VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

- localizare, structura şi funcţii -> multitudine de varietăţi

Clasificare didactică: trei tipuri principale
- ţesut conjunctiv propriu-zis
- ţesutul conjunctiv cu proprietăţi speciale (???)
- ţesut conjunctiv specializat

Ţesutul conjunctiv propriu-zis

- cantitate relativă de matrice extracelulară nefibrilară, fibrilară şi de celule
- diferenţele cantitative ale raportului acestora variază în raport cu localizarea, existând o corelaţie între
histoarhitectonică şi funcţie
- ţesutul conjunctiv lax
- ţesutul conjunctiv dens
- ţesutul conjunctiv reticular
- ţesutul conjunctiv elastic
- ţesutul conjunctiv mucos

Ţesutul conjunctiv specializat

- varietăţi
- ţesutul cartilaginos
- ţesutul osos
- celulele proprii, matricea extracelulară -> specializate -> funcţia de susţinere a organismului / structura
scheletului
- ţesutul adipos

2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX
- proporţii aproximativ egale a celor trei componente:
- celule
- fibre
- matrice extracelulară nefibrilară
- alte denumiri:
- areolar – mod aranjare fibre
- difuz – distribuţie
- celular – celule autohtone / migrate

Caracteristici:
- fibre de colagen, reticulare şi elastice dispersate sau organizate într-o reţea tridimensională, determinând
existenţa unor spaţii areolare, care conţin substanţă fundamentală abundentă şi celule
- colagenul nu formează mănunchiuri groase de fibre – fibrele sunt individualizate, realizează traiecte sinuoase
şi au orientări variate
- celulele proprii şi migrate se găsesc în raport diferit, dependent de funcţionalitatea ţesutului: predomină
fibroblastele şi macrofagele, iar în unele teritorii sunt prezente şi adipocite albe solitare sau în grupe mici
- prezenţa de fibre nervoase mici şi de numeroase capilare sanguine – asigură schimburile hidroelectrolitice,
gazoase şi nutritive între sânge şi diferite celule

Localizare
- cea mai răspândită varietate în corpul omenesc
- participă la edificarea stromei diferitelor organe (uneori ca septuri care delimitează lobuli)
- prin intermediul membranei bazale vine în contact cu ţesutul epitelial de tapetare, formând lamina propria
(corionul mucoaselor) şi dermul superficial (papilar)
- intră în alcătuirea seroaselor care formează marile cavităţi naturale (peritoneu, pleură, pericard), precum şi a
meningelui moale
- realizează teci conjunctive în jurul fibrelor nervoase şi tunica externă (adventicea) vaselor sanguine.
ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
- predominanţa fibrelor ţesutului conjunctiv, frecvent organizate sub formă de mănunchiuri
- două subtipuri:
- dens neregulat sau semiordonat (mănunchiurile de fibre cu orientări diferite)
- dens regulat sau ordonat (mănunchiurile de fibre cu organizare paralelă între ele)

•Ţesutul conjunctiv dens semiordonat

- format, în principal, din colagen (> tip I), organizat sub formă de fibre care formează fascicule groase,
orientate spaţial în mod variat, printre care apar dispersate reţele fine de fibre elastice

Localizare
- dermul profund al pielii
- capsulele conjunctive care tapetează unele organe interne (splină, testicul, ficat, rinichi, limfoganglioni) şi,
uneori, septurile, care compartimentează interiorul acestora
- dura mater
- tecile nervilor mari

•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

- format din fascicule grosolane de colagen de tip I, împachetate strâns şi orientate pe direcţia de acţiune a
forţelor mecanice de tracţiune, ceea ce conferă astfel o rezistenţă maximă
- matrice extracelulară nefibrilară prezentă în cantitate redusă, celule puţine (fibrocite, dispuse printre fibre, cu
axul lung paralel cu fasciculele de collagen)

