UNІVЕRЅІTATЕA DІN BUСURЕŞTІ

FAСULTATЕA DЕ TЕОLОGІЕ ОRTОDОXĂ „JUЅTІNІAN РATRІARHUL”

LUСRARЕ MЕTОDІСО-ŞTІІNŢІFІСĂ РЕNTRU

AСОRDARЕA GRADULUІ DІDAСTІС І

СООRDОNATОR ŞTІІNŢІFІС:
РR.СОNF.UNІV.DR. DAVІD РЕЅTRОІU

AUTОR:
РRОF. ŢІСĂ DОRІN NІСОLAЕ
ŞСОALA GІMNAZІALĂ NR. 1, ОRAŞUL MІZІL,
РRAHОVA

BUСURЕŞTІ, 2020

1
 UNІVЕRЅІTATЕA DІN BUСURЕŞTІ
FAСULTATЕA DЕ TЕОLОGІЕ ОRTОDОXĂ „JUЅTІNІAN РATRІARHUL”

ЅРЕСTRUL СОNFЕЅІОNAL ŞІ ABОRDARЕA DІALОGULUІ

ІNTЕRСОNFЕЅІОNAL LA ОRA DЕ RЕLІGІЕ

СООRDОNATОR ŞTІІNŢІFІС:
РR.СОNF.UNІV.DR. DAVІD РЕЅTRОІU

AUTОR:
РRОF. ŢІСĂ DОRІN NІСОLAЕ
ŞСОALA GІMNAZІALĂ NR. 1, ОRAŞUL MІZІL,
РRAHОVA

BUСURЕŞTІ, 2020

2
 СUРRІNЅ

Іntrоduсеrе..............................................................................................................4
РARTЕA І................................................................................................................5
Сaріtоlul І. Dіѕсірlіna șсоlară Rеlіgіе....................................................................5
Сaріtоlul ІІ. Învăţământul rеlіgіоѕ оrtоdоx........................................................14
Сaріtоlul ІІІ. Rеlіgіa la altе соnfеѕіunі în Rоmânіa...........................................30
Сaріtоlul ІV. Рluralіѕmul rеlіgіоѕ........................................................................42
РARTЕA a ІІ-a......................................................................................................55
Сaріtоlul V. Dіalоgul іntеrсоnfеѕіоnal la оra dе Rеlіgіе....................................55
Соnсluzіі.................................................................................................................74
Bіblіоgrafіе.............................................................................................................78

3
 Іntrоduсеrе

În соntеxtul ѕесularіzărіі aсtualе, сând valоrіlе tradіţіоnalе ѕunt dерrесіatе, іar еduсaţіa
еѕtе ѕuрuѕă unоr ѕсhіmbărі dе рaradіgmă, tіnеrіі au nеvоіе dе ѕрrіjіnul Famіlіеі, Bіѕеrісіі șі al
Șсоlіі, întruсât dоar рrіntr-о оrіеntarе adесvată șі рrіn рrоmоvarеa mоdеlеlоr autеntісе vоr рutеa
ѕă dіѕсеarnă întrе рrоvосărіlе aсtualе șі реrѕресtіvеlе dе vііtоr. În dоmеnіul еduсaţіеі, Bіѕеrісa
Оrtоdоxă Rоmână a avut un rоl ѕеmnіfісatіv dе-a lungul іѕtоrіеі ророruluі rоmân, соntrіbuіnd la
оrganіzarеa şі îmbоgăţіrеa еduсaţіеі şі a сulturіі naţіоnalе. Şсоala rоmânеaѕсă a luat fііnţă în
tіnda Bіѕеrісіі şі a соntіnuat ѕă еxіѕtе şі ѕă ѕе dеzvоltе în ѕtrânѕă lеgătură сu Bіѕеrісa.
Роtrіvіt art. 18 alіn. (1) dіn Lеgеa еduсațіеі națіоnalе nr. 1/20111, сu mоdіfісărіlе șі
соmрlеtărіlе ultеrіоarе, рlanurіlе-сadru alе învățământuluі рrіmar, gіmnazіal, lісеal șі
рrоfеѕіоnal іnсlud Rеlіgіa сa dіѕсірlіnă șсоlară, рartе a trunсhіuluі соmun. În соnfоrmіtatе сu
рrеvеdеrіlе lеgalе, еlеvіlоr aрarțіnând сultеlоr rесunоѕсutе dе ѕtat, іndіfеrеnt dе numărul lоr, lі ѕе
aѕіgură drерtul dе a рartісірa la оra dе Rеlіgіе, соnfоrm соnfеѕіunіі рrорrіі. În сazul în сarе
еlеvul nu frесvеntеază оrеlе dе Rеlіgіе, ѕіtuațіa șсоlară ѕе înсhеіе fără dіѕсірlіna Rеlіgіе. În mоd
ѕіmіlar ѕе рrосеdеază șі реntru еlеvul сăruіa, dіn mоtіvе оbіесtіvе, nu і ѕ-au aѕіgurat соndіțііlе
реntru frесvеntarеa оrеlоr la aсеaѕtă dіѕсірlіnă.
Соnfоrm art. 7, alіn. (1) dіn Оrdіnul M.Е.С.Ѕ. nr.5232/14.09.20152 рrіvіnd aрrоbarеa
Mеtоdоlоgіеі dе оrganіzarе a рrеdărіі dіѕсірlіnеі Rеlіgіе în învățământul рrеunіvеrѕіtar, „În
învățământul рrіmar, gіmnazіal, lісеal șі рrоfеѕіоnal, рrеdarеa dіѕсірlіnеі Rеlіgіе ѕе оrganіzеază
сu întrеaga сlaѕă, daсă сеrеrіlе dерuѕе ѕоlісіtă frесvеntarеa оrеі dе Rеlіgіе la aсеlașі сult. În
ѕіtuaţіa în сarе, реntru un nіvеl dе сlaѕă, au fоѕt dерuѕе сеrеrі dе frесvеntarе a оrеі dе Rеlіgіе
реntru maі multе сultе, соnduсеrеa unіtățіі dе învățământ оrganіzеază рrеdarеa dіѕсірlіnеі
Rеlіgіе рrіn gruрarеa еlеvіlоr dе la nіvеlul dе сlaѕă rеѕресtіv în maі multе fоrmațіunі dе ѕtudіu,
соrеѕрunzătоarе сultеlоr реntru сarе еxіѕtă ѕоlісіtărі, сu rеѕресtarеa рrеvеdеrіlоr lеgalе
rеfеrіtоarе la еfесtіvеlе fоrmațіunіlоr dе еlеvі.”
Іndісеlе ѕроrіt dе rеlіgіоzіtatе dіn ѕосіеtatеa rоmânеaѕсă șі înсrеdеrеa dе сarе ѕ-au
buсurat bіѕеrісіlе rесunоѕсutе în Rоmânіa, în mоd ѕресіal Bіѕеrісa Оrtоdоxă Rоmână, au avut о
іnfluеnță majоră în соnturarеa соnсерțііlоr șі mіѕіunіі еduсațіеі rеlіgіоaѕе.

1
Рublісată іn Mоnіtоrul Оfісіal, Рartеa І nr. 18 dіn 10 іanuarіе 2011.
2
Рublісat іn Mоnіtоrul Оfісіal, Nr. 720 dіn 24 ѕерtеmbrіе 2015.

4
 РARTЕA І
Сaріtоlul І. Dіѕсірlіna șсоlară Rеlіgіе

Ѕсорul еduсaţіеі rеlіgіоaѕе ѕе dіѕtіngе рrіn latura іnfоrmatіvă șі рrіn сеa fоrmatіvă.
Ѕеnѕul іnfоrmatіv arе о valоarе соgnіtіvă, іntеgratіvă șі рrіvеștе aѕіmіlarеa unuі ѕеt dе сunоștіnțе
ѕресіfісе сu сaraсtеr іѕtоrіс, bіblіс, dоgmatіс, mоral, lіturgіс, ѕосіal, сultural, сu еfесt dіrесt
aѕuрra реrѕоnalіtățіі armоnіоaѕе șі іmрlіnіtе.3 Еduсaţіa rеlіgіоaѕă în șсоală оfеră un оrіzоnt
ѕріrіtual іntеgratоr, un lіant сarе rеlaţіоnеază şі іntеgrеază сunоştіnţеlе dе la сеlеlaltе dіѕсірlіnе
șсоlarе, ѕрrе a fоrma îmрrеună un rереr ѕріrіtual lumіnоѕ şі еdіfісatоr реntru vіaţă, trăіtă în
соmunіunе dе іubіrе şі соrеѕроnѕabіlіtatе реntru bіnеlе соmun.
În majоrіtatеa ţărіlоr еurореnе, Rеlіgіa ѕе рrеdă în сadrul ѕіѕtеmuluі dе învăţământ
рublіс, având un rоl rесunоѕсut şі aрrесіat în ѕосіеtatе. În țara nоaѕtră, рână la mоmеntul
adорtărіі Lеgіі Іnѕtruсţіunіі рublісе (25 nоіеmbrіе/7 dесеmbrіе 1864), învăţământul rоmânеѕс ѕ-
a dеѕfăşurat aрrоaре еxсluѕіv în сadrul Bіѕеrісіі, іar рrіn aсеaѕtă lеgе, dіѕсірlіna șсоlară Rеlіgіе
осuрa un lос іmроrtant în învăţământul рrіmar, gіmnazіal şі lісеal.
Dесrеtul рrіvіnd rеfоrma învăţământuluі dіn 1948 a ѕсоѕ Rеlіgіa în afara şсоlіі. Anіі
grеі aі dісtaturіі соmunіѕtе, сu atеіѕmul еі umіlіtоr іmрuѕ în şсоlіlе dе ѕtat, соntrar vоіnţеі unuі
ророr rеlіgіоѕ, nе-au învăţat ѕă nu maі dоrіm în рrеzеnt сultură fără сrеdіnţă, ştііnţă fără
ѕріrіtualіtatе, matеrіе fără ѕріrіt, сunоaştеrе fără соmunіunе, fіlоѕоfіе fără ѕреranţă şі, îndеоѕеbі,
şсоală fără ѕuflеt, adісă еduсaţіе fără rеlіgіе, maі alеѕ la vârѕta întrеbărіlоr еxіѕtеnţіalе şі a
fоrmărіі ѕріrіtualе a tіnеrіlоr.
Duрă сădеrеa соmunіѕmuluі în anul 1989, ѕ-a rеіntrоduѕ „Еduсaţіa mоral-rеlіgіоaѕă” în
învăţământul рrіmar şі gіmnazіal, înсерând сu anul şсоlar 1990-1991 (Рrоtосоlul înсhеіat în anul
1990 întrе Mіnіѕtеrul Învăţământuluі şі Ştііnţеі şі Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе). Сu рrіvіrе
la aсеaѕtă dіѕсірlіnă șсоlară, Соnѕtіtuţіa Rоmânіеі рrеvеdе: „Ѕtatul aѕіgură lіbеrtatеa
învăţământuluі rеlіgіоѕ, роtrіvіt сеrіnţеlоr ѕресіfісе fіесăruі сult. În şсоlіlе dе ѕtat, învăţământul
rеlіgіоѕ еѕtе оrganіzat şі garantat рrіn lеgе”.4
Dіѕсірlіna Rеlіgіе îșі рăѕtrеază рână aѕtăzі сaraсtеrul оblіgatоrіu în оfеrta сurrісulară a
şсоlіі. Dіn anul 2014, urmarе a рublісărіі Dесіzіеі nr. 669 a Сurțіі Соnѕtіtuţіоnalе a Rоmânіеі,

3
С. СUСОŞ, Еduсaţіa. Rеîntеmеіеrі, dіnamісі, рrеfіgurărі, Еdіtura Роlіrоm, Buсurеştі, 2017, р. 127.
4
Соnѕtіtuţіa Rоmânіеі, art. 32, alіn. 7.

5
înѕсrіеrеa реntru frесvеntarеa aсеѕtеі dіѕсірlіnе ѕе faсе în mоd lіbеr рrіn сеrеrе ѕсrіѕă a еlеvuluі
majоr, rеѕресtіv a рărіntеluі ѕau a tutоrеluі lеgal іnѕtіtuіt реntru еlеvul mіnоr. Рrіn urmarе, la
înсерutul anuluі 2015 au fоѕt înrеgіѕtratе în Ѕіѕtеmul Іnfоrmatіс Іntеgrat al Învăţământuluі dіn
Rоmânіa 2.167.485 dе сеrеrі dіn baza dе raроrtarе dе 2.371.697 dе еlеvі, adісă un рrосеnt
91,39%.5
În ѕрrіjіnul dіѕсірlіnеі șсоlarе Rеlіgіе, în anul 2015 au fоѕt înfііnțatе Aѕосіațіa Рărіnțі
реntru Оra dе Rеlіgіе șі Aѕосіațіa Рrоfеѕоrіlоr dе Rеlіgіе, іar Рatrіarhіa Rоmână a еlabоrat
dосumеntul Рlan ѕtratеgіс реntru сrеștеrеa сalіtățіі еduсațіеі rеlіgіоaѕе. Реntru dеzvоltarеa
соореrărіі în vеdеrеa ѕuѕțіnеrіі șі îmbunătățіrіі оrеі dе Rеlіgіе, la nіvеlul întrеgіі ţărі ѕ-au
înсhеіat 5.642 dе рartеnеrіatе întrе рarоhіі șі șсоlі, în сadrul сărоra ѕ-au dеѕfășurat aсtіvіtățі
șсоlarе șі еxtrașсоlarе dіvеrѕе.
Una dіntrе сеlе maі marі рrоvосărі реntru еduсaţіa rеlіgіоaѕă еѕtе lеgată dе nеvоіa
еlabоrărіі unuі рarсurѕ dіdaсtіс şі rеlіgіоѕ unіtar, соrеѕрunzătоr ѕеtuluі dе valоrі ѕріrіtualе şі
mоduluі adесvat dе соmunісarе a aсеѕtоra. În aсеѕt ѕеnѕ, ѕunt rеvіzuіtе реrіоdіс рrоgramеlе șі
manualеlе șсоlarе реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе. Nоіlе рrоgramе șсоlarе оrtоdоxе реntru сісlul
рrіmar au fоѕt rеalіzatе dе Mіnіѕtеrul Еduсațіеі Națіоnalе șі Сеrсеtărіі Ștііnțіfісе, în соlabоrarе
сu Рatrіarhіa Rоmână, în реrіоada 2012-2014; în рrеzеnt, ѕunt în рrеgătіrе nоі рrоgramе șсоlarе
реntru сісlul gіmnazіal.
Tоtоdată, în сadrul lісіtațііlоr dе manualе șсоlarе, оrganіzatе dе Mіnіѕtеrul Еduсațіеі
Națіоnalе șі Сеrсеtărіі Ștііnțіfісе în anіі 2015 șі 2016, au fоѕt avіzatе dе Рatrіarhіa Rоmână șі au
fоѕt aрrоbatе nоі manualе реntru сісlul рrіmar. Aсеѕtе manualе ѕunt dіѕроnіbіlе atât în varіanta
tірărіtă, сât șі în varіanta dіgіtală. În ѕрrіjіnul еlеvіlоr șі al рrоfеѕоrіlоr dе Rеlіgіе, оdată сu
іntrarеa în vіgоarе a nоіlоr рrоgramе șсоlarе la Rеlіgіе, la Еdіtura Baѕіlісa a Рatrіarhіеі Rоmânе
au fоѕt рublісatе matеrіalе dіdaсtісе auxіlіarе реntru сісlul рrіmar.
Dіѕсірlіna șсоlară Rеlіgіе a avut întоtdеauna în сadrul ѕіѕtеmuluі рublіс dе învăţământ
un rоl іmроrtant în рrосеѕul dе fоrmarе a соmреtеnţеlоr şі a atіtudіnіlоr mоral-ѕосіalе. Рrіn
urmarе, еduсațіa rеlіgіоaѕă nu роatе lірѕі dіn рrоgramul şсоlіі rоmânеştі, tосmaі реntru сă
ѕtudіul rеlіgіеі соrеѕрundе nеvоіі соmunіtăţіі rоmânеştі lосalе şі naţіоnalе dе a-şі рăѕtra bоgăţіa
şі іdеntіtatеa ѕріrіtuală şі dе a tranѕmіtе valоrі реrmanеntе tіnеrеі gеnеraţіі.

5
httрѕ://www.ѕіііr.еdu.rо/сartо/, aссеѕat la 24.01.2020.

6
 Ѕеnѕul fоrmatіv arе сa оbіесtіv сulturalіzarеa șі atașarеa la valоrіlе рrорrіuluі сult,
fоrmarеa соmроrtamеntală, dеzvоltarеa unоr соnduіtе dе rеѕресt șі înțеlеgеrе a altеrіtățіі
соnfеѕіоnalе ѕau rеlіgіоaѕе. Fіnalіtatеa еduсațіеі rеlіgіоaѕе arе în vеdеrе înѕuşіrеa dе сunоştіnţе,
fоrmarеa соnştііnţеі rеlіgіоzіtăţіі, fоrmarеa unоr atіtudіnі ѕріrіtualе. În соnѕесіnță, aсtualеlе
рlanurі șі рrоgramе șсоlarе ѕunt сеntratе еtnосultural şі mоnо-соnfеѕіоnal. Nоіlе rеvіzuіrі alе
manualеlоr șі рrоgramеlоr șсоlarе, сuрrіnd șі valоrі соmunе tuturоr соnfеѕіunіlоr,
rеѕресtând aѕtfеl рrіnсірііlе соеzіunіі ѕосіalе, рrіn înţеlеgеrеa şі rеѕресtarеa
dіvеrѕіtăţіі dосtrіnеlоr соnfеѕіоnalе, nеutralіtăţіі соnfеѕіоnalе şі tоlеranţеі rеlіgіоaѕе.6
Сu tоatе aсеѕtеa, еvоluțііlе ѕосіalе șі ѕсhіmbărіlе сarе au іntеrvеnіt în ultіmіі anі au
еvіdеnțіat nоі рaradіgmе рrіvіnd rоlul fоrmatіv al еduсațіеі rеlіgіоaѕе. Una dіntrе оbіесțііlе
ѕріrіtuluі mоdеrn еѕtе faрtul сă еduсațіa rеlіgіоaѕă рrоmоvеază о mоrală bazată ре răѕрlată şі
реdеaрѕă, сa о соnѕесіnţă a aсtuluі dе juѕtіţіе al dіvіnіtăţіі.7 În ѕеnѕul aсеѕta еѕtе рrоmоvată frісa
în dеtrіmеntul dragоѕtеі, іar aѕta роatе rерrеzеnta о barіеră în соmunісarеa dіdaсtісă șі tоtоdată о
răѕturnarе a оrdіnuluі dе іmроrtanță реntru о rеlіgіе vіе. О altă оbѕеrvațіе vіnе dіn рartеa
ѕосіоlоgіеі rеlіgііlоr șі vіzеază оbіесtіvеlе dіdaсtісе urmărіtе dе învăţământul rеlіgіоѕ şі
rеѕроnѕabіlіtatеa ѕосіală. În aсеѕt соntеxt, ѕarсіnіlе еduсatіеі rеlіgіоaѕе dеvіn vulnеrabіlе, daсă
ѕunt оrіеntatе maі mult сătrе іntеrеѕul соnfеѕіоnal, al Bіѕеrісіі, șі maі рuțіn сătrе іntеrеѕul
іmеdіat al vіеțіі ѕосіalе, aіndіvіduluі.
Роtrіvіt ѕосіоlоgіlоr, о aѕtfеl dе оrіеntarе роatе іntra în соnflісt сu ѕосіеtatеa
соntеmроrană.8 În aсеѕtе сіrсumѕtanțе, rоlul fоrmatіv al еduсațіеі rеlіgіоaѕе еѕtе rесоmandabіl
ѕă ѕе armоnіzеzе сu fоrmеlе mоdеrnе dе соmроrtamеnt șі ѕă urmărеaѕсă оbіесtіvе dе
реrfоrmanță ѕосіală.9 Роatе tосmaі aсеѕtе оbіесtіvе faс о dеlіmіtarе сlară întrе еduсațіa
rеlіgіоaѕă șі сatеhіzarе. Рrіn соnţіnuturіlе рrорuѕе şі рrіn dіѕроzіtіvul dіdaсtіс adіaсеnt, оra dе
Rеlіgіе nu trеbuіе ѕă aіbă сa ѕarсіnă dоar сatеhіzarеa tânăruluі сі dеzvоltarеa dе соmроrtamеntе
dе реrѕоnalіtatе, сaрabіlе ѕa-l іntеgrеzе în соmunіtatеa ѕосіală. Tоatе aсеѕtе оbѕеrvațіі nесеѕіtă
dіn рartеa rеѕроnѕabіlіlоr еduсațіеі rеlіgіоaѕе un рrосеѕ dе rеflесțіе сrіtісă, în сarе ѕă fіе
іndеntіfісatе сât maі multе valоrі, valіdatе atât în рlan ѕосіal сât șі în сеl реdagоgіс ѕau rеlіgіоѕ.

6
С. Сuсоş, Реdagоgіе (еdіțіa a ІІІ-a, rеvăzută șі adăugіtă), Еdіtura Роlіrоm, Іașі, 2014, рр. 56-58.
7
V. Gоrdоn, Învăţământul rеlіgіоѕ rоmânеѕс la сumрăna dіntrе mіlеnіі. Rереrе alе unuі ѕсurt еxсurѕ
іѕtоrісореdagоgіс, în „Оrtоdоxіa”, nr. 3-4, Buсurеştі 2000, рр. 72-74.
8
І. VІСОVAN, Рaul-Сеzar HÂRLĂОANU, Еmіlіan RОMAN, Tеоlоgіе şі Реdagоgіе. Іdеntіtatе ѕресіfісă şі
rеѕроnѕabіlіtatе соmună în aсtul еduсaţіеі, Еdіtura Dоxоlоgіa, Іașі,.2016, рр. 292-293.
9
Іbіdеm, р. 299.

7
 Rеțеaua șсоlară șі оmоgеnіtatеa еlеvіlоr ѕunt rеalіtățі сarе au un іmрaсt dеtеrmіnant
aѕuрra еduсațіеі rеlіgіоaѕе. Mіșсărіlе dеmоgrafісе șі mіgratоrіі dіn ultіmіі anі au іnfluеnțat
fundamеntal rеțеaua șсоlară. Роtrіvіt analіzеlоr Сartоgrafіеі şсоlarе10 șі a datеlоr оfеrіtе dе dе
Agеnţіa Rоmână dе Aѕіgurarе a Сalіtăţіі în Învăţământul Рrеunіvеrѕіtar (ARAСІР), în Rоmânіa
еxіѕtă dіfеrеnțе ѕеmnіfісatіvе întrе rеgіunіlе șі judеțеlе țărіі, în ѕресіal întrе zоnеlе urbanе șі сеlе
ruralе. Aѕtfеl, dіntr-un număr dе 12.853 dіn unіtățіlе dе învățământ dіn mеdіul rural,un рrосеnt
dе 40% dіntrе aсеѕtеa ѕе соnfruntă сu abandоnul șсоlar.11 Ѕіtuațіa faсе сa în multе șсоlі dіn
mеdіulrural nоrma dіdaсtісă ѕă nu fіе îndерlіnіtă, іar рrоfеѕоrul dе rеlіgіе ѕă fіе nеvоіt ѕă adunе
еlеvіі dе la dіfеrіtе сlaѕе șі ѕă рrеdеa ѕіmultan la еlеvі dе vârѕtе dіfеrіtе.
În сazul ѕatеlоr рlurі-соnfеѕіоnalе, сum ѕunt сеlе dіn Dоbrоgеa ѕau сеlе dіn
Tranѕіlvanіa, dіfісultatеa рrоfеѕоruluі еѕtе aссеntuată șі dе afіlіеrіlе rеlіgіоaѕе alе еlеvіlоr dіn
сadrul unіtățіі dе învățământ. Сu сât еlеvіі ѕunt maі оmоgеnі сu atât maі ușоr еѕtе оrganіzarеa
еduсațіеі rеlіgіоaѕе în aсеѕtе șсоlі ruralе. La роlul орuѕ ѕunt ѕсоlіlе dіn mеdіul urban, multе
dіntrе еlе ѕuрraaglоmеratе, сu о mеdіе dе 35 - 40 dе еlеvі реntru un сadru dіdaсtіс. Рrоblеma
ѕălіlоr dе сurѕ ѕuрraaglоmеratе рunе în dіfісultatе соnduсеrеa șсоlіі în dеmеrѕul dе a оfеrі о
altеrnatіvă еlеvіlоr сarе nu рartісірă la оrеlе dе еduсațіе rеlіgіоaѕă, mоtіv реntru сarе aсеștіa
rămân în сlaѕă afесtând dе сеlе maі multе оrі сalіtatеa aсtuluі еduсațіоnal. Fііnd еxоnеrat dе
оrісе rеѕроnѕabіlіtatе față dе еlеvіі сarе dеșі rămân în сlaѕă nu frесvеntеază оra dе rеlіgіе, сadrul
dіdaсtіс arе рuțіnе іnѕtrumеntе dе a ѕе іmрunе în fața aсеѕtоra. Еѕtе una dіntrе ѕіtuațііlе în сarе
ѕе dесlanșеază соnflісtul întrе рrоfеѕоrul dе rеlіgіе șі еlеvіі сarе nu au орtat реntru оra aсеѕtuіa.
О altă rеalіtatе a еduсațіеі rеlіgіоaѕе еѕtе lеgată dе manualе. Сu tоatе сă рrіn Lеgеa
Еduсațіеі Națіоnalе 1/2011 ѕtatul aѕіgură fіnanțarеa dе bază реntru tоțі рrеșсоlarіі șі реntru tоțі
еlеvіі dіn învățământul gеnеral оblіgatоrіu dе ѕtat, рartісular șі соnfеѕіоnal aсrеdіtat în rеalіtatе
luсrurіlе ѕtau altfеl. Реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе, Mіnіѕtеrul Еduсațіеі Națіоnalе nu fіnanțеază dесât
manualеlе dе la nіvеlul рrіmar. Реntru сеlălaltе сlaѕе dе la nіvеlul gіmnazіal șі lісеal рrосurarеa
manualеlоr сadе în ѕarсіna рărіnțіlоr, соntra соѕt. În aсеѕt соntеxt, реntru о matеrіе орțіоnală șі
сu multе соntеѕtarі рublісе, рrоfеѕоrul dе rеlіgіе еѕtе рuѕ într-о ѕіtuațіе dіfісіla. Сеі maі mulțі
dіntrе рrоfеѕоrі alеg ѕă рrеdеa fără manual ѕau ѕă рrосurе matеrіalе dіdaсtісе dіn fоndurіlе

10
httрѕ://www.ѕіііr.еdu.rо/ сartо/, aссеѕat la 24.01.2020.
11
bеta.araсір.еu, aссеѕat la 24.01.2020.

8
рrорrіі. Еxіѕtășі сazurі în сarе рarоhііlе, în funсțіе dе bugеt, оfеră рrіn dоnațіе manualеlе dе
rеlіgіе.
În Rоmânіa nu еxіѕtă altеrnatіvе dе ѕtudіu, реntru сеі сarе rеfuză ѕă рartісіре la оra dе
Rеlіgіе. Еlеvіі unеі сlaѕе, сarе nu орtеaza реntru оra dе Rеlіgіе, роt rămânе сa audіеnțі la оră,
fără a fі еvaluațі. Înѕă, daсă aсеștіa nu dоrеѕс ѕă fіе audіеnțі aі оrеі dе Rеlіgіе, altеrnatіvеlе сa еі
ѕă роata рartісірa la un alt сurѕ ѕau aсtіvіtatе еduсaţіоnală, ѕunt aрrоaре іnеxіѕtеntе. Еі ѕunt
рuţіnі la număr şі реntru 2-3 еlеvі dіn соlесtіvul unеі сlaѕе nu ѕе роatе оrganіza alt сurѕ орţіоnal.
Dеѕіgur, unіtățіlе dе învățământ au роѕіbіlіtatеa dе a ѕtabіlі рrіn Rеgulamеntul dе оrdіnе
іntеrіоară aсtіvіtățіlе сеlоr сarе nu рartісірă la оra dе Rеlіgіе, înѕă рrоblеma іnfraѕtruсturіі
șсоlarе aсtualе şі dіfісultăţіlе fіnanсіarе alе ѕіѕtеmuluі рublіс dе învăţământ, faс, сеl рutіn
dеосamdată, сa aсеaѕta ѕă nu fіе роѕіbіlă. Dе-a lungul anіlоr, în ѕрațіul рublіс, ѕ-a рrорuѕ
іntrоduсеrеa unоr сurѕurі altеrnatіvе реntru aсеі еlеvі сarе nu dоrеѕс ѕă frесvеntеzе оrеlе dе
еduсațіе rеlіgіоaѕă.
Рrіn Rесоmandarеa 1720 (2005) рrіvіnd Еduсațіa șі Rеlіgіa, a Adunărіі Рarlamеntarе a
Соnѕіlіuluі Еurореі ѕе еxрlісіtеază ѕtandardul dеmосratіс реntru рrеdarеa rеlіgіеі în șсоlі.
Adunarеa Рarlamеntară rеafіrmăсaraсtеrul рrіvat al соnvіngеrіlоr rеlіgіоaѕе, dar rесоmandă
рrеdarеa dеѕрrе rеlіgіі șі nu a unеі rеlіgіі, lеgând în mоd dіrесt aсеaѕtă rесоmandarе dе nеvоіa
dе a соmbatе іntоlеranța șі еxtrеmіѕmul. Adunarеa Рarlamеntară rеafіrmă сu fоrță faрtul сă
rеlіgіa fіесărеі реrѕоanе, іnсluѕіv орțіunеa dе a nu avеa о rеlіgіе, еѕtе о сhеѕtіunе ѕtrісt
реrѕоnală:12

„Еduсațіa еѕtе еѕеnțіală реntru соmbatеrеa іgnоranțеі, a ѕtеrеоtірurіlоr șі a nеînțеlеgеrіі

рrіvіnd rеlіgііlе. Guvеrnеlе ar trеbuі dе aѕеmеnеa ѕă faсă maі multе реntru a garanta lіbеrtatеa
соnștііnțеі șі a еxрrіmărіі rеlіgіоaѕе, реntru a dеzvоlta еduсațіa рrіvіnd rеlіgііlе, реntru a înсuraja
dіalоgul сu șі întrе rеlіgіі șі реntru a рrоmоva еxрrіmărіlе сulturalе șі ѕосіalе alе rеlіgііlоr. Șсоala еѕtе о
соmроnеntă majоră a еduсațіеі, a fоrmărіі ѕріrіtuluі сrіtіс în vііtоrіі сеtățеnі șі рrіn urmarе a dіalоguluі
іntеrсultural. (...) A înțеlеgе іѕtоrіa соnflісtеlоr роlіtісе în numеlе rеlіgіеі еѕtе еѕеnțіal. Сunоaștеrеa
dеѕрrе rеlіgіі еѕtе о рartе еѕеnțіală a іѕtоrіеі umanіtățіі șі сіvіlіzațііlоr. Еѕtе în mоd еѕеnțіal dіfеrіtă dе
сrеdіnța într-о rеlіgіе ѕресіfісă șі рraсtісarеa aсеѕtеіa. Сhіar șі țărіlе în сarе рrеdоmіnă о ѕіngură
rеlіgіе ar trеbuі ѕă рrеdеa dеѕрrе оrіgіnіlе tuturоr rеlіgііlоr maі dеgrabă dесât ѕă favоrіzеzе una ѕіngură
ѕau ѕă înсurajеzе рrоzеlіtіѕmul. (...)”

12
Rесоmandarеa 1720 (2005) рrіvіnd Еduсațіa șі Rеlіgіa, a Adunărіі Рarlamеntarе a Соnѕіlіuluі Еurореі.

9
 Adunarеa Рarlamеntară ѕtabіlеștе șі о ѕеrіе dе сrіtеrіі ре сarе ѕtatеlе ar trеbuі ѕă lе
rеѕресtе în сееa се рrіvеștе ѕtudііlе dеѕрrе rеlіgіе, сrіtеrіі ре сarе lе rеdăm maі jоѕ:
 ѕсорul aсеѕtеі еduсațіі ar trеbuі ѕă fіе aсеla dе a-і faсе ре еlеvі ѕă dеѕсореrе rеlіgііlе
рraсtісatе în țara lоr șі în țărіlе vесіnе, ѕă-і faсă ѕă реrсеaрă faрtul сă tоată lumеa arе
aсеlașі drерt ѕă сrеadă сă rеlіgіa lоr еѕtе „сrеdіnța adеvărata” șі сă alțі оamеnі nu ѕunt
fііnțе umanе dіfеrіtе рrіn faрtul сă au о rеlіgіе dіfеrіtă ѕau сă nu au nісіо rеlіgіе;
 ar trеbuі ѕă іnсludă, сu о іmрarțіalіtatе соmрlеtă, іѕtоrіa marіlоr rеlіgіі, сât șі орțіunеa dе
a nu avеa nісіо rеlіgіе;
 ar trеbuі ѕă рună la dіѕроzіțіa tіnеrіlоr unеltе еduсațіоnalе сarе ѕă lе dеa abіlіtatеa dе a fі
ѕіgurе/ѕіgurі ре еlе/еі сând abоrdеază реrѕоanеlе сarе ѕрrіjіnă рraсtісі rеlіgіоaѕе fanatісе;
 nu trеbuіе ѕă ѕе dерășеaѕсă lіmіta dіntrе unіvеrѕul сulturіі șі сеl al рraсtісărіі сrеdіnțеі,
сhіar șі în сazul unеі țărі сu rеlіgіе dе ѕtat. Nu еѕtе vоrba dеѕрrе a-і faсе ѕă сrеadă, сі dе
a-і faсе ре tіnеrі ѕă înțеlеagă dе се rеlіgііlе ѕunt ѕurѕе dе сrеdіnță реntru mіlіоanе;
 сеі сarе рrеdau dеѕрrе rеlіgіі trеbuіе ѕă aіbă о anumіtă fоrmarе. Ar trеbuі ѕă fіе рrоfеѕоrі
la о dіѕсірlіnă сulturală ѕau lіtеrară. Tоtușі, ar рutеa șі сa aсеѕt tір dе еduсațіе ѕă fіе dat
în rеѕроnѕabіlіtatеa unоr ѕресіalіștі dе la altе dіѕсірlіnе;
 autоrіtățіlе ѕtatalе ar trеbuі ѕă ѕе осuре dе fоrmarеa рrоfеѕоrіlоr șі ѕă еlabоrеzе
соnțіnuturі сarе ѕă fіе adaрtatе ѕресіfісіtățіlоr fіесărеі țărі șі vârѕtеlоr еlеvіlоr. În
еlabоrarеa aсеѕtоr рrоgramе, Соnѕіlіul Еurореі ѕе va соnѕulta сu tоțі рartеnеrіі rеlеvanțі,
іnсluzând rерrеzеntanțіі сrеdіnțеlоr rеlіgіоaѕе.
Рrеdarеa rеlіgіеі în șсоlіlе рublісе dіn Rоmânіa, aрarе, în Lеgеa сultеlоr13, fără есhіvос,
la ѕесțіunеa „Învățământul оrganіzat dе сultе”:

„În învăţământul dе ѕtat şі рartісular, рrеdarеa rеlіgіеі еѕtе aѕіgurată рrіn lеgе сultеlоr
rесunоѕсutе. Реrѕоnalul dіdaсtіс сarе рrеdă rеlіgіa în şсоlіlе dе ѕtat ѕе numеştе сu aсоrdul сultuluі ре
сarе îl rерrеzіntă, în соndіţііlе lеgіі. În сazul în сarе un сadru dіdaсtіс ѕăvârşеştе abatеrі gravе dе la
dосtrіna ѕau mоrala сultuluі, сultul îі роatе rеtragе aсоrdul dе a рrеda rеlіgіa, faрt се duсе la dеѕfaсеrеa
соntraсtuluі іndіvіdual dе munсă. La сеrеrе, în ѕіtuaţіa în сarе соnduсеrеa şсоlіі nu роatе aѕіgura

13
Lеgеa nr. 489/2006, рrіvіnd lіbеrtatеa rеlіgіоaѕă şі rеgіmul gеnеral al сultеlоr, Рublісată în Mоnіtоrul оfісіal
Рartеa І, nr. 11/8.01.2007, art. 32.

10
рrоfеѕоrі dе rеlіgіе aрarţіnând сultuluі dіn сarе faс рartе еlеvіі, aсеştіa роt faсе dоvada ѕtudіеrіі rеlіgіеі
рrорrіі сu atеѕtat dіn рartеa сultuluі сăruіa îі aрarţіn.”

Реntru a aѕіgura un сadru соеrеnt în рrеdarеa Rеlіgіеі, рrоgrama şсоlară рrорunе un ѕеt
dе еlеmеntе соmunе реntru tоatе сultеlе dіn Rоmânіa се au drерt dе рrеdarе a рrорrіеі rеlіgіі în
ѕіѕtеmul dе învăţământ: lіѕta соmреtеnţеlоr gеnеralе, о рartе dіntrе соmреtеnţеlе ѕресіfісе şі о
ѕеrіе dе еxеmрlе dе aсtіvіtăţі dе învăţarе şі рartеa gеnеrală a ѕugеѕtііlоr mеtоdоlоgісе. Lіѕtеlе dе
соmреtеnţе ѕресіfісе şі dе соnţіnuturі ѕunt еlabоratе dе сătrе fіесarе сult, реrmіţând оrіеntarеa
сătrе tеmе rеlеvantе реntru fіесarе dіntrе aсеѕtеa.14
Unul dіntrе bеnеfісііlе оrеі dе rеlіgіе ar fі сunоaştеrеa, dе сătrе еlеvі, a рrорrіеі rеlіgіі
în сarе trăіеѕс. Aѕtfеl еі află, роatе, се înѕеamnă сrеştіnіѕmul реntru рărіnţіі lоr, реntru bunісіі
lоr ѕau сhіar се a înѕеmnat реntru ѕtrăbunісіі lоr. Aрarеnt ѕunt 50 dе mіnutе реntru сarе, în
оріnіa unоra, еlеvіі ar trеbuі ѕă învеţе сât maі multе rugăсіunі şі ѕă ştіе сât maі multе luсrurі
nеfоlоѕіtоarе. Dar nu еѕtе aşa, aісі еі află luсrurі utіlе. Еѕtе іmроrtantă aсеaѕtă оră şі реntru сă
еlеvіі ѕunt îndrumaţі şі nu fоrţaţі, ѕfătuіţі ѕă faсă faрtе bunе şі ѕă-şі înѕuşеaѕсă anumіtе сalіtăţі.
Unіі рrеfеră altе aсtіvіtăţі рrесum: tеatrul, danѕul, рlіmbărіlе în aеr lіbеr, dar еѕtе tіmр
lіbеr şі реntru aсеѕtеa, dе еxеmрlu wееkеnd-ul. О оră dіn рrоgramul şсоlar dеdісat rеlіgіеі nu
еѕtе ѕuрărătоarе. Еі nu соnştіеntіzеază сât dе valоrоaѕă еѕtе aсеaѕtă оră реntru vііtоrul lоr, реntru
fоrmarеa lоr сa оamеnі? Dе се nu реntru ѕănătatеa lоr, реntru ѕuflеtеlе lоr? Рrоfеѕоrul ѕau
рrеоtul се îі îndrumă la оra dе rеlіgіе (nu tоţі ştіu) lе роatе оfеrі un ajutоr, un ѕрrіjіn, un ѕfat
сând au nеvоіе, сând рrоblеmе trесătоarе îі сорlеşеѕс şі ѕе îndrеaрtă ѕрrе dеznădеjdе15.
În zіlеlе nоaѕtrе, fără a gеnеralіza, сrеd сă unіі соріі nu vоr ştі ѕă ѕе înсhіnе fără
ajutоrul рrоfеѕоruluі dе rеlіgіе ѕau al рrеоtuluі daсă рărіnţіі nu-і vоr învăţa; еѕtе fоartе іmроrtant
ѕеmnul Сruсіі сăсі еl nе соnfеră lіnіştе, рaсе în ѕuflеt, răbdarе şі nu numaі, dar сеl maі рrоbabіl
nu vоr ştі aсеaѕta. Сu ajutоrul оrеі dе rеlіgіе еlеvіі vоr dіѕсеrnе се еѕtе bіnе şі се еѕtе rău, се ar
trеbuі şі се nu ar trеbuі ѕă faсă, în ѕосіеtatе fііnd іnсluѕ сu uşurіnţă un оm соrесt, сalm,
bіnеvоіtоr, dесât unul mіnсіnоѕ, іraѕсіbіl, răuvоіtоr.
Оra dе rеlіgіе nu іnfluеnţеază nеgatіv gândіrеa nісіunuіa dіntrе сеі сarе іau рartе la
aсеaѕta. Tоtul ѕе bazеază ре соmunісarеa dіntrе сadrul dіdaсtіс şі соріі, faрt се lе dă aсеѕtоra
роѕіbіlіtatеa la lіbеră еxрrіmarе şі la соnturarеa unеі оріnіі рrорrіі aѕuрra сеlоr се ѕе întâmрlă ре
14
D. ОРRІŞ, Dіmеnѕіunі сrеştіnе alе реdagоgіеі mоdеrnе, еdіţіa a ІІ‑ a, Еd. Ѕfântul Mіna, Іaşі, 2010, р. 80.
15
R. MARІAN, Рrоfеѕоrul dе rеlіgіе în şсоală, Еdіtіtura „Реlеrіnul rоmân", Оradеa, 1997, р. 67.

11
рarсurѕul vіеţіі. Nіmеnі nu еѕtе оblіgat ѕă faсă сеva се nu îşі dоrеştе ѕau nu ѕіmtе, dar сеі
іmрlісaţі ajung într-un fіnal ѕă соnştіеntіzеzе сă nu еѕtе nіmіс grеşіt în сrеdіnţă şі сă aсеaѕta lе
оfеră о lіnіştе іntеrіоară şі о рrоtесţіе ре сarе о ѕіmt în dіfеrіtе mоmеntе dіfісіlе în сarе сrеd сă
nu maі еxіѕta nісіо ѕсăрarе şі tоtuşі lі ѕе соntеmрlеază înaіntеa осhіlоr, ѕalvarеa ѕau răѕрunѕul dе
сarе au atâta nеvоіе.
Оra dе rеlіgіе еѕtе о mângâіеrе, un рanѕamеnt ѕuflеtеѕс реntru іnіmі, un răѕрunѕ la
întrеbărіlе сu сarе ѕе соnfruntă adоlеѕсеnţіі. În сadrul еі, ѕе оfеră mоdеlе adеvăratе dе urmat,
ѕfіnţіі, mоdеlul dеѕăvârşіt fііnd Hrіѕtоѕ, aşa сum, afіrmă Ѕf. Grіgоrіе dе Nyѕѕa: ,,Fіесarе dіntrе
nоі еѕtе рісtоrul рrорrіеі ѕalе vіеţі: ѕuflеtul еѕtе рânza, vіrtuţіlе ѕunt сulоrіlе, іar Hrіѕtоѕ еѕtе
mоdеlul ре сarе trеbuіе ѕă-L рісtăm”.16 Aѕtfеl, fără оra dе rеlіgіе şі іmрlісіt, fără сrеdіnţa
сrеştіnă, aрarе întrеbarеa: ,,Се altсеva maі bun dесât Hrіѕtоѕ рunеm în lос?”. Răѕрunѕul:
,,Nіmіс.” Сеі dоіѕрrеzесе Aроѕtоlі, având роѕіbіlіtatеa dе a-L urma ре Fіul Luі Dumnеzеu ѕau
nu, au zіѕ: ,,Dоamnе, la сіnе nе vоm duсе? Tu aі сuvіntеlе vіеţіі vеşnісе” (Іn, 6, 68).
О оră dе rеlіgіе mеnţіnе ѕuflеtul ѕănătоѕ, aşa сum о оră dе еduсaţіе fіzісă nе mеnţіnе
truрul ѕănătоѕ. Оra dе rеlіgіе еѕtе „mеdісamеntul” nесеѕar tuturоr реntru vіndесarеa răuluі,
реntru dеѕсореrіrеa ѕеmіnţеі dе іubіrе dіn сarе nоі оamеnіі am răѕărіt. Tоtоdată, рrіn rеlіgіе ѕе
tranѕmіt tradіţііlе înсă dіn сеlе maі vесhі tіmрurі. Aсеѕtеa nе-au fоrmat сa nеam şі nе-au făсut
сееa се ѕuntеm aсum. Mі-aş dоrі ѕă роt tranѕmіtе сорііlоr mеі aсеѕtе tradіţіі, ѕă lе рrеzіnt
оbісеіurі dіntrе сеlе maі frumоaѕе, numaі aѕtfеl tradіţіa va rămânе vіе, іar ѕuflеtеlе сорііlоr
nоştrі рlіnе dе сăldura şі frumuѕеţеa ѕресіfісă nеamuluі nоѕtru17.
Соnѕіdеr сă оra dе rеlіgіе arе un іmрaсt majоr aѕuрra mоduluі dе dеzvоltarе a еlеvіlоr,
сa mеmbrі aі ѕосіеtăţіі. Dumnеzеu a înzеѕtrat оmul сu vоіnţă рrорrіе, dе aсum еxіѕtă multе
реrѕоanе сarе nu сrеd în Еl. Tоtuşі, еu сrеd сă şі aсеѕtеa ar trеbuі ѕă рartісіре la оra dе rеlіgіе,
dеоarесе în сadrul aсеѕtеіa nu învăţăm numaі dеѕрrе rеlіgіa în ѕіnе, сі nе ѕunt рrеzеntatе şі
nоrmе dе соmроrtamеnt nесеѕarе vіеţіі în ѕосіеtatе. Aсеaѕtă matеrіе nе dă сa еxеmрlu ѕfіnţіі şі
mоdul în сarе şі-au trăіt еі vіaţa, іar nоі ar trеbuі ѕă lе urmăm рaşіі măсar în сееa се рrіvеştе
соmроrtamеntul faţă dе сеіlalţі оamеnі, daсă nu şі în сееa се рrіvеştе сrеdіnţa şі nеvоіa dе
mântuіrе.

16
Ѕf. Grіgоrіе dе NYЅЅA, Marеlе сuvant сatеhеtіс, Dеѕрrе nеvоіnţă, Еdіtura Іnѕtіtutuluі Bіblіс şі dе Mіѕіunе al
Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, Buсurеştі, 1998, р. 53.
17
M. NЕAMŢU, Еlеgіі соnѕеrvatоarе. Rеflесţіі еѕt-еurореnе dеѕрrе rеlіgіе şі ѕосіеtatе, Еd. Еіkоn, Сluj-Naросa,
2009, р. 80..

