut configuratiei ,, L " (fig. 11 .4.23). 0 0 1 = ..1CF [m] (11.4 .76 a)
pe ra tii le de calcul sunt urmatoarele: - d eplasarea laterala a se gmentului
se calculeaza L m:n (rela\ia 11.4. 62) CF este egala cu deforma\ia bra\u lui /0 1 Fig . 11.4.26. Zon a coturilor la configurafia
,,Z" , cu braf tran sversal lung .
se determin a variati a de tempera- Der = .1 10 1 [m] (11.4 .76 b)
 11. Alimentarea cu caldura
gime mare (fig. 11.4.26) se prevad
p ern c de dila tare s lric t in zona
coturilor. in calculele de verificare a
tensiunilor si de stabilire a eforturilor se
cons1dera un punct fi x na tural pe
intervalul N 1- N2. ob tinand doua
confi guratii ,,L".
B. in ipoteza montarii conductelor cu
pretensionare termica
Prin pretensionarea termica a con-
ductelor in faza de mon tare, se urma-
reste reducerea costului de investi\ii ca
urmarc a diminuarii dilatarilor, deci si a
dimensiunii compensatoarelor; in anu-
mite condi\ii este p osibila chiar elimi-
narea compe nsatoarelor de dilatare pe
tronsoanele rec tilinii ale retelei daca
(~lfn <: 2Llb).
Fazele de executare a pretensionar ii
termice sunt urmatoarele:
• Conduc tele se a5eaza in 5ant, pe
un pa t de nisip de 10 ... 20 cm. omo-
gen, uscat s i b·ine compactat, respec-
tandu-se sch ema termomecanica pre-
vazuta prin proiectare. in aceasta faza
punc tele fixe au executata numai infra-
struc tura de rezisten\a. fara ca \evile sa
fie prinse de aceasta. Se excepteaza
un punc t fix de la o extremitate sau d in
zona de mijloc a re\elei, care se execu-
ta in solu\ie definitiva . Conductele sunt
libere sa se dilate odata cu cresterea
temperaturii.
• Conduc tele din o\el sunt legate la
o sursa calda (punct termic. cen trala
termica, o s ursa termica sau electrica
mobila etc.) si sunt incalzite de la tem-
peratura ini\iala lo, c u o variatie de
temperatura egala cu .1 tn. Ca tempera-
tura initiala se poate considera + 1O °C,
aceasta tempera tura fiind asimilata cu
temperatura solului la adanc imea de
mo ntare inain te de punerea in func\iu-
ne. Tempera tura de pretensionare poa-
te fi deci:
I - i\ tn + t
p 2 0 11.5.2. Executarea refelelor
Prin incalz ire conduc tele se dilata
inspre extre rnita\ile libere. Se pun in
eviden\a. pri"n rnasurari, valorile dila ta-
r ilor.
• Dupa o b\inerea regimului termic
s tabilit, ti mp de eel pu\in 3 .. .4 ore, si
verificarea dila tarilor, se trece la faza
de rigidizare (prindere) a conduc telor
de infrastruc tura reazemelor fi xe de la
ex tremita\i s i de pe traseu , m en\inand
temperatura de pretensionare. Supor-
turile provizorii se indeparteaza.
• Mentina nd regirnul termic de pre-
tensionare se astupa 5an\ul, c u nisip si
paman t, p an a la cotele finale conform
tc hno logiei d e executie.
• Se intrerupe sursa de caldura,
conduc tele r acindu-se p ana la tempe -
ra tura solului.
in aceasta faza apar tensiunile de in-
tindere genera te de racire , c u efect de
Capitolul 11: Re~ele termice de transport ~i distribu~ie
con tractie progresiva. pe masura ce
este egalata forta de frecare.
in ceea ce priveste calc ulul defor-
ma\iilor termi ce, a eforturilor si a ten-
siunilor, in cazul pretensio narii, se ia in
considerare o varia \ie de temperatura
egala cu juma tate din variatia to tala,
nominala de temperatura a conduc-
telor .
Pentru efectuarea calculului m ecanic
complet al retelelor de conducte pre-
izolate, amplasate direc t in sol, se uti-
lizeaza . programe de calcul au tomat
fundamenta te pe literatura de sp eciali-
tate si pe normele europene EN 253.
11.5. Executarea retelelor
term ice
11.5.1 . Probleme generale
Executarea re\elelor termice are la
baza ,.Proiectul tehnic" si ,.Detaliile de
executie" elab orate in urma avizelor si
acordurilor emise de beneficiar , institu-
\ia finan\atoare etc.
in general, odata stabilit constructo-
rul (executantul) prin licita\ie sau, dupa
caz, prin adresare directa, se parcurg
urmatoarele etape:
• Analiza proiectelor privind re\eaua
termica, lucrarile conexe si modificarile
in re\elele edilitare afectate.