Localizare
- structuri rezistente de susţinere şi protecţie:
- tendoane
- ligamente
- aponevroze
- cornee
- capsule de înveliş ale organelor

ŢESUTUL CONJUNCTIV RETICULAR

- predominanţă a fibrelor reticulare (colagen de tip III), organizată într-o reţea tridimensională, cu ochiuri mai
mici (strânse) sau mai mari (largi)
Localizare
- trama de susţinere (stroma) - organe hematopoetice, limfoide
- cadrul arhitectural al sinusoidelor ficatului, ţesutului adipos, muşchilor netezi şi al insulelor Langerhans
pancreatice

ŢESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC

- abundenţa fibrelor de tip elastic, organizate
- ca atare
- ca lamele elastice
Varianta fibrilară
- fibre individualizate, bine reprezentate printre fibrele de colagen, formând uneori fascicule

Localizare:
- septurile interalveolare pulmonare
- lamina propria a vezicii urinare
- dermul pielii
Varianta lamelară
- fibre aranjate paralel, rezultând foiţe subţiri sau membrane fenestrate
Localizare:
- vase sanguine mari (tunica medie, de tip elastic)
- ligamentul suspensor al penisului
2.2. ŢESUTURI CONJUNCTIVE SPECIALIZATE
- ţesut adipos alb
- ţesut adipos brun

ŢESUTUL CARTILAGINOS
- varietate de ţesut conjunctiv specializat
- matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) cu o consistenţă particulară
- celule: condroblaste -> condrocite -> condroplaste
- avascular
- neinervat
HISTOGENEZĂ: mezenchimul embrionar

CLASIFICARE
- cartilagiul hialin
- cartilagiu elastic
- cartilagiu fibros (fibrocartilagiu)
- diferenţe: natura / cantitatea fibrelor prezente în MEC

FUNCŢII
- susţinere
- rezistenţă faţă de forţe mecanice de compresiune şi tracţiune
- cartilagiul hialin: osificare, reparare ţesut osos

1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

- macroscopic: aspect omogen, alb-cenuşiu, cu o oarecare transluciditate
LOCALIZARE
- dezvoltare embrionară: schelet cartilaginos -> schelet osos
- adult:
- extrascheletal: căi respiratorii (fose nazale, laringe, trahee, bronşii), cartilagii costale, trompe Eustachio
- scheletal: suprafeţe articulare, cartilagiu de creştere (joncţiune epifize – diafize oase lungi)

PERICONDRU
- periferic
- foiţa internă condrogenă -> creştere apoziţională
- foiţa externă fibrovasculară -> nutriţie
- excepţie: suprafaţa articulară a cartilagiilor -> nutriţie: lichid sinovial

CREŞTEREA APOZIŢIONALĂ
- condroblaste
- celule active: potenţial mitotic
 sinteză matrice 
 incorporare în matrice -> condrocite

CREŞTEREA INTERSTIŢIALĂ
- condrocite:
 mitoze succesive simetrice -> clone de condrocite în condroplast = serii izogene:
aranjament axial (condrocite suprapuse pe un ax)
aranjament coronar (condrocitele aranjate în coroană)
- condrocite serie izogenă -> sinteză matrice -> depunere în pereţii condroplastelor = arie teritorială
- matrice anterior produsă = arie interteritorială
CONTROL HORMONAL
- stimulare: hormoni somatotropi, tiroidieni, testosteron
- inhibare: hormoni glucocorticoizi, estrogeni
STRUCTURĂ
- in vivo, matricea cartilaginoasă: 70-80% apă, 20-30% substanţe organice
- matrice extracelulară amorfă
- matrice extracelulară fibrilară
MATRICEA AMORFĂ
- glicozaminoglicani  proteoglicani sulfataţi (60% condroitinsulfaţi, 40% keratansulfaţi) = aggrecani
- 1 moleculă proteoglican: lanţul proteic central -> ataşare 100 molecule de condroitinsulfat + 50 molecule de
keratansulfat -> aranjament radiar, perpendicular pe centrul proteic
- 100-200 molecule de proteoglicani -> proteine de legătură -> acid hialuronic -> macromolecule =
proteoglicani agregaţi
- molecule glicoproteice de adeziune:
condronectina
ancorina CII
proteina de matrice cartilaginoasă
condrocalcina

