Ion

– Liviu
– Liviu
Rebr
Rebr
eanu
eanu
Pub
Pub
liclic
at in
at in
1920
1920
, roma
, roma
nul
nul
Ion
Ion
reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu, o c
apodopera
reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu, o c
apodopera
care infatiseaza universul rural in mod realist, fa
ra idilizarea din proza samanatorista. Nucleul
care infatiseaza universul rural in mod realist, fa
ra idilizarea din proza samanatorista. Nucleul
roman
roman
ului se
ului se
aa in
aa in
nuvel
nuvel
ele
ele
anterio
anterio
are
are
: Zestrea, Rusinea
: Zestrea, Rusinea
. Dupa criticul Eugen Lovinescu,
. Dupa criticul Eugen Lovinescu,
Ion este
Ion este
cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii r
omane
cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii r
omane
..
pe
pe
ra litera
ra litera
ra Ion
ra Ion
de Liviu Reb
de Liviu Reb
rere
anu este un
anu este un
roman realist de tip obiectiv
roman realist de tip obiectiv
apartinand
apartinand
prozei interbelice. De asemenea este roman social,
cu tematica rurala. Potrivit tipologiei lui
prozei interbelice. De asemenea este roman social,
cu tematica rurala. Potrivit tipologiei lui
Nicolae !anolescu "
Nicolae !anolescu "
lucrarea Arca lui Noe
lucrarea Arca lui Noe
# este roman doric
# este roman doric
(„iluzia vietii este mai presus de
(„iluzia vietii este mai presus de
iluzia artei”).
iluzia artei”).
$$
vand ca
vand ca
trasa
trasa
turi amploarea actiunii, desfasu
turi amploarea actiunii, desfasu
rata pe
rata pe
mai
mai
multe planuri, conictu
multe planuri, conictu
ll
comple
comple
%,%,
prpr
ezen
ezen
ta
ta
uno
uno
rr
per
per
son
son
a&e
a&e
num
num
ero
ero
ase
ase
si si
rere
ali
ali
zar
zar
ea
ea
une
une
ii
ima
ima
gin
gin
ii
amp
amp
le
le
asu
asu
pra
pra
vie
vie
tiitii
,,
oper
oper
aa
literara Ion apartine speciei literare
literara Ion apartine speciei literare
romanul
romanul
..
EE
ss
tt
ee
ro
ro
ma
ma
nn
de
de
titi
pp
ob
ob
ieie
ctct
iviv
pri
pri
nn
spe
spe
ci'
ci'
cul
cul
rere
lat
lat
iei
iei
nar
nar
ato
ato
rr
(per
(per
son
son
a&
a&
si si
al
al
nar
nar
ato
ato
rul
rul
uiui
"omniscient, omniprezent#. )e observa obiectivitate
a*impersonalitatea naratorului, naratiunea
"omniscient, omniprezent#. )e observa obiectivitate
a*impersonalitatea naratorului, naratiunea
la persoana a IIIa, atitudinea detasata i
la persoana a IIIa, atitudinea detasata i
n descriere, veridicitatea.
n descriere, veridicitatea.
PrPr
oza
oza
rere
alis
alis
t(ob
t(ob
iec
iec
tiv
tiv
aa
se
se
rea
rea
lizliz
eaz
eaz
aa
pri
pri
nn
naratiunea la persoana a III a
naratiunea la persoana a III a
, nonfocalizata.
, nonfocalizata.
+izi
+izi
unea dindarat- presup
unea dindarat- presup
une un
une un
narator obiectiv, detasat
narator obiectiv, detasat
, care nu se implica in faptele
, care nu se implica in faptele
prez
prez
entate
entate
,,
lasa viata sa
lasa viata sa
curga
curga
..
Naratorul
Naratorul
omniscien
omniscien
tt
stie
stie
mai mult decat persona&e
mai mult decat persona&e
le sale
le sale
ss
i,i,
omniprezent
omniprezent
, diri&eaza evolutia lor ca un regizor universal. E
l plasmuieste traiectoriile
, diri&eaza evolutia lor ca un regizor universal. E
l plasmuieste traiectoriile
e%istentei persona&elor, conform unui destin presta
bilit si legii cauzalitatii. De aceea te%tul
e%istentei persona&elor, conform unui destin presta
bilit si legii cauzalitatii. De aceea te%tul
conti
conti
ne
ne
semne preves
semne preves
titoar
titoar
ee
ale sfarsitulu
ale sfarsitulu
ii
'ecaru
'ecaru
ii
perso
perso
na&, care
na&, care
este o
este o
vict
vict
ima a
ima a
fatal
fatal
itatii
itatii

nu poate iesi din destinul lui. Inlantuite temporal
si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile.
nu poate iesi din destinul lui. Inlantuite temporal
si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile.
Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii
"
Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii
"
veridicitate
veridicitate
# si de
# si de
obiectivitate.
obiectivitate.
Tema
Tema
romanului este prezentarea
romanului este prezentarea
problematici
problematici
ii
pamantulu
pamantulu
ii
, in conditiile satului ardelean
, in conditiile satului ardelean
de
de
la
la
inin
ce
ce
pu
pu
tutu
ll
sese
co
co
lulu
lulu
ii
//
//
..
RR
oma
oma
nu
nu
ll
prpr
ez
ez
inin
ta
ta
lulu
ptpt
aa
un
un
ui
ui
tata
rara
nn
sasa
rac
rac
pe
pe
ntnt
ru
ru
aa
ob
ob
titi
ne
ne
pa
pa
ma
ma
ntnt
ul
ul
si
si
co
co
ns
ns
ec
ec
int
int
elel
ee
ac
ac
tete
lolo
rr
sasa
le.
le.
0a
0a
rac
rac
ter
ter
ulul
monograc
monograc
al
al
roro
man
man
ulu
ulu
ii
orie
orie
nte
nte
aza
aza
investigatia narativa spre diverse aspecte ale lumi
i rurale obiceiuri legate de marile momente
investigatia narativa spre diverse aspecte ale lumi
i rurale obiceiuri legate de marile momente
din
din
viata omului
viata omului
"nast
"nast
erea, nunta,
erea, nunta,
inmor
inmor
manta
manta
rea#, relatii sociale
rea#, relatii sociale
generat
generat
ee
de
de
difer
difer
entele
entele
economice "strati'carea sociala# sau culturale "uni
versul taranilor, universul intelectualitatii
economice "strati'carea sociala# sau culturale "uni
versul taranilor, universul intelectualitatii
rurale#, relatii de familie. 1ema centrala, posesiu
nea pamantului, este dublata de tema iubirii.
rurale#, relatii de familie. 1ema centrala, posesiu
nea pamantului, este dublata de tema iubirii.
In plan simbolic, destinul protagonistului se plase
aza pe doua
In plan simbolic, destinul protagonistului se plase
aza pe doua
coordonate Eros si 12anatos.
coordonate Eros si 12anatos.
0ri
0ri
titi
cu
cu
ll
N.
N.
!a
!a
no
no
lele
scsc
uu
a'
a'
rm
rm
aa
ca
ca
„in centrul romanului se afa patima lui Ion, ca or
ma a
„in centrul romanului se afa patima lui Ion, ca or
ma a
instinctului de posesiune”
instinctului de posesiune”
. De aceea, nu problema pamantului o considera cent
rala, ci tema
. De aceea, nu problema pamantului o considera cent
rala, ci tema
destinului.
destinului.
0oncep
0oncep
tia autorului despr
tia autorului despr
ee
roman
roman
, inteles ca
, inteles ca
un corp
un corp
geomet
geomet
ric perfect,
ric perfect,
„co
„co
rp
rp
ser
ser
oid
oid
”,”,
sese
rere
e
e
ctct
aa
arar
titi
stst
ic
ic
in
in
stst
ruc
ruc
tutu
ra
ra
cici
rcrc
ulul
arar
aa
aa
roro
ma
ma
nu
nu
lulu
i.i.
!im
!im
etr
etr
ia
ia
inc
inc
ipi
ipi
tul
tul
ui
ui
cu
cu
na
na
lul
lul
sese
realizeaza prin descrierea drumului care intra si i
ese din satul Pripas, loc al actiunii romanului.
realizeaza prin descrierea drumului care intra si i
ese din satul Pripas, loc al actiunii romanului.
Personi'cat cu a&utorul verbelor, drumul are semni'
catia simbolica a destinului unor oameni si
Personi'cat cu a&utorul verbelor, drumul are semni'
catia simbolica a destinului unor oameni si
este investit cu functie metate%tuala. $semenea ram
ei unui tablou, el separa viata reala a
este investit cu functie metate%tuala. $semenea ram
ei unui tablou, el separa viata reala a
cititorului de viata 'ctionala a persona&elor din r
oman.
cititorului de viata 'ctionala a persona&elor din r
oman.
