2014 Note de Curs Tuhari Maleca Fulga 16.01.2015

MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ
DIN MOLDOVA
CONTABILITATE
NOTE DE CURS
C H I Ş I N Ă U - 2014
1
CZU 657(075.8)
T 92
Autori: T. Tuhari - prof. univ., dr. hab., I. Maleca - conf. univ., dr., V.
Fulga - lector superior, dr.
Examinate şi aprobate:
Aprobate la şedinţa Senatului UCCM

Proces-verbal nr. __ din “__ „ _________ 201__
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Contabilitate : Note de curs / Tudor Tuhari, Ina Maleca, Viorica Fulga;
MOLDCOOP, Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova. – Chişinău:
UCCM, 2014. – 312 p.
100 ex. Ediția a II-a
ISBN 978-9975-4344-6-1.
ISBN 978-9975-4344-6-1.
© T. Tuhari, I. Maleca, V. Fulga, UCCM, 2014

2
CUPRINS
PRELIMINARII......................................................................... 7
CAPITOLUL I
BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTABILITĂȚII.
OBIECTUL ȘI METODA
1. Bazele conceptuale ale contabilității………………….……….. 8
2. Obiectul contabilității……………………………………..…… 14
2.1. Activele entității economice. Definirea și componența…….…. 16
2.2. Pasivele entității economice. Definirea și componența….……. 20
2.3. Veniturile, costurile și cheltuielile. Definirea și
componența…………………………………………………….. 25
3. Metoda contabilității………………………………………..….. 29
Autoevaluarea cunoștințelor…………..………………….…… 32
Activităţi de învățare (studii de caz)……………………..…….. 32
Formular de documente…………………………………………….. 36
CAPITOLUL II
BILANŢUL CONTABIL
1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil................... 37
2. Influenţa faptelor economice asupra patrimoniului şi
reflectarea lor în bilanţul contabil................................................ 41
Autoevaluarea cunoștințelor……………….………………...... 45
Activităţi de învățare (studii de caz)………….……….……….. 45
CAPITOLUL III
CONTUL ŞI SISTEMUL DE CONTURI
1. Definirea, forma şi structura contului.......................................... 50
2. Principiile înregistrării în conturi și regulile de funcţionare a
conturilor…………………………….………………..……….. 54
3. Analiza faptelor economice şi formula contabilă........................ 58
4. Conturile sintetice şi conturile analitice...................................... 61
5. Planul de conturi contabile …...……………………..………. 64
6. Balanța de verificare. Funcțiile, tipurile, structura...................... 67
Autoevaluarea cunoștințelor…………..……………..………... 70
3
Activităţi de învățare (studii de caz)……….……….………….. 71
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAREA ŞI INVENTARIEREA
1. Definiţia, conţinutul, clasificarea documentelor.......................... 77
2. Circuitul documentelor şi etapele lui........................................... 80
3. Registrele contabile şi tehnica înregistrărilor în
contabilitate…………………………………………………...... 82
4. Inventarierea – caracteristica şi formele ei.................................. 86
5. Modul de desfăşurare şi înregistrare a rezultatelor inventarierii
în contabilitate……...…………………………………..…….... 88
Autoevaluarea cunoștințelor………………..……..…………... 91
Activităţi de învățare (studii de caz)……………….….……….. 91
CAPITOLUL V
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
1. Definirea, evaluarea, recunoaşterea activelor imobilizate…....... 96
2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale.................................... 102
3. Contabilitatea imobilizărilor corporale........................................ 109
4. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung...……….. 117
5. Contabilitatea investițiilor imobiliare.......................................... 122
Autoevaluarea cunoștințelor…………….……………...……... 124
Activităţi de învățare (studii de caz)………….……….……….. 126
CAPITOLUL VI
CONTABILITATEA STOCURILOR
1. Conţinutul şi evaluarea stocurilor................................................ 131
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea materialelor............... 136
3. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.......... 139
4. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor… 142
5. Perfectarea documentară şi contabilitatea mărfurilor………… 144
Autoevaluarea cunoștințelor…………………..…………..…... 146
Activităţi de învățare (studii de caz)…….…………….……….. 147
4
CAPITOLUL VII
CONTABILITATEA NUMERARULUI
1. Noţiunea, componenţa şi clasificarea numerarului………….…. 152
2. Contabilitatea operaţiilor în casierie…………………….…….. 154
3. Decontările prin virament şi contabilitatea numerarului în
conturile curente bancare……………………………….……… 157
4. Contabilitatea numerarului în alte conturi bancare…………….. 161
5. Contabilitatea transferurilor de numerar în expediţie şi a
documentelor băneşti.…….……………………………………. 164
Autoevaluarea cunoștințelor…………………..…………..…... 167
Activităţi de învățare (studii de caz)….………….…………….. 168
CAPITOLUL VIII
CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR
1. Conținutul şi clasificarea creanţelor şi datoriilor…….………… 172
2. Contabilitatea datoriilor financiare…………………..………… 174
3. Contabilitatea creanţelor şi a datoriilor comerciale….………... 176
4. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans……..………… 179
5. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea
muncii…………………………………………………..……… 183
6. Contabilitatea datoriilor privind asigurările….………………... 193
7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul…….…………………... 195
8. Contabilitatea altor creanţe şi datorii…….……………………. 198
Autoevaluarea cunoștințelor………….…………...…………... 202
Activităţi de învățare (studii de caz)….………………….…….. 203
CAPITOLUL IX
CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU
1. Noţiunea şi structura capitalului propriu…………….………... 209
2. Contabilitatea formării şi a modificărilor ulterioare a
capitalului social……………………………………………… 212
3. Contabilitatea capitalului suplimentar şi retras…….………….. 214
4. Contabilitatea capitalului de rezervă……………….………….. 216
5. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) a
anilor precedenţi şi a profitului (pierderii) net a perioadei
5
curente………………………………………..………………… 217
6. Contabilitatea altor elemente de capital propriu..……………… 220
Autoevaluarea cunoștințelor………..………………..………... 223
Activităţi de învățare (studii de caz)……….……….………….. 223
CAPITOLUL X
CONTABILITATEA COSTURILOR, CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR
1. Definirea, evaluarea, recunoaşterea costurilor, cheltuielilor şi
veniturilor………………..…………………………………….. 227
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea costurilor.……...…... 230
3. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor activităţii operaţionale 234
4. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din alte activităţi….… 243
5. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit………… 249
Autoevaluarea cunoștințelor…………….…………………….. 252
Activităţi de învățare (studii de caz)………………….………... 253
Formulare de documente………………………………………….. 256
CAPITOLUL XI
SITUAȚIILE FINANCIARE: COMPONENŢA, MODUL
DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE
1. Caracteristica generală, componenţa şi modul de întocmire a
situațiilor financiare……………………………..……………. 258
2. Lucrări premergătoare pentru întocmirea situațiilor financiare. 260
3. Conţinutul şi modul de întocmire a situațiilor financiare…….. 263
3.1. Bilanţul …………………………………………………..……. 263
3.2. Situația de profit şi pierdere……………………….………….. 272
3.3. Situația modificărilor capitalului propriu……….…………….. 276
3.4. Situația fluxurilor de numerar…………….………..…………... 279
Autoevaluarea cunoștințelor……………...………….………... 281
Activităţi de învățare (studii de caz)….…….………………….. 283
BIBLIOGRAFIE……..……………………………………….. 286
Anexa 1. PLANUL GENERAL DE CONTURI CONTABILE....... 290
Anexa 2. Lista STANDARDELOR NAȚIONALE DE
CONTABILITATE (SNC) ……………………………………...…… 303
Anexa 3. STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 304
„VENITURI” …………………………………………………..……..
6
PRELIMINARII
Lumea afacerilor, succesul şi prosperitatea unei economii sunt de
neperceput fără intervenţia directă a contabilităţii, care reprezintă o
memorie scrisă a vieţii economice. Această ştiinţă a comunicării în limbaj
cifric a avut şi are o contribuţie majoră nu numai la punerea in funcţiune a
capitalului, a tuturor afacerilor particulare sau de stat, dar şi a societăţii ca
întreg.
Contabilitatea tratează complet şi sistematic viaţa economico-
financiară a entităţii, întreaga problematică teoretico-metodologică a celui
mai important circuit, cel al contabilităţii financiare, şi in acelaşi timp,
reprezintă mijlocul legal de executare a unui control asupra corectitudinii şi
eficienţei desfăşurării activităţii comercianţilor.
Cursul „Contabilitate” este una din disciplinele fundamentale
prevăzute pentru pregătirea specialiştilor în domeniul economic la
specialităţile „Finanţe şi bănci”, „Business și administrare”, „Tehnologia şi
managementul alimentaţiei publice”, „Merceologie şi comerţ” care are
menirea de a prezenta sisteme, principii, metode şi tehnici de organizare a
contabilităţii în condiţiile diverselor forme de proprietate şi de gestiune a
patrimoniului.
Disciplina „Contabilitate” pe lîngă studierea stării generale a
patrimoniului, oglindeşte desfăşurat procesele şi faptele economice care
produc modificări şi transformări în structura acestuia. Existenţa şi starea
patrimoniului unei entităţi este caracterizat de elementele patrimoniale care
sunt prezentate prin mijloacele economice, adică active imobilizate, active
circulante şi sursele de finanţare a acestora, adică capital propriu, datorii pe
termen lung şi datorii curente. De asemenea, sunt studiate veniturile,
cheltuielile şi costurile care sunt generate de modificările şi transformările
elementelor patrimoniale ce apar în urma activităţii desfăşurate.
Cursul „Contabilitate” permite studenţilor de a determina situaţia
patrimonială a entităţilor prin întocmirea Bilanţului, de a calcula rezultatul
financiar prin întocmirea Situației de profit şi pierdere şi de a studia
volumul şi deplasarea numerarului prin întocmirea Situației fluxurilor de
numerar.
Disciplina „Contabilitate” are la bază principiile contabile
internaţionale, noile concepte ale contabilităţii din Republica Moldova,
luînd în consideraţie cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate, a
celor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Legii Contabilităţii.
7
CAPITOLUL I
BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTABILITĂȚII.

OBIECTUL ȘI METODA
Subiecte:
1. Bazele conceptuale ale contabilității
2. Obiectul contabilității
2.1. Activele entității economice. Definirea și componența
2.2. Pasivele entității economice. Definirea și componența
2.3. Veniturile, costurile și cheltuielile. Definirea și componența
3. Metoda contabilității
Obiective:
Conceptualizarea contabilității ca știință și activitate
Identificarea sistemelor, principiilor contabile
Constatarea și definirea elementelor obiectului contabilității
Elucidarea componenței și prezentarea caracteristicii elementelor
contabile: active, pasive, venituri, costuri, cheltuieli
Descrierea metodei contabilități, identificarea elementelor
conceptuale
1. Bazele conceptuale ale contabilității
Definiţie Contabilitatea constituie un sistem complex de colectare,

identificare, grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a
elementelor contabile şi de raportare financiară.
Mai detaliat, contabilitatea este un sistem reglementat de
colectare, înregistrare şi generalizare în expresie bănească a informației
despre starea elementelor contabile (active, capital propriu, datorii,
cheltuieli şi venituri) ale entităţii şi modificarea acestora prin evidența
integră, neîntreruptă şi documentarea tuturor faptelor economice.
Contabilitatea sau evidența contabilă reprezintă o varietate a evidenței

economice simultan cu evidența operativă și evidența statistică.
8
Particularităţile contabilităţii față de celelalte două tipuri de evidență
economică se manifestă prin:
 perfectarea documentară a tuturor faptelor economice;
 continuitatea evidenţei (înregistrarea informaţiei permanent, fără
întreruperi);
 caracterul complet al evidenţei, care se asigură prin înregistrarea
tuturor faptelor fără excepţie, ce au loc în activitatea entităţii;

 aplicarea metodelor specifice de prelucrare a datelor (contul, dubla
înregistrare, bilanţul etc.).

Multitudinea nevoilor informaţionale ale diverșilor utilizatori de
informaţie contabilă determină construirea a două reprezentări contabile,
din care una externă denumită contabilitate financiară şi alta internă
definită ca contabilitate de gestiune sau managerială (Figura 1.1.).
SISTEMUL CONTABIL
Contabilitatea financiară Contabilitatea de gestiune
sistem de colectare, grupare, sistem de colectare, prelucrare,
prelucrare şi sistematizare a pregătire şi transmitere a
informaţiei privind existenţa şi informaţiei contabile pentru
mişcarea activelor, capitalului planificarea, calcularea
propriu, datoriilor, veniturilor şi costurilor, verificarea şi analiza
cheltuielilor în expresie executării bugetelor, în scopul
valorică pentru întocmirea pregătirii rapoartelor interne
situațiilor financiare. pentru luarea deciziilor
manageriale.
Figura 1.1. Structura sistemului contabil
În entitățile economice din Republica Moldova contabilitatea se ţine

conform principiilor general acceptate pe plan mondial:
a) continuitatea activităţii,
b) contabilitatea de angajamente,
c) permanenţa metodelor,
d) separarea patrimoniului şi datoriilor,
e) necompensarea,
f) consecvenţa prezentării.
Esența acestor principii contabile se prezintă detaliat în Figura 1.2.
9
Continuitatea activităţii
Entitatea este analizată ca o unitate cu activitate continuă ceea ce semnifică

că ea îşi va continua activitatea într-un viitor previzibil. În cazul dat se presupune
că unitatea economică nu are nici intenţia şi nici necesitatea de a-şi sista
activitatea (la întocmirea situațiilor financiare se aplică metode obişnuite de
evaluare şi contabilizare a activelor, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi
rezultatelor activităţii).
Contabilitatea de angajamente
Toate faptele sau operaţiile economice trebuie să fie reflectate în
contabilitate la momentul efectuării acestora. Nici o operaţie nu poate fi oprită sau
accelerată din punct de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate.
Contabilitatea de angajamente este baza de contabilizare conform căreia
elementele contabile sînt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de
momentul încasării/plăţii mijloacelor băneşti sau compensării în altă formă*.
Permanenţa metodelor
Metodele şi regulile de contabilizare alese de entitate trebuie să fie aplicate

de la o perioadă de gestiune la alta (nu înseamnă interdicţia de a introduce
modificări în politica de contabilitate, totodată necesită justificare modificările
efectuate în fiecare caz concret).
Separarea patrimoniului şi datoriilor
Patrimoniul şi datoriile entităţii se reflectă în contabilitate şi rapoartele
financiare separat de patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale altor entităţi.
Necompensarea
În contabilitate este interzisă compensarea reciprocă între elementele de
active şi pasive, precum şi de venituri şi cheltuieli, cu excepţia cazurilor cînd o
atare compensare este prevăzută sau admisă de standardele contabile. Veniturile şi
cheltuielile rezultate din producerea unor fapte economice omogene se includ în
situațiile financiare separat. Nu se admite modificarea veniturilor şi cheltuielilor
reflectate anterior în situațiile financiare. În cazul cînd apar îndoieli referitor la
primirea sumei cuvenite incluse anterior în venit, o asemenea sumă se trece la
majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei venitului constatat iniţial.
Consecvenţa prezentării
O entitate trebuie să menţină modul de prezentare şi clasificare a
elementelor contabile în situaţiile financiare de la o perioadă la alta.
Figura 1.2. Conținutul principiilor contabile
10
Reglementarea normativă a contabilităţii este efectuată de autorităţile
statale (Guvernul, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei
(BNM), Comisia Naţională a Pieţei Financiare, organele centrale de
specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice
locale, Serviciul situaţiilor financiare de pe lîngă Biroul Naţional de
Statistică) și asociaţiile profesionale care au drept scop perfecţionarea şi
dezvoltarea contabilităţii. Contabilitatea este supusă reglementării prin acte
normative aferente nivelurilor I și II (Figura 1.3.).
Nivelul I
Legea contabilităţii
Nivelul II
1. Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC);

2. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF);
3. Planul general de conturi contabile;
4. Indicații metodice privind contabilitatea;
5. Alte acte normative ale Ministerului Finanţelor, altor organe
abilitate de legislație.
Figura 1.3. Reglementarea normativă a contabilităţii

în Republica Moldova
Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 este

aplicată începînd cu1 ianuarie 2008. Scopul actului normativ dat constă în
stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului de
reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.
Conform legii menționate persoanele juridice şi fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, inclusiv instituţiile
publice, notarii, avocaţii, mediatorii şi birourile înfiinţate de aceştia,
11
executorii judecătorești, precum și reprezentanţele şi filialele
întreprinderilor (organizaţiilor) nerezidente, înregistrate în Republica
Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească
situațiile financiare în modul prevăzut de legea menţionată, de standardele
de contabilitate, de planul de conturi contabile şi de alte acte normative în
vigoare.
Actele normative de nivelul II normează mai detaliat aspectele
contabile aferente naturii activităților desfășurate de unitățile economice,
elementelor contabile, instrumentarului contabil aplicat în prelucrarea
informației (Tabelul 1.1).
Tabelul 1.1
Actele normative contabile de nivelul II
Actele normative Conținutul, obiectivele
Standardele Naţionale includ standarde şi interpretări, bazate pe
de Contabilitate (SNC) directivele Uniunii Europene şi pe IFRS,
elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova, care stabilesc reguli
generale obligatorii privind ţinerea
contabilităţii şi raportarea financiară (Anexele
2, 3).
Standardele Naţionale conțin standarde şi interpretări, elaborate şi
de Contabilitate pentru aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii
Sectorul Public Moldova, bazate pe Standardele Internaţionale
(SNCSP) de Contabilitate pentru Sectorul Public
(SICSP), elaborate de Federaţia Internaţională
a Contabililor şi care stabilesc reguli generale
obligatorii privind ţinerea contabilităţii şi
raportarea financiară în sectorul public.
Standardele înglobează standarde şi interpretări, emise de
Internaţionale de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de
Raportare Financiară Contabilitate, valabile în Republica Moldova
(IFRS) la acceptarea lor de Guvernul Republicii
Moldova.
Indicații metodice obiectivul indicațiilor constau în stabilirea
privind contabilitatea unor reguli (norme) generale de ţinere a
12
contabilităţii elementelor contabile sau a
tipului de activitate specifice (Anexa 2).
Planul general de constituie actul normativ care stabileşte
conturi contabile nomenclatorul sistematizat al conturilor
contabile şi normele metodologice de utilizare
a acestora (Anexa 1).
Alte acte normative reprezintă acte normative cu obiective de
aprobate de organele detalizare a anumitor aspecte contabile.
abilitate de legislație
Sunt elaborate indicații metodice privind:

- contabilitatea costurilor de producție - Indicaţii metodice privind contabilitatea
costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 118 din 06.08.2013;
- specificul contabilității organizate de persoanele fizice - Indicaţii metodice
privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 118 din
06.08.2013;
- particularităţile contabilităţii şi raportării financiare în organizaţiile
necomerciale - Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în
organizaţiile necomerciale, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.
158 din 06.12.2010 și alte aspecte importante.
În calitate de acte normative cu obiective de detaliere a anumitor aspecte
contabile apar instrucțiunile, regulamentele, scrisorile, explicațiile etc. ale
Ministerului Finanțelor (de exemplu: Regulamentul privind inventarierea, aprobat
prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 60 din 29.05.2012, care stabilește regulile de
efectuare a inventarierii elementelor de activ şi datorii, constatare şi înregistrare a
rezultatelor inventarierii, perfectare a formularelor utilizate la efectuarea inventarierii;
Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 15-08/199 din 09.04.2012 Privind
metodologia evidenţei contabile la reflectarea operaţiunilor de majorare a
capitalului social al unei entităţi din contul profitului net (nerepartizat)
proporţional cotelor deţinute de asociaţi (acţionari) etc.).
Contabilitatea se organizează în baza politicilor contabile elaborate la

înființarea entității economice și revizuite anual.
13
Politicile contabile sunt totalitatea principiilor, bazelor,
Definiţie convenţiilor, regulilor şi practicilor specifice aplicate de o
entitate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor
financiare.
Un element important fixat în politicile contabile constituie sistemul

contabil selectat pentru aplicare în corespundere cu criteriile prestabilite
(numărul salariaților, venitul din vînzări, valoarea totală contabilă a
activelor) (Figura 1.4.).
SISTEME DE ŢINERE A CONTABILITĂȚII
Sistem contabil în partidă dublă Sistem contabil în partidă simplă
– sistem contabil care prevede - sistem contabil care prevede

reflectarea faptelor economice în reflectarea unilaterală a faptelor
baza dublei înregistrări, cu economice, utilizînd înregistrarea în
aplicarea planului de conturi partidă simplă conform metodei
contabile, registrelor contabile şi “intrare-ieşire”.
situaţiilor financiare.
Figura 1.4. Sisteme de ținere a contabilității
Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă

simplă, fără prezentarea situaţiilor financiare, gospodăriile ţărăneşti,
întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea acestora ca contribuabili ai
TVA, şi persoanele fizice care prestează servicii profesionale, conform
indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor.
2. Obiectul contabilității
La baza obiectului de studiu al contabilităţii este pus patrimoniul

entităţii, acesta constituind cauza existenţei contabilităţii, respectiv şi
obiectul ei de studiu.
Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor economice

pe care le gestionează un agent economic, precum şi
14
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care acesta şi le
asumă în legătură cu bunurile pe care le posedă.
În acest caz echilibrul patrimoniului se exprimă prin dependența

bunurilor economice, drepturilor și obligațiilor.
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii
În limbajul contabil pentru identificarea bunurilor economice se

utilizează descrieri alternative ca valori, mijloace economice, iar pentru
drepturi și obligații - surse de formare, finanțare a patrimoniului. Ambele
categorii sunt denumite elemente patrimoniale, elemente contabile.
Bunurile economice reprezintă substanţa materială şi nematerială a

patrimoniului. Drepturile şi obligaţiile exprimă raporturile de proprietate
în cadrul cărora se procură şi se gestionează bunurile. Ele capătă forma de
drepturi în situaţia în care titularul de patrimoniu este proprietar şi nu
trebuie să acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate în posesia
şi folosinţa sa. În cazul obligaţiilor pentru bunurile componente ale
patrimoniului titularul trebuie să îndeplinească o anumită prestaţie sau să
ofere un echivalent valoric.
Întrucît drepturile rezultă din procurarea bunurilor economice din
contul surselor proprii, iar obligaţiile, cînd acestea sunt procurate pe seama
mijloacelor atrase, echilibrul general al patrimoniului exprimă corelația
surselor proprii și surselor atrase.
Patrimoniul entităţii = Patrimoniul propriu + Patrimoniul atras
Potrivit limbajului contabil specializat bunurile economice semnifică

activele unei entități economice, iar sursele – pasivele acesteia.
Pe parcursul perioadei de gestiune elementele patrimoniale de activ și

de pasiv, sunt implicate în operații economico-financiare (intrări de bunuri,
15
achitarea datoriei persoanei terțe pentru bunurile intrate etc.), care cauzează
modificarea mărimii sau valorii elementelor. Deci obiecte ale contabilității
sunt și faptele economice - tranzacţia, operaţiunea, evenimentul care au
modificat sau pot modifica activele, drepturile şi datoriile, costurile,
cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare ale activității entităţii.
Operațiile economico-financiare, care determină modificări ale
elementelor patrimoniale, conduc la înregistrarea în contabilitate a
costurilor, cheltuielilor și veniturilor. Costurile și cheltuielile reflectă
consumurile de resurse materiale, financiare, de muncă, iar veniturile –
majorări de beneficii economice înregistrate în urma utilizării resurselor.
Scopul final al activității desfășurate pe parcursul perioadei de
gestiune constă în obținerea rezultatului financiar pozitiv - profitului, care
poate fi obținut prin management eficient. În caz contrar entitatea
economică înregistrează pierderi. Rezultatul financiar este calculat la finele
perioadei de gestiune prin confruntarea veniturilor și cheltuielilor
recunoscute de entitatea economică.
Reieşind din cele menţionate obiecte ale contabilităţii sau elemente

contabile apar activele, capitalul propriu, datoriile, costurile,
cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare şi faptele economice ale
entităţii.
2.1. Activele entității economice. Definirea și componența
Active sunt resurse economice identificabile şi controlabile

Definiţie
de către entitate ce provin din fapte economice trecute din a
căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii
economice.
Din punctul de vedere al conţinutului economic activul întreprinderii

reprezintă bunurile economice grupate după modul de valorificare
(reproducţie) a elementelor patrimoniale şi gradul de lichiditate a acestor
elemente.
16
Corespunzător gradului de lichiditate, elementele patrimoniale se caracterizează
prin aceea că au o perioadă îndelungată de participare la circuitul economic şi îşi
transmit în mod treptat valoarea în costul activităţii la care participă sau pot să aibă o
participare scurtă consumîndu-se într-un singur circuit economic. Lichiditatea
elementelor patrimoniale semnifică capacitatea elementelor de activ de a se
transforma în bani, ca urmare a participării lor normale, fireşti la circuitul economic.
Perioada de apreciere a lichidităţii este timpul.
În funcţie de aceste două criterii fundamentale (lichiditate şi timp)

elementele patrimoniale de activ se divid în două structuri (Figura 1.4.):
1) active imobilizate,
2) active circulante.
Activele entităţii economice
Active imobilizate Active circulante

Imobilizări necorporale Stocuri
Imobilizări corporale Creanţe
Investiții financiare pe termen

lung Numerar
Active biologice imobilizate

Investiţii financiare curente
Investiții imobiliare
Alte active circulante
Creanțe și avansuri acordate pe
termen lung
Alte active imobilizate
Figura 1.4. Componența activelor entității economice

17
În raport cu forma pe care o îmbracă şi destinaţia economică a
acestora în cadrul circuitului economic, activele imobilizate se divid în
imobilizări necorporale, imobilizări corporale, investiții ș. a. (Figura 1.4.).
Caracteristicile comune ale acestor elemente patrimoniale sunt timpul

participării la circuitul economic al entității ce depășește 12 luni
calendaristice, precum și rotația lor multiplă pentru asigurarea realizării
proceselor economice în cadrul entității.
Imobilizările necorporale sunt imobilizări nemonetare care nu

îmbracă o formă materială, identificabile şi controlabile de
entitate. La ele se referă: invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-
urile, francizele, programele informatice, desenele şi modelele
industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor
corporale primite sub formă de aport la capitalul social, drepturile
de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte
imobilizări necorporale.
Imobilizările corporale reprezintă bunuri de folosinţă îndelungată,

care din punct de vedere economic sunt mijloace de muncă şi
includ: mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de
execuţie şi resurse minerale.
Investițiile constituie elemente contabile sub formă de valori

mobiliare, imobiliare ș. a. gestionate de entitate într-o perioadă ce
depășește un an.
Investiţii financiare – active sub formă de valori mobiliare, cote

de participaţie în capitalul social al altor entităţi şi alte investiţii
deţinute de entitate în scopul exercitării controlului, obţinerii
veniturilor sau altor beneficii economice.
Investiţie imobiliară – proprietate imobiliară deţinută (de
proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar),
mai degrabă în scopul închirierii şi/sau pentru creşterea valorii
acesteia, decît pentru a fi:
- utilizată în producţie, pentru furnizarea de bunuri,
prestarea serviciilor sau în scopuri administrative;
- vîndută în procesul desfăşurării normale a activităţii.
18
Activelele biologice imobilizate sunt activele biologice mature
care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole şi/sau a
activelor biologice adiţionale pe parcursul unei perioade ce
depăşeşte un an (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de
pomuşoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje,
legumicole, vacile, ovinele, porcinele, cabalinele adulte) precum
şi activele biologice imature care se află în perioada de pregătire
spre utilizare după destinaţie (de exemplu, viile şi livezile
plantate, pînă la transferarea lor în categoria pe rod).
Activ biologic – un animal viu sau o plantă vie.
Creanţele pe termen lung exprimă drepturi ale entităţii ce decurg

din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se
aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii
economice cu perioada de stingere ce depășește 12 luni după data
raportării.
Avansurile acordate pe termen lung reprezintă plăţile efectuate în

contul procurării ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrărilor pe o
perioadă ce depășește un an după data raportării.
Alte active imobilizate cuprind cheltuieli anticipate pe termen

lung, active amînate privind impozitul pe venit, precum şi alte
elemente contabile pe termen lung, ce nu au fost clasate la
categoriile de mai sus.
Activele circulante reprezintă activele ce se aşteaptă să fie

consumate în ciclul normal de activitate, vîndute sau primite în termen de
12 luni sau care reprezintă numerar.
Ciclul normal de activitate al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre

momentul achiziţionării activelor care sînt destinate procesării şi momentul
transformării lor în numerar.
Din punct de vedere economic şi financiar activele curente se află

într-o continuă mișcare, schimbîndu-şi forma materială şi utilitatea în
cadrul circuitului economic al patrimoniului cu ocazia finalizării fiecărui
19
ciclu de exploatare. Diferite forme concrete de active circulante sunt
înlocuite continuu cu exemplare noi de acelaşi fel. În raport cu forma
concretă pe care o îmbracă şi destinaţia pe care o capătă în cadrul ciclurilor
de exploatare activele analizate se împart în: stocuri, creanțe curente,
investiții financiare curente, numerar, alte active circulante.
Stocurile reprezintă valorile economice, care prin natura şi

destinaţia lor sunt folosite ca materii prime şi materiale
consumabile în producţie, exploatate ca obiecte de mică valoare şi
scurtă durată, prelucrate sub formă de produse finite şi
semifabricate, aflate sub formă de stocuri de mărfuri şi ambalaje în
depozite pentru vînzăre etc.
Creanţele curente identifică valorile economice avansate temporar

pe o perioadă ce nu depășește un an altor persoane fizice sau
juridice pentru care urmează să primească un echivalent valoric,
exprimat printr- o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.
Investiţiile financiare curente reprezintă titlurile financiare

achiziţionate în vederea realizării unui cîştig curent, cuprinzînd
acţiunile şi obligaţiunile dobîndite pe termen scurt ş. a.
Numerarul identifică valorile economice care îndeplinesc funcţia
de bani şi cuprind mijloacele băneşti sub forma numerarului în
casierie, în conturile curente în monedă naţională şi cele în valută
străină, pe carduri bancare, documente băneşti aflate în casierie
(mărci poştale, bilete de tratament, bilete de transport, foi de
odihnă).
Alte active circulante cuprind cheltuielile anticipate curente şi alte
active circulante neatribuite elementelor indicate anterior.
2.2. Pasivele entității economice. Definirea și componența
Pasivele reprezintă sursele de finanţare a bunurilor economice. Prin

componenţa sa sursele de finanţare se delimitează în dependenţă de modul
de constituire şi exigibilitatea lor (termenul de achitare). Finanţarea
bunurilor economice se referă la modul de acoperire şi de susţinere
20
financiară a activului patrimonial. Pentru procurarea bunurilor economice
entitatea foloseşte surse financiare proprii şi surse financiare străine
(atrase).
Finanţarea proprie este făcută direct de titularul patrimoniului prin contribuţia

sa materială sub formă de capital individual, social (SRL, SA) şi prin autofinanţare
(profit). La rîndul său, finanţarea străină este asigurată de alte persoane fizice sau
juridice din afara entităţii, care se află în raport cu titularul de patrimoniu. Aceștia
împrumută capitalurile lor sub diferite forme juridice, cum sunt: credite bancare,
credite comerciale, cumpărarea de titluri financiare, datorii în curs de decontare.
Corespunzător acestor două modalităţi de finanţare (Figura 1.5.)

pasivele se împart în:
1) capital propriu (surse proprii de finanțare a bunurilor economice),
2) datorii (surse împrumutate de finanțare a bunurilor economice).
Pasivele entităţii economice
Capital propriu Datorii

Capital social Datorii financiare
Capital suplimentar
Datorii comerciale
Capital neînregistrat
Datorii calculate
Rezerve
Profit nerepartizat Subvenții
Alte elemente de capital propriu

Provizioane
minus
Capital nevărsat Alte datorii
Capital retras Datorii pe Datorii

termen lung curente
Pierdere neacoperită
Figura 1.5. Componența pasivelor entității economice

21
Capitalul propriu exprimă finanţarea proprie a bunurilor
economice aflate în circuitul patrimonial al entităţii,
reprezentînd mărimea rămasă în activele entităţii după
scăderea datoriilor.
Capital propriu = Active – Datorii
Capitalul propriu se constituie la crearea entităţii şi este o condiţie

obligatorie a funcţionării acesteia.
Elementele capitalului propriu sunt: capitalul social, capitalul

neînregistrat, capitalul suplimentar, capitalul nevărsat, capitalul retras,
rezervele, profitul nerepartizat și alte elemente de capital propriu.
La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad: capitalul

nevărsat, capitalul retras, pierderea neacoperită a anilor precedenţi şi netă a
anului de gestiune, profitul utilizat al anului de gestiune (plata în avans a
dividendelor anticipat finalizării anului de gestiune etc.).
Capitalul social identifică valoarea aporturilor proprietarilor entităţii

(acţionarilor, fondatorilor) la patrimoniul acesteia, depuse în contul
achitării acţiunilor (cotelor de participaţie) pentru asigurarea activităţii
statutare a entităţii.
Capitalul social - valoarea totală a părţilor sociale ale proprietarilor entităţii.
Capitalul suplimentar apare din diferenţele valorii activelor primite și

valoarea nominală a aporturilor proprietarilor, valoarea nominală a
acţiunilor şi preţul de vînzare a acestora, diferenţele de curs valutar
aferente decontărilor cu proprietarii în valută. Diferenţele negative
micşorează mărimea capitalului propriu.
Capitalul neînregistrat apare ca capital aferent părţilor sociale care nu au

trecut înregistrarea în organele abilitate de stat.
Părţi sociale (instrumente de capital propriu) − cote ale capitalului social

(acţiuni, cote de participaţie etc. în funcţie de forma juridică de organizare a entităţii)
care acordă proprietarilor entităţii drepturi stabilite de statutul acesteia şi de legislaţia
în vigoare.
22
Capitalul nevărsat reprezintă datoriile proprietarilor aferente aporturilor
la capitalul social cînd momentul de înregistrare a entităţii nu coincide cu
momentul de depunere a aporturilor la capitalul social sau proprietarii nu
depun aporturi în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire.
Acest element micşorează mărimea capitalului propriu.
Capitalul retras cuprinde valoarea acţiunilor proprii dobîndite de la

acţionari, precum şi valoarea părţilor sociale, dobîndite de la asociaţii săi
în vederea anulării, revînzării acţiunilor ş.a. Capitalul retras micşorează
mărimea capitalului propriu.
Rezervele reprezintă o măsură de precauţie rezonabilă pentru înlăturarea

riscurilor, desfăşurării normale a activităţii financiare şi productiv-
comerciale a entităţii. Rezervele includ capitalul de rezervă, rezervele
statutare şi alte rezerve.
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) include profitul net al

anului de gestiune sau al anilor precedenţi. Profitul nerepartizat
reprezintă o parte din capitalul propriu, care nu a fost repartizată între
proprietari şi a fost utilizată pentru formarea rezervelor, acoperirea
pierderilor etc. Pierderea neacoperită micşorează mărimea capitalului
propriu.
La alte elemente de capital se referă: în organizațiile necomerciale –

fondurile; în entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv
instituţiile publice cu autonomie financiară - subvenţiile primite de la
organele autorităţilor publice ș. a.
Datoriile reprezintă sursele străine de finanţare puse la dispoziţia

entităţii de o instituţie financiară, de furnizori, de personal şi de alţi
creditori.
Datorii – obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte

economice anterioare şi prin stingerea (decontarea) cărora se
Definiţie
aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse care
încorporează beneficii economice.
23
După termenul de achitare datoriile pot fi pe termen lung (cu perioada
de achitare ce depășește 12 luni calendaristice) și curente. Corespunzător
conținutului economic datoriile pot fi financiare, comerciale și calculate.
financiare- sunt
Datorii financiare reprezintă
considerate
datoriiledatoriile
care aparcare
în legătură
apar în culegătură cu
procurarea capitalului atras
atras care
care este
este constituit
constituit din
din credite
credite şi
şi împrumuturi
împrumuturi
în monedă naţională
în monedăşinaţională
valută străină
şi străină
primite
primitedede entitate
entitate de
de lalaalte
alte
persoane fizice şi juridice pe
pe un
un termen stabilit şi pentru o anumită plată. plată,
Se divid aferente
inclusiv după termenul de primite
activelor achitare.în leasing financiar etc.
Datoriile comerciale reprezintă datoriile faţă de furnizori cu privire la

bunurile recepţionate şi faţă de antreprenori privind serviciile prestate de
aceştea, avansurile primite de la cumpărători în contul livrării ulterioare a
bunurilor etc.
Datoriile calculate sunt angajamente faţă de alte persoane fizice şi

juridice, în special, faţă de personalul entității, organele asigurărilor
sociale și medicale, bugetul de stat, față de proprietari etc.
Subvenţiile includ asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi publice,

instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale sub forma unor
transferuri de resurse cu condiţia respectării de către entitate a anumitor
cerinţe.
Provizioanele reprezintă datorii cu exigibilitate sau valoare incertă.

