STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII REFLECTATE

DE LA O LAMĂ CU FEŢE PLAN-PARALELE

1) Scopul lucrării: studiul fenomenului de interferenţă la reflexia luminii de la o lamă cu

feţe plan-paralele şi determinarea indicelui de refracţie al sticlei prin metoda interferenţei.

2) Aparate şi accesorii:
laser, lamă de sticlă cu
feţe plan-paralele, lentilă,
ecran.

3) Schema instalaţiei:
Schema de principiu a
montajului experimental
este arătată în Fig. 1: Lg –
laser, E – ecran, L–
lentilă divergentă, P –
lamă de sticlă.
Fig. 1

4) Descrierea experimentului:
1. Se obţine pe ecranul E imaginea de interferenţă.
2. Se măsoară razele primelor 5-7 inele întunecoase, începând cu inelul de rază minimă (k =1).
2
3. Se trasează graficul lui rk în funcţie de k.
4. Se măsoară distanţa l de la lama P până la ecranul E.
2
5. Se determină tangenta unghiului de înclinare (coeficientul unghiular) a dreptei rk =f(k) faţă
de axa absciselor.
b
6. Folosind formula n  4 l 2 tg , se calculează indicele de refracţie al plăcii de sticlă.
0

Lungimea de undă a radiaţiei laser este  0  0.63m .

5) Formula de calcul:
Fasciculul de lumină emis de laser, trecând prin lentila divergentă L se transformă într-un
fascicul divergent, incident pe suprafaţa lamei de sticlă P. Undele de lumină reflectate de
suprafeţele anterioară şi posterioară ale lamei interferează şi dau pe ecran o imagine de
interferenţă care reprezintă o serie de inele concentrice luminoase şi întunecate. În cazul dat
interferează raza refractată 1 incidentă pe lamă sub un unghi  şi raza 2 incidentă sub unghiul
  d , reflectată de suprafaţa anterioară a lamei. Aceste raze interferează datorită gradului
înalt de coerenţă al radiaţiei laser.
Imaginea de interferenţă se observă nu în focarul lentilei ci pe un ecran mai îndepărtat E
(deoarece razele 1 şi 2 se intersectează).
Să analizam cazul unii fascicul de lumină puţin divergent (unghiul de incidenţă  mic).
Pentru lumina reflectată condiţia de minim de interferenţă este dată de formula:
2bn cos  m  m 0 , (1)
unde  m este unghiul de refracţie,  0 - lungimea de undă a luminii, b-grosimea plăcii, n–indicele
de refracţie, m–ordinul minimului.
 Considerând că unghiul de refracţie  m este mic obţinem:
 2 
2bn1  m   m 0 . (2)
 2 
Cu ajutorul formulei (1) se poate calcula ordinul maxim al minimelor de interferenţă:
2bn
mmax  . (3)
0
Ţinând cont de expresiile (2) şi (3) putem scrie:
  m2 

mmax 1   m. (4)
2 
 
sin  m 
Din legea refracţiei  n , pentru unghiuri  m mici avem:  m  m .
sin  m n
În acest caz din formula (4) obţinem:
2n 2
 m2   mmax  m  . (5)
mmax
rm rm2
Din schema montajului experimental se vede că: tg m  , de unde  m  2 .
2
2l 4l
Introducând expresia pentru  m în formula (5), ţinând seama de formula (3) şi notând
2

mmax  m  k , obţinem:
rk2 4 0 nk
 , (6)
l2 b
unde k este numărul de ordine al inelului întunecat, începând cu inelul de rază minimă.
Din formula (6) se observă că rk2 este o funcţie liniară de k. Prin urmare, graficul acestei
funcţii reprezintă o dreaptă, având tangenta unghiului de înclinare faţă de axa absciselor, adică
coeficientul unghiular egal cu:

tg 
 
 rk2
,
k
unde k este variaţia abscisei,   rk  - variaţia corespunzătoare a ordonatei.
2

Ţinând seama de formula (6), avem:

4 nl 2
tg  0 .
b
Determinând din graficul experimental valoarea tg, se poate calcula indicele de refracţie:

b
n tg . (7)
4 0 l 2

6) Tabela măsurărilor:

Nr. L, m b, mm r1, mm r2, mm r3, mm r4, mm r5, mm

1. 0.38 7 9.2 12.0 15.0 17.3 19.1
2. 0.38 7 9.8 12.5 15.0 17.7 19.9
med. 0.38 7 9.5 12.25 15.0 17.5 19.5
 7) Exemplu de calcul:
Calculăm razele medii:
r r 9.2  9.8 r r 12.0  12.5
r1  1.1 1.2   9.5mm r2  2.1 2.2   12.25mm
2 2 2 2
r r 15.0  15.0 r r 17.3  17.7
r3  3.1 3.2   15.0mm r4  4.1 4.2   17.5mm
2 2 2 2

r5.1  r5.2 19.1  19.9

r5    19.5mm
2 2
Calculăm pătratele razelor:
2 2
r1  9.5 2  90.25mm 2 r2  12.252  150.06mm 2
2 2
r3  15.0 2  225.00mm 2 r4  17.5 2  306.25mm 2
2
r5  19.52  380.25mm 2
2
Arătăm dependenţa grafică rk de k:

2
rk

380.25

306.25

225.00

150.00

90.25 φ

0 k
1 2 3 4 5

Calculăm tangentele:
Din tg 
 
 rk2
, avem
k
150.00 225.00
tg1   75.00mm 2 tg 2   75.00mm 2
2 3
306.25 380.25
tg 3   76.56mm 2 tg 4   76.05mm 2
4 5

tg  (tg1  tg 2  tg 3  tg 4 ) / 4  75.66mm 2

 Calculăm indicele de refracţie:
b 7  10 3 m
n tg   75.66  10 6 m 2  1.4554
40 l 2 4  0.63  10 6 m  0.38 2 m 2
8) Calculul erorilor:
tg1  tg1  tg  75.66  75.00  0.66mm 2 tg 2  75.66  75.00  0.66mm 2
tg 3  76.56  75.66  0.90mm 2 tg 4  76.06  75.66  0.40mm 2
tg  (0.66  0.66  0.90  0.40) / 4  0.65mm 2

Logaritmăm formula de calcul:

ln n  ln b  ln tg  ln 4  ln 0  2 ln l
dn db dtg d0 dl
   2
n b tg 0 l
n b tg 0 l
n     2
n b tg 0 l
Aflăm erorile relative a mărimilor:

b  7.0 10 3 m l  0.380m

0.01 10 6
0.1 10 3 0  m 0.001
b  m 2 l  m
2 2

0.05 0.65 0.005 0.0005

n    2  0.026 (8)
7.0 75.66 0.63 0.38

atunci n   n  n  0.026 1.4554  0.0378

9) Rezultatul final:
n  n  n  1.4554  0.0378

10) Concluzii:
Prin metoda experimentală am găsit valoarea indicelui de refracţie a lamei de sticlă
cu feţe plan-paralele prin metoda interferenţei, egală cu 1.4554±0.0378. Eroarea relativă este
de 2.6%. Deoarece componentele erorii relative (vezi (8) ) au acelaşi ordin de mărime (10 -3)
putem conclude eroarea este admisibilă pentru condiţiile date ale experimentului.
Pentru a îmbunătăţi precizia rezultatului ar trebui de utilizat valori mai precise a
lungimii de undă a radiaţiei laser şi dispozitive cu o precizie mai mare la măsurare (în cazul
dat – micrometre pentru mărimile b, l, r ).