MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

Masterat anul I
Specialitatea: Drept penal

Referat: Concepția dezvoltării

sistemului penitenciar

Elaborat: Mamaliga Vera,

Masterand anul I,
drept penal
Verificat: lect.univ., Prodan Svetlana

Chișinău, 2021
 Cuprins
1.Departamentul Instituțiilor Penitenciare.......................................................................................4
1.1.Organizarea............................................................................................................................4
1.2.Structuri subordonate.............................................................................................................4
1.3.Detașamentul cu destinație specială „Pantera”......................................................................5
1.4.Centrul instructiv...................................................................................................................5
2.Penetenciarele din Republica Moldova........................................................................................6
2.1.Activitatea psihologică cu personalul din sistemul penetenciar............................................9
2.2.Activitate educativă, psihologică şi asistenţă socială...........................................................10
Reflecții.........................................................................................................................................12
Concluzii........................................................................................................................................13
Bibliografia....................................................................................................................................14

2
 Introducere
1
Reforma sistemului penitenciar a început cu anul 1996, imediat după trecerea Direcţiei
Instituţiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiţiei, transformîndu-se în
Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme
cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate şi executarea altor sarcini ai
instituţiilor sistemului penitenciar impuse prin lege.
Această acţiune a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, urmărindu-se
respectarea demnităţii umane, absoluta imparţialitate, lipsită de orice discriminare bazată pe
naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă; îmbunătăţirea cantitativă şi
calitativă a normelor de alimentare; suplimentarea drepturilor acordate persoanelor private de
libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă şi asigurarea transparenţei
sistemului penitenciar.
În procesul desfăşurării reformelor, instituţiile sistemului penitenciar au preluat funcţiile
de pază şi escortare a deţinuţilor, de asistenţă medicală, construcţie capitală, de asigurare
materială şi tehnică şi de pregătire a cadrelor etc. Nu în ultimul rînd, reformarea sistemului
penitenciar funcţiile, care anterior erau de competenţa altor instituţii de stat.
Astfel, în această perioadă a fost pusă temelia cadrului normativ-legislativ al sistemului
penitenciar, orientat spre standardele euroconforme a unui stat democratic şi de drept, fiind
adoptate şi ulterior completate şi/sau expuse într-o redacţie nouă: Legea cu privire la sistemul
penitenciar; Codul de executare; Statutul executării sancţiunilor penale de către condamnaţi;
Concepţia reformării sistemului penitenciar, precum şi un şir de acte normative menite să pună în
aplicare prevederile normative elaborate şi să asigure promovarea reformelor.
2
La momentul actual, sistemul penitenciar din Republica Moldova manifestă o anumită
deschidere către societate, conştientizând faptul că resocializarea condamnaţilor este posibilă în
măsura în care modul de viaţă al acestora se poate face cunoscut din exterior.
Condamnaţii supuşi unui tratament corespunzător de detenţie sînt astfel motivaţi spre a-
şi schimba atitudinea faţă de societate. Sistemul penitenciar constituie un factor principal în
procesul de resocializare a condamnaţilor. Astfel, instruirea colaboratorilor din domeniul
penitenciar în vederea respectării drepturilor omului devine o sarcină deosebit de importantă,
înscriindu-se pe lista priorităţilor organelor administrative.

1
http://penitenciar.gov.md/ro/repere-istorice
2
http://www.undp.md/publications/hr/Instruire_DO_colaboratorilor_din_Penitenciare.pdf
3
 1. Departamentul Instituțiilor Penitenciare
3
Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) este organul central de specialitate, cu
statut de subdiviziune a Ministerului Justiției din Republica Moldova, care exercită conducerea,
coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a
pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului
contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților. Reforma sistemului
penitenciar a început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor în
subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în Departamentul Instituțiilor
Penitenciare al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de
executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor sarcini ale instituțiilor sistemului
penitenciar impuse prin lege.
1.1.Organizarea
Aparatul central
 Direcția inspectare generală și activitate analitică
 Direcția resurse umane
 Direcția juridică
 Direcția financiară
 Direcția medicală
 Direcția relații publice, mass-media și secretariat
 Direcția securitate internă
 Secția relații externe, elaborări și implementări programe
 Secția activitate psihologică cu personalul
 Direcția activitate educativă, psihologică și asistență socială
 Direcția securitate, regim și supraveghere
 Direcția evidență specială
 Direcția logisitică
 Direcția de producere și activitate economică.