Acestea se constituie pentru acoperirea cheltuielilor (pierderilor)
eventuale privind: litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile,
daunele şi alte datorii incerte; reparaţia şi deservirea în cursul perioadei
de garanţie activelor vîndute; pensiile şi obligaţiile similare; ieşirea
imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
impozitele; recompensele personalului pentru rezultatele activităţii
anuale; plata indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă; alte scopuri
stabilite de legislaţie şi/sau de conducerea entităţii.
24
2.3. Veniturile, costurile și cheltuielile. Definirea și componența
Mişcarea şi transformarea patrimoniului ca urmare a participării lui la

circuitul economic al entității generează costuri, cheltuieli şi venituri.
Definiţie Costurile reprezintă resurse exprimate valoric şi consumate

pentru fabricaţia produselor/prestarea serviciilor.
Costurile se înregistrează în procesul de producţie, prestare a serviciilor,

constituind elemente ale contabilităţii de gestiune. Suma lor, corectată cu soldul
producției în curs de execuție, exprimă costul produselor (serviciilor, lucrărilor).
Costurile se divid în:
1) costuri materiale directe şi repartizabile;
2) costuri cu personalul directe şi repartizabile;
3) costuri indirecte - costuri legate de gestiunea şi deservirea
subdiviziunilor de producţie ale entităţii.
Costuri directe – costuri care pot fi atribuite unui anumit obiect de calculaţie în
mod direct fără calcule intermediare.
Costuri repartizabile – costuri care pot fi atribuite unui anumit obiect de
calculaţie, doar după calcule intermediare de repartizare.
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice

înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma
Definiţie intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a
diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale
capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de
contribuţiile proprietarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice

înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri,
Definiţie
reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor
care contribuie la diminuări ale capitalului propriu
(rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din
distribuirea acestuia proprietarilor.
25
Cheltuielile se scad din venituri la calcularea rezultatului perioadei de
gestiune (profitului sau pierderii).
În funcţie de sursele de obținere a veniturilor și direcţiile efectuării

cheltuielilor acestea diferențiază după tipuri de activități (Figura 1.6.).
Veniturile şi cheltuielile entităţii economice
Venituri şi cheltuieli din activitatea operaţională
Venituri Cheltuieli
Venituri din vînzări Costul vînzărilor
Cheltuieli de distribuire
Alte venituri din activitatea Cheltuieli administrative

operaţională
Alte cheltuieli din activitatea
operaţională
Venituri şi cheltuieli din alte activități
Venituri Cheltuieli
Venituri din operaţiuni cu active Cheltuieli cu active imobilizate
imobilizate
Venituri financiare Cheltuieli financiare
Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale
Cheltuieli privind impozitul pe

venit
Figura 1.6. Componența veniturilor și cheltuielilor entității economice
26
Potrivit prevederilor SNC și principiului corespunderii veniturile și
cheltuielile se divid în:
1) venituri și cheltuieli din activitatea operaţională,
2) venituri și cheltuieli din alte activități,
3) cheltuieli privind impozitul pe venit.
Veniturile din activitatea operațională sunt reprezentate de venituri

din vînzări și alte venituri din activitatea operațională, iar cheltuielile
activității date cunosc o diversitate mult mai largă, incluzînd: costul
vînzărilor, cheltuieli de distribuire, cheltuieli administrative, alte
cheltuieli din activitatea operațională.
Veniturile și cheltuielile din alte activități, la rîndul lor, pot fi: din
operații cu imobilizări, financiare, excepționale.
Analiza detaliată a acestora se prezintă în Tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Componența, caracteristica veniturilor și cheltuielilor
entității economice
Venituri Cheltuieli
Veniturile din activitatea Cheltuielile din activitatea
operațională identifică rezultatele din operațională reprezintă cheltuieli
activitatea de bază a entităţii determinate de procesul desfăşurării
activităţii operaţionale a entităţii
Tipurile
Veniturile din vînzări reprezintă Costul vînzărilor include valoarea
încasările din vînzarea produselor, contabilă (costul efectiv) a (al)
mărfurilor, prestarea serviciilor, mărfurilor şi produselor vîndute şi/sau
contracte de leasing operațional și transmise în schimbul altor active, costul
financiar, construcţie. serviciilor (lucrărilor) prestate
(executate) în cadrul activităţii
operaţionale, alte cheltuieli corelate cu
veniturile din vînzări .
27
Alte venituri din activitatea Cheltuielile de distribuire identifică
operaţională sunt sume primite sau de cheltuielile aferente realizării
primit din ieşirea activelor circulante produselor, serviciilor, mărfurilor şi
(vînzarea, schimbul) cu excepţia anume: cheltuielile cu personalul
produselor finite şi mărfurilor, din comercial, cheltuielile de marketing,
sancțiuni, recuperarea prejudiciului publicitate, pentru ambalare,
material, înregistrate ca plusuri de transportare la cumpărător, reparaţiile cu
active imobilizate şi circulante termen de garanţie, provizioane aferente
constatate la inventariere. creanţelor dubioase, privind returnarea
şi reducerea preţurilor.
Cheltuielile administrative -
cheltuielile privind deservirea şi
gestiunea entităţii în ansamblu şi anume:
cheltuielile privind amortizarea,
reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe
cu destinaţie generală a entităţii,
întreţinerea aparatului administrativ,
taxele şi plăţile datorate în buget (cu
excepţia impozitului pe venit),
cheltuielile de protocol (reprezentanţă)
etc.
Alte cheltuieli din activitatea
operaţională cuprind valoarea contabilă
şi cheltuielile aferente altor active
circulante ieşite, cheltuieli privind
sancțiunile, dobînzile, valoarea
lipsurilor şi pierderilor din deteriorarea
activelor imobilizate şi circulante etc.
Veniturile din alte activități includ Cheltuielile din alte activități sunt
sumele primite sau de primit din alte cheltuielile condiţionate de desfăşurarea
tipuri de activităţii ale entităţii altor activităţi
Tipurile
Venituri din operaţiuni cu active Cheltuieli cu active imobilizate rezultă
imobilizate – valori rezultate din din ieşirea imobilizărilor necorporale,
ieşirea imobilizărilor corporale, corporale (valoarea activelor și
necorporale, investițiilor financiare pe cheltuielile de ieșire), investițiilor
termen lung, investițiilor imobiliare financiare pe termen lung, investițiilor
etc. imobiliare, din deprecierea lor etc.
Venituri financiare – sume de primit Cheltuielile financiare cuprind
sau încasate sub formă de redevențe, cheltuielile privind plata redevenţelor,
dobînzi, dividende, diferențe favorabile diferenţele de curs valutar și de sumă
de curs valutar și de sumă, costul nefavorabile, cheltuielile aferente
activelor primite cu titlu gratuit etc. activelor imobilizate şi circulante
transmise cu titlu gratuit etc.
28
Veniturile excepţionale reprezintă Cheltuielile excepţionale rezultă din
numerarul, valoarea bunurilor primite evenimentele sau operaţiunile rare şi
de la organele de stat, companiile de netipice, care nu sunt legate de
asigurări, persoanele juridice şi fizice activitatea economico-financiară a
sub formă de recuperare a pierderilor entităţii (daune provocate de calamităţile
din evenimente excepţionale. naturale, pierderile din perturbările
politice – valoarea bunurilor distruse,
cheltuielile de înlăturare a
consecințelor).
Cheltuielile privind impozitul pe venit
exprimă suma totală a cheltuielilor
privind impozitul pe venit luată în
considerare la calcularea profitului net al
perioadei de gestiune.
3. Metoda contabilității
Contabilitatea, avînd un obiect propriu de studiu, are totodată şi o

anumită metodă specifică de lucru, prin care îşi conturează mai bine poziţia
în sistemul ştiinţelor economice.
Definiţie Metoda contabilităţii reprezintă o totalitate de procedee pe

care le foloseşte contabilitatea în scopul cunoaşterii situaţiei
patrimoniale şi a rezultatelor obţinute.
Procedeele metodei contabilităţii se împart în:

I. Procedee comune tuturor ştiinţelor (observaţia și consemnarea
datelor, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, gruparea și sistematizarea
datelor, cuantificarea sau măsurarea elementelor contabile primare,
verificarea realității și exactității informațiilor furnizate, generalizarea
datelor contabile, analiza, sinteza),
II. Procedee ale metodei contabilităţii comune şi altor discipline
economice:
 documentarea,
 inventarierea,
 evaluarea,
29
 calculația,
III. Procedee specifice metodei contabilităţii:
 contul,
 dubla înregistrare,
 balanța de verificare,
 bilanțul,
 situațiile financiare.
Examinarea detaliată a principalelor procedee se efectuează în
Figurile 1.7., 1.8.
Documentarea
Documentarea reprezintă procesul cu ajutorul căruia fiecare fapt economic se

consemnează în documente în momentul şi la locul înfăptuirii acestuia.
Documentul este un act justificativ de înfăptuire a unei activităţi economice, cu
ajutorul căruia se efectuează controlul gestionar al valorilor materiale şi băneşti.
Inventarierea
Inventarierea este procedeul de control ce se foloseşte pentru a cunoaşte situaţia

reală a patrimoniului, comparînd datele reale cu cele calculate în contabilitate. Prin
inventariere se verifică integritatea patrimoniului.
Evaluarea
Pentru ca datele înregistrate în conturi să poată fi centralizate şi generalizate în

bilanţ ele trebuie aduse la un numitor comun şi anume prin intermediul etalonului
valoric. Astfel evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi
valorice, prin intermediul preţului.
Calculaţia
Calculaţia constituie procedeul ce include toate formele de calcul, începînd cu

simplul calcul al datelor consemnate în documente şi finisînd cu calculaţia
costului producţiei, costului de aprovizionare, de vînzare şi a rezultatului financiar
obţinut în cadrul activităţii entităţii.
Figura 1.7. Procedeele metodice ale contabilității comune

disciplinelor economice
30
Contul
Contul este utilizat pentru reflectarea fiecărui element patrimonial, constituie

procedeul care particularizează activitatea entităţii, furnizînd informaţiile necesare
pentru caracterizarea fiecărui bun economic, fapt economic, sursă de finanţare şi
rezultatul final.
Dubla înregistrare
Dubla înregistrare reprezintă procedeul contabilităţii prin intermediul căruia are

loc înregistrarea simultană şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice în debitul
unui cont şi, respectiv, în creditul altui cont.
Balanţa de verificare
Balanţa de verificare constituie un procedeu prin care se controlează respectarea în

contabilitate a dublei înregistrări, a elementelor patrimoniale, creînd garanţia
exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi. Ea îndeplineşte atît o funcţie de
control, cît şi o funcţie economică, instituind legătura dintre cont şi bilanţ,
deoarece datele ei stau la baza întocmirii bilanţului contabil.
Bilanţul
Bilanţul identifică procedeul prin care se înfăptuieşte dubla reprezentare a situaţiei

patrimoniale. Cu ajutorul lui se prezintă la un moment dat în expresie valorică
patrimoniul entităţii şi rezultatele financiare sub formă de profit sau pierdere.
Situațiile financiare
Situațiile financiare sunt lucrări de sinteză întocmite periodic în baza informaţiilor

din contabilitatea curentă, prelucrate şi prezentate sub forma unui sistem de
indicatori economico-financiari.
Figura 1.8. Procedeele metodice specifice contabilității
Totalitatea procedeelor metodice sunt folosite sub formă de ciclu

contabil pentru urmărirea, reflectarea și controlul faptelor ce au loc în
fiecare unitate economică.
31
Autoevaluarea cunoștințelor
1. Definiți contabilitatea.
2. Formulați particularitățile contabilității în sistemul evidențelor
economice.
3. Elucidați formele de contabilitate și obiectivele acestora.
4. Enumerați principiile de bază ale contabilității și dezvăluiți esența
lor.
5. Enunțați actele legislative și normative de bază ce reglementează
modul de ținere a contabilității.
6. Relatați esența politicilor contabile.
7. Analizați sistemele contabile ce pot fi aplicate de entitatea
economică.
8. Numiți concepțiile de bază care determină patrimoniul entității ca
obiect al contabilității.
9. Abordați echilibrul de bază al contabilității.
10. Identificați, clasificați și caracterizați elementele patrimoniale de
activ.
11. Definiți și caracterizați elementele patrimoniale de pasiv.
12. Definiți costurile ca elemente ale contabilității de gestiune.
13. Clasificați costurile în dependenţă de modul de includere în costul
de producţie.
14. Definiți veniturile și cheltuielile entității.
15. Prezentați componența veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de
activități.
16. Dați definiția metodei contabilității.
17. Enumerați procedeele metodei contabilității și explicați esența
acestora.
Activităţi de învățare (studii de caz)
1. Să se grupeze în active şi pasive următoarele elemente

patrimoniale: împrumuturi pe termen scurt, acţiuni procurate pe termen
32
lung, datoriile comerciale curente, licenţe de activitate, capital social,
mărfuri, creanțe comerciale, rezerve statutare, terenuri, conturi curente în
valută străină, profit net, datorii faţă de personal privind retribuirea muncii,
mijloace fixe, numerar în casierie, materiale, amortizarea mijloacelor fixe,
avansuri primite curente, credite bancare pe termen lung, subvenții, capital
secundar, datorii privind asigurările, cheltuieli anticipate curente.
2. Să se grupeze elementele patrimoniale de activ după lichiditate și

timp:
a) Licenţe de activitate 9000 lei
b) Numerar în casă 145 lei
c) Clădiri 362500 lei
d) Creanţe curente ale cumpărătorilor 49300 lei
e) Acţiuni pe termen scurt 234000 lei
f) Materii prime 3500 lei
g) Conturi curente în monedă naţională 63500 lei
h) Avansuri acordate curente 12000 lei
i) Produse finite 48000 lei
j) Mijloace de transport 265000 lei
k) Utilaje 92000 lei
l) Alte conturi la bănci 33000 lei
m) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 5000 lei
n) Programe informatice 6500 lei
o) Creanţe ale personalului 7300 lei
p) Terenuri 126700 lei.
3. Să se grupeze elementele patrimoniale de pasiv corespunzător

surselor de finanțare:
a) Capital social 189340 lei
b) Datorii faţă de furnizori 59000 lei
c) Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii 23500 lei
d) Venituri anticipate curente 5600 lei
e) Capital suplimentar 1900 lei
f) Pierdere netă 9300 lei
g) Datorii privind asigurările medicale 3150 lei
h) Avansuri pe termen lung primite 67000 lei
33
i) Capital de rezervă 1000 lei
j) Venituri anticipate pe termen lung 4300 lei
k) Fondul de autofinanțare 800 lei
l) Credite bancare pe termen scurt 120000 lei
m)Capital suplimentar 650 lei
n) Împrumuturi pe termen lung în valută 15600 lei
o) Datorii față de buget 2100 lei
p) Datorii față de alți creditori 9750 lei.
4. Să se grupeze elementele de mai jos în costuri, cheltuieli şi venituri,

ultimele, respectiv pe tipuri de activităţi:
a) Venituri din diferenţe de curs valutar
b) Costuri privind remunerarea (retribuirea) muncitorilor
c) Venituri din vînzarea mărfurilor
d) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie
comercială
e) Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri
f) Costuri de materie primă
g) Cheltuieli privind ieșirea imobilizărilor corporale
h) Cheltuieli privind dobînzile
i) Cheltuieli privind remunerarea personalului administrativ
j) Cheltuieli de marketing
k) Venituri din dividende
l) Venituri din arenda financiară a imobilizărilor corporale
m) Cheltuieli în scopuri de binefacere
n) Venituri din active intrate cu titlu gratuit.
5. Să se determine mărimea cheltuielilor pe tipuri de activități:

a) Cheltuieli privind arenda operațională 3540 lei
b) Cheltuieli privind ieşirea imobilizărilor necorporale 2700 lei
c) Cheltuieli privind amenzile 680 lei
d) Costul mărfurilor vîndute 59840 lei
e) Cheltuieli privind deplasarea conducătorului entității 630 lei
f) Cheltuieli privind diferenţele de sumă 380 lei
g) Cheltuieli privind remunerarea personalului comercial 35200 lei
h) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe cu 580 lei
destinație generală
34
i) Cheltuieli privind dobînzile la împrumuturi 1300 lei
j) Cheltuieli privind reclama 4 960 lei
k) Cheltuieli privind plata redevențelor 12000 lei
l) Cheltuieli privind vînzarea materialelor 270 lei
m)Cheltuieli privind reparația cu termen de garanție 430 lei
n) Cheltuieli privind înlăturarea consecințelor incendiului 3650 lei.
6. Să se determine mărimea veniturilor pe tipuri de activități:

a) Venituri din vînzarea mărfurilor 86000 lei
b) Venituri din leasingul financiar 2100 lei
c) Venituri din ieşirea terenurilor 18000 lei
d) Venituri din dobînzi 3650 lei
e) Venituri din amenzi şi penalităţi 350 lei
f) Venituri din diferenţe de curs valutar 420 lei
g) Venituri din dividende 14400 lei
h) Venituri din vînzarea altor active circulante 960 lei
i) Venituri din sponsorizări 3800 lei
j) Venituri din arenda operațională 2700 lei
k) Venituri din subvenţii 12000 lei
l) Venituri din recuperarea pierderilor rezultate din 9800 lei
inundația încăperii
m) Venituri din intrarea cu titlu gratuit a materialelor 4700 lei
n) Venituri din recuperarea daunei materiale 890 lei
o) Venituri din plusuri de mijloace fixe constatate la 7457 lei.
inventariere
35
Formular de documente
36
CAPITOLUL II
BILANŢUL CONTABIL
Subiecte:
1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului
2. Influenţa faptelor economice asupra patrimoniului şi reflectarea
lor în bilanţ
Obiective:
Dezvăluirea esenței bilanțului contabil
Însușirea structurii bilanțului: capitolelor, subcapitolelor și a
posturilor de bilanț
Identificarea funcțiilor bilanțului
Studierea modificărilor intervenite în activul și pasivul bilanțului
sub influența faptelor economice
1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului
Principala trăsătură a metodei contabilităţii constă în dubla

reprezentare a stării şi mişcării patrimoniului entității. Bilanţul constituie
un procedeu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla reflectare a
patrimoniului la un moment dat. Bilanțul este documentul cel mai
important din punct de vedere al studiului performanțelor entității.
Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică echilibrul

dintre bunurile economice şi sursele lor de formare, precum
şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii, consumării şi
reproducţiei capitalului.
Bilanţul ca procedeu al metodei contabilității și situație financiară

îndeplinește următoarele funcții: de generalizare, de informare şi de analiză
(Figura 2.1.).
37
FUNCŢIILE BILANŢULUI
Funcţia de Funcţia de Funcţia de analiză

generalizare informare
– se manifestă prin – este asigurată de – constituie o

gruparea şi bilanţ datorită continuare şi
generalizarea informaţiei despre aprofundare a funcţiei
informaţiilor mărimea patrimoniului de informare. În baza
contabile după o entităţii, starea datelor din bilanţ se
structură bine financiară, starea examinează influenţa
determinată care este diverselor decontări. factorilor asupra
obligatorie şi unică Astfel, informaţia bunurilor şi surselor
pentru toate entităţile. furnizată de bilanţ este entităţii. Cu ajutorul
necesară conducerii analizei se stabilesc şi
entităţii pentru luarea se descoperă rezervele
deciziilor în ceea ce interne, se stabilesc
priveşte lichidarea direcţiile de
neajunsurilor şi ameliorare a situaţiei
dezvoltarea aspectelor financiar-economice a
pozitive ale activităţii entităţii.
sale în viitor.
Figura 2.1. Funcțiile bilanțului
Activul bilanţului cuprinde bunurile economice ca forme funcţionale

de investire a capitalului. Pasivul bilanţului reflectă sursele de provenienţă
a patrimoniului.
În practica mondială se cunosc 2 scheme de bilanţ:

1. Schema orizontală, care reprezintă un tabel cu 2 părţi alăturate,
partea stîngă - Activ, partea dreaptă – Pasiv,
2. Schema verticală constituie o listă verticală în care urmează
activele şi mai apoi pasivele.
Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două părţi:
partea din stînga denumită activ, iar cea din dreapta - pasiv. În forma cea
mai simplă bilanţul se prezintă astfel:
38
Tabelul 2.1
Structura generală a bilanțului
Sold la Sold la
începutul sfîrșitul începutul sfîrșitul
Activ Cod. Pasiv Cod.
perioadei perioadei perioadei perioadei
rd. rd.
de gestiune de gestiune de gestiune de gestiune
Denumirea
Denumirea
elementelor
elementelor
patrimoniale
patrimoniale
de activ
de pasiv
Total active Total pasive
Indicatorii bilanţieri, în care sunt grupate şi generalizate elementele

de activ şi pasiv, sunt denumiți posturi ale bilanţului. Fiecare
element de activ sau pasiv constituie o postură bilanţieră de activ sau pasiv.
La rîndul său, posturile sunt grupate în capitole.
În cadrul activului, posturile de activ sunt grupate în funcţie

de modul de valorificare şi gradul de lichiditate ale elementelor
patrimoniale în:
- active imobilizate,
- active circulante.
Totodată, posturile pasivului sunt grupate în funcţie de căile de

formare a surselor de finanţare (proprii sau străine) şi gradul de
exigibilitate (permanente sau curente) în:
- capital propriu,
- datorii pe termen lung,
- datorii curente.
39
Posturile activului sunt aşezate în ordine inversă lichidităţii: începînd
cu cele mai puţin lichide şi terminînd cu numerar care au forma de bani
lichizi.
Pasivele sunt fixate în ordine inversă exigibilităţii surselor de
finanţare, începînd cu capitalul propriu și terminînd cu datoriile curente.
Bilanţul conţine cinci capitole, dintre care două sunt în activ, iar trei
în pasiv.
Tabelul 2.2
Structura bilanțului pe capitole
Bilanţul la ____________201__
Suma Suma
Activ Pasiv
(lei) (lei)
1. Active imobilizate 3. Capital propriu
Imobilizări necorporale Capital social și
Imobilizări corporale suplimentar
Active biologice Rezerve
imobilizate Profit nerepartizat
Investiții financiare pe (pierdere neacoperită)
termen lung Alte elemente de capital
Investiții imobiliare propriu
Creanțe și avansuri
acordate pe termen lung
4. Datorii pe termen lung
Alte active imobilizate
Datorii financiare pe
2. Active circulante termen lung
Stocuri Alte datorii pe termen lung
Creanțe comerciale și
5. Datorii curente
calculate
Alte creanțe curente Datorii financiare curente
Numerar Datorii comerciale curente
Investiții financiare Datorii calculate curente
curente Alte datorii curente
Alte active circulante
Total active Total pasive
40
2. Influenţa faptelor economice asupra patrimoniului şi reflectarea
lor în bilanţ
Faptele economice desfăşurate în cadrul activităţii unei entităţi sunt

numeroase și variate.
1) Se vînd cumpărătorilor produse finite.

2) Se achiziționează mărfuri de la furnizori.
Exemple 3) Se fac transferuri din contul curent bancar antreprenorilor pentru
serviciile prestate.
4) Se varsă impozite și taxe în bugetul statului etc.
Aceste fapte produc modificări în volumul şi structura

patrimoniului şi pot fi grupate în 4 categorii de fapte economice care
generează modificări în structura:
1) activului,
2) pasivului,
3) activului şi pasivului în sensul creşterii,
4) activului şi pasivului în sensul descreşterii.
Modificările bilanţului sub influența faptelor economice de 4 tipuri se
vor examina în exemplul ce urmează.
Exemplu Tabelul 2.3

Bilanţul inițial la ____________201__
Activ Suma Pasiv Suma
(lei) (lei)
Mijloace fixe 70000Capital social 75500
Mărfuri 90000Credite bancare pe 47000
Casa 6000 termen scurt
Conturi curente în 20000Datorii comerciale 63500
monedă națională curente
Total active 186000 Total pasive 186000
41
În continuare se vor analiza transformările bilanțului inițial sub
influența operațiilor economice din fiecare categorie de fapte.
1. Fapte economice care generează modificări în structura

activului bilanțului
Aceste fapte conduc la creşterea unui element de activ şi micşorarea
altui element de activ cu aceeaşi sumă, valuta bilanţului rămînînd
neschimbată. Simbolic acest tip de fapte se exprimă prin relația:
A + X – X = P, unde:
A – active, P – pasive, X – suma exprimării faptului economic.
Se transferă numerar în sumă 5500 lei din casieria entităţii la

Exemplu
contul curent bancar în monedă naţională.
După efectuarea faptului economic cercetat bilanțul inițial va

înregistra modificări, ce pot fi vizualizate în Tabelul 2.4.
Tabelul 2.4
Bilanţul după prima operație

(lei) (lei)

pasivului bilanțului
Aceste fapte determină creşterea unui element de pasiv şi micşorarea
altui element de pasiv cu aceeaşi sumă, valuta bilanţului rămînînd
neschimbată. Acest tip de fapte se exprimă prin relația:
A = P + X – X.
42
Se achită din contul creditelor bancare datoria faţă de
Exemplu furnizori în sumă 30000 lei.
După efectuarea operației analizate bilanțul (Tabelul 2.4) va înregistra

modificări redate în Tabelul 2.5. Aceste modificări se referă numai la
posturile de pasiv ale bilanțului. Totalurile bilanțului rămîn egale și
neschimbate.
Tabelul 2.5
Bilanţul după operația a doua
(lei) (lei)

activului şi pasivului în sensul creşterii
Aceste fapte duc la creşterea unui element patrimonial de activ, cu o
anumită sumă, concomitent cu o creştere a unui element patrimonial de
pasiv, cu aceeaşi sumă. Total valuta bilanţului în, acest caz, creşte cu
aceeaşi sumă. Simbolic operația se exprimă prin relația:
A + X = P + X.
Au fost recepţionate mărfuri de la furnizori în sumă 20000

Exemplu
lei.
După recepționarea mărfurilor de la furnizori bilanțul din Tabelul 2.5

va înregistra modificări în sumele posturilor de activ și de pasiv. Totodată,
cu suma operației se vor majora totalurile generale ale bilanțului. Toate
modificările pot fi cercetate în Tabelul 2.6.
43
Tabelul 2.6
Bilanţul după operația a treia
(lei) (lei)
Mijloace fixe 70000 Capital social 75500
Mărfuri 110000 Credite bancare pe 77000
Conturi curente în 25500 Datorii comerciale 53500

activului şi pasivului în sensul descreşterii
Faptele date duc la descreşterea unui element patrimonial de activ, cu
o anumită sumă, concomitent cu o descreştere a unui element patrimonial
de pasiv, cu aceeaşi sumă. Total valuta bilanţului, în acest caz, descreşte cu
aceeaşi sumă. Operația se exprimă prin relația:
A – X = P – X.
Din numerarul de la bancă se achită datoria faţă de furnizori

Exemplu în sumă 15500 lei.
În Tabelul 2.7 se reflectă modificarea posturilor bilanțului.
Tabelul 2.7
Bilanţul după operația a patra
(lei) (lei)
Mijloace fixe 70000 Capital social 75500
Mărfuri 110000 Credite bancare pe 77000
Conturi curente în 10000 Datorii comerciale 38000
44
1. Definiți bilanțul contabil.
2. Care sunt cele două părți ale bilanțului și în ce constă esența lor?
3. Numiți capitolele activului și pasivului bilanțului.
4. Ce caracterizează posturile bilanțului?
5. După ce criterii s-au grupat posturile de activ și pasiv ale
bilanțului?
6. Identificați funcțiile bilanțului.
7. Explicați esența funcției de generalizare a bilanțului.
8. Care este însemnătatea funcției de informare a bilanțului?
9. Dezvăluiți importanța și semnificația funcției de analiză a
bilanțului.
10. Identificați tipurile faptelor economice care generează modificări
în structura bilanțului.
11. În ce constă esența modificărilor în bilanț sub influența faptelor
economice?