Des
Des
cri
cri
erer
ea
ea
ini
ini
tia
tia
la
la
aa
dru
dru
mul
mul
ui,
ui,
sup
sup
usa
usa
con
con
ven
ven
tie
tie
ii
ver
ver
idic
idic
ita
ita
tii
tii
pri
pri
nn
det
det
ali
ali
ile
ile
top
top
oni
oni
mic
mic
e,e,
int
int
roro
du
du
ce
ce
cici
titi
toto
ruru
ll
in
in
vivi
atat
aa
sasa
tutu
lulu
ii
arar
del
del
ea
ea
nn
de
de
la
la
inin
ce
ce
pu
pu
tutu
ll
sese
co
co
lulu
lulu
ii
//
//
,,
cu
cu
asas
pec
pec
tete
topogra'ce, etnogra'ce "2ora#, sociale. Descrierea
caselor ilustreaza, prin aspect si asezare,
topogra'ce, etnogra'ce "2ora#, sociale. Descrierea
caselor ilustreaza, prin aspect si asezare,
condit
condit
ia
ia
social
social
aa
aa
locuit
locuit
orilor si
orilor si
antici
antici
peaza rolul
peaza rolul
unor persona&e "3erdele
unor persona&e "3erdele
a,
a,
4lanet
4lanet
asu# in
asu# in
des
fas
urar
ea
nar
ati
va.
0ru
cea
str
amb
a
de
la
mar
gin
ea
sat
ulu
i,
cu
un
3ris
tos
de
tin
ic2
ea
ruginita, anticipeaza
tragismul destinelor
.
Descrierea 'nala inc2ide simetric romanul si face m
ai accesibila semni'catia simbolica a
drumului prin metafora soselei – viata.
"odurile de e#punere
indepl
inesc o
serie de
funct
ii epice
in discursul narativ
.
$escrierea
initiala are, pe langa rolul obisnuit de '%are a co
ordonatelor spatiale si temporale, functie
sim
bol
ica si
de
ant
icip
ar
e.
Naratiunea obiectiva
isi realizeaza functia de reprezentare a
reali
tatii
prin
absen
ta
marc
ilor
subie
ctivi
atii,
prin
stilu
l
cenus
iu-"1
udor
+ia
nu#.
$latur
i
de
functia esentiala de reprezentare, in roman apare s
i functia epica de interpretare*semni'care.
$ialogul
sustine veridicitatea si concentrarea epica.
$r2itectura romanului sustine, la
nivel
macrote#tua
l
functia epica de interpretare. Romanul
este alcatuit din doua parti opuse si complementare
, coordonate ale evolutiei persona&ului
principal
Glasul pamantului
si
Glasul iubirii
. 1itlulrile celor
1% capitole
"numar simbolic,
nefast# sunt semni'cative, discursul narativ avand
un
Inceput
si un
Sarsit
.
Print
te&nica planurilor paralele
este prezentata viata taranimii si a intelectualit
atii rurale.
1
recerea
de
la
un
plan
narativ
la
altul
se
realizeaza
prin
alternanta
,
iar
suc
ces
iun
ea
sec
ven
tel
or
nar
ati
ve
est
e
re
dat
a
pri
n
inlantuire
"R
espre
ctar
ea
cron
ologie
i
faptelo
r#.
+iat
a
persona&elor se desfasoara dupa legile interne ale
lumii lor si evolueaza paralel. $mestecul lor
es
te
de
za
pr
oba
t
de
do
am
na
3e
rd
el
ea,
la
2o
ra
,
da
r
in
te
rfe
re
nt
a
se
pr
od
uc
e
in
se
ns
ul
determinarii destinului unui persona& din celelalt
plan, prin gesturi care par a ' dictate de
2azard. Drama lui Ion si a altor persona&e din plan
ul tar
animii este dictata de o vorba aruncata
inconstient de 1itu 3erdelea – 
Daca nu vrea el sa tio dea de bunavoie, trebuie sa
l silesti!”
(,
dupa cum drama invatatorului 3erdelea este declansa
ta de marturisirea lui Ion ca i(a scris
&alba care il scapase de temnita in
urma conictului cu )imion L
ungu.
La
nive
l
mic
rote#
tual
,
f
u
n
c
t
i
a
e
p
i
c
a
d
e
i
n
t
er
p
r
e
t
a
r
e
s
e
r
ea
li
z
ea
z
a
p
r
in
te&nica
contrapunctului
 prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite "n
unta taraneasca a $nei
core
spund
e,
in
planu
l
intele
ctuali
tatii, cu
nunt
a
Laur
ei5
coni
ctul e%terior dintre
Ion
si
+
asile
6ac
iu
cor
esp
und
e
con
ic
tul
ui
int
elec
tua
lil
or
sat
ulu
i
inv
ata
tor
ul
si
pr
eot
ul#
.
