Info PMMA

1. Ce este praful de producţie?

Praful de producţie prezintă prin sine particule solide minuscule, capabile să se afle timp
îndelungat în aer în stare de suspenzie.

2. Cum se clasifică prafurile de producţie?

după provinienţă (componenţă): organic (de provinienţă vegetală şi animală, precum şi

chimică); neorganic (prafurile de calcar, ciment, ipsos, cuarţ, inclusiv prafurile metalice
de plumb, aluminiu, zinc etc.);

după dispersitate: praf vizibil, cu dimensiunea particulelor mai mare de 10 mkm; praf
microscopic - dimensiunea particulelor mai mică de 10 mkm;

Tabelul 1

Nr. exp Locu l captă rii prob ei de aer Temp eratur a aerulu i în încăp ere, 0C Presiu nea,
mm Hg Greutat ea filtrului până la captarea probei, mg Greutat ea filtrului după captarea
probei, mg Greut atea praful ui reţinu t, mg Durata experie nţei, min. Volumul aerului
trecut prin filtru (în condiţii normale), m3 Concent raţia reală a prafului în aer, mg/m3
Concentraţia maximă admisă (CMA) a prafului conform normelor sanitare N.S. 245-71

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

după toxicitate: praf agresiv sau toxic (de plumb, arseniu, bitum); praf inert (de lemn,
zahăr, ciment etc.)

după pericolul incendiar - exloziv : cu pericolul de explozie (aerosoluri şi ceţuri formate

de prafurile organice, de sulf, magneziu); fără pericol de explozie (de azbest, corund
etc.).

3. De ce factori depinde gradul de influenţă a prafului?

Gradul de influenţă a prafului asupra organismului uman depinde de componenţa fizico-

chimică a acestuia, de dimensiunea şi forma particulelor, de concentraţia lui în aerul
zonei de muncă.

4. Ce este concentraţia maximă admisă (CMA) ?

Prin C.M.A. se subînţelege concentraţia, care în cazul muncii zilnice în condiţiile

respective timp de 8 ore sau altă durată a zilei de muncă, dar nu mai mult de 40 ore pe
săptămână, pe perioada întregului stagiu de muncă nu provoacă dereglări ale stării
sănătăţii atât în procesul activităţii de muncă, cât şi în termenele îndepărtate ale vieţii
generaţiilor actuale şi viitoare.

5. Prin ce metode poate fi determinată concentraţiea prafului?

Pentru determinarea concentraţiei prafului prin metoda gravimetrică sunt utilizate

următoarele aparate şi utilaje: instalaţia pentru determinarea concentraţiei prafului
(cronometrul, barometrul, balanţa analitică cu complet de greutăţi.

6. Ce boli poate cauza praful?

În afară de bolile de plămâni, praful de producţie poate provoca boli de piele (dermatite,
exeme), boli de ochi (conjuctive), boli a căilor superioare de respiraţie (astmă nazală,
faringită, bronşită etc.).

7. În ce unităţi se măsoară CMA?

Concentratia maxima admisa se masoara în mg/m3

8. În ce constă metoda gravimetrică de determinare a concentraţiei prafului?

Consta în detreminarea masei prafului reţinut pe filtru la trecerea prin el a unui volum
bine determinat de aer exprimat în m3.

9. Care sunt indicii ce determină condiţiile normale?

Indicii ce determină condiţiile normale sunt: temperatura - 0 0C; presiunea - 760 mm Hg;
umiditatea relativă a aerului - 50 %

Zgomotul şi acţiunea lui asupra organismului uman.

Acţiunea zgomotului provoacă dezvoltarea oboselii precoce, reducerea capacităţii de

muncă, provocă în primul rând, îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale şi
dereglarea activităţii cardiovasculare, mărirea conţinutului de zahăr în sânge: în al doilea
rând, spasme ale tractului intenstinal, micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării
sucului gastric şi salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită şi ulcer stomacal.

2. Caracteristicile zgomotului(fizice şi psihofiziologice).

-Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea (puterea) sunetului, presiunea

sonoră.

-Caracteristicile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor şi nivelul

volumului
sonor.