1.2.Structuri subordonate
Direcția trupelor de pază, supraveghere și escortare
Este o subdiviziune strucutrală a DIP, care asigură:

3
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=336000&lang=1
4
 paza în timpul escortării deținuților atît în limitele sistemului penitenciar, cît și pe
itinerarele feroviare, aeriene, auto și în instanțele judecătorești (Curțile de Apel, Curtea Supremă
de Justiție, Judecătoria Militară);
 serviciile pază din subdiviziuni, controlul realizării proiectelor privind reutilarea
obiectelor cu mijloace tehnico-genistice de pază, semnalizare și supraveghere;
 controlul evidenței și disponibilității armamentului, munițiilor și mijloacelor speciale din
subdiviziunile DIP.
Înființarea Direcției trupelor de pază și escortare a avut loc la 1 octombrie 1997, în baza Hotărîrii
de Guvern nr. 796 din 20 august 1997.

1.3.Detașamentul cu destinație specială „Pantera”

Sarcinile și atribuțiile de bază ale colaboratorilor acestei subdiviziuni sunt:
 prevenirea și reprimarea infracțiunilor și altor fapte ilicite în instituțiile penitenciare;
 participarea la asigurarea ordinii de drept în instituțiile de detenție;
 asigurarea securității condamnaților și a persoanelor aflate în stare de arest;
 asigurarea securității colaboratorilor sistemului penitenciar și membrilor familiilor lor;
 colaborarea cu organelle de drept privind desfășurarea operațiunilor speciale de asigurare
a securității publice;
 participarea la acțiunile de reprimare sau lichidare a nesupunerilor și dezordinilor în
masă, actelor de huliganism, altor acțiuni ilicite ale condamnaților, persoanelor aflate în stare de
arest și altor cetățeni care destabilizează activitatea instituțiilor penitenciare;
 neutralizarea criminalilor înarmați în instituțiile departamentului;
 eliberarea persoanelor luate ca ostatici în instituțiile departamentului;
 participarea la acțiunile de căutare a condamnaților sau persoanelor aflate în stare de arest
care au săvîrșit actiuni de evadare;
 asigurarea securității publice în cazul situațiilor excepționale.
Instituția a fost fondată la 1 aprilie 1991.

1.4.Centrul instructiv
Instituția este subordonată DIP, a cărei menire de bază constă în instruirea și
perfecționarea permanentă a angajaților Sistemului Penitenciar.
Obiectivele de bază ale acestei instituții sunt:
 pregătirea profesională inițială și perfecționarea personalului sistemului
penitenciar în vederea sporirii măiestriei profesionale;
5
  asigurarea condițiilor favorabile pentru acumularea cunoștințelor și deprinderilor
practice, abilităților profesionale, necesare pentru exercitarea cu succes a obligațiunilor de
serviciu;
 acumularea, selectarea, generalizarea și promovarea experienței avansate, inclusiv
combinarea procesului de studiu teoretic cu practica întru realizarea obiectivelor sistemului
penitenciar; *introducerea noilor standarde și forme de instruire continuă a personalului
sistemului penitenciar.
În anii 1971 – 1995 instituția aparținea Comenduirii Speciale aflate în subordinea
Comisariatului de Poliție a raionului Criuleni al MAI. La 15 august 1995, prin ordinul MAI nr.
175, se creează Centrul Metodic Instructiv, iar prin Hotărîrea Guvernului nr. 1119 din
14.10.2004 și Regulamentul aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 488 din 09.12.2005,
instituția este denumită Centrul Instructiv al DIP cu statut de instituție publică.
Centrul pentru aprovizionarea tehnico-materială a sistemului penitenciar
Instituție este subordonată DIP, care asigură organizarea primirii, stocării, păstrării și
distribuirii produselor alimentare, materialelor de construcții și a altor bunuri materiale la
subdiviziunile structurale ale DIP. În perioada anilor 1976-1997 avea denumirea de
Întreprinderea de stat Baza Centrală de Aprovizionare Tehnico-Materială și se afla în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1997, instituția trece în subordinea DIP al MJ, prin
Hotărîrea Guvernului nr. 404 din 21 aprilie 2004, fiind înființat Centrul pentru Aprovizionare
Tehnico-Materială.

