Sunteți pe pagina 1din 37

A.

DECONTAMINAREA

B.CONTROLUL
INFECŢIILOR MEDIULUI

Şef Lucr. Dr. Narcis Marcov


Catedra Odontoterapie Restauratoare
DE CE Controlul Infecţiilor
în STOMATOLOGIE?
 Pacienţii şi personalul medical pot fi
expuşi la agenţi patogeni
 Există contact cu sînge, secreţii orale
şi respiratorii şi echipament medical
contaminat
 Necesare - Proceduri corecte pot
preveni transmiterea de infecţii între
pacienţi şi personalul medical
Modalităţi de transmitere
 Contact Direct cu sânge/fluide corporale
 Contact Indirect cu instrumentar/suprafeţe
contaminate
 Contact al mucoaselor oculare/
nazale/bucale cu picături/împroşcări
 Inhalarea de microorganisme transmise pe
cale aeriană

Între - pacient şi medic


- medic şi pacient
- pacienţi
COVID 19
Transmitere
1. Aeriană-Cale respiratorie, prin picături de secreție
nazofaringiană (picături Flügge mari, propagare la
1-1,5m), produse prin tuse, strănut vorbire, sau
aerosoli, mai mici propagare > 2m.
2. Contact direct MUCOZAL- GURĂ, NAS, OCHI sau
3. Contact indirect cu secrețiile nazofaringiene depuse
pe mâini sau pe suprafețe (mese, birouri,
îmbrăcăminte etc.) dacă se ating cu mâna ochii,
nasul său gura.
4. Transmitere posibilă prin contactul direct cu fluidele
(sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o
persoană infectată.
DECONTAMINAREA ÎN
STOMATOLOGIE
Riscul de contaminare depinde de:
• Prezenţa μorganismelor, numărul şi virulenţa lor
• Tipul de procedură (invazivă / non- invazivă)
• Locaţia de utilizare (mucozală, dermică,
intradentară, etc.)
Pe baza riscului de infecţie (prin utilizare sau
contact) instrumentarul medical:
 A. Necritice B. Semicritice
C. Critice
DECONTAMINAREA
 1. CURĂȚARE
- manuală
- automată
- enzimatică
 2.DEZINFECTARE

≠ STERILIZARE
- termică
- chimică
 3.AMBALARE
 4.STERILIZARE
Curăţarea automată
-cu soluţii efervescente care conţin enzime şi sunt
ideale pentru imersie înainte de sterilizare sau ca agent
la aparatele de curăţare automată cu ultrasunete.
Aceste soluţii sunt biodegradabile, atoxice,
necorozive şi de obicei aromatizate (mentă) şi au
capacitatea de a îndepărta detritusuri organice
(sânge, ser, fluide biologice, resturi de ţesuturi) şi
detritusuri anorganice (ciment, incrustaţii calcare,
oxizi metalici) de pe instrumentarul stomatologic,
chirurgical, implante şi lucrări protetice conjuncte sau
adjuncte.
Avantaje: sunt uşor şi rapid de utilizat, nu ocupă
spaţiu mare de depozitare şi soluţiile rezultate pot fi
complet inactivate cu ajutorul unor preparate
neamoniacale).
LUCRĂRILE PROTETICE

După îndepărtarea amprentei


din cavitatea orală, aceasta
trebuie spălată pentru
înlăturarea salivei şi a
sângelui.
Apă curgătoare;
Echipament individual de
protecție.
Dezinfecţia cu o soluţie chimică antimicrobienă,
antivirală, antifungică şi un spectru cât mai larg posibil.

De asemenea, nu trebuie să determine modificări


dimensionale sau de suprafaţă asupra amprentei.

Dezinfectantul poate fi aplicat prin


- înglobarea acestuia în materialul de amprenta,
- imersia amprentei în dezinfectant (minute),
- spray-erea amprentei cu soluţie.
Se recomandă dezinfectarea
chimică a tuturor amprentelor și
lucrărilor protetice.
Un dezinfectant acceptat este
Hipocloritul de sodiu
(Clorox© ) diluție 1:10 .
PROTEZE

• Majoritatea lucrărilor adjuncte sau conjuncte sunt procesate


prin spălare-sprayere-spălare.

• Porțelanul fără glantz nu trebuie dezinfectat, dearece


reintroducerea în cuptor va duce la sterilizare.

• Chiar după dezinfectare protezele acrilice trebuie manipulate


ca infectate deoarece acrilatul are porozități mici care pot
găzdui bacterii.
Alte articole

• Șabloane de ocluzie
• Machete de ceară
• Linguri individuale

Spălare spray spălare


MODELE

Dacă este indicată


dezinfectarea unui
model imersie 10 Modelele trebuie să
minute sau spray-ere aibă priza complet
până acesta se făcută cel puțin 24 de
umectează coplet și ore înainte de
se lasă 10 minute. dezinfectare.

