Metoda de eliminare Gauss

Metoda de eliminare Gauss

2010
 Metoda de eliminare Gauss

Metoda de eliminare Gauss

Modelarea numerică a proceselor tehnologice conduce de multe ori la obţinerea

unor sisteme de ecuaţii liniare. Procedeul Kramer, care permite obţinerea soluţiei
sistemului prin raportul determinaţilor, devine inutil dacă numărul de ecuaţii şi
necunoscute creşte (n >10 ), deoarece numărul necesar de operaţii aritmetice creşte la
valori foarte mari.
În acest caz rezolvarea sistemelor liniare se face folosind anumite metode specifice,
care pot fi clasificate ca:
- metode directe ;
- metode indirecte (sau iterative).
Metodele directe se utilizează pentru rezolvarea sistemelor liniare de ordinul n < 10 3 .
Metodele indirecte se utilizează pentru rezolvarea sistemelor liniare de până la ordinul n=
10 6 .
Observaţie: De regulă , pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare, se aplică
metodele iterative.

Metoda eliminării Gauss

Descrierea metodei:
Metoda eliminării Gauss este cea mai simplă metodă directă, care cere circa (2/3)·
n operaţii aritmetice. Metoda are la bază ideea transformării matricei date A intr-o
3

matrice superior triunghiulară prin eliminarea consecutivă a necunoscutelor şi apoi

rezolvarea ecuaţiilor, folosind procedeul de substituire inversă .
Se consideră un sistem de n ecuaţii liniare, de forma:
a11 ⋅ x1 +a12 ⋅ x 2 +..... +a1n ⋅ x n =b1
a 21 ⋅ x1 +a 22 ⋅ x 2 +..... +a 2 n ⋅ x n =b2
.......... .......... .......... .......... .......... ......... 2.1
a n1 ⋅ x1 +a n 2 ⋅ x 2 +..... +a nn ⋅ x n =bn

care scris in forma restransă devine:

n

∑a
j =1
ij ⋅ x j = bi 2.2

unde: i=1,2,3,…..,n numărul de ecuatii;

j=1,2,3,….,n numărul necunoscutei;
Acest sistem, in forma matriceală se notează:
Ax=b; 2.3

2
 Metoda de eliminare Gauss

 a11 a12 ..... a1n 

 
 a 21 a 22 ..... a2n 
La care: A =  poartă denumirea de matricea coeficienţilor;
.... ..... ..... ..... 
 
a an 2 ..... a nn 
 n1 
 x1 
 
x 
X =  2  vectorul variabilelor necunoscute;
.....
 
x 
 n
Dacă matricea A este superior triunghiulara, adică toate elementele situate sub diagonala
principală sunt nule :
 a11 a12 ..... a1n 
 
 0 a 22 ..... a 2 n 
 .... ..... ..... ..... 
 
 0 0 ..... a nn 
 
(coeficienţii aij = 0, la i > j ), atunci rezolvarea sistemului se poate face uşor prin
procedeul de eliminare inversă.
Dacă toate elemente din matricea superior triunghiulară A de pe diagonala principală sunt
diferite de zero (aii≠ 0) atunci sistemul de ecuaţii dat ( 2.1) va căpăta forma :
a11 ⋅ x1 +a12 ⋅ x 2 +......... +a1,n −1 ⋅ x n −1 +a1,n ⋅ x n =b1
a 22 ⋅ x 2 +....... +a 2, n −1 ⋅ x n −1 +a 2 ,n ⋅ x n =b2
.......... .......... .......... .......... .......... .......... .........
a n −1,n −1 ⋅ x n −1 +a n −1, n ⋅ x n =bn −1 2.4
a n ,n ⋅ x n =bn

Se observă ca ultima ecuaţie conţine numai necunoscuta xn, atunci considerând an,n ≠ 0 ,
se obţine :
bn
xn = 2.5
a n ,n

