Sunteți pe pagina 1din 3

COMPETENŢA PROFESIONALĂ

Discuţia dirijată cu privire la cadrul general al competenţei profesionale precum şi la


individualizarea ei pentru autocunoaştere, se recomandă a fi realizată printr-o discuţie de
clarificare a conceptului de competenţă profesională urmată de o analiză SWOT. Scopul
acestei analize îl constituie evaluarea propriei situaţii, conştientizarea şi determinarea
calităţilor, precum şi recunoaşterea slăbiciunilor, identificarea oportunităţilor de acţiune
pentru dezvoltare şi prevenirea pericolelor care pot ameninţa.
Completarea tabelului de mai jos se va realiza individual şi doar după aceea formatorul va
ghida o discuţie într-un cadru general cu privire la aspectele de mai jos.

Puncte tari / Calităţi Puncte slabe

- -
- -
- -
- -
Oportunităţi-perspective Ameninţări-pericole

- -
- -
- -
- -
RESURSE ŢINTE STRATEGICE

Rezultatele diagnozei individuale se pot discuta având ca repere abilităţile necesare în secolul
XXI, abilităţi noi care ar trebui dezvoltate de către fiecare în contextul profesional în care se
află, pentru a deveni eficient în munca de instruire şi educare, pentru a da calitate activităţilor
de formare a tinerilor de fiecare zi. Abilităţile necesare în secolul XXI se subsumează
competenţelor profesionale şi le corelează cu dinamica unei societăţi informatizate.
O abilitate este asumarea responsabilităţii şi flexibilitate în contexte personale, la locul
de muncă şi comunitate, ceea ce înseamnă:
 tolerarea ambiguităţii.
 Stabilirea, respectiv atingerea unor standarde ridicate stabilite pentru tine şi pentru
ceilalţi.
Abilitatea de comunicare se referă la înţelegerea, managementul şi crearea de comunicare
orală, scrisă, multimedia efectivă într-o varietate de forme şi contexte.
Creativitatea şi curiozitatea intelectuală înseamnă dezvoltarea, implementarea şi
comunicarea de idei noi celorlalţi, a fi deschis şi participativ în perspective noi şi diverse.
Gândirea critică şi sistematică înseamnă exersarea raţionamentelor în înţelegerea şi
realizarea unor opţiuni complexe, înţelegerea conexiunilor între contexte.
Gândirea critică se manifestă prin capacitatea :
 de a identifica concluzii neadecvate, necorespunzătoare, date care pot susţine o
ipoteză, informaţie nouă necesară pentru a trage o concluzie.
 de a separa informaţia relevantă de cea nerelevantă pentru rezolvarea unui caz.
 de a învăţa şi de a înţelege informaţia într-un domeniu nefamiliar.
 de a face inferenţe pe informaţii separate şi de a formula concluzii.
 de a recunoaşte modul în care informaţia nouă poate schimba soluţia unei probleme.
 de a comunica eficient.
Următoarele percepţii cognitive se constituie ca şi componente ale gândirii critice :
 Analiză
 Interpretare
 Inferenţă
 Evaluare
 Explicaţie
 Autoreglare
Abilităţi de alfabetizare media şi TIC- se referă la analizarea, accesarea, managementul,
integrarea, evaluarea şi crearea de informaţii într-o varietate de forme şi media.
Abilităţi interpersonale şi de colaborare- se reflectă în demonstrarea lucrului în echipă şi a
leadershipului, adaptarea la o varietate de roluri şi responsabilităţi, lucrul productiv cu ceilalţi,
exersarea empatiei, respectarea unor perspective diverse.
Identificarea, formularea şi soluţionarea de probleme este abilitatea de a delimita, analiza,
rezolva probleme.
Autoformarea înseamnă monitorizarea propriei înţelegeri şi nevoi de învăţare, alocarea de
resurse adecvate, transferul învăţării dintr-un domeniu într-altul.
Responsabilitatea socială înseamnă a acţiona responsabil şi cu interes, având în gând o
comunitate mai largă, demonstrarea unui comportament etic personal, la locul de muncă şi în
contexte de comunitate.
Toate aceste componente ale competenţei profesionale se pot identifica şi diagnostica prin
activităţi specifice. Astfel, discuţia dirijată sau elaborarea de fişe de lucru pentru facilitarea
reflecţiei individuale sunt benefice.