© Copyright 2008 - www.studiijuridice.

ro

Dreptul de preemţiune era un drept

subiectiv civil recunoscut de lege anumitor
titulari, în virtutea căruia aceştia se bucurau
de prioritate la cumpărarea unui teren agricol
DREPTUL DE PREEMŢIUNE. situat în extravilan, în ordinea şi în celelalte
condiţii prevăzute de lege.
Ca urmare a adoptării Legii nr. 247/2005
EVOLUŢII PE TREPTELE dreptul de preemţiune nu mai este
reglementat aşa cum era prevăzut în vechiul
act normativ - Legea nr. 54/1998.
Dreptul de preemţiune a fost reglementat
ISTORIEI şi în Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, în
art. 48-49 şi în art. 9 din Legea arendării nr.
16/1994. Tot astfel, dreptul de preemţiune era
reglementat în Legea 54/998 privind circulaţia
juridică a terenurilor - art. 5-11 - şi în Codul
silvic - art. 52.

AV. EDUARD DRAGOMIR

AV. ROXANA PALIŢĂ

ELEMENTE DE ORDIN ISTORIC monopol al proprietăţii în favoarea lor.

a. Dreptul roman Legătura spirituală între imobil şi

Până la edictarea Legii celor familie, impusă de cultul religios, se păstra şi

douăsprezece table, proprietatea la Roma producea efecte ca idee de drept. Menţinerea

era inalienabilă cum era, de altfel, în bunului în anumite mâini rămânea nu ca

multe din republicile greceşti obligaţie religioasă, economică sau politică,

contemporane. În limitele cetăţii, ci ca idee care făcea parte din noţiunea

proprietatea apărea ca o confirmare a justului sau injustului1.

existenţei drepturilor civile, a religiei şi a Când bunul ieşea din patrimoniul

clasei. familiei de care era legat, acesteia îi mai

Teritoriul Romei aparţinea unui rămânea dreptul asupra mormintelor rămase

grup de familii. Prin acest fapt el avea nu pe el, proprietatea lor şi o servitute de trecere

numai preponderenţa economică, dar şi până la acestea pe terenul înconjurător. Noul

pe cea politică. Pentru menţinerea acestei 1 Aurel Cazacu, “Dreptul de protimis – originea
preponderenţe s-a instituit un fel de şi evoluţia lui în dreptul românesc”, Chişinău, 1932,
Tipografia Eparhială „Cartea Românească”.

www.studiijuridice.ro 1
 © Copyright 2008 - www.studiijuridice.ro
proprietar nu avea dreptul să se atingă de
ele fără a comite un sacrilegiu.
Vechiul proprietar sau succesorii
acestuia rămâneau pentru totdeauna cu
dorinţa de a reintra în proprietatea
întregului fond, având impresia că au o
vocaţiune provenită din legătura lor
spirituală cu totalitatea bunului.
Legea greacă veche îi dădea
dreptul de răscumpărare in infinito a
acestor bunuri. Dreptul roman clasic nu a
recunoscut acest drept, nu l-a creat şi nici
nu l-a împrumutat de la greci pentru a
răspunde acestei necesităţi şi convingeri
generale.
Pentru a obţine reîntoarcerea
bunului în patrimoniul familiei
proprietarilor originari, se recurgea la
pacte, căutându-se ca imobilul să nu se
înstrăineze spre a nu ieşi din mâinile
familiei.
Aceasta era o soluţie de fapt. În
drept, nu se constatase, pentru epoca de
după cele douăsprezece table pană după
începutul imperiului, existenţa unui drept
special care să aibă ca rezultat readucerea
bunului în patrimoniul familiei, în cazul
înstrăinării lui, nici un drept de preferinţă
pentru rude, de a-i cumpăra, excluzând la
oferte egale pe străini.
Pactele de preferinţe diferă pentru
că vânzarea nu are loc într-un timp
determinat ci numai dacă cumpărătorul
www.studiijuridice.ro
va vrea să-şi vândă bunul într-un timp incert
şi a atunci preţul de revânzare nu este preţul
de cumpărare ci preţul ce s-ar oferi de un alt
cumpărător eventual, constituindu-se astfel
în favoarea vânzătorului nu un drept de
răscumpărare, ci un drept de preferinţă la
cumpărare. Pactele de retrocendendo conţin
timpul fixat fie prin condiţie, fie prin termen,
iar preţul pare a fi fixat la încheierea
convenţiei principale.
Un drept de preemţiune rudimentar2
se regăsea şi în procedura „venditionis
bonorum”3. Când se vindeau bunurile unui
debitor, creditorul, care posedă cea mai mare
creanţă, trecea înaintea tuturor celorlalţi
creditori. Aceştia, la rândul lor, treceau
înaintea cognaţilor, care erau preferaţi
străinilor. Dar acest drept de preemţiune nu
putea neapărat să se dezvolte în materie de
vânzare particulară, deoarece se întâlnea cu
dominum roman, concentrat în mâinile lui
pater familias şi acesta ajungea să-l
anihileze.
De aceea, în afară de cazul de vânzare
juridică, nu se poate afla în dreptul roman
decât un drept de preemţiune voluntară
stabilită prin stipulaţiunea părţilor ca în caz
de împărţeală şi de vânzare. În caz de
împărţeală între coerezi, aceştia puteau să
2 I. Peretz, „Curs de istoria dreptului român”.
3 Procedura venditio bonorum a stat la baza atât
a procedurii falimentului (procedura insolvenţei,
în actuala reglementare – Legea nr. 85/2006), cât
şi a procedurii executării silite.
2
 © Copyright 2008 - www.studiijuridice.ro