Substituind această valoare în penultima ecuaţie rezultă ecuaţia :

bn 2.6
a n −1,n−1 ⋅ x n−1 + a n −1,n ⋅ = bn −1
a n ,n

din care vom avea necunoscuta xn-1 ( având în vedere ca an-1,n-1≠ 0) :

a n −1,n
bn −1 − ⋅ bn
a n ,n
x n −1 = 2.7
a n −1,n −1

3
 Metoda de eliminare Gauss

Introducând valorile cunoscute pentru xn si xn-1 in ecuaţia imediat anterioară rezultă

necunoscuta xn-2. Dacă procedura se repetă până la prima ecuaţie va rezulta prima
necunoscută x1.
Problema care nu a fost deocamdată clarificată este de a găsi procedeul prin care un
sistem de ecuaţii liniare structurat arbitrar să fie transformat intr-o formă cu matricea
superior triunghiulară, pentru a putea aplica procedeul de substituire inversă examinat
anterior.
Se consideră un sistem cu n ecuaţii liniare (2.1) scris în forma (2.2). Notând termeni liberi
bi =ai ,n +1 se obţine:
n

∑a j =1
i, j ⋅ x j = ai , n +1 2.8

la care i = 1,2,3,.....,n este numărul ecuaţiei;

j = 1,2,3, ...,n reprezintă numărul necunoscutei.
Presupunem, că în prima ecuaţie:
n

∑a j =1
1, j ⋅ x j = a1,n +1 2.9

primul coeficient a11 ≠ 0 (in cazul contrar se face renumerarea necunoscutelor). Eliminăm
din aceasta ecuaţie coeficientul din faţa primei necunoscute x1 împărţind-o cu a11 .
a1, j (1) a1, n +1
Notand = a1, j , iar = a1(,1n)+1 se obtine :
a11 a11
n
x1 + ∑a1 j
(1) (1)
⋅ x j = a1,n +1 2.10
j =2

Multiplicând ecuaţia (2.10) consecutiv cu ai1, unde i=2,...,n , şi scazând-o din ecuaţia i, se
elimină prima variabilă x1 din toate ecuaţiile sistemului (2.8) în afară de prima ecuaţie.
Atunci aceste ecuaţii vor căpăta forma :
n

∑a
i =2
(1)
ij ⋅ x j = ai ,n +1
(1)
i=1,2,3,…,n; 2.11

unde:
a m ,l
a m(1,)l = a m ,l − a1,l ⋅ m=2,3,…., n iar l=2,3,…, n+1;
a1,l 2.12

La fel se procedează cu sistemul obţinut (2.11).

Dupa eliminarea necunoscutei xk-1, restul ecuaţiilor va forma sistemul :

4
 Metoda de eliminare Gauss

∑a
j =k
( k −1)
ij ⋅ x j = ai(,kn−+11) unde: i= k, k+1,..., n; iar j=i+1. 2.13

Eliminând elemente ale coloane ik, se obţine sistemul de ecuaţii cu coeficienţii :

( k −1) a ( k −1)
(k )
a ml = a ml − a kl( k −1) ⋅ mk , m=k+1,..., n ; iar l=k+1,..., n+1 ; 2.14
a kk( k −1)

Eliminarea necunoscutelor duce la sistemul (2.4) cu matricea superior triunghiulară, care

scris mai scurt are forma :
n
xi + ∑a
j =i +1
(i )
ij ⋅ x j = ai(,in)+1 unde: i=1,2,..., n. 2.15

Cu aceasta se încheie eliminarea Gauss şi după aceasta, pentru determinarea

necunoscutelor se aplică eliminarea inversă. Pentru aceasta se utilizează formula (2.15)
transcrisă în forma (2.16), considerând i= n, n–1, n–2, ..., 2, 1 :
n
xi − ai(,in)+1 − ∑aij( i ) ⋅ x j 2.16
j =i +1

Observatie: Eliminarea Gauss prevede divizarea ecuaţiilor pe elemente

diagonale.
Dacă un coeficient diagonal este nul sau foarte mic după valoarea lui absolută, eroarea
de calcul devine inadmisibil de mare. De aceea, înainte de aplicarea eliminării, sistemul
trebuie rearanjat astfel încât elementele diagonale să fie dominante în valoarea absolută.