3. Clasificarea zgomotelor.

-După caracterul spectrului, zgomotul se împarte în: zgomot de bandă largă - cu spectrul
continuu mai lat decât o octavă şi tonal - cu spectrul discret, în care componentele de
frecvenţă sunt despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate.

-După caracteristicile temporare, zgomotul se împarte în: permanent, nivelul căruia în

timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB A şi variabil
(întrerupt, impulsiv, oscilator în timp), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de
lucru (8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB A.

4. Metodele de normare a zgomotului.

-Normarea, conform spectrului-limită, se normează nivelurile presiunii sonore, pentru

zgomotul constant în timp, în octavele de frecvenţă cu media geometrică a frecvenţei de:
63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz

Normarea zgomotului, conform nivelului sunetului, în dBA este bazată pe măsurările pe

scara

a sonometrului, care imită sensibilitatea organului auditiv la zgomotul real - ca o

îmbinare de

sunete cu frecvenţă diferită.

5. Aparatul şi metodele de măsurare a zgomotului?

Pentru măsurare este folosit aparatul „IŞV-1” („IŞV-1” - izmeriteli sumî i vibraţii)
vibrosonometru,

6. Mijloacele de protecţie individuale contra zgomotului.

contra zgomotului – antifoane, căşti antizgomot, caschete

(coifuri), costume speciale;

7. Metodele organizatoric-tehnice de protecţie antizgomot.

organizatorice:

- eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice

- amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;

- folosirea mijloacelor individuale de protecţie antizgomot şi antivibraţie;

tehnice:

-fonoizolarea transmisiilor utilajului zgomotos cu capote;

-folosirea învelişurilor fonovibroabsorbante din cauciuc şi din

diferite maşticuri pentru făţuirea suprafeţelor comunicaţiilor inginereşti;

8. Metodele acustice antizgomot.

9. Măsurile arhitectoral-planificatoare antizgomot.

Zgomotul şi acţiunea lui asupra organismului uman.

Acţiunea zgomotului provoacă dezvoltarea oboselii precoce, reducerea capacităţii de

muncă, provocă în primul rând, îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale şi
dereglarea activităţii cardiovasculare, mărirea conţinutului de zahăr în sânge: în al doilea
rând, spasme ale tractului intenstinal, micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării
sucului gastric şi salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită şi ulcer stomacal.

2. Caracteristicile zgomotului(fizice şi psihofiziologice).

-Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea (puterea) sunetului, presiunea

sonoră.

-Caracteristicile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor şi nivelul

volumului

sonor.

3. Clasificarea zgomotelor.

-După caracterul spectrului, zgomotul se împarte în: zgomot de bandă largă - cu spectrul
continuu mai lat decât o octavă şi tonal - cu spectrul discret, în care componentele de
frecvenţă sunt despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate.

-După caracteristicile temporare, zgomotul se împarte în: permanent, nivelul căruia în

timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB A şi variabil
(întrerupt, impulsiv, oscilator în timp), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de
lucru (8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB A.

4. Metodele de normare a zgomotului.

-Normarea, conform spectrului-limită, se normează nivelurile presiunii sonore, pentru
zgomotul constant în timp, în octavele de frecvenţă cu media geometrică a frecvenţei de:
63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz

Normarea zgomotului, conform nivelului sunetului, în dBA este bazată pe măsurările pe

scara

a sonometrului, care imită sensibilitatea organului auditiv la zgomotul real - ca o

îmbinare de

sunete cu frecvenţă diferită.

5. Aparatul şi metodele de măsurare a zgomotului?

Pentru măsurare este folosit aparatul „IŞV-1” („IŞV-1” - izmeriteli sumî i vibraţii)
vibrosonometru,

6. Mijloacele de protecţie individuale contra zgomotului.

contra zgomotului – antifoane, căşti antizgomot, caschete

(coifuri), costume speciale;

7. Metodele organizatoric-tehnice de protecţie antizgomot.

organizatorice:

- eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice

- amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;

- folosirea mijloacelor individuale de protecţie antizgomot şi antivibraţie;

tehnice:

-fonoizolarea transmisiilor utilajului zgomotos cu capote;