1. Să se întocmească bilanţul entității „UNIVER” SA în baza
informaţiei prezentate:
a) Materiale 11200 lei
b) Terenuri 34600 lei
c) Capitalul social 32820 lei
d) Profit net al perioadei de gestiune 16400 lei
e) Mijloace fixe 187800 lei
f) Amortizarea mijloacelor fixe 68300 lei
g) Datorii comerciale curente 54600 lei
h) Conturi curente în monedă naţională 132500 lei
i) Alte datorii curente 1800 lei
45
j) Capital nevărsat 3000 lei
k) Produse 38 420 lei
l) Datori față de buget 9800 lei
m)Avansuri primite curente 80000 lei
n) Datorii față de personal privind retribuirea muncii 46000 lei
o) Credite bancare pe termen lung 212600 lei
p) Datorii privind asigurările sociale și medicale 2600 lei
q) Casa 5400 lei
r) Creanțe comerciale 52000 lei
s) Avansuri acordate curente 60000 lei.
2. Să se indice capitolele bilanțului în care se reflectă posturile

menționate:
N Capitolele
d/o Posturi ale bilanțului bilanțului
1. Împrumuturi pe termen lung
2. Provizioane curente
3. Mijloace fixe
4. Capital social
5. Casa
6. Investiţii financiare curente
7. Avansuri acordate curente
8. Datorii comerciale curente
9. Materiale
10. Rezerve statutare
11. Alte datorii curente
12. Avansuri primite curente
13. Imobilizări corporale în curs de execuţie
14. Imobilizări necorporale
15. Alte creanţe curente
16. Alte conturi bancare
17. Profit net al perioadei de gestiune
18. Capital suplimentar
19. Datorii privind asigurările sociale și medicale
20. Credite bancare pe termen scurt
46
3. Să se întocmească bilanţul entității „MGPR” SRL, respectînd
capitolele, în baza informaţiei prezentate:
a) Datorii față de buget 2100 lei
b) Mărfuri 48000 lei
c) Amortizarea imobilizărilor necorporale 4900 lei
d) Casa 2100 lei
e) Avansuri primite pe termen lung 8200 lei
f) Mijloace fixe 136000 lei
g) Datorii privind asigurările sociale și medicale 1400 lei
h) Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen
lung 9500 lei
i) Creanţe comerciale 44000 lei
j) Corecţii privind creanţele compromise 700 lei
k) Imobilizări necorporale 23500 lei
l) Conturi curente în valută străină 22700 lei
m)Alte conturi bancare 39000 lei
n) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 5200 lei
o) Datorii comerciale curente 28600 lei
p) Rezerve statutare 9900 lei
q) Datorii față de personal privind retribuirea muncii 13800 lei
r) Împrumuturi pe termen scurt 80000 lei
s) Capital social 161400 lei.
4. Să se determine influența faptelor economice asupra

patrimoniului entității
N Suma Influența
d/o Conținutul faptelor economice (lei) asupra
patrimoniului
1. Din contul curent în monedă națională s-a 41300
ridicat numerar (în casă) pentru plata
salariului
2. S-a achitat salariul personalului entității 39700
3. Din salariu s-a reținut impozitul pe venit 2340
4. Din contul curent în monedă națională 4560
s-a achitat datoria față de buget
5. În contul curent în valută străină s-a 120000
47
încasat un credit bancar pe termen lung
6. S-a majorat capitalul social pe seama 10000
rezervelor statutare
7. S-au recepționat materiale de la furnizori 4600
8. Din casă se stinge datoria față de furnizori 4600
9. Din casă s-a eliberat avans titularului 800
pentru deplasare
10. S-a deschis un acreditiv la bancă pe seama 17900
disponibilului în valută
5. Să se indice tipul modificării produse în volumul și structura

patrimoniului sub influența faptelor economice:
N Modificarea
d/o Conținutul faptelor economice produsă asupra
patrimoniului
1. S-a achitat datoria faţă de furnizori printr-un
credit acordat de bancă
2. Din casă s-a eliberat avans personalului în
contul salariului
3. Pe seama profitului net s-a creat capital de
rezervă
4. Din contul curent în monedă națională s-a
acordat avans furnizorilor
5. Pe seama disponibilului de la bancă s-a stins
creditul bancar pe termen scurt
6. Pe seama disponibilului de la bancă s-au
procurat acțiuni
7. S-a transferat în contul bancar numerarul din
casierie
8. S-a micșorat capitalul social pe seama acțiunilor
răscumpărate anterior
9. În contul curent în monedă națională s-au
încasat creanțele cumpărătorilor
10. Din casă s-a stins datoria față de proprietari
privind dividendele calculate
48
49
CAPITOLUL III
CONTUL ŞI SISTEMUL DE CONTURI

Subiecte:
1. Definirea, forma şi structura contului
conturilor
3. Analiza faptelor economice şi formula contabilă
4. Conturile sintetice şi conturile analitice
5. Planul de conturi contabile
6. Balanța de verificare. Funcțiile, tipurile, structura
Obiective:
Dezvăluirea noțiunii de cont contabil și prezentarea formei acestuia
Identificarea tipurilor și a elementelor structurale ale conturilor
contabile
Examinarea principiilor înregistrării în conturi și a regulilor de
funcționare a conturilor contabile
Asimilarea codificării faptelor economice prin formula contabilă
Abordarea conceptuală a conturilor sintetice și analitice,
identificarea legăturii reciproce între acestea
Determinarea rolului și însușirea structurii Planului de conturi
contabile
Studierea funcțiilor, tipurilor și a modului de întocmire a balanțelor
de verificare
1. Definirea, forma şi structura contului
Bilanțul contabil se întocmește periodic. Totodată conducerea entității

economice în scopul gestiunii patrimoniului are nevoie de a cunoaște
informație operativă despre starea bunurilor economice administrate și
surselor de formare a bunurilor economice nu numai la momente anumit
determinate. Pe parcursul perioadei de gestiune în cadrul întreprinderilor
sunt efectuate o mulțime de operații economice. Deaceea este necesară
cunoașterea curentă a datelor privind modificările (intrările, ieșirile,
50
majorările, diminuările) elementelor patrimoniale intervenite în rezultatul
faptelor economice. Informația corespunzătoare aferentă mișcării bunurilor
economice și surselor poate fi citită prin intermediul sistemului de conturi
contabile.
Contul reprezintă un procedeu specific al metodei

contabilităţii care reflectă existenţa și mişcarea fiecărui
element patrimonial ca efect al modificărilor produse de
faptele economice, ce au avut loc într-o perioadă de gestiune.
Contul contabil îndeplinește o serie de funcții, principalele fiind

considerate: funcția de sistematizare, funcția de generalizare, funcția de
calcul, funcția de control.
Forma contului a fost concepută de specialiști similar literei „T” sau
unei balanțe (Figura 3.1.).
Debit Titlul contului Credit
Sold iniţial Sold iniţial
Rulaj Rulaj
Sold final Sold final
Figura 3.1. Forma contului contabil
La elementele structurale ale contului se referă:

 Titlul (denumirea) contului,
 Debitul şi creditul contului,
 Soldul iniţial,
 Rulajele debitor şi creditor ale contului,
 Soldul final.
Examinarea conceptuală generală a elementelor enunțate se
efectuează în Figura 3.2.
51
exprimă conţinutul economic al bunurilor economice sau
Titlul al surselor de finanţare, deci denumirea acestora. Alături
contului de denumire se indică şi simbolul cifric, ce uşurează
identificarea şi folosirea elementelor patrimoniale
(extrapatrimoniale – ce nu aparțin întreprinderii).
Exemplu
241 „Casa”, 123 „Mijloace fixe”, 311 „Capital social” etc.
Soldul exprimă existenţa elementelor patrimoniale

iniţial al (extrapatrimoniale) la începutul perioadei de gestiune.
contului Pentru conturile active soldul iniţial este debitor, iar pentru
cele pasive - creditor.
reprezintă 2 părţi opuse ale contului (debitul în partea

Debitul şi stîngă, creditul în partea dreaptă), în care se fixează
creditul modificările ce survin în cadrul elementelor contabile ca
contului urmare a producerii fiecărui fapt economic (majorări,
micşorări). Pentru conturile de activ în debit se reflectă
majorările, iar în credit - micşorările. Pentru conturile de
pasiv în debit se înregistrează micşorările, iar în credit -
majorările.
Rulajele reflectă suma tuturor faptelor economice, ce au fost

contului înregistrate pe parcursul perioadei în debitul sau în creditul
contului. Ţinînd cont de partea contului contabil în care se
face însumarea, rulajele pot fi debitor sau creditor.
Soldul
final al oglindeşte existenţa elementelor patrimoniale
contului (extrapatrimoniale) de activ sau de pasiv la sfîrşitul
Figura 3.2. Caracteristica elementelor structurale ale contului contabil
Orice cont deschis în contabilitatea curentă are un anumit conţinut

economic, determinat de însuşi conţinutul elementului, pe care îl
evidenţiază.
Corespunzător structurii bilanţului (elemente de activ şi pasiv)

conturile se împart în conturi de activ și pasiv (Figura 3.3.).
52
CONTURILE CONTABILE
Conturile de activ Conturile de pasiv
exprimă în dinamică elementele exprimă în dinamică elementele

patrimoniale de activ, au patrimoniale de pasiv, au
funcţie contabilă de activ şi funcţie contabilă de pasiv şi
sunt reflectate în posturile de sunt reflectate în posturile
activ ale bilanţului contabil. pasivului bilanţului contabil.
Din categoria conturilor La conturile de pasiv se ţine
bilanțiere de activ fac parte evidenţa capitalului propriu şi
conturile destinate evidenţei datoriilor.
imobilizărilor și activelor
circulante.
Figura 3.3. Tipurile conturilor contabile corespunzător structurii

bilanţului
Contabilitatea folosește și conturi extrabilanțiere în care se ține

evidența bunurilor neînregistrate în bilanţul entităţii, dar aflate în gestiunea
acesteia; creanţele și datoriile contingente; garanţiile acordate şi primite;
pierderile şi facilităţile fiscale şi alte elemente similare.
Cheltuielile suportate de entitatea economică se contabilizează în

conturi cu funcție contabilă de activ, iar veniturile – în conturi de pasiv.
Ambele tipuri de conturi se reflectă în Situația de profit și pierdere, iar
rezultatul financiar obținut prin compararea veniturilor și cheltuielilor
(profitul sau pierderea) se fixează în Bilanț în capitolul 3 Capital propriu.
În continuare se vor prezenta pentru analiză structurile conturilor cu

funcție contabilă de activ și de pasiv, care diferențiază prin localizarea
soldurilor inițiale și finale, precum și modificările înregistrate diferit în
debitul și creditul conturilor.
53
Sold iniţial (Si)
Majorare (+) Micşorare (-) Structura contului de
Rulaj debitor (Rd) Rulaj creditor (Rc) activ
Sold final (Sf)

Sf = Si + Rd - Rc

Sold iniţial (Si)
Micşorare (-) Majorare (+)
Structura contului de
pasiv Rulaj debitor (Rd) Rulaj creditor (Rc)
Sold final (Sf)

Sf = Si + Rc - Rd
Figura 3.4. Structura conturilor cu funcții contabile de activ și pasiv

conturilor
Activitatea ordinară a unui agent economic este concepută ca o

diversitate de operații economico-financiare în rezultatul cărora se
înregistrează fluxuri (intrări, ieșiri) de elemente patrimoniale sau
extrapatrimoniale, venituri și cheltuieli.
Faptele economice transformă mărimile elementelor patrimoniale și

extrapatrimoniale, înregistrînd modificările intervenite în conturile
contabile conform următoarelor principii de înregistrare a informației
(Figura 3.5.):
1) simpla înregistrare,
2) dubla înregistrare.
54
PRINCIPIILE ÎNREGISTRĂRII ÎN CONTURI
Simpla înregistrare Dubla înregistrare
constituie un principiu al metodei
contabilităţii folosit în cazul cînd
constituie un principiu contabil cu o faptul economic singular determină
sferă restrînsă de aplicare, folosit în modificarea simultană a două
cazul conturilor extrabilanţiere elemente patrimoniale.
utilizate pentru evidenţa Dubla înregistrare –
elementelor extrapatrimoniale. procedeu de
Potrivit acestui principiu operaţia înregistrare a unui
Definiție
singulară la contabilizare cere fapt economic în
folosirea în fiecare caz a unui debitul unui cont şi în
singur cont, care se debitează sau se creditul altui cont cu
creditează în funcţie de natura una şi aceeaşi sumă.
modificărilor efectuate. Ca rezultat apare corespondenţa
conturilor ca o relaţie de
reciprocitate stabilită între debitul
unui cont şi creditul altui cont, iar
conturile se numesc corespondente.
Exemplu Exemplu
Debit 915 „Bunuri primite spre Debit 241 „Casa” - 28000 lei
prelucrare sau reparare” – 13500 lei Credit 242 „Conturi curente în
monedă naţională” - 28000 lei
Figura 3.5. Principiile înregistrării în conturile contabile
Pentru înregistrarea corectă a faptelor economice cu ajutorul

conturilor contabile este necesară cunoaşterea regulilor de funcţionare a
acestora.
1. Toate conturile de activ îşi încep funcţia prin a se debita, iar toate
conturile de pasiv îşi încep funcţia prin a se credita.
55
Contul cu funcţie contabilă de activ 242 „Conturi
curente în monedă naţională” începe să funcţioneze
Exemplu
prin a se debita şi se debitează la început cu existenţa
soldului de mijloace băneşti de 38000 lei aflat în contul
bancar reflectat în activul bilanţului contabil care şi
devine sodul iniţial debitor al acestuia (Figura 3.7.).
În contul pasiv 521 „Datorii comerciale curente”
existenţa elementului contabil de 35670 lei se preia la
început din pasivul bilanţului contabil care şi devine
soldul iniţial creditor al acestuia (Figura 3.6.).
2. Conturile de activ se debitează cu toate majorările (intrările)

elementelor de activ, iar conturile de pasiv se creditează cu toate
majorările elementelor de pasiv.
Exemplu Se recepţionează mărfuri de la furnizori în valoare de

10000 lei (Figura 3.6.).
521 „Datorii comerciale

Debit 217 „Mărfuri” Credit Debit curente” Credit
Sold inițial 205600 Sold iniţial 35670
10000 10000
Rulaj Rulaj Rulaj Rulaj
Figura 3.6. Înregistrarea faptului economic în conturile contabile
Ca rezultat al operației economice efectuate contul activ 217

„Mărfuri” se debitează, iar contul pasiv 521 „Datorii comerciale curente”
se creditează cu aceeași sumă de 10000 lei.
3. Conturile de activ se creditează cu toate micşorările (ieșirile)

elementelor de activ, iar conturile de pasiv se debitează cu toate
micşorările elementelor de pasiv.
56
Din contul curent în monedă naţională se achită datoria
Exemplu
faţă de furnizori în mărime de 15000 lei pentru bunurile
primite anterior (Figura 3.7.).
242 „Conturi curente 521 „Datorii comerciale

Debit în monedă naţională” Credit Debit curente” Credit
Sold iniţial 38000 Sold iniţial 35670
15000 15000
10000
Rulaj Rulaj Rulaj Rulaj
Figura 3.7. Înregistrarea operației economice în conturile contabile
Deoarece virarea a 15000 lei din contul curent al întreprinderii

furnizorilor pentru bunurile primite anterior semnifică micșorarea datoriei
față de furnizor, contul activ 242 „Conturi curente în monedă națională” se
creditează, iar contul pasiv 521 „Datorii comerciale curente” se debitează
cu aceeași sumă.
4. Conturile de activ au numai sold final debitor, iar conturile de

pasiv – sold final creditor.
242 „Conturi curente 521 „Datorii comerciale

Debit în monedă naţională” Debit curente” Credit
Sold inițial 38000
Credit 15000 15000 Sold iniţial 35670
10000
Rulaj 0 Rulaj 15000 Rulaj 15000 Rulaj 10000
Sold final 23000 Sold final 30670
23000=38000+0-15000 30670=35670+10000-15000
Figura 3.8. Soldurile finale în conturile de activ și de pasiv
Soldurile finale ale conturilor de activ și pasiv se calculează diferit

(Figura 3.4.).
57
În unele conturi de pasiv pot apărea solduri debitoare (în decontările cu bugetul
statului, personalul entității, furnizorii și antreprenorii, organele de asigurări), iar în
unele conturi de activ aferente decontărilor – solduri creditoare. Acest fapt determină
trecerea soldurilor constatate în conturile opuse de activ sau de pasiv de evidenţă a
creanţelor și datoriilor corespunzătoare conținutului economic.
3. Analiza faptelor economice şi formula contabilă
Scopul final al analizei contabile a fiecărui fapt economic îl constituie

stabilirea corectă, raţională, exactă a formulei contabile cu ajutorul căreia
se reflectă sau se codifică operaţia respectivă.
Formula contabilă reprezintă modalitatea de prezentare a

fiecărui fapt economic în conturile corespondente pe baza
dublei înregistrări sub formă de egalitate valorică.
Aceasta este constituită din următoarele elemente:

- codul și denumirea contului corespondent debitor,
- codul și denumirea contului corespondent creditor,
- suma corespunzătoare operaţiei.
Exemplu Debit contul 241 „Casa” - suma

Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” - suma
În funcţie de numărul conturilor corespondente din care sunt formate,
formulele contabile pot fi:
1) simplă,
2) compusă.
1) Formula contabilă simplă constituie înregistrarea în care

corespondenţa se stabileşte între un singur cont care se debitează şi un
singur cont care se creditează.
58
Formula contabilă simplă este specifică faptelor economice, care afectează
concomitent numai 2 elemente patrimoniale din bilanţ, fie ambele de activ, fie ambele
de pasiv, fie unul de activ şi celălalt de pasiv.
Exemplu Se încasează în numerar suma de 10000 lei din

disponibilul bănesc de la bancă.
Debit contul 241 „Casa” - 10000 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”
– 10000 lei
Efectuînd analiza contabilă stabilim:

1) Operația dată determină creșterea numerarului în casierie, deci
creșterea unui element patrimonial de activ. Concomitent, aceasta
condiționează și o micșorare a disponibilului bănesc la contul curent
bancar, respectiv o diminuare a altui element patrimonial de activ.
2) În contabilitate numerarul în casierie este evidențiat la contul 241
„Casa”, iar disponibilul bănesc la contul curent bancar în monedă
națională la contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”. După
conținutul economic elementele patrimoniale afectate de operația
economică sunt de activ și, deci, conturile corespondente sunt ambele cu
funcție contabilă de activ.
3) Potrivit regulilor de funcționare a conturilor conturile de activ se
debitează cu toate majorările (intrările) elementelor de activ și se
creditează cu toate micşorările (ieșirile) elementelor de activ. Rezultă că
numerarul în casă se majorează, iar în contul curent bancar se micșorează.
Din analiza efectuată decurge că contul 241 „Casa” se va debita, iar
contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” se va credita cu
aceeași sumă de 10000 lei, fiind înregistrată formula contabilă:
Debit contul 241 „Casa” -10000 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” –10000 lei.
Contabil, prescurtat formula contabilă înregistrată mai sus se scrie în

2 variante:
59
I) D 241 C 242 – 10000 lei sau Dt 241 Ct 242 – 10000 lei,
II) D 241 – 10000 lei
C 242 – 10000 lei.
2) Formula contabilă compusă reprezintă formula în care

corespondenţa se stabileşte între mai multe conturi, din care unul se
debitează și mai multe se creditează sau invers.
Din contul curent în monedă naţională s-au transferat 60000 lei:

- impozit în bugetul statului - 15000 lei;
- creditorului, în vederea rambursării împrumutului pe termen scurt -
45000 lei.
Exemplu
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget” - 15000 lei

Debit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” - 45000 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” - 60000 lei
Pentru înregistrarea faptelor economice ce au loc în mod obişnuit,

curent şi care au cea mai mare frecvenţă în activitatea practică a entităţii se
utilizează formulele contabile de înregistrare curentă. Înscrierea sumelor la
aceste formule se face în mod obişnuit, în negru.
Totodată, în contabilitate pot fi înregistrate formule contabile de
stornare, care reprezintă o modalitate specifică contabilă de corectare a
unor erori săvîrşite anterior, precum și pentru reflectarea unor operaţii
curente cu caracter special ce au ca scop corectarea prin scădere a valorii
unor bunuri economice înregistrate anterior la preţuri sau costuri mai mari
decît cele efective sau cele de bilanț.
La finele lunii în unitatea comercială cu amănuntul s-a calculat şi

reflectat suma adaosului comercial aferentă mărfurilor în stoc –
44785 lei.
Exemplu
Debit contul 217 „Mărfuri” - (44785) lei
Credit contul 831 „Adaos comercial” - (44785) lei
60
4. Conturile sintetice şi conturile analitice
În contabilitate, pentru reflectarea tuturor elementelor patrimoniale

din cadrul entității în totalitatea lor și pe părţi componente, se folosesc 2
feluri de conturi: sintetice și analitice (Figura 3.9.).
CONTURILE CONTABILE
Conturile sintetice Conturile analitice
reprezintă conturile de bază ale se folosesc pentru reflectarea
contabilităţii cu ajutorul cărora se părţilor componente ale elementelor
reflectă elementele patrimoniale patrimoniale (extrapatrimoniale)
(extrapatrimonuale) grupate după înregistrate în conturile sintetice
caracteristici generale. Una din conform însuşirilor specifice lor.
trăsăturile esenţiale ale conturilor Conturile analitice, înregistrînd
sintetice constă în folosirea etalonui elementele respective
valoric pentru măsurarea şi individualizate după însuşirile
exprimarea elementelor contabile. specifice, permit detalierea
Conturile sintetice se folosesc din conturilor sintetice. Evidenţa
necesitatea generalizării datelor organizată cu ajutorul lor este
referitoare la existenţa elementelor denumită evidenţă analitică.
patrimoniale.
Toate operaţiile economice
înregistrate în aceste conturi sunt
exprimate în etalon valoric, iar
evidenţa organizată cu ajutorul lor
se numeşte evidenţă sintetică.
Figura 3.9. Esența conceptuală a conturilor sintetice și analitice
Numărul conturilor analitice care pot fi deschise la contul sintetic este

determinat de natura elementului patrimonial.
La contul sintetic 211 „Materiale” pot fi înregistrate date

Exemplu referitoare la următoarele feluri de materii prime: ciment, nisip,
lemn, fier, var etc., pentru care se deschid conturi analitice
separate.
61
Contul analitic funcţionează după regulile specifice contului sintetic
la aria căruia se referă, deacea între ele se stabilesc o serie de legături de
corelaţie care sunt demonstrate prin exemplul ce urmează.
Exemplu
La 01.01.201_ soldul iniţial al contului sintetic 217„Mărfuri” a
constituit 27000 lei, detaliat în două conturi analitice:
o 217 „Marfa A” - 800 kg x 20 lei/kg = 16000 lei;
o 217 „Marfa B” – 1100 kg x 10 lei/kg = 11000 lei.
În cursul lunii ianuarie au avut loc următoarele operaţii economice:
 05.01.201_ s-au eliberat din depozit în secţia comercială
pentru vînzare 300 kg de marfă A şi 500 kg de marfă B,
 10.01.201_ s-au primit de la furnizori în depozit 100 kg de
marfă A şi 400 kg de marfă B.
Soluţie
La 31.01.201_ în contul sintetic 217 „Mărfuri” informația se prezintă

sintetic pe elemente: soldul inițial – 27000 lei, rulajul debitor – 6000 lei,
rulajul creditor – 11000 lei, soldul final – 22000 lei.
Contul sintetic
Debit 217 „Mărfuri” Credit
Sold iniţial 27000
11000
6000
Rulaj 6000 Rulaj 11000
Sold final 22000
Observăm că informația din contul sintetic, referitoare la soldul

inițial, intrări, ieșiri, soldul final de mărfuri, poartă un caracter
general, exclusiv în etalon valoric.
Date suplimentare despre grupele de mărfuri, cantitatea, prețul
acestora ne oferă conturile analitice (Tabelele 3.1, 3.2).
62
Conturile analitice
Tabelul 3.1
Debit 217 „Marfa A” Credit
Nr. op. Cantitatea Prețul Valoarea Nr. op. Cantitatea Prețul Valoarea
(kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei)
Sold 1) 05.01 300 20 6000
inițial 800 20 16000
2) 10.01 100 20 2000
Rulaj 100 20 2000 Rulaj 300 20 6000
Sold
final 600 20 12000
Tabelul 3.2
Debit 217 „Marfa B” Credit
Nr. op. Cantitatea Prețul Valoarea Nr. op. Cantitatea Prețul Valoarea
(kg) (lei) (lei) (kg) (lei) (lei)
Sold 1) 05.01 500 10 5000
inițial 1100 10 11000
2) 10.01 400 10 4000
Rulaj 400 10 4000 Rulaj 500 10 5000
Sold
final 1000 10 10000
Între conturile sintetice şi cele analitice există următoarele relații:

1) Si Cs = ∑Si Ca,
Mărimea soldului iniţial al contului sintetic (Si Cs) este egală cu

suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice (∑Si Ca).
2) Rd Cs = ∑Rd Ca,
Mărimea rulajului debitor al contului sintetic (Rd Cs) este egală

cu suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice (∑Rd Ca).
3) Rc Cs = ∑Rc Ca,
Mărimea rulajului creditor al contului sintetic (Rc Cs) este egală

cu suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice (∑Rc Ca).
63
4) Sf Cs = ∑Sf Ca.
Mărimea soldului final al contului sintetic (Sf Cs) este egală cu

suma soldurilor finale ale conturilor analitice (∑Sf Ca).
Analiza sumelor pe elementele conturilor contabile:

Soldul inițial 16000 + 11000 = 27000 lei
Rulajul debitor 2000 + 4000 = 6000 lei
Rulajul creditor 6000 + 5000 = 11000 lei
Soldul final 12000 + 10000 = 22000 lei.
5. Planul de conturi contabile
Definiție Planul de conturi contabile constituie actul normativ care

stabileşte nomenclatorul sistematizat al conturilor contabile
şi normele metodologice de utilizare a acestora.
Planul de conturi reprezintă o listă a tuturor conturilor întrunite într-

un sistem care se utilizează pentru evidenţa şi controlul valoric al stării și
mişcării elementelor patrimoniale și extrapatrimoniale. Prin planul de
conturi se asigură elementele cu caracter unitar privind denumirea
conturilor, conţinutul lor economic, funcţia contabilă, simbolul lor.
Începînd cu 01.01.2014 în Republica Moldova este utilizat în

contabilitate cu titlu facultativ, din 01.01.2015 cu titlu obligatoriu, Planul
general de conturi contabile ce corespunde cerinţelor prevederilor SNC,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 118 din 06.08.2013.
Structura conceptuală a Planului general de conturi contabile este

elucidată în Figura 3.7.
64
Capitolul I În capitol este prezentat modul general de clasificare,
Dispoziţii funcţionare şi simbolizare a conturilor contabile.
generale
Capitolul cuprinde nomenclatorul claselor, grupelor de

conturi, conturilor de gradul I (conturile sintetice) şi
conturilor de gradul II (subconturile).
Planului de conturi cuprinde 9 clase:
1. Active imobilizate (conturi de activ, cu unele excepţii),
Capitolul II 2. Active circulante (conturi de activ, cu unele excepţii),
Nomenclato- 3. Capital propriu (conturi de pasiv, cu unele excepţii),
rul 4. Datorii pe termen lung (conturi de pasiv),
conturilor 5. Datorii curente (conturi de pasiv),
contabile 6. Venituri (conturi de pasiv),
7. Cheltuieli (conturi de activ),
8. Conturi de gestiune (conturi de activ, cu unele
excepţii),
9. Conturi extrabilanţiere (conturi de activ şi conturi de
pasiv).
Capitolul III
Caracteristi-
ca şi modul În capitol sunt caracterizate clasele, grupele de conturi şi
de aplicare a conturile de gradul I şi prezentate principalele conturi
conturilor corespondente pe debitul şi creditul fiecărui cont sintetic.
contabile
Figura 3.7. Structura conceptuală a Planului general de conturi

contabile
Conturile claselor 1-7 din Planul general de conturi contabile asigură

informațional sistemul contabilității financiare, conturile clasei a 8-a acoperă aria
informațională a sistemului contabilității de gestiune, iar conturile extrabilanțiere din
clasa a 9-a sunt aplicate pentru evidența elementelor extrapatrimoniale ale entității.
Conturile contabilităţii financiare se utilizează pentru generalizarea informaţiei
care urmează să fie reflectată în situațiile financiare şi care este destinată utilizatorilor
interni şi externi. Conturile respective pot fi: de bilanţ (clasele 1-5) și de rezultate
(clasele 6-7).
Pentru generalizarea informaţiei privind costurile de producţie, adaosul
comercial, încasările din vînzarea bunurilor în numerar, costurile refacturate şi alte
65
elemente contabile cu caracter tranzitoriu sunt destinate conturile de gestiune. La data
raportării acestea se închid cu conturile de bilanţ şi/sau de rezultate.
În conturile extrabilanţiere se contabilizează datele privind bunurile
neînregistrate în bilanţul entităţii, dar aflate în gestiunea acesteia, creanţele şi datoriile
contingente, garanţiile acordate şi primite, pierderile fiscale şi alte elemente similare.
Conturile din clasele 1-8 funcţionează în partidă dublă, conform căreia
înregistrările se efectuează concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont.
Simbolizarea conturilor are la bază sistemul zecimal (Figura 3.8.).
1233 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”
clasele conturilor sunt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9

1
Contul analizat se referă la conturile Clasei 1. Active
Exemplu imobilizate
grupele de conturi sunt codificate cu 2 cifre: prima cifră indică

codul (simbolul) clasei în care este inclusă grupa respectivă, iar a
doua cifră – numărul grupei
12
Contul se referă la grupa a 2-a „Imobilizări
Exemplu corporale” a conturilor Clasei 1. Active imobilizate
conturile de gradul I sunt simbolizate cu 3 cifre din care: primele

două – formează codul (simbolul) grupei la care se referă contul
respectiv, iar a treia cifră – numărul contului de gradul I (întîi)
123
Contul dat este al treilea cont din grupa cu codul 12
„Imobilizări corporale” a conturilor Clasei 1. Active
Exemplu
imobilizate
conturile de gradul II sunt simbolizate cu 4 cifre: primele trei cifre

indică codul contului de gradul I, iar a patra cifră – numărul
contului de gradul II al contului sintetic corespunzător
1233 Contul examinat constituie al treilea cont de gradul II
deschis la contul de gradul I 123 din grupa cu codul
Exemplu 12 „Imobilizări corporale” a conturilor Clasei 1.
Active imobilizate
Figura 3.8. Simbolizarea conturilor contabile

66
6. Balanța de verificare. Funcțiile, tipurile, structura
Balanţa de verificare asigură respectarea contabilă a echilibrului

permanent impus de dubla înregistrare a elementelor patrimoniale, oferind
prin aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în contabilitatea
curentă şi a întocmirii unor bilanţuri contabile reale şi complete.
Balanţa de verificare se prezintă ca un tablou enumerativ al

tuturor conturilor existente la entitate, care furnizează
informaţii cu privire la soldurile iniţiale, rulajele înregistrate
într-o perioadă de gestiune şi soldurile finale la data
întocmirii ei.
Prin însumarea pe categorii a informaţiilor respective se conţine

controlul aritmetic oferit de contabilitate asupra înregistrărilor efectuate.
În principiu, balanțele de verificare conțin următoarele elemente ale
conturilor contabile:
 denumirea,
 rulajele debitoare și creditoare,
 soldurile inițiale și finale.
Elementele valorice totalizatoare ale balanţelor de verificare trebuie
să asigure egalităţile:
1) ∑Sid = ∑Sic,
Suma soldurilor iniţiale debitoare ale conturilor contabile (∑Sid)

trebuie să fie egală cu suma soldurilor iniţiale creditoare (∑Sic).
2) ∑Rd = ∑Rc,
Suma rulajelor debitoare ale conturilor contabile (∑Rd) trebuie

să fie egală cu suma rulajelor creditoare (∑Rc).
3) ∑Sfd = ∑Sfc,
Suma soldurilor finale debitoare ale conturilor contabile (∑Sfd)

trebuie să fie egală cu suma soldurilor finale creditoare (∑Sfc).
67
După forma grafică de prezentare balanțele de verificare pot fi:
a) cu 3 egalităţi sub formă tabelară din 6 coloniţe (balanța de verificare
cu colonițe),
b) tablou întocmit după principiul matricial (balanţa şah).
Balanța de verificare cu colonițe este aplicată frecvent în

contabilitate. Informația pentru completarea ei se preia din conturile
sintetice (Figura 3.8.).
Exemplu
Tabelul 3.3
Balanţa de verificare cu colonițe (a conturilor sintetice)
N Denumirea Sold iniţial Rulaje Sold final
d/o contului sintetic Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1. 217 „Mărfuri” 27000 6000 11000 22000
2. 521 „Datorii 35670 15000 10000 30670
comerciale
curente”
3. 242 „Conturi 38000 0 15000 23000
curente în
monedă
națională”
4. ... ... ... ... ... ... ...
TOTAL 270000 270000 132500 132500 292500 292500
Neegalitatea rulajelor și soldurilor atestă asupra comiterii erorilor la

reflectarea operațiilor în conturile contabile sau balanța de verificare.
În balanța de formă șah se reflectă exclusiv sumele operațiilor

economice și se verifică rulajele conturilor. Balanța se completează în baza
formulelor contabile.
Exemplu
D 241 C 242 - 23000 lei

D 211 C 521 - 7000 lei
D 521 C 242 - 5000 lei
68
Tabelul 3.4
Balanţa de verificare șah
Credit
242 521 TOTAL
Debit
241 23000 23000
211 7000 7000
521 5000 5000
TOTAL 28000 7000 35000
Totalurile pe orizontală și verticală trebuie să fie egale, fapt dictat de

aplicarea principiului dublei înregistrări contabile în reflectarea
fenomenelor economice.
După felul conturilor pentru care se întocmesc balanțele de verificare

pot fi:
a) balanţe de verificare ale conturilor sintetice
b) balanţe de verificare ale conturilor analitice.
Balanţa de verificare a conturilor analitice se completează pentru
fiecare cont sintetic pînă la întocmirea balanţei de verificare a conturilor
sintetice.
În Tabelul 3.5 sunt sistematizate datele conturilor analitice
Exemplu
217 „Marfa A” (Tabelul 3.1), 217 „Marfa B” (Tabelul 3.2)
aferente contului sintetic 217 „Mărfuri” (pag. 63).
Tabelul 3.5
Balanţa de verificare a conturilor analitice aferente contului sintetic
217 „Mărfuri”
Sold Rulaj
Sold final
Denumi- iniţial Debit Credit
Preţul
N rea
Cantitatea
Cantitatea
Cantitatea
Cantitatea
U. m.
d/o contului
Suma
Suma
Suma
Suma
analitic
1. Marfa A kg 20,00 800 16000 100 2000 300 6000 600 12000
2. Marfa B kg 10,00 1100 11000 400 4000 500 5000 1000 10000
TOTAL x x 1900 27000 500 6000 800 11000 1600 22000
69
1. Definiți contul contabil.

