Curs 3

MANIFESTĂRI CLINICE GENERATE DE TULBURĂRILE GAZOASE

A. În afectiunile respiratorii pot apare manifestari clinice prin scaderea aportului

de oxigen.
Ele pot fi:
 cianoză= Cianoza reprezintă tenta albastră a tegumentelor, gingiilor,
unghiilor sau mucoaselor produsă de lipsa oxigenului în sânge. Când sângele este
oxigenat complet are culoare roşie intensă; când rezervele de oxigen se epuizează,
sângele se colorează în roşu închis sau roşu albăstrui. Această lipsă de oxigen în
sângele care ajunge la o anumită parte a corpului, de exemplu patul unghial,
tegumente sau mucoase determină tenta albăstruie a acestora. Termenul medical
care defineşte scăderea nivelului de oxigen din sânge este hipoxie Hipoxia severa
induce cianoza pielii. Cianoza apare mai precoce la subiectii poliglobulimici si mai
tardiv la anemici.Este important de a se distinge:
 cianoza centrala, care se traduce printr-o hipoxie de origine respiratorie, vizibila
la nivelul buzelor, urechilor, unghiilor;
 cianoza periferica sau localizata, in raport cu scaderea debitului circulator local
sau unei stari de soc (aspect de marmura).
Simptome cardiace şi respiratorii ce pot apărea alături de cianoză:
• Durere în piept;
• Dificultăţi respiratorii;
• Înclinarea către înainte din poziţie şezândă pentru a respira mai uşor;
• Tahipnee (respiraţie accelerată) sau scurtarea respiraţiei;
• Folosirea muşchilor cutiei toracice pentru a respira mai uşor.
Alte simptome:
• Confuzie sau pierderea conştienţei chiar şi pentru scurt timp;
• Febră;
• Iritabilitate, nervozitate, refuzul alimentaţiei şi tulburări de somn la sugari şi copii
mici;
• Letargie;
• Dureri de cap mai frecvente decât de obicei
Cauze respiratorii generatoare ale cianozei:
• Astmul bronşic;
• Bronşiolita (inflamaţia căilor respiratorii mici de la nivelul plămânilor) şi bronşita
(inflamaţia bronhiilor, căi respiratorii mari);
• Bolile pulmonare obstructive cronice (care includ emfizemul pulmonar şi bronşita
croincă);
• Crupul (boală respiratorie virală);
• Boala membranelor hialine (afecţiune respiratorie frecventă la nou născuţii prematuri);
• Hipertensiunea pulmonară (creşterea presiunii sangvine la nivelul arterelor
pulmonare);
• Pneumoniile severe
Pentru un diagnostic corect și complet al cauzei cianozei medicul se va folosi de o serie
de analize pentru a determina ce cauzeaza cianoza, printre care:
● analiza gazelor sanguine arteriale
● puls oximetria pentru a masura nivelul de oxigen din sange
● hemoleucograma completa
● radiografii ale cutiei toracice
● electrocardiograma pentru masurarea activitatii electrice a inimii
 tahicardie
 hipertensiune arterială
 confuzie
 delir
 comă

B. În afectiunile respiratorii pot apare manifestari clinice prin cresterea dioxidului

de carbon.
Valoarea normală a presiunii CO2 este de 35 – 45 mmHg.Creșterea peste această valoare se
numește hipercapnie.
Hipercapnia apare în două circumstanțe:
– “nu vrea sa respire”: SNC, sedare
– “nu poate sa respire”: BPOC, status astmaticus,slabiciune neuromusculara.
Concentraţia de dioxid de carbon din aerul atmosferic variază în limite strânse,
între 0,03 – 0,04%.Eliminările de dioxid de carbon din organism se fac la nivelul
membranei alveolo-capilare, prin aceleaşi procese de difuziune ca şi cele în care este
implicat oxigenul. Dioxidul de carbon rezultat în urma „arderilor” din ţesuturi ajunge prin
sângele venos la nivelul alveolei pulmonare. Datorită diferenţei de presiune şi a
coeficientului de difuzie mare, dioxidul de carbon trece din sânge în aerul alveolar şi
apoi este eliminat în atmosferă. Dioxidul de carbon în concentraţii ridicate are efecte
negative asupra organismului uman.
La concentraţii crescute ale dioxidului de carbon, tulburările produse precum şi
intensitatea lor variază în funcţie de concentraţia realizată:

- 1 – 2%, creşte frecvenţa respiratorie prin stimularea centrului respirator.

- 2 – 3%, tensiunea arterială şi frecvenţa cardiacă cresc.

- 4%, apar dificultăţi în respiraţie (dispnee) şi senzaţia de constricţie toracică.

- 5%, dispneea se accentuează şi apar manifestări digestive (greţuri, vărsături).

- 6 – 7%, apar primele manifestări nervoase (ameţeli, dureri de cap)

- 8 – 10%, toate simptomele se agravează, este posibilă pierderea cunoştinţei. Există

riscul de deces prin stop cardio-respirator.