2.Penetenciarele din Republica Moldova

 Penitenciarul nr. 1 - Taraclia - penitenciar de tip închis. Suplimentar, pe lîngă
penitenciar funcționează un sector de tip deschis cu dislocarea acestuia în orașul Basarabeasca.
Aici își execută pedeapsa condamnații majori de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni
deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiuni ce
constituie recidivă. Instituția penitenciară își are originile în anul 1981, avînd la acea dată statutul
de colonie de corecție prin muncă cu regim sever.
 Penitenciarul nr. 2 - Lipcani - penitenciar de tip închis și semiînchis, pentru detenția
condamnaților de gen masculin care, în virtutea funcțiilor ocupate anterior, pot fi amenințați cu
răzbunarea. Moment al constiuirii instituției penitenciare nr. 2 - Lipcani poate fi considerat anul
1956.
 Penitenciarul nr. 3 - Leova - penitenciar de tip închis. Aici își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional
6
de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune ce constiuie recidivă. Colonia de
corecție prin muncă nr. 1 cu dislocare în orașul Leova a fost înființată la 27 mai 1963.
 Penitenciarul nr. 4 - Cricova - penitenciar de tip semiînchis, pentru condamnații majori
de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvîrșite cu intenție.
Colonia de corecție prin muncă cu regim comun nr. 4 - Cricova a fost instituită prin ordinul
Ministerului Afacerilor Interne al URSS din 3 iunie 1958.
 Penitenciarul nr. 5 - Cahul - izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). În această instituție se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului
preventiv. Suplimentar, în penitenciar funcționează un sector de tip semiînchis pentru detenția
condamnaților majori de gen masculin, antrenați la lucrări de deservire a penitenciarului. La
momentul înființării, în anul 1968, instituția avea statutul de Colonie de corecție prin muncă cu
regim comun.
 Penitenciarul nr. 6 - Soroca - penitenciar de tip închis, unde își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave,
precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune, ce constituie recidivă. Apariția unei închisori
moderne în Soroca datează cu anul 1886, anterior au existat doar instituții primitive de arest,
beciuri, case vechi etc.
 Penitenciarul nr. 7 - Rusca – penitenciar în care își execută pedeapsa condamnatele de
gen feminin. Suplimentar, în această instituție funcționează un sector pentru deținerea
condamnatelor de gen feminin minore. Istoria coloniei își are punctul de început în anul 1944,
cînd pe teritoriul ei se înființează lagărul de concentrare pentru prizonierii militari, aliați ai
Germaniei, care a existat pînă în anul 1952.
 Penitenciarul nr. 8 - Bender – penitenciar de tip semiînchis. Aici își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave,
săvîrșite cu intenție. Momentul demarării activității instituției îl constituie 6 octombrie 1961,
cînd, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri RSSM nr. 421-42, a fost înființată Instituția
penitenciară din orașul Bender.
 Penitenciarul nr. 9 - Pruncul – penitenciar de tip închis. În instituție își execută
pedeapsa condamnații majori de gen masculin, condamnați la închisoare pentru infracțiuni
deosebit de grave și exceptional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune ce
constiuie recidivă. Instituția penitenciară nr. 9 - Pruncul a fost fondată în anul 1960.
 Penitenciarul nr. 10 - Goian – penitenciar pentru minori. Instituția penitenciară nr. 10 -
Goian a fost înființată în anul 1973, ca subdiviziune a Coloniei de corecție prin muncă nr. 4