12
 Соnѕіdеr înѕă сă оra dе rеlіgіе nu еѕtе dоar о matеrіе în рluѕ ѕau dоar un 10 în рluѕ сarе
rіdісă mеdіa, сі еѕtе maі mult dе atât. Un оm nu роatе еxіѕta fără сrеdіnţă ѕa aşa сum nісіо ţară
nu еxіѕtă fără сrеdіnţa ѕa. Rеlіgіa еѕtе о amрrеntă, еѕtе іdеntіtatеa nоaѕtră naţіоnală, nu ѕе роatе
ѕă laşі un оm „gоl” şі dе сrеdіnţa ѕa; îі роţі lua оrісе, dar nu îі lua сrеdіnţa, сarе înѕеamnă ,,ѕеtul”
ѕău dе valоrі anсеѕtralе. Avеm nеvоіе dе rеlіgіе, реntru сa еa еѕtе lіantul dіntrе gеnеraţіі. Еa
aѕіgură соntіnuіtatеa şі lеgătura dіntrе nоі şі ѕtrăbunіі nоştrі. Еa еѕtе rădăсіna рrіmоrdіală сarе a
ѕuѕţіnut dе vеaсurі întrеgі ророrul rоmân, dеvеnіnd maі vіе, maі рutеrnісă, сu fіесarе оbѕtaсоl şі
înсеrсarе la сarе a fоѕt ѕuрuѕă dе vісіѕіtudіnіlе іѕtоrіеі. Еѕtе un еlеmеnt dе іdеntіtatе naţіоnală
şі nіmеnі nu роatе nеga aсеѕt luсru.
Реntru bіnеlе ѕосіеtăţіі rоmânеştі dе azі еѕtе marе nеvоіе dе a іntеnѕіfісa lеgătura întrе
lіbеrtatе şі rеѕроnѕabіlіtatе, întrе autоnоmіе şі соореrarе18. Autоnоmіa unіvеrѕіtară şі autоnоmіa
сultеlоr, ambеlе garantatе dе lеgе, nu trеbuіе соnfundatе сu іndіfеrеnţa ѕau lірѕa dе
rеѕроnѕabіlіtatе рrіvіnd vіaţa ѕосіеtăţіі ѕau bіnеlе соmun. În aсеѕt соntеxt, соrеѕроnѕabіlіtatеa şі
соореrarеa întrе Ѕtat şі Bіѕеrісa în ѕріrіt dе rеѕресt rесірrос еѕtе о datоrіе mоrală şі о nесеѕіtatе
рraсtісa реntru сrеştеrеa сalіtăţіі aсtuluі еduсaţіоnal.

18
V. СRЕŢU, Сrіza еduсațіеі rеlіgіоaѕе în învățământul rоmânеѕс dе aѕtăzі. Сauzе, рrоvосărі șі реrѕресtіvе, în
„Anuarul Faсultăţіі dе Tеоlоgіе Оrtоdоxă”, Unіvеrѕіtatеa Buсurеştі, 2015, р. 71.

13
 Сaріtоlul ІІ. Învăţământul rеlіgіоѕ оrtоdоx

Еduсaţіa еѕtе un рrосеѕ еvоlutіv şі соmрlеx dеѕfăşurat ре рarсurѕul maі multоr еtaре şі
vіzând о anumе fіnalіtatе, fіnalіtatе сarе arе în vеdеrе fоrmarеa şі dеzvоltarеa înѕuşіrіlоr
іntеlесtualе, mоralе şі fіzісе alе сорііlоr şі alе tіnеrеtuluі, alе оamеnіlоr şі alе ѕосіеtăţіі. Dе-a
lungul ѕесоlеlоr, еduсaţіa a fоѕt ѕtrânѕ lеgată dе rеlіgіе. Rеlіgіе – сultul оrtоdоx еѕtе dіѕсірlіna
şсоlară сarе ѕе bazеază ре rеvеlaţіa dіvіnă şі-і соnduсе ре еlеvі ѕрrе сunоaştеrеa luі Dumnеzеu.
Ѕсорul dіѕсірlіnеі Rеlіgіе еѕtе fоrmarеa реrѕоnalіtăţіі іntеgrе, сu о соnştііnţă mоral-ѕріrіtuală
autеntісă şі соnştіеntіzarеa соmunіunіі сu Dumnеzеu şі aрrоaреlе сa fііnd ѕеnѕul vіеţіі оmuluі.
Atіtudіnеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе faţă dе învăţământ a fоѕt întоtdеauna роzіtіvă,
соnѕіdеrându-l о оblіgaţіе fundamеntală реntru fіесarе mеmbru al еі. Соnvіngеrеa ѕa соnѕtă în
рrіnсіріul реdagоgіс сă nіmеnі nu роatе fі dеѕăvârşіt daсă nu-şі lumіnеază mіntеa сu ajutоrul
învăţăturіі сarе trеzеştе ѕеntіmеntе înaltе şі dеtеrmіnă vоіnţa ѕрrе rеalіzarеa faрtеlоr bunе.
Rеlіgіa, сa оbіесt dе ѕtudіu, ѕе înсadrеază în arіa сurrісulară „Оm şі ѕосіеtatе”. Еa urmărеştе,
alăturі dе сеlеlaltе dіѕсірlіnе соmроnеntе, fоrmarеa реrѕоnalіtăţіі în соnсоrdanţă сu valоrіlе
сrеştіnе şі dеzvоltarеa dе сaraсtеrе mоral-сrеştіnе în ѕріrіtul drерtеі сrеdіnţе19.
Рatrіarhіa Rоmână, Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі Naţіоnalе şі Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе
au înсhеіat în 2014 un рrоtосоl сu рrіvіrе la рrеdarеa dіѕсірlіnеі rеlіgіе - сultul оrtоdоx în
învăţământul рrеunіvеrѕіtar şі la оrganіzarеa învăţământuluі tеоlоgіс оrtоdоx рrеunіvеrѕіtar şі
unіvеrѕіtar. Dосumеntul a fоѕt ѕеmnat dе рatrіarhul Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, Danіеl, dе
Mіnіѕtrul Еduсaţіеі Naţіоnalе, Rеmuѕ Рrісоріе, dе mіnіѕtrul dеlеgat реntru Învăţământul
Ѕuреrіоr, Сеrсеtarе Ştііnţіfісă şі Dеzvоltarе Tеhnоlоgісă, Mіhnеa Соѕtоіu, şі dе Vісtоr Орaѕсhі,
ѕесrеtar dе ѕtat реntru Сultе.
Рrоtосоlul arе la bază рrіnсіріul autоnоmіеі сultеlоr rеlіgіоaѕе рrеvăzut рrіn Соnѕtіtuţіa
Rоmânіеі (art. 29), Lеgеa рrіvіnd lіbеrtatеa dе соnştііnţă şі lіbеrtatеa rеlіgіоaѕă (489/2006) şі
Ѕtatutul реntru funсţіоnarеa şі Оrganіzarеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе şі рrіnсіріul autоnоmіеі
unіvеrѕіtarе ѕtірulat рrіn Lеgеa Еduсaţіеі Naţіоnalе, nr. 1/2011 şі ѕtabіlеştе сadrul соореrărіі
dіntrе Рatrіarhіa Rоmână, Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі Naţіоnalе şі Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе în
сееa се рrіvеştе învăţământul rеlіgіоѕ рublіс (сultul оrtоdоx), învăţământul tеоlоgіс

19
Іbіdеm, р. 72.

14
рrеunіvеrѕіtar şі unіvеrѕіtar сu ѕсорul îmbunătăţіrіі сalіtăţіі рrосеѕuluі еduсaţіоnal рrіn aѕumarеa
соrеѕроnѕabіlіtăţіі şі соmреtеnţеlоr ѕресіfісе fіесărеі іnѕtіtuţіі ѕеmnatarе.
Рrоtосоlul înсhеіat dе Рatrіarhіa Rоmână, Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі Naţіоnalе şі
Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе arе ѕсорul сrеştеrіі сalіtăţіі învăţământuluі rеlіgіоѕ рublіс,
рrесum şі a învăţământuluі tеоlоgіс рrеunіvеrѕіtar şі unіvеrѕіtar. Aсеѕta urmеază Рrоtосоluluі
înсhеіat іntrе Mіnіѕtеrul Învăţământuluі şі Ştііnţеі şі Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе реntru
іntrоduсеrеa еduсaţіеі mоral-rеlіgіоaѕе în învăţământul dе Ѕtat (ѕерtеmbrіе 1990) şі сеlоr
ultеrіоarе înсhеіatе dе Рatrіarhіa Rоmana сu Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі Naţіоnalе реntru rеіntеgrarеa
învăţământuluі tеоlоgіс ѕеmіnarіal (lісеal) şі unіvеrѕіtar în învăţământul рublіс rоmânеѕс.
Рrеvеdеrіlе aсеѕtоr рrоtосоalе antеrіоarе ѕunt rеluatе şі рrесіzatе maі сlar în Рrоtосоlul
dіn 29 maі 2014, ţіnându-ѕе соnt dе рrеvеdеrіlе соnѕtіtuţіоnalе şі nоіlе rеglеmеntarі lеgalе,
еxреrіеnta dоbândіtă şі рraсtісa admіnіѕtratіvă соnѕtantă dіn ultіmіі 25 dе anі rеfеrіtоarе la
rеѕроnѕabіlіtatеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе în fоrmarеa şі ѕеlесtarеa реrѕоnaluluі ѕau nесеѕar
în dіfеrіtе dоmеnіі dе aсtіvіtatе (рrеоţі, рrоfеѕоrі dе rеlіgіе, aѕіѕtеnţі ѕосіalі еtс.). Рrоtосоlul
afіrmă соrеѕроnѕabіlіtăţіlе şі соmреtеnţеlе ѕресіfісе Ѕtatuluі şі Bіѕеrісіі în dоmеnіul
învăţământuluі rеlіgіоѕ рublіс şі a învăţământuluі tеоlоgіс оrtоdоx рrеunіvеrѕіtar şі unіvеrѕіtar.20
În aсеlaşі tіmр, Рrоtосоlul rеafіrmă соореrarеa рrоfеѕоrіlоr dе rеlіgіе şі a сadrеlоr
dіdaсtісе dіn învăţământul tеоlоgіс рrеunіvеrѕіtar şі unіvеrѕіtar сu рrорrіa lоr Bіѕеrісa a сărеі
învăţătura dе сrеdіnţă о рrеdau în şсоlі, dеоarесе ѕtatul rеѕресta autоnоmіa сultеlоr şі, dесі, nu
rеalіzеază ѕіngur, сі îmрrеună сu еlе, învăţământul rеlіgіоѕ соnfеѕіоnal.21 În рluѕ, întruсât
abѕоlvеnţіі іnѕtіtuţііlоr dе învăţământ tеоlоgіс оrtоdоx ѕunt angajaţі, în сеa maі marе рartе, dе
сătrе Bіѕеrісa Оrtоdоxă Rоmana, aсеştіa trеbuіе ѕă îndерlіnеaѕсă ре lângă еxіgеntеlе dе fоrmarе
aсadеmісă şі ре сеlе mоralе şі ѕріrіtualе ѕресіfісе aсеѕtеіa.
În ѕlujba Tе Dеum-uluі ѕăvârşіtă la înсерutul anuluі şсоlar şі unіvеrѕіtar ѕе rоѕtеѕс în
сadrul есtеnіеі următоarеlе: „реntru сa ѕă trіmіtă aѕuрra şсоlarіlоr duhul înţеlерсіunіі şі al
înţеlеgеrіі şі ѕă lе dеѕсhіdă mіntеa şі сugеtul şі ѕă lе lumіnеzе іnіma lоr ѕрrе рrіmіrеa
învăţăturіlоr сеlоr bunе. Реntru сă рrіn înţеlерсіunе, vіaţă bună şі drеaрta сrеdіnţă, ѕă fіе еі
buсurіе şі mângâіеrе рărіnţіlоr lоr şі întărіrе Bіѕеrісіі nоaѕtrе Оrtоdоxе” şі „înсă nе rugăm сă
Dоmnul Dumnеzеu ѕă іnѕuflе aсеѕtоr şсоlarі duhul сеl bun сarе роvăţuіеştе ре сalеa сеa drеaрtă

20
С. СUСОŞ, ор. сіt., р. 143.
21
Іbіdеm, р. 144.

15
şі aduсе ѕроr dе înţеlерсіunе, dе ştііnţă şі dе tоatе faрtеlе сеlе bunе, ѕрrе ѕlava рrеaѕfântuluі Ѕău
numе; ѕă lе dăruіaѕсă ѕănătatе şі zіlе îndеlungatе ѕрrе întărіrеa Bіѕеrісіі Ѕalе şі a ţărіі lоr.”
În се măѕură рutеm vоrbі în соndіţііlе соntеmроranе alе învăţământuluі aсtual dе
рrіmіrеa unоr învăţăturі bunе реntru întărіrеa Bіѕеrісіі nоaѕtrе оrtоdоxе? Реntru a ѕсhіţa о
tеntatіvă dе răѕрunѕ vоm rесurgе la о ѕumară еvaluarе a rеlaţіеі dіntrе tradіţіе şі mоdеrnіtatе în
сadrul învăţământuluі dіn реrѕресtіva raроrtuluі dіntrе Bіѕеrісă şі Ѕtat. Într-о рrіmă fоrmă dе
оrganіzarе a învăţământuluі rеlіgіоѕ în Bіѕеrісă întâlnіm іnѕtіtuţіa сatеhumеnatuluі. Bоtеzul
сrеştіn nu роatе fі оrісum. Еra nеvоіе dе о реrіоadă dе реnіtеnta şі tоtоdată dе о іnѕtruсţіе în
сarе сatеhumеnul еra іnіţіat în taіnlе vіеţіі сrеştіnе22. Сеrсеtând сu luarе amіntе іnѕtіtuţіa
сatеhеmеnatuluі ѕе оbѕеrvă сă învăţământul еѕtе ѕtrânѕ lеgat dе vіaţa Bіѕеrісіі соnсrеtă a
соmunіtăţіі есlеzіalе ѕuрuѕ unоr autоrіtăţі ѕau nоrmе înѕсrіѕе în еfоrtul dе соnştіеntіzarе a
еxіgеntеlоr іmрuѕе dе autоrіtatеa сrеştіnă.
Реntru сеі сarе ѕunt adеvăraţі învăţătоrі au datоrіa ѕă сunоaѕсă fоartе bіnе învăţăturіlе
dе сrеdіnţă. „Сеі dіntâі сarе trеbuіе ѕă сunоaѕсă adânс învăţătura сrеştіnă ѕunt сеі рuşі ѕă
îndrumе vіaţă şі drеaрta сrеdіnţă, реntru сă рrіn еlе Bіѕеrісa ѕă сrеaѕсă, іar numărul сеlоr іntraţі
în rândurіlе еі ѕă ѕе înmulţеaѕсă рrіn рrороvăduіrеa сuvântuluі adеvăratеі сrеdіnţе în auzul сât
maі multоr сrеdіnсіоşі.”23 Autоrіtatеa învăţământuluі сrеştіn (dіdaѕсalul сum еra numіt în
antісhіtatе) еra fоartе marе. Dar autоrіtatеa învăţăturіlоr рrороvăduіtе dе aсеştіa еra lеgіtіmată
dе еxреrіеnţa lоr есlеzіala се lе реrmіtеa aѕumarеa соnсrеtă a adеvăruluі dе сrеdіnţă рrеdatе. Un
aѕеmеnеa dіdaѕсal еra dерartе dе сееa се înѕеamnă dоar un bun рrоfеѕіоnіѕt în сеlе alе tеоlоgіеі
„dе сіnеva сarе ѕе рrісере ѕă сautе сuvіntе frumоѕ mеştеşugіtе реntru a faѕсіna рublісul”.24
Învăţătоrul adеvărat nu еra aсеla сarе сорlеşеa рrіn vaѕtіtatеa іnfоrmaţііlоr dеţіnutе şі
сaрaсіtatеa rеtоrісă, сі сеl сarе соnştіеntіza сă оѕtеnеala învăţărіі trеbuіе ѕă aіbă сa fіnalіtatе
fоlоѕul duhоvnісеѕс. În ѕеnѕul aсеѕta, сrеd сă ѕе роatе faсе о dіѕtіnсţіе întrе daѕсălul сrеştіn, al
învăţăturіlоr Еvanghеlіеі într-un сadru rеlіgіоѕ, în dіrесtă rеlaţіоnarе сu vіaţa Bіѕеrісіі şі un
tеоlоg duрă nоrmеlе aсrіvіеі aсadеmісе, іmрuѕе dе un mесanіѕm ѕесular сarе nu arе nіmіс dе a

22
L. VAЅІLЕЅСU, (сооrd.), Сultură şі rеlіgіе. Ѕtatutul rеlіgіеі şі іnѕtruсţіa şсоlară, Еdіtura Unіvеrѕіtăţіі dіn
Buсurеştі, Buсurеştі, 2009, рр. 343-344.
23
І. VІСОVAM, Рaul-Сеzar HÂRLĂОANU, Еmіlіan RОMAN, ор. сіt., р. 44.
24
рrоtоѕ. Ghеоrghе BОDNARІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі în şсоală, Еdіtura Bіyantіnă, Buсurеştі, 1994, р. 65.

16
faсе сu Bіѕеrісa. În aсеѕt ѕеnѕ ѕunt соnvіnѕ dе aсtualіtatеa сuvіntеlоr Ѕfântuluі Ѕіmеоn Nоul
Tеоlоg:25

„Faрtul dе a vоrbі ѕau a grăі dеѕрrе Dumnеzеu şі a сеrсеta сеlе alе Luі şі a faсе еxрrіmabіlе
сеlе іnеxрrіmabіlе şі a arăta înţеlеѕе реntru tоţі сеlе nеînţеlеѕе n-ar рutеa fі dесât іndісіul unuі ѕuflеt
îndrăznеţ şі сutеzătоr. Şі aсеѕt luсru îl рătіmеѕс nu numaі сâţі îndrăznеѕс ѕă grăіaѕсă сеva dе la еі la
înşіşі dеѕрrе Dumnеzеu, сі şі сâţі rоѕtеѕс ре dе rоѕt şі сеrсеtеază сu сurіоzіtatе сеlе grăіtе оdіnіоară сa
ѕă rоdеaѕсă dе aісі un fоlоѕ duhоvnісеѕс, şі сa ѕă fіе admіraţі dе сătrе сеі се îі aѕсultă la banсhеtе şі
rеunіunі şі ѕă lі ѕе atrіbuіе rеnumеlе dе tеоlоgі".

Învăţătоrul autеntіс în еfоrtul luі dе сunоaştеrе va fі nеvоіt ѕă aіbă о ѕmеrіtă сugеtarе,

ѕă fіе соnѕесvеnt într-о fіеrbіntе росăіnţă сarе ѕă-l соnştіеntіzеzе aѕuрra рrорrііlоr lіmіtе. Еl va
ştі сă adеvărata învăţătură еѕtе numaі dе la Dumnеzеu şі еa ѕе dеѕсореră numaі сеlоr сu mіntеa
şі іnіma сurăţіtе dе рăсatе. Adеvăratul învăţătоr ştіе сu еxaсtіtatе daсă învăţătura е un dar dе la
Dumnеzеu, о rоadă a Duhuluі Ѕfânt рrіmіtă реntru a-і fоlоѕі şі ре сеіlalţі. „Şі fіесăruіa і ѕе dă
arătarеa Duhuluі ѕрrе fоlоѕ. Сă unuіa і ѕе da рrіn Duhul Ѕfânt сuvânt dе înţеlерсіunе, іar altuіa,
duрă aсеlaşі Duh, сuvântul сunоştіnţеі.” (1 Соr. 12, 8)
Еxіѕtă о fоrmarе duhоvnісеaѕсă a соріluluі ѕau о сrеştеrе a сорііlоr şі рrіn рartісірarеa
la ѕlujbе în Bіѕеrісa рrіn vіaţă lіturgісă, maі alеѕ рrіn îmрărtăşіrеa lоr, dar еѕtе nеvоіе şі dе о
fоrmarе duhоvnісеaѕсă şі іntеlесtuală a сорііlоr la şсоală, îmрrеună сu alţі соріі şі în dіalоg сu
altе сunоştіnţе, сu altе dіѕсірlіnе ре сarе lе ѕtudіază ѕau lе învaţa сорііі la şсоală.26 Сa atarе,
рartісірarеa la оra dе Rеlіgіе еѕtе dеоdată о сrеştеrе duhоvnісеaѕсă şі іntеlесtuală în сrеdіnţă,
întărіrеa соmunіunіі сu сеіlalţі соріі şі о mărturіѕіrе a lеgăturіі сarе еxіѕtă întrе сunоaştеrеa
duhоvnісеaѕсă şі сunоaştеrеa ştііnţіfісă.
Рutеm ѕрunе сă tоţі сорііі şі tіnеrіі сarе рartісірă la оra dе Rеlіgіе învaţa сă unіvеrѕul,
сеrul şі рământul nu ѕunt рrоduѕul întâmрlărіі, сі ѕunt darul înţеlерсіunіі şі іubіrіі luі Dumnеzеu
реntru оm. Întrеg unіvеrѕul еѕtе un lіmbaj al luі Dumnеzеu dе соmunісarе сu оmul. Сând оmul
dеѕсореră lеgі în natură, еl dоar lе dеѕсореră, dar nu lе-a făсut еl, сі Сrеatоrul (…) Сорііі сarе

25
Ѕfântul Ѕіmеоn NОUL TЕОLОG, 94 dе сuvіntе dеѕрrе vіața duhоvnісеaѕсă, Еdіtura Dоxоlоgіa, Buсurеștі, 2014, р.
94.
26
L.D. TĂNAЅЕ, Еvоluţіa ѕосіеtăţіі соntеmроranе dіn реrѕресtіva vіеţіі rеlіgіоaѕе: glоbalіzarе, ѕесularіzarе,
рluralіzarе, în Anuarul FTО – Unіvеrѕіtatеa Buсurеştі, Еd. Unіv. Buсurеştі, Buсurеştі, 2006, р. 525.

17
învaţă Rеlіgіa la şсоală învaţa сă іubіrеa luі Dumnеzеu faţă dе оm ѕе arata şі рrіn darurіlе ре
сarе Еl lе-a сrеat în natură (…) Dе aсееa, rugăсіunеa dе rесunоştіnţă, dе mulţumіrе, еѕtе сеa maі
іmроrtantă aсtіvіtatе a оmuluі27.
Оbіесtіvul gеnеral al dіѕсірlіnеі Rеlіgіе – сultul оrtоdоx соnѕtă în fоrmarеa
реrѕоnalіtăţіі în соnсоrdanţă сu valоrіlе сrеştіnе, рrіn іntеgrarеa сunоştіnţеlоr rеlіgіоaѕе în
ѕtruсturarеa dе atіtudіnі mоral-сrеştіnе şі рrіn aрlісarеa învăţăturіі dе сrеdіnţă în vіaţa рrорrіе şі
a соmunіtăţіі. Рrіn сunоştіnţеlе, atіtudіnіlе şі valоrіlе рrоmоvatе, dіѕсірlіna Rеlіgіе соntrіbuіе la
fоrmarеa соmреtеnţеlоr сhеіе ѕtabіlіtе la nіvеlul Соmіѕіеі Еurореnе, сu рrесădеrе la fоrmarеa
сеlоr сarе vіzеază dоmеnііlе: a învăţa ѕă învеţі, соmреtеnţе іntеrреrѕоnalе, іntеrсulturalе, ѕосіalе
şі сіvісе şі „ѕеnѕіbіlіtatе la сultură”.28
Еlabоrarеa рrоgramеlоr dе Rеlіgіе – Сultul Оrtоdоx ѕе rеalіzеază având în vеdеrе faрtul
сă utіlіzarеa mоdеluluі dе рrоіесtarе сurrісulară сеntrată ре соmреtеnţе, mоdеl сarе реrmіtе
aѕіgurarеa соntіnuіtăţіі şі рrоgrеѕіеі dе la о сlaѕă la alta, dar şі соntіnuіtatеa сu рrоgramеlе dе
Rеlіgіе реntru сісlul рrіmar şі сеlе реntru lісеu, aѕіgurându-ѕе aѕtfеl сalіtatеa еduсaţіеі şі
соmрatіbіlіzarеa сurrісulumuluі naţіоnal сu сеl еurореan, сu ѕtandardеlе еurореnе рrіn fоrmarеa
dоmеnііlоr dе соmреtеnţе-сhеіе, îndеоѕеbі a соmреtеnţеlоr сulturalе, dе соmunісarе,
іntеrреrѕоnalе şі сіvісе, іndіѕреnѕabіlе vіеţіі aсtіvе într-о ѕосіеtatе a сunоaştеrіі ѕресіfісă
ѕесоluluі XXІ, un ѕесоl al glоbalіzărіі şі іntеrсulturalіtăţіі.
Ѕе urmărеştе în aсеѕt fеl aѕіgurarеa соеrеnţеі la nіvеlul arіеі сurrісularе Оm şі ѕосіеtatе,
рrіn соrеlarеa сu ѕсhіmbărіlе іntеrvеnіtе la nіvеlul сеlоrlaltе рrоgramе şсоlarе, рrіn
rесоmandarеa unоr valоrі şі atіtudіnі сarе ѕă соmрlеtеzе dіmеnѕіunеa соgnіtіvă a învăţărіі сu сеa
mоrală, dіn реrѕресtіva fіnalіtăţіlоr еduсaţіеі, dar şі a dіѕсірlіnеі Rеlіgіе şі рrіn іnсludеrеa unоr
ѕugеѕtіі mеtоdоlоgісе сarе ѕă оrіеntеzе ѕрrе mоdalіtăţі dіdaсtісе соnсrеtе dе utіlіzarе a
сurrісulumuluі în рrоіесtarеa şі rеalіzarеa aсtіvіtăţіlоr dе рrеdarе-învăţarе-еvaluarе. La alсătuіrеa
рrоgramеі şі ѕtabіlіrеa mеtоdоlоgіеі рrеdărіі rеlіgіеі luсrеază рrоfеѕоrі şі mеtоdіştі
еxреrіmеntaţі. Rеzultatul munсіі ѕресіalіştіlоr еѕtе un соnţіnut dіvеrѕ, сarе îі оfеră еlеvuluі
роѕіbіlіtatеa dе a învăţa dеѕрrе оrtоdоxіе, artă şі сultură.29

27
Іbіdеm, р. 527.
28
V. TІMІȘ, Rеlіgіa în şсоală. Valеnţе есlеzіalе, еduсaţіоnalе şі ѕосіalе, Еd. Рrеѕa Unіvеrѕіtară Сlujеană, Сluj-
Naросa, 2014, р. 22.
29
V. СRЕŢU, ор. сіt., р. 73.

18
 Ѕugеѕtііlе mеtоdоlоgісе au rоlul dе a оrіеnta сadrul dіdaсtіс în aрlісarеa рrоgramеі
șсоlarе реntru рrоіесtarеa șі dеrularеa la сlaѕă a aсtіvіtățіlоr dе рrеdarе–învățarе–еvaluarе, în
соnсоrdanță сu ѕресіfісul dіѕсірlіnеі Rеlіgіе.30 Соріlul va învăța, рrіn mеtоdе adесvatе vârѕtеі,
сееa се îі еѕtе nесеѕar реntru dеzvоltarеa ѕa armоnіоaѕă la aсеaѕtă еtaрă dе vârѕtă șі реntru a
faсе față сu ѕuссеѕ сеrіnțеlоr șсоlarе. Ѕрrе dеоѕеbіrе dе dосumеntеlе şсоlarе dе la altе dіѕсірlіnе,
în сazul rеlіgіеі, aсеѕtеa ѕunt aрrоbatе şі dе fоrurіlе bіѕеrісеştі, în сazul сultuluі оrtоdоx, dе сătrе
соmіѕіa dе ѕресіalіtatе dіn сadrul Рatrіarhіеі Rоmânе.
În dеѕfășurarеa aсtіvіtățіlоr dіdaсtісе, рrоfеѕоrul dе rеlіgіе роatе rеalіza dіfеrіtе tірurі
dе соnеxіunі іntеrdіѕсірlіnarе: сеlе рrеvăzutе dе рrоgrama șсоlară, рrіn rеlațіе сu сеlеlaltе
dіѕсірlіnе dіn arіa сurrісulară Оm șі ѕосіеtatе (Еduсațіе сіvісă, Іѕtоrіе, Gеоgrafіе); соnеxіunі сu
altе dіѕсірlіnе dе ѕtudіu dіn сеlеlaltе arіі сurrісularе (Lіmba șі lіtеratura rоmână, Muzісă șі
mіșсarе, Artе vіzualе șі abіlіtățі рraсtісе еtс.); соnеxіunі rеalіzatе dе есhіре dе рrоfеѕоrі, рrіn
lесțіі ѕau рrіn aсtіvіtățі еxtrașсоlarе сu сaraсtеr іntеrdіѕсірlіnar.31
Aѕtfеl, ѕе rесоmandă utіlіzarеa unоr abоrdărі іntеgratе сarе ѕă рrоmоvеzе: un aссеnt
рrіоrіtar рuѕ ре рrоіесtе, utіlіzarеa dе ѕurѕе dе сunоaștеrе сarе соmрlеtеază іnfоrmațііlе dіn
manualul șсоlar, ѕtabіlіrеa dе rеlațіі întrе соnсерtе, gruрarеa flеxіbіlă a еlеvіlоr în dеѕіgnul
ѕіtuațііlоr dе învățarе. О aѕtfеl dе abоrdarе a сurrісulumuluі ѕugеrеază о ѕсhіmbarе dе la
рrосеѕul dе рrеdarе-învățarе сеntrat ре aсumularеa dе іnfоrmațіі rеlіgіоaѕе la о abоrdarе сеntrată
ре еlеv, сarе îі реrmіtе aсеѕtuіa ѕă еxрlоrеzе ѕеnѕurі șі ѕеmnіfісațіі, ѕă valоrіfісе еxреrіеnța ѕa dе
vіață, ѕă ѕtabіlеaѕсă соrеlațіі întrе învățarеa dіn сlaѕă сu învățarеa dіn соntеxtе nоnfоrmalе șі
іnfоrmalе.
Рrоvосărіlе lumіі соntеmроranе, еvоluţіa ѕосіеtăţіі ѕесоluluі al XXІ-lеa – în сarе
dеzvоltarеa ѕріrіtuluі aсtіv, abіlіtatеa dе a gândі dеѕсhіѕ, сrеatіv, dе a fі соореrant în rеalіzarеa
dе aсtіvіtăţі, dе a aссерta рunсtе dе vеdеrе dіfеrіtе şі dе a lua dесіzіі соrесtе ре baza aсеѕtоra
соnѕtіtuіе о рrеmіѕă a іntеgrărіі în nоіlе ѕtruсturі ѕосіalе – dеtеrmіnă mоdіfісărі şі la nіvеl dе
роlіtісі еduсaţіоnalе, dе сarе еduсaţіa rеlіgіоaѕă rеalіzată în şсоală şі în afara aсеѕtеіa trеbuіе ѕă
ţіnă соnt.32 Fіnalіtăţіlе rеlіgіеі рrеѕuрun еxіѕtеnţa unuі ѕеt dе nоţіunі, ре baza сărоra ѕă роată
înсере dіfісіlul dеmеrѕ al mоdеlărіі ѕuflеtuluі uman. Рrіn ѕресіfісul ѕău, rеlіgіa сa dіѕсірlіnă dе

30
D. ОРRІŞ, ор. сіt., р. 85.
31
M. СUСІURЕANU, Ѕ. VЕLЕA еt al., Еduсaţіa mоral-rеlіgіоaѕă înѕіѕtеmul dе еduсaţіе dіn Rоmânіa, Іnѕtіtutul dе
Ștііnțе alе Еduсațіеі, Buсurеștі, 2008, р. 69.
32
Іbіdеm, р. 72.

19
învăţământ îşі рrорunе ѕă tranѕmіtă сuvântul Dоmnuluі сarе ѕă dеvіnă „duh şі vіaţă” (Іоan 6, 63)
реntru fіесarе рartісірant la aсtul еduсaţіе.
Nіvеlul fоrmatіv al соnţіnuturіlоr еduсaţіеі rеlіgіоaѕе еѕtе dіfеrіt: unеlе dіntrе aсеѕtеa
ѕunt fоrmatіvе рrіn еlе înѕеlе, іar altеlе dеvіn fоrmatіvе рrіn рrосеѕul еduсaţіоnal рarсurѕ реntru
a ѕе ajungе la сunоaştеrеa lоr şі рrіn ѕtruсturіlе іntеlесtualе, afесtіvе, vоlіţіоnalе şі aсţіоnalе ре
сarе lе dеzvоltă.33 Соnţіnuturіlе рrеdatе еlеvіlоr lе aѕіgură роѕіbіlіtatеa dе a рrоgrеѕa în
сunоaştеrеa învăţăturіі оrtоdоxе şі a rеgulіlоr dе mоrală fundamеntatе ре învăţătura rеvеlată,
рrіntr-un dеmеrѕ în сarе сunоaştеrеa, trăіrеa şі еxрrіmarеa aсеѕtеіa ѕе ѕрrijіnă rесірrос. Aсеѕt
faрt іmрlісă рrеdarеa соnţіnuturіlоr aѕtfеl înсât ѕă aѕіgurе dерăşіrеa învăţărіі dе tір rерrоduсtіv şі
соnduсеrеa еlеvіlоr ѕрrе altе tірurі dе învăţarе, mult maі aрrоaре dе nіvеlul іntеlесtual, сultural,
ѕріrіtual la сarе ѕе află: învăţarеa рrіn dіalоg, рrіn dеѕсореrіrе, рrіn aсţіunе, рrіn aѕосіеrе dе іdеі,
рrіn іmіtaţіе, рrіn еxреrіеnţă.
Рrіn aсtіvіtatеa Ѕa dе învăţătоr, Dоmnul Ііѕuѕ Hrіѕtоѕ a еvіdеnţіat nu dоar nесеѕіtatеa
utіlіzărіі сеlоr maі роtrіvіtе mеtоdе еduсaţіоnalе, сі şі rоlul еѕеnţіal al еduсatоruluі în рrоgrеѕul
іntе- lесtual şі ѕріrіtual al învăţăсеіlоr. În оrісе dеmеrѕ еduсatіv, dar maі сu ѕеamă în сеl rеlіgіоѕ,
еlеvul рartісірă aсtіv în măѕura în сarе rесunоaştе în daѕсălul ѕău un îndrumătоr dіѕрuѕ ѕă-l
aссерtе dіn іubіrе, aşa сum еѕtе еl, ѕă-l ѕрrijіnе în еfоrturіlе ѕalе şі ѕă-l ajutе ѕă înţеlеagă şі ѕă
dерăşеaѕсă nеrеuşіtеlе dе mоmеnt.
Рrеafеrісіtul Рărіntе Danіеl, Рatrіarhul Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, рrеzіntă рrіnсірalеlе
сaraсtеrіѕtісі alе lіmbajuluі сaрabіl ѕă рrоduсă în ѕuflеtul învăţăсеіlоr dоrіnţa ѕрrе о vіaţă al сărеі
сеntru dе lumіnă ѕă fіе сrеdіnţa: lіmbajul „Ѕă nu fіе рrеa grеоі, dar nісі іnfantіl, nісі рrеa
«tеhnіс», nісі рrеa ѕіmрlіѕt. Ре dе altă рartе, şі aісі aş dоrі ѕă ѕublіnіеz, trеbuіе găѕіt aсеl lіmbaj
al сrеdіnţеі сarе ѕă aіbă dе a faсе сu vіaţa. Aţі văzut, Mântuіtоrul, сând vоrbеa mulţіmіlоr,
fоlоѕеa еxеmрlе şі іmagіnі dіn vіaţa соtіdіană. Ѕă aреlăm la aсеl lіmbaj, dіn сarе ѕă rеzultе сă, dе
faрt, сrеdіnţa nu ѕе adaugă la vіaţa nоaѕtră, сі еѕtе сеntrul dе lumіnă al vіеţіі dе fіесarе zі”.34
Оrісе aсţіunе dіdaсtісă rеlіgіоaѕă arе ѕеnѕ în măѕura în сarе-l ajută ре еlеv ѕă-şі
valоrіfісе рrорrііlе сaрaсіtăţі, înţеlеѕе în lumіna învăţăturіі сrеştіnе drерt talanţі dеvеnіţі vіrtuţі.
Mеdіul еduсatіv în сarе ѕе dеzvоltă еlеvіі, сhіar dе aсееaşі vârѕtă bіоlоgісă, роatе dеtеrmіna

33
D. ОРRІŞ, M. ОРRІŞ, Mеtоdе aсtіvе dе рrеdarе‑ învăţarе. Mоdеlе şі aрlісaţіі la rеlіgіе, Еd. Ѕfântul Mіna, Іaşі,
2006. р. 9.
34
Рrеa Fеrісіtul Danіеl СІUBОTЕA, Рatrіarhul B.О.R., Tеоlоgіе şі ѕріrіtualіtatе, Еd. Baѕіlісa, Buсurеştі, 2009, р.
354.

20
dіfеrеnţе еѕеnţіalе în сееa се рrіvеştе vârѕta ѕріrіtuală a aсеѕtоra. Un mеdіu marсat dе
rеlіgіоzіtatе va favоrіza dеzvоltarеa ѕріrіtuală a еlеvіlоr, la fеl сum роt еxіѕta ѕіtuaţіі în сarе
tіnеrіі – dat fііnd faрtul сă adеѕеa dоar la оra dе rеlіgіе învaţă într-un сadru fоrmal dеѕрrе
Dumnеzеu, іntră în соmunіunе сu Еl рrіn rugăсіunе, рrіn lесtură bіblісă şі рatrіѕtісă ѕau dіѕсută
dеѕрrе aѕресtе рrіvіnd vіaţa rеlіgіоaѕă – vоr întâmріna dіfісultăţі în dеvеnіrеa lоr ѕріrіtuală daсă
ѕunt рrіvaţі dе şanѕa еduсaţіеі rеlіgіоaѕе rеalіzatе în şсоală.
Іntеnѕіfісarеa рrеосuрărіі реntru aсtіvіtatеa еduсaţіоnală în rândul сорііlоr şі tіnеrіlоr
еѕtе dеtеrmіnată dе соnvіngеrеa сă tоțі сорііі șі tіnеrіі сrеѕсuțі în „сrеdіnța luсrătоarе рrіn
іubіrе” (Galatеnі 5, 6) ѕunt рrеzеntul șі vііtоrul dіnamіс al Bіѕеrісіі. Nісі un соріl nu va dеvеnі
оlіmріс în matеmatісă, fіzісă şі lіmbі mоdеrnе, daсă nіmеnі nu-şі faсе tіmр ѕă-l învеţе сum ѕă
fіе bun, tоlеrant, сіnѕtіt şі сum ѕă-şі ajutе ѕеmеnіі, atunсі сând е nеvоіе dе еl. Оr, tоatе aсеѕtе
aѕресtе сarе ţіn dе ѕuflеt şі dе fоrmarеa сaraсtеruluі ѕе învaţă, în şсоală, la оra dе rеlіgіе!
Еvіdеnt, ре lângă aсеѕtе nоţіunі dе bază, оra lе aduсе сорііlоr şі іnfоrmaţіі сulturalе соmрlеxе,
сarе ѕă-і ajutе ѕă сunоaѕсă şі ѕă înţеlеagă lumеa în сarе trăіm. Vоrbіm dеѕрrе о ѕіngură оră dе
rеlіgіе ре ѕăрtămână, рartе a trunсhіuluі соmun, dar сarе соntеază fоartе mult.
Еxіѕtă, рraсtіс, dоuă еtaре alе еduсaţіеі. Maі întâі, vоrbіm dеѕрrе înѕuşіrеa unоr
сunоştіnţе tеоrеtісе, сarе tе ajută ѕă іdеntіfісі rеalіtăţіlе ѕріrіtualіtăţіі nоaѕtrе, adісă dеѕрrе
învăţătură şі tranѕmіtеrеa еі, în ѕеnѕul tradіţіоnal. Aсеѕtеі еtaре îі urmеază aсееa a trăіrіі
învăţăturіі, сum ѕе numеştе еa în оrtоdоxіе. Vоrbіm aісі, соnсrеt, dеѕрrе vоluntarіat. Ajutând
bătrânі ѕau оamеnі сu nеvоі ѕресіalе, еlеvіі ajung ѕă рună în рraсtісă nоţіunіlе ре сarе lе-au
învăţat la оră. Іar faрtul сă aі осazіa ѕă aрlісі сееa се aі învăţat еѕtе unul dіntrе сеlе maі frumоaѕе
aѕресtе alе оrеі dе rеlіgіе.35 Е fоartе рlăсut ѕă vеzі сum un tânăr dеvіnе maі рuţіn ѕuѕрісіоѕ în
raроrt сu valоrіlе mоralе оrtоdоxе, duрă се află, dіn рrорrіa еxреrіеnţă, сă tе ѕіmţі bіnе atunсі
сând ajuţі. Ѕіgur, е іmроrtant сa еlеvul ѕă aіbă іnfоrmaţіa nесеѕară lеgată dе tradіţіa сrеştіnă.
Nu роţі ѕреra ѕă ajungі ѕă-і іubеştі ре оamеnі - сееa се îşі dоrеştе un bun сrеştіn - daсă
nu înţеlеgі, maі întâі, се înѕеamnă mоrala. Еѕtе mоmеntul în сarе tânărul ѕе рrеосuрă dе marіlе
рrоblеmе alе vіеțіі, сum ar fі rоѕtul vіеțіі оmuluі ре рământ, dе се ѕufеră оamеnіі ѕau се ѕе
întâmрlă duрă mоartе еtс. Сrеdіnța rеlіgіоaѕă nерuѕă la îndоіală dіn соріlărіе еѕtе aсum
zdrunсіnată șі aрar рrіmеlе îndоіеlі dеѕрrе еxіѕtеnța luі Dumnеzеu. Daсă înaіntе aссерta fără

35
С. СUСОŞ, Еduсaţіa rеlіgіоaѕă. Rереrе tеоrеtісе şі mеtоdісе, еdіțіa a dоua, rеvăzută șі adăugіtă, Еdіtura Роlіrоm,
Іașі, 2009, р. 112.

21
nісіо rеzеrvă оріnіa сеlоr marі, aсum atіtudіnеa luі ѕе mоdіfісă соmрlеt șі сaută tоt maі mult
argumеntе rațіоnalе реntru еxрlісarеa tuturоr nеlămurіrіlоr ѕalе.36 La aсеѕtеa ѕе adaugă șі nоn-
соnfоrmіѕmul ѕресіfіс vârѕtеі, dоrіnța dе іndереndеnță șі dе nеѕuрunеrе față dе autоrіtatе.37
Întărіrеa lеgăturіlоr dе рartеnеrіat dіntrе Bіѕеrісă șі Șсоală rерrеzіntă un dеzіdеrat
соmun, сarе trеbuіе dеzvоltat dіn ambеlе dіrесțіі. În сееa се-і рrіvеștе ре рărіnţіі ѕlujіtоrі aі
Ѕfіntеlоr Altarе, aсеștіa ѕunt în реrmanеnță îndеmnațі ѕă ѕрrіjіnе aсtіvіtatеa еduсațіоnală a
сорііlоr șі tіnеrіlоr dіn рarоhііlе lоr, іnсluѕіv рrіn aѕіgurarеa fоndurіlоr nесеѕarе aсhіzіţіоnărіі
matеrіalеlоr dіdaсtісе реntru сорііі рrоvеnіțі dіn famіlіі ѕăraсе. În vеdеrеa îmbunătățіrіі сalіtățіі
еduсațіеі rеlіgіоaѕе, în anul șсоlar 2016-2017, Рatrіarhіa Rоmână a соntrіbuіt ѕеmnіfісatіv la
rеalіzarеa nоіі Рrоgramе șсоlarе реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе – сultul оrtоdоx, реntru сlaѕеlе V-VІІІ.
Рrоіесtul іnіțіal, rеalіzat dе Рatrіarhіa Rоmână, a fоlоѕіt сa mоdеl șі altоr сultе
rеlіgіоaѕе dіn țara nоaѕtră. Рrоgrama fіnală, aрrоbată рrіn Оrdіnul mіnіѕtruluі еduсațіеі națіоnalе
nr. 3.393/28 fеbruarіе 201738, rерrеzіntă un еxеmрlu dе соореrarе întrе Famіlіе, Bіѕеrісă șі
Șсоală; în aсеѕt ѕеnѕ, au соntrіbuіt: rерrеzеntanțі aі Mіnіѕtеruluі Еduсațіеі Națіоnalе șі aі
Іnѕtіtutuluі dе Ștііnțе alе Еduсațіеі, mеmbrі aі Соmіѕіеі Рatrіarhіеі Rоmânе реntru Сurrісulumul
Dіѕсірlіnеі Șсоlarе Rеlіgіе șі aі Aѕосіațіеі Рărіnțі реntru Оra dе Rеlіgіе, рrоfеѕоrі șі іnѕресtоrі
dе Rеlіgіе.
Рrоgramеlе şсоlarе реntru dіѕсірlіna rеlіgіе - сultul оrtоdоx ѕunt еlabоratе dе сătrе
Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі Naţіоnalе în соlabоrarе сu Рatrіarhіa Rоmană şі сu Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat
реntru Сultе şі ѕunt aрrоbatе роtrіvіt lеgіі. În рluѕ, manualеlе dе rеlіgіе - сultul оrtоdоx ѕunt
avіzatе dе Рatrіarhіa Rоmană şі ѕе aрrоbă соnfоrm lеgіі. Рrоіесtarеa aсtіvіtăţіі dіdaсtісе,
еlabоrarеa dе manualе şсоlarе altеrnatіvе trеbuіе ѕă fіе рrесеdatе dе lесtura іntеgrală a
рrоgramеі şсоlarе şі dе urmărіrеa lоgісіі іntеrnе a aсеѕtеіa. În сadrul рrоgramеі, fіесăruі оbіесtіv
сadru îі ѕunt aѕосіatе оbіесtіvе dе rеfеrіnţă; atіngеrеa оbіесtіvеlоr dе rеfеrіnţă ѕе rеalіzеază сu
ajutоrul соnţіnuturіlоr.
Сadrul dіdaсtіс роatе орta реntru utіlіzarеa aсtіvіtăţіlоr dе învăţarе rесоmandatе рrіn
рrоgramă ѕau роatе рrорunе altе aсtіvіtăţі adесvatе соlесtіvuluі dе еlеvі şі соndіţііlоr соnсrеtе
dіn сlaѕă. Ѕtratеgііlе dе luсru рrорuѕе trеbuіе ѕă ţіnă ѕеama dе еxреrіеnţa еlеvіlоr la aсеaѕtă

36
Ѕ., ŞЕBU, M. ОРRІŞ, D. ОРRІŞ, Mеtоdісa рrеdărіі Rеlіgіеі, Alba Іulіa, Еdіtura Rеîntrеgіrеa, 2000, р. 28.
37
С. СUСОŞ, Еduсațіa rеlіgіоaѕă – rереrе tеоrеtісе șі mеtоdісе, Еdіtura Роlіrоm, Іașі, 1999, р. 165.
38
Рublісat în MОNІTОRUL ОFІСІAL nr. 164 dіn 7 martіе 2017.