Lingurile de plastic nu se pot


autoclava și nu trebuie utilizate fără
dezinfectare.
Curățare și Dezinfectare
Autoclavare

Termorezistente Termosensibile

Arcuri faciale Articulatoare


Linguri de amprentă Spatule cu maner de lemn
metalice Lampi
Instrumentarul metalic- Boluri de cauciuc
spatule Chei de culoare
Boluri
Sterilizarea
SAL >1/106
 1.- căldură umedă pe bază de abur
sub presiune-AUTOCLAVARE;
 2.- căldură uscată ;
 3.- vapori chimici nesaturaţi;
 4.- chimică automată la temperatură
normală;
 5.- prin iradiere;
 6.- sterilizare chimică lichidă.
Verificarea sterilizării
 Indicatorii mecanici-manometre,ceasuri
 Indicatorii chimici (indirecţi)

 Indicatorii biologici (direcţi)


→ Autoclavare (abur) & Vapori chimici
nesaturaţi - Bacillus stearotermofilus
→ Căldură uscată-Bacillus subtilis
Indicatorii Chimici
Schimbă culoarea după sterilizare
Nu indică obţinerea sterilizării
Monitorizarea prin indicatori biologici
Se utilizează 2 indicatori biologici
din acelaşi lot, unul de testare
(supus sterilizării) unul martor
(nesupus sterilizării)
- după sterilizare, indicatorii

sunt introduşi în incubator şi se


urmăreşte nivelul de creştere
bacteriană (48h);
- martor―›creştere bacteriană

- indicatorul de testare ―›

nu creştere bacteriană =
sterilizare eficientă
I. DECONTAMINAREA
SUPRAFEŢELOR DE MEDIU

II. MANIPULAREA DEŞEURILOR

III. CONSIDERAŢII SPECIALE


Suprafeţele din cabinetul medical
 -Noncritice -risc scăzut de transmitere a bolilor:
 De contact clinic - vin în contact direct
cu instrumentar contaminat, aparatură,
mâinile/mănuşile cadrelor medicale;
dezinfectare nivel mediu - spital tuberculicid
 De transfer - neatinse direct, dar vin în contact
cu instrumentar contaminat; dezinfectare de nivel
mediu cu dezinfectant de spital tuberculicid
 Menajere - care necesită curăţare regulată,
îndepărtarea prafului şi a detritusurilor (pereţi,
podele, chiuvete); dezinfectare de nivel scăzut
dezinfectant de spital netuberculicid/produşi de
igienizare.
TEHNICILE DE BARIERĂ
 Articolele medicale şi nemedicale care:
 1. vin în contact direct cu părţi ale
corpului/fluide corporale de la pacient în timpul
tratamentului;
 2. au contact indirect accidental cu produse
biologice ale pacientului;
 3. pot constitui elemente de transmisie
încrucişată datorită contactului cu mâinile
operatorului;
 4. nu pot fi sterilizate sau procesate prin
imersie (sterilizare la rece/dezinfectare de înalt
nivel), TREBUIE să beneficieze de o limitare a
contaminării cu microorganisme patogene prin
utilizarea de bariere fizice de protecţie (nu
elimină posibilitatea contaminării).
Tehnica de dezinfectare SWS
(Spray-Wipe-Spray)
Suprafeţe (menajere, transfer şi de contact clinic),
aparatură şi echipamente nesterilizabile.
Etape:
Pulverizare dezinfectant pe suprafaţa de decontaminat;
Ştergere energică a suprafaţei cu un şerveţel/prosop
hârtie până la îndepărtarea urmelor vizibile;
Îndepărtare articol de curăţare (deşeu medical infectat);
Repulverizare dezinfectant pe suprafaţa curăţată;
Lăsare dezinfectant în contact cu suprafaţa curăţată
pentru intervalul de timp specific;
Ştergere energică a suprafaţei cu şerveţel hârtie până la
îndepărtarea în totalitate a urmelor de dezinfectant;
Îndepărtare articol de curăţare (deşeu medical infectat);
II. MANIPULAREA DEŞEURILOR
 Ambalajele pt deşeuri trebuie să fie
selectate şi utilizate în funcţie de :
 - tipul de reziduuri (deşeuri);
 - modalitatea de manipulare şi
transportare în vederea procesării;
 - modalitatea de procesare finală-
decontaminare sau incinerare.
CATEGORII DE DEŞEURI