- Peste 15%, moartea se poate produce în câteva minute prin paralizia centrilor
respiratori.

Interpretarea nivelului dioxidului de carbon este contra-intuitivă: deşi organismul

are nevoie de oxigen, nivelul de dioxid de carbon indică mai precis unele probleme de
sănătate. Dioxidul de carbon este cel care declanşează nevoia de a respira, nu
oxigenul. În cazul unui stop cardiac sau al unui blocaj respirator, nivelul de oxigen
scade treptat în organism, dar nivelul de dioxid de carbon scade imediat.

Dioxidul de carbon (CO2) este unul dintre factorii de autoreglare locali in

alimentarea cu sange. In cazul in care concentratiile sunt ridicate, capilarele se destind
pentru a permite un flux mai mare de sange catre tesuturi. Rata respiratiei pentru o
persoana este influentata de nivelul de dioxid de carbon (CO2) in sange. O respiratia
prea lenta sau superficiala poate fi cauza acidozei respiratorii, in timp ce o respiratia
prea rapida duce la hiperventilatie, care poate provoca alcaloza respiratorie. Desi corpul
are nevoie de oxigen pentru metabolism, nu un nivel scazut de oxigen stimuleaza
respiratia. Respiratia este stimulata prin nivelurile ridicate de dioxid de carbon (CO2)
care stimuleaza centrii respiratorii pentru a mentine presiunea arteriala de dioxid de
carbon (CO2) la un nivel de 40 mm Hg.

CAPNOGRAF
 Modificările apărute în organism pot fi:
 transpiratii abundente
 cefalee.=in mod fiziologic mulți dintre noi ne trezim cu dureri de cap, chiar și
după un număr suficient de ore de somn Și adesea, vorbim despre locuințe
foarte bine izolate, locuind, practic, în niște pungi de plastic. Dormim în încăperi
închise etanș, care nu permit o circulație liberă a aerului, astfel că, pe durata
nopții, cantitatea de oxigen poate scădea considerabil în favoarea dioxidului de
carbon. În condiții de repaus, consumăm în medie 15-20 ml oxigen pe kg/corp în
fiecare minut. O persoană care doarme 8 ore și are 70 kg va consuma 1.05 litri
O2 pe minut, deci în total 504 litri O2. Un dormitor normal ar avea suficient
spațiu pentru a conține această cantitate necesară de oxigen, dacă nu luăm în
calcul mai multe persoane, mobilerul care ocupă volum, aparatura
electrocasnică etc. Aerisirea camerei timp de 30 minunte înainte de somn,
lăsarea unei uși sau a unei ferestre întredeschisă este suficientă.
=in mod patologic bolile pulmonare generatoare de hipoventilatie de
natură obstructivă sau restrictivă prin creșterea volumulu de CO 2 vor avea
aceeași consecințe
 agitatie=Hiperventilaţia înseamnă mişcarea prin torace a unei cantităţi de aer
mai mare decât poate fi gestionată normal de corp.În această situație întregul
sistem nervos este „în alertă”.
 acidoza=creşterea concetraţiei de acid în sânge şi lichidele interstiţiale. Poate
produce o dereglare semnificativă a echilibrului acido-bazic al organismului .
Acidoza respiratorie – reprezintă o dereglare a echilibrului acidobazic al
organismului care se produce în momentul în care prin respiraţie nu se realizează în
mod eficient eliminarea bioxidului de carbon. Acesta rămâne în sânge, se dizolvă şi
formează acid carbonic, un acidifiant important al sângelui. Acidoza respiratorie poate fi,
la rândul ei, acută, cauzată de inhibarea activităţii centrilor nervoşi respiratori, aşa cum
se întâmplă în cazul asfixiilor prin înec, al paraliziilor respiratorii din poliomielită,
administrării de medicaţie cu extract de curare sau medicamente hipnotice. Acidoza
respiratorie poate fi şi cronică, cu manifestări mai puţin spectaculoase, în bronşita
cronică, emfizem, cifoscolioză (prin reducerea capacităţii respiratorii datorită
modificărilor cutiei toracice).
Manifestarile clinice variaza in functie de seritatea si durata acidozei respiratorii,
a bolilor subiacente si a hipoxemiei, atunci cand ea exista. O crestere rapida a Paco2
poate determina anxietate, dispnee, confuzie, psihoza, halucinatii si, in final, coma. in
stadii mai putin avansate, hipercapnia cronica include tulburari ale somnului, pierderi de
memorie, somnolenta diurna, tulburari de personalitate, afectari ale coordonarii si
tulburari motorii cum ar fi tremor, mioclonii, asterixis. Cefaleea si alte semne care
mimeaza cresterea presiunii intracraniene, cum ar fi edemul papilar, reflexe anormale,
slabiciune musculara focala sunt determinate de vasoconstrictia secundara pierderii
efectelor vasodilatatoare ale CO2.