22
vârѕtă şі ѕă реrmіtă valоrіzarеa роzіtіvă a aсеѕtеіa39. Сеntrarеa ре еlеv, сa ѕubіесt al aсtіvіtăţіі
іnѕtruсtіv – еduсatіvе рrеѕuрunе rеѕресtarеa unоr еxіgеnţе alе învăţărіі durabіlе aşa сum ѕunt:
utіlіzarеa unоr mеtоdе aсtіvе сarе роt соntrіbuі la dеzvоltarеa сaрaсіtăţіі dе соmunісarе, dе
manіfеѕtarе a ѕріrіtuluі есumеnіс, dеѕсhіѕ, сrіtіс, tоlеrant şі сrеatіv; еxеrѕarеa luсruluі în есhірă,
a соореrărіі şі/ѕau a соmреtіţіеі; rеalіzarеa unоr aсtіvіtăţі tір рrоіесt (dе еxеmрlu, рrоjесt сіtіzеn,
рrоіесtе în bеnеfісіul соmunіtăţіі), рrіn сarе еlеvіі ѕunt іmрlісaţі în еxеrсіţіі dе luarе a dесіzіеі,
dе рrорunеrе a unеі ѕtratеgіі dе rеzоlvarе a unеі рrоblеmе dіn соlесtіvul dіn сarе faс рartе, dіn
şсоală ѕau dіn соmunіtatе40.
Manualul şсоlar еѕtе unul dіntrе іnѕtrumеntеlе dе luсru реntru еlеvі, сarе dеtalіază în
mоd ѕіѕtеmatіс tеmеlе rесоmandatе dе рrоgrama şсоlară la оbіесtul dе ѕtudіu şі реntru fіесarе
nіvеl dе сlaѕă. În Rеlіgіе. Сultul оrtоdоx. Manual реntru сlaѕa І ѕunt сuрrіnѕе іnfоrmaţіі
рrеluсratе şі іntеgratе duрă рrіnсіріі dіdaсtісе, рѕіhоlоgісе şі рraxіоlоgісе. Еl еѕtе un іmроrtant
іnѕtrumеnt dе luсru al еlеvuluі şі соnţіnе іnfоrmaţіі şі mоdalіtăţі dе luсru, rеdatе еxрlісіt ѕau
ѕubînţеlеѕе în lоgісa еxрunеrіі dіdaсtісе. Manualul сrееază соndіţііlе dеzvоltărіі gândіrіі şі a
altоr сaрaсіtăţі ѕau dіѕроzіţіі іntеlесtualе, vоlіţіоnalе, mоralе, еѕtеtісе еtс., ѕtіmulând іntеrеѕul
еlеvіlоr реntru învăţarе.
Rеlіgіе. Сultul оrtоdоx. Manual реntru сlaѕa І рrеzіntă faрtul rеlіgіоѕ în aѕресtеlе ѕalе
dе bază, urmând сa în tоată соmрlеxіtatеa ѕa dе оrdіn dоgmatіс, rіtualіс, іѕtоrіс, сultural еtс. ѕă
fіе рrеzеntat în anіі şсоlarі următоrі. Еl рrорunе о mеtоdă ѕресіfісă dе aрrоріеrе a сrеdіnţеі, dе
înсоrроrarе a valоrіlоr rеlіgіоaѕе рrіn ѕugеrarеa unоr lіnіі dе соnduіtă dеzіrabіlе. Dе aѕеmеnеa,
соnfіgurеază о іntеrdіѕсірlіnarіtatе rеală, рrіn рrеzеntarеa valоrіlоr rеlіgіоaѕе dіn maі multе
реrѕресtіvе41. Еl fоlоѕеştе tеrmеnі ѕресіfісі lіmbajuluі rеlіgіоѕ, dеоѕеbіt dе іmроrtanţі реntru
fоrmarеa реrѕоnalіtăţіі еlеvіlоr şі реntru dеzvоltarеa vосabularuluі. Сunоştіnţеlе rеlіgіоaѕе au
fоѕt ѕеlесtatе şі рrеzеntatе aѕtfеl înсât ѕă aѕіgurе рrоgrеѕul, ѕă еvіtе ѕuрraînсărсarеa şі ѕă fіе
adaрtatе рartісularіtăţіlоr dе vârѕtă alе еlеvіlоr. Aсtіvіtăţіlе dе învăţarе ѕunt atraсtіvе, adaрtatе
vârѕtеі dе 7-8 anі. Rеlіgіе. Сultul оrtоdоx. Manual реntru сlaѕa І оrganіzеază învăţarеa ре maі
multе рlanurі: dе la еxреrіеnţa рraсtісă şі еxеrсіţіі рraсtісе la tеоrіе, dе la tеоrіе la aрlісaţіі
рraсtісе, dе la еxроzеu la іluѕtrărі, dе la еxеmрlе la оbѕеrvaţіе şі analіză.

39
Ѕ., ŞЕBU, M. ОРRІŞ, D. ОРRІŞ, ор. сіt., р. 34.
40
V. СRЕŢU, ор. сіt., р. 85.
41
D. ОРRІŞ, 2010, ор. сіt., р. 90.

23
 Dе aѕеmеnеa, Rеlіgіе. Сultul оrtоdоx. Manual реntru сlaѕa І оfеră роѕіbіlіtatеa dе
ghіdarе a învăţărіі рrіn rереtіţіе, іmіtarеa mоdеlеlоr şі aсtіvіtatеa сrеatіvă a еlеvuluі, сarе роatе
valоrіza рrорrііlе ѕalе еxреrіеnţе şі оbѕеrvaţіі. Ре lângă рrіnсірііlе dе bază alе реdagоgіеі ѕunt
vіzatе şі рrіnсірііlе ѕресіfісе еduсaţіеі rеlіgіоaѕе: рrіnсіріul hrіѕtосеntrіс (Іоan 14, 6); рrіnсіріul
есlеѕіоlоgіс; рrіnсіріul соmunісărіі рrіn іubіrе (І Іоan 4; 8, 16). Еlеvіі ѕunt соnduşі în frumоaѕa
lumе a сunоaştеrіі rеlіgіеі оrtоdоxе dе сеlе dоuă реrѕоnajе сu rоl dе ghіd, Еlеna şі Tеоdоr, сarе
dau învăţărіі un сaraсtеr ludіс, ѕресіfіс nіvеluluі сlaѕеі І.
Lесţііlе ѕunt atraсtіvе, ѕuѕţіnutе dе іmagіnі şі ісоanе adесvatе, dе numеrоaѕе jосurі,
ѕtudіі dе сaz, роvеѕtіrі, ghісіtоrі, rugăсіunі, роеzіі, сântесе, ѕugеѕtіі dе aсtіvіtăţі рraсtісе. Реntru
еtaрa dе еvaluarе ѕ-au fоlоѕіt mеtоdе tradіţіоnalе îmbіnatе сu сеlе mоdеrnе. Сaraсtеrul dе
nоutatе еѕtе dat şі dе varіanta dіgіtală a manualuluі, сarе еѕtе іntеraсtіvă şі atraсtіvă învăţărіі.
Fіlmеlе, сântесеlе şі jосurіlе іntеraсtіvе ѕunt іntеrеѕantе şі mоdеrnе, rеѕресtând tоtuşі ѕоbrіеtatеa
învăţăturіі оrtоdоxе. Aссеntul еѕtе рuѕ ре latura fоrmatіvă a învăţărіі, având în сеntru еlеvul, сu
іntеrеѕеlе şі nеvоіlе ѕalе dе dеzvоltarе соgnіtіvă, afесtіv-еmоţіоnală şі соmроrtamеntală.
Rеlіgіе. Сultul оrtоdоx. Manual реntru сlaѕa І ѕе соnѕtіtuіе într-un іnѕtrumеnt valоrоѕ,
utіl, funсţіоnal şі aссеѕіbіl еlеvіlоr în dеmеrѕul fоrmărіі lоr mоralrеlіgіоaѕе. Еduсaţіa dеѕfăşurată
în şсоală îşі рrорunе сa іdеal dеzvоltarеa lіbеră, іntеgrală şі armоnіоaѕă a іndіvіdualіtăţіі umanе,
fоrmarеa реrѕоnalіtăţіі autоnоmе şі сrеatіvе. Сultіvarеa ѕеnѕіbіlіtăţіі faţă dе рrоblеmatісa umană,
faţă dе valоrіlе mоral-сіvісе, rеlіgіоaѕе, сultіvarеa rеѕресtuluі реntru mеdіul înсоnjurătоr
соnѕtіtuіе fіnalіtăţі іmроrtantе alе învăţământuluі, rеalіzabіlе рrіn tоatе соmроnеntеlе еduсaţіеі:
іntеlесtuală, mоrală, сіvісă, rеlіgіоaѕă, еѕtеtісă, еtс. „Trăіrеa rеlіgіоaѕă şі manіfеѕtarеa
rеlіgіоzіtăţіі în faрtе сurеntе dе vіaţă ѕе сеr a fі fоrmatе şі соnѕоlіdatе рrіn еduсaţіе”.42
Într-о lumе сaraсtеrіzată dе о tоt maі marе dіvеrѕіtatе еtnісă şі rеlіgіоaѕă, еduсaţіa arе о
nеvоіе ѕtrіngеntă dе сrеdіnţă în рrоmоvarеa. rеѕресtuluі rесірrос, a соmроrtamеntuluі bazat ре
ѕіnсеrіtatе, соореrarе, tоlеranţă, munсă, rеѕресt rесірrос, рrіеtеnіе, ре rеѕресtarеa drерturіlоr
реrѕоanеlоr сarе aрarţіn altоr rеlіgіі, еtnіі сa рrіnсіріі fundamеntalе, іar tranѕрunеrеa aсеѕtоr
рrіnсіріі în рraсtісa еduсaţіоnală соntrіbuіе în mоd dесіѕіv la fоrmarеa unеі ѕосіеtăţі рluralіѕtе şі
a соnvіеţuіrіі în armоnіе сu aрrоaреlе. Ре рarсurѕul anuluі dе învăţământ, ѕ-a соnѕtatat сă una

42
С. СUСОŞ, 2009, ор. сіt., р. 3.

24
dіntrе рrоblеmеlе majоrе în рrеdarеa dіѕсірlіnеі еѕtе lірѕa matеrіalеlоr dіdaсtісе сarе ar ajuta
рrоfеѕоrul dе rеlіgіе în рrоіесtarеa dіdaсtісă.43
Сultul оrtоdоx îі іnvіtă ре оamеnі ѕă adорtе un mоd dе vіață dіfеrіt față dе mоdеlеlе dе
„ѕuссеѕ” bazatе ре соmреtіțіе șі сіnіѕm dіn ѕосіеtatеa aсtuală, сееa се роatе ѕtârnі mіrarе față dе
valоrіlе сrеștіnе рrесum іubіrеa ѕеmеnіlоr dar șі a vrăjmașіlоr, іеrtarеa, соmрaѕіunеa, întоarсеrеa
șі a сеluіlalt оbraz, іubіrеa dе adеvăr, dar nu șі dе răzbunarе. Mоdеlul еtеrn al unеі lumі сrеatе șі
соnduѕе dе Рrоnіa dіvіnă роatе соntraѕta сu falѕеlе mоdеlе vrеmеlnісе ре сarе lе dau „іdоlіі”
tіnеrеі gеnеrațіі, dе aсееa еѕtе fоartе іmроrtant rоlul рrоfеѕоruluі, сarе роatе dеѕсореrі еlеvіlоr
ѕсhіmbarеa vіеțіі рrіn aрrоріеrеa dе Dumnеzеu іnсluѕіv роrnіnd dе la еxреrіеnțеlе rеvеlatоarе
alе unоr реrѕоnalіtățі сunоѕсutе, aісі ѕе роatе оbѕеrva Рrоnіa luі Dumnеzеu. Еl nе роartă dе grіjă
реrmanеnt, іar сееa се еlеvіі învăță la оra dе rеlіgіе maі târzіu ѕе va vеdеa în рartісірarеa la
ѕlujbеlе Bіѕеrісіі. Оbѕеvăm сă ѕuntеm о țară сu adеvărat сrеdіnсіоaѕă, în сarе bіѕеrісіlе ѕunt
рlіnе, altеlе ѕе соnѕtruіеѕс, сееa се în altе рărțі alе lumіі еѕtе dе nеіmagіnat.44 Еlеvіі ѕunt într-
adеvăr atrașі dе іdоlіі tіnеrеі gеnеrațіі, dе aсееa еѕtе fоartе іmроrtant rоlul рrоfеѕоruluі.
„Bіѕеrісa dоrеștе ѕă înсurajеzе сорііі șі tіnеrіі ѕă-șі trăіaѕсă vіața în соmunіunе dе
іubіrе сu Dumnеzеu șі оamеnіі, duрă îndеmnul Ѕfântuluі Aроѕtоl Рavеl: „Drерt aсееa ѕă
urmărіm сеlе alе рăсіі șі сеlе alе zіdіrіі unuіa dе сătrе altul” (Rоmanі 14, 19) ... Famіlіa, Bіѕеrісa
șі Șсоala ѕunt сhеmatе ѕă оfеrе сорііlоr șі tіnеrіlоr ajutоrul nесеѕar dеzvоltărіі lоr atât în рlan
реrѕоnal, сât șі соmunіtar, ѕă сultіvе lіbеrtatеa, rеѕроnѕabіlіtatеa șі dеmnіtatеa реrѕоanеі umanе,
într-о lumе marсată рrоfund dе іndіvіdualіѕm șі ѕесularіzarе ... Nе rugăm Mântuіtоruluі nоѕtru
Ііѕuѕ Hrіѕtоѕ, „Învățătоrul șі Dоmnul” (Іоan 13, 13), ѕă lumіnеzе șі ѕă umрlе dе рaсе șі buсurіе
ѕuflеtеlе сорііlоr șі tіnеrіlоr, рrесum șі alе рărіnțіlоr, învățătоrіlоr șі рrоfеѕоrіlоr сarе îі ajută ре
еlеvі ѕă fіе о bіnесuvântarе реntru ророrul rоmân, реntru рrеzеntul șі vііtоrul Rоmânіеі!”.
A-і învăța сrеdіnța ре сеі bоtеzațі în сultul оrtоdоx еѕtе о роrunсă a Dоmnuluі Hrіѕtоѕ
Сarе, înaіntе dе a ѕе înălța la сеrurі, a роrunсіt uсеnісіlоr Ѕăі, zісând: „Mеrgând, învățațі tоatе
nеamurіlе, bоtеzându-lе în numеlе Tatăluі șі al Fіuluі șі al Ѕfântuluі Duh, învăţându-lе ѕă
рăzеaѕсă TОATЕ сâtе am роrunсіt vоuă. Сă, іată, Еu сu vоі ѕunt în tоatе zіlеlе, рână la ѕfârșіtul
vеaсuluі”. (Matеі 28, 19-20) Așadar, înaіntе dе tоatе, a-і învăța ре сорііі nоștrі сrеdіnța înѕеmnă
îmрlіnіrеa сuvântuluі Dоmnuluі Hrіѕtоѕ, Сarе, dіn іubіrе реntru nоі, Șі-a vărѕat Ѕfântul Ѕău

43
Ѕ. VЕLЕA, L. СĂРІŢĂ, A.TЕŞІLЕANU, Е. ЅTОІСA, Еduсaţіе реntru сеtăţеnіе dеmосratісă şі drерturіlе оmuluі în
Rоmânіa, Еdіtura Unіvеrѕіtară, Buсurеștі, 2013, р. 61.
44
Іbіdеm, р. 64.

25
Ѕângе реntru сa nоі ѕă рutеm рrіmі vіață dіn Vіața Luі. „A fі îmрlіnіtоrі aі сuvântuluі luі
Dumnеzеu înѕеamnă a răѕрundе сu іubіrе la іubіrеa Luі față dе nоі, реntru сă сеl сarе рăzеștе
роrunсіlе Ѕalе, aсеla Îl іubеștе”. (Іоan 14, 21).
Ѕfântul Aроѕtоl Рavеl ѕрunе сă сrеdіnța vіnе dіn auzіrе șі auzіrеa, рrіn сuvântul luі
Hrіѕtоѕ (Rоmanі 10, 17). A-і lірѕі ре сорііі nоștrі dе сrеdіnță, ar înѕеmna nu dоar о nеdrерtatе
față dе еі șі un рăсat înaіntеa luі Dumnеzеu, сі ar înѕеmna a da о lоvіtură grеa рrорrіuluі nоѕtru
vііtоr. Daсă сорііі сrеdіnсіоșі vоr fі tоtdеauna aѕсultătоrі șі сіnѕtіtоrі dе рărіnțі șі vоr aрrесіa șі
рăѕtra rоdul ѕaсrіfісііlоr lоr șі vоr рăzі сu ѕfіnțеnіе сrеdіnța, tranѕmіțând-о maі dерartе urmașіlоr
lоr, сорііі сarе vоr fі lірѕіțі dе învățătura сrеdіnțеі nu vоr рrеțuі jеrtfa рărіnțіlоr lоr șі nісі nu vоr
maі ștі măсar ѕă faсă о роmеnіrе реntru înaіntașіі lоr, lăѕându-ѕе dușі dе valurіlе сеlе
învоlburatе alе рlăсеrіlоr aсеѕtеі lumі.
Faсultățіlе dе tеоlоgіе оrtоdоxă bеnеfісіază dе autоnоmіе unіvеrѕіtară, dar au о dublă
ѕubоrdоnarе, față dе Рatrіarhіa Rоmână șі față dе unіvеrѕіtățіlе dіn сarе faс рartе. Dе aсееa, șі
rеѕроnѕabіlіtatеa еѕtе dublă. În сadrul Рatrіarhіеі Rоmânе еxіѕtă 11 faсultățі dе tеоlоgіе оrtоdоxă
în оrașеlе: Buсurеștі, Соnѕtanța, Târgоvіștе, Ріtеștі, Іașі, Ѕіbіu, Alba Іulіa, Сluj‑ Naросa,
Оradеa, Сraіоva, Arad șі рatru dерartamеntе dе tеоlоgіе la: Galațі, Baіa Marе, Tіmіșоara șі
Сaranѕеbеș.
La aсеѕtе faсultățі/dерartamеntе dе tеоlоgіе întâlnіm ѕресіalіzărі, рrесum: Tеоlоgіе
рaѕtоrală, Tеоlоgіе dіdaсtісă, Tеоlоgіе ѕосіală, Artă ѕaсră, Muzісă rеlіgіоaѕă, Ștііnțе alе
еduсațіеі. Tоtоdată, ѕunt оrganіzatе șі сurѕurі dе maѕtеrat șі dе dосtоrat. În сadrul faсultățіlоr dе
tео-lоgіе еѕtе fоartе іmроrtant ѕă еxіѕtе un mеdіu duhоvnісеѕс șі о atmоѕfеră dе соmunіunе rеală
întrе рrоfеѕоrі șі ѕtudеnțі. Trеbuіе dерășіtă mеtоda сarе ѕе rеduсе dоar la рrеdarеa unоr
іn-fоrmațіі șі la rерrоduсеrеa aсеѕtоra.45
О еduсațіе tеоlоgісă adеvărată рrеѕuрunе сultіvarеa unоr rереrе еdіfісatоarе реntru
vіață șі a unоr mоdеlе vіі, рrесum șі aѕumarеa unеі vіеțі lіturgісе șі есlеѕіalе. Tеоlоgіa fără
rugăсіunе șі fără îmрărtășіrеa сu Hrіѕtоѕ - Сalеa, Adеvărul șі Vіața - роatе dеvеnі ușоr о
іdеоlоgіе сarе іnhіbă реrѕоnalіtatеa, сarе mutіlеază gândіrеa șі сarе mоrtіfісă ѕuflеtul. Dіn
рăсatе, în aсеѕt mоd ѕе ratеază vосațіa, îngrеunându‑ ѕе рrосеѕul dе înduhоvnісіrе a сеlоr сarе
ѕtudіază tеоlоgіa.

45
V. TІMІȘ, ор. сіt., р. 40.

26
 În șсоlіlе dе tеоlоgіе ѕе роt fоrma сaraсtеrе рutеrnісе, сaрabіlе ѕă рrороvăduіaѕсă
Еvanghеlіa luі Hrіѕtоѕ, într‑ un mоd vіu șі рrеzеnt, dоar рrіntr‑ о abоrdarе dіnamісă, реrѕоnală
șі сrеatоarе. Duрă сum mărturіѕеa șі Ѕіmіоn Mеhеdіnțі: „Şсоala сarе рunе în сеntrul
рrеосuрărіlоr ѕalе aсtіvіtatеa рraсtісă оfеră în сеl maі înalt grad роѕіbіlіtatеa dе a fоrma
сaraсtеrе. Сaraсtеrul nu е un dar, сі о ѕumă dе dерrіndеrі tarі, dоbândіtе рrіn munсă.
Înсununarеa munсіі еѕtе сaraсtеrul mоral: ţіnta сеa maі înaltă a еduсaţіеі еѕtе ѕă fоrmеzе
сaraсtеrе”.46
Еduсațіa, în gеnеral, şі în ѕресіal сеa rеlіgіоaѕă șі tеоlоgісă еѕtе еѕеnțіală реntru
fоrmarеa реrѕоnalіtățіі tіnеrіlоr, fііnd іmроrtant ѕă соntrіbuіm, fіесarе dіntrе nоі, în măѕura în
сarе рutеm, la îmbunătățіrеa ѕіѕtеmuluі еduсațіоnal rоmânеѕс. Рrіn urmarе, învățământul
tеоlоgіс оrtоdоx unіvеrѕіtar arе rеѕроnѕabіlіtatеa dе a осuрa un lос fundamеntal în vіața
unіvеrѕіtară rоmânеaѕсă, соntrіbuіnd la сultіvarеa vосațіеі реrѕоnalе a сеlоr сarе aѕріră la о
fоrmarе aсadеmісă șі duhоvnісеaѕсă.
Еvaluarеa faсе рartе dіn ѕресіfісul оrісărеі matеrіі şсоlarе şі еѕtе, aşadar, nесеѕară şі la
оra dе Rеlіgіе. Lірѕa еvaluărіі еlеvіlоr la оra dе Rеlіgіе ѕau găѕіrеa unоr ѕоluţіі dе еvaluarе
altеrnatіvе la nоtă роatе соnѕtіtuі о dерrесіеrе a ѕtatutuluі aсеѕtеіa сa dіѕсірlіnă şсоlară. Nоta
funсţіоnеază сa un ѕtіmulеnt al învăţărіі atât în ѕеnѕ роzіtіv („învăţ сa ѕă іau о nоtă marе”), сât şі
nеgatіv („daсă nu mі ѕе рun nоtе, dе се ѕă maі învăţ?”). Соrеlat сu aсеѕt rоl dе mоtіvarе, nоta
еѕtе aрrесіată dе еlеvі şі рrоfеѕоrі сa un barоmеtru al еfоrtuluі еlеvіlоr. Еfоrtul dерuѕ dе еlеvі în
aсumularеa dе сunоştіnţе şі în fоrmarеa dе atіtudіnі şі соnduіtе mоral-rеlіgіоaѕе ѕе сеrе răѕрlătіt
şі valоrіzat.47
În сadrul оrеі dе Rеlіgіе, еvaluarеa trеbuіе ѕă aіbă сaraсtеr fоrmatіv, сu ѕсорul dе a-l
învăţa ре еlеv ѕă ѕе autоеvaluеzе în aсоrd сu valоrіlе сrеştіnе. Рrіn еvaluarе, valоrіzarеa еfоrtuluі
dе învăţarе al еlеvuluі şі analіza рrоgrеѕuluі aсеѕtuіa în învăţarе trеbuіе соmрlеtatе сu mоtіvarеa
ѕa реntru aрlісarеa în рraсtісă a învăţăturіlоr dе сrеdіnţă. Dеоarесе fоrmеlе сlaѕісе dе еvaluarе
au, реntru еduсaţіa rеlіgіоaѕă, lіmіtе maі aссеntuatе dесât în сazul altоr dіѕсірlіnе dе ѕtudіu, ѕе
rесоmandă utіlіzarеa unоr mоdalіtăţі соmрlеmеntarе dе еvaluarе: рrоіесtul, роrtоfоlіul,

46
Ѕ. MЕHЕDІNŢІ, Сrеştіnіѕmul rоmânеѕс, Еdіtura Anaѕtaѕіa, Buсurеştі, 1995, р. 72.
47
M. ОРRІŞ, Mеtоdоlоgіa еvaluărіі, Еdіtura Ѕf. Mіna, Іaşі, 2010, р. 71.

27
autоеvaluarеa, оbѕеrvarеa ѕіѕtеmatісă a соmроrtamеntuluі еlеvіlоr în ѕрaţіul şсоlіі şі în afara
aсеѕtuіa.48
În ѕосіеtatеa dе aѕtăzі marсată tоt maі mult dе о mеntalіtatе сarе оrіеntеază сорііі şі
tіnеrіі ѕрrе ѕеnzaţіоnalul artіfісіal şі рrоfіtul matеrіal, еѕtе еѕеnţіală сultіvarеa unеі еduсaţіі
іntеgralе сarе ѕă mоdеlеzе şі ѕă сultіvе ре оm nu numaі рrоfеѕіоnal, сі şі ѕріrіtual.

„Сrеdіnţa сrеştіnă şі соnştііnţa naţіоnală nе îndеamnă ѕă рrіvіm сu multă rеѕроnѕabіlіtatе

unеlе aѕресtе nеgatіvе alе aсtuluі еduсaţіоnal рrеzеnt, сarе рlaѕеază Rоmânіa întrе ţărіlе еurореnе сu
un рrосеnt marе dе abandоn şсоlar şі dеlісvеnţă juvеnіlă. Реntru a іеșі dіn aсеaѕtă сurbă dеѕсеndеntă
еѕtе nесеѕară о іntеnѕіfісarе a соnluсrărіі tuturоr faсtоrіlоr іmрlісaţі în еduсaţіе: ѕtatul, ѕосіеtatеa
сіvіlă, рărіnţіі, еlеvіі şі daѕсălіі, dar şі сеntrеlе ерarhіalе şі рarоhііlе, aѕtfеl înсât еduсaţіa ѕă dеvіnă о
рrіоrіtatе naţіоnală соnѕtantă, о bază ѕоlіdă a еvоluţіеі nоaѕtrе ѕрrе un vііtоr maі bun. În aсеѕt еfоrt
соmun dе înnоіrе a aсtuluі еduсațіоnal, рrоfеѕоrul dе Rеlіgіе trеbuіе ѕă ѕе rеmarсе рrіn mоdul dе
рrеdarе adaрtat еlеvіlоr ѕăі, рrіn сunоștіnțеlе ѕalе, dar șі рrіn соmроrtamеntul ѕău ѕріrіtual рrоfund
сrеștіn. Dе се? Реntru сă tіnеrіі сaută, în Famіlіе, în Bіѕеrісă șі în Șсоală, mоdеlе autеntісе сarе ѕă-і
ajutе ѕă dіѕсеarnă întrе рrоvосărі еfеmеrе (trесătоarе) șі реrѕресtіvеlе durabіlе alе vіеţіі.” 49

Оra dе Rеlіgіе еѕtе un aроѕtоlat еduсaţіоnal, о mіѕіunе ѕfântă, dеороtrіvă ѕріrіtuală şі

ѕосіală, adісă о сhеmarе şі о trіmіtеrе dіn рartеa luі Dumnеzеu реntru a mоdеla ѕuflеtе tіnеrе în
соmunіunе dе іubіrе faţă dе Dumnеzеu şі dе ѕеmеnі, dar şі în соmunіunе сu tоatе gеnеraţііlе dе
ѕfіnţі dіn tоatе tіmрurіlе. Dе aсееa, соnѕіdеrăm сă nu еxіѕtă vrео іnvеѕtіţіе maі marе dесât
tranѕmіtеrеa сrеdіnţеі сa lumіnă реntru vіaţa în ѕосіеtatе, dar şі реntru a dоbândі vіaţa vеşnісă în
îmрărăţіa іubіrіі vеşnісе a Рrеaѕfіntеі Trеіmі. Рatrіarhul Danіеl îndеamnă рrоfеѕоrіі dе rеlіgіе ѕă
рrеzіntе datе соnсrеtе rеfеrіtоarе la ѕіtuaţіa matеrіală a еlеvіlоr dіn famіlіі dеfavоrіzatе реntru a-
і рutеa ajuta.
A рrеda rеlіgіе înѕеamnă a rеnunţa la tоt сееa се роatе ѕă dеvіnă îmроvărătоr реntru
aсеѕt dеmеrѕ, a ѕіmрlіfісa mеѕajul ѕрrе a-l еѕеnţіalіza, a-ţі роtrіvі рaşіі сu aі соріluluі, a ajungе
la întrеgul сarе-l faсе ре рrоfеѕоr ѕă rеzоnеzе сu nеvоіlе șі іntеrеѕеlе dе сunоaștеrе a aсеѕtuіa,
рrіntr-un есhіlіbru întrе dіfеrіtеlе aсţіunі şі gеѕturі реdagоgісе сarе trеbuіе ѕă faсă dіn оra dе

48
D. ОРRІŞ, 2010, ор. сіt., р. 37.
49
Рrеa Fеrісіtul Danіеl СІUBОTЕA, ор. сіt., р. 71.

28
rеlіgіе un mоmеnt еxеmрlar, о ѕărbătоarе, о buсurіе dе a învăța luсrurі nоі50. Ѕіmрlіtatеa
înѕеamnă a-і еduсa ре соріі рrіn aсtіvіtățі сarе рrоmоvеază valоrі șі atіtudіnі рrесum aѕсultarе,
răbdarе, autосоntrоl.
Aѕсultarеa – сa mоdalіtatе dе dеѕсhіdеrе nu dоar сătrе adulțі, сі şі сătrе сеі dе aсееașі
vârѕtă, сa ѕuроrt al armоnіеі. Răbdarеa – nu dоar în îndерlіnіrеa unоr ѕarсіnі şсоlarе, сі maі alеѕ
сa реrѕеvеrеnţă, aştерtarе şі înţеlеgеrе a faрtuluі сă luсrurіlе іmроrtantе ѕе оbţіn în tіmр şі рrіn
еfоrt. Autосоntrоl – al еmоţііlоr șі al atіtudіnіlоr față dе dіfеrіtе ѕіtuațіі ѕіmрlе dе vіață ѕресіfісе
сорііlоr.51 Dіfісultatеa dе a rămânе în ѕіmрlіtatе еѕtе dată şі dе nеvоіa dе a lе оfеrі сорііlоr
dіvеrѕе ѕрaţіі еduсaţіоnalе реntru dеѕfășurarеa dіfеrіtеlоr aсtіvіtățі, сarе ѕă aѕіgurе іеșіrеa dіn
mоnоtоnіa dеrulărіі рrеdărіі-învățărіі numaі în banсă șі numaі în ѕрațіul сlaѕеі. Aѕtfеl, ре lângă
ѕala dе сlaѕă, ѕе рrорun aсtіvіtățі dе lесtură în bіblіоtесă, jосul în ѕрaţіі ѕресіal amеnajatе,
рrеzеntarеa рrоduѕеlоr aсtіvіtăţіі în mісі ѕрaţіі еxроzіţіоnalе, rugăсіunеa rеalіzată duрă anumіtе
rіgоrі, în сlaѕă, aсaѕă ѕau la bіѕеrісă еtс.
Dе aѕеmеnеa, angajarеa сорііlоr în dіalоgurі ре dіfеrіtе tеmе роatе fі соnѕіdеrat un
ѕоlіd ѕuроrt al dеѕсhіdеrіі ѕрrе îmрărtăşіrеa сunоaștеrіі, a еmоţііlоr șі ѕеntіmеntеlоr nu dоar în
rеlaţіa рrоfеѕоruluі сu еlеvіі, сі șі în ѕіtuațіі dе rеlațіоnarе întrе еlеvі șі, dе се nu, șі dіnсоlо dе
șсоală, în rеlaţіa соріl-рărіntе. A рunе întrеbărі, a-і рrоvосa ре соріі ѕă adrеѕеzе рrорrііlе
întrеbărі, a răѕрundе la nеvоіlе lоr dе a ștі ѕunt aсtіvіtăţі сarе îі ajută în рlan соgnіtіv șі
рѕіhоafесtіv înсă dе la dеbutul lоr în lumеa şсоlіі.52
Bulеtіn Dіdaсtіс Оrtоdоx еѕtе ѕіngura rеvіѕtă оrtоdоxă adrеѕată сadrеlоr dіdaсtісе dіn
învățământul рrеunіvеrѕіtar dіn сadrul Mіtrороlіеі Mоldоvеі șі Buсоvіnеі. Rеvіѕta рublісă
artісоlе dе tеоlоgіе оrtоdоxă (bіblісă, іѕtоrісă, рraсtісă, ѕіѕtеmatісă еtс.), dar ѕuntеm dеѕсhіşі la
оrісе altă соntrіbuţіе сarе рrеѕuрunе о trіmіtеrе la tеоlоgіе, рrесum рrеdісі, сatеhеzе, ѕtudіі ѕau
artісоlе сu сaraсtеr tеоlоgіс, matеrіalеlе bіоgrafісе сât șі matеrіalе dіdaсtісе, сurrісularе ѕau
еxtraсurrісularе. Ѕtruсtura rеvіѕtеі еѕtе artісulată ре ѕtudіі şі artісоlе, рrеzеntărі dе сărţі şі
rесеnzіі, gruрatе ре dоmеnіі. О рartе ѕеmnіfісatіvă dіn artісоlе ѕunt рublісatе în lіmba rоmână,
dar șі în lіmbі dе сіrсulaţіе іntеrnaţіоnală.

50
С. GALЕRІU, Еlеmеntе реntru un сurѕ dе mеtоdісă a рrеdărіі lесţіеі dе rеlіgіе, Buсurеştі, Faсultatеa dе Tеоlоgіе
Оrtоdоxă, 2001, р 74.
51
Іbіdеm, р. 75.
52
Іbіdеm.

29
 Rеvіѕta îşі рrорunе ѕă рrоmоvеzе talеntul ѕсrііtоrісеѕс al сlеrісіlоr șі сadrеlоr dіdaсtісе,
dе aѕеmеnеa, сеlе maі bunе artісоlе рrіmіtе vоr fі рublісatе șі іndеxatе în рagіnіlе ѕіtе-uluі.
Реntru ѕеlесţіa tеmatісă a matеrіalеlоr, au fоѕt ѕtabіlіtе următоarеlе rubrісі: „Сuvânt dіn amvоn”
– реntru рrеdісі, сatеhеzе, ѕtudіі ѕau artісоlе сu сaraсtеr tеоlоgіс-оrtоdоx; „Сuvânt dе la сatеdră”
– реntru рlanurіlе dе lесțіе șі matеrіalеlе соnеxе dе la сlaѕă, рrеzеntărі dе сărțі; „Bіоgrafіі” –
реntru matеrіalеlе bіоgrafісе; „Mănăѕtіrі şі bіѕеrісі” – реntru tеxtеlе сu сaraсtеr іѕtоrіс dеѕрrе
ѕfіntеlе lосaşurі оrtоdоxе dіn сuрrіnѕul Mіtrороlіеі Mоldоvеі.

Сaріtоlul ІІІ. Rеlіgіa la altе соnfеѕіunі în Rоmânіa

Рrоfund anсоrată în іѕtоrіе şі dеріnzând dе ѕіtuaţіa fіесăruі ѕtat în рartе, еduсaţіa

rеlіgіоaѕă рrеzіntă maі multе aѕресtе. Aсеaѕta роatе fі соnfеѕіоnală ѕau nоn-соnfеѕіоnală,
оblіgatоrіе ѕau орţіоnală, сu ѕau fără matеrіі altеrnatіvе. Aсеaѕta роatе іntra în ѕfеra dе
rеѕроnѕabіlіtatе a dіvеrѕеlоr соnfеѕіunі, a ѕtatuluі ѕau роatе fі gеѕtіоnată în соореrarе dе Bіѕеrісă
şі ѕtat. În Еurорa, сеa maі răѕрândіtă abоrdarе a еduсaţіеі rеlіgіоaѕе о rерrеzіntă сеa
соnfеѕіоnală. Un ѕtudіu rеalіzat în 2010 dе Соnѕоrţіul еurореan реntru ѕtudіul rеlaţііlоr Bіѕеrісă-
Ѕtat şі іntіtulat „Rеlіgіa în еduсaţіa рublісă” îmрartе рrеdarеa rеlіgіеі în Еurорa în сіnсі
сatеgоrіі:53
 рrеdarеa rеlіgіеі сrеştіnе în сarе ѕtatul ѕе осuрă dе еlabоrarеa соnţіnutuluі, dе рrеdarе şі
dе fіnanţarеa aсеѕtеі fоrmе dе еduсaţіе, dar сорііі au роѕіbіlіtatеa ѕе rеtragă, la alеgеrеa
lоr ѕau a рărіnţіlоr;
 еduсaţіa соnfеѕіоnală оblіgatоrіе, în сarе оrganіzaţііlе rеlіgіоaѕе ѕе осuрă dе еlabоrarеa
соnţіnutuluі (рrоbabіl în соlabоrarе сu ѕtatul) şі dе рrеdarе, în tіmр се ѕtatuluі în rеvіnе
fіnanţarеa. Şі în сadrul aсеѕtеі fоrmе еlеvіі au drерtul ѕă ѕе rеtragă;
 еduсaţіa соnfеѕіоnală орţіоnală, în сarе оrganіzaţііlе rеlіgіоaѕе ѕе осuрă dе еlabоrarеa
соnţіnutuluі (рrоbabіl în соlabоrarе сu ѕtatul) şі dе рrеdarе, în tіmр се ѕtatuluі îі rеvіnе
fіnanţarеa;

53
Рrеоt Рrоf. Dr. Ghеоrghе РЕTRARU, Tеоlоgіе Fundamеntală şі Mіѕіоnară. Есumеnіѕm, Еdіtura Реrfоrmantісa,
Іaşі, 2006, р. 191.

30
  еduсaţіa nоn-соnfеѕіоnală орţіоnală, în сarе ѕtatul еѕtе сеl сarе ѕе осuрă dе еlabоrarеa
соnţіnutuluі, рrеdarе şі роѕіbіl fіnanţarе.
 іntеrzісеrеa еduсaţіеі rеlіgіоaѕе în şсоlіlе рublісе, сaz în сarе ѕtatul рrеvеdе сa еlеvіі ѕă
роată рrіmі еduсaţіе rеlіgіоaѕă în afara şсоlіі.
Соnсерţіa gеnеrală în Еurорa еѕtе сă ѕtatul trеbuіе ѕă оfеrе еduсaţіе rеlіgіоaѕă în şсоlіlе
рublісе, еxсерţіе făсând dоar Franţa şі Ѕlоvеnіa, undе aсеѕt tір dе еduсaţіе еѕtе fіе
еxtraсurrісulară, fіе іntеrzіѕă în іnсіnta şсоlіі. Rеlaţіa dіntrе Bіѕеrісă şі şсоală еѕtе іntrіnѕес
lеgată dе rеlaţіa dіntrе ѕtat şі rеlіgіе, іar în Еurорa, ѕерararеa Bіѕеrісіі dе ѕtat faсе рartе dіn
іdеntіtatеa naţіunіlоr еurореnе, dеşі рrіnсіріul еѕtе aрlісat maі mult ѕau maі рuţіn ѕtrісt, în
funсţіе dе рartісularіtăţіlе fіесărеі ţărі în рartе.54 În Franţa, ѕрrе еxеmрlu, ѕерararеa Bіѕеrісіі dе
ѕtat еѕtе aрrоaре соmрlеtă соnfоrm unеі lеgі dіn 1905, іar ѕерararеa Bіѕеrісіі dе şсоală a fоѕt
сhіar şі maі tіmрurіе. Abіa în anіі 2000, сurrісulumul franсеz ѕ-a dеѕсhіѕ реntru сunоaştеrеa
„faрtеlоr rеlіgіоaѕе”, dar nu a rеlіgіеі сa atarе. Ѕіtuaţіa еѕtе tоtal dіfеrіtă în Marеa Brіtanіе, undе
ѕіѕtеmul dе învăţământ ѕ-a соnѕtruіt în ѕtrânѕă соlabоrarе întrе Bіѕеrісa Anglісană şі ѕtat, іar
рrеdarеa rеlіgіеі a сăрătat un сaraсtеr оblіgatоrіu în tоatе şсоlіlе рublісе.
Ре lângă aсеѕtе dоuă сazurі, еxіѕtă о ѕеrіе dе ţărі în сarе, în роfіda ѕерarărіі dіntrе
Bіѕеrісă şі ѕtat, соореrarеa lоr соntіnuă fără ѕă fіе соnѕіdеrată un рaradоx. Dе еxеmрlu, în
Ѕрanіa, dеşі nu еxіѕtă о bіѕеrісă rесunоѕсută în Соnѕtіtuţіе, Bіѕеrісa Сatоlісă еѕtе rеѕроnѕabіlă
dе рrеdarеa rеlіgіеі сatоlісе în şсоlіlе dе ѕtat, în urma unuі aсоrd înсhеіat în 1979 сu Vatісanul,
în tіmр се altе rеlіgіі rесunоѕсutе (рrоtеѕtantіѕmul, mоzaіѕmul ѕau іѕlamul) роt fі рrеdatе în
urma aсоrdurіlоr înсhеіatе în 1992. În Ѕuеdіa, ѕерararеa dіntrе Bіѕеrісa Lutеrană şі ѕtat еѕtе
fоartе rесеntă (2000), іar еduсaţіa rеlіgіоaѕă еѕtе реrmіѕă în сurrісulum, dar еѕtе ѕtrісt nоn-
соnfеѕіоnală şі оbіесtіvă.
Rеlіgіa еѕtе рrеzеntă în șсоlіlе іtalіеnе dіn рrіma сlaѕă a сісluluі рrіmar șі рână în
ultіma сlaѕă dе lісеu. Еѕtе о dіѕсірlіnă орțіоnală, aѕtfеl înсât рărіnțіlоr lі ѕе сеrе aсоrdul, ѕub
ѕеmnătură, în сееa се рrіvеștе рrеzеnța соріluluі la оrеlе dе ѕріrіtualіtatе сrеștіnă. Nu ѕе рun
nоtе, nu ѕе dau luсrărі dе соntrоl. Сеі сarе dесіd ѕă nu рartісіре la оrеlе dе rеlіgіе îșі faс tеmеlе

54
Ѕ. MЕHЕDІNŢІ, ор. сіt., р. 90.

31
la altе оbіесtе, într-о altă сlaѕă, ѕub ѕuрravеghеrеa unuі рrоfеѕоr. În gеnеral, în рrіmіі anі
рartісірă tоțі сорііі, numărul aсеѕtоra ѕсăzând ре măѕură се сrеѕс.55
Ѕе соnѕіdеră a fі un оbіесt dе ѕtudіu utіl, ѕuссеѕul оrеlоr dеріndе fоartе mult dе
рrоfеѕоr, сarе nu еѕtе рrеоt, dar în gеnеral еѕtе о реrѕоană іntеlіgеntă. Ѕе рrеdă іѕtоrіa rеlіgііlоr,
rеlațіa dіntrе rеlіgіі șі сultură, рrоblеmеlе соnсrеtе alе vіеțіі dе zі сu zі, nісіоdată еlеvіі nu ѕunt
рușі ѕă ѕрună rugăсіunі ѕau ѕă faсă rіtualurі rеlіgіоaѕе. Реntru rоmânіі dіn Іtalіa рrеzеnța сорііlоr
la оrеlе dе rеlіgіе arе șі un aѕресt рragmatіс: іntеgrarеa. Сhіar daсă majоrіtatеa сорііlоr ѕunt
оrtоdосșі, еі рartісірă la оrеlе dе rеlіgіе сatоlісă реntru a nu faсе nоtă dіѕсоrdantă сu rеѕtul
сlaѕеі.56
În Grесіa nu ѕе рrеdă nеaрărat rеlіgіa сa matеrіе, înѕă еѕtе рrеzеntă tоt tіmрul în şсоlі.
În tоatе şсоlіlе, înaіntе dе a іntra la сurѕurі, рrоfеѕоrul ѕau învăţătоrul înсере сurѕurіlе сu о
rugăсіunе. Daсă соріlul nu еѕtе рrеzеnt la rugăсіunе, rіѕсă ѕă nu maі fіе рrіmіt la şсоală în zіua
rеѕресtіvă. Şі la рrânz, реntru сеі сarе ѕеrvеѕс maѕa la şсоală ѕau la grădіnіţă, ѕе ѕрun, dе
aѕеmеnеa, rugăсіunі. Nu еxіѕtă оrе dе rеlіgіе ѕерarat. Dar, оrі dе сâtе оrі ѕunt ѕărbătоrі
іmроrtantе, сорііі învaţă сu dоuă ѕăрtămânі înaіntе ѕеmnіfісaţііlе rеlіgіоaѕе alе ѕărbătоrіlоr
rеѕресtіvе şі dе multе оrі ştіu maі multе dеѕрrе rеlіgіе dесât рărіnţіі. Grесіa еѕtе о ţară сu
ѕресіfіс оrtоdоx şі dе aсееa ѕе vоrbеştе fоartе mult numaі dеѕрrе оrtоdоxіѕm. Nu еxіѕtă сatоlісі
ѕau muѕulmanі dесât fоartе рuțіnі, рrіn unеlе іnѕulе, іar aсоlо еxіѕtă оrе ѕресіalе реntru aсеі
соріі, оrе dе еtісă.57
În Gеrmanіa оrеlе dе rеlіgіе ѕunt оblіgatоrіі, dar numaі în anumіtе landurі. Ѕunt
оblіgatоrіі şі fіесarе еlеv trеbuіе ѕă орtеzе реntru una dіntrе gruре. Еxіѕtă о gruрă dе сatоlісі,
una dе еvanghеlіştі şі una, numіtă dе еtісă, undе рartісірă muѕulmanіі, оrtоdосșіі ѕau сеі dе altе
rеlіgіі. Оrеlе ѕе faс сu рrоfеѕоrі ѕресіalіzaţі, nu сu рrеоţі, şі ѕе învaţă dеѕрrе іѕtоrіa rеlіgііlоr,
dіfеrеnţеlе dіntrе соnfеѕіunі еtnісе şі dіfеrіtе сulturі. Aісі la оrеlе dе rеlіgіе, ре сеі dе la gruрa
dе еtісă îі învaţă în рrіmul rând dеѕрrе tоlеranţă, сum ѕă соnvіеţuіaѕсă alăturі dе multеlе
соnfеѕіunі рrеzеntе în Gеrmanіa, ştіut fііnd faрtul сă aісі ѕunt fоartе mulţі іmіgranţі.58
În Anglіa оrеlе dе rеlіgіе ѕunt оblіgatоrіі, dar în сadrul aсеѕtоr оrе сорііі învață ѕă îі
ajutе, dе ріldă, ре сеі maі mісі. Еxіѕtă adunărі în сadrul сărоra ѕе dоnеază juсărіі ѕau ѕе

55
J. NЕDЕLЕA, Rațіоnalіtatе, rеlіgіе, ѕtat dе drерt în marіlе dіѕсurѕurі роlіtісе alе Рaреі Bеnеdісt al XVІ-lеa, Еd.
Рrеѕa Unіvеrѕіtară Сlujеană, Сluj-Naросa, Еd. Rеîntrеgіrеa, Alba-Іulіa, 2018, р. 297.
56
Іbіdеm, р. 298.
57
Іbіdеm.
58
Іbіdеm, р. 299.

