CONTROLUL DIMENSIONAL AL PIESELOR

11.1. Clasificarea mijloacelor şi metodelor de măsurat

Prin mijloace de măsurat se înţeleg acele mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ
parametrii preciziei de prelucrare obţinuţi la diferite piese şi se clasifică în:
 mijloace pentru măsurarea şi controlul preciziei dimensionale;
 mijloace pentru măsurarea şi controlul preciziei formei geometrice a suprafeţelor pieselor
prelucrate;
 mijloace pentru controlul preciziei de poziţie reciprocă a suprafeţelor.
La rândul lor, mijloacele de măsură şi control se clasifică, în funcţie de modul de evidenţiere a
mărimii sau abaterii de la mărimea căutată, în:
 măsuri, care pot fi de lungime sau de unghi, cu sau fără repere;
 instrumente de măsurare;
 maşini şi agregate de măsurare.
După destinaţie, mijloacele de măsurare şi control se clasifică în:
 mijloace pentru controlul pieselor cilindrice şi prismatice;
 mijloace pentru controlul unghiurilor şi al conicităţilor;
 mijloace pentru controlul filetelor;
 mijloace pentru controlul roţilor dinţate şi altele.
Metodele de măsurare se clasifică în funcţie de modul de obţinere a valorii numerice în:
 metode directe;
 metode indirecte.
Metodele de măsurare directe se caracterizează prin determinarea directă a mărimii căutate
şi cuprind metoda evaluării directe sau absolute şi metoda diferenţială sau relativă. Metoda evaluării
directe este metoda prin care întreaga mărime se măsoară, se compară sau se evaluează cu măsuri,
instrumente sau aparate de măsură (de exemplu: măsurarea cu şublerul, micrometrul etc.). Metoda
diferenţială este metoda prin care cu ajutorul instrumentului de măsurat se determină diferenţa
dintre mărimea căutată şi o cotă de reglaj (de exemplu: aparatele comparatoare se reglează la cota
nominală sau medie).
Metoda de măsurare indirectă se caracterizează prin determinarea mărimii căutate sau a
abaterilor de la aceasta, prin măsurarea altor mărimi, legate de cea căutată printr-o relaţia oarecare.

11.2. Principalii indicii metrologici ai mijloacelor de măsurare şi control

Mijloacele şi metodele de măsurare şi control se aleg în funcţie de scopul urmărit, cu

ajutorul indicilor metrologici, astfel încât să corespundă cât mai bine scopului propus. Instrumentele
şi aparatele de măsură şi control sunt prevăzute cu scări gradate.
Scara gradată cuprinde totalitatea reperelor aşezate de-a lungul unei linii drepte sau curbe,
care reprezintă valori ale mărimii măsurate şi pot avea reperul zero dispus astfel:
 la unul din capete, în cazul şublerului, micrometrului etc.;
 la mijloc, în cazul folosirii optimetrului, minimetrului etc.;
 în afara scării gradate, la termometre, când ne interesează numai o porţiune din scară.
Scara gradată se caracterizează prin următorii indici de precizie:
Diviziunea, care este intervalul dintre axele, respectiv centrele a două repere consecutive ale
scării gradate;
Valoarea diviziunii, este dată de valoarea mărimii măsurate corespunzătoare deplasării
indicelui (care poate fi ac indicator, vernier), cu o diviziune;