MATRICEA FIBRILARĂ
- colagen tip II (40-70%)
- fibre individualizate, 15-45 nm diametru, nu formează mănunchiuri, frecvent se intersectează
- orientare:
superficial: paralelă cu suprafaţa articulară
profund: arcuat
- colagen de tip IX, X şi XI (5-10%)
Aria teritorială
- 50 μm
- colagen ↓
- glicozaminoglicani (condroitinsulfat) ↑ → bazofilie ↑, PAS +
Aria interteritorială
- colagen ↑
- proteoglicani ↓ → bazofilie ↓

CELULELE SPECIFICE
- celulele condrogenice
- condroblaste
- condrocite

 CELULELE CONDROGENICE
- origine: celule mezenchimale
- localizare: strat celular intern pericondru
- diferenţiere în condroblaste sau, în anumite condiţii, în celule osteoprogene
MO
- fuziforme, citoplasmă redusă, nucleu ovalar, cu 1-2 nucleoli
ME
- RER, ribozomi liberi, complex Golgi mic, puţine mitocondrii

CONDROBLASTELE
MO
- celule globuloase
- citoplasmă bazofilă
- nucleu central
ME:
- organitele celulare implicate în
sinteza proteică:
- RER, complex Golgi bine dezvoltate
- numeroase mitocondrii
- multiple vezicule secretoare
CONDROCITELE
MO
- formă sferică/ovoidală, uneori neregulată, dimensiuni medii
- localizare: condroplaste - izolate / serii izogene liniare /coronare
- citoplasmă intens bazofilă
- nucleu rotund, unic, central, cu cromatină densă, 1-2 nucleoli
ME: organite celulare foarte bine reprezentate
- RER
- aparat Golgi
- mitocondrii
- numeroase vacuole secretorii cu material fibros (precursori colagen) şi amorf (agregate de proteoglicani,
glicoproteine)
- uneori incluzii lipidice, de glicogen, pigmentare
- pe suprafaţa celulară – microvilozităţi numeroase, care plutesc într-un spaţiu bogat în gag, între suprafaţa
condrocitului şi condroplast
FUNCŢIE: sinteza matricei cartilaginoase

2. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

- localizare: pavilionul urechii, conductul auditiv
extern şi intern, epiglota,
laringe (cartilagiul cuneiform)
- macroscopic: opac, flexibil, culoare galbenă
- organizarea generală histologică, creşterea şi
nutriţia - similare cartilagiu hialin

MO - aspecte particulare:
- pericondru: strat extern bogat în fibre elastice
- condrocite solitare / în serii izogene, situate în
condroplaste, numeroase, mari
- matricea extracelulară amorfă ↓
- fibrele elastice:
central: dense -> matricea extracelulară amorfă
greu de identificat;
periferic: mai rare, mai subţiri, mai fine

3. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

- ţesut conjunctiv dens (ordonat sau semiordonat) + cartilagiu hialin, fără o linie precisă de demarcaţie
- localizare:
zonele de inserţie a ligamentelor şi tendoanelor în ţesutul osos
inelul fibros al discurilor intervertebrale
simfiza pubiană
- funcţie: maximă rezistenţă faţă de compresiune şi tracţiune
- nu prezintă un pericondru
MO:
-mici zone (insule) de cartilagiu, aliniate printrefascicule de fibre de colagen de tip I
-condrocitele (în condroplaste): serii izogene axiale dispuse în şiruri paralele, matrice cartilaginoasă ↓
= arii teritoriale - arii interteritoriale = fascicule fibre colagen