Pri
n
ace
ast
a
te2nica se pun in evidenta secvente narative* episo
ade simetrice si antitetice, care confera
aspect polifonic actiunii.
In roma
n
e%
ist
a
secvente narative
semni'cative pentru destinul persona&elor.  astfe
l de
scena simbolica este 2ora de
la inceputul romanului,
„o "ora a soartei”
"N. !anolescu#.
'ctiu
nea
romanului incepe intr(o zi de duminica, in care loc
uitorii satului Pripas se aa la
2o
ra
,
in
c
ur
t
ea
1
od
o
si
ei
,
v
ad
u
va
lu
i
!a
%i
m
p
r
ea
.
In
e#pozitiune,
sunr prezent
ate
principalele persona(e, timpul si
spatiul
, ceea ce confera
veridicitate romanului realist.
In centrul adunarii este grupul &ucatorilor. Descri
erea &ocului traditional, somesana, este o
pagina etnogra'ca memorabila, prin
portul popular, pasii speci'ci, vigoarea dansului s
i navala
cantecului sustinut de 'gurile pitoresti ale lautar
ilor. 0ercul 2orei, centru al lumii satului, este
o descatusare dionisiaca de energii.
$se
zar
ea
pri
vit
ori
lor
re
ect
a
re
lat
iil
e
soc
iale
.
0ele
dou
a
gru
pur
i
ale
bar
bat
ilor
res
pec
ta
strat
i'car
ea
econom
ica.
7
runta
sii
satul
ui,
primar
ul
si
c2iabu
rii,
discu
ta
separa
t
de
tarani
i
mi&locasi, asezati pe prispa. In satul traditional,
lipsa pamantului "averea# este ec2ivalenta cu
lipsa demnitatii umane, fapt redat de
atitudinea lui $le%andru 4lanetasu.
7etele ramase nepoftite privesc la 2ora, iar mamele
si babele, mai retrase, borbesc despre
gospodarie. 0opiii se amesteca in &oaca printre adu
lti. Este prezenta si )avista, oloaga satului,
piaza rea, colpoltoare a vestilor rele in sat, infa
tisata
cu un portret grotesc.
Int
elec
tua
lii
sat
ulu
i,
pr
eot
ul
6elc
iug
si
fam
ilia
inv
ata
tor
ului
3er
del
ea,
vin
sa
pri
vea
sca
„petrecerea poporului”
, fara a se amesteca in &oc.
Rolul 2orei in viata comunitatii satesti este acela
de a(i asigura coeziunea si de a facilita
intemeierea noilor familii, dar cu respectarea prin
cipiului economic. De aceea in &oc sunt
numai acai si fete. 3otararea lui Ion de a o lua p
e $na cea bogata la &oc, desi o place pe
7lorica cea saraca, marc2eaza
inceputul
con)ictulu
i
. +enirea lui +asile 6aciu, tatal $nei, de
la carciuma la 2ora, si confruntarea verbala cu Ion
, pe care il numeste
„"ot”
si
„tal"ar”
pentru
ca 
sarantocul”
umbla sa(i ia fata promisa altui taran bogat, 4eor
ge 6ulbuc, constituie
intriga
rom
anu
lui
.
R
usi
nea pe
car
e
+
asi
le
i(o
fac
e
la
2or
a,
in
fat
a
sat
ulu
i,
va
st
arn
i
dor
int
a
de
razbunare a acaului, care la randul sau il va face
de rusine lasand(o pe $na insarcinata
pentru a(l determina sa accepte nunta.
La sfarsitul petrecerii, acaii merg la carciuma. 6
ataia acailor, in aparenta pentru plata
lautarilor, in fapt pentru dreptul de a o lua de so
tie pe $na, se inc2eie cu victoria lui Ion, care
il rapune cu parul pe 4eorge. )cena alimenteaza dor
inta de razbunare a lui 4eorge si este
constituita simetric cu aceea de la sfarsitul roman
ului, cand 4eorge il ucide pe Ion, lovindu(l
cu sapa.
*on)ictul central
din roman este lupta pentru pamant in satul tradit
ional, unde posesiunea
averii conditioneaza dreptul indivizilor de a ' res
pectati in comunitate. Drama lui Ion este
drama taranului sarac. !andru si orgolios, constien
t de calitatile
sale, nu(si accepta conditia si
este pus in situatia de a alege intre iubirea pentr
u 7lorica si averea $nei.