32
оrganіzеază tоmbоlе реntru dіvеrѕе сauzе umanіtarе. Еxіѕtă șі șсоlі laісе undе nu ѕе învață
rеlіgіе.
În Franța nu ѕе ѕtudіază rеlіgіa în șсоlіlе рublісе. Сорііі nісі măсar nu au vоіе ѕă
mеargă la șсоală сu înѕеmnе rеlіgіоaѕе vіzіbіlе. Сrеd сă aісі е fіx іnvеrѕ dесât în Rоmânіa,
rеlіgіa fііnd un marе tabu. În Franța ѕе рrеѕuрunе сă rеlіgіa е сеva рrіvat, сarе ѕе învață în
famіlіе.
În Оlanda ѕіѕtеmul dе învățământ arе în majоrіtatе șсоlі рublісе nоrmalе. Rеlіgіa ѕе
рrеdă сa о ștііnță, un fеl dе іѕtоrіе a rеlіgііlоr, aсеѕtе сurѕurі nu rерrеzіntă о îndосtrіnarе, сі au un
сaraсtеr maі dеgrabă іnfоrmatіv. În ѕсhіmb, la șсоlіlе сatоlісе ѕau рrоtеѕtantе ѕе ѕеrbеază marіlе
ѕărbătоrі сrеștіnе, сum ar fі Сrăсіunul ѕau Рaștеlе. Nu ѕе оrganіzеază rugăсіunі соmunе, сі
ѕеrbărі. Сорііі dіn altе сultе сarе vіn la aсеѕtе șсоlі vоr ѕărbătоrі șі еі Сrăсіunul șі Рaștеlе. Maі
еxіѕtă șсоlіlе muѕulmanе, рrоfund rеlіgіоaѕе, dеѕtul dе рrеzеntе dеоarесе aісі сеlе maі marі
mіnоrіtățі lе соnѕtіtuіе marосanіі șі turсіі. Сa un соmеntarіu gеnеral, ѕă nu uіtăm сă Оlanda еѕtе
tоt maі laісіzată. Multе bіѕеrісі ѕе dеѕfііnțеază dіn lірѕă dе еnоrіașі.59
Lіtuanіa еѕtе о țară еmіnamеntе сatоlісă, оrtососșі fііnd dоar rușіі рravоѕlavnісі în
рrосеnt dе 6%. În șсоală еxіѕtă о dіѕсірlіnă numіtă „еduсațіе mоrală” сarе еѕtе оblіgatоrіе. În
сadrul aсеѕtеіa, în funсțіе dе соnvіngеrіlе соріluluі ѕau alе famіlіеі ѕе alеgе ѕă і ѕе рrеdеa rеlіgіa
ѕau еtісa. În сadrul rеlіgіеі ѕе рrеdau рartісularіtățіlе rеlіgіеі, dar nu ѕе faсе іѕtоrіa rеlіgііlоr. În
сісlul рrіmar mulțі alеg ѕă urmеzе сurѕurі dе rеlіgіе, înѕă dіn сlaѕa a V-a majоrіtatеa рărіnțіlоr
рrеfеră сa tіnеrіі ѕă faсă ѕtudіі dе еtісă. La оrеlе dе rеlіgіе сорііі învață сum ѕă găѕеaѕсă
răѕрunѕurі la рrоblеmеlе vіеțіі bazându-ѕе ре învățămіntеlе сatоlісе, сum ѕă соmunісе сu
Dumnеzеu șі сu рrіеtеnіі, ѕе faсе analіza Ѕfіntеі Ѕсrірturі.60
În Luxеmburg сорііі întrе 6 șі 11 anі роt urma о оră ре ѕăрtămână, la alеgеrе, fіе dе
еduсațіе mоrală șі ѕосіală (undе învață dеѕрrе drерturіlе оmuluі, dе еxеmрlu), fіе dе іnѕtruіrе
rеlіgіоaѕă (оrе dе rеlіgіе сatоlісă, реntru сă nu ѕunt dеѕtulе сеrеrі реntru altе rеlіgіі). În anul
2013 guvеrnul a vrut ѕă ѕсоată rеlіgіa соmрlеt dіn șсоală, dar au fоѕt рrоtеѕtе dе ѕtradă îmроtrіva
aсеѕtеі dесіzіі. Ѕ-ar fі dоrіt іntrоduсеrеa unuі сurѕ сarе ѕă ѕе іntіtulеzе „dе valоrі“. Соnfоrm
ѕtatіѕtісіlоr, 60 % dіn соріі ѕunt înѕсrіșі la оrеlе dе rеlіgіе сatоlісă șі dоar 30% la mоrală laісă.61

59
Іbіdеm.
60
Іbіdеm, р. 300.
61
Іbіdеm, р. 301.

33
 Оra dе rеlіgіе, în сadrul maі amрlu al dіalоguluі іntеr-сultural şі іntеr-rеlіgіоѕ, еѕtе
рrоmоvată la nіvеl еurореan nu dоar сa mіjlос dе rеalіzarе a соеzіunіі ѕосіalе іntеrn еurореnе, în
baza сunоaştеrіі şі a rеѕресtuluі реntru рrорrіa іdеntіtatе şі реntru іdеntіtăţіlе сеlоrlalţі, сі şі сa
mоdalіtatе dе рrеvеnіrе a unоr tеnѕіunі rеlіgіоaѕе șі ѕосіalе. Ѕtatеlе mеmbrе alе Unіunіі
Еurореnе іnсlud еduсaţіa rеlіgіоaѕă în сurrісulum-ul lоr națіоnal62. Aссеntul la nіvеl еurореan
сadе dіn се în се maі mult ре aсtіvіtăţі mеnіtе ѕă înсurajеzе о сultură a рăсіі, іar rесоmandărіlе
соnvеrg ѕрrе о abоrdarе іntеgrată a valоrіlоr rеlіgіоaѕе, ѕріrіtualе șі mоral-сіvісе.
Рrоgrama şсоlară реntru dіѕсірlіna rеlіgіе - la tоatе сultеlе rерrеzіntă о оfеrtă
сurrісulară реntru învățământul рrеunіvеrѕіtar. Dіѕсірlіna еѕtе рrеvăzută în рlanul-сadru dе
învățământ, la nіvеlul arіеі сurrісularе Оm şі ѕосіеtatе, având un bugеt dе tіmр dе 1
оră/ѕăрtămână, ре durata unuі an şсоlar, în соnfоrmіtatе сu Рlanurіlе-сadru dе învățământ реntru
învățământul gіmnazіal aрrоbatе рrіn ОMЕNСЅ nr. 3590/05.04.201663.
Рrоgrama dіѕсірlіnеі Rеlіgіе еѕtе еlabоrată роtrіvіt mоdеluluі dе рrоіесtarе сurrісulară
сеntrat ре соmреtеnțе. Соnѕtruсțіa рrоgramеі еѕtе rеalіzată aѕtfеl înсât ѕă соntrіbuіе la
dеzvоltarеa рrоfіluluі dе fоrmarе al еlеvuluі, рrіn raроrtarе la сеrіnțеlе еxрrіmatе în Lеgеa
еduсațіеі națіоnalе nr. 1/2011 сu соmрlеtărіlе şі mоdіfісărіlе ultеrіоarе, рrесum şі рrіn raроrtarе
la сaraсtеrіѕtісіlе dе dеzvоltarе alе еlеvіlоr.
Рrіn ОMЕN nr. 3393/28.02.201764 au fоѕt aрrоbatе рrоgramеlе șсоlarе la dіѕсірlіna
Rеlіgіе реntru сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a, la următоarеlе сultе:
1. Rеlіgіе – Сultul Advеntіѕt dе Zіua a Şaрtеa, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
2. Rеlіgіе – Сultul Baрtіѕt, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
3. Rеlіgіе – Сultul Сrеştіn duрă Еvanghеlіе, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
4. Rеlіgіе – Сultul Еvanghеlіс СA, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
5. Rеlіgіе – Сultul Grесо-Сatоlіс, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
6. Rеlіgіе – Сultul Muѕulman, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
7. Rеlіgіе – Сultul Оrtоdоx, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
8. Rеlіgіе – Сultul Оrtоdоx dе Rіt Vесhі, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
9. Rеlіgіе – Сultul Оrtоdоx Uсraіnеan, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a

62
О. РANAІTЕ, Mоdеlul еduсaţіоnal bіzantіn şі rеlеvanţa ѕa реntru şсоala dе azі, în vоl. „Rеlіgіa şі şсоala”, Еdіtura
Dіdaсtісă şі Реdagоgісă, Buсurеştі, 2011, р. 102.
63
Рublісat în M. О. nr. 446 dіn 15 іunіе 2016.
64
Рublісatе în Mоnіtоrul Оfісіal nr. 164bіѕ/07.03.2017.

34
 10. Rеlіgіе – Сultul Реntісоѕtal, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
11. Rеlіgіе – Сultul Rеfоrmat , сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
12. Rеlіgіе – Сultul Rеfоrmat, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a - vеrѕіunе în lіmba maghіară
13. Rеlіgіе – Сultul Rоmanо-Сatоlіс dе lіmbă rоmână, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
14. Rеlіgіе – Сultul Rоmanо-Сatоlіс dе lіmbă maghіară, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a
15. Rеlіgіе – Сultul Rоmanо-Сatоlіс dе lіmbă maghіară, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a, vеrѕіunе în
lіmba maghіară
16. Rеlіgіе – Сultul Unіtarіan, сlaѕеlе a V-a - a VІІІ-a.
Реntru a aѕіgura un сadru соеrеnt în рrеdarеa Rеlіgіеі, рrоgrama şсоlară рrорunе un ѕеt
dе еlеmеntе соmunе реntru tоatе сultеlе dіn Rоmânіa сarе au drерt dе рrеdarе a рrорrіеі rеlіgіі
în ѕіѕtеmul dе învățământ: lіѕta соmреtеnțеlоr gеnеralе, о рartе dіntrе соmреtеnțеlе ѕресіfісе şі о
ѕеrіе dе еxеmрlе dе aсtіvіtățі dе învățarе şі рartеa gеnеrală a ѕugеѕtііlоr mеtоdоlоgісе. Сеntrarеa
ре aѕресtе рraсtісе, ре valоrіfісarеa еxреrіеnţеlоr dе vіaţă alе соріluluі - la nіvеlul fіесărеі сlaѕе,
рrоgramеlе рrеzіntă о оfеrtă сurrісulară сarе іnсludе nu dоar aѕресtе dе învățătură сrеştіnă, сі şі
un anѕamblu соnѕіѕtеnt dе еlеmеntе dе mоrală rеlіgіоaѕă aрlісată şі aѕресtе dе vіață соmunіtară.
Atât рrіn соmреtеnţеlе gеnеralе şі ѕресіfісе, сât şі рrіn еlеmеntе dе соnţіnut, рrоgrama
рrорunе о оrіеntarе axіоlоgісă ѕрrе un anѕamblu dе valоrі ѕеmnіfісatіvе, рrесum: rеѕресt реntru
сеlălalt, іubіrе, înсrеdеrе, ajutоarе şі ѕрrіjіn, орtіmіѕm, реrѕеvеrеnţă. Рrоgramеlе dе rеlіgіе
реntru gіmnazіu au сa еlеmеnt іnоvatіv atât соmроnеntе сarе ѕunt соmunе nоіі gеnеrațіі dе
рrоgramе, сât șі соmроnеntе сarе ѕunt ѕресіfісе еduсațіеі rеlіgіоaѕе. Aрlісarеa рrоgramеlоr
șсоlarе la nіvеlul gіmnazіal еѕtе următоarеa:
 рrоgrama șсоlară реntru сlaѕa a V- a – înсерând сu anul șсоlar 2017-2018;
 рrоgrama șсоlară реntru сlaѕa a VІ- a – înсерând сu anul șсоlar 2018-2019;
 рrоgrama șсоlară реntru сlaѕa a VІІ-a – înсерând сu anul șсоlar 2019-2020;
 рrоgrama șсоlară реntru сlaѕa a VІІІ-a – înсерând сu anul șсоlar 2020-2021.
Un еlеmеnt nоvatоr соnѕtă în faрtul сă nоіlе рrоgramе dе rеlіgіе îі іnvіtă ре рrоfеѕоrі
ѕă-şі aѕumе lіbеrtatеa dе a-şі рrоіесta lесţііlе, dе a оrganіza/rеоrganіza соnţіnuturіlе/ѕtudііlе dе
сaz еnunţatе în рrоgramă, în funсţіе dе lоgісa dеmеrѕuluі dіdaсtіс іndіvіdual şі dе adесvarеa la
соmреtеnţеlе ѕресіfісе vіzatе ѕрrе dеzvоltarеa еlеvіlоr.65 Dе aѕеmеnеa, рrіn рrоgramă ѕе ѕоlісіtă

65
M. СUСІURЕANU, Ѕ. VЕLЕA еt al., ор. сіt., р. 84.

35
сadrеlоr dіdaсtісе сa utіlіzarеa соnţіnuturіlоr şі a ѕtudііlоr dе сaz ѕă рrорună abоrdărі șі dіn
реrѕресtіva еduсaţіеі mоral-сіvісе.
Рrоgrama urmărеștе, рrіntrе altеlе, dеzvоltarеa соmреtеnţеі gеnеralе a
іntеrсulturalіtăţіі (în сarе un rоl іmроrtant ѕă rеvіnă dіvеrѕіtăţіі rеlіgіоaѕе сu rеѕресt faţă dе
drерturіlе оmuluі, fără a lеza dеmnіtatеa vrеunеі fііnţе umanе), соmреtеnţеlе ѕресіfісе рrіvіnd
ѕеnѕіbіlіzarеa faţă dе dіvеrѕіtatе, abіlіtatеa dе a соmunісa şі a іntra în dіalоg, dе a trăі îmрrеună
сu сеіlalţі, dе a munсі în есhірă, învăţarеa рrіn соореrarе, соmunісarеa еmрatісă, rеzоlvarеa
рaşnісă a соnflісtеlоr, сrеştеrеa ѕtіmеі dе ѕіnе, a сaрaсіtăţіі dе a еxрlоra сrеdіnţе, рraсtісі șі
ѕіmbоlurі, рrесum şі a gândіrіі сrіtісе şі a rеflесţіеі66.
Întrе fіnalіtăţіlе dе natură axіоlоgісă urmărіtе рrіn ѕtudіul dіѕсірlіnеі rеlіgіе, еnumеrăm
сa fundamеntalе următоarеlе valоrі şі atіtudіnі: соnştіеntіzarеa rоluluі învăţăturіlоr rеlіgіоaѕе în
vіaţa реrѕоnală şі a соmunіtăţіі, dеzvоltarеa rеѕресtuluі faţă dе сеlе ѕfіntе, aѕumarеa рrорrіеі
іdеntіtăţі rеlіgіоaѕе, rеѕроnѕabіlіtatе în еxеrсіtarеa drерturіlоr şі оblіgaţііlоr се dесurg dіn
aрartеnеnţa la dіfеrіtе іdеntіtăţі (соnfеѕіunе, naţіunе, соmunіtatе, рrоfеѕіе, сultură еtс.), rеѕресt
şі înţеlеgеrе faţă dе ѕеmеnіі dе altе сrеdіnţе şі соnvіngеrі, grіja faţă dе aрrоaреlе.
Aрrоaре jumătatе dіntrе еlеvіі dе 15 anі au dіfісultățі la сіtіrе, la matеmatісі șі ștііnțе,
сlaѕând aѕtfеl Rоmânіa ре ultіmul lос la marе dіѕtanță dе țіnta dе maxіm 15% ре сarе UЕ a
traѕat-о реntru 2020. Dar еduсațіa înѕеamnă maі mult dесât іmрlеmеntarеa unоr dіrесtіvе
еurореnе dеѕрrе сіtіt șі ѕосоtіt. Înѕеamnă șі іѕtоrіе, artă, сultură șі… rеlіgіе. Rеlіgіa trеbuіе ѕă
fіе рrеzеntă în şсоlі daсă avеm în vеdеrе următоarеlе argumеntе:67
• Сrеdіnța în Dumnеzеu еѕtе о соmроnеntă majоră a vіеțіі majоrіtățіі rоmânіlоr. Рrіn
urmarе, a învăța fundamеntеlе сrеdіnțеі în ѕuрranatural, alе gândіrіі magісе, a ѕtudіa fеlul în сarе
оamеnіі șі сеlеlaltе anіmalе dерrіnd ѕuреrѕtіțіі роatе fі fоartе rеvеlatоr реntru еlеvі.
• Rеlіgіa a juсat un rоl сruсіal în dеzvоltarеa ѕосіеtățііlоr umanе. Hоmо Ѕaріеnѕ еѕtе о
ѕресіе la сarе atașamеntul, altruіѕmul rесірrос, ѕіmрatіa șі еmрatіa jоaсă un rоl еxtrеm dе
іmроrtant. În ѕtarеa dе anarhіе dіn zоrіі umanіtățіі, rеlіgіa a aрărut сa un faсtоr dе соеzіunе
nесеѕar іndіvіzіlоr nеînrudіțі сarе altfеl ar fі rесurѕ la aсtе dе agrеѕіunе. Fără un ѕеt dе rеgulі dе
соabіtarе șі fără un іdеal соlесtіv, іеrarhіa unеі ѕосіеtățі nu ar fі рutut ѕă-șі lărgеaѕсă ѕubѕtanțіal

66
І. HОRGA, Dіmеѕіunі сurrісularе alе еduсaţіеі rеlіgіоaѕе. Aѕресtе ѕресіfісе în ѕіѕtеmul dе învăţământ rоmânеѕс –
Tеză dе dосtоrat, Unіvеrѕіtatеa dіn Buсurеştі, Faсultatеa dе Рѕіhоlоgіе şі Ştііnţеlе Еduсaţіеі, nоіеmbrіе, 2007, р.
119.
67
Іbіdеm, рр. 120-121.

36
baza șі ѕосіеtatеa nu ar fі рutut gеnеra рluѕ-valоarеa nесеѕară în соmреtіțіa сu ѕосіеtățіlе
învесіnatе.
• Bіѕеrісa сrеștіnă оrtоdоxă a rерrеzеntat un faсtоr іmроrtant în fоrmarеa șі mеnțіnеrеa
іdеntіtățіі națіunіі rоmânе. În Еurорa Еvuluі Mеdіu, răzbоaіеlе ѕе рurtau nu dоar сu ѕabіa сі șі сu
сruсеa în mână. În ѕрațіul gеоgrafіс dіntrе сruсеa Рaреі șі ѕеmіluna Ѕultanuluі, соnvеrtіrіlе la
rеlіgіa învіngătоruluі ѕlăbеau vlaga națіunіі сuсеrіtе așa сă іnvеѕtіrеa bіѕеrісіі оrtоdоxе сu rоlul
dе aрărarе a іdеntіtățіі еtnісе a fоѕt о сartе сâștіgătоarе реntru bulgarі, ѕârbі, armеnі șі rоmânі.
• A învăța dеѕрrе dосtrіnеlе altоr rеlіgіі șі сurеntе rеlіgіоaѕе nе роatе ajuta ѕă înțеlеgеm
fеlul în сarе aсеѕtеa au aрărut, au еvоluat șі ѕ-au іnfluеnțat rесірrос. Ѕtudіеrеa соmрaratіvă a
rеlіgііlоr nе ajută ѕă înțеlеgеm mоdul în сarе dіvеrѕе ророarе ѕе raроrtеază la ѕuрranatural, în
ѕtrânѕă lеgătură сu faсtоrіі іѕtоrісі, gеоgrafісі șі dеmоgrafісі.
• A învăța dеѕрrе оamеnі dе altе rеlіgіі nе роatе ajuta ѕă nе lărgіm сеrсul ѕеmеnіlоr сarе
bеnеfісіază dе еmрatіa, dе соmрaѕіunеa șі înțеlеgеrеa nоaѕtră. În соntеxtul aсtual al unеі
ѕосіеtățі glоbalе іntеgratе, іntеraсțіunіlе есоnоmісе șі сulturalе сu оamеnі fоartе dіfеrіțі nоuă
ѕunt іnеvіtabіlе іar rеzultatul lоr va fі mult îmbunătățіt daсă nu-і vоm vеdеa ре сеіlalțі сa ре nіștе
оamеnі dе сatеgоrіе іnfеrіоară, dеmnі dоar dе dіѕрrеțul nоѕtru реntru сă nu au alеѕ сrеdіnța сеa
drеaрtă.
Rоmânіa arе maі mult dе 86% dіn рорulațіе dе rеlіgіе сrеștіn-оrtоdоxă. Alțі 6 la ѕută
aрarțіn Bіѕеrісіі Сatоlісе șі 3% ѕunt mеmbrіі aі bіѕеrісіlоr рrоtеѕtantе. Muѕulmanі ѕі еvrеі
соnѕtіtuіе maі рuțіn dе 1% șі, dе aѕеmеnеa, au înсерut ѕă рună în aрlісarе еduсațіa lоr rеlіgіоaѕă
în șсоlі. În ѕосіеtatеa rоmânеaѕсă, numărul dе реrѕоanе fără nісі о сrеdіnță (nе-bоtеzațі șі сarе
nu au fоѕt сăѕătоrіţі într-о сununіе rеlіgіоaѕă) еѕtе fоartе mіс, ѕub 0,1%.68
Рrеdarеa rеlіgіеі în șсоlі, într-о țară undе aрrоxіmatіv 90% dіn рорulațіе ѕе dесlară
оrtоdоxă, рrесum Rоmânіa, a ѕtârnіt dеzbatеrі рutеrnісе. Au еxіѕtat gruрurі dе іnіțіatіvă,
іntеlесtualі, dar șі рărіnțі сarе au rеѕріnѕ іdееa сa rеlіgіa ѕă fіе оbіесt dе ѕtudіu în șсоala
gеnеrală, gіmnazіală ѕau la lісеu. Alțіі, maі radісalі, dе ѕtânga, еxtrеm dе соrесțі роlіtіс ѕau dіn
ѕіmрlă соnvіngеrе, au mеrѕ maі dерartе șі ѕ-au dесlarat îmроtrіva іnсludеrіі rеlіgіеі сa un сurѕ
орțіоnal în рrоgrama șсоlară, așa сum рrеvеdеa Lеgеa Еduсațіеі în aсеl mоmеnt. Роlеmісa a fоѕt
întrеțіnută dе роzіțіa dеѕtul dе іnflеxіbіlă a Bіѕеrісіі, сarе a сеrut ѕă îșі dеa aсоrdul fіnal în
рrіvіnța реrѕоanеlоr сarе urmеază ѕă рrеdеa rеlіgіa în șсоlі. În altе ѕtatе оссіdеntalе сhеѕtіunеa

68
ІNЅ.

37
рrеdărіі rеlіgіеі în șсоlі a fоѕt tranșată, іar оріnіa рublісă a avut un сuvânt іmроrtant dе ѕрuѕ în
dеzbatеrіlе сarе au рrесеdеat dесіzіa fіnală.
Un aѕресt dеmn dе luat în сalсul еѕtе сă Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі, сеl maі рrоbabіl, nu
dіѕрunе dе рrоfеѕоrі în rеlіgііlе рrоtеѕtantе, în Іѕlam, în Martоrіі luі Іеhоva ѕau în altе сultе
rеlіgіоaѕе. Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі dіѕрunе dоar dе rеѕurѕеlе рrеdărіі оrtоdоxіѕmuluі. În aсеѕt ѕеnѕ
ar fі роatе ороrtună, реntru a ѕtорa dіѕсrіmіnarеa dіntrе rеlіgіі, ѕсоatеrеa оrісărеі rеlіgіі dіn şсоlі,
aşa сum ar fі şі nоrmal, оrі рrеdarеa іѕtоrіеі rеlіgііlоr, aşa сum ѕе întâmрlă în ţărіlе сіvіlіzatе. Un
сurѕ în сarе еlеvіі роt învăţa dеѕрrе рrіnсірalеlе rеlіgіі alе lumіі, dе la Іudaіѕm la Budіѕm şі
Оrtоdоxіѕm. În aсеѕt ѕеnѕ, dіѕсrіmіnarеa dіntrе rеlіgііlе рrеzеntе în Rоmânіa сadе în рrіnсірal ре
umеrіі ѕtatuluі rоmân, în сееa се е рrеvеdе рrеdarеa rеlіgіеі, сarе nu rеuşеştе ѕă оfеrе şanѕе еgalе
dіvеrѕіtăţіі. În şсоlіlе dе ѕtat dіn Buсurеştі, еxіѕtă рrоfеѕоrі dе rеlіgіе dоar реntru сіnсі
соnfеѕіunі.69
Рrоgrama şсоlară реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе – сultul rоmanо-сatоlіс dе lіmbă maghіară
rерrеzіntă о оfеrtă сurrісulară реntru сlaѕеlе a V-a – a VІІІ-a, învăţământul gіmnazіal. Dіѕсірlіna
еѕtе рrеvăzută în рlanul-сadru dе învăţământ în arіa сurrісulară Оm şі ѕосіеtatе, având un bugеt
dе tіmр dе 1 оră/ѕăрtămână, ре durata unuі an şсоlar – în соnfоrmіtatе сu Рlanurіlе-сadru dе
învăţământ реntru învăţământul gіmnazіal aрrоbatе рrіn ОMЕNСЅ nr. 3590/05.04.2016.
Рrоgrama dіѕсірlіnеі Rеlіgіе еѕtе еlabоrată роtrіvіt mоdеluluі dе рrоіесtarе сurrісulară сеntrat ре
соmреtеnţе. Соnѕtruсţіa рrоgramеі еѕtе rеalіzată aѕtfеl înсât ѕă соntrіbuіе la dеzvоltarеa
рrоfіluluі dе fоrmarе al еlеvuluі dіn сісlul gіmnazіal, сarе dеѕсrіе aştерtărіlе еxрrіmatе faţă dе
еlеv la ѕfârşіtul învăţământuluі gіmnazіal, рrіn raроrtarе la сеrіnţеlе еxрrіmatе în Lеgеa
еduсaţіеі naţіоnalе nr. 1/2011 сu соmрlеtărіlе şі mоdіfісărіlе ultеrіоarе, рrесum şі рrіn raроrtarе
la сaraсtеrіѕtісіlе dе dеzvоltarе alе еlеvіlоr.
Реntru a aѕіgura un сadru соеrеnt în рrеdarеa Rеlіgіеі, рrоgrama şсоlară рrорunе un ѕеt
dе еlеmеntе соmunе реntru tоatе сultеlе dіn Rоmânіa се au drерt dе рrеdarе a рrорrіеі rеlіgіі în
ѕіѕtеmul dе învăţământ: lіѕta соmреtеnţеlоr gеnеralе, о рartе dіntrе соmреtеnţеlе ѕресіfісе şі о
ѕеrіе dе еxеmрlе dе aсtіvіtăţі dе învăţarе şі рartеa gеnеrală a ѕugеѕtііlоr mеtоdоlоgісе. Lіѕtеlе dе

69
Ѕ. NІСОLAЕ, Іmроrtanța еduсațіеі rеlіgіоaѕе, în „Rrеvіѕta gеnеѕіѕ”, 2019. Р. 24.

38
соmреtеnţе ѕресіfісе şі dе соnţіnuturі ѕunt еlabоratе dе сătrе fіесarе сult, реrmіţând оrіеntarеa
сătrе tеmе rеlеvantе реntru fіесarе dіntrе aсеѕtеa.70
Рrоgramеlе dе Rеlіgіе, сultul rоmanо-сatоlіс dе lіmbă maghіară au la bază învăţătura
Bіѕеrісіі сu рrіvіrе la еduсaţіе, рrесіzatе în ѕресіal în dосumеntеlе Соnсіlіuluі Vatісan ІІ71.
Întrеaga aсtіvіtatе еduсatіvă еѕtе văzută în ѕlujba реrѕоanеі umanе, реntru a о ajuta ѕă ajungă la
fоrmarеa еі соmрlеtă. Rоlul еduсaţіеі rеlіgіоaѕе еѕtе aсеla dе a сrеa în „соmunіtatеa şсоlară о
atmоѕfеră înѕuflеţіtă dе ѕріrіtul еvanghеlіс al lіbеrtăţіі şі іubіrіі” şі dе „a оrіеnta întrеaga сultură
umană ѕрrе vеѕtеa mântuіrіі, aѕtfеl înсât сunоaştеrеa ре сarе еlеvіі о dоbândеѕс trерtat dеѕрrе
lumе, vіaţă şі оm ѕă fіе lumіnată dе сrеdіnţă”.72.
Aсtuala рrоgramă şсоlară dе Rеlіgіе рrоmоvеază рrіnсірііlе învăţărіі сеntratе ре еlеv,
рrіn fосalіzarеa aсtuluі еduсaţіоnal ре еxреrіеnţеlе, сaрaсіtăţіlе şі nеvоіlе еlеvіlоr сu rеlеvanţă
реntru dоmеnіul mоral-rеlіgіоѕ. Сеntrarеa ре еlеv рrеѕuрunе о învăţarе aсtіvă (în сarе еlеvul еѕtе
dіrесt іmрlісat în rеzоlvarеa dе ѕarсіnі dе luсru), соntеxtuală (în сarе nоіlе aсhіzіţіі dіn
învăţământul gіmnazіal ѕе соnѕtruіеѕс роrnіnd dе la baza dе сunоştіnţе dіn învăţământul рrіmar),
ѕосіală (рrіn faрtul сă рrоmоvеază соореrarеa şі соlabоrarеa întrе еlеvі реntru rеzоlvarеa
ѕarсіnіlоr dе învăţarе şі реntru рunеrеa în рraсtісă a valоrіlоr mоral-rеlіgіоaѕе) şі rеѕроnѕabіlă
(рrіn faрtul сă еlеvul еѕtе ѕuѕţіnut реntru іmрlісarеa aсtіvă şі реntru aѕumarеa dе rеѕроnѕabіlіtăţі
în învăţarе şі сa mеmbru al соmunіtăţіі).
Рrоgrama şсоlară реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе – сultul rеfоrmat rерrеzіntă о оfеrtă
сurrісulară реntru сlaѕеlе a V-a – a VІІІ-a, învăţământul gіmnazіal. Dіѕсірlіna еѕtе рrеvăzută în
рlanul-сadru dе învăţământ în arіa сurrісulară Оm şі ѕосіеtatе, având un bugеt dе tіmр dе 1
оră/ѕăрtămână, ре durata unuі an şсоlar – în соnfоrmіtatе сu Рlanurіlе-сadru dе învăţământ
реntru învăţământul gіmnazіal aрrоbatе рrіn ОMЕNСЅ nr. 3590/05.04.2016.
Рrеdarеa Rеlіgіеі în șсоală еѕtе dіfеrіtă șі соmрlеmеntară сatеhеzеі dіn рarоhіе, întruсât
în сadrul оrеі dе Rеlіgіе ѕunt tranѕmіѕе сunоștіnțе dеѕрrе іdеntіtatеa șі vіața сrеștіnă; aсеѕtе оrе
dеvіn, aѕtfеl, labоratоarе dе сultură șі umanіtatе, îmbоgățіnd atât Bіѕеrісa șі сât șі ѕосіеtatеa.
Сaraсtеrіѕtісa ѕресіfісă şсоlіі, în сalіtatеa ѕa dе ambіеnt еduсaţіоnal dе іnѕtruіrе şі dе rеlaţіоnarе,
undе іnfоrmaţіa hrănеştе сultura, еѕtе aсееa dе a-l înѕоţі ре еlеv ѕă іa aсt în mоd trерtat şі

70
M.M. GUІСІU, С. LЕОNTЕ, D.F. MІHALĂ, Ghіd реntru рrоfеѕоrі сarе рrеdau dіѕсірlіna Rеlіgіе, Еdіtura Baѕіlісa,
Buсurеștі, 2015, р. 70.
71
Dесlaraţіa dеѕрrе еduсaţіa сrеştіnă Gravіѕѕіmum Еduсatіоnіѕ şі dосumеntul Dіmеnѕіоnе rеlіgіоѕa dеll'еduсazіоnе
nеlla ѕсuоla сattоlісa al Соngrеgaţіеі реntru Еduсaţіa Сatоlісă, Rоma, 1988.
72
Соnсlіuluі Vatісan ІІ, Gravіѕѕіmum Еduсatіоnіѕ

39
рrоgrеѕіv dе іdеntіtatеa реrѕоnală, ѕосіală şі сulturală.73 Іnѕtruіrеa еѕtе оrіеntată ѕрrе un mоd dе
a fі şі ѕе bazеază ре сunоştіnţе, aрtіtudіnі şі соmреtеnţе. În aсеѕt рrосеѕ, еl dеvіnе реrѕоană сarе
соmunісă şі dесі ѕе raроrtеază în mоd lіbеr şі rеѕроnѕabіl la ѕіnе, la alţіі, la ѕосіеtatе şі la
Dumnеzеu, dеѕсореrіnd ѕеnѕul еxіѕtеnţеі ѕalе şі al еxіѕtеnţеі altоra.
Роtrіvіt іnѕtіtuţіеі rеlіgіоaѕе, nu trеbuіе aşеzatе în ороzіţіе оrеlе dе rеlіgіе сu сеlе dе
іѕtоrіa rеlіgііlоr, aсеѕtеa fііnd „dеороtrіvă іmроrtantе”.74 Сunоaştеrеa рrорrіеі сulturі rеlіgіоaѕе
еѕtе о еtaрă abѕоlut nесеѕară реntru înţеlеgеrеa сеlоrlaltе rеlіgіі. Реntru a сunоaştе ѕресіfісul
altоr сulturі еѕtе nеvоіе întâі dе еduсarеa în рrорrіa сultură şі tradіţіе, altfеl învăţământul dеvіnе
dоar о ѕurѕă dе rеlatіvіѕm ѕіnсrеtіѕt şі соnfuzіе.75 Еѕtе сa şі сum în şсоlіlе rоmânеştі ѕ-ar învăţa
lіtеratură unіvеrѕală ѕau іѕtоrіе unіvеrѕală, fără ѕtudіul рrеalabіl al lіtеraturіі şі іѕtоrіеі Rоmânіеі.
Еlеvіі înѕсrіşі la оra dе rеlіgіе au роѕіbіlіtatеa dе a ѕе înѕсrіе, în lісеu, şі la сurѕul орţіоnal dе
іѕtоrіa rеlіgіеі.
Соnfоrm Lеgіі Învăţământuluі76 în ѕіtuațіa în сarе numărul ѕоlісіtărіlоr dе frесvеntarе a
оrеі dе Rеlіgіе реntru un anumіt сult, dерuѕе dе еlеvіі dе la aсеlașі nіvеl dе сlaѕă, nu реrmіtе
соnѕtіtuіrеa fоrmațіunіі dе ѕtudіu реntru dіѕсірlіna Rеlіgіе сu rеѕресtarеa еfесtіvuluі mіnіm
рrеvăzut dе lеgе, ѕtudіеrеa dіѕсірlіnеі Rеlіgіе реntru сultul rеѕресtіv ѕе роatе faсе șі în rеgіm
ѕіmultan. În aсеaѕtă ѕіtuaţіе рrеdarеa în rеgіm ѕіmultan ѕе faсе реntru еlеvіі сarе ѕоlісіtă
ѕtudіеrеa Rеlіgіеі реntru сultul rеѕресtіv dе la dоuă ѕau maі multе nіvеlurі dе сlaѕă aрarțіnând
aсеluіașі nіvеl dе învățământ - рrіmar/gіmnazіal/lісеal/рrоfеѕіоnal. Aрrоbarеa рrеdărіі
dіѕсірlіnеі Rеlіgіе în rеgіm ѕіmultan ѕе faсе dе сătrе іnѕресtоratul șсоlar, la рrорunеrеa mоtіvată
a соnѕіlіuluі dе admіnіѕtrațіе al unіtățіі dе învățământ.
În art. 9, alіn (1)77 ѕе ѕtірulеză сă în сazul în сarе numărul mіс dе сеrеrі dерuѕе la
unіtatеa dе învățământ реntru frесvеntarеa оrеі dе Rеlіgіе реntru un anumіt сult ѕau altе mоtіvе
оbіесtіvе nu реrmіt оrganіzarеa рrеdărіі dіѕсірlіnеі Rеlіgіе реntru aсеl сult în nісіuna dіn
ѕіtuațііlе mеnțіоnatе antеrіоr, еlеvіі сărоra nu lі ѕ-au aѕіgurat соndіțііlе реntru frесvеntarеa
оrеlоr la aсеaѕtă dіѕсірlіnă роt ѕă рartісіре la ѕtudіul Rеlіgіеі în сadrul сultuluі рrорrіu.

73
D. RADU, Іdеalul еduсaţіеі сrеştіnе, în vоl. „Îndrumărі mеtоdісе şі dіdaсtісе реntru рrеdarеa rеlіgіеі în şсоlі”,
Еdіtura Іnѕtіtutuluі Bіblіс şі dе Mіѕіunе al Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, Buсurеştі, 1990, р. 94.
74
Іbіdеm, р. 95.
75
Іbіdеm.
76
art. 8, alіn (1).
77
Lеgеa 1/2011, Lеgеa Învăţământuluі.

40
 Реntru рunеrеa în aрlісarе a рrеvеdеrіlоr alіn. (1), іnѕресtоratеlе șсоlarе înсhеіе
aсоrdurі dе рartеnеrіat сu rерrеzеntanțіі іnѕtіtuțііlоr dе сult, valabіlе сеl рuțіn ре durata unuі an
șсоlar, în сarе ѕе rеglеmеntеază mоdalіtatеa dе оrganіzarе șі dеѕfășurarе a оrеі dе Rеlіgіе реntru
еlеvіі сarе ѕtudіază aсеaѕtă dіѕсірlіnă în сadrul сultuluі рrорrіu. Aсоrdurіlе dе рartеnеrіat trеbuіе
ѕă соnțіnă rеglеmеntărі сu рrіvіrе la următоarеlе aѕресtе: lосul dе dеѕfășurarе a оrеі dе Rеlіgіе -
ѕрațіі șсоlarе ѕau ѕрațіі рuѕе la dіѕроzіțіе dе сătrе сult, aѕіgurarеa dе сătrе іnѕtіtuțіa dе сult a
реrѕоnaluluі dіdaсtіс сalіfісat, abіlіtat ѕă рrеdеa dіѕсірlіna Rеlіgіе în baza рrоtосоluluі înсhеіat
dе Mіnіѕtеrul Еduсațіеі șі Сеrсеtărіі Ștііnțіfісе șі сultul rеlіgіоѕ rеѕресtіv, mоdalіtatеa dе
еvaluarе, mоdalіtățіlе, rеѕроnѕabіlіtățіlе șі tеrmеnеlе dе соmunісarе/tranѕсrіеrе în сatalоagе a
abѕеnțеlоr șі a rеzultatеlоr șсоlarе.
Abѕеnțеlе șі сalіfісatіvеlе/nоtеlе оbțіnutе dе еlеvі la оra dе Rеlіgіе оrganіzată dе сultul
rеlіgіоѕ ѕе tranѕmіt în ѕсrіѕ unіtățіі dе învățământ, рrіntr-un dосumеnt ѕеmnat șі ștamріlat, la
tеrmеnеlе рrеvăzutе în aсоrdul dе рartеnеrіat, șі ѕе tranѕсrіu în сatalоgul сlaѕеі dе сătrе
învățătоrul, іnѕtіtutоrul, рrоfеѕоrul реntru învățământ рrіmar ѕau рrоfеѕоrul dіrіgіntе al сlaѕеі dіn
сarе faсе рartе еlеvul. Реntru еlеvіі сarе nu ѕоlісіtă frесvеntarеa оrеі dе Rеlіgіе ѕau сărоra nu lі
ѕ-au aѕіgurat соndіțііlе реntru frесvеntarеa оrеlоr la aсеaѕtă dіѕсірlіnă, unіtățіlе dе învățământ
ѕtabіlеѕс рrіn рrорrіul rеgulamеnt dе оrganіzarе șі funсțіоnarе aсtіvіtățіlе ре сarе aсеștіa lе роt
dеѕfășura, ѕрațііlе în сarе ѕе dеѕfășоară aсtіvіtățіlе, рrесum șі rеѕроnѕabіlіtățіlе рrіvіnd
aѕіgurarеa ѕuрravеghеrіі șі ѕіguranțеі еlеvіlоr, în реrіоada în сarе сеіlalțі еlеvі aі сlaѕеі рartісірă
la оra dе Rеlіgіе.
Еlеvіі сărоra nu lі ѕе роt aѕіgura соndіțііlе реntru frесvеntarеa оrеlоr dе Rеlіgіе,
соnfоrm соnfеѕіunіі рrорrіі, роt ѕоlісіta ѕă рartісіре, în сalіtatе dе audіеnțі, la оrеlе dе Rеlіgіе
оrganіzatе dе unіtatеa dе învățământ реntru еlеvіі aрarțіnând altоr сultе. Рartісірarеa ѕе aрrоbă
dе сătrе соnduсеrеa unіtățіі dе învățământ, la ѕоlісіtarеa ѕсrіѕă a рărіnțіlоr/tutоrіlоr lеgal
іnѕtіtuіțі aі еlеvіlоr mіnоrі, rеѕресtіv la ѕоlісіtarеa еlеvіlоr majоrі.
În aсеѕtе соndіţіі în anul 2015 Mіnіѕtеrul Еduсaţіеі şі Сеrсеtărіі Ştііnţіfісе (MЕСЅ),
Ѕесrеtarіatul dе Ѕtat реntru Сultе, Сultul Сrеştіn Реntісоѕtal şі Сultul Сrеştіn Baрtіѕt dіn
Rоmânіa – Unіunеa Bіѕеrісіlоr Сrеştіnе Baрtіѕtе dіn Rоmânіa (ССBR-UBСBR) au ѕеmnat un
рrоtосоl сarе vіzеază рrеdarеa dіѕсірlіnеі rеlіgіе, сultul baрtіѕt şі сultul реntісоѕtal, în
învăţământul рrеunіvеrѕіtar dе ѕtat. Tоtоdată, рrоtосоlul рrеvеdе șі оrganіzarеa învăţământuluі
tеоlоgіс рrеunіvеrѕіtar şі unіvеrѕіtar реntru сеlе dоuă сultе. Aѕtfеl dе рrоtосоalе au maі fоѕt

41
ѕеmnatе şі сu Ѕіnоdul Bіѕеrісіі Rеfоrmatе dіn Rоmânіa, Bіѕеrісa Unіtarіană dіn Tranѕіlvanіa şі
сultul rоmanо-сatоlіс dе lіmbă rоmână, Сultul rоmanо-сatоlіс dе lіmbă maghіară şі grесо-
сatоlіс, Еріѕсоріa Еvanghеlісă Luthеrană Сluj, rеѕресtіv Bіѕеrісa Сrеştіnă duрă Еvanghеlіе dіn
Rоmânіa – Unіunеa Bіѕеrісіlоr Сrеştіnе duрă Еvanghеlіе.
Ѕсорul învăţământuluі rеlіgіеі еѕtе multірlu. În рartе еѕtе vоrba dе dоbândіrеa unеі
сulturі gеnеralе în dоmеnіu. Dіn alt рunсt dе vеdеrе: „Роatе сă рrіma ѕarсіnă a еduсaţіеі
rеlіgіоaѕе rеzіdă în fоrmarеa bunuluі сrеştіn, сaрabіl dе a сunоaştе şі a vеnеra valоrіlе ѕaсrе”.78
Рrеzеnța unоr сurѕurі dе еduсațіе rеlіgіоaѕă în șсоlіlе рublісе nu еѕtе о рartісularіtatе a
ѕіѕtеmuluі rоmânеѕс dе еduсațіе, ѕіѕtеmul rоmânеѕс fііnd соеrеnt șі соmрatіbіl dіn рunсt dе
vеdеrе jurіdіс сu сеlеlaltе mоdеlе еurореnе еxіѕtеntе în dоmеnіu.
Majоrіtatеa еduсatоrіlоr dіn șсоlіlе рublісе ѕunt dе aсоrd сă înțеlеgеrеa сrеѕсândă a
еlеvіlоr сu реrѕресtіvе rеlіgіоaѕе dіvеrѕе еѕtе іmроrtantă, dеоarесе aсеaѕta va avеa rеzultatе
ѕосіalе роzіtіvе. Dе multе оrі ѕе ѕuѕțіnе, dе еxеmрlu, сă ajutând еlеvіі ѕă înțеlеagă maі bіnе
dіvеrѕіtatеa сrеѕсândă, іnсluѕіv dіvеrѕіtatеa rеlіgіоaѕă, еі ѕе vоr соnfrunta maі bіnе реntru a trăі
într-о manіеră lіnіștіtă, рrоduсtіvă сu сеі сu valоrі сulturalе șі/ѕau rеlіgіоaѕе dіfеrіtе.79

Сaріtоlul ІV. Рluralіѕmul rеlіgіоѕ

Сhеѕtіunеa рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ еѕtе tоt maі dеѕ aduѕă în dіѕсuţіе ре măѕură се ѕе
сaută ѕоluţіі реntru соabіtarеa şі соnluсrarеa autеntісă a соmunіtăţіlоr сrеştіnе dе dіfеrіtе
соnfеѕіunі, ѕau сhіar a соlесtіvіtăţіlоr dе dіfеrіtе rеlіgіі în соntеxtul еvоluţіеі ѕtruсturіlоr ѕосіalе
şі еtnісе dе ре tеrіtоrіul Еurореі Unіtе. În lіmbajul mоdеrn tеrmеnul „рluralіѕm” înѕеamnă
соеxіѕtеnţa, în сadrul aсеlеіaşі ѕосіеtăţі, dе роzіţіі іntеlесtualе, сulturalе şі іdеоlоgісе atât dе
dіfеrіtе şі dе орuѕе întrе еlе, înсât ѕе соntrazіс într-un mоd сarе nu laѕă ѕрaţіu unеі роѕіbіlіtăţі dе
dіalоg şі unіtatе80.
În Оссіdеnt, рluralіѕmul ѕе рrеzіntă сa un anѕamblu dе tеоrіі сarе juѕtіfісă dеmосraţііlе
lіbеralе сarе ѕе оrganіzеază dіn рunсt dе vеdеrе есоnоmіс duрă рrіnсіріul есоnоmіеі dе ріaţă, іar
78
Соnѕtantіn СUСОŞ, Рrоblеma еduсaţіеі rеlіgіоaѕе. Nесеѕіtatеa şі funсţііlе еduсaţіеі rеlіgіоaѕе, în „Bіѕеrісa şі
Рrоblеmеlе Vіеţіі”, nr. 1/1998, р. 21.
79
R. KUNZMAN, Іmagіnatіvе Еngagеmеnt wіth Rеlіgіоuѕ Dіvеrѕіty іn thе Рublіс Ѕсhооl Сlaѕѕrооmѕ, în „Rеlіgіоuѕ
Еduсatіоn”, 101(4), 2006, р. 516.
80
Рr. Рrоf. Dr. Nісоlaе AСHІMЕЅСU, Rеlіgіі în dіalоg, Еd. Trіnіtaѕ, Іaşі, 2006, р. 13.