7
Cricova, cu statut de sector-așezare. În anul 2013 a fost inaugurat noul Penitenciar din Goian
pentru detenția minorilor.
 Penitenciarul nr. 11 - Bălți - izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). Istoria instituției penitenciare din or. Bălți cuprinde o perioadă de aproape 200 ani.
Primele atestări țin de anul 1810, cînd este menționată documentar, pentru prima dată,
construcția celor dintîi blocuri ale închisorii ce avea o capacitate de deținere a doar cîteva zeci de
condamnați.
 Penitenciarul nr. 12 - Bender – izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). Aici se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, în acesta funcționaeză un sector de tip semiînchis pentru detenția condamnaților
majori, antrenați la lucrări de deservire a penitenciarului. Prima clădire de pe teritoriul actualului
Penitenciar nr. 12 - Bender datează cu anul 1914. Pe atunci exista un singur bloc, căruia, inițial,
i-a fost acordat statutul juridic de “Colonie de reeducare prin muncă”.
 Penitenciarul nr. 13 - Chișinău – izlator de urmărire penală (instituție penitenciară de
tip închis). Aici se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, aici funcționează un sector de tip semiînchis pentru detenția condamnaților majori,
antrenați la lucrări de deservire a penitenciarului. Începutul existenței instituției penitenciare nr.
13 datează cu anul 1812, cînd pe teritoriul actualului izolator de urmărire penală a fost construită
o închisoare nu prea mare, din lemn. Peste circa două decenii, în anul 1834, arhitectul italian G.
Torricelli a fost angajat de către autoritățile acelor timpuri pentru a realiza proiectul unei
închisori, care a fost aprobat abia în anul 1844, de către arhitectul basarabean Osip Gaschii. În
conformitate cu acest proiect, la intrarea în clădirea închisorii de atunci, se afla o biserică mică
cu trei turnuri, unde deținuții se mărturiseau înainte de a fi executați. Apoi au fost ridicate și alte
clădiri ale închisorii.
 Penitenciarul nr. 15 - Cricova – penitenciar de tip închis. În această instituție își
execută pedeapsa condamnații majori de gen masculin, condamnați la închisoare pentru
infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit
infracțiune ce constituie recidivă. Constituirea acestei instituții datează cu anul 1956.
 Penitenciarul nr.16 - Pruncul – instituție cu statut de spital penitenciar. Aici se dețin
toate categoriile de condamnați, transferați de la alte instituții penitenciare, care necesită
tratament ambulatoriu. În anul 1987, de la Colonia de corecție nr. 9 au fost detașate două blocuri,
fiecare a cîte două etaje, împreună cu un teren mlăștinos, pe care s-a preconizat să fie construit
spitalul pentru deținuții tuturor închisorilor din țară.

8
 Penitenciarul nr. 17 - Rezina – izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis), unde se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, în această instituție funcționează un sector de tip închis, pentru persoanele
condamnate la detențiune pe viață, un sector de tip semiînchis, pentru detenția condamnaților
majori de gen masculin, implicați în lucrările de deservire a penitenciarului și un sector cu statut
de spital penitenciar, unde sunt plasați deținuții bolnavi de tuberculoză. Un eveniment marcant în
istoria activității Penitenciarului nr. 17 - Rezina se produce în anul 1995, cînd prin ordinul MAI
nr. 60 din 03.04.1995, Colonia de corecție prin muncă nr. 17 a fost redenumită în Penitenciarul
nr. 17 - Rezina. În același an, aici, au ajuns primii deținuți, condamnați la executarea pedepsei
penale privative de libertate în colonie cu regim sever.
 Penitenciarul nr. 18 - Brănești – penitenciar de tip semiînchis, în care își execută
pedeapsa condamnații de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave și
grave, săvîrșite cu intenție. Activitatea instituției penitenciare nr. 18 - Brănești își are începutul în
anul 1965.