2. Prezentați forma contului contabil.
3. Identificați și caracterizați elementele structurale ale contului
contabil.
4. Enunțați tipurile conturilor corespunzător structurii bilanţului
contabil.
5. Analizați structura conturilor de activ și pasiv.
6. Prezentați formulele de determinare a soldului unui cont de activ,
respectiv de pasiv, la finele perioadei.
7. Explicați principiile înregistrării în conturi.
8. Identificați și explicați regulile de funcționare a conturilor.
9. Abordați conceptual contul corespondent și formulă contabilă.
10. Constatați tipurile existente de formule contabile și abordați
conținutul lor.
11. Identificați și exemplificați formule contabile de stornare.
12. Tratați esența conturilor sintetice.
13. Relevați rolul conturilor analitice.
14. Exprimați legăturile dintre conturile sintetice și analitice.
15. Enunțați esența Planului general de conturi contabile și structura
acestuia.
16. Enumerați și caracterizați clasele Planului de conturi.
17. Explicați modul de simbolizare a conturilor contabile.
18. Definiți balanțele de verificare și identificați funcțiile acestora.
19. Dezvăluiți conținutul balanțelor de verificare a conturilor
sintetice.
20. Explicați destinația și desfășurați conținutul balanțelor de
verificare a conturilor analitice.
70
1. Să se determine soldurile finale în conturile 217 „Mărfuri” şi 521
„Datorii comerciale curente” în baza informației ce urmează:
Data Conținutul faptelor economice Suma
(lei)
01.12 Sold inițial al contului 217 „Mărfuri” 123560
01.12 Sold inițial al contului 521 „Datorii comerciale 94700
curente”
05.12 S-au recepționat mărfuri de la furnizori 36600
Din depozit s-au eliberat mărfuri:
11.12 - cumpărătorilor 49600
14.12 - pentru necesitățile interne ale entității 1200
20.12 Din contul curent bancar s-a achitat datoria față de 24000
furnizori
23.12 S-au stabilit plusuri de mărfuri în urma inventarierii 160
28.12 S-au stins datoriile față de furnizori pe seama 23000
avansurilor anterior acordate
2. Să se întocmească formulele contabile aferente faptelor economice

ce urmează și să se determine soldul final al contului 241 „Casa”:
Data Conținutul faptelor economice Suma
(lei)
01.12 Sold inițial al contului 241 „Casa” 3650
03.12 S-a ridicat numerar din contul curent în monedă
națională 49800
Din casă au fost achitate:
05.12 - datoriile față de personal privind retribuirea 43600
muncii
06.12 - datoriile față de titularii de avans 340
09.12 - datoriile față de furnizori 7600
09.12 S-a încasat numerar din vînzarea mărfurilor (venitul 28500
– 23750 lei, TVA – 4750 lei)
15.12 Din casă au fost eliberate avansuri spre decontare
personalului 1170
71
18.12 Sumele avansurilor neutilizate de către titularii de 150
avans au fost restituite în casă
22.12 S-a transferat numerar în contul curent în monedă
națională 26000
28.12 În urma inventarierii în casă au fost constatate 230
lipsuri de numerar
31.12 Sold final al contului 241 „Casa” ?

ce urmează:
1) S-a calculat salariul personalului administrativ al entității - 31240
lei.
2) S-a reținut impozit pe venit din suma salariului calculat - 7300 lei.
3) Din casierie s-a achitat salariul datorat personalului - 21400 lei.
4) În casierie au fost înregistrate avansuri de la cumpărători - 1800 lei.
5) S-au recepționat mărfuri de la furnizori – 36000 lei.
6) La contul curent în valută străină a fost înregistrată creanța
cumpărătorului - 14600 lei.
7) Din contul curent în monedă națională s-a achitat datoria față de
furnizori pentru mărfurile recepționate -?
8) S-a utilizat profitul anului de gestiune precedent pentru majorarea
capitalului social - 12000 lei.
9) S-a utilizat profitul anilor precedenți pentru calculul dividendelor
proprietarilor - 28700 lei.
10) Din contul curent în valută străină se achită creditul bancar pe
termen lung - 25000 lei.
4. Să se întocmească bilanţul contabil iniţial, formulele contabile

aferente faptelor economice, să se deschidă conturile sintetice şi să se
înregistreze în ele faptele economice, să se calculeze rulajele şi soldurile
finale, de asemenea bilanţul contabil la finele lunii în baza informației
prezentate
Soldurile iniţiale în conturi la 01.01.201_ au constituit: mijloace fixe -
70000 lei, amortizarea mijloacelor fixe - 21300 lei, creanţe comerciale -
15000 lei, capital social - 183400 lei, datorii comerciale curente - 22600
lei, materiale - 60500 lei, datorii față de buget - 9600 lei, produse - 61200
72
lei, datorii privind asigurările sociale și medicale - 13100 lei, datorii faţă de
personal privind retribuirea muncii - 11700 lei, casa - 3000 lei, profit
nerepartizat al anilor precedenţi - 24000 lei, rezerve statutare - 2000 lei,
conturi curente în monedă naţională - 72200 lei, credite bancare pe termen
scurt - 24600 lei, avansuri acordate curente - 30400 lei.
Conţinutul faptelor economice:

1. S-a creat capitalul de rezervă pe seamă profitului nerepartizat al
anilor precedenţi - 6000 lei.
2. Din contul curent în monedă naţională a fost achitată datoria faţă de:
- furnizori - 2400 lei,
- organele de asigurare socială - 11200 lei,
- bancă, privind creditul bancar pe termen scurt - ?
3. În contul curent în monedă naţională au fost înregistrate creanţele
cumpărătorilor - 14300 lei.
4. Din contul curent în monedă națională s-a ridicat numerar (în casă)
pentru plata salariului - 8000 lei.
5. Din casă s-a achitat salariul lucrătorilor - 10400 lei.

finale, de asemenea bilanţul contabil la finele lunii în baza informației
prezentate
Soldurile iniţiale în conturi la 01.06.201_ au constituit: mărfuri -
28120 lei, profit nerepartizat al anilor precedenţi - 13221 lei, capital social
- 5400 lei, casa - 220 lei, datorii faţă de personal privind retribuirea muncii
- 11310 lei, datorii comerciale curente - 19124 lei, conturi curente în
monedă naţională - 24838 lei, creanţe ale personalului - 365 lei, alte datorii
curente - 2300 lei, rezerve statutare - 3492 lei, materiale - 9725 lei, profit
utilizat al perioadei de gestiune - 1000 lei, credite bancare pe termen lung -
2738 lei, datorii faţă de proprietari - 6683 lei.

1. S-au recepţionat mărfuri de la furnizori cu achitare ulterioară - 9235
lei.
73
2. În contul bancar s-a înregistrat un împrumut pe termen lung - 12000
lei.
3. S-a repartizat profitul anilor precedenți în mărime de 60% pentru
formarea capitalului de rezervă - ?
4. S-a deschis un acreditiv din numerarul de la bancă – 7000 lei.
5. S-a achitat datoria faţă de furnizori pe seama acreditivului deschis - ?

finale, de asemenea să se întocmească balanța de verificare și bilanţul
contabil la finele lunii în baza informației ce urmează
Valoarea elementelor patrimoniale ale entității „GKLM” SRL la
01.12.201_ a constituit: imobilizări necorporale - 19800 lei, amortizarea
imobilizărilor necorporale - 5500 lei, împrumuturi pe termen lung - 39600
lei, casa - 2200 lei, obiecte de mică valoare şi scurtă durată - 9800 lei,
creanţe ale personalului - 11300 lei, capital social - 25400 lei, datorii pe
termen lung privind leasingul financiar - 15900 lei, conturi curente în
monedă națională - 14500 lei, datorii față de buget - 9200 lei, alte datorii
curente - 3600 lei, creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a
activelor entităţii - 5100 lei, mărfuri - 78900 lei, capital suplimentar - 1300
lei, conturi curente în valută străină - 29800 lei, finanțări și încasări cu
destinație specială curente - 51500 lei, datorii comerciale curente - 19400
lei.

1. În contul curent în monedă naţională s-a înregistrat un credit bancar pe
termen scurt - 20000 lei.
2. Din casierie s-a eliberat avans titularului Guțu Alexandru - 1500 lei.
3. Titularul Guțu Alexandru pe seama avansului anterior eliberat a achitat
datoria față de furnizor pentru mărfurile procurate - 1200 lei.
4. Suma avansului neutilizat a fost restituită de către titular în casierie - ?
5. Din contul curent în valută străină s-a deschis un acreditiv - 24000 lei.
6. De la furnizori au fost recepţionate mărfuri - 4700 lei.
7. Din contul curent în monedă naţională a fost achitată datoria faţă de
furnizori – 6200 lei.
74
7. Să se descrie conţinutul faptelor economice:
1) Debit 213 Credit 521 3400 lei
10) Debit 226 Credit 241 540 lei.
8. Să se înregistreze faptele economice în contul sintetic şi conturile

analitice şi să se stabilească legătura dintre ele. Să se întocmească balanţa
de verificare a conturilor analitice
La 01.12.201_ soldul iniţial al contul sintetic 211 „Materiale” a
constituit 34800 lei, detaliat în două conturi analitice:
 211 „Materialul A” - 1400 bucăți la prețul de 16 lei bucata,
 211 „Materialul B” - 310 metri la prețul de 40 lei metru.
În cursul lunii decembrie au avut loc următoarele fapte economice:
1) 07.12.201_s-a recepționat în depozit de la furnizori:
 material A – 190 bucăţi la preţul de 16 lei bucata,
 material B – 320 metri la preţul de 40 lei metru.
2) 10.12.201_ s-a eliberat din depozit în producţie:
3) 16.12.201_ s-a eliberat din depozit pentru necesitățile generale ale
entității:
75
76
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAREA ŞI INVENTARIEREA
Subiecte:
1. Definiţia, conţinutul, clasificarea documentelor
2. Circuitul documentelor şi etapele lui
3. Registrele contabile şi tehnica înregistrărilor în contabilitate
4. Inventarierea – caracteristica şi formele ei
în contabilitate
Obiective:
Dezvăluirea noțiunii de document și a cerințelor de întocmire
Identificarea criteriilor de clasificare a documentelor
Descrierea etapelor circuitului documentelor
Definirea registrelor contabile și identificarea criteriilor de
clasificare
Descrierea tehnicilor de înregistrare în contabilitate
Definirea inventarierii și a rolului acesteia în asigurarea integrității
patrimoniului
Identificarea criteriilor de clasificare a inventarierii
Descrierea etapelor de desfășurare a inventarierii și reflectare a
rezultatelor în contabilitate
1. Definiţia, conţinutul, clasificarea documentelor
Urmărirea neîntreruptă şi continuă a faptelor economice, în momentul

efectuării lor, indiferent de conţinut şi volum, se realizează prin intermediul
documentelor.
Documentul reprezintă actul scris care adevereşte efectuarea

unei operaţii sau acordă dreptul de înfăptuire a acesteia
(cuvîntul „document” din latină semnifică procedeu de
demonstrare).
77
Documentele servesc baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate. Calitatea evidenţei, corectitudinea înregistrărilor, eficacitatea
funcţiilor de control sunt determinate de documentele contabile.
Definiție Documentul primar este confirmarea documentară (pe

suport de hîrtie sau în formă electronică) care justifică
efectuarea operaţiunii economice, acordă dreptul de a o
efectua sau certifică producerea unui eveniment.
Pentru a putea fi justificate, în vederea înregistrării faptelor

economice în contabilitate, documentele trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:
1) în mod obligatoriu să conţină următoarele rechizite: denumirea şi
numărul documentului, data întocmirii, denumirea, adresa, IDNO
(codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit
documentul şi al destinatarului documentului, conţinutul faptelor
economice, etaloanele cantitative şi valorice în care sunt
exprimate faptele economice, funcţia, numele, prenumele şi
semnătura persoanelor responsabile de efectuarea şi înregistrarea
faptelor economice;
2) întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneală, cu
pastă sau creion chimic;
3) în documente nu se admit ştersături, răzuituri. Erorile admise în
document se corectează potrivit regulilor generale (cu excepţia
documentelor de casă şi bancare);
4) în scopul asigurării operativităţii informaţiilor contabile este
necesară întocmirea oportună a documentelor;
5) în documente textul, semnăturile, cifrele trebuie să fie citeţe,
descifrabile.
Ca o consecinţă a varietăţii documentelor, diversităţii faptelor

economice consemnate în ele, modului de întocmire şi mijloacele utilizate
pentru prelucrarea datelor pe care le conţin, apare necesitatea clasificării
lor.
78
Clasificarea documentelor se face după mai multe criterii (Figura
4.1.).
1) documente de dispoziţie – documente prin care se

transmite ordinul de a executa o operaţie economică,
precum şi indicaţiile necesare pentru efectuarea ei,
Exemplu ordinul de plată prin care entitatea dă
dispoziţie băncii care o deserveşte de a achita datoria faţă de
furnizor; dispoziţia de livrare; comanda; dispoziţia de
I. După încasare; dispoziţia de plată etc.
caracterul şi
funcţia pe 2) documente justificative – documente care cuprind date
care o privind efectuarea faptelor economice şi servesc pentru
îndeplinesc înregistrarea acestora în contabilitate,
Exemplu factura fiscală; bonul de consum; raportul
gestionar etc.
3) documente mixte (combinate) – documente care îmbină

caracteristicile documentelor justificative şi de
dispoziţie.
Exemplu decontul de avans care se întocmeşte de
titularul de avans şi cuprinde date privind dispoziţia de
executare a operaţiei, totodată şi dovada înfăptuirii ei; statul
de calcul-plată al salariului etc.
1) documente interne – întocmite în cadrul entităţii şi

sunt destinate nemijlocit circulaţiei în subdiviziunile
acesteia din momentul emiterii şi pînă la anulare,
Exemplu
bonul de consum, bonul de intrare etc.
II. După
locul 2) documente externe – care intră în entitate de la terţi
întocmirii şi (furnizori, bănci), precum şi cele emise de entitate,
circulaţiei destinate persoanelor terţe, (cumpărători, organe
fiscale, organe sociale).
Exemplu
factura fiscală; extrasul de cont; ordinul de
plată etc.
79
Continuarea Figurii 4.1.
III. După 1) documente primare – consemnează faptele economice
modul de nemijlocit în momentul şi locul efectuării lor,
întocmire şi
gradul de Exemplu
factura fiscală; ordinul de plată etc.
prelucrare a
informaţiilor 2) documente centralizatoare (prelucrate) – în care se
consemnează informaţiile obţinute în urma prelucrării
informaţiilor şi /sau documentelor primare.
1) documente fără regim special (netipizate) – se

utilizează la perfectarea faptelor economice care
IV. În poartă un caracter intern, specifice fiecărei entităţi,
funcţie de
gradul de 2) documente cu regim special (tipizate) – documente
reglementare tipărite pe hîrtie specială în mod centralizat, au serie
a perfectării şi număr şi sunt supuse unei înregistrări speciale la
faptelor ieşirea /intrarea lor.
economice
Exemplu factura fiscală; factura; foaia de parcurs
(autocamioane, autobuze etc.); procura etc.
V. După 1) documente întocmite manual,

tehnica 2) documente întocmite automatizat.
întocmirii
Figura 4.1. Clasificarea documentelor
2. Circuitul documentelor şi etapele lui
Prin circuit documentar se subînţelege mişcarea documentelor din

momentul întocmirii lor în entitate sau primirii de la alte entităţi pînă în
momentul arhivării şi păstrării. Drumul parcurs de documente variază de la
o entitate la alta, în funcţie de dimensiunea şi structura ei organizatorică.
Circulaţia documentelor prevede parcurgerea cîtorva etape

(Figura 4.2.):
80
Documentele pot fi întocmite la entitate în
momentul efectuării faptelor economice sau
primite de la alte entităţi
Documente Serviciul Arhiva

primare Contabilitate
Verificarea documentelor: Prelucrarea documentelor:

după formă, conţinut, aritmetic întocmirea formulei contabile,
includerea documentelor în registre
După formă se După conţinut se Prelucrarea documentelor

verifică: verifică: include: sortarea documentelor
corectitudinea legitimitatea pe fapte economice după
întocmirii, existenţa faptelor economice criteriul omogenităţii, indicarea
tuturor rechizitelor şi necesitatea în documente a conturilor
necesare acestora corespondente
Figura 4.2. Etapele circuitului documentelor
1. Întocmirea (emiterea) documentelor - se face pe formulare tipizate

sau netipizate, manual sau automatizat. La îndeplinirea manuală a
documentelor se practică micşorarea numărului de înregistrări sau
utilizarea formelor combinate de documente.
2. Primirea şi verificarea documentelor de către contabilitate – în
cadrul acestei etape are loc controlul legitimităţii faptelor economice
perfectate şi a realităţii acestora, corectitudinea întocmirii documentelor,
existenţa tuturor rechizitelor necesare, claritatea îndeplinirii documentelor,
lipsa corectărilor, indicarea corectă a datei, a calculelor aritmetice, taxării
(preţ x cantitate), oportunitatea şi necesitatea operaţiilor consemnate în
documente. În cazul depistării erorilor aritmetice sau lipsei unor rechizite,
documentele se restituie pentru recopiere sau rectificare. Atenţie deosebită
se acordă autenticităţii semnăturilor. În final documentele se semnează de
lucrători ai contabilităţii.
3. Prelucrarea documentelor – prevede sortarea documentelor pe fapte
economice, avînd loc gruparea documentelor pe perioade după criteriul
81
omogenităţii. Are loc cumularea mai multor documente primare şi
obţinerea documentelor centralizatoare:
a) în cazul unui volum mare de date – situaţii centralizatoare,
b) în cazul unui volum mic – nemijlocit în registrele de evidenţă
sintetică şi analitică.
4. Înregistrarea faptelor economice din documente în conturile
contabile – se indică conturile aferente operaţiilor consemnate în aceste
documente. Înregistrările contabile se efectuează pentru un singur fapt sau
o grupă de fapte omogene. Înregistrările se efectuează cronologic, prin
reflectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării în
circuit. Ordinea înregistrărilor depinde de forma de contabilitate utilizată
de entitate.
5. Arhivarea şi păstrarea documentelor – la finele perioadei de
gestiune documentele sunt cusute în mape, după care sunt predate în
arhivă. În cadrul arhivei documentele se păstrează grupate pe domenii şi în
cadrul acestora, cronologic. Termenele de păstrare se stabilesc prin actele
normative şi diferă, în funcţie de natura şi importanţa documentelor.
Documentele justificative, ca exemplu: bonurile de consum - un an,

documentele de casă, bancare - 3 ani, fişe de inventariere, borderoul de
plată al retribuţiilor - 5 ani, statele de salarii – 75 ani.
La fiecare entitate este necesară elaborarea planului circulaţiei
documentelor în care se indică termenul prezentării documentelor în
contabilitate, termenul prelucrării şi efectuării înregistrărilor în registrele de
evidenţă.
3. Registrele contabile şi tehnica înregistrărilor în contabilitate
În baza documentelor justificative (document cu document) sau în

baza unui document centralizator, care cuprinde fapte economice de aceiaşi
natură, din aceiaşi perioadă de gestiune, se fac înregistrările în registrele
contabile. Registrul contabil serveşte pentru înregistrarea faptelor
economice, asigurînd păstrarea informaţiei grupată după anumite criterii,
totodată permite prelucrarea acestor informaţii şi centralizarea lor prin
situațiile financiare.
82
Registrele contabile – registre destinate grupării,
Definiţie
sistematizării, înregistrării şi generalizării informaţiei privind
existenţa şi mişcarea elementelor contabile reflectate în
documentele primare şi centralizatoare.
Registrul reprezintă un grup de foi cu o liniatură specială folosit

pentru înscrierea operaţiilor economice care au loc în entitate. Registrele
contabile sunt suporturi materiale şi fizice prevăzute pentru gruparea şi
înregistrarea datelor despre existenţa bunurilor economice, surselor de
finanțare şi operaţiilor cu ele stabilite în purtătorii de informaţie.
Registrele contabile se clasifică în funcție de diverse criterii, fiind
examinate în Figura 4.3.
1) Cărţi (Registrul de casă, Cartea mare) – în ele toate

foile sunt numerotate, numărate, cusute şi legate în copertă.
Aceste lucrări se efectuează pînă la începerea înregistrărilor
în cărţi. La ultima pagină contabilul-şef face înscriere în
cartea dată şi semnează. În unele cazuri poate fi utilizat
I. După sigiliul. De regulă, sunt deschise pentru un an calendaristic.
aspectul 2) Fişe (fişe de inventar pentru evidenţa analitică a
exterior mijloacelor fixe, fişe pentru evidenţa materialelor) – fiţele
(forma pe nu se leagă ci se păstrează într-o lădiţă specială, numită
care o pot fişier. În fişier, fişele sunt amplasate şi grupate după
avea) anumite criterii.
3) Foi volante (borderouri, jurnale-ordere,
maşinograme) – ca şi fişele nu se leagă însă spre deosebire
de ele, se păstrează în mape speciale şi au un format mai
mare.
1) Registre ale evidenţei sintetice (jurnale-ordere,

II. După Cartea mare) - servesc la înregistrarea, centralizarea şi
sfera de generalizarea datelor contabile, privind întreaga activitate a
cuprindere a entităţii, necesare întocmirii şi prezentării situațiilor
informaţiilor financiare.
2) Registre ale evidenţei analitice - servesc la
înregistrarea şi urmărirea detaliată a diferitor elemente
patrimoniale, atît în etalon natural cît şi valoric.
83
Continuarea Figurii 4.3.
1) Cronologice – servesc pentru înregistrarea faptelor

economice succesiv, în timp. Astfel, în ordine cronologică,
III. După se înscriu în Registrul de casă dispoziţiile de casă de plată
caracterul şi de încasare, ceea ce asigură controlul păstrării şi
înregistrărilor înregistrarea deplină a numerarului.
2) Sistematice – servesc la înregistrarea faptelor
economice, grupate după conţinutul şi natura economică,
respectînd ordinea succesiunii în timp.
Exemplu jurnalul-order şi borderoul la contul 217
„Mărfuri”, 241 „Casa” etc.
Figura 4.3. Clasificarea registrelor contabile
Nomenclatorul şi structura registrelor contabile se stabilesc de fiecare

entitate sinestătător, pornind de la necesităţile informaţionale proprii, ţinînd
cont de normele metodologice şi cerinţele prevăzute de Legea
contabilităţii. Registre contabile obligatorii sunt Cartea mare şi balanţa de
verificare.
Tehnica înregistrărilor în contabilitate diferă prin mijloacele de
lucru folosite pentru reflectarea faptelor economice ce intră în sfera
obiectului contabilităţii şi prin modul cum se realizează munca de
culegere, prelucrare şi valorificare a informaţiei contabile.
Indiferent de tehnica de înregistrare utilizată este necesară

respectarea ciclului contabil. Ciclul contabil constituie totalitatea etapelor
de prelucrare a datelor în contabilitate şi cuprinde:
1) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare
2) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile,
3) reflectarea informaţiilor în conturile contabile,
4) întocmirea registrelor contabile,
5) inventarierea elementelor contabile,
6) întocmirea balanţei de verificare, Cărţii mari şi a situațiilor
financiare.
În dependenţă de numărul de registre de evidenţă folosite, conţinutul
şi destinaţia lor, ordinea şi modul de calcul, prelucrarea şi înregistrarea
84
faptelor economice, tehnica înregistrărilor în contabilitate ia aspectele
reflectate în Figurile 4.4., 4.5.
Documente primare
Documente Registre de Registre de

centralizatoare evidenţă evidenţă
analitică sintetică
Cartea Mare
Situațiile financiare
Bilanţul
Figura 4.4. Schema circuitului documentelor în cazul tehnicii

manuale de înregistrare a faptelor economice în contabilitate
Documente primare
Introducerea datelor (documentelor primare)
Întocmirea formulelor contabile
Prelucrarea automatizată a informaţiei
Întocmirea rapoartelor
Registrul de Registre ale Situațiile financiare,

casa Alte
evidenţei analitice inclusiv bilanţul rapoarte
Figura 4.5. Schema circuitului documentelor în cazul tehnicii

automatizate de înregistrare a faptelor economice în contabilitate
85
4. Inventarierea – caracteristica şi formele ei
Mijlocul principal prin care se constată concordanţa dintre realitate şi

datele din contabilitate şi concomitent se asigură păstrarea integrităţii
patrimoniului entităţii este inventarierea.
Inventarierea reprezintă un procedeu de control şi

Definiție autentificare documentară a existenţei elementelor de activ şi
datorii în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică,
după caz, care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a
entităţii la data efectuării acesteia.
Sarcinile de bază ale inventarierii sunt:

1) stabilirea existenţei efective a elementelor de activ şi datorii
(imobilizărilor necorporale şi corporale, investiţiilor financiare, stocurilor,
numerarului din casierie şi conturile curente în instituţiile financiare,
documentelor băneşti, volumului producţiei în curs de execuţie, creanţelor
şi datoriilor);
2) verificarea integrității activelor prin compararea existenţei efective
a acestora cu datele contabilităţii;
3) constatarea creanţelor compromise şi datoriilor cu termenul de
prescripţie expirat;
4) stabilirea bunurilor care parţial sau total şi-au pierdut calitatea
iniţială;
5) constatarea bunurilor neutilizate în activitatea entităţii;
6) verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a
stocurilor, numerarului şi documentelor băneşti, precum şi condiţiile de
întreţinere şi păstrare a maşinilor, utilajelor şi a altor imobilizări corporale.
Inventarierea în acceptare largă nu se limitează doar la constatarea
faptică a elementelor patrimoniale reflectate sub dublu aspect
(Active=Pasive), ci cuprinde şi alte lucrări impuse de rolul inventarierii ca
procedeu al metodei contabilităţii.
Inventarierea poate fi clasificată după numeroase criterii (Figura
4.6.).
86
1) inventariere parţială - are ca obiect anumite elemente
I. În raport ale patrimoniului sau gestiuni din entitatea respectivă
cu obiectul şi (numerarul în casierie, mărfurile în depozit);
sfera de 2) inventariere generală – are un caracter periodic şi
cuprindere cuprinde inventarierea tuturor elementelor patrimoniale. Se
efectuează, de regulă, la finele anului şi în caz de înfiinţare,
reorganizare sau încetarea a activităţii entităţii.
1) inventariere periodică - se face, de regulă, în ultima zi a

II. Din punct lunii, cînd se asigură compararea datelor reale cu cele din
de vedere al contabilitate;
termenilor de 2) inventariere ocazională - se efectuează în cazuri
efectuare speciale, precum: fuziunea entităţii, primirea-predarea
gestiunii, calamităţi naturale, schimbarea preţurilor etc.
1) inventariere planificată, se desfăşoară în termene

III. După anterior stabilite, reieşind din posibilităţi, raţionalitate, acte
modul de normative;
efectuare şi 2) inventariere inopinată (prin surprindere), se efectuează
caracter la dispoziţia conducătorului entităţii, a organelor de anchetă şi
control.
1) inventarierea bunurilor economice de natura mijloacelor

fixe, materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
produselor, mărfurilor, numerarului;
IV. După 2) inventarierea bunurilor economice în mişcare -
conţinutul transformare – care cuprind activele în curs de execuţie,
economic al producţia în curs de execuţie, cheltuielile anticipate;
elementelor 3) inventarierea bunurilor economice în mişcare-decontare
supuse – la ele se referă: furnizorii şi antreprenorii, cumpărătorii şi
inventarierii alţi beneficiari;
4) inventarierea datoriilor faţă de buget privind impozitele
şi taxele, faţă de organele de asigurare socială şi asistenţă
medicală, faţă de proprietari, faţă de personal şi alţi creditori.
1) inventariere totală, se extinde asupra tuturor

sortimentelor care formează un element patrimonial
V. După (sortimente de materiale, de produse) sau asupra tuturor
modalitatea bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor (mijloace
de efectuare fixe, mărfuri, materiale);
2) inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele
sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune.
Figura 4.6. Clasificarea inventarierii

87
Inventarierea se află într-o strînsă legătură cu celelalte procedee ale
metodei contabilităţii. Astfel, toate faptele economice se consemnează în
documente corespunzătoare, datele din documente se înregistrează în
conturi, exactitatea înregistrărilor din conturi se verifică cu ajutorul
balanţei de verificare, informaţiile din conturi se confruntă cu realitatea şi
se pun de acord cu aceasta prin intermediul inventarierii. În baza tuturor
acestor lucrări se întocmeşte bilanţul, situație financiară de sinteză şi
informare a utilizatorilor.

în contabilitate
Ordinea desfăşurării inventarierii este reglementată de Legea

contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 şi Regulamentul privind
inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din
29.05.2012.
Conform actelor normative nominalizate inventarierea

reprezintă o lucrare complexă care presupune parcurgerea mai multor
etape, şi anume:
I. Pregătirea inventarierii – constă în luarea unor măsuri menite să
asigure condiţiile pentru desfăşurarea continuă, ordonată şi la timp a
operaţiilor de inventariere.
Aceste măsuri au ca obiect:
- constituirea comisiei de inventariere printr-un Ordin (Dispoziție)
privind efectuarea inventarierii emis de conducătorul entităţii;
- prelucrarea şi înregistrarea în contabilitate a tuturor documentelor
justificative;
- închiderea și sigilarea căilor de acces în gestiuni, cu excepţia locului
în care începe inventarierea;
- întocmirea și prezentarea de către gestionar a Declaraţiei, în care
trebuie să indice prezenţa în gestiunea sa a bunurilor care nu aparţin
gestiunii;
- sistarea operaţiunilor de intrare-ieşire a bunurilor din gestiune,
- verificarea şi pregătirea aparatelor de măsurare şi cîntărire;
- sortarea, gruparea şi pregătirea bunurilor supuse inventarierii.
88
II. Constatarea, descrierea şi evaluarea elementelor inventariate.
Constatarea are loc prin observarea directă (numărare, cîntărire,
măsurare, calcule tehnice, după caz) pentru bunurile materiale. Pentru
bunurile nemateriale sub forma de creanţe, datorii, cheltuieli, constatarea
are loc în baza documentelor confirmate de terţi precum facturi fiscale,
extrase de cont etc. Descrierea elementelor constatate la inventariere se
face amănunţit indicîndu-se denumirea, felul, codul, cantitatea, calitatea,
dimensiunile şi alte proprietăţi care pot servi la identificarea acestora.
Evaluarea elementelor inventariate se face la valoarea de bilanţ pentru
lipsuri, sau la valoarea justă pentru plusuri.
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în Listele de inventariere
care prezintă registre de inventar, conţinutul cărora depinde de felul şi
natura elementelor inventariate. În listele de inventariere bunurile se înscriu
cu precizarea denumirii, codului, unităţii de măsură, preţului unitar de
evidenţă şi altor indicatori cantitativi.
III. Stabilirea şi regularizarea rezultatelor inventarierii – se
efectuează direct în listele de inventariere. La această etapă divergenţele se
determină prin compararea mărimilor constatate la inventariere cu cele
înregistrate în contabilitate. Prin preluarea din listele de inventariere a
poziţiilor cu diferenţe se întocmeşte Registru de verificare a rezultatelor
inventarierii. Dacă cantităţile şi valorile constatate efectiv la un anumit
element sunt mai mari decît cele din contabilitate deferenţa reprezintă
plusuri de inventar, iar situaţia inversă – lipsuri de inventar.
Lipsurile:
a) se anulează la cheltuieli dacă sunt prevăzute norme legale de
perisabilitate naturală;
b) se impută persoanelor vinovate, dacă există decizia organelor de
judecată sau acordul dintre entitate şi persoana vinovată la recuperarea
benevolă a prejudiciului material;
c) se admit compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile, dacă
există cazurile de confuzie între stocurile aceluiaşi produs:
- pentru aceeaşi perioadă de gestiune,
- acelaşi gestionar,
- aceeași subdiviziune.
89
Rezultatele inventarierii, concluziile şi propunerile făcute cu privire
la cauze, modul de regularizare şi răspundere pentru diferenţele de inventar
se consemnează în Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii.
În contabilitate rezultatele inventarierii se înregistrează în modul
următor:
Tabelul 4.1
Contabilitatea rezultatelor inventarierii
Corespondenţa
N
Conţinutul operaţiilor economico - financiare conturilor
d/o
Debit Credit
Plusurile stabilite în urma inventarierii
1. Înregistrarea la intrări a activelor imobilizate și 112, 121,
circulante evaluate la valoarea justă (pentru 123
numerar și documentele bănești la valoarea 211, 213, 612
nominală) 216, 217,
241, 246
Lipsurile stabilite în urma inventarierii
2. Se casează amortizarea acumulată a 113, 112,
imobilizărilor necorporale, corporale și a 124, 123,
OMVSD 214 213
3. Se casează valoarea cotabilă a imobilizărilor 112, 123,
necorporale, corporale și a activelor circulante 714
211, 213,
216, 217,
241, 246
4. Imputarea lipsurilor gestionarilor în baza
acordului de recuperare și a angajamentului de
plată a acestora:
- la valoarea justă 226 612
- TVA aferentă 226 534
5. Restituirea lipsurilor de către gestionar:
- prin reținere din salariu 531 226
- nemijlocit cu numerar în casierie 241 226
90
1. Definiți documentarea ca procedeu al metodei contabilității.

2. Care sunt cerințele privind întocmirea documentelor contabile?
3. Ce rechizite obligatorii trebuie să conțină un document?
4. După ce criterii se clasifică documentele?
5. Identificați și caracterizați tipurile de documente contabile.
6. Ce subînțelegeți prin circuit documentar?
7. Identificați și explicați etapele circuitului documentar.
8. Care este esența și destinația registrelor contabile?
9. Care sunt criteriile de clasificare a registrelor contabile?
10. Descrieți tehnica înregistrărilor în contabilitate.
11. Enumerați etapele ciclului contabil.
12. Identificați tehnicile de înregistrare în contabilitate.
13. Prezentați schema tehnicii manuale și a celei automatizate de
înregistrare în contabilitate.
14. Definiți inventarierea ca procedeu al metodei contabilității.
15. Identificați scopurile și sarcinile inventarierii.
16. Identificați, clasificați și caracterizați tipurile inventarierii.
17. Descrieți etapele inventarierii.
18. Explicați contabilitatea divergențelor constatate în urma
inventarierii.