-folosirea învelişurilor fonovibroabsorbante din cauciuc şi din

diferite maşticuri pentru făţuirea suprafeţelor comunicaţiilor inginereşti;

8. Metodele acustice antizgomot.

9. Măsurile arhitectoral-planificatoare antizgomot.

1.Numiţi parametrii ce caracterizează microclimatul aerului zonei de muncă.
Parametrii ce caracterizează microclimatul aerului zonei de muncă sunt temperatura
aerului de muncă, umiditatea şi viteza de mişcare a aerului.
2.Cu ce aparate se măsoară viteza mişcării aerului?
Aparatele de măsurare a umidității aerului sunt psihometrele și higrometrele.
3.Cum se transformă rezultatele măsurărilor din diviziuni pe secundă în m/s?
4.Cu ce aparate se măsoară umiditatea aerului?Aparatele de măsurare a umidității
aerului sunt psihometrele și higrometrele.
5.Numiţi principalele deosebiri constructive dintre psihrometrele lui Assman şi August.
Deosebirile constructive dintre psihometrele lui Assman și lui August sunt că în
psihometrul Assman are un ventilator cu mechanism de ceas situat în capul
dispozitivului
6.În ce limită se află viteza curentului de aer, creată de ventilatorul psihrometrului lui
Assman?Vteza curentului de aer creată de ventilatrul psihrometrului lui Assman este de
2mm/s.
7.Numiţi aparatele pentru măsurarea temperaturii.Aparatele de măsurarea temperaturii
sunt termometrele electrice, cu lichid, termogarfele.
8.Lămuriţi cum se determină umiditatea relativă după graficul psihrometric.
Determinarea umidităţii relative după graficul psihrometric se efectuează în modul
următor: pe axa temperaturilor notăm temperaturile ce corespund indicaţiilor
termometrelor uscat şi umed, iar pe grafic găsim punctul de inresecţie a verticalei Tus
cu linia înclinată Tum, care ne va indica valoarea umidităţii relative, exprimată în
procente (pe axa umidităţii).
9.Ce se subînţelege prin noţiunea de „temperatură echivalentă” ?Prin
“temperaturăechivalentă” se subînțelege temperature aerului nemișcat și săturat cu
umezeala de pînă la 100% la care omul îmbrăcat normal se simte aproximativ așa
precum la temperature și umiditatea apreciate.
10.Prin ce se deosebesc temperaturile echivalentă şi echivalent-efectivă?Deosebirea
dintre temperaturile echivalentă şi echivalent-efectivă este că la determinarea
temperaturii echivalent-efectivă se ia in considerrea și viteza aerului.
11.În ce mod se determină temperaturile echivalentă şi echivalent-efectivă?
Determinarea temperaturilor echivalentă şi echivalent-efectivă se face după
nomograma temperaturilor echivalentă şi echivalent-efectivă
12.Prin ce se caracterizează condiţiile optimale şi admisbile ale microclimatului?
Condițiile optimale se caracterizează prin îmbinarea parametrilor în așa mod asigură
starea normal a corpului uman. Condițiile admisibile se caracterizează prin aşa
îmbinare a parametrilor microclimatului, care, acţionând sistematic şi timp îndelungat
asupra omului, pot provocaschimbări în starea termică şi funcţională a organismului,
dar care se normalizează şi trec într-un timp relativ scurt.
13.Care acte normative reglementează condiţiile meteorologice la locurile de
muncă?Actele normative ce reglementează condițiile meteorologice la locul de muncă
sunt STAS , codul muncii.
14.Care noţiuni sunt folosite la aprecierea umidităţii? Pentru apreciera umidității se
folosesc noțiuni ca umiditatea maximal, absolută și relativă.
15.Prin ce se caracterizează perioadele rece şi caldă ale anului? Perioadele reci a
anului se caracterizează prin tempertauri între 23-26°C, viteza medie a curenţilor de
aer între 0,1 –0,3 m/s, umiditatea relativă a aerului între 30 –70 %.Iar perioada caldă a
aerului se caracterizează prin următorii parametrii:temperatura între 20 –24
°C.umiditatea relativă a aerului între 30 –70 %viteza medie a curenţilor de aer între 0,1
–0,3