2.1.Activitatea psihologică cu personalul din sistemul penetenciar

4
Secţia activitate psihologică cu personalul   are misiunea de a contribui la creşterea
competenţei psihologice şi profesionale a colaboratorilor sistemului penitenciar în vederea
umanizării şi eficientizării activităţii cu deţinuţii.
Colaboratorii Secţiei activitate psihologică cu personalul participă la:
 Examinarea psihologică a candidaţilor la încadrarea în serviciu în sistemul
penitenciar, transfer sau promovare în funcţie, în cadrul Comisiei Medico-Militare al DIP;
 Determinarea climatului  moral-psihologic în instituţiile penitenciare, organizează
şi desfăşoară testarea colectivelor instituţiilor penitenciare, grupelor de colaboratori;
 Realizarea şedinţelor de consiliere psihologică a personalului sistemului
penitenciar şi a membrilor lor de familie pe probleme personale şi profesionale, la solicitarea
acestora, păstrînd totodată informaţia cu caracter personal în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
 Întocmirea şi realizarea programelor psihocorecţionale, în urma rezultatelor
analizei psihodiagnostice efectuate;
 Desfăşurarea pregătirii moral-psihologice a colaboratorilor instituţiilor
penitenciare pentru activitatea în condiţiile extremale de lucru, prin implementarea programelor
de dezvoltare a abilităţilor de reacţionare în situaţii excepţionale şi realizarea sarcinilor cu risc;

4
http://penitenciar.gov.md/ro/sapp
9
  Instruirea personalului sistemului penitenciar privind personalitatea deţinuţilor,
stilul de comunicare cu deţinuţii, metode eficiente de lucru cu ei, prin desfăşurarea orelor
teoretice şi practice privind formarea unor abilităţi şi deprinderi în comunicarea profesională cu
deţinuţii, în vederea realizării unei activităţi profesionale eficiente în penitenciar;
 Realizarea programelor practice şi orelor teoretice privind profilaxia fenomenului
arderii emoţionale la locul de muncă şi a fenomenului de deformare profesională, prin
desfăşurarea treningurilor psihocorecţionale cu scopul formării rezistenţei la stresul profesional;
 Asigură suportul şi asistenţa psihologică colaboratorilor instituţiilor penitenciare
în urma situaţiilor excepţionale: evadarea deţinuţilor şi operaţiunile de căutare a acestora, luare
de ostatici, dezordini în masă, situaţii de conflict;
 Oferă consultaţii psihologice profesionale colaboratorilor în vederea soluţionării
unor sarcini operative de serviciu.
Pe parcursul dezvoltării sale, secţia activitate psihologică cu personalul a realizat un
număr important de studii în domeniul psihologiei penitenciare. În Activitatea lor sunt în
colaborare cu serviciile resurse umane ale subdiviziunilor, cu serviciile educative, psihologice şi
asistenţă socială, cu serviciile medicale, acest lucru având o importanţă majoră în obţinerea
reuşitelor profesionale.
Perspectivele dezvoltării acestui serviciu  îşi găsesc oglindirea în planurile naţionale ale
Republicii Moldova, în concepţia reformării sistemului penitenciar. Astfel, unele din cele mai
importante sarcini de perspectivă fiind creşterea numărului de specialişti psihologi care ar oferi
asistenţă psihologică  de calitate colaboratorilor, crearea în cadrul fiecărei subdiviziuni a
cabinetelor pentru relaxare a colaboratorilor şi dotarea lor cu utilaje speciale, eficientizarea
procesului de preselecţie a candidaţilor la angajarea în sistemul penitenciar, crearea unei politici
de perfecţionare continuă a psihologilor în instituţii naţionale şi internaţionale.
Sarcina unui sistem penitenciar este în a oferi posibilitate condamnaţilor să ducă pe viitor
o viaţă social responsabilă, fără încălcarea legilor, ceea ce presupune inclusiv şi un personal
sănătos, educat, profesionist. Dacă se va lua în consideraţie problemele individuale ale
colaboratorilor, suportul lor moral, întărirea pozitivă a rezultatelor muncii lor, acest lucru le va
permite să se simtă mult mai bine şi se vor implica cu o mai multă importanţă în activitatea lor
profesională. Asistenţa psihologică a colaboratorilor astfel, reprezintă un factor determinat al
succesului profesional şi atingerea scopurilor scontate de către un sistem penitenciar
contemporan.