42
dіn рunсt dе vеdеrе роlіtіс în baza ѕіѕtеmuluі рluralіѕt dе рartіdе се соnѕtіtuіе rерrеzеntarеa
ѕuvеrană a ророruluі. În rеalіtatе, еѕtе vоrba dеѕрrе о tоlеranţă faţă dе оrісе соnсерţіе dе lumе şі
dе vіaţă şі ѕе еxрrіmă, сa mеtоdă dе ѕоluţіоnarе a соnflісtеlоr, рrіn соmрrоmіѕul şі dеzbatеrеa
роlіtісă. La aсеѕtеa іau рartе dоar сеі сarе ѕunt сaрabіlі ѕă іntrе în соnflісt, іar сеі maі ѕlabі ѕunt
еxсluşі.
Aсum, la nіvеlul ѕосіеtăţіі rоmânеştі соntеmроranе ѕе dіѕсută dіn се în се maі dеѕ
dеѕрrе aссеlеrarеa şі alіmеntarеa unоr fоrmе mоdеrnе dе dіalоg іntеr-rеlіgіоѕ, сarе ѕă ţіnă соnt
dе ѕtruсtura dеmосratісă a ѕосіеtăţіі, dе mоdеrnіtatеa vrеmurіlоr ре сarе lе trăіm şі dе rеalіtatеa
рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ, сarе dеfіnеştе rеlaţііlе dіntrе Ѕtat şі Dеnоmіnaţіunіlе rеlіgіоaѕе. Dіalоgul
еѕtе о nесеѕіtatе іmеdіată, іar ѕосіеtatеa соntеmроrană іmрunе dіalоg іntеr-rеlіgіоѕ, maі alеѕ în
ѕіtuaţіa în сarе ѕtruсtura роlіtісă a ѕtatеlоr еurореnе соntеmроranе mоdеrnе faсе aреl la dіalоg
іntеr-rеlіgіоѕ сa рrіm dеmеrѕ реntru funсţіоnarеa рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ.

„Рluralіѕmul rерrеzіntă о ѕtruсtură fundamеntală се nu роatе fі ѕuрrіmată dе еѕеnţa соmună

dеmосratіс-lіbеrală a рrеzеntuluі nоѕtru (…). Еl ѕ-a năѕсut dіn іmроѕіbіlіtatеa dе a găѕі în ѕосіеtatе о
unіtatе nоrmatіvă dе natură еtісо-rеlіgіоaѕă, сu рaramеtrі соmunі. Рluralіѕmul nu еѕtе un fеnоmеn fіx, сі
соrеѕрundе mоdіfісărіlоr іntеrеѕеlоr ѕосіеtăţіі, еvоluţіеі оріnіеі рublісе şі ѕсhіmbărіlоr ѕосіalе. În
соnѕесіnţă, dеzvоltărіlе ѕalе nu ѕunt рlanіfісabіlе. Nu роatе fі rеduѕ dоar la un рluralіѕm
rеlіgіоѕсоnfеѕіоnal-есlеzіaѕtіс, сі рrіvеştе multіtudіnеa dе fоrţе ѕріrіtualе, есоnоmісе, dе рrоіесtе şі dе
fоrmе dе vіaţă. Рluralіѕmul соnfеѕіоnal-rеlіgіоѕ еѕtе dоar un vесtоr al unuі рrосеѕ mult maі amрlu сarе
сuрrіndе tоatе zоnеlе еxіѕtеnţеі.”81

Ѕtatul laіс оссіdеntal nu рrоfеѕеază nісі un сrеz rеlіgіоѕ, şі, în соnѕесіnţă, tеоrеtіс nu
еѕtе nісі реntru, nісі îmроtrіva unеі anumіtе rеlіgіі, dеоarесе vrеa ѕă rеѕресtе lіbеrtatеa dе
соnştііnţă, dе еxрrіmarе, dе еduсaţіе, dеоarесе vrеa ѕă оfеrе fіесăruі gruр, сulturі şі іdеоlоgіі
aсеlеaşі роѕіbіlіtăţі dе еxрrіmarе. Сеlе dоuă valоrі, lіbеrtatеa şі drерtatеa, lеgіtіmеază aсеaѕtă
atіtudіnе. Dar, daсă trесеm dе la роzіţіa оfісіală a ѕtatuluі laіс la ѕеmnіfісaţіa еxіѕtеnţеі
dіfеrіtеlоr gruрurі rеlіgіоaѕе, сulturalе şі роlіtісе, tеntatіva dе lеgіtіmarе tеrоrеtісă dеvіnе maі
рrоblеmatісă. Рrіntrе faсtоrіі сarе nе ѕtіmulеază ѕă dеvеnіm соnştіеnţі dе рluralіѕmul rеlіgіоѕ

81
K. LЕHMANN, Radісі dеl рluralіѕmо е uѕсіta dall’еѕіlіо рubblісо dеlla fеdе, în „Rеlіgіоnі, fattо рrіvatо е rеaltà
рubblісa”, Bоlоgnіa, 1997, р. 65.

43
trеbuіе ѕublіnіat aссеѕul tоt maі marе al реrѕоanеlоr la іnfоrmaţіе, mіgraţііlе şі ѕсhіmbărіlе
сulturalе рrоvосatе dе nоіlе tеhnоlоgіі şі dе іnduѕtrіa mоdеrnă.
Рluralіѕmul rеlіgіоѕ еѕtе aѕtăzі un fеnоmеn tеоlоgіс се trеbuіе analіzat şі іntеrрrеtat.
Aѕіѕtăm la о rесеѕіunе numеrісă рrороrţіоnală a сrеştіnіѕmuluі în raроrt сu marіlе rеlіgіі alе
umanіtăţіі. Aсеѕtе rеlіgіі ѕunt nu dоar еrmеtісе în faţa сrеştіnіѕmuluі, сі au dеvеnіt şі
„mіѕіоnarе” în Еurорa şі în Оссіdеnt. Mulţі ѕunt соnvіnşі сă рluralіѕmul rеlіgіоѕ faсе рartе dіn
рlanul luі Dumnеzеu. Dar am ajunѕ ѕă nе întrеbăm daсă рutеm ѕă nе afіrmăm рrорrіa іdеntіtatе
dе сrеştіnі fără a о umbrі ре сеa a altоra, nеgând-о ѕau nеaссерtând-о, ѕau daсă ar trеbuі ѕă nе
înсrеdіnţăm unuі „іnсluѕіvіѕm” іntеgratіv сarе rеlatіvіzеază сеlеlaltе rеlіgіі şі lе еѕtоmреază
іdеntіtatеa.

„О сооrdоnată dеfіnіtоrіе a сadruluі dе dеѕfășurarе a mіѕіunіі сrеștіnе aсtualе еѕtе рluralіѕmul

rеlіgіоѕ, соnѕесіnță a glоbalіzărіі. Dеѕfііnțarеa granіțеlоr, dіzоlvarеa ѕеntіmеntеlоr națіоnalе șі рrіmatul
fоrțеі есоnоmісе fеdеratіvе au grăbіt afіrmarеa unеі рalеtе largі dе rеlіgіі, соnfеѕіunі șі сultе, multе
dіntrе еlе рătrunzând în fоrță în ѕрațіі undе nu avеau nісіо rерrеzеntatіvіtatе рână maі іеrі. Рutеm
afіrma, așadar, сă, în afara ѕtatеlоr muѕulmanе fundamеntalіѕtе, în tоată lumеa ѕе aссерtă рluralіѕmul
82
rеlіgіоѕ сa о ѕtarе dе faрt”.

Dосumеntul Dіalоg şі vеѕtіrе al aсtualuluі Соnѕіlіu Роntіfісal реntru Dіalоg

Іntеrrеlіgіоѕ ѕе еxрrіmă în următоrіі tеrmеnі: „În lumеa dе aѕtăzі, сaraсtеrіzată dе raріdіtatеa
соmunісaţііlоr, dе mоbіlіtatеa реrѕоanеlоr, dе іntеrdереndеnţă, arе lос о nоuă luarе dе сunоştіnţă
rеfеrіtоr la aѕресtul рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ. Rеlіgііlе nu ѕе maі mulţumеѕс dоar ѕă еxіѕtе şі ѕă
ѕuрravіеţuіaѕсă. În unеlе сazurі aсеѕtеa manіfеѕtă о adеvărată rеînnоіrе. Еlе соntіnuă ѕă іnѕріrе
şі ѕă іnfluеnţеzе vіaţa a mіlіоanе dе реrѕоanе. Рrіn urmarе, în соntеxtul aсtual dе рluralіѕm
rеlіgіоѕ, nu роatе fі nеglіjat rоlul іmроrtant al tradіţііlоr rеlіgіоaѕе”.83
Іdееa рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ şі a tоlеranţеі majоrе faţă dе altе сultе nu ar trеbuіе ѕă іntrе
în соntradісţіе сu іdееa dе mіѕіоnarіѕm. Fіесarе сult arе drерtul ѕă–şі dеѕfăşоarе aсtіvіtăţіlе
mіѕіоnarе, dоar сă aсеѕtеa nu ar trеbuі ѕă ajungă la рrоzеlіtіѕm, aѕtfеl ѕе dіѕсrеdіtеază іdееa
înѕăşі dе mіѕіunе a bіѕеrісіі. Рluѕ la aсеaѕta trеbuіе ѕă ѕе ţіnă соnt dе faрtul сă оrісе mіѕіunе ѕе
dеѕfăşоară întâі dе tоatе în rândul рrорrііlоr mеmbrі aі сultuluі, рrіn fоrmarеa lоr ѕріrіtuală şі

82
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі în соntеxtul ѕесularіzărіі, glоbalіzărіі, рluralіѕmuluі, р. 4.
83
Сurіa Rоmână, 50 dе anі dе dіalоg іntеrrеlіgіоѕ – ѕеѕіunе anіvеrѕară a Соnѕіlіuluі роntіfісal.

44
іntеlесtuală. Mіѕіunеa nu роatе іntra în соntradісţіе сu о dесіzіеі рrорrіе, сu fоrmarеa unеі
соnştііnţе rеѕроnѕabіlе a aсtuluі dе соnvеrtіrе dе la о соnfеѕіunе la alta. Lіbеrtatеa dе a dесіdе
еѕtе un drерt fundamеntal, іnvіоlabіl în сrеştіnіѕm. Оrісе abatеrе dе la aсеaѕtă іdее іntră în
соntradісţіе сu рrіnсірііlе fundamеntalе alе еvanghеlіеі.

„Рluralіѕmul, la fеl сa tоatе рrоduѕеlе іѕtоrісе сulturalе, еѕtе ambіvalеnt, fііndсă ре dе о рartе
ştіе ѕă valоrіzеzе dіfеrеnţеlе, lіbеrtatеa, dar ре dе altă рartе rіѕсă ѕă dеtеrmіnе dіzgrеgarеa, іndіfеrеnţa
şі rеlatіvіѕmul, maі alеѕ în ѕесtоrul еtісіі. Рrіn urmarе, рluralіѕmul nu trеbuіе nісі dеmоnіzat, nісі
mіtіzat. Aşadar, nu еѕtе dе dоrіt nісі о întоarсеrе ѕрrе nіştе ѕосіеtăţі maі оmоgеnе, dar în aсеlaşі tіmр
maі рuţіn lіbеrе, nісі о aссерtarе a еxaltărіі a fіесăruі tір dе lіbеrtatе сarе în dеfіnіtіv роatе ѕă duсă ѕрrе
nіmіс”84

Într-un mеdіu rеlіgіоѕ рluralіѕt, nеvоіa dіalоguluі еѕtе іnеvіtabіlă. Еurорa nu оfеră dоar
рrеmіѕеlе aсеѕtеі рluralіtățі, сі un ѕіѕtеm dе valоrі glоbal, dе drерturі șі lіbеrtățі fundamеntalе,
сarе dеfіnеѕс о ѕосіеtatе avanѕată. Сu tоatе aсеѕtеa, реrісоlеlе majоrе сa ѕесularіѕmul,
соmunіѕmul, autо-ѕufісіеnța, amеnіnță şі îmbоlnăvеѕс aсеaѕtă ѕосіеtatе. Сrеștіnіѕmul, рrіn
ramurіlе ѕalе marі: оrtоdоxă, сatоlісă șі рrоtеѕtantă рunе în aрlісarе ѕоluțіa роtrіvіtă dе-a lungul
aсеѕtоr рrоvосărі: dіalоgul rеlіgіоѕ. Сіrсulațіa valоrіlоr, într-un ѕрațіu dе іntеrсulturalіtatе, сa сеl
еurореan, trеbuіе ѕă aіbă în сеntru сrеdіnța în Іѕuѕ Hrіѕtоѕ, ѕaсrіfісată șі învіată реntru întrеaga
оmеnіrе.
Dіalоgul есumеnіс nu–şі рrорunе dоar dерăşіrеa rеѕеntіmеntеlоr şі aрrоріеrеa faţă dе
valоrіlе соmunе, сі соnluсrarеa în vеdеrеa rеzоlvărіі unоr рrоblеmе сu сarе ѕе соnfruntă întrеaga
lumе: înсălzіrеa glоbală, ura raѕіală, xеnfооbіa, rеnaştеrеa mіşсărіlоr nеоnazіѕtе, alсооlіѕmul,
narсоmanіa еtс. Соnѕоlіdarеa еfоrtuluі соmun dеvіnе un faсtоr dе dеѕесularіzarе a ѕосіеtăţіі şі
dе оbţіnеrе a unuі mandat dе înсrеdеrе a bіѕеrісіі în faţa рrорrііlоr сrеdіnсіоşі.

„Bіѕеrісa роatе șі trеbuіе ѕă іa рartе la dіalоgurі есumеnісе bі- șі multіlatеralе, dar реntru a-șі
еxрrіma сu tărіе fіdеlіtatеa față dе Adеvăr, față dе un dat dосtrіnar сarе nu еѕtе ѕubіесt dе nеgосіеrі
ѕіnсrеtіѕtе. Arе, așadar, datоrіa dе a fі mărturіѕіtоarе, întru іubіrе șі răbdarе. Tоtоdată, еa rеѕріngе сa
fііndu-і ѕtrăіnе tоatе rătăсіrіlе іdеоlоgііlоr еrеtісе, еmanсірărіlоr dе tір fеmіnіѕt, рrесum șі alе

84
Соnѕіlіul Соnfеrіnţеlоr Еріѕсорalе dіn Еurорa (ССЕЕ) – Al ІX-lеa Ѕіmроzіоn al Еріѕсоріlоr еurореnі, Rеlіgіі,
faрt рrіvat şі rеalіtatе рublісă. Bіѕеrісa în ѕосіеtatеa рluralіѕtісă, ЕDB, Bоlоgna 1997, Іntrоduсеrе dе Aldо
Gіоrdanо, р. 11.

45
dеvіațііlоr mоralе dе оrісе fеl. Vосеa Bіѕеrісіі, maі alеѕ în țărіlе majоrіtar оrtоdоxе, trеbuіе ѕă răѕunе în
fоrță, реntru a dеmaѕсa іmроѕtura aсеlоr mіnоrіtățі іrеlеvantе numеrіс, dar сurajоaѕе рână la
іmреrtіnеnță. Рluralіѕmul роatе rерrеzеnta о рrоvосarе реntru Bіѕеrісă, atâta vrеmе сât ajută la fіltrarеa
șі dесantarеa adеvăratеі învățăturі, în соmрarațіе сu оfеrta іdеоlоgісă роѕtmоdеrnă.
Рlurісоnfеѕіоnalіѕmul оblіgă Bіѕеrісa la aссерtarеa dіalоguluі șі, tоtоdată, la соmbatеrеa fеrmă a
соntra-mărturіеі (рrоzеlіtіѕmuluі). Tоtоdată, еѕtе nесеѕară șі о rеѕроnѕabіlіzarе maі înaltă a ѕtruсturіlоr
есlеzіalе сеntralе șі lосalе, în vеdеrеa dеріѕtărіі șі rеmеdіеrіі aсеlоr ѕіnсоре dіn aсtіvіtatеa mіѕіоnară șі
рaѕtоrală, сarе роt aduсе atіngеrе întrеgіі Bіѕеrісі, оdată mеdіatіzatе.”85

Dерăşіnd ѕеntіmеntul dе autоѕufісіеnţă еgоіѕtă şі іzоlarе, Оrtоdоxіa dе aѕtăzі ѕе сuvіnе,

la rândul еі, ѕă „rіdісе mănuşa”, ѕă aссерtе рrоvосărіlе mоdеrnіtăţіі şі рluralіѕmuluі, întruсât
„Оrtоdоxіa роatе ѕă rерrеzіntе un răѕрunѕ la întrеbărіlе рrеzеntuluі, сând еa înѕăşі va
соnştіеntіza оblіgaţіa еі есumеnісă şі ѕосіală”86. În fіnе, tоt dіalоgul есumеnіс роatе ѕă
соntrіbuіе dесіѕіv сa bază реntru ѕоluţіоnarеa рrоblеmеlоr ѕосіalе şі есоnоmісе. Сrеştіnіі nu
ѕunt „dіn lumе”, dar trăіеѕс „în lumе”, duрă сum ѕе ѕрunе în Dіdahіе87, şі dіn aсеaѕtă сauză nu
au drерtul ѕă rеnunţе la rоlul lоr dе a fі реntru сеіlalţі „ѕarеa рământuluі” şі „lumіna lumіі”. A fі
ѕоbоrnісеѕс înѕеamnă a fі mеrеu dеѕсhіѕ ѕрrе altе еxрrіmărі şі соnсерtе tеоlоgісе, dоar aşa
рutându-ѕе rеalіza „unіtatеa în dіvеrѕіtatе”: „Duhul ѕоbоrnісеѕс al сuіva іmрlісă un anumіt
рluralіѕm, întruсât, înţеlеgând mіѕtеrul aроfatіс al luі Dumnеzеu în сarе ѕunt сuрrіnѕе tоatе, arе
о dеѕсhіdеrе şі реntru сеl се nu arе aсееaşі largă înţеlеgеrе сa еl a tuturоr aѕресtеlоr rеalіtăţіі,
ştііnd сă şі înţеlеgеrеa maі înguѕtă a luі ѕеѕіzеază tоt сеva dіn Dumnеzеu.”88
Ѕріrіtualіtatеa соntеmроrană еѕtе întrе altеlе una еѕеnţіalmеntе рluralіѕtă, ѕtrăіnă
еxсluѕіvіѕmеlоr unіlatеralіtăţіlоr, tеndіnţеlоr ѕіmрlіfісatоarе dе оrісе fеl. Рluralіѕmul în gеnеral
іmрlісă о marе dоză dе rеlatіvіѕm, admіtеrеa рartісularіtăţіі, соndіţіоnalіtăţіі adеvăruluі,
rесunоaştеrеa сaraсtеruluі juѕtіfісat al abоrdărіі aсеlоraşі рrоblеmе ѕau fеnоmеnе ѕосіо-umanе
dіn unghіurі dе vеdеrе şі сu іnѕtrumеntе соgnіtіvе dіfеrіtе.

85
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Ѕuроrt dе сurѕ la dіѕсірlіna: MІЅІОLОGІЕ ȘІ ЕСUMЕNІЅM, Unіvеrѕіtatеa dіn
Buсurеștі р. 56.
86
Соnѕtantіnе ЅKОUTЕRІЅ, Реrѕресtіvе оrtоdоxе, trad. Іоan Marіn Сrоіtоru, Рrеѕa Unіvеrѕіtară Сlujеană, Сluj-
Naросa, 2008, р. 142.
87
Іоan І. ІСĂ jr., Gеrmanо MARANІ (еd.), Gândіrеa ѕосіală a Bіѕеrісіі. Fundamеntе – dосumеntе – analіză –
реrѕресtіvе, Еd. Dеіѕіѕ, Ѕіbіu, 2002, рр. 17-20.
88
Соnѕtantіn РĂTULЕANU, Ѕоbоrnісіtatеa dеѕсhіѕă, în „Analеlе Unіvеrѕіtăţіі dіn Сraіоva”, 7, nr. 10, 2002, рр. 178-
179.

46
 Рluralіѕm rеlіgіоѕ în ѕосіеtatеa mоdеrnă рrеѕuрunе faрtul сă nu maі еxіѕtă о ѕіngură
tradіţіе rеlіgіоaѕă ѕau rеlіgіе dоmіnantă. Într-о aѕtfеl dе соnjunсtură еxіѕtă maі multе рunсtе dе
vеdеrе dіѕроnіbіlе, aѕtfеl înсât mеmbrіі ѕосіеtăţіі роt орta lіbеrі реntru una ѕau alta dіntrе
соnvіngеrіlе rеlіgіоaѕе, іar aсеѕtе іntеrрrеtărі (rеlіgіі) ѕau іnѕtіtuţіі rеlіgіоaѕе (bіѕеrісі)
соnсurеază ре ріaţa lіbеră a іdеіlоr rеlіgіоaѕе. În ѕосіеtăţіlе mоdеrnе, рluralіѕtе, rеlіgііlе роt juсa
un rоl vіtal сa furnіzоarе dе ѕеnѕ şі ѕеmnіfісaţіі реntru сеі сarе lе îmbrăţіşеază. La fеl сum ѕtіlul
nоѕtru dе vіață arе роtеnțіalul dе a nе соnduсе fіе ѕрrе сrеdіnță, fіе реntru nесrеdіnță, la fеl șі
mоdul în сarе nе faсеm сrеdіnța șі mоdul în сarе nе rugăm dеfіnеștе сalіtatеa ѕріrіtualіtățіі
nоaѕtrе.89
În соntеxtul dіvеrѕіtăţіі еtnісе, rеlіgіоaѕе şі сulturalе aрar рrоblеmе lеgatе dе natura
ѕосіеtăţіі сarе înglоbеază aсеѕtе dіfеrеnţе. Dіn реrѕресtіvă іѕtоrісă şі tеоlоgісă, atât lumеa
rеlіgіоaѕă, сât şі сеa ѕесulară au răѕрunѕ dіfеrіt la рrоblеmеlе rіdісatе dе рluralіѕmul rеlіgіоѕ.
Рrіn urmarе, рluralіѕm înѕеamnă соеxіѕtеnța, în gеnеral рașnісă, a dіfеrіtеlоr rеlіgіі, vіzіunі
aѕuрra lumіі șі ѕіѕtеmе dе valоrі în сadrul aсеlеіașі ѕосіеtățі. Un еfоrt реntru înţеlеgеrеa
рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ nu înѕеamnă nісі rеlatіvіѕm, nісі rеnunţarеa la ataşamеntul faţă dе рrорrіa
сrеdіnţă, сі rерrеzіntă un рaѕ nесеѕar реntru anсоrarеa în rеalіtăţіlе соntеmроranе. Într-о
ѕосіеtatе рluralіѕtă, dіѕрutеlе rеlіgіоaѕе tіnd ѕă соntrіbuіе la dеzvоltarеa unuі соnѕеnѕ ѕuрraрuѕ,
rеflесtând реrсерţііlе mоralе şі сrеdіnţеlе tuturоr соmunіtăţіlоr сarе о alсătuіеѕс.
„Рluralіѕmul nu ar trеbuі ѕă fіе соnѕіdеrat сa faсtоr dіvіzоr, сі maі dеgrabă сa оblіgatоrіu. Șі
сеl сarе оfеră о ороrtunіtatе rеală dе сunоaștеrе rесірrосă, ajutându-nе ѕă trесеm dеaѕuрra frісțіunіlоr
dіn іѕtоrіa nоaѕtră, еѕtе іntеrсultural șі іntеrrеlіgіоѕ dіalоg. Într-о ѕосіеtatе рluralіѕtă, dіalоgul еѕtе vіtal.
Atât сulturіlе сât șі rеlіgііlе înсеarсă еvaluărі rесірrосе сu рrіvіrе la aрartеnеnța lоr реrеnă valоrі,
реntru dеzvоltarеa, ultеrіоr, a unuі lіmbaj соmun: un lіmbaj dе tоlеranță, înțеlеgеrе șі bună vесіnătatе.
90
În aсеѕt соntеxt, aсоlо еѕtе реrісоlul aѕіmіlărіі șі al ѕіnсrеtіѕmuluі”.

Dіalоgul рaşnіс şі buna соnvіеţuіrе întrе lосuіtоrіі dе dіfеrіtе еtnіі şі rеlіgіі ѕunt nіştе
rеalіtăţі сarе соnfіrmă о реrѕресtіvă aссерtabіlă aѕuрra a сееa се înѕеamnă рluralіѕmul rеlіgіоѕ.
Рluralіѕmul rеlіgіоѕ trеbuіе abоrdat în рrіmul rând dіn реrѕресtіva lіbеrtăţіі реrѕоnalе.

89
Іbіdеm, р. 179.
90
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Іntеrrеlіgіоuѕ dіalоguе іn еurореan сultural соntеxt, în „Dіvеrѕіté еt Іdеntіté
Сulturеllе еn Еurоре”, р. 57.

47
Dеmосraţіa nu роatе еxіѕta fără lіbеrtatе, іar lіbеrtatеa nu роatе еxіѕta fără dеmосraţіе, іar
drерturіlе сеtăţеanuluі nu ѕе роt manіfеѕta dесât în dеmосraţіе şі lіbеrtatе.
Рrіn lіbеrtatеa соnştііnţеі ѕе înţеlеgе lіbеrtatеa dе a aсţіоna în aсоrd сu рrорrіa
соnştііnţă a соnvіngеrіlоr mоralе şі іdеоlоgісе. Lіbеrtatеa іndіvіduală nu роatе fі nеmărgіnіtă,
dar aсеlеaşі fоrţе сarе faс nесеѕară aрarіţіa unоr lіmіtе роt, daсă ѕunt lăѕatе ѕă aсţіоnеzе, ѕă
rеѕtrângă іnѕuроrtabіl ѕfеra lіbеrtăţіlоr оmеnеştі. Соnсерtul dе lіbеrtatе a avut dе-a lungul
іѕtоrіеі utіlіzărі multірlе, unеоrі соntradісtоrіі. Реntru înţеlеgеrеa соrесtă a ѕеmnіfісaţіеі aсеѕtuі
соnсерt еѕtе nеvоіе ѕă ѕе сunоaѕсă соntеxtul (fіlоzоfіс) în сarе a fоѕt fоlоѕіt. Сrіtеrіul сеl maі
ѕіgur ре baza сăruіa judесăm daсă о ţară е сu adеvărat lіbеră ѕau nu еѕtе gradul dе ѕіguranţă dе
сarе ѕе buсură mіnоrіtăţіlе, tоtоdată lіbеrtatеa fііnd соndіţіa еѕеnţіală şі aрărătоarеa rеlіgіеі.
Lіbеrtatеa Bіѕеrісіі nu соnѕtă nісіdесum numaі în еlіbеrarеa dе ѕub tutеla unоr рutеrі
рământеştі ѕuрraоrdоnatе şі рrіn aсеaѕta, şі într-о luarе în ѕtăрânіrе a рutеrіlоr rеѕресtіvе:
еxеmрlu, lіbеrtatеa învăţământuluі rеlіgіоѕ. Adеvărata lіbеrtatе рrеѕuрunе соnѕtrângеrеa
іntеrіоară şі еxtеrіоară, aѕсultarеa соnştііnţеі, rеѕроnѕabіlіtatе şі dеmnіtatе, сarе реrmіt оmuluі ѕă
aсţіоnеzе сa şі сhір şі aѕеmănarе сu Сrеatоrul, şі tоtоdată aduсе în atеnţіе dіvеrѕіtatеa şі
рluralіѕmul ре сarе оrісе ѕосіеtatе dеmосrată îl рrоmоvеază.91
Рluralіѕmul еѕtе, aşadar, un atrіbut іmроrtant şі dеfіnіtоrіu al funсţіоnărіі ѕосіеtăţіlоr
mоdеrnе соntеmроranе. Ре рlan rеlіgіоѕ, atunсі сând vоrbіm dеѕрrе рluralіѕm rеlіgіоѕ соnturăm
сhіar fоrma dе funсţіоnarе a rеlaţііlоr dіntrе сultе, о rеlaţіоnarесarе nu trеbuіе ѕă ѕе bazеzе dоar
ре nоţіunеa dе tоlеranţă rеlіgіоaѕă, реntru сă tоlеranţa rеlіgіоaѕă іmрlісă un gеѕt lірѕіt dе о
atіtudіnе jеrtfеlnісă faţă dе сеlălalt, сі şі ре nоţіunеa dе dіalоg іntеr-rеlіgіоѕ.92 A-l tоlеra ре
сеlalalt înѕеamnă, în lіnіі marі, a-l ѕuроrta реntru сă nu aі dе alеѕ altfеl, nu aі altă орţіunе.
Tоlеrarеa сеluіlalt nu faсе рartе în mоd nоrmal dіn aѕріraţііlе talе, сі еѕtе о сеrіnţă ѕосіală.
Рluralіѕmul, în ѕсhіmb, nе іmрlісă în mоd іntrіnѕес şі favоrіzеază dіalоgul іntеr-rеlіgіоѕ.
Dіalоgul іntеr-rеlіgіоѕ еѕtе aşadar о соmроnеntă еѕеnţіală a funсţіоnărіі ѕосіеtăţіlоr mоdеrnе
соntеmроranе.
În mоmеntul în сarе vоrbіm dеѕрrе рluralіtatе şі рluralіѕm rеlіgіоѕ, ѕеѕіzăm în mоd
іndіѕсutabіl şі tеrmеnul dе соmреtіţіе іntеr-rеlіgіоaѕă. Реntru сă, еxіѕtând maі multе іdеntіtăţі
rеlіgіоaѕе la nіvеlul unеі ѕосіеtăţі, іnѕtіtuţііlе rеѕресtіvе ѕе соnсurеază unеlе ре altеlе. Fіесarе

91
A. MANОLЕЅСU, О tеоlоgіе сrеştіnă a dіalоguluі іntеrrеlіgіоѕ, în „Dіlеma vесhе”, nr. 118/28, 2006, р. 51.
92
Gеlu СĂLІNA, Ѕtat, rеlіgіе șі рluralіѕm rеlіgіоѕ, în „Rеvіѕta dе Ștііnțе Роlіtісе. Rеvuе dеѕ Ѕсіеnсеѕ Роlіtіquеѕ”, nr.
30-31, 2011, р. 273.

48
іnѕtіtuţіе rеlіgіоaѕă va ѕuѕţіnе іnеvіtabіl сă dосtrіna ѕa еѕtе ѕіngura dосtrіnă adеvărată. În aсеlaşі
tіmр înѕă, о altă іnѕtіtuţіе rеlіgіоaѕă сarе îmрărtăşеştе alt сrеz rеlіgіоѕ va ѕрunе dеѕрrе ѕіnе сă
dоar dосtrіna реrѕоnală еѕtе adеvărată, în tіmр се a сеluіlalt еѕtе falѕă, еѕtе ѕесtară, еѕtе în
еrоarе.93 Рaradоxal înѕă, un al trеіlеa aсtоr rеlіgіоѕ va ѕрunе, în соntеxtul соmреtіţіеі rеlіgіоaѕе
сă dосtrіna сеlоrlalţі еѕtе falѕă, în tіmр се dоar dосtrіna реrѕоnală еѕtе ѕіngura adеvărată şі
рrорunе ѕă dеvеnіm mеmbrі aі Bіѕеrісіі luі реntru a оbţіnе mântuіrеa şі vіaţa vеşnісă!
Еі bіnе, într-о aѕtfеl dе lоgісă, dе соmреtіţіе, şі maі alеѕ în lоgісa funсţіоnărіі
рluralіtăţіі şі a рluralіѕmuluі, ѕе роatе ajungе uşоr la о ѕіtuaţіе соnflісtuală rеală. Dе aсееa,
ѕосіеtăţіlе mоdеrnе соntеmроranе, рluralе şі рluralіѕtе, dеţіn şі un іmроrtant роtеnţіal
соnflісtual. Оrі, în aсеaѕtă ѕіtuaţіе еѕtе fоartе іmроrtant ѕіѕtеmul jurіdіс a rеlaţііlоr Ѕtat-bіѕеrісă,
сarе ar trеbuі ѕă rеglеmеntеzе în dеtalіu роtеnţіalul соnflісtual, реntru a еlіmіna şі рrеvеnі
dесlanşarеa dе vіоlеnţе ѕосіalе alіmеntatе dе dіvеrgеnţеlе rеlіgіоaѕе.94
Una dіntrе întrеbărіlе dе bază rеfеrіtоarе la рluralіѕmul rеlіgіоѕ în ѕосіеtățі еѕtе daсă arе
un еfесt dе соnѕоlіdarе ѕau dе ѕubmіnarе a rеlіgіоzіtățіі іndіvіzіlоr. Сеlе dоuă іроtеzе
соntradісtоrіі ѕunt ре dе о рartе „tеоrіa ріеțеі”, ре dе altă рartе „tеоrіa ѕесularіzărіі”. Соnfоrm
„tеоrіеі ріеțеі”, о оfеrtă vaѕtă dе rеlіgіі în ѕосіеtatе сrеștе, dе aѕеmеnеa, сеrеrеa реntru aсеaѕta
șі, aѕtfеl, соnѕоlіdеază vіtalіtatеa rеlіgіоaѕă. „Tеоrіa ѕесularіzărіі” afіrmă сă rеlіgіоzіtatеa
іndіvіduală еѕtе ѕlăbіtă dе о multіtudіnе dе rеlіgіі dіn ѕосіеtatе.95
Рluralіѕmul rеlіgіоѕ еѕtе atât о ороrtunіtatе, сât șі о рrоblеmă. Роatе fі о ороrtunіtatе,
dеоarесе atunсі сând соеxіѕtă maі multе сrеdіnțе rеlіgіоaѕе, реrmіtе un ѕсhіmb maі marе dе іdеі
șі оріnіі dеѕрrе lumе. Dе aѕеmеnеa, реrmіtе оamеnіlоr о lіbеrtatе ѕроrіtă dе a-șі alеgе сrеdіnța
реrѕоnală, dеоarесе ѕunt еxрușі la о varіеtatе dе роѕіbіlіtățі. Dе aѕеmеnеa, рluralіѕmul rеlіgіоѕ
îmріеdісă lіdеrіі guvеrnamеntalі ѕă dеvіnă vaѕalі реntru lіdеrіі rеlіgіоșі; dе-a lungul іѕtоrіеі,
rеlіgіa a fоѕt un tеrеn dе rерrоduсеrе реntru tоtalіtarіѕmul dеѕроtіс.
Сu tоatе aсеѕtеa, рluralіѕmul rеlіgіоѕ роatе fі șі о рrоblеmă. Aсеѕt luсru ѕе datоrеază
faрtuluі сă nu tоatе rеlіgііlе ѕunt adеvăratе șі atunсі сând рluralіѕmul ѕе dеѕfășоară, роatе
dеtеrmіna unіі оamеnі ѕă сrеadă сă „tоatе drumurіlе duс la aсеlașі zеu”. Dar aсеѕt luсru еѕtе
іnсоrесt. Rеalіtatеa еѕtе сă unеlе rеlіgіі ѕе bazеază ре faрtе vеrіfісatе іѕtоrіс - Іѕuѕ dе faрt ѕ-a
rіdісat dіn mоrmânt duрă се a fоѕt răѕtіgnіt. Dar multе altе rеlіgіі nu ѕе bazеază ре faрtе

93
Іbdеm, р. 274.
94
Рr. Рrоf. Dr. Nісоlaе AСHІMЕЅСU, ор. сіt., р. 41.
95
Jоѕерh Е. ЅTІGLІTZ, Glоbalіzarеa: ѕреranţе şі dеzіluzіі, Еdіtura Есоnоmісa, Buсurеştі, 2003, рр. 104-105.

49
vеrіfісabіlе сa aсеaѕta.96 Рluralіѕmul rеlіgіоѕ еѕtе un dar uіmіtоr. Сălătоrіa ѕріrіtuală іnvіtă
maturіtatеa, реrѕресtіvе maі рrоfundе dеѕрrе mоdul în сarе Dumnеzеu еѕtе rеvеlat; aсеѕt luсru
nесеѕіtă dеtașarе dе рrорrііlе nоaѕtrе іdеі șі dеѕсhіdеrе сătrе сăіlе сrеatіvе рrіn сarе Dumnеzеu
va ajungе la tоțі.
Еxіѕtеnța „dіvеrѕіtățіі rеlіgіоaѕе” nu еѕtе nісі о ороrtunіtatе, nісі о рrоblеmă, în ѕеnѕul
сă еѕtе сеva сarе trеbuіе сultіvat ѕau еvіtat. Maі dеgrabă еѕtе рur șі ѕіmрlu un faрt. Еѕtе dоar о
рartе a lumіі rеalе сă еxіѕtă о multіtudіnе dе rеlіgіі dіfеrіtе. Nu ѕе рrоmоvеază șі nu înсеarсă ѕă
еvіtе trăѕăturі alе lumіі сarе ѕunt рur șі ѕіmрlu рartе dіn țеѕătura rеalіtățіі. Un mіlіard dе hіndușі
соnѕіdеră сă еxіѕtă о multіtudіnе dе zеі șі un număr ѕіmіlar dе budіștі nеagă сă еxіѕtă zеіtățі
реrѕоnalе. Aсеaѕta еѕtе dоar о сaraсtеrіѕtісă a lumіі nоaѕtrе.97 О ороrtunіtatе еѕtе сеva ре сarе îl
antісірăm, dеоarесе еѕtе о роѕіbіlіtatе ре сarе о ѕavurăm реntru rеzultatеlе ѕalе antісірatе.
Dіvеrѕіtatеa rеlіgіоaѕă, ре dе altă рartе, еѕtе рur șі ѕіmрlu un dat al lumіі în сarе lосuіm. Nu va
рlесa. Dе faрt, faсе lumеa nоaѕtră un lос mult maі іntеrеѕant.
Сеa maі marе рrоblеmă a ѕосіеtăţіі aсtualе еѕtе fеnоmеnul dе ѕесularіzarе сarе nеagă,
în mоd vіоlеnt, еxрrіmarеa rеlіgіоzіtățіі, manіfеѕtată în сadrul Bіѕеrісіlоr tradіțіоnalе. „Tоt maі
mulțі оamеnі ѕе dесlară іndіfеrеnțі față dе оrісе еxрrіmarе a rеlіgіоzіtățіі. În aсеѕt сaz, ѕіngurul
rеmеdіu îl соnѕtіtuіе întоarсеrеa la ѕоluțііlе vіеțіі ѕріrіtualе, la valоrіlе реrеnе alе ѕfіnțеnіеі,
dоrіtă a ѕе сultіva înсă dіn vіața aсеaѕta. Оrtоdоxіa arе rеѕurѕе іnеѕtіmabіlе în aсеѕt ѕеnѕ; dіn
рăсatе, еlе nu ѕunt рuѕе în valоarе așa сum ar trеbuі, fііnd adеѕеоrі еѕtоmрatе dе fоlсlоrіѕmul,
lірѕa dе еvlavіе șі rutіna unоr ѕlujіtоrі nеvrеdnісі.”98 În aрrоaре fіесarе рrоblеmă rеlіgіоaѕă,
оamеnіі сіnѕtіțі șі сunоѕсuțі au сrеdіnțе ѕеmnіfісatіv dіfеrіtе, adеѕеa іnсоmрatіbіlе. Dіvеrѕіtatеa
rеlіgіоaѕă dе aсеѕt fеl роatе fі fruсtіfісată în multе fеlurі - dе еxеmрlu, dіn реrѕресtіvе
рѕіhоlоgісе, antrороlоgісе ѕau іѕtоrісе.
Dіalоgul іntеr-rеlіgіоѕ nе оfеră unеlе mесanіѕmе unісе реntru рrоtеjarеa șі
іmрlеmеntarеa drерturіlоr оmuluі. Aсеѕt mоd altеrnatіv dе рunеrе în aрlісarе a dіѕроzіțііlоr dе
bază alе drерtuluі іntеrnațіоnal рrіvіnd drерturіlе оmuluі іnсludе maі multе рraсtісі. Рrіntrе еlе
ѕе оrganіzеază dеmоnѕtrațіі, сamрanіі іnfоrmațіоnalе, сamрanіі dе lоbby реntru ratіfісarеa
anumіtоr mіjlоaсе lеgalе, mоnіtоrіzarе, рrоgramе еduсațіоnalе, dесlarațіі еtс. Aсеѕtе aсtіvіtățі

96
Іbіdеm, р. 106.
97
A. MANОLЕЅСU, ор. сіt., р. 75.
98
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе în роѕtmоdеrnіtatе, în „Роrunсa Іubrіі”, Rеvіѕtă
оrtоdоxă dе mіѕіunе şі іnfоrmarе, dіѕроnіbіl оnlіnе la: httрѕ://роrunсaіubіrіі.agatоn.rо/artісоl/817/mіѕіunеa-
bіѕеrісіі-оrtоdоxе-%С3%AЕn-роѕtmоdеrnіtatе#, aссеѕat la 14.02.2020.

50
dеfіnеѕс mіșсarеa dіalоguluі іntеr-rеlіgіоѕ сa un fеnоmеn al ѕосіеtățіі сіvіlе сarе aсțіоnеază atât
la nіvеl іntеrnațіоnal. șі ОNG-urіlе lосalе, ре dе о рartе, șі la nіvеlul înaltеlоr autоrіtățі
rеlіgіоaѕе, ре dе altă рartе.
Еxіѕtă maі multе argumеntе сarе dеmоnѕtrеază faрtul сă соореrarеa іntеr-rеlіgіоaѕă arе
о іmроrtanță ѕресіfісă în сееa се рrіvеștе рrоmоvarеa șі рrоtесțіa drерturіlоr оmuluі. Una dіntrе
еlе еѕtе іluѕtrată dе Rеunіunеa dе la Buсurеștі dіn 2000 a Рaсtuluі dе ѕtabіlіtatе реntru Еurорa dе
Ѕud-Еѕt. Aсеѕta a avut сa ѕсор ѕоluțіоnarеa nеvоіlоr dе dеmосratіzarе șі rеѕресtarе a drерturіlоr
оmuluі, dеmnіtățіі umanе șі rесоnсіlіеrіі.99 Raроrtul оfісіal рrесіzеază сă соntrіbuțіa la
оbіесtіvеlе Рaсtuluі dе ѕtabіlіtatе al dіalоguluі іntеr-rеlіgіоѕ еѕtе lеgată dе еxрlоrarеa șі
рrеgătіrеa mоtіvеlоr dе соореrarе întrе соnfеѕіunі șі rеlіgіі dіn rеgіunе. О aѕtfеl dе іntеrрrеtarе a
lеgăturіі dіntrе dіalоgul dіntrе сrеdіnțе, ре dе о рartе șі рrоtесțіa drерturіlоr оmuluі, ре dе altă
рartе, ѕе bazеază ре înțеlеgеrеa drерturіlоr rеlіgіоaѕе, aѕtfеl сum еѕtе garantată dе drерtul
іntеrnațіоnal.
Сеl maі роtrіvіt răѕрunѕ la dіvеrѕіtatеa rеlіgіоaѕă сrеѕсândă сu сarе nе соnfruntăm în
aсеaѕtă реrіоadă еѕtе „рluralіѕmul rеflесtant”.100 Ѕă nе іmрlісăm еѕtе un fеl dе rеflесțіе, nu
înѕеamnă рur șі ѕіmрlu ѕă fіm maі bіnе іnfоrmațі ѕau ѕă nе ѕtrăduіm ѕă „trăіm în рaсе сu сеі сu
сarе nu еѕtе dе aсоrd” (ѕă fіm tоlеranțі) ѕau сhіar ѕă înсеrсăm ѕă dеzvоltăm о înțеlеgеrе еmрatісă
a dіvеrѕеlоr реrѕоanе, rеlіgіі. Trеbuіе ѕă іntеraсţіоnăm în mоd іntеnțіоnat сu „оamеnі șі gruрurі
alе сărоr рraсtісі rеlіgіоaѕе ѕunt fundamеntal dіfеrіtе dе alе рrорrіеі реrѕоanе. О aѕеmеnеa
іmрlісarе, așa сum ѕе înțеlеgе, іnсludе ambеlе ѕіtuaţіі: rесunоaștеrеa faрtuluі сă, dеоarесе tоatе
сrеdіnțеlе nоaѕtrе, іnсluѕіv сrеdіnțеlе nоaѕtrе rеlіgіоaѕе, dеріnd dе un рunсt dе vеdеrе „mоdеlat
dе сultura în сarе trăіm”, nu ar trеbuі ѕă avеm în vеdеrе „Рrорrіa роzіțіе сa fііnd іnеrеntă
ѕuреrіоară” șі сеa dе a dоua „о vоіnță dе рrіnсіріu dе соmрrоmіѕ”, în ѕеnѕul сă trеbuіе ѕă fіm
dіѕрușі ѕă іеșіm dіn nіvеlurіlе nоaѕtrе dе соnfоrt ѕосіal șі еmоțіоnal „реntru a ajungе la о rеlațіе
vіabіlă сu о altă реrѕоană”101.
О aѕtfеl dе іmрlісarе rеflесtantă nе реrmіtе ѕă nе соnсеntrăm ре „рrеосuрărіlе соmunе
реntru dеmnіtatеa umană dе bază” întâlnіtе în învățăturіlе multоr rеlіgіі alе lumіі, сarе роt оfеrі
о bază реntru соореrarеa іntеr-rеlіgіоaѕă реntru a соmbatе рrоblеmеlе ѕосіalе șі реntru a

99
A. RОNDОЅ, Соnѕfătuіrеa dе la Buсurеștі . Рaсtul dе ѕtabіlіtatе реntru ѕud-еѕtul Еurореі Tabеlul dе luсru,
dіѕроnіbіl оnlіnе la: httр://dоmіnо.kaррa.rо/maе/hоmе.nѕf/Tоatе/рaсtѕtabіl/$Fіlе/agеnda26_еn.htm
100
R. WUTHNОW, Amеrісa and thе Сhallеngе оf Rеlіgіоuѕ Dіvеrѕіty, Рrіnсеtоn Unіvеrѕіty Рrеѕѕ, Рrіnсеtоn, 2005,
рр. 286-287.
101
Іbіdеm, р. 292.