1
 Domeniul de măsurare, este intervalul cuprins între reperele extreme ale scării gradate şi
reprezintă valorile minime şi maxime ale mărimii măsurate, mărimi ce pot fi determinate cu ajutorul
instrumentului sau aparatului de măsurare;
Precizia citirii, reprezintă precizia cu care se face citirea indicaţiilor date de acul indicator
pe scara gradată, precizie care poate fi 0,1 din valoarea diviziunii în condiţii de laborator sau 0,5 din
valoarea diviziunii, în condiţii de atelier;
Raport de amplificare, este raportul dintre deplasarea liniară sau unghiulară a acului
indicator şi variaţia mărimii măsurate care determină această deplasare;
Forţa de măsurare, este forţa cu care elementul de control al aparatului sau instrumentului
acţionează asupra piesei controlate;
Pragul de sensibilitate, este dat de valoarea minimă a mărimii măsurate capabilă să
provoace o variaţie sesizabilă a indicaţiilor aparatului;
Eroarea de indicaţie, este dată de diferenţa dintre indicaţia aparatului şi valoarea efectivă a
mărimii măsurate;
Constanta aparatului, este dată de raportul dintre valoarea citirii şi valoarea mărimii
măsurate;
Erori de măsurare, sunt determinate de următorii factori:
 erori de indicaţie, la care intră şi eroarea de citire (eroarea de paralaxă);
 eroarea mijloacelor de etalonare cu care se face reglarea aparatului de măsurat (cale plan-
paralele, piese-etalon etc.);
 eroarea provocată de forţa de apăsare;
 eroarea provocată de abaterile de la temperatura standard de 20 0C.

11.3. Alegerea metodelor şi mijloacelor de măsurare şi control

Se face în funcţie de criterii şi indici metrologici (valoarea diviziunii, limitele de măsurare,

forţa de măsurare etc.) şi de criterii şi indici economici (preţul mijloacelor de măsurare, timpul de
efectuare a reglării aparatului şi de prelucrare a datelor, productivitatea etc.).
Indicii metrologici au o pondere mai mare în cazul în care precizia prescrisă la piesele de
măsurat necesită acest lucru. Mijloacele de măsură şi control se aleg în funcţie de eroarea limită a
acestora, corespunzător câmpului de toleranţă prescris pentru piesa de măsurat.

11.4. Măsuri terminale

Din această grupă fac parte calele plan – paralele, calibrele de interstiţii (lere sau spioni),
măsurile cu repere şi calibre, grupă din care se vor trata în continuare numai calele plan-paralele şi
lerele.
Calele plan – paralele (fig.11.1), sunt măsuri de lungime
terminale, în formă de paralelipiped dreptunghic sau bare,
utilizate pentru verificarea şi reglarea mijloacelor de măsurare şi
pentru măsurări directe, utilizând o singură cală sau un bloc de
cale. Ele sunt executate din oţel aliat cu o duritate minimă de 62
HRC şi o rugozitate Ra=0,012 μm. Calele plan-paralele se
livrează în truse, având cinci clase de precizie notate cu 00; 0; 1;
2; şi 3. O trusă este prevăzută cu cale de protecţie, care se aşează
la capătul blocului de cale în scopul micşorării uzurii calelor de
bază. La formarea blocului de cale, se recomandă să se
folosească un număr cât mai mic de cale plan-paralele, pentru a
se evita uzura şi erorile de măsurare. Calele plan-paralele sunt
utilizate la verificarea şi etalonarea diferitelor aparate de Fig.11.1. Cale:
măsurare, la reglarea maşinilor-unelte etc., şi au ca parametru de a) plan-paralele; b) bare.

2
bază lungimea nominală ln, impusă de standard, care dă dimensiunea calei plan-paralele sau l a calei
de tip bară.
Lere de grosime, numite şi sondă sau spion
(fig.11.2), au formă de lame, rotunjite la capăt, şi sunt
utilizate la stabilirea distanţelor dintre două suprafeţe
(jocurilor). Dimensiunea caracteristică a unei lere (spion)
este cuprinsă între 0,03 şi 1 mm, cu trepte de 0,01 mm şi
0,25 mm.

11.5. Instrumente de măsurare cu scară gradată şi

vernier

Şublerul este instrumentul utilizat pentru măsurarea Fig.11.2. Leră de grosime.