*on)ictul e#terior,
social
, intre Ion al 4lanetasului si +asile 6aciu, este du
blat de
con)ictul interior
, intre
#lasul
pamantului
si
#lasul iubirii
. Insa cele doua c2emari launtrice nu il arunca int
r(o situatie limita,
pen
tr
u
ca
fo
rt
a
lo
r
se
ma
nif
es
ta
su
cc
es
iv
,
nu
si
mu
lt
an
.
)e
poa
te
vo
rb
i
si
de
con)icte
secundare
, intre Ion si )imion 6utunoiu, pentru o brazda de p
amant, sau intre Ion si 4eorge
6ulbuc, mai intai pentru $na, apoi pentru 7lorica.
Dincolo de aceste aspecte, se poate vorbi si de
con)ictul tragic
dintr
e
om
"nu intampla
tor
ta
ra
n#
si
o
fo
rt
a
ma
i
pr
es
us
de
ca
lit
at
il
e
in
di
vi
du
lu
i
pa
man
tu
l(
st
i2
ie.
In
fo
nd
,
de
st
in
ul
persona&ului principal nu este marcat numai de conf
runtarile cu semeni de(ai lui, pe care ii
domina, cat mai ales in relatiile cu pamantul. Dori
nta obsesiva a persona&ului de a avea
pamant, iubirea lui patimasa il fac monumental, dar
se inc2eie omeneste, prin intoarcerea in
aceasta matrice universala. Impresionanta este scen
a in care Ion saruta pamantul. In relatiile
cu omul,
element
ul primordian este perceput pe
trep
te de
manife
star
e
disc
tinct
e
pamantul
mama, pamantulibovnica
si
pamantulsti"ie
.
Dorind sa obtina repede mult pamant, Ion ii face cu
rte $nei, fata unui bocotan, o seduce si il
forteaza pe +asile 6aciu sa accepte casatoria. 0um l
a nunta
Ion nu cere acte pentru pamantul(
zestre, simtindu(se inselat, incep bataile si drumu
rile $nei de la Ion la +asile. Preotul 6elciug
medi
aza con'
ctu
l
din
tr
e
cei doi tarani in
car
e
biata Ana nu este decat o victima tra#ica
.
)inuciderea $nei nu(i trezeste lui Ion regrete sau
constiinta vinovatiei, pentru ca in $na, iar
apoi in Petrisor, 'ul lor, nu vede decat garantia p
roprietatii asupra pamanturilor. Nici moartea
copilului nu(l opreste din drumurile lui dupa 7lori
ca, maritata intre timp cu 4eorge. $stfel ca
deznodamantul
est
e
pr
eviz
ibi
l,
iar
4eo
rg
e
car
e(l
lov
est
e
nu
est
e
dec
at
un
int
rum
ent
al
destinului. 4eorge este arestat, 7lorica ramane sin
gura iar
averea lui Ion revine bisericii.
In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invat
ator pentru autoritate in sat este favorabila
celui din urma. El are
familie
 sotie, un
baiat
, poetul visator 1itu
, si
doua fete de
marita
t, dar
fara zestre, Laura si 42ig2i. In plus, casa si(o zi
dise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului.
0um relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de l
a atitudinea lor fata de faptele lui Ion,
invatatorul se simte amenintat. !arturisirea lui Io
n ca invatatorul i(a scris &alba determina
con
ic
tul
cel
ui
din
ur
ma
cu
aut
ori
tat
ile
aus
tr
o(un
gar
e
si
pr
obl
emel
e
sal
e
de
con
sti
int
a
nationala. $ccepta inutil compromisul, votandu(l pe
candidatul mag2iar la
alegeri.
Preotul 6elciug este un caracter tare. Ramas vaduv i
nca din primul an, se dedica comunitatii.
+isul sau de a contrui o biserica noua in sat este
urmarit cu tenacitate, iar romanul se inc2eie
cu sarbatorirea prile&uita de s'ntirea bisericii.
Di
nc
olo
de
de
st
in
ele
in
div
id
ua
le,
ro
man
ul
pr
ez
in
ta
aspe
cte
mon
ogra
ce
ale satul
ui
ro
ma
ne
sc
tr
ad
it
io
na
l
tr
ad
it
ii
le
ga
te
de
ma
ri
le
mo
me
nt
e
al
e
vi
et
ii
"n
un
ta
,
bo
te
zu