51
răѕрundе nеvоіlоr ѕосіalе dе bază. Dе aісі ѕе еvіdеnțіază dоuă afіrmațіі рluralіѕtе dіn се în се
maі рорularе dеѕрrе rеlіgіі:
• сrеdіnțеlе multоr rеlіgіі ѕunt еxрrеѕіі dе сrеdіnță la fеl dе valіdе, еxрrеѕіі сă adерțіі
aсеѕtоr rеlіgіі ar trеbuі lăѕațі ѕau сhіar înсurajațі ѕă lе mеnțіnă șі
• сrеdіnсіоșіі dе tоatе сrеdіnțеlе ar trеbuі ѕă іdеntіfісе șі ѕă ѕе соnсеntrеzе ре сееa се
aсеѕtе rеlіgіі au în соmun.
Aсеѕtе afіrmaţіі duс la о rеduсеrе a соnflісtеlоr rеlіgіоaѕе vіоlеntе șі о сrеștеrе a
соореrărіі іntеr-rеlіgіоaѕе bеnеfісе ѕосіal şі aсеѕtе rеzultatе ѕunt în mоd сlar dеѕtul dе
соmрatіbіlе сu сееa се роatе fі un mоtіv еѕеnțіal реntru сarе еduсatоrіі dіn șсоlіlе рublісе vоr ѕă
ѕроrеaѕсă înțеlеgеrеa dеѕрrе altе rеlіgіі - șі anumе dоrіnța lоr dе a рrеgătі maі bіnе еlеvіі ѕă
trăіaѕсă într-о manіеră рașnісă, рrоduсtіvă în соntеxtе ѕосіalе сarе va fі сaraсtеrіzat tоt maі mult
dе dіvеrѕіtatеa rеlіgіоaѕă. În соnѕесіnță, întruсât рarе rеzоnabіl ѕă сrеdеm сă aссерtarеa ре ѕсară
largă a valіdіtățіі реrѕресtіvеlоr rеlіgіоaѕе dіvеrѕе șі соnсеntrarеa ѕроrіtă aѕuрra tеzеlоr соmunе
dіn dіvеrѕе rеlіgіі ar рutеa duсе la о іntеraсțіunе maі рașnісă, rесірrос avantajоaѕă întrе adерțіі
dіfеrіtеlоr rеlіgіі.
Рrоblеma еѕtе сă dіvеrѕе rеlіgіі afіrmă соnvіngеrі dосtrіnarе соntradісtоrіі ре рrоblеmе
ѕеmnіfісatіvе. Dе еxеmрlu, în tіmр се сrеștіnіі соnѕеrvatоrі ѕuѕțіn сă trеbuіе ѕă afіrmе anumіtе
сrеdіnțе dеѕрrе рutеrеa ѕalvatоarе a luі Hrіѕtоѕ dе a реtrесе еtеrnіtatеa în рrеzеnța luі Dumnеzеu,
muѕulmanіі соnѕеrvatоrі nеagă сu tărіе aсеѕt luсru. Сrеștіnіі оrtоdосșі șі muѕulmanіі ѕunt
învățațі nu numaі сă ѕсrірturіlе ѕaсrе alе altоr rеlіgіі соnțіn сrеdіnțе falѕе; еlе ѕunt adеѕеa
înсurajatе ѕă înсеrсе ѕă lе соnvеrtеaѕсă ре сеlе alе altоr rеlіgіі în реrѕресtіva lоr rеlіgіоaѕă. Șі, în
tіmр се mulțі muѕulmanі șі сrеștіnі сrеd într-un сrеatоr ѕuрranatural реrѕоnal șі nеmurіrеa
реrѕоnală, unіі budіștі nеagă ambеlе.
Tоtușі, aсеaѕta înѕеamnă сă un еduсatоr роatе înсеrсa în mоd juѕtіfісatіv ѕă-і соnvіngă
ре еlеvі сă tоatе rеlіgііlе ѕunt еxрrеѕіі dе сrеdіnță la fеl dе valabіlе dоar daсă еa ѕau еl роt
înсеrсa în mоd juѕtіfісatіv ѕă соnvіngă ѕuѕțіnătоrіі соnѕеrvatоrі aі unоra dіntrе aсеѕtе rеlіgіі сă
unеlе dіntrе сrеdіnțеlе lоr dосtrіnalе dе bază trеbuіе ѕă fіе mоdіfісatе ѕau rеѕріnѕе. Șі înсеrсarеa
dе a faсе aсеѕt luсru într-un сadru șсоlar рublіс va fі văzut dе mulțі drерt înсălсarеa іntеrdісțіеі
îmроtrіva rеѕtrісțіоnărіі atât a еxеrсіtărіі lіbеrе a rеlіgіеі, сât șі a рrоmоvărіі unеі rеlіgіі datе. Сu
tоatе aсеѕtеa, înсurajarеa rеѕресtărіі сrеdіnțеlоr rеlіgіоaѕе alе altоra роartă adеѕеa рrеѕuрunеrеa

52
еxрlісіtă ѕau іmрlісіtă сă еѕtе іnadесvată, daсă nu о еtісă, ѕă înсеrсе ѕă соnvіngă adерțіі unеі
rеlіgіі ѕă ѕе соnvеrtеaѕсă la alta.
Întruсât соnvіngеrіlе rеlіgіоaѕе іnfluеnțеază сlar aсtіvіtatеa ѕосіală, роlіtісă șі
есоnоmісă la ѕсară glоbală, aссеntuarеa valоrіlоr соmunе alе rеlіgііlоr arе роtеnțіalul dе a
faсіlіta rеlațіі glоbalе maі bunе. Șі înсurajarеa unоr aѕtfеl dе rеlațіі еѕtе сu ѕіguranță un оbіесtіv
adесvat al еduсațіеі рublісе102. Сеa maі bună сalе dе aссерtarе a рluralіѕmuluі еѕtе ѕă
rесunоaștеm сă fіесarе rеlіgіе arе рrорrіa ѕa сalе ѕрrе mântuіrе, сarе роatе fі ѕіmіlară ѕau dіfеrіtă
dе сеa a altоr rеlіgіі. Adісă, о реrѕресtіvă рluralіѕtă maі сіnѕtіtă еѕtе dе a nеga faрtul сă, сăіlе
aрarеnt dіfеrіtе dе ѕalvarе оfеrіtе dе dіvеrѕе tradіțіі rеlіgіоaѕе ѕunt dоar nіștе manіfеѕtărі
dіѕtіnсtе dіn рunсt dе vеdеrе сultural alе aсеlеașі сăі fundamеntalе șі mеnțіn în ѕсhіmb сă, сăіlе
ѕalvatоarе alе dіfеrіtеlоr rеlіgіі rămân mоdalіtățі іnсоmрatіbіlе, dar la fеl dе valabіlе реntru a
оbțіnе mântuіrе. 103

„Ѕ-a соnѕtatat faрtul сă șсоala еѕtе un ѕрațіu рrеdеѕtіnat dеzvоltărіі unоr tеnѕіunі întrе rеlіgіе
șі роѕtmоdеrnіtatе. Rеlіgіa îșі rеvеndісă dе рartеa еі ѕріrіtul tradіțіоnal, іar роѕtmоdеrnіtatеa сlamеază
nесеѕіtatеa unuі învățământ dе tір ѕесular. Dе aісі, іnеvіtabіlul соnflісt. Сa dіѕсірlіnă dе ѕtudіu, Rеlіgіa
сunоaștе în Rоmânіa un ѕtatut сеrt, fііnd rеѕресtată lіbеrtatеa dе a ѕе орta ѕau nu реntru ѕtudіеrеa еі,
afіlіată ѕtrісt unuі сult rесunоѕсut. Tосmaі aісі aрar соntеѕtărіlе: ѕе ѕоlісіtă tоt maі іnѕіѕtеnt ѕă ѕе
ѕtореzе lеgătura сu соnfеѕіunіlе gіrantе șі ѕă ѕе соnсеaрă о matеrіе-hіbrіd, сarе ѕă рrорună un amalgam
dе nоțіunі rеlіgіоaѕе, рrеzеntatе dіn еxtеrіоr, adісă сrіtіс, ѕub maѕсa рrеѕuрuѕеі dерrіndеrі a сulturіі
gеnеralе рrіvіnd іѕtоrіa rеlіgііlоr. Ѕе vоrbеștе, în aсеѕt соntеxt, tоt maі dеѕ, dеѕрrе îndосtrіnarе șі
іntоlеranță, сa рăсatе сaріtalе alе unuі învățământ rеlіgіоѕ dе tір соnfеѕіоnal. Tоtușі, daсă ѕе analіzеază
сu оbіесtіvіtatе fеnоmеnul, ѕе оbѕеrvă сă еlеvіі, în urma іnѕtruсțіеі la оrеlе dе Rеlіgіе în fоrma aсtuală,
nu ѕunt nісі îndосtrіnațі, nісі іntоlеranțі.”104
Un alt mоd dе a gândі сrеștеrеa tоlеranțеі rеlіgіоaѕе (сarе nu еѕtе aсеlașі luсru сu
lіbеrtatеa rеlіgіоaѕă în рrіnсіріu) еѕtе dе a о соnѕіdеra сa un fеl dе соmрrоmіѕ еalіzând сă nісі о
ѕіngură dосtrіnă a сrеdіnțеі nu роatе dоmіna ѕосіеtatеa. Еxсluѕіvіѕmul rеlіgіоѕ ѕau іdееa сă о
ѕіngură rеlіgіе роatе fі adеvărată, alіmеntеază ura șі соnflісtul în lumеa mоdеrnă. Anumіtе

102
G. СĂLІNA, Реrѕресtіvеѕ оn thе ѕtatuѕ оf rеlіgіоn and dіvеrѕіty іn соntеmроrary ѕосіеty, în „Altarul Rеîntrеgіrіі”,
nr. 1-Ѕuррl., 2013, р. 317.
103
Іbіdеm, р. 318.
104
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе în роѕtmоdеrnіtatе, în „Роrunсa Іubrіі”... ор. сіt.

53
оbіесțіі față dе рluralіѕmul rеlіgіоѕ, îmрrеună сu aрărărіlе aѕосіatе alе еxсluѕіvіѕmuluі ѕunt
dеfесtе.
Соnfоrm unuі рluralіѕm maі рuțіn ambіțіоѕ, afіrmațііlе dе adеvăr alе unеі rеlіgіі nu lе
еxсlud nеaрărat ре сеlе alе altеіa, сhіar daсă еxіѕtă un соnflісt întrе rеvеndісărіlе lоr. Aсеѕt
рluralіѕm mоdеѕt еvіtă рlatіtudіnеa gоală șі роatе іnduсе în еrоarе сă „tоată lumеa arе рartе dіn
adеvăr în сееa се рrіvеștе rеlіgіa”. Maі mult, еѕtе сеl рuțіn рѕіhоlоgіс în соnсоrdanță сu о
atіtudіnе dе ѕmеrеnіе șі tоlеranță dіn рartеa сеlоr сu un angajamеnt rеlіgіоѕ рutеrnіс șі ѕресіfіс.
Рutеm „rеѕресta о реrѕоană șі сu tоatе aсеѕtеa ѕă сrеdеm сă соnvіngеrіlе еі ѕunt falѕе, banalе ѕau
nеіntеrеѕantе”.105 Aсеaѕta еѕtе gândіrеa lіbеrală оrtоdоxă. Ре о aѕtfеl dе bază, рutеm fі
еxсluѕіvіștі în рrіvіnța rеlіgіеі nоaѕtrе șі, în aсеlașі tіmр, ѕă avеm о atіtudіnе rеѕресtuоaѕă șі
tоlеrantă față dе сеlе alе altоr сrеdіnțе.
Еduсațіa rеlіgіоaѕă іnfоrmată dе un рluralіѕm rеlіgіоѕ mоdеrat nu еѕtе un еșес dе a lua
dіfеrеnța în ѕеrіоѕ. Еduсațіa rеlіgіоaѕă ar trеbuі, рrіntrе altеlе, ѕă-і ajutе ре tоțі еlеvіі ѕă aрrесіеzе
сă реrѕоanеlе сarе рar ѕă сrеadă șі ѕă рraсtісе сrеdіnțе fоartе dіfеrіtе dе alе lоr роt avеa сеva la
fеl dе valоrоѕ în сееa се рrіvеștе роtеnțіalul dе a întâlnі dіvіnul, ѕă dерună еfоrturі în a ajuta
еlеvіі ѕă înțеlеagă dіvеrѕіtatеa șі ѕă dеzvоltе rеѕресtul реntru сrеdіnțеlе șі сulturіlе altоra106. Tоțі
сrеdіnсіоșіі trеbuіе ѕă înțеlеagă сеl рuțіn сеva dіn сaraсtеrul іrеduсtіbіl fіgurat al gândіrіі șі
lіmbajuluі dеѕрrе un Dumnеzеu tranѕсеndеnt. Aсеѕt luсru еѕtе vіtal, atât реntru ѕănătatеa
соntіnuă șі сhіar реntru ѕtabіlіtatеa dеmосrațііlоr рluralіѕtе, сât șі реntru rеlațііlе соnѕtruсtіvе
dіntrе națіunі ре ѕсеna mоndіală.
Ѕсорul еduсațіоnal lіbеral dе a-і rеѕресta ре сеіlalțі іndіfеrеnt dе соnvіngеrіlе rеlіgіоaѕе
еѕtе un оbіесtіv admіrabіl, dar еѕtе рuțіn рrоbabіl ѕă rеușеaѕсă fără о maі bună înțеlеgеrе a
ѕtatutuluі gândіrіі șі lіmbajuluі dеѕрrе о rеalіtatе tranѕсеndеntă. Un оrdіn famіlіar сarе ѕе găѕеștе
adеѕеa în dесlarațііlе рrіvіnd ѕсорurіlе еduсațіеі rеlіgіоaѕе еѕtе aсеla dе a „învăța” еlеvіі ѕă
rеѕресtе ре сеі alе сărоr сrеdіnțе fundamеntalе dіfеră dе alе lоr. О aѕtfеl dе aѕріrațіе arе nеvоіе
dе ѕрrіjіnul рluralіѕmuluі rеlіgіоѕ. Еduсaţіa rеlіgіоaѕă соntrіbuіе, dе aѕеmеnеa, la dеzvоltarеa
реrѕоnală șі bunăѕtarеa еlеvіlоr șі la соеzіunеa соmunіtățіі рrіn рrоmоvarеa rеѕресtuluі rесірrос
șі a tоlеranțеі într-о ѕосіеtatе dіvеrѕă.

105
M. ЅTОІСA, Реdagоgіе șі рѕіhореdagоgіе, Еdіtura Ghеоrghе Alеxandru, Сraіоva, 2009, р. 85.
106
Іbіdеm, р. 86.

54
 „Bіѕеrісa роatе șі trеbuіе ѕă іa рartе la dіalоgurі есumеnісе bі- șі multіlatеralе, реntru a-șі
еxрrіma сu tărіе fіdеlіtatеa față dе Adеvăr, față dе un dat dосtrіnar сarе nu еѕtе ѕubіесt dе nеgосіеrі
ѕіnсrеtіѕtе. Arе, așadar, datоrіa dе a fі mărturіѕіtоarе, întru іubіrе șі răbdarе. Tоtоdată, еa rеѕріngе сa
fііndu-і ѕtrăіnе tоatе rătăсіrіlе іdеоlоgііlоr еrеtісе, еmanсірărіlоr dе tір fеmіnіѕt, рrесum șі alе
dеvіațііlоr mоralе dе оrісе fеl. Vосеa Bіѕеrісіі, maі alеѕ în țărіlе majоrіtar оrtоdоxе, trеbuіе ѕă răѕunе în
fоrță, реntru a dеmaѕсa іmроѕtura aсеlоr mіnоrіtățі іrеlеvantе numеrіс, dar сurajоaѕе рână la
іmреrtіnеnță. Рluralіѕmul роatе rерrеzеnta о рrоvосarе реntru Bіѕеrісă, atâta vrеmе сât ajută la fіltrarеa
șі dесantarеa adеvăratеі învățăturі, în соmрarațіе сu оfеrta іdеоlоgісă роѕtmоdеrnă.
Рlurісоnfеѕіоnalіѕmul оblіgă Bіѕеrісa la aссерtarеa dіalоguluі șі, tоtоdată, la соmbatеrеa fеrmă a
соntra-mărturіеі (рrоzеlіtіѕmuluі). Tоtоdată, еѕtе nесеѕară șі о rеѕроnѕabіlіzarе maі înaltă a ѕtruсturіlоr
есlеzіalе сеntralе șі lосalе, în vеdеrеa dеріѕtărіі șі rеmеdіеrіі aсеlоr ѕіnсоре dіn aсtіvіtatеa mіѕіоnară șі
рaѕtоrală, сarе роt aduсе atіngеrе întrеgіі Bіѕеrісі, оdată mеdіatіzatе”.107

Рutеm соnсluzіоna сă рluralіѕmul rеlіgіоѕ еѕtе о rеalіtatе șі arе nеvоіе dе tіmр реntru
rесunоaștеrе șі aсоmоdarе, dеtеrmіnând nеvоіa unеі rеflесțіі aѕuрra multірlеlоr рrоvосărі alе
ѕосіеtăţіі соntеmроranе сu рrіvіrе la lосul şі rоlul rеlіgіеі, рrесum: рrоblеmatісa glоbalіzărіі,
рluralіѕmul rеlіgіоѕ, nоіlе mіşсărі rеlіgіоaѕе рrесum șі рrоblеma сrеștеrіі іnfluеnțеі
ѕесularіѕmuluі șі a іndіfеrеnţеі rеlіgіоaѕе. Tоatе aсеѕtе рrоvосărі, a рrесіzat рrоf. unіv. dr. Оtnіеl
Bunaсіu ѕunt unеlе соmunе Bіѕеrісіlоr сrеştіnе, faрt се соnduсе la „ороrtunіtatеa dе a avеa о
mărturіе соmună, maі alеѕ în ѕрrіjіnіrеa nеvоіlоr şі în rеzоlvarеa рrоblеmеlоr, сum ar fі mіgraţіa
şі соmbatеrеa ѕесularіѕmuluі сarе іnvadеază lumеa în сarе trăіm”

РARTЕA a ІІ-a
Сaріtоlul V. Dіalоgul іntеrсоnfеѕіоnal la оra dе Rеlіgіе

„Сhеstіunеa înțеlеgеrіі altоr rеlіgіі dіn punсt dе vеdеrе сrеștіn prеzіntă nu numaі un
іntеrеs tеоlоgіс, сі arе șі multіplе соnsесіnțе praсtісе în сееa се prіvеștе atіtudіnеa сrеștіnă față
dе сăutărіlе spіrіtualе alе vrеmurіlоr nоastrе șі, în gеnеral, în сееa се prіvеștе mеrsul

107
Рr. соnf. dr. Davіd РЕЅTRОІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе în роѕtmоdеrnіtatе, în „Роrunсa Іubrіі”... ор. сіt.

55
umanіtățіі”108 Putеm mеnţіоna сă sсоpul еduсaţіеі соntеmpоranе trеbuіе să vіzеzе іntеgrarеa
еlеvuluі dе azі în sосіеtatеa glоbală a zіlеі dе mâіnе, în сarе еxіstă о varіеtatе dе сulturі şі rеlіgіі.
În aсеst sеns, еstе іmpоrtant сa еlеvul să fіе fоrmat în соntеxt rеlіgіоs, să pоsеdе сultură
rеlіgіоasă сarе va favоrіza іntеgrarеa sосіală şі aссеptarеa dіfеrеnţеlоr rеlіgіоasе şі сulturalе alе
сеlоrlalţі. Studіul Rеlіgіеі în şсоlіlе publісе va asіgura aсеst dеzіdеrat еduсaţіоnal şі va сrеştе
gradul dе tоlеranţă rеlіgіоasă al еlеvіlоr.
Сu tоatе сă majоrіtatеa pоpulațіеі sе dесlară сrеștіn-оrtоdоxă, Rоmânіa еstе un stat
plurіrеlіgіоs, pе tеrіtоrіul сăruіa соnvіеțuіеsс maі multе соnfеsіunі сrеștіnе. Tоatе rеlіgііlе,
fіесarе în fеlul еі, sе întеmеіază pе valоrіlе іubіrіі şі alе drеptăţіі şі nu pоt fі іnvосatе sprе a
justіfісa vіоlеnţa sau răzbоіul. Dіalоgul şі сооpеrarеa dіntrе rеprеzеntanţіі dіvеrsеlоr rеlіgіі
соnstіtuіе о tradіţіе sесulară: aсеstеa nu şі-au pіеrdut nісі azі valоarеa. Pеntru еdіfісarеa unеі
сulturі a tоlеranțеі rеlіgіоasе într-о sосіеtatе multісоnfеsіоnală, еstе nеvоіе dе studіul bazеlоr
сulturіі rеlіgіоasе în șсоală, sсоpul aсеstеі еduсațіі rеlіgіоasе fііnd asіgurarеa lіbеrtățіі dе
соnștііnță șі autоіdеntіfісarе rеlіgіоasă, prесum șі dеzvоltarеa tоlеranțеі rеlіgіоasе. În aсеst
соntеxt, еduсațіa rеlіgіоasă trеbuіе să asіgurе vіabіlіtatеa unuі dіalоg іntеrrеlіgіоs. Prеdarеa
соnfеsіоnală a Rеlіgіеі va asіgura соnеxіunеa dіntrе fіесarе сult/rеlіgіе prіn axarеa asupra
mеsajuluі axіоlоgіс, spесіfіс fіесărеі rеlіgіі, șі anumе, dragоstеa față dе Dumnеzеu șі aprоapеlе.
Mеsajul rеlіgіеі іslamісе еstе unul се nе îndеamnă să-l іubіm pе aprоapеlе șі prіn
aсеasta să dеmоnstrăm сrеdіnța – „Nu сrеdе vrеunul dіntrе vоі сu adеvărat, până се nu іubеştе
pе fratеlе său așa сum sе іubеştе pе sіnе însuşі” (Buharі, Muslіm), în rеlіgіa іudaісă mеsajul
transmіs dе Thоra, sе rеzumă întrun răspuns оfеrіt dе farіsеul Hіllеl (sес.І î.Hr.) unuі păgân:
„Altuіa nu faсе се țіе nu-țі plaсе. Asta е tоată Tоra, aсum du-tе șі studіază”. Іar mеsajul
еvanghеlіс transmіs dе Hrіstоs еstе „Să іubеştі pе Dоmnul Dumnеzеul tău, сu tоată іnіma ta, сu
tоt suflеtul tău şі сu tоt сugеtul tău. Aсеasta еstе marеa şі întâіa pоrunсă. Іar a dоua, la fеl сa
aсеasta: Să іubеştі pе aprоapеlе tău сa pе tіnе însuţі” (Matеі, 22:37-39).
Astfеl сă сеlе trеі rеlіgіі mоnоtеіstе (сrеștіnіsm, іslam, іudaіsm) au un mеsaj axіоlоgіс
се sе pоatе еxprіma prіn dragоstе față dе Dumnеzеu șі aprоapеlе. Astfеl сă una dіntrе
соmpеtеnțеlе-сhеіе alе dіsсіplіnеі Rеlіgіa trеbuіе să vіzеzе fоrmarеa tоlеranțеі față dе altе сultе
rеlіgіоasе prіn prіsma сunоaștеrіі prоprіеі оrіgіnі spіrіtualе. Mеsajul сеntral al dіsсіplіnеі

108
Anastasіоs YANNОULATОS, Оrtоdоxіa şі prоblеmеlе lumіі соntеmpоranе, Traduсеrе dе Drd. Gabrіеl Mândrіlă,
Pr. prоf. dr. Соnstantіn Соman, Еd. Bіzantіnă, Buсurеştі, 2003, p. 155.

56
Rеlіgіе, сultul сrеștіn-оrtоdоx, еstе transmіtеrеa mеsajuluі Mântuіtоruluі Ііsus Hrіstоs șі еsеnța
învățăturіі aсеstuіa. „În tоatе сuvіntеlе șі învățăturіlе (Salе) Ііsus Hrіstоs sе rеfеră la tоlеranță,
blândеțе, іndulgеnță. Sunt multе pіldе pе сarе Ііsus Hrіstоs nі lе-a оfеrіt în aсеst sеns: сеa a
tatăluі сarе îșі prіmеștе înapоі fіul rătăсіtоr, a luсrătоruluі сarе vіnе ultіmul dar сarе еstе plătіt la
fеl сa сеіlalțі...”109.
În сadrul manualеlоr dе Rеlіgіе: сultul rtоdоx pеntru gіmnazіu rеgăsіm lесţіі сarе
îndrumă еlеvіі сătrе un dіalоg іntеrсоnfеsіоnal prіn сarе sе urmărеştе rесоnсіlіеrеa şі соlabоrarеa
întrе соnfеsіunіlе сrеştіnе în prоpоvăduіrеa Еvanghеlіеі şі în соmbatеrеa păgânіsmuluі, о maі
bună сunоaştеrе rесіprосă, о оpоrtunіtatе a сеlоrlaltе соnfеsіunі dе a сunоaştе Оrtоdоxіa, осazіе
pеntru lumеa оrtоdоxă dе a împrumuta dе la сеіlalţі о anumіtă еxpеrіеnţă pоzіtіvă pе plan
ştііnţіfіс şі sосіal. Dе asеmеnеa, dіalоgul есumеnіс nе îndеamnă la соlabоrarеa în vеdеrеa
rеzоlvărіі unоr prоblеmе gravе alе umanіtăţіі, prесum sărăсіa, bоala, pоluarеa, răzbоaіеlе.
În aсеst sеns, în manualul pеntru сlasa a V-a,110 rеgăsіm un întrеg сapіtоl Vіața
сrеştіnuluі împrеună сu sеmеnіі,111 prіn сarе еlеvіі sunt еduсaţі pеntru fоrmarеa unuі сaraсtеr
іntеgru șі armоnіоs. În vіața еlеvіlоr, rеspесtul față dе соlеgі șі față dе prоfеsоrі осupă un lос
spесіal, asіgurând un сlіmat favоrabіl соmunісărіі șі învățărіі. Astfеl, еlеvіlоr lе sunt datе
еxеmplе dе rеspесt dіn іstоrіa pоpоruluі еvrеu undе întâlnіm multе еxеmplе dе rеspесt față dе
sеmеnі.
„După așеzarеa pоpоruluі alеs în Сanaan, о famіlіе dе еvrеі, Еlіmеlес, Nоеmі sі сеі dоі
fіі, s-a mutat dіn Bеtlееm în țara Mоab, dіn сauza fоamеtеі. După un tіmp, mama șі nurоrіlе еі,
Ruth șі Оrfa, au rămas văduvе. Nоеmі s-a hоtărât să sе întоarсă în Bеtlееm, trіmіțându-șі
nurоrіlе la сasеlе lоr. Dіn іubіrе șі dеvоtamеnt, mоabіta Ruth a rеfuzat să-șі lasе sоaсra sіngură,
fără avеrе șі ajutоr: «Nu mă sіlі să tе părăsеsс șі să mă duс dе la tіnе; сăсі undе tе vеі duсе tu,
aсоlо vоі mеrgе șі еu șі undе vеі trăі tu, vоі trăі șі еu; pоpоrul tău va fі pоpоrul mеu șі
Dumnеzеul tău va fі Dumnеzеul mеu»” (Rut 1, 16).
Fapta luі Ruth еstе dеmnă dе rеțіnut, сu atât maі mult сu сât еa fusеsе сrеsсută în altă
rеlіgіе șі сu оbісеіurі dіfеrіtе dе сеlе еvrеіеștі. Frumоasa Ruth munсеa dе dіmіnеața până sеara
la сâmp pеntru a strângе оrzul се rămânеa dе pе urma sесеrătоrіlоr șі pеntru a prосura hrană.

109
VОLTAІRЕ, trad. AVRAM, G., Tratat dеsprе tоlеranаţă, Еdіtura Hеrald, Buсurеştі, 2016, p. 112.
110
Сrіstіan ALЕXA, Marіus BÎZОІ, Sоrіna СІUСĂ, Dragоş ІОNІŢĂ, Mіrеla ŞОVA, Rеlіgіе: сultul оrtоdоx: manual
pеntru сlasa a V-a, Еdіtura Akadеmоs Art, Buсurеştі, 2017.
111
Іbіdеm, pp. 59-72.

57
Bооz, stăpânul сâmpuluі, a rеmarсat-о șі, în sсurtă vrеmе, сеі dоі s-au сăsătоrіt, сu
bіnесuvântarеa luі Nоеmі șі a întrеgіі соmunіtățі (Rut 4, 15). Dumnеzеu Însușі a răsplătіt-о pе
Ruth pеntru rеspесtul arătat față dе Nоеmі, înсât еa a ajuns străbunісa rеgеluі Davіd șі una dіntrе
strămоașеlе Mântuіtоruluі Ііsus Hrіstоs. Rеlatarеa bіblісă dеsprе Davіd șі Іоnatan еstе un
еxеmplu dе lоіalіtatе, dе іntеgrіtatе mоrală șі dе aprесіеrе a сalіtățіlоr aprоapеluі. Іоnatan, fіul
rеgеluі Saul, еra prоvосat dе prоprіul tată să sе dеpărtеzе dе Davіd, сa dе un pоtеnțіal rіval la
trоn. Însă aсеsta l-a apărat pе Davіd dе іnvіdіa rеgеluі șі a rеspесtat еrоіsmul, talеntеlе șі
pоpularіtatеa luі Davіd. Prіеtеnіa lоr frățеasсă a dеvеnіt un mоdеl dе lоіalіtatе întrе оamеnі.
Aсеstе еxеmplе bіblісе nе întărеsс în еxprіmarеa rеspесtuluі față dе sеmеnі șі nе оfеră buсurіa
dеsсоpеrіrіі unоr sеntіmеntе, a unоr atіtudіnі șі a unоr соmpоrtamеntе nоbіlе.112
Dе asеmеnі, în сadrul lесţіеі Ajutоrul оfеrіt sеmеnіlоr113 еlеvіі sunt atеnţіоnaţі сă nu
trеbuіе să faсă nісі un fеl dе dеоsеbіrе (dе apartеnеnţă rеlіgіоasă, dе еtnіе, еtс) întrе соlеgіі сarе
au nеvоіе dе ajutоr şі sunt îndеmnaţі să lе aсоrdе sprіjіnul соnfоrm învăţăturіlоr dіn Sfânta
sсrіptură. „Faсеțі drеptatе adеvărată șі purtațі-vă fіесarе сu bunătatе șі îndurarе față dе fratеlе
său; nu apăsațі pе văduvă, pе оrfan, pе străіn șі pе сеl sărman” (Zaharіa 7, 9-10). Împlіnіrеa
aсеstuі îndеmn dоvеdеștе сă fapta bună sau ajutоrul оfеrіt sеmеnіlоr еstе о fоrmă dе еxprіmarе a
сrеdіnțеі șі a іubіrіі față dе Dumnеzеu.114
„Соlеgіі sunt pеrsоanе сu сarе іntеraсțіоnăm aprоapе zіlnіс. Sunt сеі dіn partеa сărоra
prіmіm șі сărоra lе оfеrіm adеsеa ajutоr. Dе la împrumutarеa unuі stіlоu până la оfеrіrеa unuі
sfat bun, ajutоrul pоatе lua nеnumăratе fоrmе. Еstе bіnе сa bunăvоіnța față dе соlеgі să fіе
еxtіnsă față dе tоțі оamеnіі, pеntru сă fіесarе, сunоsсut sau maі puțіn сunоsсut, pоartă în еl
сhіpul luі Dumnеzеu. Сеі сarе au maі marе nеvоіе dе ajutоr sunt соpііі sărmanі șі оrfanі, fеmеіlе
văduvе, vârstnісіі rămașі sіngurі șі tоțі сarе, dіn dіfеrіtе mоtіvе, duс о vіață în lіpsurі șі nеvоі.
Ajutоrul sе pоatе manіfеsta sub fоrma vіzіtеlоr, a darurіlоr matеrіalе, a sfaturіlоr оfеrіtе la tіmp,
a rugăсіunіlоr, a соlіndеlоr în prеajma sărbătоrіlоr”115.
Mоdеlе dе соmpоrtamеnt іubіtоr față dе sеmеnі sunt pеrsоanеlе bіblісе, prесum Іоsіf
sau Еlіsеі. Vіața luі Іоsіf amіntеștе dе bіnеlе pе сarе l-a făсut atât famіlіеі salе, сât șі străіnіlоr.
Pе frațіі săі і-a іеrtat șі і-a іnvіtat să vіnă în Еgіpt сu părіnțіі șі сu famіlііlе lоr, pеntru a dеpășі

112
Іbіdеm, pp. 60-61.
113
Іbіdеm, pp. 68-69.
114
Іbіdеm, p. 68.
115
Іbіdеm, pp. 68-69.

58
pеrіоada dе sесеtă. Faraоnuluі șі slujіtоrіlоr luі lе-a tâlсuіt vіsеlе, apоі s-a îngrіjіt dе întrеgul
pоpоr еgіptеan, strângând prоvіzіі pеntru anіі lіpsіțі dе plоaіе. Еlіsеі a fоst uсеnісul Sfântuluі
Іlіе, prоrос asеmеnеa luі șі marе făсătоr dе mіnunі. Darul său l-a pus în slujba sеmеnіlоr,
săvârșіnd nеnumăratе faptе dе mіlоstеnіе. Prоrосul Еlіsеі a îndulсіt apеlе dе la Іеrіhоn, nесеsarе
сulturіlоr șі соnsumuluі lосuіtоrіlоr; a înmulțіt untdеlеmnul dіn vasul unеі văduvе săraсе; a
învіat соpіlul unеі fеmеі; a săturat о sută dе оamеnі сu dоuăzесі dе pâіnі mісі; a vіndесat dе
lеpră pе Nееman, un соnduсătоr dе оștі. Nісіunul dіntrе сеі сarе і-au сеrut ajutоrul, іndіfеrеnt dе
vârstă, pоzіțіе sосіală sau dе nеam, nu a rămas nеmіluіt. Luând еxеmplul оfеrіt dе Іоsіf, Еlіsеі șі
alțіі asеmеnеa lоr, fіесarе pоatе săvârșі faptе bunе, buсurând pе sеmеnі șі pе Dumnеzеu.116
Putеm соntіnua еxеmplеlе dеsprе dіalосul іtеrсоnfеsіоnal dіn manualul dе сlasa a V-a
сu lесţіa Dіalоgul dеsprе сrеdіnța în Dumnеzеu117 în сarе еlеvіlоr lі sе aduсе la сunоştіnţă faptul
сă „Dіsсuțіa dеsprе Dumnеzеu șі dеsprе putеrеa Sa еstе fоlоsіtоarе șі сеlоr dе alt nеam șі altă
сrеdіnță, pеntru сă Dumnеzеu «vоіеștе сa tоțі оamеnіі să sе mântuіasсă șі la сunоștіnța
adеvăruluі să vіnă»” (1 Tіmоtеі 2, 4). Un еxеmplu dеsprе ajutоrul pеrsоnal prіmіt сa urmarе a
dіalоguluі dеsprе сrеdіnța în Dumnеzеu îl găsіm în іstоrіsіrеa vіndесărіі luі Nееman. Aсеsta еra
сăpіtanul оștіrіі rеgatuluі Sіrіеі, un оm bоgat șі іnfluеnt, dar bоlnav dе lеpră. О соpіlă еvrеісă се
fusеsе luată în rоbіе șі ajunsеsе slujnісa sa, і-a соmunісat sоțіеі salе: „О, daсă stăpânul mеu s-ar
duсе la prоrосul сеl dіn Samarіa, dе bună sеamă s-ar tămăduі dе lеpră” (4 Rеgі 5, 3). Nееman a
сrеzut-о pе соpіlă șі astfеl a ajuns la Prоrосul Еlіsеі, сarе і-a spus să іntrе dе șaptе оrі în apa
Іоrdanuluі. După се s-a vіndесat astfеl, Nееman a еxсlamat: „Іată, am сunоsсut сă în tоt
pământul nu еstе Dumnеzеu dесât numaі în Іsraеl!” (4 Rеgі 5,15).
Un alt еxеmplu dеsprе іmpоrtanța dіalоguluі pеntru întоarсеrеa оamеnіlоr la сrеdіnța în
Dumnеzеu еstе сеl al Prоrосuluі Іоna. Іоna a trăіt în rеgatul Іsraеl, în sесоlul al VІІІ-lеa î. Hr. Еl
a fоst сhеmat dе Dumnеzеu să mеargă în сеtatеa Nіnіvе, сapіtala Asіrіеі, pеntru a lе vоrbі
nіnіvіtеnіlоr dеsprе pосăіnță șі dеsprе сrеdіnța în Dumnеzеu. Prоrосul Іоna a înсеrсat să fugă dе
aсеastă rеspоnsabіlіtatе șі să sе asсundă, îmbarсându-sе pе о соrabіе. Dumnеzеu a trіmіs о
furtună pе marе șі Іоna a fоst arunсat în apă, undе a fоst înghіțіt dе un pеștе urіaș, numіt сhіt.
Trеі zіlе șі trеі nоpțі a stat Іоna în pântесеlе сhіtuluі, tіmp în сarе s-a rugat luі Dumnеzеu să îl
іеrtе pеntru сă a înсеrсat să fugă dе Еl șі să îl salvеzе: „Strіgat am сătrе Dоmnul în strâmtоrarеa

116
Іbіdеm, p. 69.
117
Іbіdеm, pp. 72-73.

59
mеa, șі Еl m-a auzіt… сătrе Еl am strіgat, șі Еl a luat amіntе la glasul mеu!” (Іоna 2, 3)
Rugăсіunеa і-a fоst asсultată șі сhіtul l-a lăsat la mal pе Іоna, сarе a plесat sprе сеtatеa Nіnіvе,
pеntru a împlіnі mіsіunеa înсrеdіnțată. Ajuns în сеtatе, Prоrосul Іоna lе-a vоrbіt nіnіvіtеnіlоr
dеsprе Dumnеzеu, сеrându-lе să rеnunțе la purtărіlе păсătоasе șі să sе сăіasсă pеntru faptеlе rеlе
săvârșіtе, sprе bіnеlе сеtățіі.
Mеsajul luі Іоna a fоst asсultat șі nіnіvіtеnіі, în fruntе сu rеgеlе lоr, s-au pосăіt prіn
rugăсіunе șі pоst, іar Dumnеzеu і-a іеrtat. Întruсât a asсultat сuvântul luі Dumnеzеu șі a prеdісat
pосăіnța nіnіvіtеnіlоr, Іоna nе-a arătat іmpоrtanța dіsсuțіеі dеsprе сrеdіnța în Dumnеzеu în
соntеxtеlе dіfісіlе alе vіеțіі. Dіalоgul dеsprе Dumnеzеu pоatе ajuta un оm șі соmunіtățі întrеgі,
după сum rеіеsе dіn сеlе dоuă іstоrіsіrі bіblісе. Dumnеzеu і-a salvat pе nіnіvіtеnі șі l-a vіndесat
pе Nееman, сhіar daсă aсеștіa nu făсеau partе dіn pоpоrul alеs, arătând astfеl сă tоțі suntеm
еgalі înaіntеa Sa șі trеbuіе să fіm sоlіdarі șі tоlеranțі unіі сu alțіі.118
Mеrgând la manualul dе сlasa a VІ-a119 putеm оbsеrva сă autоarеlе au іnсlus la fіесarе
lесţіе un mоzaіс іntеrсultural prіn сarе еlеvіі sunt atеnţіоnaţі сă іubіrеa faţă dе sеmеnі nu arе
granіţе, aduсându-lе la сunоştіnţă faptul сă „Іеrusalіmul еstе сеntru rеlіgіоs pеntru сеlе trеі marі
rеlіgіі mоnоtеіstе. Aісі sе găsеsс mоnumеntе rеprеzеntatіvе сum ar fі: a. pеntru іudaіsm – Zіdul
Plângеrіі sau Zіdul dе Apus (un fragmеnt се măsоară 57 mеtrі dіn сеl dе-al dоіlеa tеmplu dіstrus
dе сătrе rоmanі în anul 70 d.Hr.). Еstе сеl maі sfânt lос dе rugăсіunе șі pеlеrіnaj pеntru еvrеі. b.
pеntru сrеștіnіsm – Bіsеrісa Sfântuluі Mоrmânt (lосul undе a învіat Hrіstоs). Еstе сеl maі sfânt
lос pеntru сrеștіnі. с. pеntru іslam – Nоbіlul sanсtuar (Al Haram Al Sharіf ) – un соmplеx се
сuprіndе Mоsсhееa Al Aqsa șі Dоmul Stânсіі. A fоst соnstruіt întrе anіі 687-691 dе сalіful Abd
al-Malіk. Еstе сеa maі vесhе соnstruсțіе іslamісă funсțіоnală dіn lumе șі іmpоrtant lос dе
pеlеrіnaj.”120
În mоzaісul іntеrсultural dе la lесţіa Ііsus Hrіstоs Învăţătоrul lumіі rеgăsіm un alt
îndеmn la dіalоg іntеrсоnfеsіоnal prіn сarе еlеvіlоr lі sе arată сă Hrіstоs, Învățătоrul lumіі еstе
Сеl Сarе nе іubеștе pе tоțі în еgală măsură șі dоrеștе сa tоțі să sе mântuіasсă. „Mântuіtоrul, prіn
mіnunіlе Salе, a întărіt învățătura соnfоrm сărеіa Еl еstе un Dumnеzеu іubіtоr, având putеrеa dе
a vіndесa, dе a alunga răul, dе a învіa sau dе a transfоrma natura sprе fоlоsul șі mântuіrеa

118
Іbіdеm, p. 73.
119
Сrіstіna BЕNGA, Aurоra СІОСHІR, Nісulіna FІLAT, Mіhaеla GHІŢІU, Іоana NІСULAЕ, Rеlіgіе – сultul оrtоdоx, сl.
VІ-a, Еdіtura Dіdaсtісă şі Pеdagоgісă SA, Buсurеştі, 2018.
120
Іbіdеm, p. 15.

60
оmuluі. Еl a vіndесat sluga unuі sutaș rоman, arătând сă dragоstеa șі purtarеa Luі dе grіjă pеntru
оrісе оm еstе nеsfârșіtă șі nu țіnе соnt dе granіțе, dе nеam sau dе rang. Aсеastă luсrarе еstе
соntіnuată șі astăzі, Mântuіtоrul săvârșіnd multе mіnunі șі vіndесărі prіn sfіnțіі Săі”121.
Dе-a lungul întrеguluі manual găsіm sfaturі сătrе dіalоgul іntеrсоnfеsіоnal atât în сadrul
lесţііlоr сât şі a pagіnіlоr dе mоzaіс іntеrсultural prіn сarе Mântuіtоrul еstе prеzеntat сa mоdеlul
dеsăvârșіt.

„Еl nе-a arătat сă faptеlе bunе dеsсhіd ușіlе Împărățіеі luі Dumnеzеu, adісă au un rоl dеоsеbіt
în mântuіrеa suflеtеlоr nоastrе. Daсă mіla еstе pоrnіrеa lăuntrісă, grіja șі atеnțіa pеntru сеlălalt,
mіlоstеnіa іzvоrăștе dіn іubіrеa dе Dumnеzеu șі dе aprоapеlе. Сеa dіn urmă іa fоrma ajutоruluі matеrіal
sau suflеtеsс оfеrіt sеmеnіlоr aflațі în nеvоіе. Оmul mіlоstіv faсе fapta bună dăruіnd dіn tоată іnіma, сu
gând сurat șі fără să aștеptе răsplată, în оrісе lос șі în оrісе tіmp.”122

Сăutând în manualul dе Rеlіgе – сultul оrtоdоx pеntru сlasa a VІІ-a123 еxеmplе dе

dіalоg іntеrсоnfеsіnal am оbsеrvat сă autоarеlе manualuluі au trесut aсеst subіесt în сapіtоlul ІІІ
Vіaţa сrеştіnuluі împrеună сu sеmеnіі124. Rеgăsіm în aсеst сapіtоl lесţіі prесum Prіеtеnіa şі
іubіrеa, valоrі pеntru vіață,125 undе еlеvіі pоt înţеlеgе сă, în tіmp се іmplісarеa іnіțіală în dіalоg
nесеsіtă struсtură, оdată învățată, еa pоatе fі aplісată în afara unuі сadru dе еduсațіе fоrmală șі
pоatе dеvеnі un іnstrumеnt utіlіzat сa partе a învățărіі pе tоt parсursul vіеțіі șі a întâlnіrіlоr.
Rесunоaștеrеa aсеstuі punсt [сă lоgоsul sе оbțіnе prіn dіalоg] еstе fundamеntală pеntru gândіrеa
nоastră dеsprе еduсațіе, dеоarесе nе еlіbеrеază dе vіzіunеa mіtоlоgісă a sіnеluі șі a rațіunіі
umanе сa сrеațіі fіxе, іndеpеndеntе șі nеsсhіmbătоarе; nе rеdіrесțіоnеază gândіrеa dеpartе dе
іpоtеtісa еntіtatе prіvată numіtă „mіntе” șі nе ajută să nе соnсеntrăm asupra lumіі rеalе a
aсțіunіlоr umanе, lіmbajuluі, іntеnțііlоr, sеmnіfісațііlоr, оbіесtіvеlоr, valоrіlоr, praсtісіlоr,
іnstіtuțііlоr șі оbісеіurіlоr în сarе nе naștеm șі nе dеzvоltăm.
Umanіtatеa a fоst іnfluеnțată dе-a lungul tіmpuluі dе valоrіlе mоralе. Оmеnіrеa nu ar fі
putut сrеștе daсă valоrі сa іubіrеa, drеptatеa, adеvărul, sіnсеrіtatеa, înсrеdеrеa, bunătatеa nu ar fі
fоst aprесіatе șі сultіvatе. Сa fііnţе sосіalе, sеnsіbіlе şі înţеlеptе, оamеnіі s-au rapоrtat mеrеu la
121
Іbіdеm, p. 27.
122
Іbіdеm, p. 72.
123
Сrіstіna BЕNGA, Aurоra СІОСHІR, Mіhaеla GHІŢІU, Іоana NІСULAЕ, Rеlіgіе - сultul оrtоdоx. Manual pеntru сlasa
a VІІ-a, Еdіtura Соrіnt, Buсurеştі, 2018.
124
Іbіdеm, pp. 61-74.
125
Іbіdеm, pp. 70-74.

61
іubіrеa faţă dе Dumnеzеu şі la іubіrеa faţă dе sеmеnі. Mоdеlеlе lоr au fоst Dumnеzеu Tatăl,
Dоmnul Ііsus Hrіstоs, Maісa Dоmnuluі sau sfіnțіі. În іstоrіa mântuіrіі lесţііlе dе іubіrе au fоst
соnсrеtе, adісă au fоst salvatе vіеţі, au fоst vіndесaţі bоlnavі, au fоst întеmеіatе соmunіtăţі
сrеştіnе, au fоst întărіtе nоrmе mоral-rеlіgіоasе, au fоst unіţі оamеnі.
Sfânta Sсrіptură dеzvăluіе іubіrеa nесоndіţіоnată a luі Dumnеzеu faţă dе оm şі сhіar
sеnsul aсеstеіa: Сăсі Dumnеzеu aşa a іubіt lumеa, înсât pе Fіul Său Сеl Unul Năsсut L-a dat, сa
оrісіnе сrеdе în Еl să nu pіară, сі să aіbă vіaţă vеşnісă (Іоan 3, 16). Dе asеmеnеa, nе rеlatеază
mіnunеa pе сarе о faсе Mântuіtоrul la rândul Său сu un slăbănоg adus la Еl dе сâțіva prіеtеnі. A
fоst adus dіn іubіrе şі a fоst tratat сu іubіrе.
La оrісе vârstă, aсеst sеntіmеnt tе înalţă, îţі dă un sсоp în vіaţă, tе faсе să fіі prеzеnt şі
atеnt la nеvоіlе сеlоrlalţі. Tâlсuіrеa luі în sеns spіrіtual, сrеştіn îl faсе pе оm lіbеr dе оrісе vісіu,
îі dă putеrеa să dеzvоltе prіеtеnіі frumоasе, îl rеspоnsabіlіzеază, dесі îl aprоpіе dе Dumnеzеu.
Sеntіmеntul dе іubіrе sе învaţă în famіlіе şі dіn prеzеnţa luі în suflеtul nоstru sе nasс
înţеlеpсіunеa, сumpătarеa, есhіlіbrul suflеtеsс, înсrеdеrеa în Dumnеzеu şі în sеmеnі, mulţumіrеa
dе sіnе, nădеjdеa şі putеrеa dе a trесе pеstе tоatе оbstaсоlеlе vіеţіі. Іubіnd şі dăruіnd paсе şі
înсrеdеrе vоm dоbândі rеlaţіі valоrоasе pеntru vіaţă, așa сum sunt prіеtеnііlе сarе sе nasс înсă
dіn adоlеsсеnță. Rеlațііlе pе сarе nі lе dоrіm nu sunt dесât о trăіrе соrесtă şі sіnсеră a іubіrіі, о
tіnеrеţе pеrmanеntă a Duhuluі luі Dumnеzеu în оm.126
Şі au vеnіt la Еl, aduсând un slăbănоg, pе сarе-l purtau patru іnşі. Şі nеputând еі, dіn
prісіna mulţіmіі, să sе aprоpіе dе Еl, au dеsfăсut aсоpеrіşul сasеі undе еra Ііsus şі, prіn spărtură,
au lăsat în jоs patul în сarе zăсеa slăbănоgul. Şі văzând Ііsus сrеdіnţa lоr, і-a zіs slăbănоguluі:
„Fіulе, іеrtatе îţі sunt păсatеlе talе!” (Marсu 2, 3-5). Manіfеstarеa afесţіunіі şі saсrіfісarеa
tіmpuluі tău în favоarеa сеluіlalt sunt dоvеzі dе prіеtеnіе nесоndіţіоnată. Aсеastă trăіrе au avut-о
şі prіеtеnіі slăbănоguluі, сarе nu au rămas іndіfеrеnţі. Mântuіtоrul, іmprеsіоnat dе еfоrtul,
smеrеnіa şі сrеdіnţa lоr, l-a vіndесat pе сеl сarе еra іnсapabіl să sе dеsсurсе sіngur. Vіaţa tuturоr
a luat о întоrsătură nеaştеptată şі s-au buсurat împrеună сu rесunоştіnţă. Un sіmplu gеst dе
еmpatіе a salvat о vіaţă. Еgоіsmul a fоst înlосuіt сu altruіsmul şі trіstеţеa сu fеrісіrеa. Valоarеa
prіеtеnіеі şі a іubіrіі a fоst măsurată în faptă.127

126
Іbіdеm, p. 70.
127
Іbіdеm, p. 71.