dimensiunilor liniare ale pieselor prin compararea acestora
cu o lungime cunoscută, marcată pe rigla gradată a şublerului. După forma lor constructivă,
şublerele se clasifică în:
 şublere de exterior;
 şublere de exterior şi
interior;
 şublere de trasaj.
Şublerele sunt prevăzute cu o
riglă gradată pe care sunt marcate
diviziunile din mm în mm.
Fracţiunile de diviziuni se citesc pe
vernierul şublerului, care permite
mărirea preciziei de citire a
fracţiunilor de diviziuni ale scării
riglei gradate. Şublerele se pot
Fig.11.3. Şublerul de exterior şi interior cu două ciocuri. clasifica: după limita superioară de
măsurare în şublere de 150; 200; 500;
800; 1000; 1500 şi 2000 mm; după valoarea diviziunii vernierului cu valoarea diviziunii vernierului
de 0,1; 0,05 şi 0,02 mm.
Şublerul de exterior şi interior se execută în mai multe variante constructive şi anume:
 şubler cu două ciocuri de măsurare (fig.11.3);
 şubler cu patru ciocuri de măsurare (fig.11.4);
 şubler cu două ciocuri normale pentru exterior şi două ciocuri inverse pentru interior
(fig.11.5).
Aceste şublere se compun din: rigla gradată 1 şi cu diviziunea de 1 mm; cursorul 2;
vernierul 3 cu diviziunea de 0,1mm, 0,05 mm sau 0,02 mm; şurub de fixare 4; ciocurile 5 şi 6;
mecanismul de avans fin al
cursorului 7; şurub de blocare în
poziţie 8; ciocuri 9 şi 10.
Şublerul de exterior şi
interior are ciocurile 5 şi 6 pentru
măsurarea dimensiunii exterioare I,
ciocurile inverse 9 şi 10 cu ajutorul
cărora se măsoară dimensiunea
interioară II şi tija 11 pentru
măsurarea adâncimii III. La
măsurarea dimensiunilor interioare,
cu ajutorul şublerelor de exterior şi

Fig.11.4. Şubler de exterior şi interior cu patru ciocuri.

3
interior din figurile 11.3 şi 11.4., se adaugă la citirea efectuată pe vernier 10 mm, valoarea ce
reprezintă grosimea ciocurilor 5 şi 6.
D i m e n s i u n e a e
vernierului, pentru un număr întreg de
milimetrii. La acesta se adaugă numărul
de fracţiuni de milimetrii, de ordinul
0,1; 0,05 sau 0,02 mm, în funcţie de
valoarea diviziunii vernierului, câte
diviziuni
sunt de la reperul zero al vernierului
până la reperul de pe vernier care se
găseşte în prelungirea unui reper de pe
riglă (fig. 11.7.a). În figura 11.7.b se
redă modul de citire al unei dimensiuni
măsurate cu şublerul cu precizia de 0,1
Fig.11.5. Şubler de exterior, interior şi adâncime.
mm. Când suprafeţele de măsurare ale
ciocurilor sunt în contact cu pisa
diviziunile de pe riglă şi vernier se
găsesc în continuare la valoarea citită de
81+0,8=81,8mm. Indicii metrologici ai
şublerului se găsesc în următoarele
relaţii:

Fig.11.6. Şubler de adâncime.

Vv = γVr-i; (11.1)
V
n r ; (11.2)
i
l = nVv = n(γVr-i) (11.3)
în care:
Vr-este valoarea diviziunii de pe riglă, [mm];
i-precizia şublerului, [mm];
Vv-valoarea diviziunii de pe vernier, [mm];
l-lungimea vernierului, lv=1 mm, în funcţie de numărul de diviziuni (10, 20 sau 50) de unde
rezultă precizia şublerului,
[mm];
Fig.11.7. Exemplu de
γ-modulul
a) măsurare a unei
vernierului.
dimensiuni cu ajutorul
Şublerul de
şublerului cu precizia de
adâncime (fig.11.6), este
0,1 mm.:
utilizat pentru măsurarea
b) a)-şublerul se găseşte în
adâncimii unor cavităţi, a
poziţia zero;
unor găuri înfundate etc. şi
b)-valoarea citită cu
se compune din: rigla 1,
şublerul
cursorul 2, vernierul 3 şi
şurubul de blocare 4.
11.6. Instrumente de măsurare cu şurub micrometric
Aceste aparate, numite micrometre, sunt aparate universale de măsurare, care transformă
deplasările unghiulare în deplasări liniare cu ajutorul unei îmbinări filetate micrometrice. Aceste
aparte se clasifică în:

4
  micrometre de exterior;
 micrometre de interior;
 micrometre de adâncime;
 micrometre speciale.
Micrometrul de exterior (fig.11.8), se foloseşte la măsurarea dimensiunilor exterioare şi
este format din: corpul sau potcoava 1, nicovala 2, tija micrometrică 3, dispozitivul de blocare 4,
tamburul gradat 6 şi mecanismul de
limitare a forţei de măsurare 7. Pe bucşa
5 sunt trasate două scări alternativ de-o
parte şi de alta a unei linii de pe
generatoare. Scara de deasupra
generatoarei reprezintă scara
milimetrilor cu valoarea diviziunii de 1
mm, iar scara de sub generatoare
reprezintă scara zecimilor cu valoarea
unei diviziuni de 1 mm decalată cu 0,5
mm faţă de scara mm. Pe marginea
porţiunii conice a tamburului 6 sunt
Fig.11.18. Micrometrul de exterior. trasate 50 de diviziuni, care formează
scara gradată circulară. Pasul şurubului
micrometric fiind de 0,5 mm, rezultă că la o rotaţie completă a tamburului 6 şi a şurubului
micrometric, acesta se deplasează axial cu 0,5 mm., de unde rezultă că valoarea unei diviziuni de
pe scara circulară a
tamburului 6 este de
0,5:50=0,01 mm.
La măsurare,
citirea milimetrilor şi
jumătăţilor de milimetri
se face pe scara
longitudinală, folosind
ca indici marginea
tamburului 6, iar pe
scara circulară se citesc
fracţiunile de milimetri
Fig.11.19. Valoarea citită cu micrometrul. până la 0,01 mm,
folosind ca indice linia
scării gradate longitudinale. În figura 11.9 a şi b se dau exemple de citire cu micrometrul. În figura
11.9. a, valoarea citită este 10+0,36=10,36 mm; iar în figura 11.9. b, valoarea citită este
8+0,5+0,32=8,82 mm.
P e n t r u a s e e v i
recomandă să se folosească dispozitivul
de limitare a forţei de măsurare, din
momentul în care tija micrometrului
intră în contact cu piesa de măsurat.
M i c r o m e t r e l e
75 mm; 75-100 mm; 100-125 mm; 125-
150 mm; 150-175 mm; 175-200 mm.
Fig.11.20. Micrometru de interior cu fălci. Valoarea diviziunii la micrometrele
executate în prezent este de 0,001; 0,002
şi 0,005 mm.

5

Fig.11.21. Micrometrul de adâncime.
Micrometrul de interior cu fălci (fig.11.20), se
foloseşte la măsurarea dimensiunilor interioare mai mari
de 10 mm. Se compune din falca fixă 1, falca mobilă 2,
solitară cu bucşa gradată 3, tamburul gradat 4 şi
mecanismul de limitare a forţei de măsurare 5 şi se
execută în două trepte de precizie, cu valoarea diviziunii
de 0,01 mm. Se deosebeşte de micrometrul de exterior
prin faptul că scara gradată este aşezată invers, iar
suprafeţele active de măsurare au forma unor fălci cu
dimensiunea de 5 mm pentru limita de măsurare de la 5
la 30 mm şi de 10 mm pentru limite de măsurare peste 30
mm.
Micrometrul de adâncime (fig.11.21), se utilizează la
măsurarea dimensiunilor dintre două suprafeţe frontale şi
se compune din talpa 1 (cu suprafaţa inferioară de
măsurare), bucşa gradată 2, tija şurubului micrometric 3
şi mecanismul de blocare 4.

11.7. Aparate comparatoare mecanice cu cremalieră şi roţi dinţate

Comparatorul cu cadran (fig.11.22), (comparatoare cu cadran circular) sunt construite cu

valoarea diviziunii de 0,01 mm. Cele mai des utilizate comparatoare sunt cele normale cu două ace
indicatoare, dintre care unul indică sutimile de mm şi celălalt
milimetrii. Principiul de funcţionare al comparatorului mai sus
menţionat este

redat în figura 11.23.