• Verificarea existen\ei avizelor si
acordurilor legale ce cad in sarcina be-
nefic iarului (proiectantului).
• Ob\inerea acordurilor si autoriza\ii-
lor legate de executarea re\elei (Poli\ia
r utiera, Administra\ia domeniului public
(ADP) etc).
• Elaborarea proiectului de organiza-
re a 5antierului: e5aionarea lucrarilor;
depozitarea materialelor; programarea
utilajelor; aprovizionarea etc .
• Executarea, pe etape, a re\elei.
termice amplasate subteran,
in canal
Etapele (fazele) de executare a re\elei:
- Trasarea pe teren, cu marcarea
punctelor carac teristice: reazeme fixe,
compensatoare in forma de U , camine
de vizitare . ramifica\i i, schimbari de di-
rectie etc .; p articipa: maistrul lucrarii,
proiectantul si topometrul santierului.
- Se transmit echipelor si se mar-
c heaza pe trasee dimensiunile sapaturii
(la\ime. adanci ne) pe baza detaliilor
con \inute in plc..nse (desene). Dupa ce
se verifica, prin sondaje, situa\ia re\ele-
lor edilitare subterane, se executa sa-
p atura, manual sau mecanic , cu spriji-
nirile laterale necesare, conform pro-
iectului .
- Se asigura transportul pamantului
excedentar ce rezulta din sapatura.
- Se executa canalul si caminele de
vizi tare. din elemente prefabricate sau
in struc tura monolit, conform proiectu-
lui. Se executa ap oi infrastructura rea-
zemelor mobile (perne pe radier, con -
sole. cadre metalice etc.) si a reazeme-
lor fixe.
- Lansarea si montarea conductelor,
inc lusiv a ramificatiilor, coturilor reaze-
melor fixe. cu verificarea respectarii
pantelor . conform proiectului; in acea~ ­
ta faza se executa si pretensionarea in
forma de U.
- Spalarea hidropneumatica a re\elei,
pe zone.
- Proba hidraulica a sudurilor.
- Executarea izolatiei termice a con-
duc telor .
- M ontarea robine telor de sec\ionare.
- Acoperirea cu placi prefabricate a
canalelor si executarea izola\iei hi-
drofuge a acestora (inclusiv a ca-
mioanetor). acoperirea cu pamant a
canalelor si caminelor si refacerea
situa\iei initiate de la suprafa\a so-
lului (strat vegetal, structura de
drum etc.).
- Efectuarea recep\iei tucraritor con-
form Regulamentului aprobat prin
H.G. nr. 273/ 1994.
in cazul amplasarii supraterane a
conduc telor . etapele de executare
sunt, in principiu, identice cu cele de
mai sus. cu deosebirea legata de p ar-
tea de constructie; in acest sens,
apare etapa de s·ap are a gropilor de
fundare a stalpilor si de turnare a fur:i-
da\iilor din beton; se executa apoi
.,plantarea" (montarea) stalpilor , de
regula, prefabricati din beton armat
sau metalici.
11.5.3. Executarea refelelor
termice, amplasate direct in sol
utilizand jevi preizolate cu
spuma de poliuretan
Fazele de executie a re\elei:
- Trasarea pe teren a re\elei. cu
marcarea punctelor (zonelor) caracte-
ristice: reazeme fixe, ramifica\ii, com-
pensatoare de dilatare. camine de vizi-
tare etc.; participa: maistrul lucrarii ,
proiec tantul si topometrul santierului.
- Se transmi t echipelor si se mar-
c heaza pe traseu, dimensiunile sapa-
turii (latime si adancime). Oupa ce se
verifica, prin sondaje, situa\ia re\elelor
edilitare subterane. se execu ta sapa-
tura , manual sau mecanizat. cu spriji-
nirile laterale necesare. conform pro-
iectului .
- Se asigura transportul pamantului ex-
cedentar ce rezulta din sapatura.
- Se plaseaza pe radier, suporturile
provizorii ale conduc telor la cotele ce
asigura con tinuita tea rezemarii si
panta acestora.
 Capitolul 11 : Re!ele termice de transport ~i distribu!ie II. Alimentarea cu caldura

- Turnarea funda\i ei suporturilor fi xe. averti zare. in cadrul opera\iei de pretensionare

- Lansarea $i pozarea conduc telor, pe
zone, cu verifi carea respectarii pante-
lor din proiect.
- Executarea imbinarilor intre tron soa-
nele de conduc te, inclusiv, montarea
- Executarea caminelor de vizitare .
- Montarea robinetelor.
- Executarea izola\i ei termi ce in zonele
de imbinare, inclusiv etan:;;area aces-
tora. Montarea pernelor la coturi .
intra $i acoperirea cu nisip compactat
$i cu pamant.
Pretensionarea se incheie cu racirea
conductelor $i verificarea deforma\ii lor.
- Refacerea s