2.2.Activitate educativă, psihologică şi asistenţă socială

10
 5
Sarcinile principale ale Direcţiei activitate educativă, psihologică şi asistenţă socială
sunt:
 organizarea şi monitorizarea activităţii socio-educative şi psihologice cu deţinuţii;
 consolidarea şi sporirea nivelului de instruire generală şi profesională a
deţinuţilor;
 conlucrarea cu diferite organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale în vederea
resocializării deţinuţilor;
 majorarea nivelului cultural şi intelectual al deţinuţilor;
 stabilirea unei clime moral-psihologice favorabile în mediul penitenciar;
 organizarea activităţii de pregătire către eliberare din detenţie şi ulterior
reintegrarea socială a persoanelor ce s-au eliberat din penitenciar.
 Programe socio-educative elaborate de Direcţie pentru diferite categorii de
deţinuţi:
 Programul de iniţiere a deţinuţilor în domeniul ştiinţelor socio-juridice;
 Programul cu privire la organizarea activităţii cu deţinuţii nou sosiţi în
penitenciar;
 Programul cu privire la pregătirea pentru liberarea deţinuţilor din detenţie –
„PROSOCIAL”;
 Programul cu privire la organizarea educaţiei fizice şi sport cu deţinuţii –
„PROSPORT”;
 Programul cu privire la pregătirea condamnaţilor pentru liberarea condiţionată
înainte de termen;
 Programul cu privire la încadrarea deţinuţilor în cîmpul muncii;
 Program cu privire la reabilitarea psiho-socială a persoanelor consumatoare de
droguri,
 Program cu privire la reducerea violenţei în mediul penitenciar;
 Programul de educaţie pentru sănătate în mediul deţinuţilor;
 Programul de educaţie pentru sănătate;
 Programul de orientare vocaţională pentru deţinuţii minori;
 Programul cu privire la organizarea şi desfăşurarea cu deţinuţii a activităţilor de
creaţie artistică.

5
http://penitenciar.gov.md/ro/daepas
11
 Reflecții
Astăzi sistemul penitenciar a devenit deschis. În tendinţa continuă de deschidere şi
democratizare a sistemului penitenciar, s-au depus eforturi considerabile cu privire la sporirea
gradului de transparenţă a activităţii sistemului, în mod special cu mass-media, urmărindu-se
scopul creării unei imagini veridice şi corecte a sistemul penitenciar. Sistemul penitenciar a trăit
o perioadă dificilă cu multe obstacole, însă cu eforturi comune s-a obţinut ca activitatea
sistemului să fie consecventă, constructivă, iar reformele ireversibile, asigurîndu-se o
continuitate în realizarea lor.
Conducerea Departamentului împreună cu angajaţii săi contribuie la realizarea sarcinilor
puse de către conducerea statului, la renovarea sistemului de funcţionare a instituţiilor
penitenciare, precum şi, la reeducarea şi resocializarea deţinuţilor.
pentru specificul pe care îl au, instituţiile penitenciare şi populaţia acestora, care în marea
ei majoritate vine cu un bagaj de probleme de sănătate mintală, nu este clară încă pregătirea
profesională (specializarea) pe care trebuie să o deţină specialistul psiholog pentru a oferi o
muncă de calitate, problemă cu care se confruntă şi alte state. Astăzi în Republica Moldova nu
există un act normativ care ar prevedea careva abilităţi necesare pentru practicarea profesiei de
psiholog. Astfel, la funcţia de psiholog sunt angajate persoanele licenţiate în psihologie cu sau
fără specializare, iar aceasta influenţează asupra calităţii activităţilor realizate. Totodată, nu
există standarde profesionale a psihologilor penitenciarişti şi asistenţilor sociali, cît şi norme
clare de lucru. La fel, constituie o problemă şi respectarea normelor etice profesionale, în special,
a confidenţialităţii. De multe ori psihologul trebuie să apere interesele instituţiei, iar aceasta
împiedică realizarea eficientă a sarcinilor.