Deşeurile se clasifică în deşeuri menajere


şi deşeuri medicale.
 Deşeurile menajere – generale
 Deşeurile medicale
- A. deşeuri clinice -reziduuri
contaminante (infectate) cu risc crescut;
neascuţite, ascuţite, lichide
- B. deşeuri citotoxice;
- C. deşeuri radioactive.
CLINICE ASCUŢITE
 Containere:
● stabile, imperforabile, rezistente la şocuri;
● cu deschidere suficient de mare
pentru introducerea unimanuală;
● cu capacitate suficientă
● vizualizare a nivelului de umplere;
● ermetic închise, capac inviolabil;
● transportabile şi incinerabile.
 culoare galbenă-indicativul de biorisc

 aşezate sub 50 cm faţă de poziţia persoanei care


îl foloseşte).
CLINICE NEASCUŢITE MENAJERE
 Manipularea deşeurilor clinice neascuţite
colectate - echipat cu elemente de
protecţie individuală – mănuşi menajere
şi şorţ de plastic peste ţinuta de
protecţie.
 Consecutiv colectării, deşeurile pot fi
stocate temporar maxim 24 - 48 ore,
apoi transportate şi procesate în funcţie
de gradul de risc pe care îl prezintă în
maxim 72 de ore.
 Procesarea deşeurilor clinice neascuţite -
incinerarea.
Manipularea dinţilor extraşi
→reziduuri medicale cu potenţial de
contaminare mărit
→dinţii extraşi-proces educaţional
 curăţaţi de urme vizibile de
sânge;
 dezinfectaţi extern - lichid
germicid (glutaraldehidă,
hipoclorit de sodiu 5,25%)
 autoclavaţi 40 minute (100C).

 dinţii cu AgHg nu trebuie


sterilizaţi prin căldură/incineraţi
datorită vaporizării mercurului;
imersie10% formalină 2 săpt.
III.CONTROLUL CALITĂŢII APEI
 Transmiterea infecţiei la pacienţii susceptibili
se poate face prin:
 - contact hidric direct;
 - după expunerea la elemente contaminante
reziduale hidrice;
 - folosirea de instrumentar medical procesat
necorespunzător;
 - prin inhalarea aerosolilor generaţi de la sursele
de apă.
 ● internaţional tratamentele stomatologice
invazive sub 200 UFC/ml, non invazive - sub
500UFC/ml. IDEAL 0 UFC/ml.
Microorganismele sunt ataşate de pereţii interni ai tubulaturii
uniturilor dentare într-o formă denumită BIOFILM

 Formarea biofilmelor este amplificată de :


● aflux permanent de microorganisme în tubulatură
prin apa din sursa generală
● aflux permanent de substanţe nutritive;
● stagnarea apei în tubulatură;
● rata de curgere a apei nulă la zona de
contact cu peretele unde se formează biofilm;
● circulaţia apei cu presiune
mică (nu dizlocă biofilmele);
● diametrul mic al tubulaturii
→proporţie suprafaţă/volum mare
care măreşte suprafaţa pe care
se poate forma biofilmul.
Soluţii de Irigare Sterile

 Apă sterilă sau ser fiziologic ca agent


de răcire/irigator pentru intervenţiile
chirurgicale;
 Necesită dispensere sterile de unică
folosință sau autoclavabile
METODE DE REDUCERE A ÎNCĂRCĂRII
MICROBIENE A APEI
A. Metode temporare
● Sursele de apă -lăsate să curgă 2-7min
la începutul fiecărei zile.

● Orice aparat/echipament stomatologic


(conectat la apă sau aer) ce vine în
contact direct cu pacientul trebuie lăsat
să funcţioneze în gol 20 – 30 sec după fiecare pacient şi apoi
dezinfectare chimică/sterilizare corespunzătoare.

● Retracţia fluidelor orale din tubulatura de cuplare a


echipamentului conectat la sistem de apă sau aer este
prevenită cu valve antireflux.
B. Metode permanente
(pentru a obţine apă cu încărcare bacteriană sub 500 UFC/ml):
● Instalarea de sisteme de furnizare a apei (sterile)
independente de sursa generală de apă.
● Utilizarea de microfiltre (diametrul porilor de filtrare de
0,022μ) încorporate aparaturii şi schimbate zilnic.
● Tratamentul chimic al tubulaturii de apă;
=>Periodic/tratament de şoc cu substanţe chimice la nivel
bactericid;
=>Continuu (circa 20 de minute) prin aplicarea de substanţe
chimice la niveluri care să controleze sau să elimine biofilmele
dar care sunt sub pragul de toxicitate pentru oameni.

Alte variante
- utilizarea de agenţi de curăţare care să îndepărteze fizic
biofilmele (în loc să acţioneze ca bactericide)
- utilizarea pentru tubulaturi a unor materiale care să limiteze
adeziunea microbiană.
Contaminarea în Radiologie
Protecţia Filmului
Presupune:
Aplicarea barieră de protecţie
Dezambalarea fără contaminarea filmului
Manipularea cu mănusi noi
Tehnici de Barieră

Toate suprafeţele trebuie acoperite cu folie de


plastic
Bariera de protecţie trebuie schimbată după
fiecare pacient
Radiografia Digitală
Se IZOLEAZĂ

 Senzorul
 Tastatura
 Tubul radiogen
 Controlul
aparatului RX
BE SAFE!
WASH YOUR HANDS!
Bibliografie:

Narcis Marcov- Prevenirea și controlul


transmiterii infectiilor în cabinetul de
medicină dentară. Capitolele 4-7.
Editura Cermaprint, Bucureşti, 2006.