Pe tija palpatoare 1 este
executată o cremalieră,
iar mişcarea ei în sus şi
în jos se realizează prin
intermediul pinionului
2 al roţii dinţate 3.
Roata dinţată 3
angrenează pinionul 5
pe care este fixat acul
indicator 7 care va
indica valoarea mărimii
măsurate pe cadranul 8.
Fig.11.22. Comparator cu Fig.11.23. Schema cinematică de Roata dinţată 4 şi arcul
cadran:1-tija palpatorului; principiu a comparatorului cu spiral 9 au rolul de a
2-cadran; 3-şurub pentru valoarea diviziunii de 0,1 mm. elimina erorile datorate
ridicarea palpatorului. jocului în angrenare.
Comparatorul de interior (fig.11.24), este un dispozitiv de
control folosit în special pentru măsurarea abaterilor efective ale diametrelor alezajelor.
Comparatorul 7 se fixează în carcasa 5 a dispozitivului cu ajutorul şurubului 13. Legătura dintre
capul de măsurare 4 şi carcasa 11 este asigurată de prelungitorul 6. Abaterile dimensionale se
transmit prin palpatorul 2, bila 8, pârghia 1 şi tija 9 la tija comparatorului. Arcul 12 creează forţa
necesară de măsurare.

6
 Pentru mărirea
domeniului de
măsurare, trusa
aparatului este
prevăzută cu
prelungitoare. Pentru
centrarea capului de
măsurare în alezajul
de măsurat se folosesc
lamelele 14 şi arcul
15.
Reglarea se face
cu ajutorul uni bloc de
cale sau după un
calibru inel, la care se
cunoaşte dimensiunea
nominală. Pentru
Fig.11.24. Comparatorul de interior. reglarea aparatului cu
ajutorul blocului de
cale (fig.11.25), calele 7 sunt introduse împreună cu vârfurile 2 şi 3 în jugul 4 şi strânse cu ajutorul
şuruburilor 5 şi 6. Pentru reglare, aparatul comparator 1 se roteşte în planul vârfurilor 2 şi 3 până se
obţine o valoarea minimă, după care se reglează comparatorul în poziţia zero. La reglare aparatul se
roteşte uşor în plan vertical până se obţine un minim şi în
plan orizontal până se obţine un maxim, după care se citeşte
abaterea faţă de cota de reglaj. Acest aparat mai poate fi
reglat cu ajutorul calelor care pot fi introduse între ciocurile
şublerului de exterior sau între nicovala şi tija
micrometrului de exterior.
Pasametrul (fig.11.26), are forma unei potcoave şi
este un aparat comparator care se utilizează la măsurarea
dimensiunilor exterioare. El are tija mobilă 1, tija fixă 2,
pârghia de transmisie 8 şi pinionul 9 prin intermediul cărora
se transmite mişcarea la acul indicator 11. Arcul 10 are
rolul de a înlătura jocul din angrenaj, menţinând contactul
pe un singur flanc.
Aparatul mai conţine şurubul de blocare 3, tija
gradată 4, bucşa 5, butonul pentru retragerea pârghiei 6 şi
11, scara gradată cu acul indicator 7, scara gradată 12,
arcurile 14 şi 15. Dimensiunea de măsurat se reglează cu
ajutorul calelor plan-paralele. La introducerea şi scoaterea
calei de reglaj sau a piesei, în scopul micşorării uzurii
suprafeţelor active ale tijelor 1 şi 2, se apasă butonul 6
pentru scoaterea tijei. În interiorul corpului pasametrului se
găseşte mecanismul de poziţionare a celor doi indici de
toleranţă. Pasametrele sunt construite cu domeniul de
măsurare de ± 0,08 mm, pentru cele cu limită de măsurare
de până la 100 mm şi ± 0,16 mm pentru cele cu limita de
măsurare mai mare de 100 mm. Pasametrele au valoarea
unei diviziuni de 0,002 mm sau 0,005 mm.
Fig.11.25. Schema de reglare a
comparatorului de interior.

7
 a)

b))

Fig.11.26. Pasametrul:
a) schema de principiu; b) vedere generală.
schema de principiu