1. Să se întocmească dispoziția de încasare Nr. 76 din 3 februarie în
baza informației ce urmează
În casieria entității „GKLM” SRL, de către casierul Ghenea Natalia,
au fost încasate sumele din vînzarea mărfurilor de la vînzătoarea Obreja
Maria în valoare 13480 lei.
91
2. Să se întocmească dispoziția de plată Nr. 53 din 5 februarie în baza
informației prezentate
Din casieria entității „GKLM” SRL s-a achitat factura furnizorului
„Eveniment” SA, Nr. 0026908 din 13.03.201_ pentru materialele procurate
în valoare de 1920 lei, conform contractului Nr.18, încheiat la 10.02. 201_.
Numerarul a fost înmînat reprezentantului furnizorului Scurtu Vasile în
baza delegaţiei Nr. 28 din 12.03.201_.
3. Să se calcule sumele necesare și determine rezultatele inventarierii

Denumirea Unitatea Preţul Conform datelor Conform datelor
mărfurilor de unitar, contabilității inventarierii
măsură lei canti- suma canti- suma
tatea tatea
Chefir buc. 7,50 20 22
Smîntînă, 0,2 kg buc. 10,00 23 23
Smîntînă, 0,5 kg buc. 16,50 15 14
Iaurt „Danone” buc. 4,00 40 38
Brînză, 9% buc. 9,50 10 10
grăsimi
Total x x x x
Conform deciziei comisiei de inventariere, plusurile se reflectă la

intrări iar lipsurile constatate se impută gestionarului, fiind evaluate la un
coeficient 1,2 de la preț.
4. Să se contabilizeze rezultatele inventarierii în baza informației ce

urmează
În urma inventarierii efectuate la entitatea „GKLM” SRL au fost
înregistrate următoarele rezultate:
Plusuri:
- numerar în casierie – 38 lei,
- materiale de ambalat – 112 lei.
Lipsuri:
92
- masă de birou cu costul inițial - 7000 lei, amortizarea acumulată -
3200 lei,
- inventar gospodăresc (unelte) cu valoarea totală - 280 lei,
- mărfuri în magazin, la valoarea totală - 1200 lei.
Lipsurile constatate se impută gestionarilor la valoarea de piață: masa
de birou – 4600 lei, inventarul gospodăresc – 310 lei, mărfurile 1470 lei,
TVA 20%. Restituirea lipsurilor de către gestionari are loc:
- pentru masa de birou, prin reținere din salariu,
- pentru celelalte lipsuri, nemijlocit cu numerar în casierie.
93
94
Partea verso
95
CAPITOLUL V
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Subiecte:
1. Definirea, evaluarea, recunoaşterea activelor imobilizate
2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
4. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung
5. Contabilitatea investițiilor imobiliare
Obiective:
Definirea activelor imobilizate, identificarea componenței acestora
Prezentarea modului de recunoaștere și evaluare a principalelor
active imobilizate
Examinarea modului de perfectare documentară a gestiunii
imobilizărilor
Descrierea contabilității imobilizărilor necorporale și a amortizării
acestora
Cercetarea contabilității imobilizărilor corporale
Examinarea metodelor de calcul și a contabilității amortizării
mijloacelor fixe
Dezvăluirea contabilității investițiilor financiare pe termen lung
Investigarea contabilității investițiilor imobiliare
1. Definirea, evaluarea, recunoaşterea activelor imobilizate
Activele imobilizate identifică elementele patrimoniale ale

întreprinderii cu durată temporară de participare la circuitul economic al
acesteia ce depășește 12 luni calendaristice, cu rotație multiplă ce asigură
derularea normală a proceselor economice în cadrul entității. În categoria
activelor date se includ atît bunuri economice, cît și angajamente ale altor
persoane fizice și juridice față de întreprindere, cheltuieli ș. a.
96
Activele imobilizate - resurse economice identificabile şi
Definiţie controlabile de către entitate într-un termen ce depășește 12
luni ce provin din fapte economice trecute din a căror
utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice
În funcție de conținutul economic al activelor imobilizate se

evidențiază următoarele categorii:
 imobilizări;
 investiții;
 creanțe;
 alte active imobilizate.
Imobilizările reprezintă activele deţinute pentru a fi utilizate

Definiţie
pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau
pentru a fi transmise în folosinţă terţilor.
Aceste bunuri încadrează elemente contabile de natura imobilizărilor

necorporale și imobilizărilor corporale.
Investiţii sunt considerate activele sub formă de valori

Definiţie mobiliare și imobiliare, cote de participaţie în capitalul social
al altor entităţi şi alte investiţii deţinute de entitate în scopul
exercitării controlului, obţinerii veniturilor sau altor beneficii
economice.
Investițiile ca valori financiare se divid în investiții imobiliare și
investiții financiare.
Creanţele pe termen lung sunt drepturi ale entităţii pe o

Definiţie perioadă ce depășește 12 luni și care decurg din tranzacţii
sau evenimente trecute, din stingerea cărora se aşteaptă
intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii
economice.
Contabilitatea activelor imobilizate pe tipuri concrete este

reglementată prin prevederile diferitor SNC (Tabelul 5.1).
97
Tabelul 5.1
Definirea activelor imobilizate de bază, reglementarea normativă
a contabilității
Elementul Imobilizări Imobilizări Investiții Investiții
contabil necorporale corporale imobiliare financiare
imobilizări imobilizări sub proprietate active sub
nemonetare formă de imobiliară formă de valori
care nu mijloace fixe, deţinută (de mobiliare, cote
Definiţie îmbracă o terenuri, proprietar sau de participaţie
formă imobilizări locatar în baza în capitalul
materială, corporale în unui contract social al altor
identificabile şi curs de de leasing entităţi şi alte
controlabile de execuţie şi financiar), mai investiţii
entitate. resurse degrabă în deţinute de
minerale. scopul entitate pe o
închirierii perioadă mai
şi/sau pentru mare de un an
creşterea în scopul
valorii exercitării
acesteia, decît controlului,
pentru a fi: obţinerii
- utilizată în veniturilor sau
producţie, altor beneficii
pentru economice.
furnizarea de
bunuri,
prestarea
serviciilor sau
în scopuri
administrative;
- vîndută în
procesul
desfăşurării
normale a
activităţii.
Actul SNC SNC SNC SNC
normativ „Imobilizări „Imobilizări „Investiţii „Creanţe şi
necorporale şi necorporale şi imobiliare” investiţii
corporale” corporale” financiare”
98
Activele imobilizate ale entității sunt recunoscute în
contabilitate în baza criteriilor generale:
1) obiectul (elementul contabil) este identificabil şi controlabil de
entitate;
2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei activelor
imobilizate;
3) este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din
utilizarea (deținerea) obiectului; şi
4) costul de intrare a (valoarea) obiectului poate fi evaluat(ă) în mod
credibil.
Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor necorporale se efectuează în

modul stabilit cu excepţia regulilor specifice şi anume:
1) imobilizările necorporale păstrate în/pe un obiect fizic, cum ar fi
purtătorii de informaţie (în cazul unei programe informatice) sau
documentaţia juridică (în cazul unei licenţe) se recunosc la data dobîndirii
dreptului de utilizare a acestor informaţii;
2) imobilizările necorporale sub forma titlurilor de protecţie (de
exemplu, dreptul de utilizare a unui brevet sau a unui desen industrial creat
de entitate) se recunosc la data eliberării acestora;
3) imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări, indiferent
de faptul dacă necesită sau nu lucrări de pregătire pentru utilizare după
destinaţie, se recunosc la data punerii în funcţiune a altui activ imobilizat
ce necesită lucrări de pregătire.
Resursele minerale se recunosc în componenţa imobilizărilor
corporale după finalizarea lucrărilor de explorare dacă:
1) proprietăţile resurselor decopertate corespund definiţiei
imobilizărilor corporale;
2) volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru
care este demonstrată fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială;
3) costul resurselor poate fi determinat credibil.
Activele imobilizate se evaluează inițial și ulterior (Figura 5.1.).
99
MOMENTELE EVALUĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE
La intrarea în
patrimoniu (data Pe parcursul perioadei de utilizare se efectuează
recunoaşterii activelor)
se exercită evaluarea
evaluarea ulterioară
iniţială (istorică)
Evaluarea ulterioară este efectuată prin selectarea unei metode

Evaluarea iniţială pentru:
presupune aprecierea  Imobilizări:
costului (valorii) de 1) la valoarea contabilă (la cost);
intrare, care se determină: 2) potrivit IAS 38 „Imobilizări necorporale” şi IAS 16
- în momentul intrării sau „Imobilizări corporale” la:
creării activului; (a) valoarea contabilă (la cost) minus amortizarea cumulată
- în baza datelor aferentă și orice pierderi cumulate din depreciere;
documentelor primare; (b) valoare reevaluată (valoarea justă la momentul reevaluarii
- în funcţie de tipul minus amortizarea ulterioară cumulată aferentă și pierderile
activului, modul, sursa ulterioare cumulate din depreciere);
de intrare sau creare.  Investiții imobiliare la:
1) valoarea justă; sau
2) cost.
 Investiţii financiare pe termen lung (valori mobiliare) la:
1) costul de intrare – valorile mobiliare necotate pe piaţă
financiară al căror cost de intrare nu s-a modificat semnificativ în
perioada de gestiune;
2) costul ajustat - valorile mobiliare sub formă de obligaţiuni al
căror cost de intrare diferă de valoarea nominală a acestora;
3) valoarea justă - valorile mobiliare cotate pe piaţa financiară.
Figura 5.1. Evaluarea activelor imobilizate
Valoare contabilă – costul de intrare sau costul corectat al obiectului de

evidenţă diminuat cu amortizarea şi pierderile din depreciere acumulate.
Valoare justă – suma cu care o imobilizare ar putea fi schimbată benevol în
cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate,
independente şi bine informate.
Costul de intrare a imobilizărilor corporale și necorporale procurate
se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele
nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor şi
sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în
locul amplasării şi în starea necesară pentru folosire după destinaţie.
100
Costul de intrare a investiţiilor imobiliare se compune din valoarea
de procurare şi costurile de achiziţie direct atribuibile (de exemplu,
comisionul agenţiei imobiliare, plăţile pentru serviciile notariale,
costul serviciilor juridice, taxele de stat şi alte costuri de
tranzacţionare).
În cazul creării (elaborării, construirii) activelor prin metoda de regie

sau antrepriză costul de intrare a obiectelor se egalează cu costul efectiv
(costul proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu
personalul, contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asistenţă
medicală aferente, costurile indirecte de producţie etc.), inclusiv impozitele
prevăzute de legislaţia în vigoare.
Imobilizările primite ca aport în capitalul social se evaluează în
conformitate cu legislaţia în vigoare la valoarea aprobată prin decizia
organului împuternicit de conducere a entităţii, cu suplimentarea, în
cazurile necesare, a costurilor direct atribuibile. Obiectele primite cu titlu
gratuit (ca donaţie) se evaluează conform datelor din documentele primare
de intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct
atribuibile. Dacă în documentele primare de intrare nu este indicată
valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se determină prin
expertiză independentă.
Costul de intrare a investiţiilor financiare pe termen lung

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau
valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile
aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate
consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în
vigoare, alte costuri tranzacţionale).
Costul de intrare al cotelor de participație exprimă mărimea cotelor de
participație negociate între asociați și reflectate în actele de constituire a
entității.
Imobilizările pot fi primite în schimbul altor active nemonetare sau a

unei combinări de active nemonetare şi monetare. Asemenea tranzacţii se
tratează ca două operaţiuni: înstrăinarea activului transmis în schimb şi
procurarea activului primit în schimb.
101
2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale (IN) reprezintă active specifice

nemonetare, divizate după gradul finalizării în active în curs de creare și
active definitivate (Figura 5.3.).
Elementele contabile nemateriale au un ciclu funcțional de lungă
durată (Figura 5.2.). Ele pot fi înregistrate la intrări prin creare, procurare,
intrare cu titlu gratuit, depunere în capitalul social etc. Pe parcursul
utilizării, obiectele sunt supuse amortizării (cu excepții), în procesul căreia
își trec valoarea la produsul nou creat, la cheltuieli sau costuri.
Amortizarea imobilizărilor este repartizarea sistematică a

Definiţie valorii amortizabile a unei imobilizări pe perioade de
gestiune ale duratei de utilizare.
Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă

amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă a obiectului şi durata de
utilizare a acestuia.
Valoare amortizabilă – costul de intrare sau costul corectat, diminuat cu

valoarea reziduală estimată.
 Crearea
 Procurarea
 Intrarea cu titlu gratuit
Utilizarea
Intrarea Ieșirea
IN
Amortizarea
 Casarea la expirarea duratei

de utilizare
 Cesiunea drepturilor de
utilizare
 Transmiterea cu titlu gratuit
Figura 5.2. Ciclul funcțional al imobilizărilor necorporale

102
Imobilizări Imobilizări necorporale:
necorporale - brevete de invenție (drepturile exclusive asupra invenției garantate de către stat pe o anumită perioadă – titlu de
în curs de protecție a invenției. Invenţiile pot avea ca obiect: un produs – dispozitive, substanţe, tulpini de microorganisme,
execuţie culturi celulare de plante sau animale, produse farmaceutice şi fitofarmaceutice; un procedeu – activitate care are
- ca rezultat obţinerea sau modificarea unui produs (procese tehnologice, procese computerizate, procedee biologice
imobilizări sau genetice etc.); o metodă – activitate care are rezultat de natură calitativă (măsurare, analiză, reglare, control,
necorporale metode computerizate, combinaţii algoritm/program-proces); aplicarea unui produs, procedeu sau metodă –
procurate sau aplicarea acestora cu o anumită destinaţie, cu condiţia ca aceasta să nu rezulte în mod evident din proprietăţile
aflate în cunoscute ale produsului, procedeului sau metodei aplicate);
procesul de - mărci (orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor
creare şi de unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice);
pregătire - licenţe (act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a
pentru activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul
utilizare după de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere);
destinaţie - programe informatice (set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi complexul de programe pentru
precum şi sisteme de prelucrare a informaţiei);
imobilizările - know-how (cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizaţionale, de management,
necorporale biotehnice şi de altă natură acumulate de către entitate, care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic
interconexate (profit));
cu alte - francizele (drepturile acordate de o entitate (titularul de drept) altei persoane juridice şi/sau fizice pentru
imobilizări utilizarea unei anumite formule, a unui produs sau tehnologii de fabricare a produsului respectiv pentru un
care necesită comision stabilit);
lucrări de - desenele şi modelele industriale (aspecte exterioare ale unui produs sau al unei părţi a lui, rezultate în special
pregătire din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei
pentru produsului în sine);
utilizare după - drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social;
destinaţie. - website-urile etc.
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Figura 5.3. Componența imobilizărilor necorporale

103
Amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează prin una
din următoarele metode:
a) liniară (uniformă) (prevede calcularea sumelor de amortizare
constante pe toată durata de exploatare utilă a activului),
b) de diminuare a soldului (amortizarea calculată treptat se diminuează
în decursul perioadei de exploatare utilă),
c) unităților de producţie (mărimea amortizării depinde de volumul
unităţilor de produse fabricate (servicii).
Exemplu
Entitatea a procurat Softul de oficiu 1C: Бухгалтерия 8
(programa informatică) în valoare de 455 lei, inclusiv taxa pe valoare
adăugată (TVA) – 20%. Durata de utilizare a obiectului a fost apreciată la
momentul recunoașterii și eliberării pentru exploatare – 3 ani. În Politica de
contabilitate s-a înregistrat că amortizarea programei informatice se
calculează prin metoda liniară.
Soluţie 1. Se determină valoarea de intrare a programei informatice

fără TVA: 379,20 lei (455x100/120),
2. Se calculează amortizarea anuală prin metoda liniară:
126,40 lei (379,20/3),
3. Se determină amortizarea lunară:
10,53 lei (126,40/12).
Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca

costuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării imobilizărilor
necorporale corespunzătoare.
În scopuri fiscale amortizarea imobilizărilor necorporale se determină prin

metoda liniară.
104
Imobilizările necorporale își încetează ciclul funcțional la expirarea
duratei de utilizare, cînd se casează, se vînd. Totodată acestea pot fi
transmise cu titlu gratuit altor agenți economici, ca depunere în capitalul
social al altor entități etc.
Fiecare fapt economic legat de gestiunea imobilizărilor necorporale
este documentat. Perfectarea documentară a mișcării imobilizărilor
necorporale de la documentele primare pînă la registrele contabile se
prezintă în Figura 5.4.
Intrarea Utilizarea Ieşirea

activului activului activului
- factură fiscală - borderou de calcul a - proces-verbal de

(factură); amortizării casare a imobilizărilor
- proces-verbal de imobilizărilor necorporale;
primire-predare a necorporale; - proces-verbal de
imobilizărilor - proces-verbal de primire-predare a
necorporale; reevaluare (depreciere) imobilizărilor
- notă contabilă etc. a imobilizărilor; necorporale;
- notă contabilă etc. - notă contabilă etc.
Documente primare
Registre de evidenţă sintetică şi analitică la conturile:

111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”,
112 „Imobilizări necorporale”,
113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
114 „Deprecierea imobilizărilor necorporale”. Registre contabile
Figura 5.4. Perfectarea documentară a imobilizărilor necorporale
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se organizează în conturile

cu funcție contabilă de activ din clasa 1 „Active imobilizate” a Planului
general de conturi contabile, grupa 11 „Imobilizări necorporale”:
 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”(folosit pentru
evidența cheltuielilor suportate la crearea imobilizărilor
necorporale),
105
 112 „Imobilizări necorporale” (utilizat pentru contabilizarea
imobilizărilor necorporale recunoscute ca obiecte contabile).
În continuare se va prezenta caracteristica conturilor contabile

utilizate pentru evidența imobilizărilor necorporale.
În debitul contului se reflectă În creditul contului se înregistrează
Caracteristica contului 111 „Imobilizări

necorporale în curs de execuție”
Debit Credit
intrarea/majorarea valorii ieşirea/diminuarea valorii
imobilizărilor necorporale în curs imobilizărilor necorporale în curs
de execuţie de execuţie
Soldul final reprezintă valoarea
imobilizărilor necorporale în curs
de execuţie determinată în
conformitate cu standardele de
contabilitate la finele perioadei
de gestiune.
Caracteristica contului 112 „Imobilizări necorporale”

Debit Credit
imobilizărilor necorporale imobilizărilor necorporale
transmise în exploatare
imobilizărilor necorporale
transmise în exploatare
determinată în conformitate cu
standardele de contabilitate la
finele perioadei de gestiune.
Amortizarea imobilizărilor necorporale se contabilizează la contul cu

funcție contabilă de pasiv (rectificativ) 113 „Amortizarea imobilizărilor
necorporale”.
106
Caracteristica contului 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Debit Credit
decontarea/diminuarea calcularea/majorarea amortizării
amortizării imobilizărilor imobilizărilor necorporale
necorporale
Soldul final reprezintă suma
amortizării acumulate a
imobilizărilor necorporale la
finele perioadei de gestiune
Un activ necorporal (grup de active) poate fi depreciat cînd valoarea

lui contabilă depăşeşte valoarea justă minus costurile de vînzare. Indicii
deprecierii trebuie determinați la fiecare dată de raportare.
Contabilitatea deprecierii activelor se efectuează în baza prevederilor
SNC „Deprecierea activelor”.
Valoare justă minus costurile de vînzare – suma care poate fi obţinută din
vînzarea unui activ sau a unui grup de active, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în
condiţii normale între părţi interesate, independente şi informate, diminuată cu
costurile estimate de vînzare.
Contabilitatea deprecierii imobilizărilor necorporale se ține la contul

de pasiv 114 „Deprecierea imobilizărilor necorporale”.
Caracteristica contului 114 „Deprecierea imobilizărilor necorporale”

Debit Credit
decontarea/reluarea pierderilor recunoaşterea pierderilor din
din deprecierea imobilizărilor deprecierea imobilizărilor
necorporale necorporale
Soldul final indică suma
deprecierii acumulate a
imobilizărilor necorporale
Contabilitatea generală a ciclului funcțional al imobilizărilor

necorporale se prezintă în Tabelul 5.2.
107
Tabelul 5.2
Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Crearea imobilizărilor necorporale de entitate
1. Înregistrarea costurilor privind crearea obiectelor
de imobilizări necorporale (elaborarea
tehnologiilor aferente unui produs sau procedeu
nou, invenţiilor, mărcilor de produse şi servicii,
denumirii de origine, desenelor şi modelelor
industriale):
a) consum de materiale 111 211
b)calcularea salariului personalului ocupat în 111 531
lucrările de elaborare a obiectelor
c) calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de 111 533
stat obligatorii și a primelor de asigurare
obligatorie de asistență medicală suportate de
angajator de la suma salariului personalului
ocupat în lucrările de elaborare a obiectelor
d)valoarea serviciilor prestate de secțiile 111 812
activităților auxiliare
2. Recunoașterea obiectului de imobilizări 112 111
necorporale creat de entitate
Procurarea imobilizărilor necorporale
3. Reflectarea valorii de procurare a obiectelor de 112 521
imobilizări necorporale achiziționate de la
furnizori cu plată ulterioară
4. Reflectarea TVA 534 521
5. Înregistrarea achitării datoriei față de furnizori 521 242
din contul curent în monedă națională
6. Intrarea imobilizărilor necorporale cu titlu 111, 622
gratuit 112
Amortizarea imobilizărilor necorporale
7. Calcularea amortizării imobilizărilor necorporale
utilizate:
a) în scopuri administrative 713 113
b) în scopuri de deservire 712 113
108
c) în secțiile de producție 821 113
Deprecierea imobilizărilor necorporale
8. Recunoașterea pierderilor din deprecierea 343, 114
imobilizărilor necorporale 721
9. Decontarea/reluarea pierderilor din deprecierea 114 111,
imobilizărilor necorporale 112,
343,
621
Casarea imobilizărilor necorporale ieșite
10. Reflectarea anulării amortizării imobilizărilor 113 112
necorporale
11. Înregistrarea casării valorii contabile a obiectelor 721 112
Cotele de asigurare se stabilesc prin Legea bugetului asigurărilor sociale

de stat și Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul
calendaristic corespunzător. În anul 2014 cotele contribuţiilor suportate de angajator
de asigurări sociale de stat obligatorii - 23%, iar a primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală - 4% de la suma salariilor calculate.
3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale ocupă ponderea esențială în totalul activelor

imobilizate ale entității economice.
Imobilizările corporale sunt active care îmbracă o formă

fizică naturală, au o durată probabilă de utilizare mai mare
de un an, se folosesc în activitatea entității sau se află în
procesul creării şi nu sunt destinate vînzării.
La activele date se referă: imobilizările corporale în curs de

execuție, terenurile, mijloacele fixe, resursele minerale.
Caracteristicile generale ale obiectelor contabile enunțate se prezintă

în Figura 5.5.
109
Imobilizări corporale Terenuri Mijloace fixe - Resurse minerale
în curs de execuţie - imobilizări corporale transmise în -
- imobilizări corporale sub exploatare, valoarea unitară a cărora imobilizări
imobilizări corporale formă de teritorii depăşeşte plafonul valoric prevăzut de corporale sub forma
procurate sau aflate în funciare (de pămînt) legislaţia fiscală (6000 lei) sau pragul de de costuri
procesul de creare şi de deţinute de entitate cu semnificaţie stabilit de entitate în capitalizate ale
pregătire pentru drept de proprietate sau politicile contabile. lucrărilor de
utilizare după primite în arendă În componenţa mijloacelor fixe sunt explorare (pregătire
destinaţie, pînă la financiară (leasing incluse: clădiri, construcţii speciale, spre extracţie),
transmiterea lor în financiar) pentru a fi maşini şi utilaje, instalaţii de transmisie, pentru care este
exploatare (construcţii folosite în activitatea mijloace de transport, instrumente, demonstrată
în curs de execuţie, entităţii. inventar, costuri capitale privind fezabilitatea tehnică
utilaj destinat instalării, ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe şi viabilitatea
utilaj şi alte obiecte Se divid în: terenuri fără (investiţii capitale pentru mijloace fixe comercială
pînă la punerea în construcţii, terenuri cu primite în leasing operaţional, fonduri de
funcţiune, investiţii construcţii, terenuri cu bibliotecă etc.), mijloace fixe primite în Resursele minerale
capitale ulterioare). zăcăminte. leasing financiar. se amortizează.
Mijloacele fixe pe parcursul duratei
de funcţionare se amortizează.
Amortizarea imobilizărilor -
repartizarea sistematică a valorii
amortizabile a unei imobilizări pe
perioade de gestiune ale duratei de
utilizare.
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Figura 5.5. Componența imobilizărilor corporale

110
Imobilizările corporale (IC) au un ciclu funcțional de lungă durată
(Figura 5.6.) pe parcursul căruia obiectele de mijloace fixe utilizate,
resursele minerale la extracția resurselor sunt supuse amortizării.
Nu sunt supuse amortizării imobilizările corporale în curs de
execuție, nefiind obiecte date în exploatare, și terenurile – obiecte contabile
specifice cu durată nelimitată de utilizare.
 Crearea
 Procurarea
 Intrarea cu titlu
gratuit
Utilizarea
Intrarea Ieșirea
IC
Amortizarea
 Casarea
 Vînzarea
 Transmiterea cu titlu
gratuit
Figura 5.6. Ciclul funcțional al imobilizărilor corporale
Preponderent imobilizările corporale se procură de la persoane terțe,

dar pot fi primite obiecte imobilizate cu titlu gratuit, ca depunere a
proprietarului în capitalul social al entității etc., iar mijloacele fixe pot fi și
create.
Pe parcursul duratei de exploatare a mijloacelor fixe se

calculează amortizarea, în care scop se recomandă aplicarea următoarelor
metode:
a) liniară (conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare
utilă a activului),
b) unităților de producție (servicii) (prevede trecerea la costuri şi
cheltuieli a sumei amortizării în funcţie de volumul produselor
111
fabricate (serviciilor) și mărimea planificată a amortizării pe produs,
serviciu),
c) de diminuare a soldului (mărimea amortizării calculate pe toată
durata de funcţionare utilă a activului se micşorează permanent, se
aplică norma majorată a amortizării apreciate prin metoda liniară, dar
nu mai mult decît de două ori).
Exemplu
Costul de intrare a utilajului – 60000 lei.
Durata de utilizare a utilajului - 5 ani.
Conform politicilor contabile aprobate entitatea aplică metoda de
diminuare a soldului cu majorarea normei amortizării utilajului de 1,5 ori.
Soluţie Norma anuală de amortizare a utilajului prin metoda

liniară=100%/5 ani= 20%.
La aplicarea metodei de diminuare a soldului pentru calculul
amortizării utilajului norma amortizării anuale va constitui 30% (20%x1,5).
În primul an rata de 30% se va aplica la costul de intrare a obiectului.
Mărimea amortizării obiectului în primul an de utilizare calculată prin
metoda de diminuare a soldului=60000x30/100=18000 lei.
Mărimea amortizării utilajului în anul doi de utilizare se calculează de
la mărimea valorii lui contabile la finele primului an de utilizare=(60000-
18000)x30/100=12600 lei etc.
Mărimea amortizării obiectului în ultimul an de utilizare se
calculează ca diferența dintre valoarea contabilă a obiectului la finele
perioadei și valoarea lui reziduală.
Valoare reziduală – valoarea estimată (preconizată) a unei imobilizări

amortizabile, care entitatea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a
acesteia.
Spre deosebire de amortizarea imobilizărilor necorporale, suma
amortizării obiectelor corporale este determinată după scăderea din costul
de intrare a obiectului a valorii lui reziduale.
112
Valoarea reziduală se determină la data achiziţionării obiectului şi
ulterior nu se majorează ca urmare a modificării preţurilor.
În scopuri fiscale amortizarea mijloacelor fixe se determină în funcție de baza

valorică a mijloacelor fixe la sfîrșitul anului și norma uzurii stabilite pe categorii de
proprietate a obiectelor.
Amortizarea resurselor minerale pregătite spre extracţie se calculează în baza
costului şi duratei de amortizare a acestora. În acest scop entitatea aplică metoda
unităţilor de producţie sau altă metodă stabilită în politicile contabile.
Sunt ieșite din gestiune (casate) obiectele de imobilizări corporale la
expirarea duratei de utilizare, la încetarea obținerii beneficiilor economice.
Activele mai pot fi vîndute, transmise altor persoane în diverse scopuri.
Perfectarea documentară a mișcării imobilizărilor corporale în cursul
ciclului funcțional, de la documentele primare pînă la registrele contabile,
se schițează în Figura 5.7.
Intrarea Utilizarea Ieşirea
- factură fiscală - borderou de calcul a - proces-verbal de

(factură); amortizării mijloacelor primire-predare a
- proces-verbal de fixe; terenurilor, mijloacelor
primire-predare a - borderou de calcul a fixe, resurselor
terenurilor, mijloacelor amortizării resurselor minerale;
fixe, resurselor minerale; - proces-verbal de
minerale; - proces-verbal de casare a mijloacelor
- notă contabilă etc. reevaluare (depreciere) fixe, resurselor
a imobilizărilor etc. minerale;
Documente primare - notă contabilă etc.
Registre contabile
Registre de evidenţă sintetică şi analitică la conturile:

121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”; 122 „Terenuri”; 123
„Mijloace fixe”; 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”; 125 „Resurse minerale”;
126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”; 127 „Deprecierea
imobilizărilor corporale în curs de execuţie”; 128 „Deprecierea terenurilor”;
129 „Deprecierea mijloacelor fixe”.
Figura 5.7. Perfectarea documentară a mișcării imobilizărilor
corporale
113
Contabilitatea imobilizărilor corporale se organizează în conturile cu
funcție contabilă de activ din clasa 1 „Active imobilizate” din Planul
general de conturi contabile, grupa 12 „Imobilizări corporale:
 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”,
 122 „Terenuri”,
 123 „Mijloace fixe”,
 125 „Resurse minerale”.
Mijloacele fixe în curs de creare, precum și alte obiecte de mijloace

fixe pînă la punerea în funcțiune se contabilizează la contul 121
„Imobilizări corporale în curs de execuție”.
Caracteristica contului 121 „Imobilizări corporale în curs de

execuție”
Debit Credit
imobilizărilor corporale în curs imobilizărilor corporale în curs
de execuţie de execuţie
imobilizărilor corporale în curs
de execuţie determinată în
de gestiune etc.
Caracteristica conturilor 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”,

125 „Resurse minerale”
Debit Credit
activelor activelor
terenurilor, mijloacelor fixe,
resurselor naturale existente la
114
Amortizarea mijloacelor fixe se contabilizează la contul 124
„Amortizarea mijloacelor fixe”, iar epuizarea resurselor naturale la
contul 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”, ambele cu
funcție contabilă de pasiv.
Similar imobilizărilor necorporale imobilizările corporale în curs de
execuție, terenurile, mijloacele fixe și resursele minerale pot fi supuse
deprecierii efectuate conform prevederilor SNC „Deprecierea activelor”
dacă sînt înregistrate la valoarea reevaluată (justă) în conformitate cu alte
standarde de contabilitate (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate
conform IAS 16 „Imobilizări corporale”). Identificarea faptului dacă un
activ reevaluat poate fi depreciat depinde de metodele utilizate pentru
determinarea valorii reevaluate (juste) a acestuia.
Deprecierea imobilizărilor corporale se ține la conturile cu funcție
contabilă de pasiv 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor
minerale”; 127 „Deprecierea imobilizărilor corporale în curs de
execuţie”; 128 „Deprecierea terenurilor”; 129 „Deprecierea
mijloacelor fixe”.
Caracteristica conturilor 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,

126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”
Debit Credit
amortizării mijloacelor fixe mijloacelor fixe, resurselor
ieşite, inclusiv deprecierii minerale pe parcursul duratei de
resurselor minerale, precum şi funcţionare utilă, precum și
reluarea pierderilor din recunoaşterea pierderilor din
deprecierea resurselor minerale deprecierea resurselor minerale
Soldul final reprezintă suma
amortizării mijloacelor fixe,
amortizării şi deprecierii
resurselor minerale acumulate la
Metodologia generală a contabilității imobilizărilor corporale pe

parcursul ciclului funcțional se prezintă în Tabelul 5.3.
115
Tabelul 5.3
Contabilitatea imobilizărilor corporale
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Crearea mijloacelor fixe
1. Înregistrarea costurilor aferente construcţiei
obiectelor, montării şi instalării utilajului:
a) consum de materiale 121 211
b) calcularea salariului personalului ocupat în 121 531
lucrările de construcție, montare, instalare
c) calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de 121 533
stat obligatorii și a primelor de asigurare
ocupat în lucrările de construcție, montare,
instalare
d) valoarea serviciilor prestate de secțiile 121 812
2. Recunoașterea obiectului de mijloace fixe creat 123 121
de entitate, montat sau instalat
Procurarea imobilizărilor corporale
3. Reflectarea valorii de procurare a obiectelor de 121, 122, 521
imobilizări corporale achiziționate de la furnizori 123, 125
cu plată ulterioară
4. Reflectarea TVA 534 521
5. Înregistrarea achitării datoriei față de furnizori 521 242
din contul curent în monedă națională
6. Intrarea imobilizărilor corporale cu titlu 121, 122, 622
gratuit 123,125
Amortizarea mijloacelor fixe, resurselor
minerale
7. Calcularea amortizării mijloacelor fixe utilizate,
resurselor minerale pregătite pentru extracție:
a) în scopuri administrative 713 124
116
b) în scopuri de distribuire 712 124
c) în producție 821 124, 126
Deprecierea imobilizărilor corporale
8. Înregistrarea pierderilor din deprecierea 721 126, 127,
imobilizărilor corporale 128, 129
9. Reflectarea decontării/reluării pierderilor din 126, 127, 621
deprecierea imobilizărilor corporale 128, 129
Casarea imobilizărilor corporale ieșite
10. Anularea amortizării acumulate a imobilizărilor 124 123
corporale la casare 126 125
11. Casarea valorii contabile a elementelor contabile 721 121, 122,
ieșite 123, 125
12. Înregistrarea valorii bunurilor primite din casare 211 123,
125
13. Înregistrarea cheltuielilor aferente scoaterii din
funcțiune a obiectelor:
a) calcularea salariului personalului ocupat în 721 531
lucrările de demontare
b) calcularea contribuţiilor de asigurări sociale 721 533
de stat obligatorii și a primelor de asigurare
ocupat în lucrările de demontare
c) consum de materiale 721 211
d) valoarea serviciilor prestate de secțiile 721 812
4. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung
Investițiile financiare pe termen lung reprezintă elemente contabile

cu conținut economic financiar gestionate pe un termen ce depășește 12
luni în scopul obținerii beneficiilor economice. La această categorie de
active se referă: cotele de participație, valorile mobiliare și alte investiții
financiare (Figura 5.8.).
117
Cote de participaţie Valori mobiliare Alte investiţii financiare
- - -
drepturi sub titluri financiare care certifică dreptul patrimonial al împrumuturile acordate,
formă de părţi deţinătorului sau dreptul împrumutătorului – posesor de depozitele bancare etc.
sociale sau alte document faţă de emitentul acestora. Ele pot să existe sub
participaţii deţinute formă de documente de hîrtie (materializate) sau sub formă de Împrumuturile acordate
de entitate în înregistrări în conturi (dematerializate). reprezintă mijloace acordate
capitalul social al Acţiunile reprezintă titluri de capital sub formă de de entitate în numerar sau în
altor entităţi. certificate sau înscrieri în contul personal care confirmă natură altor persoane juridice
dreptul deţinătorilor săi (acţionarilor) de a participa la sau fizice în baza contractelor
Mărimea cotelor conducerea societăţii pe acţiuni, de a primi dividende, precum de împrumut.
de participaţie se şi o parte din patrimoniul societăţii în cazul lichidării acesteia.
negociază între Obligaţiunile sunt titluri de creanţe care acordă deţinătorilor Depozitele bancare sunt
asociaţi şi se reflectă (obligatarilor) dreptul de a primi în termenul stabilit valoarea depuneri de numerar în
în actele de nominală a obligaţiunilor şi venitul sub formă de dobîndă instituţiile financiare la
constituire ale aferentă acestora. termen (pentru o perioadă
entităţii în care Bonurile de trezorerie reprezintă valori mobiliare de stat fixă de timp) sau la vedere
investitorul deţine emise cu scont şi răscumpărate la valoarea lor nominală, avînd (fără fixarea termenului de
astfel de cote. termenul de circulaţie pînă la un an. plasare) în scopul obţinerii
Certificatele bancare sunt titlurile de valoare confirmă venitului sub formă de
dreptul deţinătorilor de a primi, la expirarea termenului fixat, dobînzi.
numerarul depus şi o anumită dobîndă.
INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN LUNG
Figura 5.8. Componența investițiilor financiare pe termen lung