12
 Concluzii
Practic reforma sistemului penitenciar a început imediat după trecerea Direcţiei
instituţiilor penitenciare în subordinea Ministerului Justiţiei, şi a vizat umanizarea regimului de
deţinere, bazată pe respectarea demnităţii umane, legalitate, nediscriminare, imparţialitate şi
transparenţă la punerea în executare a pedepselor penale, precum şi întreprinderea unor măsuri
concrete ce au vizat extinderea drepturilor acordate persoanelor private de libertate,
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, alimentare şi acordare a asistenţei medicale deţinuţilor.
Consider că noile reglementări introduse prin Codul de executare şi Legea cu privire la
sistemul penitenciar stabilesc exclusiv în atribuţiile sistemului penitenciar sarcina punerii în
executare a pedepselor penale privative de libertate, a măsurii arestului preventiv şi arestului
contravenţional. În consecinţă, analizînd reglementările legislaţiei naţionale în domeniul
individualizării executării pedepsei se constată că diferenţierea instituţiilor penitenciare în trei
tipuri de penitenciare şi existenţa în cadrul acestora a unor regimuri de detenţie rigide nu permite
realizarea scopurilor pedepsei penale, deoarece diferenţierea în funcţie de tip de penitenciar nu
permite decît separarea anumitor categorii de deţinuţi în raport de gravitatea faptei comise, în
esenţă drepturile şi obligaţiile fiind similare (în cazul penitenciarelor de tip închis şi semiînchis).
Consider că, scopurile executării pedepsei privative de libertate este reeducarea
condamnaţilor şi prevenirea comiterii noilor infracţiuni şi care pot fi atinse, doar în cazul
repartizării condamnaţilor în anumite sectoare (regimuri), nu numai reieşind din criteriile de
clasificare ca vârstă, sex, durata pedepsei, recidiva de infracţiune, criteriile care de fapt sunt
impuse de prevederile legale în vigoare, dar şi din alte aspecte individuale ale condamnatului.
Realizarea procesului de resocializare în instituţiile penitenciare este condiţionat de
personalul implicat în acest proces, de particularităţile personalităţii deţinutului şi utilizarea celor
mai potrivite programe de educaţie socială şi metode de tratament. În mare măsură acest obiectiv
este realizat de către serviciul educaţie, psihologie şi asistenţă socială din instituţiile penitenciare
ce a fost instituit în scopul reabilitării psihosociale şi reintegrării în societate a deţinuţilor.
Activităţile ce sunt desfăşurate de serviciul nominalizat sunt orientate spre atenuarea influenţei
negative a privării de libertate asupra personalităţii şi comportamentului condamnaţilor precum
şi identificarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor care să le permită integrarea într-o viaţă
socială normală după liberarea din penitenciar.

13
 Bibliografia
1. http://penitenciar.gov.md/ro/repere-istorice
2. http://www.undp.md/publications/hr/Instruire_DO_colaboratorilor_din_Peniten
ciare.pdf
3. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=336000&lang=1
4. http://penitenciar.gov.md/ro/sapp
5. http://penitenciar.gov.md/ro/daepas

14