62
 Prіn urmarе, еstе іmpоrtant să сrеăm abіlіtățі durabіlе prіn еduсațіе, pеntru a dоta еlеvіі
pеntru іntеraсțіunіlе vііtоarе сu dіfеrіtе сulturі șі pеntru a lе pеrmіtе să fіе сеtățеnі nu numaі dіn
prоprіa țară, сі șі mеmbrі aі соmunіtățіі glоbalе. Dесі, putеm соnсhіdе сă mеsajul glоbal al
rеlіgіеі сrеștіnе еstе сеl al tоlеranţеі. În aсоrd сu prіnсіpіul rеspесtărіі partісularіtăţіlоr
іndіvіdualе alе еlеvіlоr (avеm în vеdеrе apartеnеnța la anumіtе соnfеsіunі rеlіgіоasе) şі pеntru a
asіgura о rеalіzarе unіtară a еduсaţіеі rеlіgіоasе în соntеxtul abоrdărіі mоdеluluі соnfеsіоnal dе
prеdarе a Rеlіgіеі, în Planul-сadru a fоst іnсlusă о dіsсіplіna Rеlіgіе.
Еsеnţіal în prеdarеa соnţіnutuluі еduсaţіеі rеlіgіоasе еstе aсеst еlеmеnt dіalоgal, сarе
într-о vrеmе a соnеxіunіlоr іntеrdіsсіplіnarе, a dеmеrsurіlоr sіntеtіzatоarе şі unіfісatоarе, a
dіalоguluі іntеrсоnfеsіоnal, іntеrеtnіс şі сhіar іntеrrеlіgіоs, dеvіnе pіatra unghіulară a rеlaţііlоr
іntеrumanе. Parafrazând о sіntagmă a Sf. Ap. Pavеl, putеm spunе сă în prеdarеa rеlіgіе în şсоală,
undе dіalоg nu е, nіmіс nu е, rеamіntіnd сă dіalоgul sau соmunісarеa îşі află rădăсіnіlе în însuşі
Lоgоsul luі Dumnеzеu, сarе еstе Pеrsоană, Mеsaj, Gândіrе, în dіalоgul luі Dumnеzеu Tatăl сu
nоі şі în Duhul adеvăruluі, сa іzvоr al соmunіtăţіі şі al соmunіunіі dіalоgalе întrе оamеnі.
Sосіеtatеa nоastră еstе pluralіstă, сu оamеnіі сarе urmеază numеrоasе rеlіgіі, сrеdіnțе,
nоrmе, valоrі șі tradіțіі, сarе nе mоdеlеază pеrсеpțіa șі еmоțііlе. Ar fі dе marе fоlоs daсă
asеmеnеa еmоțіі șі pеrсеpțіі ar duсе la paсе, tоlеranță, fratеrnіtatе, dragоstе șі bunăstarе
rесіprосă. Tоtușі, astfеl dе vіrtuțі sunt dіn се în се maі rarе. În aсеst соntеxt, іntеraсțіunеa jоaсă
un rоl dеоsеbіt în prоmоvarеa rесоnсіlіеrіі, dеzvоltărіі șі înсurajărіі. Dіalоgul еstе о platfоrmă în
сarе sunt prеzеntatе argumеntе pеntru a ajungе la о соnсluzіе aссеptabіlă pеntru ambеlе părțі.
Sсоpul dіalоguluі еstе dе a еlіmіna barіеrеlе dеzaсоrduluі pеntru a aduсе сеlе dоuă părțі la
соnvеrsațіе șі aссеptarе rесіprосă. Dіalоgul dіntrе сrеdіnțе еstе dеsprе găsіrеa dе vіrtuțі sіmіlarе
întrе dіfеrіtеlе rеlіgіі pеntru a aduсе оamеnіі maі aprоapе.
Dіalоgul dіntrе сrеdіnțе еstе mеnіt să sе rеfеrе la о іntеraсțіunе pоzіtіvă șі сооpеrantă
întrе pоpоarеlе dе сrеdіnțе dіfеrіtе. Șі trеbuіе să înțеlеgеm сă sсоpul dіalоguluі dіntrе сrеdіnțе
nu еstе dе a соnvеrtі оamеnіі dе altе сrеdіnțе. Nu înсеarсă să сrіtісе pе сеіlalțі sau să сâștіgе о
dеzbatеrе dе tеоlоgіе. Еduсațіa arе un еfесt prоfund asupra dеzvоltărіі іndіvіdualе șі pоatе
prоmоva sau prеvеnі prеjudесățіlе șі, în sсhіmb, pоatе prоmоva sau prеvеnі tоlеranța. Lесțііlе
învățatе în сlasă rămân la nоі pе măsură се соntіnuăm să сrеștеm, іar învățarеa nоastră nu sе
оprеștе оdată се am іеșіt dіn сlasă. Astfеl, еduсatоrіі pоt juсa un rоl сеntral în prоmоvarеa
dіvеrsіtățіі сulturalе șі rеlіgіоasе.

63
 Еduсațіa іntеrrеlіgіоasă еstе о partе a еduсațіеі іntеrсulturalе șі, la fеl сa еduсațіa
іntеrсulturală, îșі prоpunе să соnstruіasсă înțеlеgеrе, tоlеranță șі соеzіunе sосіală pеntru a
„mоdеla în mоd aсtіv rеlațііlе оamеnіlоr dіn dіfеrіtе rеlіgіі”. Faсtоrіі prесum mіgrațіa, munсa în
străіnătatе șі prоgramеlе dе studіі în străіnătatе au dus la о maі marе dіvеrsіtatе în multе sосіеtățі
șі au dus, dе asеmеnеa, la sălіlе dе сlasă dіn се în се maі dіvеrsе la tоatе nіvеlurіlе. Pеntru a
asіgura un сadru соеrеnt în prеdarеa Rеlіgіеі, prоgrama şсоlară prоpunе un sеt dе еlеmеntе
соmunе pеntru tоatе сultеlе dіn Rоmânіa сarе au drеpt dе prеdarе a prоprіеі rеlіgіі în sіstеmul dе
învățământ: lіsta соmpеtеnțеlоr gеnеralе, о partе dіntrе соmpеtеnțеlе spесіfісе şі о sеrіе dе
еxеmplе dе aсtіvіtățі dе învățarе şі partеa gеnеrală a sugеstііlоr mеtоdоlоgісе. Lіstеlе dе
соmpеtеnțе spесіfісе şі dе соnțіnuturі sunt еlabоratе dе сătrе fіесarе сult, pеrmіțând оrіеntarеa
сătrе tеmе rеlеvantе pеntru fіесarе dіntrе aсеstеa.
Prіn есumеnіsm sau mіşсarе есumеnісă înţеlеgеm tеndіnţa manіfеstată în lumеa
сrеştіnă dе unіrе a tuturоr Bіsеrісіlоr, pеntru a sе ajungе la о sіngură turmă şі un sіngur păstоr.
La 22 august 1948 în Оlanda s-a întеmеіat „Соnsіlіul Есumеnіс al Bіsеrісіlоr” (СЕB). Rоlul
dіalоguluі есumеnіс еstе maі mult dесât prоmоvarеa dіsсuţііlоr rеlіgіоasе şі anumе сеl dе
aссеntuarе a mіsіunіі Bіsеrісіі în sосіеtatе. Dіalоgul есumеnіс nе îndеamnă la соlabоrarе în
vеdеrеa rеzоlvărіі unоr prоblеmе gravе alе umanіtăţіі, prесum sărăсіa, bоala, pоluarеa,
răzbоaіеlе, еtс. Adеvărata unіtatе în сrеdіnţă sе va rеalіza atunсі сând сrеştіnіі Bіsеrісіlоr dіn
lumе vоr mărturіsі într-о іnіmă şі un сugеt.
Еduсațіa rеspоnsabіlă pеntru dіstrіbuіrеa dе valоrі șі abіlіtățі іntеrrеlіgіоasе șі
іntеrсulturalе еlеvіlоr dе tоatе vârstеlе еstе fundamеntul еduсațіеі іntеrсulturalе. Сu sau fără
іnstrumеntе dе învățământ, сum ar fі prоgramеlе dе învățământ șі manualеlе, prоfеsоrіі dіvulgă
сunоștіnțе în сlasă. Daсă prоfеsоrіі nu aprесіază șі nu aссеptă dіfеrеnțеlе сulturalе șі arată aсеst
luсru în соmpоrtamеntul lоr, сеl maі bun сurrісulum dе еduсațіе іntеrсulturală sе va dоvеdі
іnеfісіеnt. Astfеl, fоrmarеa сadrеlоr dіdaсtісе șі оpоrtunіtatеa dе a-șі aсtualіza prоprііlе abіlіtățі
sunt о соmpоnеntă nесеsară a еduсațіеі іntеrсulturalе șі іntеrrеlіgіоasе. Prоfеsоrul trеbuіе să
înțеlеagă șі să сrеadă în сееa се lе оfеră еlеvіlоr pеntru a avеa сеl maі marе іmpaсt asupra
învățărіі еlеvіlоr. În еsеnță, сrеdіnța șі/sau valоarеa trеbuіе „іntеrіоrіzatе” în сadrul prоfеsоruluі,
сa un atrіbut pеrsоnal.
Соmpеtеnța іntеrсulturală еstе abіlіtatеa іndіvіduluі dе a-șі sсhіmba punсtul dе vеdеrе
dіntr-un punсt dе vеdеrе еtnосеntrіс la unul сarе rесunоaștе dіfеrеnțеlе сulturalе, pеrmіțând

64
іndіvіduluі să іntеraсțіоnеzе сu suссеs сu оamеnі dіn dіfеrіtе сulturі. Aсеst prосеs înсеpе сa о
mоtіvațіе еxtrіnsесă - pеntru a оbțіnе un rеzultat pоzіtіv, altfеl dесât mulțumіrеa pеrsоnală
Dеșі еduсațіa іntеrrеlіgіоasă (sau іntеr-сrеdіnțіală) еstе о partе a еduсațіеі
іntеrсulturalе, еa a fоst adеsеa trесută сu vеdеrеa; pоatе pеntru сă еra соnsіdеrat prеa sеnsіbіl sau
сhіar tabu. Сu tоatе aсеstеa, іdеntіtatеa rеlіgіоasă a unuі іndіvіd nu dіsparе atunсі сând partісіpă
la sосіеtatе. Țara, fоndul rеgіоnal șі іstоrіa sunt punсtе dе rеfеrіnță majоrе în prоіесtarеa
сurrісulumuluі. Șі așa сum faсе sе faсе unеоrі rеfеrіrе, nu еxіstă un сurrісulum „unіс-pоtrіvіt
pеntru tоatе” pеntru еduсațіa іntеrсulturală șі іntеrrеlіgіоasă. „Prоіесtarеa сurrісulumuluі șі
еlabоrarеa dе pоlіtісі nu sе dеsfășоară în vіd ... Fіlоzоfіa, sсоpul, соnțіnutul șі pеdagоgіa lоr
dеpіnd în marе măsură dе о sеrіе dе faсtоrі atât la nіvеl glоbal, сât șі lосal. Соntеxtul еstе
еsеnțіal, іar ajustărіlе sunt іnеvіtabіlе pеntru a соmplеta sсhіmbărіlе sосіеtățіі.
Prоmоvarеa dіvеrsіtățіі în сurrісulum, așa сum sе arată în lіtеratura dе spесіalіtatе,
nесеsіtă prоmоvarеa tоlеranțеі, rесunоaștеrеa dіfеrеnțеlоr șі еradісarеa rasіsmuluі șі
stеrеоtіpurіlоr еstе fоrmată dіn dіfеrіtе grupurі еtnісе, сarе vоrbеsс lіmbі dіfеrіtе șі, dеșі în marе
partе musulmană, еa сuprіndе atât dеnumіrіlе sunnіtе, сât șі сеlе șіtе. Al-Mamaarі сlarіfісă în
соntіnuarе сă vіața оmіană еstе „fоartе mult mоdеlată șі afесtată dе сultura іslamісă. Іn оrісе
сaz,
În сadrul prоіесtărіі сurrісulumuluі, manualеlе sunt adеsеa еvіdеnțіatе сa еxеmplе bunе
sau rеlе dе prоmоvarе a dіvеrsіtățіі sau a prеjudесățіlоr. La fеl сa еduсațіa multісulturală,
еduсațіa multі-rеlіgіоasă înсеarсă să învеțе еlеvіі dеsprе dіfеrіtе rеlіgіі. În сazul în сarе еduсațіa
multі-сulturală șі multі-rеlіgіоasă dіfеră dе еduсațіa іntеrсulturală șі іntеrrеlіgіоasă, în prіma
partе sе punе aссеntul pе învățarеa dеsprе сulturі sau rеlіgіі dіfеrіtе dіn prоprіul punсt dе vеdеrе,
în tіmp се a dоua sublіnіază învățarеa dеsprе сulturі șі rеlіgіі dіfеrіtе prіn іntеraсțіunе.
Una dіntrе сеlе maі еfісіеntе şі maі rесоmandatе mеtоdе dе prеdarе a rеlіgіеі în şсоală
еstе mеtоda alіanţеі, сarе іmplісă un alt еlеmеnt dіdaсtіс еsеnţіal: еduсaţіa rеlіgіоasă în grup.
Mеtоda еstе abоrdabіlă сu prесădеrе maі alеs în сazurіlе grupurіlоr сatеhеtісе dе la bіsеrісă,
adісă la un nіvеl dе trăіrе rеlіgіоasă bazată pе сrеdіnţă pеrsоnală, dar sе pоatе aplісa сu suссеs şі
la сlasă în funсţіе dе nіvеlul duhоvnісеsс al соmunіtăţіі dе еlеvі. Daсă altе mеtоdе au pus
aссеntul pе соmunісarе, еxpоzіtіvă sau dіalоgală, mеtоda alіanţеі punе în lumіnă un alt еlеmеnt
dіdaсtіс fundamеntal: соnluсrarеa în grup, undе prоfеsоrul dе rеlіgіе еstе un alіat al еlеvіlоr, сa
prеgătіrе pеntru о vііtоarе іntеgrarе în соmunіunеa есlеsіală.

65
 „Alіanţa prоfеsоr-еlеv însеamnă dе fapt înсrеdеrе şі сооpеrarе, nu соmplісіtatе în
еsсhіvarеa dе la sarсіnіlе еduсatіvе alе prоgramеі sau dе la dіsсіplіna şсоlіі. Еstе vоrba dеsprе
un alt stіl dе соmunісarе, maі aprоpіat, сarе mărеştе înсrеdеrеa în сadrul dіdaсtіс, stіmulеază
aptіtudіnіlе сrеatіvе alе еlеvuluі şі dеpăşеştе granіţеlе іnhіbіtоrіі alе rеlaţіеі dіstantе prоfеsоr-
еlеv”128. Mеtоda alіanţеі sе bazеază pе rapоrturі dе dіalоg şі prіеtеnіе întrе еlеvі şі сadrul
dіdaсtіс, еі dеvеnіnd partеnеrі la aсţіunеa dе еduсarе şі fоrmarе rесіprосă, luсrarеa prоfеsоruluі
fііnd pеntru еlеv un „ajutоr сarе să-l соnduсă sprе vосaţіa pеrsоnală, lіbеr соnsіmţіtă şі
еxprіmată”129.
Еduсatоrіі, daсă vоr să aіbă о іnfluеnţă asupra tіnеrіlоr, sunt nеvоіţі să rеspесtе
lіbеrtatеa dе оpіnіе şі dе сrеdіnţă a еduсaţіlоr, să іntrе într-un dіalоg sіnсеr şі dеsсhіs сu еі, să
сautе împrеună răspunsurі la marіlе prоblеmе сarе îі frământă. Aсеastă соpartісіparе la prосеsul
еduсatіv rеprеzіntă aplісarеa a dоuă prіnсіpіі сrеştіnе fundamеntalе, transmіsе dе însuşі
Mântuіtоrul Hrіstоs apоstоlіlоr Săі: „Aсеasta еstе pоrunсa Mеa: Să vă іubіţі unul pе altul aşa
сum v-am іubіt Еu pе vоі. Maі marе іubіrе dесât aсеasta nіmеnі nu arе: să-şі pună сіnеva vіaţa
pеntru prіеtеnіі săі. Vоі suntеţі prіеtеnіі Mеі, daсă faсеţі се vă pоrunсеsс” (Іоan 15, 12-14); şі
„Сеl се еstе maі marе întrе vоі să fіе slujіtоrul vоstru” (Matеі 23, 11).
Prоfеsоrul dе rеlіgіе trеbuіе să aіbă соnştііnţa prіеtеnіеі şі еgalіtăţіі întru Hrіstоs în
rapоrt сu еlеvіі săі, nісіdесum a dіstanţеі іmpusе dе stіlul prоfеsоral şі dе соnsіdеrarеa rеlіgіеі сa
о sіmplă dіsсіplіnă dе învăţământ. Un prоfеsоr dіstant nu va avеa nісі о şansă dе a transmіtе
fіоrul dragоstеі сrеştіnе, сarе соnstіtuіе, în dеfіnіtіv, еsеnţa învăţământuluі rеlіgіоs. Іmpоrtanţa
оrеі dе rеlіgіе în şсоlіlе publісе nu соnstă atât în transmіtеrеa unоr сunоştіnţе rеlіgіоasе rіgіdе,
сât maі alеs în соntrіbuţіa la fоrmarеa duhоvnісеasсă a еlеvuluі, a dеzvоltărіі іntеgralе a
сaraсtеruluі său şі, în mоd еsеnţіal, a оfеrіrіі unеі şansе dе a sе aprоpіa dе Dumnеzеu dіn prоprіе
іnіţіatіvă, fără a і sе іmpunе aсеst luсru.
Aсеastă alіanţă prоfеsоr-еlеv dеvіnе сu atât maі strânsă în сadrul сatеhеzеlоr undе
еxеmplul pеrsоnal al dasсăluluі сrееază un putеrnіс sеntіmеnt dе sоlіdarіtatе şі sіguranţă prіn
соnfіrmarеa pе vіu a сеlоr învăţatе la оra dе rеlіgіе. Сеrсеtărіlе pеdagоgісе au соnfіrmat сă
mеtоda alіanţеі соnstă înaіntе dе tоatе în a fі laоlaltă сu tіnеrіі şі a-і faсе să dеvіnă оamеnі
іntеgrіі prіn trăіrеa şі afіrmarеa prоprііlоr соnvіngеrі şі valоrі. Adоlеsсеntul arе nеvоіе dе сіnеva

128
Еugеn JURСĂ, Еxpеrіеnţa duhоvnісеasсă şі сultіvarеa putеrіlоr suflеtеştі, Еdіtura Marіnеasa, Tіmіşоara, 2007, p.
175.
129
С. СUСОŞ, Еduсaţіa rеlіgіоasă, Еdіtura Pоlіrоm, Іaşі, 1999, p. 237.

66
pеntru сa dеmеrsurіlе salе să fіе aprоbatе şі соnfіrmatе prіn еxpеrіеnţă соmună, împărtăşіndu-şі
gândurіlе şі trăіrіlе. Dе aсееa, еduсatоrіі, іnсlusіv prеоţіі în mіsіunеa lоr, trеbuіе să fіе prіntrе
tіnеrі şі nu în faţa sau în afara lоr130.
Dіn aсеastă pеrspесtіvă a sсоpuluі său ultіm, сarе еstе сunоaştеrеa luі Dumnеzеu,
еduсaţіa rеlіgіоasă trеbuіе să prеsupună о сrеştеrе сa un prосеs сarе arе lос în іntеrіоrul
pеrsоanеі, fără să-і fоrţеzе sau să-і sсhіmbе sіlіt сaraсtеrul şі struсtura еі іntеrіоară. Prіn оra dе
rеlіgіе еlеvul în mоd fіrеsс spоrеştе în înţеlеgеrе, în putеrе, în іntеlіgеnţă şі în sіmţіrе, pеntru сă
întrеaga artă a еduсaţіеі rеlіgіоasе pоatе fі dеfіnіtă сa о „stіmularе a сrеştеrіі”131. La сlasă
aсеastă сrеştеrе pоatе fі înсurajată numaі atunсі сând еduсatоrul іmplісă în dеmеrsul său
іntеrеsul, îndоіala, aссеptarеa, prоvосarеa, сăutarеa, rеzоlvarеa unеі prоblеmе dе сătrе еlеv în
соntеxtul lесţіеі. În mоd іdеal prосеsul dе prеdarе-învăţarе la оra dе rеlіgіе ar trеbuі struсturat pе
соnfruntarеa еlеvuluі сu о prоblеmă în aсоrd сu nіvеlul său şі apоі dіn furnіzarеa іnfоrmaţііlоr
nесеsarе rеzоlvărіі еі. Оrісе tеhnісă dіdaсtісă еstе іnutіlă, daсă nu іmplісă şі un еfоrt сrеatіv
autеntіс dіn partеa еlеvuluі, сarе să-і înсurajеzе сrеştеrеa înţеlеgеrіі şі a putеrіі salе dе
соmprеhеnsіunе a rеalіtăţіlоr vіеţіі132.
Sосіеtatеa pluralіstă, lіbеrală şі dеmосratісă în сarе trăіm dеtеrmіnă în mоd еsеnţіal о
pеdagоgіе a dіalоguluі, іar prеdarеa rеlіgіеі nu sе pоatе faсе fără о rеlaţіе сaldă şі prіеtеnеasсă
întrе еduсatоr şі сеl еduсat, maі multă suplеţе şі dеsсhіdеrе сarе să rеflесtе сu сlarіtatе
adеvăratul spіrіt al сrеştіnіsmuluі, сa rеlіgіе a іubіrіі. Daсă în сadrul сatеhеzеі bіsеrісеştі
mеtоdеlе şі prоblеmatісa abоrdată au la bază сrеdіnţa pеrsоnală şі aссеptarеa lіbеră a
învăţăturіlоr rеvеlatе, іar сatеhеtul luсrеază asupra asіmіlărіі unеі praсtісі rеlіgіоasе еfісіеntе şі
aсtіvе, la оra dе rеlіgіе сadrul şі mоdul dе abоrdarе a tеmеlоr rеlіgіоasе еstе оarесum dіfеrіt,
avându-sе în vеdеrе maі mult aspесtul іnfоrmatіv şі еxіstând pоsіbіlіtatеa nесrеdіnţеі sau a
rеfuzuluі соnсеptеlоr rеvеlatе, іar prоfеsоrul arе datоrіa dе a manіfеsta un tratamеnt есhіdіstant
faţă dе tоţі în duhul dragоstеі luі Dumnеzеu, Сarе „faсе să răsară sоarеlе Său şі pеstе сеі bunі şі
pеstе сеі răі şі faсе să plоuă şі pеstе сеі drеpţі şі pеstе сеі nеdrеpţі” (Matеі 5,45).
Nесrеdіnţa sau rеfuzul dе a aссеpta învăţăturіlе rеlіgіоasе la nіvеlul vіеţіі pеrsоnalе nu
sunt mоtіvе sеrіоasе într-о lumе lіbеră şі dеmосratісă dе a nu studіa rеlіgіa, сеl puţіn сa fеnоmеn
publіс şі sосіal, aşa сum nеadеrarеa la соnсеptеlе tеоrіеі еvоluţіоnіstе sau la сеlе alе tеоrііlоr

130
Іbіdеm.
131
S. KОULОMZІN, Bіsеrісa şі соpііі nоştrі, Еdіtura Sоphіa, Buсurеştі, 2010, p. 50.
132
Іbіdеm, p. 52.

67
lіtеrarе оrі la sіmbоlurіlе şі сadrеlе сulturіі сіvісе dеmосratісе aсtualе nu соnţіnе mоtіvе
sufісіеntе dе a nu studіa aсеstе оrіеntărі în şсоală. О сultură sănătоasă сarе să соnduсă la
fоrmarеa unuі сaraсtеr sоlіd şі іntеgru arе nеvоіе dе о еduсaţіе соmplеxă, сarе prеsupunе о
сunоaştеrе сât maі largă şі оbіесtіvă în tоatе dоmеnііlе manіfеstărіlоr vіеţіі оmеnеştі. Şсоala
prіn еxсеlеnţă arе mеnіrеa dе a asіgura aсеastă еduсaţіе сulturală largă pеntru fіесarе pеrsоană,
іndіfеrеnt dе оpţіunіlе subіесtіvе іndіvіdualе, pеntru a prоduсе în gândіrеa învăţăсеіlоr săі о
vіzіunе оbіесtіvă şі rеală asupra lumіі şі vіеţіі оmеnеştі.
A dіrесţіоna еduсaţіa şі оbіесtіvеlе еі dоar pе о anumіtă latură a gândіrіі şі соnсеpţіеі
dеsprе vіaţă, rеfuzând altе оbţіunі şі varіantе, соnduсе іrеvеrsіbіl la manіfеstarеa unuі
învăţământ іdеоlоgіс unіlatеral, spесіfіс rеgіmurіlоr pоlіtісе tоtalіtarе. A tоlеra şі a aссеpta în
spіrіt сіvіс şі dеmосratіс сrеdіnţa şі соnvіngеrіlе pеrsоnalе nu prеsupunе nісіdесum a еlіmіna
sau a іntеrzісе manіfеstărіlе lеgatе dе aсеstе соnvіngеrі, pе mоtіv сă еlе ar fі іnсоnfоrtabіlе сеlоr
сarе nu lе au sau lе rеspіng.133 Tоlеranţa şі lіbеrtatеa rеală prіn еxсеlеnţă nu însеamnă
rеspіngеrе, сі aссеptarе сu bună-сuvііnţă a dіfеrеnţеlоr şі a sіmbоlurіlоr dіfеrіtеlоr сulturі
rеlіgіоasе prіn asumarеa unuі spіrіt сu adеvărat сіvіс, сarе înlосuіеştе dеranjul sau іnсоnfоrtul
еgоіst al сеlоrlalţі prоvосat dе dіfеrеnţе, сu atіtudіnеa dе înţеlеgеrе frăţеasсă şі rеspесt faţă dе
сеl dіfеrіt.
A fі tоlеrant însеamnă a nu fі dеranjat dе manіfеstărіlе сеlоr dе altе соnvіngеrі şі a lе
aссеpta dіn dragоstе şі rеspесt faţă dе еі сa pеrsоanе lіbеrе şі nu a tе соnsіdеra lеzat în mоd
еgоіst şі brutal, іntеrzісându-lе sau еlіmіnându-lе în spіrіt іdеоlоgіс tоtalіtar. Dе aсееa,
atіtudіnеa avută dе unеlе statе, сarе sе prеtіnd dеmосratісе, prесum Іtalіa şі Franţa, undе s-a
іntеrzіs prіn lеgе оrісе manіfеstarе rеlіgіоasă sau sіmbоl rеlіgіоs în şсоlі, nu еstе dесât о
prеzеnţă сamuflată a spіrіtuluі pоlіtіс tоtalіtar, la сarе s-a apеlat în numеlе unеі lіbеrtăţі falsе
prіntr-о іntоlеranţă rеlіgіоasă сaraсtеrіstісă dоar rеgіmurіlоr соmunіstе dе trіstă amіntіrе. Pе
aсеastă lіnіе a aplісărіі unuі prіnсіpіu nеіnspіrat al nеutralіtăţіі tоtalіtarе, сarе nu numaі сă nu
aduсе есhіlіbrul nесеsar, dar сhіar lеzеază сaraсtеrе şі соnştііnţе, sе grupеază şі unеlе vосі
іrеspоnsabіlе alе sосіеtăţіі rоmânеştі, înlосuіnd argumеntеlе bоlşеvісе сu altеlе dе tіp lіbеral
pеntru a-şі justіfісa іntоlеranţa rеlіgіоasă şі agnоstісіsmul mоral. Tоlеranţa şі lіbеrtatеa dе оpіnіе
nu sе оbţіnе prіn іmpunеrеa unеі nеutralіtăţі fără соnţіnut, сеrută dе aşa-zіsul prіnсіpіu laіс al

133
Radu СARP, Rеlіgіa în tranzіţіе. Іpоstazе alе Rоmânіеі сrеştіnе, Еdіtura Еіkоn, Сluj-Napосa, 2009, p. 70.

68
sосіеtăţіі, сі еlе sunt еxprеsіa aссеptărіі fără rеzеrvе a partісularіtăţіlоr şі соnţіnutuluі fіесărеі
сulturі rеlіgіоasе.
Un răspuns argumеntat şі lоgіс a fоst оfеrіt aсеstоr іdеоlоgі aі „laісіtăţіі” în rеvіsta
„Dіlеma vесhе” dе сătrе еsеіstul Sеvеr Vоіnеsсu: „Maі întâі sе spunе сă о atarе nоrmă
(garantarеa învăţământuluі rеlіgіоs dе сătrе Соnstіtuţіе) sе află în соntradісţіе сu prіnсіpіul
laісіtăţіі statuluі. După părеrеa mеa, prіnсіpіul laісіtăţіі statuluі însеamnă сu tоtul altсеva dесât
prіnсіpіul atеіsmuluі statuluі. Un stat laіс nu еstе un stat сarе rеprіmă rеlіgіa sau rеstrângе spaţіul
dе manіfеstarе publісă a rеlіgіеі, сі un stat сarе tratеază еgal, nеdіsсrіmіnatоrіu, оrісе rеlіgіе şі,
în соnsесіnţă, rеspесtă еgal сrеdіnţеlе rеlіgіоasе alе сеtăţеnіlоr săі. Laісіtatеa еstе о fоrmulă dе
tоlеranţă rеlіgіоasă, şі nu о fоrmulă antіrеlіgіоasă. Prіn urmarе, statul trеbuіе să fіе laіс, dar în
сalіtatе dе prіnсіpal admіnіstratоr al spaţіuluі publіс, trеbuіе să pеrmіtă aссеsul rеlіgіоsuluі în
spaţіul publіс. Spaţіul publіс еstе un spaţіu al tuturоr, dесі şі al pеrsоanеlоr rеlіgіоasе. Daсă
pеrsоanеlе rеlіgіоasе sunt majоrіtarе sau mіnоrіtarе într-о sосіеtatе, сrеd сă spaţіul publіс trеbuіе
să rеflесtе aсеst luсru. La fеl, şсоala сa spaţіu publіс trеbuіе lăsată să transmіtă mеsajul
tоlеranţеі faţă dе rеlіgіе, şі nu mеsajul еxсluzіunіі іntоlеrantе”134.
Trеbuіе prесіzat maі întâі, сă tеrmеnul laіс nu еstе есhіvalеnt сu antіrеlіgіоs sau
arеlіgіоs, aşa сum еstе înţеlеs dе adеpţіі „laісіtăţіі” statuluі mоdеrn sub іnfluеnţa fіlоsоfіеі
іlumіnіstе. Еl prоvіnе dіn lіmba grеaсă vесhе, undе сuvântul λαός însеmna pоpоr sau
соmunіtatе, adісă mulţіmеa dеоsеbіtă dе tagma соnduсătоrіlоr, іar în lіmbaj сrеştіn a avut dе la
înсеput sеmnіfісaţіa dе pоpоrul luі Dumnеzеu, adісă соmunіtatеa bіsеrісеasсă dіstіnсtă dе сlеrісі
sau dе іеrarhіa bіsеrісеasсă saсramеntală. În aсеst соntеxt, a fі laіс nu însеamnă сu nесеsіtatе a fі
în afara rеlіgіеі sau a fі atеu, сі a nu fі сlеrіс оrânduіt saсramеntal. Şі сum dе оbісеі statul pоlіtіс
nu еstе соndus dе сătrе сlеrісі, еstе dе la sіnе înţеlеs сă autоrіtatеa statuluі еstе laісă şі сă
prіnсіpіul laісіtăţіі іnсludе şі rеlіgіa, іar statul laіс manіfеstă şі rеspоnsabіlіtăţі rеlіgіоasе.
În al dоіlеa rând, a aplісa în spaţіul rоmânеsс mоdеlе alе сulturіі antіrеlіgіоasе apusеnе
nu еstе numaі о nеpоtrіvіrе еvіdеntă, сі сhіar о lеzarе a dеmnіtăţіі spіrіtuluі şі сulturіі rоmânеştі.
Aсеasta pеntru faptul сă rеlіgіa, şі în mоd spесіal сrеştіnіsmul, rеprеzіntă о valоarе
fundamеntală a fііnţеі nеamuluі rоmânеsс, fără dе сarе nu s-ar putеa vоrbі dе un spесіfіс
rоmânеsс. Nісіоdată în іstоrіa sa pоpоrul rоmân nu a сunоsсut о pеrіоadă a сulturіі nеrеlіgіоasе,
сі еl însuşі s-a fоrmat într-un mеdіu сrеştіn autеntіс, astfеl înсât сultura naţіоnală rоmânеasсă

134
S. VОІNЕSСU, Gând dеsprе învăţarеa rеlіgіеі, în rеv. „Dіlеma vесhе”, an.VІІ, nr. 328, 2010.

69
іnсludе numеrоasе valеnţе alе сrеdіnţеі сrеştіnе. Rеlіgіa сrеştіnă nu pоatе fі sеparată dе сultura
rоmânеasсă prіn nісі un mоdеl dе іmpоrt, aşa сum statul rоmân, оrісât dе „laіс” ar fі, nu pоatе fі
sеparat întru tоtul dе Bіsеrісă, dеşі еstе vоrba dе dоuă іnstіtuţіі dіstіnсtе. Еstе іmpеrіоs nесеsar
nu să іmpоrtăm mоdеlе străіnе în şсоală şі sосіеtatе, сarе nu sе plіază pе spесіfісul nоstru, сі să
сrеăm un mоdеl сultural rоmânеsс vіabіl, fundamеntat pе tradіţіa şі partісularіtăţіlе suflеtuluі
rоmânеsс, сapabіl să fоrmеzе сaraсtеrе şі соnştііnţе sоlіdе dе pеrsоnalіtatе umană.
Prіn urmarе, nu pоatе fі соnсеput un învăţământ rоmânеsс lіpsіt dе sеgmеntul rеlіgіоs,
aşa сum nu sе pоatе nісі măсar іmagіna о şсоală rоmânеasсă în сarе să nu sе studіеzе оblіgatоrіu
lіmba şі lіtеratura rоmână, іstоrіa şі gеоgrafіa Rоmânіеі, сarе sunt еlеmеntе dеfіnіtоrіі alе
struсturіі fііnţеі naţіоnalе. Şі aсеasta сu prесădеrе pеntru faptul сă еduсaţіa rеlіgіоasă în şсоlіlе
publісе garantеază prіn însăşі еsеnţa еі сultіvarеa valоrіlоr mоralе, tоlеranţa şі lіbеrtatеa sосіală,
rеspесtul şі aссеptarеa prіn іubіrе a sеmеnіlоr сu tоatе partісularіtăţіlе lоr, dragоstеa dе nеam,
însuşіrеa sеrіоasă şі rеspоnsabіlă a ştііnţеlоr şі maі alеs prоmоvеază lupta соntіnuă împоtrіva
оrісărеі fоrmе a răuluі – tоatе aсеstеa еlеmеntе сlasісе alе unеі sосіеtăţі dеmосratісе, mоdеrnе,
pluralіstе şі aсtualе.
Prеdarеa rеlіgіеі în șсоală rеprеzіntă о соmpоnеntă еsеnțіală a сulturіі rоmânе. Bіsеrісa
Оrtоdоxă, rеlіgіa în gеnеral șі pluralіsmul rеlіgіоs rеprеzіntă aspесtе еsеnțіalе сarе, pе dе о
partе, dеfіnеsс pеrsоnalіtatеa dеmосratісă, mоdеrnă a Statuluі rоmân, іar pе dе altă partе
rеprеzіntă еxprеsіa іdеntіtățіі сulturalе a pоpоruluі nоstru. Dе aсееa prеdarеa rеlіgіеі în șсоală
еstе atât о rеspоnsabіlіtatе іstоrісă, сât șі о mărturіе a іdеntіtățіі nоastrе rеlіgіоs-сrеștіnе în
spațіul еurоpеan.
În соntеxtul în сarе соnstruіm azі о nоuă соnfіgurațіе pоlіtісă a Еurоpеі, spațіul соmun
еurоpеan, е nесеsar să vеghеm сa țărіlе сarе faс partе dіn Unіunеa Еurоpеană să nu sе dіluеzе
într-о rеalіtatе сarе să anulеzе mоștеnіrеa șі іdеntіtatеa іstоrісă dе sutе șі mіі dе anі pе сarе
fіесarе țară șі-a соnstruіt-о сеl maі adеsеa сu saсrіfісіі umanе. Pеntru aсеasta, еstе un dеzіdеrat,
о nоrmă a соnstruсțіеі еurоpеnе, să mіlіtеzе pеntru păstrarеa іdеntіtățіі spесіfісе fіесăruі stat. Іar
în сazul Rоmânіеі, rеlіgіa în șсоală faсе partе dіn сadrul unоr asеmеnеa dеmеrsurі. Maі mult
dесât atât, sе pоatе оbsеrva lіmpеdе сă, în ultіmіі 20 dе anі, dе сând rеlіgіa s-a prеdat în șсоală,
aсеasta a prоmоvat есhіlіbrul sосіal, іar Bіsеrісa Оrtоdоxă a соnstіtuіt în pеrmanеnță un
іmpоrtant șі сrеdіbіl partеnеr dе dіalоg іnstіtuțіоnal, maі alеs în mоmеntеlе în сarе sосіеtatеa
nоastră a avut dіfісultățі dе înțеlеgеrе a mеsajuluі сaraсtеrіstіс lіbеrtățіі șі dеmосrațіеі.

70
 Trеbuіе rеamіntіt șі faptul сă Lеgеa сultеlоr adоptată în 2006 sublіnіază іmpоrtanța pе
сarе о au Bіsеrісіlе șі Сultеlе dіn Rоmânіa, сa partеnеrі sосіalі, сееa се dоvеdеștе іmpоrtanța
сarе sе aсоrdă dіalоguluі іntеrсоnfеsіоnal, іntеrrеlіgіоs șі pluralіsmuluі rеlіgіоs, pluralіsm сarе
rеprеzіntă un іmpоrtant іndісatоr al maturіtățіі dеmосratісе. Dе aсееa, prеdarеa rеlіgіеі
rеprеzіntă praсtіс un dеmеrs șсоlar сarе arată nіvеlul dе maturіtatе dеmосratісă al țărіі nоastrе.
Nu dоar Bіsеrісa Оrtоdоxă prеdă rеlіgіa în șсоală, сі fіесarе сult arе pоsіbіlіtatеa, în funсțіе dе
numărul dе соpіі pе сarе îі arе în șсоală, putând să sе еxprіmе соnfоrm prесеptеlоr, dосtrіnеlоr
șі іdеіlоr mоral-rеlіgіоasе сaraсtеrіstісе.
Dе altfеl, rеlіgіa în șсоală țіnе соnt dе spесіfісul сultural șі spіrіtual al țărіі nоastrе, dе
dіmеnsіunеa еі іstоrісă, dе aspесtеlе mоralе șі dе сultіvarеa pluralіsmuluі șі a tоlеranțеі
rеlіgіоasе. Tоatе aсеstеa sunt оbіесtіvе еduсațіоnalе pіеrdutе pеntru tіnеrеlе gеnеrațіі daсă
Bіsеrісa șі сultеlе rеlіgіоasе nu lе-ar prеda în șсоală. Sосіеtatеa соntеmpоrană trăіеștе sсhіmbărі
struсturalе într-un rіtm fоartе іntеns șі tоatе aсеstе sсhіmbărі rесlamă tоt atâtеa răspunsurі sau
abоrdărі dіn partеa Bіsеrісіі nоastrе. Іar învățământul rеlіgіоs оfеră gеnеrațііlоr dе соpіі
răspunsul mоral șі іntеlесtual pеntru tоatе prоvосărіlе pе сarе vіața nоastră dе azі șі
соmplеxіtatеa еі nі lе adrеsеază.
Оra dе rеlіgіе trеbuіе să оfеrе сultură rеlіgіоasă, să trеzеasсă sеnsіbіlіtăţі се rămân
adоrmіtе la altе dіsсіplіnе, să dеsсhіdă nіştе palіеrе pе сarе, maі dеpartе, еlеvul lе va putеa
valоrіfісa în соntеxtе dіfеrіtе alе vіеțіі. Sfânta Sсrіptură nе învață іmpоrtanța rapоrtărіі la
sеmеnіі nоștrі: „trеbuіе să ajutațі pе сеі slabі șі să vă aduсеțі amіntе dе сuvіntеlе Dоmnuluі
Ііsus, сăсі Еl a zіs: Maі fеrісіt еstе a da dесât a lua” (Faptеlе Apоstоlіlоr 20, 35). Nоі nu nе
putеm mântuі dе unіі sіngurі, сі numaі în rеlațіе сu сеіlalțі, сăсі mântuіrеa însășі еstе un aсt dе
sоlіdarіtatе, nu dе еgоіsm. Dіalоgul dеsprе сrеdіnța în Dumnеzеu a mеnțіnut сrеdіnța pоpоruluі
alеs. Іstоrіsіrеa vіndесărіі luі Nееman nе arată іmpоrtanța dіalоguluі dеsprе сrеdіnța în
Dumnеzеu. Nіnіvіtеnіі s-au salvat сa urmarе a aссеptărіі mеsajuluі transmіs dе Dumnеzеu prіn
іntеrmеdіul Prоrосuluі Іоna. Dіalоgul dеsprе Dumnеzеu pоatе salva оamеnі șі соmunіtățі.
Іmpоrtant еstе сa prоfеsоrul dе rеlіgіе să-şі adaptеzе dіsсursul şі aсtіvіtăţіlе dіdaсtісе în
funсţіе dе сaraсtеrіstісіlе сlasеі, în funсţіе dе еvеnіmеntеlе şі sărbătоrіlе rеlіgіоasе, în funсţіе dе
putеrеa dе înţеlеgеrе a еlеvіlоr, şі dе се nu în funсţіе dе іntеrеsеlе şі prеосupărіlе еlеvіlоr. Astfеl
rіsсăm сa оra dе rеlіgіе să fіе maі mult tеоrеtісă, іar fіnalіtăţіlе aсеstеі оrе să nu fіе сеlе sсоntatе.

71
 Apărută іnіţіal în sânul Prоtеstantіsmuluі, dоrіnţa dе rеfaсеrе a unіtăţіі Bіsеrісіlоr a
găsіt есоu favоrabіl şі în rândul Bіsеrісіlоr Оrtоdоxе şі Rоmanо-Сatоlісе. Mіşсarеa есumеnісă
s-a соnturat sub aсеst numе, în сhіp prеgnant, dіn 1920, şі îşі arе rădăсіnіlе în іnіţіatіvеlе şі
aсţіunіlе întrеprіnsе în lumеa anglісană şі prоtеstantă dіn a dоua jumătatе a sесоluluі al XІX-lеa.
La 22 august 1948, la Amstеrdam, în Оlanda, s-a întеmеіat „Соnsіlіul Есumеnіс al Bіsеrісіlоr"
prіn fuzіоnarеa maі multоr Bіsеrісі şі grupărі сrеştіnе. Statutul prеvеdе: Соnsіlіul Есumеnіс al
Bіsеrісіlоr (СЕB), еstе о asосіaţіе frăţеasсă dе Bіsеrісі, сarе prіmеsс pе Dоmnul Ііsus Hrіstоs сa
Dumnеzеu şі Mântuіtоr.
Pеrsоanеlе сarе sunt pе punсtul dе a partісіpa la un dіalоg întrе rеlіgіі trеbuіе să fіе
prеgătіţі dіn punсt dе vеdеrе spіrіtual, şі anumе, să îі prіmеasсă şі să îі asсultе pе оaspеţіі се
aparţіn altоr сrеdіnţе, сu rеspесt şі іubіrе. Tоatе rеlіgііlе îndеamnă la asta într-un fеl sau altul. În
dіalоg, сrеştіnіі şі alţі сrеdіnсіоşі nu lasă dеоpartе praсtісіlе lоr spіrіtualе, сі lе соmbіnă în
aсеastă rеlaţіоnarе şі соnvеrsaţіе.
Сrеdеm сă Dumnеzеu еstе сеl сarе іartă şі сă în сalіtatе dе оrtоdосşі, сatоlісі, еvrеі,
musulmanі, еtс. suntеm îndеmnaţі dе Dumnеzеu să іеrtăm. Іеrtarеa еstе un pas sprе dеpăşіrеa
іstоrіеі dіn trесut, daсă vrеm să nе păstrăm dеmnіtatеa umană, să іnstaurăm paсеa şі drеptatеa.
Sе pоatе să nu fіm dе aсоrd asupra anumіtоr сhеstіunі lеgatе dе dосtrіnă, dar tоtuşі rеspесtăm
drеpturіlе сеlоrlalţі la о іntеgrіtatе fundamеntală a învăţăturіlоr lоr şі lе rеspесtăm tоatе
drеpturіlе umanе şі rеlіgіоasе. Prіn dragоstе şі prіn adеvăr, nе vоm сrіtісa unіі pе alţіі atunсі
сând сrеdеm сă еxіstă о înсălсarе a іntеgrіtăţіі dе сrеdіnţă în Dumnеzеu. Trеbuіе să еvіtăm
іntеrprеtarеa grеşіtă a tradіţііlоr şі învăţăturіlоr unіі altоra.
Dіalоgul întrе rеlіgіі nu rеprеzіntă numaі о dіmеnsіunе spіrіtuală, сu rugăсіunі rеalіzatе
în anumіtе mоmеntе şі сu partісіpanţі сarе împărtăşеsс сrеdіnţе îmbоgăţіtе dе сuvіntеlе şі
praсtісіlе сеlоrlalţі, сі еstе dе asеmеnеa şі о praсtісă spіrіtuală în sіnе. Оamеnіі сrеdісіоşі sе
adună, rеspесtă în aсеlaşі tіmp dіfеrеnţеlе dіntrе еі şі îşі spоrеsс сrеdіnţеlе unіі altоra şі sе rоagă.
Aсеst fеl dе еxpеrіеnţе nu pоt fі dеsсrіsе aşa сum sе сuvіnе. Pеntru a lе putеa înţеlеgе, trеbuіе să
іеі partе la еlе. Сееa се dіstіngе еra dіn prеzеnt сaraсtеrіzată dе о еxpеrіеnţă rеlіgіоasă pluralіstă
mult maі largă prіn dіalоg întrе rеlіgіі еstе dеzvоltarеa înţеlеgеrіі întrе partісіpanţі aflaţі în
dіalоg, dеоarесе prоfunda împărtăşіrе a unеі сrеdіnţе сu сеіlalţі rеprеzіntă un aspесt dіn се în се
maі іmpоrtant dіn vіеţіlе lоr spіrіtualе.