118
Investițiile financiare pe termen lung au un ciclu funcțional specific
față de celelalte active imobilizate (Figura 5.9.), documentat corespunzător
(Figura 5.10.).
 Procurarea
 Schimbul cu alte active
 Acordarea, depunerea
numerarului, altor active
 Intrarea cotelor de participație
%%%
% %Obţinerea
Intrarea, apariția
% Deţinerea Ieşirea
veniturilor
 Rambursarea
 Vînzarea
 Schimbul cu alte active
 Rambursarea împrumuturilor,
închiderea depozitelor
 Ieșirea cotelor de participație
Figura 5.9. Ciclul funcțional al investițiilor financiare pe termen lung
Intrarea Deţinerea Ieșirea

- bon de intrare; - notă contabilă, - proces-verbal de
- proces-verbal de - ordin de plată, primire-predare a
primire-predare a - proces-verbal de titlurilor financiare;
titlurilor financiare; reevaluare a - ordin de plată;
- ordin de plată; investițiilor financiare - notă contabilă etc.
- notă contabilă etc. etc.
Documente primare
Registre de evidenţă sintetică şi analitică la conturile de evidenţă a

investiţiilor financiare. Registre contabile
Figura 5.10. Documentarea investițiilor financiare pe termen lung
119
Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung se ține în
conturile cu funcție contabilă de activ din clasa 1 „Active imobilizate” din
Planul general de conturi contabile, grupa 14 „Investiţii financiare pe
termen lung”:
 141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate”,
 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”.
Caracteristica conturilor 141 „Investiţii financiare pe termen lung în

părţi neafiliate”, 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi
afiliate”
Debit Credit
investiţiilor financiare investiţiilor financiare
Soldul final indică valoarea
investiţiilor financiare pe termen
lung la finele perioadei de
gestiune.
Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au capacitatea de a controla sau
sînt controlate, au influenţă semnificativă sau sînt influenţate semnificativ de cealaltă
parte în politicile financiare şi operaţionale.
Contabilitatea generală a investițiilor financiare pe termen lung pe

parcursul ciclului funcțional se prezintă în Tabelul 5.4.
Tabelul 5.4
Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Procurarea valorilor mobiliare
1. Reflectarea valorii de procurare a titlurilor de 141, 544
valoare achiziționate de la persoane fizice și 142
juridice cu plată ulterioară
2. Înregistrarea achitării datoriei față de persoanele 544 242,
120
fizice și juridice din contul curent în monedă 243
națională, valută străină
Schimbul cu alte active
3. Recunoașterea valorii juste a obiectului predat în 234 621
schimb
4. Reflectarea valorilor mobiliare primite în schimb 141, 142 544
5. Compensarea datoriilor și creanțelor aferente 544 234
schimbului
6. Acordarea împrumuturilor altor persoane 141, 242,
fizice și juridice în baza contractelor de 142 243
împrumut, deschiderea depozitelor bancare,
intrarea cotelor de participație
7. Calcularea dobînzilor pe parcursul deținerii 231 621
valorilor mobiliare, depozitelor bancare,
perioadei de acordare a împrumuturilor
8. Calcularea dividendelor aferente cotelor de 231 622
participație deținute în capitalul social al altor
entități
Stingerea titlurilor de valoare
9. Casarea valorii contabile a valorilor mobiliare 721 141,
(obligațiunilor) la expirarea duratei de deținere 142
Ieșirea prin vînzare
10. Reflectarea casării valorii contabile a valorilor 721 141,
mobiliare 142
11. Recunoașterea veniturilor din vînzarea valorilor 234 621
mobiliare
12. Încasarea sumelor anterior investite în valorile 242 234
mobiliare
13. Rambursarea împrumuturilor acordate 242, 141,
anterior persoanelor fizice și juridice, 243 142
închiderea depozitelor bancare, ieșirea cotelor
de participație
121
5. Contabilitatea investițiilor imobiliare
Investiţiile imobiliare cuprind proprietăţile imobiliare deţinute de

către entitate:
1) în scopul creşterii valorii;
2) pentru a fi transmise în leasing operaţional;
3) în baza unui contract de leasing financiar şi transmise în leasing
operaţional;
4) pentru a fi utilizate în viitor într-un mod încă nedeterminat.
La proprietățile imobiliare se atribuie terenurile, clădirile şi/sau parte

a acestora, deţinute de proprietar sau de locatar în baza unui contract de
leasing financiar.
Investițiile imobiliare au un ciclu funcțional similar imobilizărilor
corporale, însă diferențiază scopul deținerii obiectelor. Din aceste
considerente perfectarea documentară a investițiilor imobiliare conține
pachetul propriu fluxului documentar al gestiunii imobilizărilor corporale
(Figura 5.7.) și suplimentar contracte de leasing, procese-verbale de
primire-predare, facturi fiscale, ordine de plată aferente calculării și virării
plăților de leasing etc.
Contabilitatea investițiilor imobiliare se ține în conturile clasei 1
„Active imobilizate” a Planului de conturi contabile, grupa 15 „Investiții
imobiliare”:
 151 „Investiţii imobiliare” - cu funcție contabilă de activ,
 152 „Amortizarea și deprecierea investițiilor imobiliare” - cu
funcție contabilă de pasiv (rectificativ).
Caracteristica contului 151 „Investiţii imobiliare”

Debit Credit
investiţiilor imobiliare investiţiilor imobiliare
Soldul final indică valoarea
investiţiilor imobiliare
122
Caracteristica contului 152 „Amortizarea și deprecierea investițiilor
imobiliare”
Debit Credit
amortizării, precum şi şi recunoaşterea pierderilor din
decontarea/reluarea pierderilor deprecierea investiţiilor
din deprecierea investiţiilor imobiliare
imobiliare
amortizării şi deprecierii
acumulate a investiţiilor
imobiliare determinată în
de gestiune.
Evidența sintetică a investițiilor imobiliare se abordează sub aspect

general în tabelul ce urmează.
Tabelul 5.5
Contabilitatea investițiilor imobiliare
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Procurarea investițiilor imobiliare
1. Reflectarea valorii de procurare (inclusiv TVA) a 151 521,
investițiilor imobiliare achiziționate de la 534 544
persoane terțe cu plată ulterioară
2. Înregistrarea achitării datoriei față de persoane 521, 242
terțe din contul curent în monedă națională 544
Schimbul investițiilor imobiliare cu alte active
3. Recunoașterea valorii obiectului înregistrată în 151 521,
factură și TVA 534 544
4. Reflectarea creanței aferente obiectelor transmise 221, 611, 612,
în schimb (venitul și TVA) 234 621
534
5. Compensarea datoriei și creanței aferente 521, 221,
operației de schimb a investițiilor imobiliare cu 544 234
123
alte active
6. Primirea investițiilor imobiliare cu titlu 151 622
gratuit
Înregistrarea costurilor ulterioare
7. Reflectarea costurilor de întreținere și 711, 714,211, 531,
modernizare (aferente întreţinerii, asistenţei 171, 261 533, 812,
tehnice, reparaţiilor, reconstrucţiei, reutilării şi 521, 544,
amortizării investiţiilor imobiliare) 152
8. Reflectarea costurilor de întreținere și 151 211, 531,
modernizare capitalizate 533, 812,
521, 544,
152
Deprecierea investițiilor imobiliare
9. Înregistrarea pierderilor din deprecierea 721 152
investiţiilor imobiliare
10. Reflectarea decontării/reluării pierderilor din 151, 621
deprecierea investiţiilor imobiliare 152
Ieșirea
11. Reflectarea casării valorii contabile a investițiilor 721 151
imobiliare
12. Decontarea amortizării acumulate aferente 152 151
investițiilor imobiliare ieșite
13. Recunoașterea veniturilor din vînzarea 221, 234 621
investițiilor imobiliare și TVA 221, 234 534
14. Încasarea sumelor creanțelor aferente vînzării 242 221, 234
investițiilor imobiliare
1. Definiți activele imobilizate.
2. Indicați actele normative ce reglementează contabilitatea activelor
imobilizate?
3. Enunțați criteriile de recunoaștere a activelor imobilizate.
124
4. Descrieți modalitatea și metodele de evaluare a activelor
imobilizate.
5. Identificați și caracterizați componența imobilizărilor necorporale.
6. Numiți documente primare care servesc bază pentru înregistrarea
mișcării imobilizărilor necorporale în contabilitate.
7. Indicați conturile utilizate pentru contabilitatea imobilizărilor
necorporale.
8. Sistematizați și explicați contabilitatea mișcării imobilizărilor
necorporale.
9. Descrieți contabilitatea creării imobilizărilor necorporale în cadrul
entității.
10. Identificați metodele de calcul a amortizării imobilizărilor
necorporale și descrieți contabilitatea acesteia.
11. Indicați elementele contabile ce pot fi atribuite imobilizărilor
corporale.
12. Numiți și caracterizați documentele în baza cărora se înregistrează
mișcarea imobilizărilor corporale în contabilitate.
13. Prezentați conturile utilizate pentru contabilitatea imobilizărilor
corporale.
14. Explicați contabilitatea intrării imobilizărilor corporale.
15. Descrieți particularitățile contabilității imobilizărilor corporale în
curs de execuție.
16. Abordați modul de înregistrare în contabilitate a vînzării și altor
ieșiri a imobilizărilor corporale.
17. Caracterizați metodele de calcul a amortizării mijloacelor fixe și
expuneți contabilitatea acesteia.
18. Identificați și caracterizați investițiile financiare pe termen lung.
19. Explicați contabilitatea intrării investițiilor financiare pe termen
ling.
20. Descrieți contabilitatea ieșirii investițiilor financiare pe termen
lung.
21. Caracterizați conținutul economic al investițiilor imobiliare.
22. Numiți conturile destinate evidenței investițiilor imobiliare.
23. Explicați schema generală a contabilității investițiilor imobiliare.
24. Explicați contabilitatea deprecierii activelor imobilizate.
125
1. Să se determine costul de intrare a imobilizării necorporale și să se
întocmească formulele contabile aferente operațiilor de creare și
înregistrare a brevetului de invenție
La executarea lucrărilor privind elaborarea brevetului de invenție au
fost suportate următoarele costuri:
- costul materialelor consumate în procesul experimentelor - 7800 lei,
- salariul calculat specialiştilor - 20000 lei,
- contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii - ?
- prime de asigurare obligatorie de asistență medicală - ?
- serviciile prestate de activitățile auxiliare ale entității – 1400 lei,
- costuri de perfectare a documentelor privind înregistrarea brevetului,
achitate din casierie - 300 lei.
2. Să se determine costul de intrare a utilajului și să se înregistreze

faptele economice în contabilitate
Entitatea „Astoria” SA a procurat un utilaj la cost de 30000 lei, TVA
- 6000 lei. Costurile de transportare a utilajului, suportate de activitatea
auxiliară a entității – 820 lei.
La instalarea utilajului au fost suportate următoarele costuri:
- costul materialelor utilizate - 1200 lei,
- costul obiectelor de mică valoare și scurtă durată utilizate – 480 lei,
- salariul calculat personalului - 800 lei,
- prime de asigurare obligatorie de asistență medicală - ?
- serviciile prestate de antreprenorul „GFD” SRL – 500 lei, TVA – 100
lei.

ce urmează și să se determine sumele necesare
Entitatea „Gerald” SRL a vîndut utilajul său la preţ contractual - 8600
lei, TVA – 20%. costul iniţial al utilajului - 12000 lei, amortizarea calculată
pe întreaga durată de exploatare - 4300 lei.
La demontarea utilajului au fost suportate costuri:
126
 salariul calculat personalului - 340 lei,
 contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii - ?
 prime de asigurare obligatorie de asistență medicală - ?
 consum de materiale - 90 lei.
Utilajul a fost achitat de către cumpărător prin virament, în contul
curent în monedă națională, în termen de 10 zile după livrare.

și să se determine sumele necesare, reieșind din informația ce urmează:
1. S-au înregistrat mijloace fixe intrate de la fondatori ca cotă în
capitalul social – 25200 lei.
2. S-a calculat amortizarea mijloacelor fixe:
- cu destinaţie de producţie – 9300 lei,
- cu destinaţie administrativă – 2800 lei.
3. S-a lichidat un obiect de mijloace fixe în urma amortizării integrale:
- costul iniţial – 42600 lei,
- amortizarea acumulată – 31000 lei,
- valoarea reziduală – 3000 lei,
- costul materialelor obţinute în urma lichidării – 2300 lei.
4. Se reflectă costurile privind reparaţia curentă şi întreţinerea
mijloacelor fixe cu destinaţie de producție:
- materiale utilizate – 480 lei,
- salariile calculate muncitorilor – 720 lei,
- prime de asigurare obligatorie de asistență medicală - ?.
5. Să se determine costul de intrare a investițiilor financiare și să se

contabilizeze faptele economice în baza informației prezentate
Entitatea „Ovisus” SRL a procurat obligațiunile entității „Gerald”
SRL în număr de 600 bucăți a cîte 200 lei unitatea, termenul de deținere
constituind 3 ani. La procurare s-a achitat comision brokerilor în sumă
1600 lei și servicii de consultanță 900 lei. Datoria față de entitatea „Gerald”
SA și serviciile de consultanță au fost achitate din contul curent bancar, iar
comisionul brokerilor prin intermediul titularului de avans Serafim V.,
căruia i-a fost eliberat anticipat avans din casierie.
127
6. Să se contabilizeze faptele economice privind procurarea, calcularea
dividendelor și vînzarea acțiunilor
La 04.02.201x Entitatea „Faur” SRL a procurat acțiunile entității
„Visus” SA în număr de 3000 bucăți a cîte 40 lei unitatea. Pe parcursul
anilor 201x și 201x+1 au fost calculate și încasate dividende în valoare de
4900 lei și respectiv 8100 lei. La 10.01.201x+2 entitatea „Faur” SRL a
vîndut acțiunile respective la preț de 41 lei acțiunea. Operațiile privind
procurarea, vînzarea și încasarea dividendelor au fost efectuate prin contul
curent în monedă națională.
128
129
Partea verso
130
CAPITOLUL VI
CONTABILITATEA STOCURILOR
Subiecte:
1. Conţinutul şi evaluarea stocurilor
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea materialelor
3. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
4. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor
5. Perfectarea documentară şi contabilitatea mărfurilor
Obiective:
Definirea stocurilor
Descrierea regulilor și metodelor de evaluare a stocurilor
Examinarea modului de perfectare documentară a mișcării
stocurilor
Descrierea contabilității materialelor
Studierea contabilității obiectelor de mică valoare și scurtă durată
Dezvăluirea contabilității producției în curs de execuție și a
produselor
Descrierea contabilității mărfurilor
1. Conţinutul şi evaluarea stocurilor
Stocurile reprezintă activele circulante care sunt:

Definiţie - destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii;
- în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a
activităţii; sau
- sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale
consumabile, care urmează a fi folosite în procesul de producţie, pentru
prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri economice, stocurile

se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie sau se realizează
în procesul de desfacere integral, ulterior fiind înlocuite cu exemplare noi.
Componența stocurilor este elucidată în Figura 6.1.
131
Materiale Active Obiecte de mică Producţia în Produse Mărfuri
- biologice valoare şi scurtă curs de execuţie - -
obiectele circulante durată - bunurile bunuri
muncii sub - - bunuri care nu au fabricate în procurate de
forma de animalele bunurile valoarea trecut toate cadrul entităţii entitate în
materii prime, existente în unitară a cărora stadiile de care includ: vederea
materiale de entitate în nu depăşeşte prelucrare semifabricatele, revînzării sau
bază şi scopul creşterii plafonul stabilit prevăzute în produsele finite produse
materiale pentru a fi de legislaţie procesul și produsele transmise spre
consumabile, ulterior vîndute (6000 lei) sau tehnologic, secundare vînzare
care spre sau trecute în pragul de precum şi destinate vînzării magazinelor
deosebire de categoria semnificaţie produsele sau consumului proprii.
mijloacele de animalelor de prevăzut în nesupuse intern.
muncă participă muncă politicile probelor tehnice
o singură dată (activelor contabile, şi recepţiei sau
în procesul de biologice indiferent de necompletate în
producţie şi în imobilizate). durata de întregime,
întregime îşi serviciu sau cu o precum şi
transferă durată de costurile aferente
valoarea asupra serviciu nu mai serviciilor şi
produselor nou- mare de un an, lucrărilor în curs
create. indiferent de de execuţie.
valoarea unitară.
STOCURILE
Figura 6.1. Componența stocurilor

132
Potrivit SNC „Stocuri” stocurile pot fi evaluate în următoarele
momente:
MOMENTELE EVALUĂRII STOCURILOR
La intrarea în La ieşirea (consumul, La data întocmirii

patrimoniu (se vînzarea sau transferul situațiilor financiare
efectuează la data în componența activelor (ultima zi a perioadei de
intrării stocurilor) – se imobilizate) din gestiune) - se numeşte
numeşte evaluare patrimoniu – evaluare evaluare ulterioară
iniţială curentă
Costul de intrare se Pot fi aplicate Pentru toate stocurile

determină: metodele: (excepţie obiectele de
- în momentul Metoda costului mică valoare şi scurtă
cumpărării, fabricării standard durată) – suma cea mai
sau altor intrări a Metoda prețului mică dintre costul de
activului; cu amănuntul intrare şi valoarea
- în baza datelor Metoda realizabilă netă.
documentelor primare; identificării
- în funcţie de tipul specifice Valoare realizabilă netă
stocurilor, modul, Metoda costului - preţul de vînzare
sursa de procurare sau mediu ponderat estimat al stocurilor
Metoda FIFO. diminuat cu costurile
fabricare.
estimate pentru finalizare
(completare) şi costurile
estimate de vînzare.
Figura 6.2. Evaluarea stocurilor
Costul de intrare cuprinde:

a) pentru stocurile cumpărate – valoarea de cumpărare și costurile
direct atribuibile intrării (de exemplu, costuri de transportare-
aprovizionare, încărcare, descărcare, asigurare în drum, impozitele și taxele
nerecuperabile etc.), cu deducerea reducerilor comerciale şi a rabaturilor.
133
Exemplu
În baza documentelor primare la depozitul entităţii au fost
recepţionate materiale: preţul de cumpărare - 27000 lei,
cheltuieli de transport – 2300 lei, taxe şi proceduri vamale –
1800 lei, cheltuieli de descărcare – 120 lei.
Soluţie Costul de intrare al materialelor = 31220 lei

(27000 + 2300 + 1800 + 120)
b) pentru stocurile fabricate în cadrul entității – costurile de

producţie efective, care includ:
- costuri materiale directe şi repartizabile;
- costuri cu personalul directe şi repartizabile;
- costuri indirecte de producţie.
c) pentru stocurile intrate din alte surse (schimb cu alte active,

primite cu titlu gratuit, ieșirea activelor imobilizate) – reieşind din valoarea
justă, adică valoarea stabilită între părţi interesate, informate și
independente.
Pentru evaluarea curentă a stocurilor pot fi aplicate

următoarele metode:
a) metoda costului standard – poate fi utilizată la evaluarea curentă şi
controlul operativ al existenţei produselor finite şi producției în curs de
execuţie, drept bază servind normele de consum a materialelor, normativele
privind retribuirii muncii etc.;
b) metoda prețului cu amănuntul – se aplică pentru determinarea
costului stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au
marje similare şi pentru care nu este raţional să se folosească altă metodă;
c) metoda identificării specifice – se utilizează pentru determinarea
costului stocurilor individuale care nu sunt reciproc substituibile. Metoda
este adecvată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte,
indiferent dacă au fost cumpărate sau fabricate;
134
d) metoda costului mediu ponderat (CMP) – prevede reflectarea în
contabilitate a stocurilor la valoarea medie a stocurilor disponibile. Metoda
dată presupune determinarea valorii stocurilor ieşite conform relaţiei:
CMP = (Cs + Ci) / (Qs + Qi), unde:
Cs – costul stocului la începutul perioadei de gestiune,
Ci – costul stocurilor intrate pe parcursul perioadei de gestiune,
Qs – cantitatea stocurilor la începutul perioadei de gestiune,
Qi – cantitatea stocurilor intrate pe parcursul perioadei de
gestiune;
e) metoda FIFO – evaluarea stocurilor la costurile primelor intrări. Se
aplică regula: prima ieşire - prima intrare;
Exemplu
Aplicarea metodelor FIFO și costului mediu ponderat
pentru determinarea valorii stocurilor ieșite din gestiune.
Soluţie
Tabelul 6.1
Determinarea valorii stocurilor ieșite din gestiune prin metodele
FIFO și costul mediu ponderat
Data Cantitate (kg) Preţ (lei)
Intrări Ieşiri Metoda FIFO CMP
01. 03 400 11,00 11,00
04.03 1000 12,00 12,00
07.03 800 11,50 (400x11,00 + 12,43
400x12,00)
12.03 600 14,00 14,00
19.03 100 13,00 13,00
25.03 900 12,67 (600x12,00 + 12,43
300x14,00)
31.03 200 14,00 (200x14,00) 12,43
CMP = 12,43 lei (400x11,00+1000x12,00+600x14,00+100x13,00)

/(400+1000+600+100)
Evaluarea ulterioară a stocurilor se face la valoarea cea mai mică
dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă, care poate fi mai mică
decît valoarea contabilă a stocurilor în cazurile:
135
- deteriorării sau degradări parţiale,
- învechirii morale parţiale sau integrale,
- reducerii preţului de vînzare,
- creşterii eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vînzării
stocurilor etc.
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea materialelor
Materialele sunt bunurile economice utilizate în procesele de

producție, prestare a serviciilor, executare a lucrărilor, precum și la
deservirea activităților administrative și comerciale (materii prime și
materiale de bază, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, anvelope și acumulatoare procurate separat de mijloacele de
transport etc.).
 Cumpărarea
 Intrarea cu titlu gratuit
 Schimbul Consum în producţie
Utilizare pentru nevoi

administrative, în scopuri
comerciale
Intrarea Depozitarea
Utilizare pentru
remanierea rebutului,
stabilirea lipsurilor
Figura 6.4. Ciclul funcțional general al materialelor
Toate operaţiile cu privire la mişcarea materialelor se înregistrează în

documentele primare, conţinutul şi forma cărora depinde de:
- sursa intrării, pentru materialele intrate (de la furnizori, fabricare
proprie, lichidarea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, plusurile stabilite la inventariere, schimb cu alte active
etc.),
136
- direcţiile utilizării, pentru materialele ieşite (fabricarea produselor,
necesităţi administrative, corectarea rebutului, vînzare altor entităţi
sau lucrătorilor proprii, stabilirea lipsurilor cu ocazia inventarierii
etc.).
Perfectarea documentară a mişcării materialelor de la documentele

primare pînă la registrele contabile se prezintă în Figura 6.3.
Documente Documente Registre

primare centralizatoare contabile
- factură fiscală (factură);
- Registrul evidenţei Registru de evidenţă
- bon de intrare a
materialelor primite; sintetică şi analitică
materialelor;
- Registrul la contul 211
- fişă-limită de consum;
procurărilor; „Materiale”
- bon de consum a
- Registrul vînzărilor.
materialelor;
- proces-verbal privind
rezultatele inventarierii;
- notă contabilă etc.
Figura 6.3. Perfectarea documentară a materialelor
Contabilitatea materialelor se organizează în contul cu funcţie

contabilă de activ 211 „Materiale” din grupa de conturi 21 „Stocuri” clasa
a 2-a „Active circulante” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 211 „Materiale”

Debit Credit
înregistrarea materialelor intrate valoarea materialelor ieşite din
la entitate pe parcursul perioadei gestiune prin utilizarea lor în
de gestiune procesul de producţie şi alte
cazuri
materialelor existente la entitate
la finele perioadei de gestiune
Evidenţa sintetică a intrării şi consumului de materiale este

înregistrată în Tabelul 6.2.
137
Tabelul 6.2
Contabilitatea materialelor
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Intrarea materialelor
1. Reflectarea valorii materialelor cumpărate de la
furnizori:
- la suma fără TVA 211 521, 522
- la suma TVA aferentă 534 521, 522
2. Reflectarea valorii materialelor intrate prin
intermediul titularilor de avans:
3. Reflectarea valorii materialelor intrate din producţia 211 811,
proprie 812
4. Reflectarea valorii materialelor intrate cu titlu gratuit 211 622
5. Reflectarea valorii materialelor intrate ca aport al 211 313,
proprietarilor în capitalul social 314
6. Reflectarea valorii juste a materialelor stabilite 211 612
plusuri în urma inventarierii
Ieşirea materialelor
7. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 811, 211
fabricarea produselor, prestarea serviciilor 812
8. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 821 211
nevoile gospodăreşti ale secţiilor de producţie
9. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 713 211
nevoile administrative ale entităţii
10. Reflectarea valorii materialelor utilizate în operaţiile 712 211
aferente expedierii produselor şi mărfurilor
11. Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru 111, 121 211
crearea imobilizărilor necorporale, construcţia şi
montarea mijloacelor fixe.
12. Reflectarea valorii contabile a materialelor vîndute, 714 211
stabilite lipsuri în urma inventarierii, utilizate pentru
remanierea rebutului
138
3. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Spre deosebire de materiale, care se consumă integral în procesul de

producţie, obiectele de mică valoare şi scurtă durată participă la mai
multe cicluri de producţie, se uzează şi-şi transferă valoarea sa pe părţi
asupra produselor nou create.
Excepţie fac obiectele ale căror valoare unitară este mai mică de 1000
lei (1/6 din plafonul stabilit de legislație).
La obiectele de mică valoare și scurtă durată se referă: instrumente,

aparate de măsură, ambalaj tehnologic, echipament și dispozitive de
protecţie, lenjerie şi accesorii de pat, vesela şi accesorii pentru ospătării etc.
Ciclul funcțional al obiectelor de mică valoare și scurtă durată are

caracteristici comune atît pentru obiectele de mijloace fixe, cît și pentru
stocurile de materiale (Figura 6.4.).
 Procurarea
 Intrarea cu titlu
gratuit
 Schimbul
Utilizarea
Intrarea Ieşirea
Uzura
 Casarea
 Vînzarea
 Transmiterea cu titlu
gratuit
Figura 6.4. Ciclul funcțional al obiectelor de mică valoare

și scurtă durată
Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se

organizează în contul cu funcţie contabilă de activ 213 „Obiecte de mică
139
valoare şi scurtă durată” din grupa de conturi 21 „Stocuri” clasa a 2-a
„Active circulante” a Planului de conturi contabile.
Evidența uzurii obiectelor se ține la contul cu funcţie contabilă de

pasiv 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
Caracteristica contului 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Debit Credit
înregistrarea obiectelor de mică valoarea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată intrate la valoare şi scurtă durată transmise
entitate pe parcursul perioadei de în exploatare pe parcursul
gestiune perioadei de gestiune
obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată existente la entitate
Caracteristica contului 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă

durată”
Debit Credit
anularea uzurii calculate aferente calcularea uzurii obiectelor de
obiectelor de mică valoare şi mică valoare şi scurtă durată, a
scurtă durată scoase din construcţiilor și dispozitivelor
funcţiune provizorii
Soldul final indică suma uzurii
calculate la finele perioadei de
gestiune
Contabilitatea intrării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată este

identică cu cea a intrării materialelor, particularităţi prezintă contabilitatea
predării în exploatare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Contabilitatea predării în exploatare a obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată este organizată în dependenţă de valoarea lor:
140
1) Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea
unitară pînă la 1/6 din plafonul stabilit de legislație (1000 lei) sau pragul de
semnificație prevăzut în politicile contabile uzura nu se calculează. Pentru
aceste obiecte nu se ţine evidenţa în exploatare, iar valoarea lor se include
integral la cheltuielile sau costurile perioadei din momentul dării în
exploatare.
2) Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea
unitară peste 1/6 din plafonul stabilit de legislație (1000 lei) sau pragul de
semnificație prevăzut în politicile contabile uzura se calculează în mărime
de 50% din valoarea obiectelor diminuată cu valoarea reziduală probabilă –
la transmiterea acestora în exploatare şi 50% – la ieşirea acestora din
exploatare (casare).
Tabelul 6.3
Contabilitatea predării în exploatare a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată (OMVSD)
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Transmiterea în exploatare a OMVSD cu
valoarea unitară pînă 1000 lei
1. Reflectarea valorii OMVSD transmise în 712, 213
exploatare, în dependenţă de destinaţia utilizării 713, 821
lor
Transmiterea în exploatare a OMVSD cu
valoarea unitară peste 1000 lei
2. Reflectarea valorii OMVSD transmise în 2132 2131
exploatare
3. Calculul uzurii OMVSD în dependenţă de 712, 713 214
destinaţia utilizării lor (la transmiterea în 821
exploatare - 50% din valoarea diminuată cu
valoarea reziduală probabilă și 50% la ieșirea din
exploatare)
4. Decontarea uzurii la ieșirea obiectelor de mică 214 213
valoare și scurtă durată
141
5. Înregistrarea deşeurilor recuperabile obținute din
lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată:
- în limita valorii reziduale probabile 211 213
- peste limita valorii reziduale probabile 211 612
4. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor se

organizează în conturile cu funcţie contabilă de activ 215 „Producţia în
curs de execuţie” şi 216 „Produse” din grupa de conturi 21 „Stocuri”
clasa a 2-a „Active circulante” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 215 „Producţia în curs de execuţie”

Debit Credit
înregistrarea costului efectiv al casarea costului efectiv al
producţiei în curs de execuţie la producţiei în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune începutul perioadei de gestiune
următoare
Soldul final reprezintă existenţa
produselor şi serviciilor în curs
de execuţie la finele perioadei
de gestiune
La finele perioadei de gestiune valoarea producţiei în curs de

execuţie poate fi determinată prin următoarele metode:
1) prin intermediul inventarierii – metoda directă,
2) utilizarea preţurilor planificate – metoda indirectă, fiind la rîndul
său reprezentată de următoarele modalităţi:
a) utilizarea gradului de finalizare mediu,
b) utilizarea preţurilor estimative.
142
Caracteristica contului 216 „Produse”
Debit Credit
înregistrarea costului efectiv al casarea costului efectiv al
produselor fabricate pe parcursul produselor vîndute sau utilizate în
perioadei de gestiune alte scopuri
Soldul final indică existenţa
produselor finite,
semifabricatelor şi produselor
secundare la finele perioadei de
gestiune
Evidenţa sintetică a mişcării produselor în curs de execuţie şi a

produselor este înregistrată în Tabelul 6.4.
Tabelul 6.4
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie și a produselor
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Operaţii principale
1. Reflectarea producţiei în curs de execuţie la 811, 812 215
începutul perioadei de gestiune
2 Reflectarea costurilor efectiv suportate pe 811, 812 211, 531,
parcursul perioadei de gestiune 533, 521
3. Reflectarea costului efectiv al produselor fabricate 216 811, 812
pe parcursul perioadei de gestiune
4. Înregistrarea costului efectiv al producţiei în curs 215 811,
de execuţie la finele perioadei de gestiune 812
5. Reflectarea costului efectiv al produselor vîndute 711 216
cumpărătorilor
6. Reflectarea valorii produselor vîndute
cumpărătorilor:
- cu achitare în numerar 241 611
- cu achitare ulterioară 221 611
- calcularea sumelor TVA și accizelor 241, 221 534
143
Operaţii secundare
7. Înregistrarea plusurilor stabiliteîn urma 215, 612
inventarierii 216
8. Înregistrarea lipsurilor constatate în urma 714 215,
inventarierii 216
9. Reflectarea costului producţiei în curs de execuţie 723 215,
şi a produselor distruse în urma evenimentelor 216
excepţionale
5. Contabilitatea mărfurilor
Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de 2 factori:

1) Forma circulaţiei mărfurilor, care poate fi:
a) en gros (cu ridicata),
b) en detail (cu amănuntul).
2) Preţurile utilizate pentru organizarea contabilităţii mărfurilor:
a) la preț de cumpărare
b) la preț de vînzare.
În caz că entitatea de comerţ ţine evidenţa mărfurilor la preţul de

vînzare apar elemente ale preţului, precum adaosul comercial şi taxa pe
valoarea adăugată în preţul de vînzare.
Valoarea de cumpărare
a mărfurilor
Preţul de cumpărare
Preţul de vînzare
cu amănuntul
fără TVA Adaosul comercial Preţul de vînzare cu
amănuntul plus TVA
Taxa pe valoarea
adăugată
Figura 6.5. Modele de preţuri utilizate în comerţ
144
Perfectarea documentară a mişcării mărfurilor este similară cu cea a
materialelor (Figura 6.3.). Totodată, în entităţile de comerţ pentru evidenţa
mărfurilor în locurile de păstrare se utilizează Raportul gestionar privind
mişcarea mărfurilor, ambalajelor şi numerarului, care reprezintă un
document de evidenţă operativă.
Contabilitatea mărfurilor se organizează în contul cu funcţie contabilă

de activ 217 „Mărfuri” din grupa de conturi 21 „Stocuri” clasa a 2-a
„Active circulante” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 217 „Mărfuri”

Debit Credit
înregistrarea valorii de intrare a valoarea mărfurilor ieşite din
mărfurilor pe parcursul perioadei gestiune prin vînzare sau utilizare
de gestiune în alte scopuri
Soldul final indică existenţa
mărfurilor la finele perioadei de
gestiune în magazine, în
depozite, bazele angro
Evidenţa sintetică a intrării şi, respectiv, ieşirii în urma vînzării

mărfurilor sau utilizării în alte scopuri (ca exemplu, necesităţi interne,
scopuri de reclamă, sponsorizări etc.) este înregistrată în Tabelul 6.4.
Tabelul 6.4
Corespondenţa contului 217 „Mărfuri”
N Corespondenţa
d/o Debit Credit
Intrarea mărfurilor
1. Reflectarea adaosului comercial, inclusiv TVA, 217 831
aferent mărfurilor în stoc la începutul perioadei de
gestiune
2. Reflectarea valorii mărfurilor cumpărate de la
furnizori:
145
3. Reflectarea valorii mărfurilor intrate prin
intermediul titularilor de avans:
4. Reflectarea valorii mărfurilor intrate cu titlu 217 622
gratuit
5. Reflectarea valorii mărfurilor intrate ca aport al 217 313, 314
proprietarilor în capitalul social
6. Reflectarea valorii juste a mărfurilor stabilite 217 612
plusuri în urma inventarierii
7. Reflectarea adaosului comercial, inclusiv TVA, 217 831
aferent mărfurilor intrate
Ieşirea mărfurilor
8. Reflectarea valorii mărfurilor vîndute
cumpărătorilor:
- cu achitare în numerar 241 611
- cu achitare ulterioară 221 611
- TVA aferentă 241, 221 534
9. Reflectarea costului mărfurilor vîndute 711 217
cumpărătorilor
10. Reflectarea valorii contabile a mărfurilor utilizate 713 217
pentru nevoile administrative ale entităţii
11. Reflectarea valorii contabile a mărfurilor cedate 722 217
cu titlu gratuit
12. Reflectarea valorii contabile a mărfurilor stabilite 714 217
lipsuri în urma inventarierii
13. Reflectarea adaosului comercial, inclusiv TVA 831 217
aferente mărfurilor ieşite din gestiune în urma
vînzării şi alte scopuri
146
1. Identificați și definiți componența stocurilor.
2. Care sunt momentele de evaluare a stocurilor?
3. Cum se evaluează stocurile la intrarea în patrimoniu?
4. Identificați și descrieți metodele de evaluare curentă a stocurilor.
5. Care sunt regulile de evaluare ulterioară a stocurilor?
6. Care conturi sunt utilizate pentru contabilitatea stocurilor?
7. Identificați și caracterizați documentele în baza cărora se
înregistrează mișcarea materialelor în contabilitate.
8. Expuneți contabilitatea mișcării materialelor.
9. Cum se clasifică obiectele de mică valoare și scurtă durată în
dependență de valoarea lor?
10. Care sunt particularitățile contabilității obiectelor de mică valoare
și scurtă durată?
11. Cum se determină valoarea producției în curs de execuție la finele
perioadei de gestiune?
12. Întocmiți formulele contabile pentru reflectarea producției în curs
de execuție.
13. Explicați contabilitatea produselor.
14. Care sunt elementele prețului de vînzare al mărfurilor în entitățile
de comerț?
15. Prezentați structura prețului de vînzare al mărfurilor.
16. Explicați contabilitatea intrării mărfurilor în entitățile comerciale.
17. Descrieți contabilitatea vînzării și altor ieșiri ale mărfurilor.
147
1. Să se determine valoarea mărfurilor ieșite din gestiune aplicînd
metodele FIFO și costului mediu ponderat, reieșind din următoarea
informație:
Data Cantitate (kg) Preţ (lei)
Intrări Ieşiri Metoda FIFO Metoda CMP
1.02 750 3,00 3,00
5.02 300 3,20 3,20
7.02 100
9.02 700
11.02 100 3,50 3,50
21.02 350 3,30 3,30
27.02 400
2. Să se contabilizeze faptele economice și determine soldurile finale

în contul 211 „Materiale” şi contul 521 „Datorii comerciale curente” în
baza informației ce urmează:
Date iniţiale:
a) stocurile de materiale la 1 ianuarie anul curent – 186240 lei,
b) datoriile faţă de furnizori la 1 ianuarie anul curent – 146520 lei.
Conform registrului faptelor economice în luna ianuarie au avut loc
următoarele operaţii:
S-au consumat materiale pentru fabricarea
1. 3.01 150800
produselor finite
S-au recepționat materiale de la furnizori:
2. 5.01 - valoarea materialelor 24500
- TVA aferentă 4900
3. 8.01 Au intrat materiale cu titlu gratuit 2600
Din contul curent s-a achitat datoria față de
4. 9.01 61350
furnizori
Din contul curent s-a plătit avans furnizorilor pentru
5. 13.01 50000
livrarea ulterioară a materialelor
Au fost utilizate materiale pentru necesitățile
6. 19.01 700
administrative ale entității
Au fost utilizate materiale pentru nevoile
7. 21.01 3400
gospodăreşti ale secţiei de producţie
8. 25.01 Au intrat materiale din producția proprie 8250
148
3. Să se contabilizeze faptele economice şi determine sumele cerute,
reieşind din informaţia prezentată:
1. S-au recepționat obiecte de mică valoare şi scurtă durată de la
furnizori - 8 400 lei, TVA – 20% ?
2. Au fost predate în exploatare obiecte de mică valoare şi scurtă
durată:
a) valoarea unitară mai mică de 1000 lei:
- în scopuri de producție - 700 lei,
- în scopuri de distribuție - 560 lei,
- pentru nevoile administrative ale entității – 1320 lei.
b) valoarea unitară mai mare de 1000 lei:
- în scopuri de distribuție - 3560 lei,
- pentru nevoile administrative ale entității – 8400 lei.
3. Au fost scoase din exploatare obiecte de mică valoare şi scurtă
durată (cu valoarea unitară mai mare de 1000 lei):
- costul de intrare – 3800 lei,
- valoarea reziduală probabilă – 100 lei,
- valoarea deșeurilor obținute în urma lichidării – 140 lei.
4. Să se contabilizeze faptele economice și determine sumele

necesare, reieșind din următoarea informație:
1. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la începutul perioadei
de gestiune - 20000 lei.
2. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor finite – 98400
lei.
3. S-au calculat salariile muncitorilor ocupați cu fabricarea produselor
finite – 62000 lei.
4. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii și
prime de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente
salariilor calculate - ?
5. Au fost repartizate și incluse în cost costurile indirecte de producţie –
52700 lei.
6. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la finele perioadei de
gestiune - 18000 lei.
7. Se reflectă costul efectiv al produselor fabricate - ?
149
5. Să se contabilizeze faptele economice și determine sumele
necesare, reieșind din informația ce urmează:
1. Se reflectă la începutul lunii suma adaosului comercial aferent
mărfurilor în stoc – 24600 lei.
2. Se reflectă valoarea mărfurilor recepționate de la furnizori – 43600
lei, TVA 20% - ?
3. Se calculă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent mărfurilor
intrate – 40% - ?
4. Se înregistrează suma încasată din vînzarea mărfurilor în numerar –
56900 lei, TVA – 20% ?
5. Se reflectă costul mărfurilor vîndute – 32700 lei.
6. Se reflectă adaosul comercial, inclusiv TVA, aferent mărfurilor
vîndute – 24200 lei.
7. Se reflectă divergențele constatate în urma inventarierii:
- plusuri de marfă ”A” – 54 lei,
- lipsuri de marfă ”B” la valoarea contabilă - 120 lei, adaosul
comercial, inclusiv TVA, aferent – 38 lei.

150
Partea verso
151
CAPITOLUL VII
CONTABILITATEA NUMERARULUI
Subiecte:
1. Noţiunea, componenţa şi clasificarea numerarului
2. Contabilitatea operaţiilor în casierie
conturile curente bancare
4. Contabilitatea numerarului în alte conturi bancare
documentelor băneşti
Obiective:
Identificarea criteriilor de clasificare a numerarului
Examinarea perfectării documentare a decontărilor cu plata în
numerar și prin virament
Descrierea contabilității numerarului în casierie
Dezvăluirea contabilității numerarului în conturile curente și alte
conturi bancare
Studierea contabilității transferurilor de numerar în expediție și a
documentelor bănești
1. Noţiunea, componenţa şi clasificarea numerarului
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare entitățile

întreţin diverse relaţii cu alte persoane juridice, precum şi cu persoane
fizice, inclusiv membrii colectivului de muncă. Astfel, entitățile eliberează
facturi cumpărătorilor şi beneficiarilor în vederea achitării produselor
(mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate. Totodată, în acestea se formează
datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de bugetul
de stat şi bugetele locale privind vărsarea impozitelor, faţă de personal
privind munca prestată etc.
Decontările în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus necesită

aplicarea numerarului (mijloacelor bănești). Acestea din urmă sunt active
152
cu cel mai înalt grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţile băneşti în
casieria entității, depozite, conturile curente în monedă naţională, valută
străină şi alte conturi la bănci. Clasificarea numerarului în scopul
organizării contabilității se prezintă în Figura 7.1.
1) numerarul în monedă naţională – numerarul în lei

moldovenești (bancnotele și monedele metalice emise de către
Banca Naționala a Moldovei, disponibilitățile aflate în conturile în
I. În lei moldovenești deschise la bănci licențiate etc.);
funcţie de 2) numerarul în valută străină - numerarul în valută străină
valuta în (bancnote și monede metalice emise de către organul autorizat al
care este unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine, aflate
exprimat
în circulație), disponibilități în moneda națională a unui stat străin
sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum și în
unități bănești și de decontare internaționale, aflate în conturi
deschise la bănci licențiate, precum și la bănci și alte instituții
financiare din străinătate.
II. În
funcţie de 1) numerar în casierie;
locul Exemplu bancnotele şi monedele metalice în casierie;
păstrării şi
formele 2) numerar în conturi bancare;
de 3) alt tip de numerar documente băneşti etc.
existenţă Exemplu
1) numerar legat – disponibilităţi băneşti care aparţin entităţii

cu drept de proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor
III. În factori determinaţi;
funcţie de
Exemplu mijloacele băneşti din conturile bancare
posibilita-
tea sechestrate sau blocate pînă la clarificarea
utilizării împrejurărilor respective
2) numerar nelegat – mijloacele băneşti care aparţin entităţii şi
pot fi utilizate liber de aceasta.
Figura 7.1. Clasificarea numerarului
Situația aferentă stării și fluxurilor anuale ale numerarului este

sistematizată în Situația fluxurilor de numerar.
153
2. Contabilitatea operaţiilor în casierie
Încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi decontările cu plata în

numerar se efectuează la fiecare entitate prin casierie.
Modul de efectuare a operaţiunilor în casierie este stabilit prin

Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a
Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 764 din 25.11.1992 (cu modificările ulterioare).
Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier care poartă

responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc şi a
hîrtiilor de valoare primite la păstrare. Responsabilitatea materială poartă
un caracter juridic numai în cazul cînd cu casierul s-a încheiat un contract
de răspundere materială.
În casieria entității banii în numerar pot fi primiţi din contul bancar,
din vînzările în numerar a produselor, mărfurilor şi serviciilor, în urma
rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma de
despăgubiri din partea gestionarilor şi în alte cazuri. Numerarul din casierie
se ridică pentru achitarea salariilor şi indemnizaţiilor, acordarea avansurilor
spre decontare titularilor de avans etc.
Întreprinderile sînt obligate să predea instituţiilor financiare ce le
deservesc toate surplusurile de numerar ce depăşesc necesarul minim pentru
efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în
conturile curente. Totodată entitățile au dreptul să păstreze în casele lor
numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvenţiilor de asigurare socială,
burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare,
inclusiv ziua de primire a banilor la instituţia bancară. Eliberarea de
numerar spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu, se
efectuează în limitele sumelor aferente persoanelor detaşate conform
Regulamentului în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Numerarul
neutilizat, eliberat spre decontare, trebuie să fie restituit în casa
întreprinderii cel mai tîrziu la 3 zile după expirarea termenului pentru care a
fost eliberat.
154
Mișcarea numerarului în casierie se înregistrează în contabilitate
potrivit documentelor primare perfectate oportun, faptele contabile fiind
grupate și sistematizate în documentul de casă centralizator și registrul
contabil corespunzător (Figura 7.2).
- dispoziţie de casă de
încasare; Raport al casierului. Registru de evidenţă
- dispoziţie de casă de sintetică şi analitică la
plată; contul 241 „Casa”.
- borderou de plată;
- aviz de plată în numerar;
- ordin de încasare a
numerarului;
- proces – verbal de
inventariere a mijloacelor
şi documentelor băneşti
etc.
Figura 7.2. Perfectarea documentară a operațiilor de casă
Toate documentele primare se înregistrează în Registrul de casă,

care se întocmeşte în 2 exemplare. Primul exemplar rămîne în
casierie, iar al doilea se detaşează de la registru şi serveşte casierului drept
raport, care împreună cu documentele anexate se prezintă în contabilitate.
Contabilitatea numerarului în casierie se organizează în contul cu
funcție contabilă de activ 241 „Casa” din clasa a 2-a „Active circulante” a
Planului de conturi contabile, grupa 24 „Numerar”.
Caracteristica contului 241 „Casa”

Debit Credit
încasările numerarului în casieria cheltuielile numerarului din
entității în monedă națională şi casierie în baza documentelor
valută străină justificative întocmite
Soldul final reflectă numerarul
existent în casieria entității la
155
Evidența sintetică a operațiilor de casă este fixată în Tabelul 7.1.
Tabelul 7.1
Corespondenţa contului 241 „Casa”
N Corespondenţa
d/o
Debit Credit
Intrarea numerarului
1. Încasarea numerarului în casierie din conturile 241 242,
curente bancare ale entității 243
2. Încasarea numerarului în casierie din vînzarea 241 611,
produselor, mărfurilor, din prestarea serviciilor, 612,
altor active circulante, imobilizărilor (fără TVA şi 621
accize)
3. Încasarea sumelor TVA la realizarea activelor 241 534
circulante şi imobilizate cu plată nemijlocită
4. Achitarea în numerar a creanțelor comerciale (ale 241 221, 223,
persoanelor străine și părților afiliate), ale 226, 234
personalului entității, altor debitori
5. Încasarea aporturilor proprietarilor în capitalul 241 314
social pînă la înregistrarea de stat a acestuia
6. Încasarea aporturilor proprietarilor în capitalul 241 313
social după înregistrarea de stat a acestuia
7. Primirea împrumuturilor pe termen lung şi scurt 241 412,
de la persoane juridice şi fizice 512
Ieșirea numerarului
8. Achitarea datoriilor personalului (privind 531, 241
retribuirea muncii, avansurile spre decontare) 532
9. Achitarea datoriilor privind operaţiile comerciale 521, 241
persoanelor străine și părților afiliate 522
10. Vărsarea numerarului în monedă naţională şi 242, 241
valută străină în conturile bancare 243
11. Rambursarea împrumuturilor pe termen lung şi 412, 241
scurt 512
12. Eliberarea din casierie a sumelor spre decontare, 226 241
acordarea împrumuturilor personalului
Inventarierea numerarului
13. Înregistrarea plusurilor de numerar la inventariere 241 612
14. Înregistrarea lipsurilor de numerar la inventariere 714 241
156
conturile curente bancare
Toate entitățile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora,

sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile
bancare. La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide
diferite tipuri de conturi: conturi curente, conturi de depozit, conturi de
împrumut, conturi provizorii, precum pentru tranzacţii în monedă naţională
cît și în valută străină.
Tranzacţiile privind încasările şi plăţile în conturile curente se

efectuează în baza actelor normative, conform documentelor bancare
tipizate (Figura 7.3.), care trebuie certificate prin semnăturile persoanelor
indicate în fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei şi
anume:
- ordin de plată, ordin de plată (payment order) (Regulamentul cu
privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de
administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013 (cu modificările şi
completările ulterioare)),
- ordin incaso (Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor,
sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a numerarului din
conturile bancare, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de
administraţie al BNM nr. 375 din 15.12.2005).
Pentru efectuarea operațiunilor cu numerar instituția bancară
utilizează, după caz, ordine de încasare (de eliberare) a numerarului
(Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie
al BNM nr. 200 din 27.07.2006 (cu completări și modificări ulterioare)).
În condițiile în care depunerile de numerar la instituțiile bancare sunt

efectuate prin genţi sigilate de către clienţi, cu care au fost încheiate
contracte de deservire respectivă, se perfectează borderou însoţitor la
geanta cu numerar.
Ridicarea numerarului în casierie pentru diferite scopuri se efectuează
în baza unei delegații.
157
Principiile generale de reglementare valutară în Republica
Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților și nerezidenților aferente
domeniului valutar, precum și împuternicirile organelor controlului valutar
și atribuțiile agenților controlului valutar sunt stipulate în Legea privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21 martie 2008 (cu completări și
modificări ulterioare).
Circuitul general documentar al numerarului în conturile curente în
monedă națională și valută străină se examinează în Figura 7.3.

- ordin de plată; Extras de cont. Registre de evidență

- ordin incaso; sintetică și analitică la
- ordin de încasare a conturile 242 „Conturi
numerarului; curente în monedă
- ordin de eliberare a națională”, 243
numerarului; „Conturi curente în
- cec de numerar etc. valută străină”.
Figura 7.3. Perfectarea documentară a operațiilor cu numerarul în

conturile curente
Entitatea primeşte de la bancă periodic, de obicei, după fiecare zi cu

tranzacţii bancare, extrase de cont cu anexarea la ele a documentelor, în
baza cărora au fost efectuate înregistrările în extrasul de cont în valută
străină sau monedă națională.
Extrasul de cont este un document bancar care prezintă titularului de

cont descifrarea mişcărilor pe contul curent şi permite verificarea egalităţii
soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul
final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar documentele
anexate – veridicitatea mişcărilor pe contul curent de către bancă.
Contabilitatea numerarului în conturile curente bancare se
organizează la conturile cu funcție contabilă de activ din clasa a 2-a
158
„Active circulante” a Planului general de conturi contabile, grupa 24
„Numerar”:
 242 „Conturi curente în monedă naţională”,
 243 „Conturi curente în valută străină”.
Caracteristica conturilor 242 „Conturi curente în monedă naţională”,

243 „Conturi curente în valută străină”
Debit Credit
încasarea numerarului în utilizarea numerarului din
conturile curente ale entității în conturile curente bancare în
monedă națională şi valută monedă națională și valută
străină străină
numerarului în conturile curente
în monedă naţională şi valută
străină la finele perioadei de
gestiune.
Evidența sintetică a mișcării numerarului gestionat prin intermediul

conturilor curente bancare este înregistrată în Tabelul 7.2.
Tabelul 7.2
Corespondenţa conturilor 242 „Conturi curente în monedă naţională”,
243 „Conturi curente în valută străină”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Intrarea numerarului
1. Încasarea numerarului la achitarea creanţelor 242, 221,
comerciale de persoanele străine și părțile afiliate 243 223
2. Încasarea numerarului din casieria entității în 242, 241
conturile curente în monedă națională, valută 243
străină
3. Înregistrarea numerarului primit sub formă de 242, 313, 314,
aporturi ale proprietarilor în capitalul social 243 536
4. Primirea în conturi bancare a creditelor bancare și 242, 411, 412,
159
împrumuturilor pe termen lung şi scurt 243 511, 512
5. Înregistrarea numerarului sub formă de avansuri 242, 523,
pe termen scurt şi lung primite 243 423
6. Încasarea mijloacelor sub formă de dotaţii din 242, 622,
buget şi fonduri extrabugetare, încasări cu 243 425,
destinaţie specială, de la sponsori 537
Ieșirea numerarului
7. Achitarea datoriilor furnizorilor, antreprenorilor 521, 242,
(părţi străine și afiliate) privind operaţiile 522 243
comerciale
8. Eliberarea numerarului din conturile curente în 241 242,
casierie 243
9. Rambursarea creditelor bancare, împrumuturilor 411, 412, 242,
pe termen lung şi scurt în monedă națională și 511, 512 243
valută străină
10. Restituirea sumelor avansurilor neutilizate 523, 242,
primite anterior 423 243
11. Acordarea avansurilor pe termen lung şi scurt 162, 224 242, 243
12. Achitarea serviciilor de telecomunicaţii, bancare, 713 242
audit, juridice
13. Achitarea datoriilor cuvenite bugetului privind 534, 242
impozite și plăți, bugetelor asigurărilor sociale și 533
medicale privind contribuții și prime de asigurare
Reevaluarea numerarului în valută străină
14. Reflectarea diferenţelor de curs valutar 243 622
favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare
nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor
valutare
Curs valutar – rata de schimb a valutei străine în raport cu moneda naționala

sau cu o altă valută străina.
160
4. Contabilitatea numerarului în alte conturi bancare
În afara conturilor curente entitățile pot deschide la bancă şi alte

conturi speciale, destinate efectuării unor operaţiuni de decontare specifice.
În aceste conturi se ţine evidenţa numerarului atît în monedă naţională, cît
şi valută străină alocate în acreditive, carduri bancare (carduri de plată).
Modul de efectuare a decontărilor prin alte conturi bancare la

bănci este reglementat de Regulile şi Uzanţele Uniforme pentru acreditive
documentare, stabilite de către Camera Internaţională de Comerţ de la
Paris (Broşura 600, 2006) aplicate începînd cu 01.07.2007 şi
Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin Hotărîrea
Consiliului de administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013 (cu
modificările şi completările ulterioare).
Acreditivul documentar reprezintă un angajament prin care o bancă

emitentă (ordonatoare), acţionînd la cererea şi în conformitate cu
instrucţiunile clientului sau ordonatorului acreditivului
Definiţie (cumpărătorul), se obligă:
1. Să efectueze o plată către o terţă persoană (beneficiarului
acreditivului, vînzătorul), sau
2. Să plătească ori accepte ca urmare a ordinului dat de beneficiarul
acreditivului cambii care au fost trase de către beneficiar, sau
3. Să autorizeze o altă bancă să efectueze o plată către beneficiar, să
accepte ori să negocieze cambii.
Acesta poate fi deschis în monedă naţională sau valută străină, în
banca plătitorului sau a beneficiarului și este destinat pentru decontările
numai cu un singur beneficiar.
Pentru deschiderea acreditivului plătitorul prezintă la banca

comercială o cerere de acreditiv. Ulterior, plătitorul primeşte de la bancă
extrasul de cont şi borderoul de utilizare a acreditivului remis de către
beneficiar prin banca sa.
Cardul de plată este un suport de informaţie standardizat şi,

Definiţie după caz, personalizat prin intermediul căruia deţinătorul, de
regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său
şi/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în
161
funcţie de tipul cardului de plată are acces la distanţă la
contul de plăţi la care este ataşat cardul de plată în vederea
efectuării operaţiunilor de plată.
Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor de plată

pot fi efectuate următoarele operațiuni:
- plata mărfurilor achiziționate de la comercianți, serviciilor prestate
sau a obligațiilor fața de buget (impozite, taxe, alte plăți obligatorii),
- retragerea de numerar de la bancomate, de la ghișeele băncilor, în
limitele prevăzute de actele normative în vigoare,
- alte operațiuni financiare în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare (depunere de numerar în contul bancar, transferuri
între conturi etc.).
Pentru primirea cardului de plată fiecare titular depune o cerere.

La utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic (automatul)
eliberează un bon de plată în 2 exemplare pe suport de hîrtie care are o
structură determinată şi este utilizat pentru întocmirea şi prezentarea
decontului de avans.
Deţinătorul de card primeşte la sfîrşitul lunii la o dată stabilită sau la
cererea titularului extrase de cont de plăți. Extrasele de cont aferente
cardurilor internaţionale conţin informaţii atît în valută străină, cît şi
recalculări în lei moldoveneşti.
Fluxul documentar al operațiilor cu numerarul prin alte conturi
bancare la bănci, contabilizat complex, se prezintă în Figura 7.4.

- cerere de acreditiv; Extras de cont. Registru de evidenţă

- borderou de utilizare sintetică şi analitică la
a acreditivului; contul 244 „Alte conturi
- ordin de plată; bancare”.
- chitanţe;
- bon de plată etc.
Figura 7.4. Documentarea operațiilor cu numerarul
în alte conturi bancare
162
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea
numerarului în monedă naţională și valută străină, înregistrate în alte
conturi bancare la bănci, este destinat contul de activ 244 „Alte conturi
bancare”.
Caracteristica contului 244 „Alte conturi bancare”

Debit Credit
încasarea numerarului în alte utilizarea numerarului din alte
conturi bancare la bănci conturi bancare
(deschiderea acreditivelor,
cardurilor bancare)
Soldul final reprezintă soldul
numerarului în alte conturi
bancare neutilizate la finele
Evidența sintetică a stării și mișcării numerarului gestionate prin

intermediul altor conturi bancare este prezentată în Tabelul 7.3.
Tabelul 7.3
Corespondenţa contului 244 „Alte conturi bancare”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Deschiderea acreditivelor, cardurilor bancare pe 244 242,
seama numerarului propriu în monedă națională și 243
valută străină
2. Deschiderea acreditivelor, cardurilor bancare pe 244 511
seama creditelor bancare pe termen scurt în
monedă națională și valută străină
3. Achitarea facturilor furnizorilor şi antreprenorilor 521, 244
pe seama sumelor acreditivelor şi prin intermediul 522,
cardurilor de plăți 544
163
4. Înregistrarea în conturile curente bancare în 242, 244
monedă națională și valută străină a sumelor 243
neutilizate plasate anterior în acreditive, carduri
de plăți
5. Rambursarea unei părți a creditelor bancare pe 511 244
termen scurt din motivul neutilizării complete a
surselor din alte conturi bancare
Operaţii secundare
6. Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile 244 622
aferente soldurilor mijloacelor valutare
înregistrate în acreditive, carduri bancare
nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor
valutare înregistrate în acreditive, carduri bancare
Comisioanele achitate băncii pentru eliberarea numerarului, valutei

străine, administrarea numerarului în conturile bancare constituie cheltuieli
ale perioadei şi se reflectă prin:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”.

documentelor băneşti
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare apare

necesitate de a transfera mijloacele băneşti prin oficiile poştale, a efectua
depuneri de numerar în instituţiile bancare după timpul operaţiilor de
deservire a clienţilor în casele de încasări serale sau casele cu program
prelungit, care se înregistrează în conturile bancare în ziua de lucru
următoare.
Depunerea numerarului poate avea loc prin transmiterea nemijlocită a

acestuia în casieriile băncii sau prin genţi sigilate care se efectuează prin:
- delegatul entității direct la casieriile băncii sau
164
- colectarea de către serviciul de încasare al băncii.
Modul de depunere a numerarului prin genţi sigilate se stabileşte de
bancă împreună cu clienţii deserviți. Pentru aceasta banca remite entității 2
genţi de încasator care sunt substituibile, iar entitatea prezintă 2 specimene
ale sigiliului imprimate pe plumb. Geanta de încasator trebuie să fie
sigilată, iar banii din ea – grupaţi pe bancnote. La predarea banilor la bancă
se întocmesc:
- dispoziţie de plată de casă,
- borderoul însoţitor (întocmit în 3 exemplare).
În celelalte cazuri operațiile se documentează prin ordine de încasare
a numerarului, chitanţe ale oficiului poştal.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea
numerarului în expediţie este destinat contul cu funcție contabilă de activ
245 „Transferuri de numerar în expediţie”.
Caracteristica contului 245 „Transferuri de numerar în expediţie”

Debit Credit
reflectarea sumei numerarului în înregistrarea numerarului în
expediţie conturile entității
numerarului în expediţie
destinate înregistrării în conturile
bancare la finele perioadei de
gestiune.
Corespondența generală a contului 245 „Transferuri de numerar în

expediţie” este înregistrată în Tabelul 7.4.
Tabelul 7.4
Corespondenţa contului 245 „Transferuri de numerar în expediţie”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Depunerea numerarului în casieriile băncii, 245 241,
oficiilor poştale cu scopul înregistrării în conturile 226,
bancare ale entității 234
2. Înregistrarea sumelor transferurilor de numerar în 242, 245
165
expediţie în conturile curente în monedă națională 243
și valută străină
3. Reflectarea nimicirii, distrugerii transferurilor de 723 245
numerar în expediţie din motivul producerii
evenimentelor excepționale (accidente, incendii
etc.)
Pe lîngă mijloacele băneşti în numerar, în casieria entității pot fi

păstrate şi unele documente băneşti, cum ar fi mărcile poştale, biletele de
tratament, biletele de transport achitate, foile de odihnă (destinate
lucrătorilor sau persoanelor străine) etc.
În contabilitate pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi
mişcarea documentelor băneşti este destinat contul de activ 246
„Documente băneşti”.
Caracteristica contului 246 „Documente băneşti”
Debit Credit
intrarea documentelor băneşti în ieşirea documentelor băneşti
casieria entității
documentelor băneşti la finele
Intrarea documentelor bănești se contabilizează în baza facturilor

fiscale, facturilor, deconturilor de avans, ieșirea – prin bonuri de consum,
procese-verbale, facturi, note de contabilitate etc.
Evidența sintetică a documentelor bănești este prezentată în Tabelul
7.5.
Tabelul 7.5
Corespondenţa contului 246 „Documente băneşti”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Procurarea documentelor băneşti prin intermediul 246 226,
titularului de avans (la primirea avansului spre 532
166
decontare sau fără primirea avansului)
2. Procurarea documentelor băneşti conform 246 521,
facturilor cu achitare ulterioară 544
3. Utilizarea mărcilor poştale, a biletelor de transport 713, 246
etc. în scopuri corespunzătoare 712
4. Casarea documentelor băneşti la ieşire (vînzare, 714 246
schimb)
Operaţii secundare
5. Înregistrarea plusurilor de documente bănești 246 612
constatate cu ocazia inventarierii
6. Înregistrarea lipsurilor de documente bănești 714 246
constatate cu ocazia inventarierii
Evidenţa sintetică şi analitică a operaţiunilor privind transferurile

băneşti în expediţie şi a documentelor băneşti se ţine în registre la conturile
respective, care se elaborează de sine stătător de fiecare entitate, conţin
informaţii privind soldul la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune,
mişcarea în decursul perioadei şi se organizează pe tipuri de activităţi ale
entității.
1. Definiți numerarul.
2. Identificați și caracterizați criteriile de clasificare a numerarului.
3. Enunțați regulile de păstrare a numerarului în casierie.
4. Enumerați documentele prin care se efectuează evidența contabilă
a mișcării numerarului în casierie.
5. Explicați modul de întocmire al registrului de casă.
6. Descrieți contabilitatea încasării și eliberării banilor din casierie.
167
7. Abordați tipurile de conturi bancare ce pot fi deschise de către
entitate.
8. Enunțați documentele prin care se efectuează încasările și plățile
în conturile curente bancare.
9. Expuneți contabilitatea mișcării numerarului în conturile curente
în monedă națională și valută străină.
10. Explicați cauzele apariției și modul înregistrării diferențelor de
curs valutar în contabilitate.
11. Abordați tipurile conturilor speciale la bănci și destinația acestora.
12. Identificați documentele în baza cărora se înregistrează în
contabilitate mișcarea numerarului în alte conturi bancare la bănci.
13. Descrieți modul de deschidere, utilizare și închidere a
acreditivului și contabilizați aceste operațiuni.
14. Expuneți contabilitatea numerarului în carduri bancare.
15. Exprimați esența transferurilor de numerar în expediție și modul
lor de documentare.
16. Expuneți contabilitatea transferurilor de numerar în expediție.
17. Prezentați componența documentelor bănești.
18. Descrieți contabilitatea intrării și a utilizării documentelor bănești.