stipuleze că acela dintre ei care va voi să alte baze. El avea în vedere scopuri precise,
înstrăineze partea sa, să fie ţinut să o ofere un interes social şi economic vizibil, iar,
mai întâi coerezilor săi. Dar încălcarea deasupra tuturor, un scop politic, un interes
promisiunii făcute nu aducea pentru de stat.
contravenient decât prestaţiunea clauzei
penale, ceea ce e departe de protimis
(preemţiune).
Se mai putea întâmpla ca şi un
testator să poruncească, ca bunul legat să
nu iasă din familie. În acest caz, dacă
bunul era alienat unui străin, încălcându-
se prohibiţia defunctului agnatul cel mai
apropiat putea să-l reia în mâinile
acestuia, respectându-se dreptul
creditorilor defunctului. Acest studiu a fost publicat în 2008 pe site-ul de
profil www.studiijuridice.ro.
În dreptul roman protimisul Drepturile de autor aparţin www.studiijuridice.ro
potrivit Legii nr. 8/1996!
apărea ca o consecinţă directă a cultului Este interzisă publicarea acestui document prin
familial. Tendinţa de a uşura circulaţia orice mijloc sau folosirea în scopuri comerciale
fără acordul scris al www.studiijuridice.ro!
bunurilor manifestată de pretori mai ales
în epoca cuceririi şi înfloririi economice a
Romei, precum şi influenţa filozofiei Pentru a comanda articole şi studii pe diverse
teme din domeniile DREPT sau INTEGRARE
greceşti asupra şcolii de drept a EUROPEANĂ, ne puteţi contacta telefonic la nr.
împiedicat dezvoltarea dreptului în 021/413.40.27; 0723.845.248; 0745.757.098 !

sensul pe care l-au practicat grecii.

Manifestările dreptului de protimis sunt Ai scris o carte sau un studiu juridic?
Publică-le gratuit sau contra cost pe
rezultatul aceleiaşi tendinţe, aceea de a da
www.studiijuridice.ro
o şansă în plus succesorului Contactează-ne acum la 021/413.40.27;
0723.845.248; 0745.757.098 !
proprietarului originar de a păstra hunul
strămoşesc. Eşti autorul unei cărţi juridice?
Editura NOMINA LEX te ajută să o publici!
b. Dreptul bizantin
Contactează-ne acum la
Dreptul bizantin a reluat ideea 0761.694.248; 021/413.40.27, 0724.518.492 !

preemţiunii la cumpărare dar cu totul pe

www.studiijuridice.ro 3