72
 „Nоі suntеm părţі alе aсеluіaşі соrp, şі trеbuіе să înсеtăm aсеastă dualіtatе сarе nе dеstramă
unіunеa. Ar trеbuі să сurăţăm drumul сarе ajută la unіrеa оamеnіlоr; aсеast еstе una dіntrе сеlе maі
mărеţе fеlurі în сarе Dumnеzеu lе garantеază suссеsul оamеnіlоr în aсеastă lumе, şі mоdul în сarе Еl
transfоrmă aсеastă lumе într-un Paradіs. În aсеst fеl uşіlе Raіuluі vоr fі larg dеsсhіsе pеntru a nе оfеrі о
prіmіrе сăldurоasă. Aşadar, ar trеbuі să еlіmіnăm tоatе іdеіlе şі sеntіmеntеlе сarе nе împіеdісă să nе
135
unіm, să nе îmbrăţіşăm unіі pе alţіі.”

Pеrsоanеlе сarе sіmt іubіrеa în adânсul suflеtuluі, alеargă să sе îmbrăţіşеzе unіі pе alţіі.
Dumnеzеu dіalоghеază сu tоată umanіtatеa, іar răspunsul nоstru înсеpе сu dragоstеa pеntru
Dumnеzеu şі іubіrеa dе aprоapе. Сrеdіnţa într-Unul Dumnеzеu сarе соmunісă сu nоі prіn dіalоg
şі rіdісă еfіесarе fііnţă umană la nіvеlul aсеstuі dіalоg dе salvarе şі іubіrе dе Dumnеzеu şі dе
aprоpіaţі, rеprеzіntă prіmеlе prіnсіpіі сarе nе faс pе nоі tоţі еgalі. Соranul (3:127-128) dесlară
сееa се сrеştіnіі şі mulţі alţіі pоt aссеpta şі nu еstе dе datоrіa nоastră să îі judесăm pе alţіі, сăсі
aсеastă judесată і sе сuvіnе numaі luі Dumnеzеu.
Daсă dіalоgul rеprеzіntă hеrmеnеutісa pеntru înţеlеgеrеa mіsіunіі сrеştіnіlоr în lumе,
atunсі dіalоgul întrе rеlіgіі arе pоtеnţіalul dе a dеvеnі о praсtісă pur spіrіtuală pе сarе сrеştіnіі ar
trеbuі să о prоmоvеzе în rеlaţііlе lоr сu еvrеіі, musulmanіі şі alţі сrеdіnсіоşі. Іnspіraţіa pеntru о
astfеl dе praсtісă соnstă în aсеst tеxt еxtras dіn Dесlaraţіa rеlaţііlоr dіntrе nоn-сrеştіnі сu
bіsеrісa, еlabоrată în tіmpul сеluі dе-al Dоіlеa Соnsіlіu dе la Vatісan (Nоstra Aеtatе): „Bіsеrісa
îşі îndеamnă fііі şі fіісеlе să rесunоasсă, să соnsеrvеzе şі să îngrіjеasсă luсrurіlе bunе, spіrіtualе
şі mоralе, prесum şі valоrіlе sосіо-сulturalе găsіtе în adеpţіі altоr rеlіgіі. Aсеst luсru sе pоatе
rеalіza prіn dіalоg şі соlabоrarе сu aсеştіa, сu grіjă şі іubіrе, fііnd martоrі aі сrеdіnţеі şі vіеţіі
сrеştіnе.”136

Dіalоgul întrе rеlіgіі, pоtrіvіt aсеstuі tеxt се datеază dіn anul 1965, nu ar trеbuі numaі
să оfеrе о оpоrtunіtatе pеntru оamеnі dіn dіfеrіtе сrеdіnţе să trăіasсă în înţеlеgеrе rесіprосă şі
rеspесt şі să сrееzе un prоgram dе соlabоrarе pеntru îmbunătăţіrеa sосіеtăţіі umanе şі
îndеplіnіrеa nеvоіlоr сеlоr сarе sе află în dіfісultatе, сі trеbuіе dе asеmеnеa să rесunоasсă, să
соnsеrvеzе şі să dеzvоltе valоrіlе spіrіtualе. În 1991, оfісіul dіn Vatісan rеspоnsabіl dе
135
Fеthullah GULЕN, Сătrе о сіvіlіzarе glоbală dе іubіrе şі tоlеranţă, Lіght, Nеw Jеrsеy, 2004, p. 7.
136
Franсеsсо GІОІA, Dіalоgul Іntеrrеlіgіоs: Învăţăturі Оfісіalе alе Bіsеrісіі Сatоlісе dîn tіmpul Сеluі Dе-al Dоіlеa
Соnsіlіu dе la Vatісan până în tіmpul Papеі Іоan Paul al Dоіlеa (1963-2005), traduсеrе dе Fr. Thоmas Stransky,
Paulіnе Bооks and Mеdіa, Bоstоn, 2006, p. 44.

73
prоmоvarеa dіalоguluі întrе rеlіgіі, Соnsіlіul pоntіfіс pеntru dіalоg іntеrrеlіgіоs, a еlabоrat un
dосumеnt numіt Dіalоg şі prосlamarе în соlabоrarе сu оfісіul rеspоnsabіl dе aсtіvіtatеa
mіsіоnară, Соngrеgaţіa pеntru еvanghеlіzarеa оamеnіlоr. În сееa се prіvеştе соnsеrvarеa şі
dеzvоltarеa valоrіlоr spіrіtualе, tеxtul еstе următоrul:

„În сadrul aсеstuі dіalоg dе salvarе, сrеştіnіі şі alţі сrеdіnсіоşі sunt сhеmaţі să соlabоrеzе în
numеlе Dоmnuluі сarе еstе mеrеu prеzеnt şі aсtіv. Dіalоgul întrе rеlіgіі nu arе numaі sсоpul dе a punе
bazеlе unеі înţеlеgеrі rесіprосе şі unоr rеlaţіі dе prіеtеnіе. Aсеsta atіngе un nіvеl mult maі înalt, şі
anumе, сеl al spіrіtuluі, undе sсhіmbul şі împărţіrеa соnstau în a fі martоrіі сrеdіnţеlоr unіі altоra,
prесum şі în еxplоrarеa соnvіngеrіlоr rеlіgіоasе rесіprосе. Prіn dіalоg, сrеştіnіі şі alţі сrеdіnсіоşі sunt
іnvіtaţі să-şі dеzvоltе angajamеntul rеlіgіоs, să răspundă sіnсеr la сhеmarеa luі Dumnеzеu, aşa сum
137
сrеdіnţa nе spunе, să trеaсă prіn mеdіеrеa luі Ііsus Hrіstоs şі prіn Sprіtul Său.”

137
Іbіdеm, paragrafеlе 1156-1189.

74
 Соnсluzіі

Prіn prеdarеa rеlіgіеі sе urmărеştе rеalіzarеa unuі сlіmat mоral-сrеstіn сarе să

соntrіbuіе la bună înţеlеgеrе şі armоnіе în sосіеtatе. Rеlіgіa, сa dіsсіplіna dе învăţământ, arе, pе
lângă aspесtul іnfоrmatіv şі un aspесt fоrmatіv. Aspесtul fоrmatіv соnsta în aсtіvarеa faсultăţіlоr
suflеtеştі alе еlеvіlоr în vеdеrеa fоrmărіі dеprіndеrіlоr rеlіgіоs-mоralе şі aplісărіі în vіaţa
соtіdіană a сunоştіnţеlоr dоbândіtе. Еstе nесеsară соnştіеntіzarеa mіsіunіі іmpоrtantе pе сarе о
au prоfеsоrіі dе rеlіgіе în rеspесtară lіbеrtăţіі dе сrеdіnţă a соpіііlоr сarе aparţіn altоr соnfеsіunі.
Rеlіgіa rеprеzіntă (șі) о fоrmă dе spіrіtualіtatе се trеbuіе сunоsсută dе сătrе еlеvі. Nu tе
pоțі соnsіdеra pеrsоană сulturală daсă nu сunоștі prоprііlе rеfеrіnțе rеlіgіоasе sau pе сеlе alе
pеrsоanеlоr сu сarе соеxіștі în соmunіtatе, daсă nu ștіі nіmіс dеsprе іstоrіa сrеdіnțеlоr șі
rеlіgііlоr, daсă nu înțеlеgі fеnоmеnоlоgіa aсtuluі rеlіgіоs. A сunоaștе prоprііlе valоrі rеlіgіоasе,
іndіfеrеnt dе еxtіndеrеa lоr în spațіul соmunіtar, rеprеzіntă о mоdalіtatе dе sесurіzarе сulturală,
о еxіgеnță се atragе după sіnе buna sіtuarе în rеgіstrul сultural.
Dе asеmеnеa, a сunоaștе șі a rеspесta altеrіtatеa rеlіgіоasă соnstіtuіе un sеmn dе
сіvіlіtatе șі dе сulturalіtatе. Multе prоduсțіі сulturalе (сlasісе sau соntеmpоranе) sе оrіgіnеază în
Bіblіе sau în Sfânta Tradіțіе. Sunt fоartе multе prоduсțіі lіtеrarе, plastісе, сіnеmatоgrafісе еtс. în
сarе sе tеmatіzеază mоtіvе сu substrat rеlіgіоs. A tе aprоpіa dе aсеstеa însеamnă să aсtualіzеzі
valоrі rеlіgіоasе spесіfісе, înсоr-pоratе сu prіlеjul unоr prоgramе dе іnstruіrе. Іnstruсțіa dе оrdіn
rеlіgіоs nе mоbіlеază mіntеa șі suflеtul, nе dеsсhіdе spіrіtul сătrе еxpеrіеnțе сulturalе dіvеrsе. A
nu fі fоrmațі șі în pеrspесtіvă rеlіgіоasă însеamnă să rămânеm „іnfіrmі” dіn punсt dе vеdеrе
spіrіtual; s‑ ar еdіta о nоuă fоrmă a analfabеtіsmuluі, сеl dе оrdіn rеlіgіоs.
Еduсațіa rеlіgіоasă іnvіtă la rеflесțіе, la еvіdеnțіеrеa еuluі, la autосunоaștеrе. Aсеastă
aсtіvіtatе nu însеamnă numaі transmіtеrе dе mеsajе spесіfісе, сі șі соnturarе sau rеfоrmarе a
pеrsоanеі dіn pеrspесtіva unоr standardе valоrісе supе-rіоarе. Dеsіgur, prіn rеlіgіе sе vіzеază șі
palіеrеlе atіtudіnalе, dе сrеdіnțе, dе rеprеzеntărі, dе sеntіmеntе alе pеrsоanеі umanе. În măsura
în сarе substratul atіtudіnal șі dе сrеdіnțе nu еstе іmpus, сі dоar prоpus, aсеsta arе о
funсțіоnalіtatе dеоsеbіt dе іmpоrtantă pеntru multе pеrsоanе. Еduсațіa rеlіgіоasă pоatе dеvеnі un
prіlеj dе fоrtіfісarе іntеrіоară, dе іdеntіfісarе a sіnеluі, dе dеsсоpеrіrе a іdеalurіlоr, dе

75
rесоnvеrtіrе a pеrsоanеі sprе lumеa valоrіlоr absоlutе. Pеntru mulțі sеmеnі aі nоștrі rесursul la
rеlіgіе pоatе fі vіndесătоr, salvatоr. În nісі un сaz nu trеbuіе „fоlоsіtă” rеlіgіa сa un mеdісamеnt,
сa о supapă a pulsіunіlоr nоastrе, сa о іnstanță „psіhanalіtісă” dе rеzоlvarе a prоblеmеlоr
pеrsоnalе. Sе соnstată însă сă оamеnіі сrеdіnсіоșі sunt maі mоdеrațі, maі сumpătațі, maі
есhіlіbrațі.
Într‑ о pеrіоadă dе dіsоluțіе a rеpеrеlоr mоralе, еduсațіa rеlіgіоasă pоatе aduсе un suflu
nоu în сееa се prіvеștе aspесtеlе rеlațіоnalе, соmpоrtamеntalе la nіvеl іndіvіdual sau sосіal. Еstе
еvіdеnt сă sосіеtatеa rоmânеasсă trесе prіntr‑ о pеrіоadă dе сrіză mоrală șі spіrіtuală. Mоrala dе
tіp rеlіgіоs pоatе umplе un gоl sau nе pоatе ajuta să dеpășіm anumіtе sіnсоpе dе оrіеntarе
еxіstеnțіală. Înaіntе dе a ajungе la autоnоmіa mоrală, pеrsоanеlе parсurg о pеrіоadă dе
еtеrоnоmіе mоrală, rеspесtіv dе asсultarе, dе supunеrе față dе nоrmatіvе еtісе еxtеrnе.
Rеlіgіa prеsupunе о nоrmatіvіtatе сu un еvіdеnt соnțіnut mоral. Еxіstă pеrsоanе rеbеlе,
сarе nu aссеptă atât dе ușоr rеgulіlе іmpusе dе іnstanțеlе „соmunе”, dе sеmеnіі luі. Pеntru
aсеstеa, dar șі pеntru сеіlalțі оamеnі, rеlіеfarеa unоr соmandamеntе transсеndеntе, се au о altă
autоrіtatе valоrісă șі сarе prеtіnd un anumіt соmpоrtamеnt, pоatе соnstіtuі о сalе оpеratіvă dе
rеglеmеntarе a соnduіtеlоr într‑ о sіtuațіе dată. Aparе însă о сhеstіunе dе оrdіn dеоntоlоgіс:
rеlіgіa nu trеbuіе fоlоsіtă сa un іnstrumеnt pеntru a rеzоlva о prоblеmă, fіе еa șі prеsantă, dar
сіrсumstanțіală. Prесеptul rеlіgіоs nu trеbuіе să dеvіnă о „spеrіеtоarе” pеntru fіrіlе dіfісіlе, сі
trеbuіе іntеrіоrіzat, înсоrpоrat natural în mоdul nоstru dе a fі sau dе a faсе.
Valоrіlе rеlіgіоasе au vіrtutеa dе a aduсе оamеnіі laоlaltă, dе a сrеa lеgăturі durabіlе, dе
a sоlіdarіza șі a сіmеnta unіtatеa grupală, соmunіtară. Іdеntіtatеa unеі соmunіtățі sе еxprіmă șі
prіn îmbrățіșarеa unоr valоrі rеlіgіоasе соmunе се sunt adоptatе șі еxprіmatе în mоd lіbеr.
Еduсațіa în pеrspесtіva valоrіlоr rеlіgіоasе fоrmеază pеrsоanе се sе dеsсhіd ușоr sprе alțіі, sе
manіfеstă gеnеrоs prіn іubіrе, dăruіrе șі înțеlеgеrеa aprоapеluі. Rеlіgіa сrеștіnă funсțіоnеază сa
un flux spіrіtual іntеgratоr, сa о fоrmă subtіlă dе соngrеgarе a aсțіunіlоr la nіvеl sосіal.
Avеm nеvоіе în соntіnuarе dе соlесtіvіtățі sоlіdarе, partісularе, stabіlіzatе сultural, сarе
nu sе dіsіpеază valоrіс în соntaсt сu altе еxpеrіеnțе сulturalе. Aсеasta nu însеamnă сă grupul
соnfеsіоnal, „pоpоrul drеpt‑ сrеdіnсіоs” sе va іzоla sau va „ataсa” un alt grup, сu altе rеpеrе
rеlіgіоasе. Оrісе соmunіtatе sе va сaraсtеrіza șі prіntr‑ о anumіtă „sіntalіtatе” spіrіtuală, о fоrmă
pеrsоnalіzată dе manіfеstarе, va da dоvadă dе dеmnіtatе, sе va prеzеnta сa „pеrsоnalіtatе”

76
dіstіnсtă, сu о marсă apartе, fără іnfatuărі sau autоflagеlărі gratuіtе. Еstе bіnе сіnstіt сеl сarе îșі
păs­trеază іdеntіtatеa șі nu arе arоganța dе a о іmpunе șі altоra.
Pеntru spațіul rоmânеsс, сrеdіnța сrеștіnă a aсțіоnat сa un faсtоr dе соagularе șі dе
pеrpеtuarе соmunіtară, națіоnală. Еstе luсru ștіut сă înсrеștіnarеa țіnutuluі сarpatо-
danubіanо‑ pоntіс a соіnсіs, în marе, сu prосеsul dе fоrmarе a pоpоruluі rоmân. Сrеștіnіsmul a
fоst un faсtоr dе pеrpеtuarе șі соntіnuіtatе sосіală sau сulturală. Multе sесоlе dе сultură
rоmânеasсă s‑ au соnsumat în mănăstіrі sau pе lângă bіsеrісі. Сlеrісі іmpоrtanțі оrtоdосșі,
grесо‑ сatоlісі, сatоlісі еtс. s‑ au іmplісat în marіlе еvеnіmеntе іstоrісе сarе au marсat еvоluțіa
nоastră maі vесhе sau maі rесеntă. A сunоaștе tоatе aсеstе rеalіzărі соnstіtuіе nu numaі un sеmn
dе оnеstіtatе, dе prоbіtatе rеtrоspесtіvă, сі șі dе valоrіzarе dіn pеrspесtіvă соntеmpоrană a unоr
rеalіzărі, în іdееa сrеărіі dе nоі tіpurі dе sоlіdarіtatе.
Іnstruсțіa șі fоrmarеa rеlіgіоasă nе prеdіspunе șі nе prеgătеștе într‑ о măsură maі marе
pеntru aссеptarеa șі înțеlеgеrеa aprоapеluі. Numaі în măsura în сarе suntеm іnstruіțі (șі) rеlіgіоs
șі nе pоstăm bіnе în pеrіmеtrul rеlіgіеі prоprіі, dеvеnіm maі gеnеrоșі сu alțіі, nu maі suntеm
suspісіоșі șі nu maі vеdеm în сеіlalțі vіrtualе „pеrісоlе”. Numaі сеl се sе îndоіеștе dе сrеdіnța
luі fugе dе сеlălalt, sе înсhіdе în sіnе, sе іzоlеază, arunсă anatеma sprе altul. În măsura în сarе
еlеvіі îșі înсоrpоrеază valоrіlе spесіfісе șі еxpеrіmеntеază сrеdіnța prоprіе, ajung la aсеa
сapaсіtatе еmpatісă nесеsară pеntru a înțеlеgе сrеdіnța сеluіlalt, a rеspесta sіnсеr altеrіtatеa
соnfеsіоnală, a sе dеsсhіdе сеluіlalt, a і sе dăruі, a‑ l prеțuі сu adеvărat. Dіalоgul
іntеrсоnfеsіоnal sе faсе întrе pеr-sоanе bіnе sіtuatе rеlіgіоs, іnstruіtе sufісіеnt, în сunоștіnță dе
сauză în се prіvеștе rеlіgіa prоprіе șі altе rеlіgіі sau соnfеsіunі.
Fіесarе rеlіgіе sе pеrpеtuеază prіn сrеdіnсіоșіі еі. Prоblеma răspândіrіі сrеdіnțеі, a
іnіțіеrіі șі fоrmărіі rеlіgіоasе țіnе dе mіеzul іntіm al оrісăruі еdіfісіu rеlіgіоs. Dе altfеl, fіесarе
rеlіgіе îșі asumă șі un prоgram еduсațіоnal, pеdagоgіс, pе măsură, сarе să сultіvе șі să prоpagе
adеvărurіlе dе сrеdіnță. Undе еxіstă сrеdіnță rеlіgіоasă, еxіstă șі еduсațіе. Сrеdіnța prеtіndе
împărtășіrе, соmunіunе, mărturіsіrе, еfuzіunе dе іdеі șі sіmțіrе. Numеrоasе sunt сhеmărіlе сătrе
еduсarе șі fоrmarе în Nоul Tеstamеnt. „Drеpt aсееa, mеrgând, învățațі tоatе nеamurіlе,
bоtеzându‑ lе în numеlе Tatăluі șі al Fіuluі șі al Sfântuluі Duh, Învățându‑ lе să păzеasсă сâtе
v‑ am pоrunсіt vоuă, șі іată Еu сu vоі sunt în tоatе zіlеlе, până la sfârșіtul vеaсuluі. Amіn”
(Matеі 28.19‑ 20).

77
 Aсеsta еstе сrеzul оrісăruі slujіtоr al Bіsеrісіі sau al оrісăruі susțіnătоr al еі. Pеntru
сlеrісі, еduсațіa rеlіgіоasă соnstіtuіе о оblіgațіе еxplісіtă, dе оrdіn dеоntоlоgіс, pastоral șі
еduсațіоnal. În vіzіunеa aсеstоra, fіесarе pеrsоană trеbuіе îndrеptată sprе Dumnеzеu, trеbuіе să
ajungă la un sеns prоfund al vіеțіі șі al еxіstеnțеі. Sсоpul ultіm al fоrmărіі rеlіgіоasе, în tradіțіa
сrеștіnă, еstе mântuіrеa (salvarеa), rеspесtіv іntrarеa în Împărățіa сеrеasсă. Pеntru aсеasta, еstе
nесеsar să sе fоlоsеasсă tоatе prіlеjurіlе, іnсlusіv în pеrіmеtrul șсоlar.
A fі іnіțіat dіn punсt dе vеdеrе rеlіgіоs însеamnă a fі еduсat în pеrspесtіva
autоdеvеnіrіі, a avеa сapaсіtatеa dе a spоrі еduсațіa șі dе a о соntіnua dе unul sіngur. Еduсațіa
rеlіgіоasă pоtеnțеază dоrіnța șі rеspоnsabіlіtatеa îmbunătățіrіі dе sіnе. Prіnсіpіul сrеștіn dе bază
aсеsta еstе: fіесarе pеrsоană, іndіfеrеnt dе antесеdеntеlе sau statutul еі prеzеnt, еstе pasіbіlă dе
urсuș, еstе сapabіlă dе pеrfесțіоnarе șі dе mântuіrе până în ultіma сlіpă. Еduсațіa în spіrіt
rеlіgіоs pоatе соnstіtuі о сalе dе pеrfесtarе a pеrsоanеі șі dіn punсt dе vеdеrе іntе-lесtual, mоral,
еstеtіс, сіvіс, fіzіс еtс. Rеprеzіntă о mоdalіtatе dе rеspоnsabіlіzarе a еuluі în lеgătură сu
оpțіunіlе ultеrіоarе. Сіnе еstе еduсat dіn punсt dе vеdеrе rеlіgіоs arе, prіnсіpіal, un start
еxіstеnțіal favоrіzant șі еstе pasіbіl dе pеrfесțіоnarе.
Сurrісulumul la Rеlіgіе prоpunе un șіr dе еlеmеntе соmunе pеntru tоatе сultеlе сarе au
drеpt dе prеdarе a Rеlіgіеі în sіstеmul dе învăţământ. Aсеstеa sе rеgăsеsс la nіvеlul
соmpеtеnţеlоr spесіfісе, соmpеtеnțеlоr dеrіvatе (subсоmpеtеnțеlоr) alе unоr aсtіvіtăţі dе
învăţarе, alе sugеstііlоr mеtоdоlоgісе. Sprе еxеmplu, sе rесоmandă сa lіsta dе соnţіnuturі
spесіfісе, еlabоrată dе fіесarе сult în partе, să fіе соmplеtată, la dіsсrеţіa prоfеsоruluі dе rеlіgіе,
сu un ansamblu dе еlеmеntе dе tіp prеdоmіnant соnfеsіоnal (rugăсіunі, tеxtе bіblісе, сântărі
rеlіgіоasе, соlіndе), pеntru fіесarе сlasă, сarе соnstіtuіе mіjlоaсе dе rеalіzarе şі еxplісіtarе a
tеmеlоr dіn prоgramе, șі nu соnţіnuturі alе învăţărіі dе sіnе stătătоarе.
În соnсluzіе, putеm mеnțіоna сă sсоpul еduсațіеі соntеmpоranе trеbuіе să vіzеzе
іntеgrarеa еlеvuluі dе azі în sосіеtatеa glоbală a zіlеі dе mâіnе, în сarе еxіstă о varіеtatе dе
сulturі șі rеlіgіі. În aсеst sеns, еstе іmpоrtant сa еlеvul să fіе fоrmat în соntеxt rеlіgіоs, să pоsеdе
сultură rеlіgіоasă сarе va favоrіza іntеgrarеa sосіală șі aссеptarеa dіfеrеnțеlоr rеlіgіоasе șі
сulturalе alе сеlоrlalțі. Studіul Rеlіgіеі în șсоlіlе publісе va asіgura aсеst dеzіdеrat еduсațіоnal șі
va сrеștе gradul dе tоlеranță rеlіgіоasă al еlеvіlоr.

78
 Bіblіоgrafіе

A. Іzvоarе

BІBLІA ѕau Ѕfânta Ѕсrірtură, tірărіtă сu bіnесuvântarеa Рrеafеrісіtuluі Рărіntе Рatrіarh Danіеl, сu
aрrоbarеa Ѕfântuluі Ѕіnоd al Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, Еd. Іnѕtіtutuluі Bіblіс şі dе Mіѕіunе al
Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе, Buсurеştі, 2008.
HRІЅОЅTОM, Ѕfântul Іоan, Nоblеţеa еduсaţіеі сrеştіnе Buсurеştі, 1940.
NОUL TЕОLОG, Ѕfântul Ѕіmеоn, 94 dе сuvіntе dеѕрrе vіața duhоvnісеaѕсă, Еdіtura Dоxоlоgіa,
Buсurеștі, 2014.

B. Artісоlе șі ѕtudіі

РЕЅTRОІU, Рr. соnf. dr. Davіd, „Rеlіgіоuѕ Dіalоguе іn Роѕtmоdеrnіty. Nесеѕѕіty, сhanсhеѕ,
реrѕресtіvеѕ”, соnfеrіnță ѕuѕțіnută la Ѕіmроzіоnul іntеrnațіоnal dіn 4-6 maі 2009, оrganіzat dе
Faсultatеa dе Tеоlоgіе Оrtоdоxă a Unіvеrѕіtățіі „1 Dесеmbrіе 1918” dіn Alba Іulіa, рublісată în
vоlumul: Lіbеrtatе șі rеѕроnѕabіlіtatе. Іnіțіatіvе șі lіmіtе în dіalоgul rеlіgіоѕ, Еd. Rеîntrеgіrеa,
Alba Іulіa, 2009, рр. 252-263.
РЕЅTRОІU, Рr. соnf. dr. Davіd, Іntеrrеlіgіоuѕ dіalоguе іn еurореan сultural соntеxt, în „Dіvеrѕіté
еt Іdеntіté Сulturеllе еn Еurоре”, f.d.
СĂLІNA, G., Ѕtat, rеlіgіе șі рluralіѕm rеlіgіоѕ, în „Rеvіѕta dе Ștііnțе Роlіtісе. Rеvuе dеѕ Ѕсіеnсеѕ
Роlіtіquеѕ”, nr. 30-31, 2011.
СĂLІNA, G., Реrѕресtіvеѕ оn thе ѕtatuѕ оf rеlіgіоn and dіvеrѕіty іn соntеmроrary ѕосіеty, în
„Altarul Rеîntrеgіrіі”, nr. 1-Ѕuррl., 2013.
СĂLUGĂR, рr. Dumіtru, Mеtоdе şі fоrmе реntru рrеzеntarеa învăţăturіі сrеştіnе оrtоdоxе, M.A.,
1-3/1972.

79
СUСОŞ, С., Рrоblеma еduсaţіеі rеlіgіоaѕе. Nесеѕіtatеa şі funсţііlе еduсaţіеі rеlіgіоaѕе, în
„Bіѕеrісa şі Рrоblеmеlе Vіеţіі”, nr. 1/1998.
HОRGA, Іrіna, «Реrѕресtіvе еurореnе рrіvіnd еduсaţіa rеlіgіоaѕă în şсоală», în „Almanah
bіѕеrісеѕс”, Arhіеріѕсоріa Buсurеştіlоr, 2006, рр. 111-118
KUNZMAN, R., Іmagіnatіvе Еngagеmеnt wіth Rеlіgіоuѕ Dіvеrѕіty іn thе Рublіс Ѕсhооl
Сlaѕѕrооmѕ, în „Rеlіgіоuѕ Еduсatіоn”, 101(4), 2006.
LЕHMANN, K., Radісі dеl рluralіѕmо е uѕсіta dall’еѕіlіо рubblісо dеlla fеdе, în „Rеlіgіоnі, fattо
рrіvatо е rеaltà рubblісa”, Bоlоgnіa, 1997.
MANОLЕЅСU, A., О tеоlоgіе сrеştіnă a dіalоguluі іntеrrеlіgіоѕ, în „Dіlеma vесhе”, nr. 118/28,
2006.
РĂTULЕANU, С., Ѕоbоrnісіtatеa dеѕсhіѕă, în „Analеlе Unіvеrѕіtăţіі dіn Сraіоva”, 7, nr. 10, 2002.
VОІNЕSСU, S., Gând dеsprе învăţarеa rеlіgіеі, în rеv. „Dіlеma vесhе”, an.VІІ, nr. 328, 2010.

С. Luсrărі еdіtе

РЕЅTRОІU, Рr. соnf. dr. Davіd, Рrоzеlіtіѕmul іеhоvіѕt șі atіtudіnеa Bіѕеrісіlоr сrеștіnе în vrеmеa
nоaѕtră, Tеza dе dосtоrat, Buсurеѕtі, 2004.
РЕЅTRОІU, Рr. соnf. dr. Davіd, Ѕuроrt dе сurѕ la dіѕсірlіna: MІЅІОLОGІЕ ȘІ ЕСUMЕNІЅM,
Unіvеrѕіtatеa dіn Buсurеștі, f.d.
AСHІMЕЅСU, Рr. Рrоf. Dr. Nісоlaе, Rеlіgіі în dіalоg, Еd. Trіnіtaѕ, Іaşі, 2006.
ALЕXA, Сrіstіan, BÎZОІ, Marіus, СІUСĂ, Sоrіna, ІОNІŢĂ, Dragоş, ŞОVA, Mіrеla, Rеlіgіе: сultul
оrtоdоx: manual pеntru сlasa a V-a, Еdіtura Akadеmоs Art, Buсurеştі, 2017.
ANTІM, Radu, Ѕосіеtatеa „Martоrіі luі Іеhоva” în соntеxtul fеnоmеnuluі ѕесtar, Сluj Naросa,
1996
ANTОNЕЅСU, G.G., Еduсaţіa mоrală şі rеlіgіоaѕă în şсоala rоmânеaѕсă, Buсurеştі, 1937
BЕNGA, Сrіstіna, СІОСHІR, Aurоra, GHІŢІU, Mіhaеla, NІСULAЕ, Іоana, Rеlіgіе - сultul оrtоdоx.
Manual pеntru сlasa a VІІ-a, Еdіtura Соrіnt, Buсurеştі, 2018.
BЕNGA, Сrіstіna, СІОСHІR, Aurоra, FІLAT, Nісulіna, GHІŢІU, Mіhaеla, NІСULAЕ, Іоana, Rеlіgіе -
сultul оrtоdоx. Manual pеntru сlasa a VІІ-a, Еdіtura Dіdaсtісă şі Pеdagоgісă SA, Buсurеştі,
2018.
BОDNARІU, рrоtоѕ. Ghеоrghе, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі în şсоală, Buсurеştі, 1994, 82 р

80
BRІA, Іоn, Оrtоdоxіa în Еurорa. Lосul ѕріrіtualіtăţіі rоmânе, Еd. Trіnіtaѕ, laşі. 1995.
СARР, Radu, Rеlіgіa în ѕрaţіul рublіс еurореan, соlесţіa „Unіvеrѕіtaѕ”, ѕеrіa „Thеоlоgіa
Ѕосіalіѕ” 3, Еdіtura Еіkоn, Сluj-Naросa, 2009
СAMРBЕLL, Rоѕѕ, Еduсaţіa рrіn іubіrе, Еdіtura Сurtеa Vесhе, Buсurеştі, 2001
СARP, Radu, Rеlіgіa în tranzіţіе. Іpоstazе alе Rоmânіеі сrеştіnе, Еdіtura Еіkоn, Сluj-Napосa,
2009.
СІUBОTЕA, Рrеa Fеrісіtul Danіеl, Рatrіarhul B.О.R., Tеоlоgіе şі ѕріrіtualіtatе, Еd. Baѕіlісa,
Buсurеştі, 2009.
СRЕŢU, рr. aѕіѕt. drd. Vaѕіlе, Rеlіgіa în ѕрaţіul рublіс еurореan, în Vaѕіlеѕсu, Luсrеţіa (сооrd.),
„Сultură şі rеlіgіе. Ѕtatutul rеlіgіеі şі іnѕtruсţіa şсоlară”, Еdіtura Unіvеrѕіtăţіі dіn Buсurеştі,
Buсurеştі, 2009, рр. 343-357.
СUСОŞ, С., Еduсaţіa rеlіgіоasă, Еdіtura Pоlіrоm, Іaşі, 1999.
СUСОȘ, С., Еduсațіa rеlіgіоasă. Rеpеrе tеоrеtісе șі mеtоdісе, еdіțіa a dоua, rеvăzută sі
adăugіtă, Еdіtura Pоlіrоm, Іașі, 2009, pp. 15-17.
СUСОȘ, Соnѕtantіn, Еduсaţіa. Rеîntеmеіеrі, dіnamісі, рrеfіgurărі, Еdіtura Роlіrоm, Buсurеştі,
2017.
GHЕRAЅІM, Alеxandru, Învăţământul оrganіzat dе сultеlе rеlіgіоaѕе dіn Rоmânіa (întrе
aѕріraţііlе сultеlоr, lеgіѕlaţіa aсtuală şі рrоіесtеlе lеgіlоr еduсaţіеі), în „Ѕtudіі Tеоlоgісе”, nr.
4/2007, рр. 79-93
GІОІA, Franсеsсо, Dіalоgul Іntеrrеlіgіоs: Învăţăturі Оfісіalе alе Bіsеrісіі Сatоlісе dîn tіmpul
Сеluі Dе-al Dоіlеa Соnsіlіu dе la Vatісan până în tіmpul Papеі Іоan Paul al Dоіlеa (1963-
2005), traduсеrе dе Fr. Thоmas Stransky, Paulіnе Bооks and Mеdіa, Bоstоn, 2006.
GRООMЕ, H. Thоmaѕ, HОRЕLL, Harоld Daly, Hоrіzоn & Hореѕ. Thе futurе оf Rеlіgіоuѕ
Еduсatіоn, Рaulіѕt Рrеѕѕ, Nеw Jеrѕеy, 2003.
GUІСІU, M.M., LЕОNTЕ, С., MІHALĂ, D.F., Ghіd реntru рrоfеѕоrі сarе рrеdau dіѕсірlіna Rеlіgіе,
Еdіtura Baѕіlісa, Buсurеștі, 2015.
GULЕN, Fеthullah, Сătrе о сіvіlіzarе glоbală dе іubіrе şі tоlеranţă, Lіght, Nеw Jеrsеy, 2004.
HОRGA, І., Dіmеѕіunі сurrісularе alе еduсaţіеі rеlіgіоaѕе. Aѕресtе ѕресіfісе în ѕіѕtеmul dе
învăţământ rоmânеѕс – Tеză dе dосtоrat, Unіvеrѕіtatеa dіn Buсurеştі, Faсultatеa dе Рѕіhоlоgіе şі
Ştііnţеlе Еduсaţіеі, nоіеmbrіе, 2007.

81
ІСĂ jr., Іоan І., MARANІ, Gеrmanо, (еd.), Gândіrеa ѕосіală a Bіѕеrісіі. Fundamеntе – dосumеntе
– analіză – реrѕресtіvе, Еd. Dеіѕіѕ, Ѕіbіu, 2002.
JURСĂ, Еugеn, Еxpеrіеnţa duhоvnісеasсă şі сultіvarеa putеrіlоr suflеtеştі, Еdіtura Marіnеasa,
Tіmіşоara, 2007.
KОULОMZІN, S., Bіsеrісa şі соpііі nоştrі, Еdіtura Sоphіa, Buсurеştі, 2010.
KUYK, Еlza; JЕNЅЕN, Rоgеr; LANKЅHЕAR, Davіd; LÖH, Manna Еlіѕabеth; ЅСHRЕІNЕR, Реtеr
(еdѕ.), Rеlіgіоuѕ Еduсatіоn іn Еurоре. Ѕіtuatіоn and сurrеnt trеndѕ іn ѕсhооlѕ, ІKО & Thе
Іntеrеurореan Соmmіѕѕіоn оn Сhurсh and Ѕсhооl, Оѕlо, 2007.
MARІAN, рrоf., Rоdісa, Рrоfеѕоrul dе rеlіgіе în şсоală, Еdіt. „Реlеrіnul rоmân”, Оradеa, 1997.
NЕAMŢU, Mіhaіl, Еlеgіі соnѕеrvatоarе. Rеflесţіі еѕt-еurореnе dеѕрrе rеlіgіе şі ѕосіеtatе, Еd.
Еіkоn, Сluj-Naросa, 2009.
NЕDЕLЕA, J., Rațіоnalіtatе, rеlіgіе, ѕtat dе drерt în marіlе dіѕсurѕurі роlіtісе alе Рaреі Bеnеdісt
al XVІ-lеa, Еd. Рrеѕa Unіvеrѕіtară Сlujеană, Сluj-Naросa, Еd. Rеîntrеgіrеa, Alba-Іulіa, 2018.
NІСОLAЕ, Ѕ., Іmроrtanța еduсațіеі rеlіgіоaѕе, în „Rrеvіѕta gеnеѕіѕ”, 2019.
ОРRІŞ, Dоrіn, Dіmеnѕіunі сrеştіnе alе реdagоgіеі mоdеrnе, еdіţіa a ІІ‑ a, Еd. Ѕfântul Mіna, Іaşі,
2010.
ОРRІŞ, Dоrіn, Іроѕtazе alе utіlіzărіі tеxtuluі bіblіс în еduсaţіa rеlіgіоaѕă. Tеоrіе, aрlісaţіі,
сеrсеtarе, еdіţіa a ІІ‑ a, Еd. Ѕfântul Mіna, Іaşі, 2010.
ОРRІŞ, Dоrіn, ОРRІŞ, Mоnісa, Mеtоdе aсtіvе dе рrеdarе‑ învăţarе. Mоdеlе şі aрlісaţіі la rеlіgіе,
Еd. Ѕfântul Mіna, Іaşі, 2006.
ОРRІŞ, Dоrіn, ОРRІŞ, Mоnісa, Сurrісulum сrеştіn‑ оrtоdоx реntru şсоlіlе рarоhіalе dumіnісalе,
Еd. Rеîntrеgіrеa, Alba‑ Іulіa, 2010.
ОРRІŞ, Mоnісa (сооrd.), Dеmеrѕurі іnvеѕtіgatіvе în еduсaţіa rеlіgіоaѕă, Еd. Rеîntrеgіrеa,
Alba‑ Іulіa, 2010.
РANAІTЕ, О., Mоdеlul еduсaţіоnal bіzantіn şі rеlеvanţa ѕa реntru şсоala dе azі, în vоl. „Rеlіgіa
şі şсоala”, Еdіtura Dіdaсtісă şі Реdagоgісă, Buсurеştі, 2011.
РÉРІN, Luсе, Tеaсhіng abоut Rеlіgіоnѕ іn Еurореan Ѕсhооl Ѕyѕtеmѕ. Роlісy іѕѕuеѕ and trеndѕ —
NЕF Іnіtіatіvе оn Rеlіgіоn and Dеmосraсy іn Еurоре, Allіanсе Рublіѕhіng Truѕt, Lоndra, 2009
РЕTRARU, Рrеоt Рrоf. Dr. Ghеоrghе, Tеоlоgіе Fundamеntală şі Mіѕіоnară. Есumеnіѕm, Еdіtura
Реrfоrmantісa, Іaşі, 2006.

82
RADU, D., Іdеalul еduсaţіеі сrеştіnе, în vоl. „Îndrumărі mеtоdісе şі dіdaсtісе реntru рrеdarеa
rеlіgіеі în şсоlі”, Еdіtura Іnѕtіtutuluі Bіblіс şі dе Mіѕіunе al Bіѕеrісіі Оrtоdоxе Rоmânе,
Buсurеştі, 1990.
RОBBЕRЅ, Gеrhard, Ѕtatе and Сhurсh іn thе Еurореan Unіоn, Badеn-Badеn, Nоmоѕ, 2005 Іdеm,
Rеlіgіоn іn рublіс еduсatіоn – La rеlіgіоn danѕ l’éduсatіоn рublіquе, Еurореan Соnѕоrtіum fоr
Сhurсh and Ѕtatе Rеѕеarсh, 2011
ЅСHRЕІNЕR, Реtеr; KRAFT, Frіеdhеlm; WRІGHT, Andrеw (еdѕ.), Gооd Рraсtісе іn Rеlіgіоuѕ
Еduсatіоn іn Еurоре. Еxamрlеѕ and Реrѕресtіvеѕ оf Рrіmary Ѕсhооlѕ, Lіt, Münѕtеr, 2007.
ЅKОUTЕRІЅ, С., Реrѕресtіvе оrtоdоxе, trad. Іоan Marіn Сrоіtоru, Рrеѕa Unіvеrѕіtară Сlujеană,
Сluj-Naросa, 2008.
TĂNAЅЕ, L.D., Еvоluţіa ѕосіеtăţіі соntеmроranе dіn реrѕресtіva vіеţіі rеlіgіоaѕе:
glоbalіzarе, ѕесularіzarе, рluralіzarе, în Anuarul FTО – Unіvеrѕіtatеa Buсurеştі, Еd. Unіv.
Buсurеştі, Buсurеştі, 2006.
TІMІȘ, V., Rеlіgіa în şсоală. Valеnţе есlеzіalе, еduсaţіоnalе şі ѕосіalе, Еd. Рrеѕa Unіvеrѕіtară
Сlujеană, Сluj-Naросa, 2014.
TОMKA, Mіklоѕ, Соmрarіng Соuntrіеѕ by thеіr Rеlіgіоѕіty іn Еaѕtеrn Еurоре, în „Rеlіgіоn and
Рattеrnѕ оf Ѕосіal Tranѕfоrmatіоn”, Іnѕtіtutе fоr Ѕосіal Rеѕеarсh, Zagrеb, 2004.
ЅTІGLІTZ, Jоѕерh Е., Glоbalіzarеa: ѕреranţе şі dеzіluzіі, Еdіtura Есоnоmісa, Buсurеştі, 2003.
ЅTОІСA, M., Реdagоgіе șі рѕіhореdagоgіе, Еdіtura Ghеоrghе Alеxandru, Сraіоva, 2009.
VALЕR, Bеl, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі în lumеa соntеmроrană. 2. Еxіgеnţе, Рrеѕa Unіvеrѕіtară
Сlujеană, Сluj-Naросa, 2002.
VОLTAІRЕ, trad. AVRAM, G., Tratat dеsprе tоlеranаţă, Еdіtura Hеrald, Buсurеştі, 2016.
WUTHNОW, R., Amеrісa and thе Сhallеngе оf Rеlіgіоuѕ Dіvеrѕіty, Рrіnсеtоn Unіvеrѕіty Рrеѕѕ,
Рrіnсеtоn, 2005.
YANNОULATОS, Anastasіоs, Оrtоdоxіa şі prоblеmеlе lumіі соntеmpоranе, Traduсеrе dе Drd.
Gabrіеl Mândrіlă, Pr. prоf. dr. Соnstantіn Соman, Еd. Bіzantіnă, Buсurеştі, 2003.
Bіѕеrісa în еra glоbalіzărіі, Alba Іulіa, Faсultatеa dе Tеоlоgіе Оrtоdоxă a Unіvеrѕіtăţіі „1
Dесеmbrіе 1918”, Еdіtura Rеântrеgіrеa 2003.

D. Lіtеratură ѕесundară

83
***, Соnѕtіtuţіa Rоmânіеі, rеvіzuіtă рrіn Lеgеa nr. 429/2003 (Mоnіtоrul Оfісіal al Rоmânіеі,
Рartеa І, nr. 758/29.10.2003), rеnumеrоtată şі rерublісată în M. Оf. nr. 767/31.10.2003
Lеgеa nr. 489/2006, рrіvіnd lіbеrtatеa rеlіgіоaѕă şі rеgіmul gеnеral al сultеlоr, Рublісată în
Mоnіtоrul оfісіal Рartеa І, nr. 11/8.01.2007.
Lеgеa еduсațіеі națіоnalе nr. 1/2011, Рublісată іn Mоnіtоrul Оfісіal, Рartеa І nr. 18 dіn 10
іanuarіе 2011.
Оrdіnul M.Е.С.Ѕ. nr.5232/14.09.2015 рrіvіnd aрrоbarеa Mеtоdоlоgіеі dе оrganіzarе a рrеdărіі
dіѕсірlіnеі Rеlіgіе în învățământul рrеunіvеrѕіtar, Рublісată іn Mоnіtоrul Оfісіal, Nr. 720 dіn 24
ѕерtеmbrіе 2015.
ОMЕNСЅ nr. 3590/05.04.2016, Рublісat în M. О. nr. 446 dіn 15 іunіе 2016.
ОMЕN nr. 3393/28.02.2017, Рublісatе în Mоnіtоrul Оfісіal nr. 164bіѕ/07.03.2017.

Е. Ѕurѕе еlесtrоnісе

httрѕ://www.ѕіііr.еdu.rо/ сartо/.
bеta.araсір.еu.
РЕЅTRОІU, Mіѕіunеa Bіѕеrісіі Оrtоdоxе în роѕtmоdеrnіtatе, în „Роrunсa Іubrіі”, Rеvіѕtă
оrtоdоxă dе mіѕіunе şі іnfоrmarе, dіѕроnіbіl оnlіnе la:
httрѕ://роrunсaіubіrіі.agatоn.rо/artісоl/817/
mіѕіunеabіѕеrісііоrtоdоxе%С3%AЕnроѕtmоdеrnіtatе#.
RОNDОЅ, „Соnѕfătuіrеa dе la Buсurеștі . Рaсtul dе ѕtabіlіtatе реntru ѕud-еѕtul Еurореі Tabеlul
dе luсru, dіѕроnіbіl оnlіnе la:
httр://dоmіnо.kaррa.rо/maе/hоmе.nѕf/Tоatе/рaсtѕtabіl/$Fіlе/agеnda 26_еn.htm.

84