1. Să se determine existenţa banilor în casieria entității „ARCK” SRL
la sfîrşitul lunii și să se contabilizeze faptele economice reieșind din
informația ce urmează:
Existenţa numerarului în casierie la începutul lunii - 37,00 lei.
În timpul lunii au fost efectuate operaţii cu numerar:
a) în casierie s-au înregistrat:
- încasări din vînzarea mărfurilor –17400 lei, inclusiv TVA 20 %,
- numerar din contul curent în monedă naţională – 9700 lei,
- credite bancare pe termen lung –3200 lei,
- încasări a mijloacelor cu destinaţie specială curente – 5400 lei;
b) s-au înregistrat următoarele ieşiri de numerar:
- achitarea datoriilor personalului privind retribuirea muncii – 9 000 lei,
- acordarea avansurilor titularilor – 1450 lei,
168
- achitarea în numerar pentru mărfurile procurate – 1150 lei,
- achitarea serviciilor de reclamă – 860 lei,
- a fost transferat la contul curent în monedă naţională – 6900 lei.
2. Să se contabilizeze faptele economice care exprimă mișcarea

numerarului în casieria entității „ARCK” SRL
1) S-a ridicat numerar din contul curent pentru achitarea retribuțiilor
personalului – 36700 lei.
2) S-au achitat retribuțiile personalului – 32500 lei.
3) S-a vărsat în contul curent suma privind retribuțiile neachitate –
4200 lei.
4) S-a achitat datoria față de titularul de avans pentru cheltuielile legate
de desfacerea mărfurilor – 430 lei.
5) S-au procurat documente bănești cu achitarea nemijlocită – 580 lei.
6) S-a încasat numerar din vînzarea produselor – 24000 lei, TVA –
4800 lei.
7) S-a eliberat numerar încasatorilor pentru înregistrare în conturile
bancare ale entității – 28800 lei.
8) S-a încasat suma avansului neutilizat de către titularul de avans –
120 lei.
9) S-au înregistrat împrumuturi pe termen scurt de la persoane fizice –
2300 lei.
10) Se reflectă lipsurile de numerar constatate în urma inventarierii –
60 lei.
3. Prelucraţi extrasul bancar al entității „ARCK” SRL, cu privire la

mișcarea numerarului în contul curent în monedă națională, în care au fost
înregistrate următoarele fapte economice:
1. Din contul curent a fost achitată datoria faţă de furnizori privind:
a) părţile neafiliate – 5000 lei,
b) părţile afiliate – 3200 lei.
2. În contul curent a fost încasat numerar din vînzarea mărfurilor –
16800 lei, inclusiv TVA.
3. S-a achitat datoria faţă de buget privind impozitele și taxele
calculate – 3500 lei.
4. Din contul curent a fost stins creditul bancar pe termen scurt – 4200
lei.
5. În contul curent au fost încasate sume privind achitarea creanţelor
cumpărătorilor – 12900 lei.
169
6. În contul curent a fost înregistrată suma din casieria entității – 8260
lei.
7. Din contul curent au fost achitate serviciile prestate de bancă – 74
lei.
8. În contul curent a fost înregistrată partea restantă a acreditivului
nefolosit– 3200 lei.
9. Din contul curent au fost acordate avansuri furnizorilor – 12400 lei.
4. Să se prelucreze extrasul bancar al entității „ARCK” SRL, cu

privire la mișcarea numerarului în contul curent în valută străină, în care
au fost înregistrate următoarele fapte economice:
1. În contul curent au fost înregistrate avansuri de la cumpărători –
5000 Euro la cursul oficial de schimb al BNM - 18, 1200 lei /Euro.
2. Din contul curent s-au achitat datoriile față de furnizorii străini –
2300 Euro la cursul oficial de schimb al BNM - 17, 9800 lei /Euro.
3. Din contul curent s-a deschis un acreditiv pentru achitarea cu
furnizorii străini – 6000 Euro la cursul oficial de schimb al BNM -
18, 1500 lei /Euro.
4. În contul curent au fost înregistrate creanțele cumpărătorilor – 1000
Euro la cursul oficial de schimb al BNM - 18, 0100 lei /Euro.
5. În contul curent s-a înregistrat suma restantă a acreditivului
neutilizat – 400 Euro la cursul oficial de schimb al BNM - 18, 1200
lei /Euro.
6. Se reflectă la finele lunii diferențele negative aferente soldului
contului de numerar în valută străină – 1450 lei.

170
171
CAPITOLUL VIII
CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

Subiecte:
1. Conținutul şi clasificarea creanţelor şi datoriilor
2. Contabilitatea datoriilor financiare
3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale
4. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans
5. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea
muncii
6. Contabilitatea datoriilor privind asigurările
7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul
8. Contabilitatea altor creanţe şi datorii
Obiective:
Definirea creanțelor și datoriilor
Identificarea criteriilor de clasificare a creanțelor și datoriilor
Examinarea perfectării documentare și a contabilității datoriilor
financiare
Descrierea contabilității creanțelor și datoriilor comerciale
Examinarea modului de perfectare documentară și contabilitate a
decontărilor cu titularii de avans
Dezvăluirea modului de perfectare documentară și contabilitate a
decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii
Descrierea contabilității datoriilor privind asigurările
Dezvăluirea contabilității decontărilor cu bugetul
Examinarea contabilității altor creanțe și datorii
1. Conținutul şi clasificarea creanţelor şi datoriilor

În procesul desfășurării activității ordinare comerciale, de producție,
de prestare a serviciilor etc., fiecare entitate economică comunică cu
diverși parteneri de afaceri, cu organele statale, cu personalul propriu etc.
Relațiile instituite conduc, din motivul decalajului în timp a îndeplinirii
obligațiilor și fluxurilor de numerar intrat sau ieșit, la apariția creanțelor și
datoriilor.
172
Definiţie Creanţele constituie drepturi ale entităţii ce decurg din
tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se
aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează
beneficii economice.
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg

Definiţie din fapte economice anterioare şi prin stingerea (decontarea)
cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse
care încorporează beneficii economice.
Criteriile de clasificare a creanţelor și datoriilor se prezintă în Figura

8.1.
Creanțele:
1) creanţe comerciale;
2) avansuri acordate;
3) creanţe ale bugetului;
4) creanţe ale personalului;
5) alte creanţe.
I. După Datoriile:
conţinutul 1) datorii financiare;
economic 2) datorii comerciale;
3) datorii calculate (față de personal, privind
asigurările, față de buget, alte datorii);
4) subvenții;
5) provizioane;
6) alte datorii.
II. După 1) creanţe şi datorii pe termen lung (urmează a fi stinse în

termenul termen de peste 12 luni de la data raportării);
de achitare 2) creanţe şi datorii curente (urmează a fi stinse în termen de
și deținere 12 luni de la data raportării).
III. După
gradul de 1) creanţe şi datorii ale părţilor afiliate;
afiliere al 2) creanţe şi datorii ale părţilor neafiliate.
părților
IV. După
1) creanţe şi datorii în monedă naţională;
valuta
2) creanţe şi datorii în valută străină.
exprimării
Figura 8.1. Clasificarea creanțelor și datoriilor

173
Creanţele și datoriile se înregistrează în baza documentelor
comerciale şi de decontare justificative la valoarea lor nominală. Creanţele
și datoriile în valută străină se înregistrează şi se reflectă în contabilitate și
situațiile financiare în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb
valutar stabilit de BNM, existent la data apariţiei acestora şi respectiv a
întocmirii situațiilor financiare.
Componenţa, modul de formare şi stingere a creanţelor și datoriilor
sunt reglementate de prevederile SNC „Creanțe și investiții financiare” și
„Capital propriu și datorii”.
2. Contabilitatea datoriilor financiare
Datoriile financiare includ datoriile aferente:

1) creditelor şi împrumuturilor primite pe un termen stabilit
şi pentru o anumită plată (dobîndă) sau gratuit;
2) activelor primite în leasing financiar etc.
Partea preponderentă a datoriilor financiare o ocupă creditele bancare

și împrumuturile (Figura 8.2.).
Credite bancare – Împrumuturi -

sume de numerar, în monedă sume de numerar care pot fi
națională sau valută străină, primite de la entităţi părţi
puse la dispoziția entității neafiliate, persoanele fizice,
economice de instituțiile salariaţii entităţii, entităţi părţi
bancare pe o anumită perioadă afiliate etc., alte decît băncile.
pentru o anumită dobîndă,
inclusiv overdrafturile.
CREDITE BANCARE ȘI ÎMPRUMUTURI
Figura 8.2. Componența creditelor bancare și împrumuturilor
174
Overdraftul - un credit bancar primit de entitate prin eliberarea unui cec, a
ordinelor de plată la o sumă care întrece soldurile numerarului în conturile bancare
curente.
Pentru a primi un credit bancar, entitatea trebuie să prezinte băncii

comerciale următoarele documente: cererea pentru primirea creditului;
copia statutului; copia certificatului de înregistrare a entităţii la Camera
Înregistrării de Stat; business-planul; documentele justificative privind
gajul; procesul-verbal al adunării colectivului; copia situațiilor financiare
pentru perioadele precedente de gestiune etc.
La acceptarea, de către instituţia bancară, de a acorda creditul, între
aceasta şi entitate se încheie un contract de credit unde este indicat: suma
creditului, termenul de rambursare, dobînda pentru folosirea creditului,
răspunderea părţilor etc.
Contabilitatea creditelor bancare și împrumuturilor se organizează în

conturile cu funcţie contabilă de pasiv din clasele a 4-a „Datorii pe termen
lung” și a 5-a „Datorii curente” ale Planului de conturi contabile:
 411 „Credite bancare pe termen lung”,
 511 „Credite bancare pe termen scurt”,
 412 „Împrumuturi pe termen lung”,
 512 „Împrumuturi pe termen scurt”.
Caracteristica generală a conturilor destinate evidenței creditelor

bancare și împrumuturilor
Debit Credit
sumele creditelor și sumele creditelor bancare și
împrumuturilor rambursate împrumuturilor primite
Soldul final exprimă suma
creditelor și împrumuturilor
nerambursate de entitate la finele
perioadei de gestiune
Evidenţa sintetică a creditelor și împrumuturilor este înregistrată în

Tabelul 8.1.
175
Tabelul 8.1
Corespondenţa conturilor de credite bancare și împrumuturi
Corespondenţa
N
Conţinutul operaţiilor economico – financiare conturilor
d/o
Debit Credit
1. Reflectarea sumei creditelor bancare și 241, 242, 411, 511,
împrumuturilor primite sub forma numerarului 243 412, 512
2. Reflectarea sumei creditelor bancare și 521, 411, 511,
împrumuturilor primite în contul stingerii 522 412, 512
datoriilor comerciale
3. Rambursarea creditelor bancare și 411, 511, 241, 242,
împrumuturilor 412, 512 243
4. Trecerea creditelor bancare și împrumuturilor 411, 511,
pe termen lung la cele pe termen scurt, în cazul 412 512
cînd acestea urmează a fi stinse în termen de 12
luni de la data raportării
5. Calcularea dobînzilor aferente creditelor
bancare și împrumuturilor:
a) în cazul recunoașterii drept cheltuieli 714 411, 511,
curente 412, 512
b) în cazul capitalizării 111,121, 411, 511,
151, 215 412, 512
3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale
În urma relaţiilor cu cumpărătorii privind vînzarea produselor şi

mărfurilor şi cu clienţii privind serviciile prestate și lucrările executate apar
creanţele comerciale care au forma unor drepturi faţă de aceștia.
Contabilitatea creanțelor comerciale se organizează în conturile cu

funcţie contabilă de activ din grupa de conturi 22 „Creanțe comerciale și
calculate” clasa a 2-a „Active circulante” a Planului de conturi contabile:
 221 „Creanţe comerciale”,
 223 „Creanțe ale părților afiliate”,
 224 „Avansuri acordate curente”.
176
Caracteristica generală a conturilor destinate evidenței
creanțelor comerciale
Debit Credit
înregistrarea creanțelor aferente achitarea creanțelor comerciale pe
facturilor comerciale și a parcursul perioadei de gestiune și
avansurilor acordate furnizorilor compensarea avansurilor anterior
acordate
creanțelor comerciale ale entității
și a avansurilor acordate la finele
Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor

comerciale ale entităţii, cuprinzînd datoriile faţă de:
- furnizori privind bunurile și serviciile procurate;
- cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de
bunuri și servicii.
Contabilitatea datoriilor comerciale se organizează în conturile cu
funcţie contabilă de pasiv din grupa de conturi 52 „Datorii comerciale
curente”, clasa a 5-a „Datorii curente” a Planului de conturi contabile:
 521 „Datorii comerciale curente”,
 522 „Datorii curente faţă de părţile afiliate”,
 523 „Avansuri primite curente”.

datoriilor comerciale
Debit Credit
stingerea datoriilor față de reflectarea datoriilor față de
furnizori și compensarea furnizori privind facturile primite și
avansurilor anterior primite încasarea avansurilor de la
cumpărători
Soldul final exprimă suma
datoriilor entității față de furnizori
și aferente avansurilor primite, la
177
Decontările privind creanțele și datoriile comerciale pot fi efectuate
în numerar sau prin virament. La efectuarea decontărilor cu furnizorii prin
conturile bancare sunt utilizate: ordinul de plată, cererea de plată,
acreditivul, cardul bancar.
Evidenţa sintetică a creanțelor și datoriilor comerciale este

înregistrată în Tabelul 8.2.
Tabelul 8.2
Corespondenţa conturilor de creanțe și datorii comerciale
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Contabilitatea creanțelor comerciale
1. Reflectarea creanțelor cumpărătorilor privind
produsele și mărfurile livrate, serviciile prestate,
lucrările executate:
- la prețuri de livrare, fără TVA 221, 223 611
- suma TVA aferentă 221, 223 534
2. Stingerea creanțelor de către cumpărători:
a) pe seama numerarului 241, 242, 221,
243 223
b) pe seama datoriilor, faţă de furnizori, la 521, 221,
efectuarea decontărilor prin compensarea 522 223
cererilor reciproce
3. Reflectarea avansurilor acordate furnizorilor 224 241, 242,
243
4. Reflectarea trecerii în cont a avansurilor acordate 521, 224
anterior în achitarea datoriilor faţă de furnizori 522
pentru bunurile intrate și serviciile primite
5. Restituirea avansurilor acordate anterior 241, 242, 224
furnizorilor 243
Contabilitatea datoriilor comerciale
6. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori
a) pentru bunurile intrate 111,112, 521,
121,122, 522
123,211,
178
213, 217
b) la valoarea serviciilor primite de la alte entităţi 112,121, 521,
(de transport, reparaţie, instalare, lichidare 211,213, 522
etc.) 217,712,
713,821,
721,723
c) suma TVA de trecut în cont 534 521, 522
7. Stingerea datoriilor față de furnizori:
a) pe seama numerarului 521, 522 241, 242,
243
b) pe seama creanțelor, la efectuarea 521, 221,
decontărilor prin compensarea cererilor 522 223
reciproce
8. Reflectarea sumei avansurilor primite de la 241, 242, 523
cumpărători 243
9. Reflectarea TVA, calculată de la suma 225 534
avansurilor primite (în mărime 16,67% sau
7,407%)
10. Trecerea în cont a sumei avansurilor primite, la 523 221,
prezentarea facturilor către cumpărători pentru 223
decontarea definitivă
11. Restituirea avansurilor primite anterior 523 241, 242,
243
4. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans
Pentru executarea unor obligații de serviciu, în afara locului de muncă

permanent, angajaților entității, numiți titulari de avans, li se eliberează
avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate procurării unor
active şi în special, în cele mai multe cazuri, sunt eliberate pentru
acoperirea cheltuielilor de deplasare (de delegare).
Deplasarea în interes de serviciu reprezintă delegarea salariatului,

conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului, pe un
anumit termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de
muncă permanent.
179
Delegarea salariaților, respectiv compensarea cheltuielilor
suportate de ei, are loc în conformitate cu Regulamentul cu privire la
delegarea salariaţilor entităților din Republica Moldova, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.10 din 05.01.2012, cu
modificările ulterioare.
Deplasarea este confirmată prin:

- ordinul conducătorului,
- foaia de deplasare,
- decontul de avans.
Cheltuielile de deplasare, restituite salariaților, conform documentelor
justificative (facturi, cotoare ale hotelurilor, bilete de călătorie), sunt
prezentate în Figura 8.3.
Indemnizaţie zilnică, în moneda naţională sau în valuta

Diurna străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor
suportate suplimentar de salariat în timpul delegării, pentru
hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului pe
teritoriul localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli.
Cheltuieli Cheltuieli de transport pînă la locul de destinație și retur –

pentru spre locul permanent de muncă (cu transportul aerian,
transport feroviar, transportul auto public, cu excepţia taximetrelor) la
tarifele clasei economice.
Cheltuieli Suma destinată pentru acoperirea cheltuielilor de cazare,

pentru inclusiv serviciile obligatorii prestate în hoteluri şi
locațiune cheltuielile pentru rezervarea locurilor în hoteluri.
Cheltuieli legate de primirea paşaportului străin şi a vizei;

Alte taxele bancare pentru schimbarea valutei străine; asigurarea
cheltuieli ce medicală obligatorie în străinătate; telefaxuri, internet,
țin de convorbiri interurbane de serviciu cu entitatea care a delegat
delegare
salariatul etc.
Figura 8.3. Componența cheltuielilor de deplasare

180
Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans se organizează prin
utilizarea conturilor:
- 226 „Creanţe ale personalului”, cu funcţie contabilă de activ, din
grupa de conturi 22 „Creanțe comerciale și calculate”, clasa a 2-a
„Active circulante” și
- 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, cu funcţie
contabilă de pasiv, din grupa de conturi 53 „Datorii calculate curente”,
clasa a 5-a „Datorii curente” a Planului de conturi contabile.
Contul 226 „Creanţe ale personalului” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor lucrătorilor
faţă de entitate.
Caracteristica generală a contului 226 „Creanţe ale personalului”

Debit Credit
înregistrarea creanțelor achitarea creanțelor personalului
personalului față de entitate
datoriilor personalului față de
entitate la finele perioadei de
gestiune
Creanțele titularilor de avans se contabilizează la contul de gradul II

2261 „Creanțe ale titularilor de avans”.
Datoriile față de titularii de avans apar în condițiile suportării
cheltuielilor de către aceștia, fără eliberarea anticipată a avansului. Acestea
se contabilizează la contul de gradul II 5321 „Datorii față de titularii de
avans”.
Caracteristica generală a contului 532 „Datorii faţă de personal
privind alte operaţii”
Debit Credit
achitarea și trecerea la scăderi a calcularea altor datorii față de
altor datorii față de personal personalul entității
Soldul final reflectă suma
datoriilor entității față de personal
privind alte operații la finele
181
Evidenţa sintetică a decontărilor cu titularii de avans este înregistrată
în Tabelul 8.3.
Tabelul 8.3
Corespondenţa conturilor privind decontările cu titularii de avans
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
La eliberarea anticipată a avansurilor
1. Eliberarea avansurilor spre decontare titularilor 226 241, 242
de avans
2. Trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către 712, 713 226
titularii de avans (în baza decontului de avans) 821
3. Reflectarea costurilor aferente procurării 112, 121 226
activelor de către titularii de avans 123, 211
213, 217
4. Reflectarea sumei TVA de trecut în cont 534 226
aferente bunurilor cumpărate și cheltuielilor
efectuate de titularii de avans
5. Restituirea avansurilor neutilizate de către
titularii de avans:
- în numerar 241 226
- prin reținere din salariu 531 226
Fără eliberarea anticipată a avansului
6. Reflectarea cheltuielilor efectuate de către 712, 713 532
titularii de avans 821
7. Reflectarea costurilor aferente procurării 112, 121 532
activelor de către titularii de avans 123, 211
213, 217
8. Reflectarea sumei TVA de trecut în cont, 534 532
aferente bunurilor procurate și cheltuielilor
9. Recuperarea cheltuielilor suportate de titularii 532 241, 242
de avans
182
5. Contabilitatea decontărilor cu personalul
privind retribuirea muncii
Definiţie Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat

angajatului în conformitate cu contractul individual de
muncă în dependenţă de munca prestată, reieșind din
sistemul de salarizare, sporuri, adaosuri și alte elemente.
Formele şi condiţiile de salarizare, precum şi mărimea salariilor

în entităţile cu autonomie financiară se stabilesc prin negocieri colective
sau, după caz, individuale între angajatori (persoane juridice sau fizice) şi
salariaţi sau reprezentanţi ai acestora, în funcţie de posibilităţile financiare
ale angajatorilor, şi se fixează în contractele colective de muncă, iar în
cazul în care aceste contracte lipsesc - în contractele individuale de muncă
(Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002).
Salariul cuvenit personalului se calculează în funcție de posibilitatea
evidenței muncii prestate și timpului lucrat (Figura 8.3.) prin forme și
sisteme concrete.
FORMELE ŞI SISTEMELE RETRIBUIRII MUNCII
Forma în regie Forma în acord Forma mixtă
– munca este – munca este – constituie o

retribuită pe unitate remunerată în funcţie îmbinare a formelor
de timp (oră, zi), cu de volumul muncii de retribuire a muncii
salariu lunar fix, atît prestate, atît în în regie şi în acord.
în sistemul tarifar, cît sistemul tarifar, cît şi
şi în sistemele în sistemele netarifare
netarifare de de salarizare.
salarizare.
Forma conţine
Forma conţine 2 sistemele:
sisteme: - direct,
- simplă, - indirect,
- cu premii. - cu premii,
- progresiv,
- global.
Figura 8.3. Retribuirea muncii

183
Remunerarea în regie simplă
Exemplu
Angajatul Guțu E., remunerat în regie cu salariul tarifar fix -

3800 lei, în luna martie a lucrat 18 zile din 20 zile lucrătoare.
Soluţie La remunerarea în regie simplă se stabilesc salarii tarifare sau tarife

orare în dependenţă de funcţia ocupată, obligaţiile îndeplinite, gradul de calificare etc.
În cazul dat salariul este dependent de timpul efectiv lucrat şi se calculează
după formula:
𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑡𝑎𝑟𝑖𝑓𝑎𝑟∗𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡𝑒

𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 =
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒
Salariul efectiv calculat angajatului Guțu E. pentru luna martie

constituie - 3420 lei (3800x18/20).
Remunerarea în acord direct

Exemplu
Angajatul Boboc V., remunerat în acord, cu tariful 50 lei

pentru fiecare 1000 lei volum al vînzărilor de mărfuri (VVM), în luna
martie a înregistrat un VVM în valoare totală de 82600 lei.
Soluţie La remunerarea muncii în acord direct salariul este direct dependent

de cantitatea produselor fabricate, mărfurilor vîndute, lucrărilor executate şi tariful sau
retribuţia pe unitate de producţie, volum al vînzărilor, serviciu şi se calculează după
formula:
Salariul efectiv = VVM efectiv x tarif/Norma VVM
Salariul efectiv calculat angajatului Boboc V. pentru luna martie

constituie – 4130 lei (82600x50/1000).
184
Remunerarea mixtă
Exemplu
Angajatul Sanduța I., la calculul remunerării muncii căruia

este utilizată forma mixtă de salarizare, are un tarif lunar stabil în mărime
de 1300 lei. Totodată, pentru un VVM în mărime de 500 lei i se cuvine un
tarif de 10 lei. În luna aprilie angajatul a înregistrat un VVM în mărime
totală de 116700 lei.
Soluţie Salariul efectiv calculat angajatului Sanduța I. pentru

luna aprilie constituie - 3634 lei (1300+(116700x10/500)).
În afară de salariile de bază calculate personalului, conform Codului

muncii al Republicii Moldova nr.154 din 28.03.2003, angajaților le pot fi
plătite diferite adaosuri și sporuri la salariile de bază, precum și alte plăţi de
stimulare și compensare. Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea
şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi
complexitatea muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale
salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau de rezultatele activităţii
entității.
Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,

modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate
temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale și a Legii nr.
289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, cu
modificările ulterioare (Legea nr. 332 din 23.12.2013) baza de calcul - o
constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni
calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.
185
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se
calculează în baza certificatului medical în funcție de durata stagiului de
cotizare, după cum urmează:
 60% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la
5 ani;
 70% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare cuprins
între 5 şi 8 ani;
 90% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8
ani.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă
cauzată de tuberculoză, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din
baza de calcul stabilită.
Plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă,

cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, se efectuează
în modul următor:
- primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă
se plătesc din mijloacele angajatorului, însă nu mai mult de 15 zile pe
parcursul unui an calendaristic;
- începînd cu a șasea zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor
sociale de stat.
Plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată

de tuberculoză, SIDA, cancer de orice tip sau apariţia riscului de
întrerupere a sarcinii se efectuează integral din mijloacele bugetului
asigurărilor sociale de stat, începînd din prima zi calendaristică de
incapacitate temporară de muncă.
Exemplu
Angajatul Lungu V. dispune de certificat medical pentru
perioada 2-8 februarie 201_. Venitul angajatului realizat în ultimele 12 luni
calendaristice constituie 11783,28 lei. Vechimea în muncă 7 ani.
186
Tabelul 8.4
Soluţie Calcularea indemnizației pentru incapacitate temporară
de muncă
Etapele calculării Suma (lei) Modul de
calcul
1) Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 981,94 11783,28/12
12 luni calendaristice
2) Se stabileşte mărimea zilnică a venitului 33,86 981,94 /29
mediu asigurat pentru o zi calendaristică a zile
lunii februarie, adică luna în care persoana calendaristice
este bolnavă
3) Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei 23,70 33,86x70/100
pentru luna februarie, în dependenţă de stagiul
de cotizare
4) Se calculează suma totală a indemnizaţiei 165,90
pentru perioada 2-8 februarie
- din mijloacele angajatorului (2-6 118,50 23,70x5
februarie)
- din mijloacele bugetului asigurărilor 47,40 23,70x2
sociale de stat (7-8 februarie)
Calculul concediului anual de odihnă
Conform Codului muncii fiecare salariat are dreptul la concediul

anual de odihnă cu durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia
zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Calculul indemnizaţiei pentru concediul
anual de odihnă se face în baza salariului mediu pe o zi calendaristică,
premergătoare evenimentului, aplicîndu-se perioada de decontare de 3 luni
(12 luni – pentru salariații din entităţile agricole şi învăţămîntul
preuniversitar, 6 luni – pentru salariaţii angajaţi la lucrări sezoniere).
Salariul mediu pentru o zi calendaristică, se calculează prin

înmulţirea salariului mediu pe o zi lucrătoare cu coeficientul egal cu
raportul dintre numărul de zile lucrătoare din perioada de decontare,
187
conform calendarului săptămînii de lucru stabilit la entitate, şi numărul de
zile calendaristice din aceeaşi perioadă, cu excepţia zilelor de sărbătoare.
Exemplu Angajatul Hotineanu N. a prezentat cererea pentru

acordarea concediului anual de odihnă din data de 17 iulie 201_ pînă la
13 august 201_. După prezentarea cererii, secţia cadre întocmeşte ordinul
cu privire la concediu.
Tabelul 8.5
Informația privind timpul efectiv lucrat şi salariul calculat
Numărul zilelor
Numărul zilelor Numărul
Lunile calendaristice, Salariul
lucrătoare zilelor
perioadei cu excepţia calculat
conform săptămînii de efectiv
de calcul zilelor de (lei)
lucru de 5 zile lucrate
sărbătoare
aprilie 30-3 19 17 2900
mai 31-2 21 21 3000
iunie 30 22 22 3500
Total 86 62 60 9400
Soluţie 1. Se determină salariul mediu pentru o zi lucrată în perioada

de decontare: 156,67 lei (9400/60).
2. Se calculează coraportul dintre zilele lucrătoare şi cele
calendaristice:
62/86 = 0,7209.
3. Se determină salariul mediu pentru o zi calendaristică:
112,94 lei (156,67х0,7209).
4. Se determină indemnizaţia de concediu, care constituie în total
3162,32 lei:
o iulie 1694,10 lei (15 zilex112,94 lei),
o august 1468,22 lei (13 zilex112,94 lei).
Perfectarea documentară a decontărilor cu personalul privind

retribuirea muncii, de la documentele primare pînă la registrele contabile,
se prezintă în Figura 8.4.
188
Documente ţinute Documente Documente
de secţia cadre primare centralizatoare şi
registre contabile
- ordine: de angajare, de - tabel de pontaj (tabel 3 variante posibile:

transfer, de acordare a de evidenţă a folosirii 1) borderou de calcul –
concediului, de reziliere timpului de muncă); plată a retribuţiilor;
a contractului de muncă; - bon de lucru în acord 2) borderou de calcul a
- contract individual de individual sau retribuţiilor şi lista de
muncă; colectiv; plată;
- contract de răspundere - raport de producţie; 3) conturi personale de
materială; - lista lucrărilor decontare cu personalul;
- fişă personală a efectuate; - Tabel de calcul al
salariatului; - act privind rebutul; salariului;
- carnet de muncă; - act al staţionării - Registru de evidență
- fișă de post. utilajului; sintetică și analitică la
- fişă de itinerar etc. contul 531 „Datorii
față de personal privind
retribuirea muncii”.
Figura 8.4. Perfectarea documentară a decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii
Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii se

organizează la contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii” din grupa de conturi 53 „Datorii pe termen scurt
calculate”, clasa a 5-a „Datorii pe termen scurt” a Planului de conturi
contabile.
Caracteristica generală a contului 531 „Datorii faţă de personal

privind retribuirea muncii”
Debit Credit
sumele achitate și reținute retribuțiile calculate personalului
Soldul final reflectă suma
datoriilor entității față de personal
privind retribuirea muncii la finele
Evidenţa sintetică a decontărilor cu personalul privind retribuirea
muncii este înregistrată în Tabelul 8.6.
189
Tabelul 8.6
Corespondenţa contului 531„Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Calcularea retribuțiilor
1. Calcularea salariilor personalului, inclusiv a 811, 812,
sporurilor și altor recompense, concediilor de 821, 712,
odihnă, în funcție de destinația încadrării în 713, 721, 531
muncă 111, 121,
211, 217
2. Calcularea indemnizației pentru pierderea
temporară a capacității de muncă:
- zilele 1-a - 5-a 713, 714 531
- începînd cu ziua a 6-a 533 531
Reținerea sumelor din retribuțiile cuvenite
3. Reflectarea reținerilor din salariu:
- suma impozitului pe venitul persoanelor 531 534
fizice
- suma contribuțiilor individuale de asigurări 531 533
sociale
- suma primelor de asigurare obligatorie de 531 533
asistență medicală
- alte rețineri (avansurile anterior acordate, 531 226
recuperarea prejudiciului material cauzat,
mărfurile vîndute în credit etc.)
Eliberarea retribuțiilor
4. Plata salariului:
- în numerar 531 241
- prin carduri bancare 531 242
Impozitul pe venit al persoanelor fizice reţinut se calculă în Fişa

personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi
190
efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi impozitul pe
venit reţinut din aceste plăţi.
Conform Codului fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII

din 24.04.97 (cu completări și modificări ulterioare) pentru anul 2014 sunt
prevăzute următoarele cote ale impozitului pe venit:
7% - din suma venitului impozabil anual ce nu depăşeşte 27852 lei
(27852/12 = 2321 lei lunar),
18% - din suma venitului impozabil anual ce depăşeşte 27852 lei.
Impozitul pe venit se aplică la venitul impozabil, care include orice

formă de remunerare, premii, suplimente, onorarii, indemnizaţii,
comisioane şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către
entitate, din care se scad:
1) suma scutirilor acordate salariatului;
2) reţinerile sociale (contribuții individuale de asigurări sociale și prime
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 6% și,
respectiv, 4 % de la salariu şi alte recompense).
Venitul impozabil = Salariul calculat – Scutirile – Reţinerile sociale
Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine

evidenţa carnetului de muncă.
Pentru anul 2014 sunt prevăzute următoarele scutiri:

1) Scutire personală – în mărime de 9516 lei anual (793 lei lunar) și
14148 lei (scutire personală majoră);
2) Scutire matrimonială (soţ, soţie) – 9516 lei anul, în cazul în care
soţul, soţia cedează scutirea sa personală în favoarea soţiei, soţului;
3) Scutire pentru persoane întreţinute – 2124 lei anual (177 lei lunar),
cu excepţia persoanelor întreținute invalizi din copilărie, pentru care
scutirea constituie 9516 lei anual.
191
Calculul salariului, venitului impozabil şi impozitului pe venit se face
în bază cumulativă de la începutul anului sau în momentul angajării în
serviciu.
Exemplu
Angajatului Lungu V. i s-a calculat salariu pentru luna ianuarie
în sumă de 5000 lei. El dispune de scutire personală şi scutire pentru o
persoană întreţinută. Achitarea salariului a avut loc:
- cazul I – 31 ianuarie
- cazul II – 02 februarie.
Soluţie Cazul I
Determinăm suma venitului impozabil:
5000-(793x1+177x1)-200-300=3530 lei.
Impozitul calculat:
2321x7%+1209(3530-2321)x18% =162,47+217,62=380,09 lei.
Cazul II
Determinăm suma venitului impozabil:
5000-(793x2+177x2)-200-300=2560 lei.
Impozitul calculat:
2560x7%=179,20 lei (se încadrează în limita 2321x2 luni).
192
6. Contabilitatea datoriilor privind asigurările
Conform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi

benevole, iar asigurătorii - companiile de asigurări și organele de stat.
Tipurile de asigurări, mărimea și baza de calcul a acestora se prezintă
în Tabelul 8.7.
Tabelul 8.7
Generalități aferente plăților de asigurare
Tipuri de Actul normativ Mărimea și baza Perfectarea
asigurări de calcul documentară
Contribuţii de Legea bugetului În anul 2014 - Ancheta
asigurare asigurărilor 23% de la fondul persoanei
socială de stat sociale de stat de salarizare şi asigurate;
obligatorii – pentru anul alte recompense Declaraţie
suportate de respectiv (pentru alte privind
angajator categorii de calcularea şi
agenţi economici utilizarea
sunt stabilite alte contribuţiilor de
cote) asigurări sociale
de stat
obligatorii
Contribuţia Legea bugetului În anul 2014 - Declaraţie
individuală de asigurărilor 6% de la fondul privind
asigurare sociale de stat de salarizare şi calcularea şi
socială pentru anul alte recompense utilizarea
obligatorie – respectiv contribuţiilor de
suportată de asigurări sociale
angajat de stat obligatori
Prime de Legea fondurilor În anul 2014 - 4 Raport privind
asigurare asigurării % de la fondul de calculul şi
obligatorie de obligatorii de salarizare şi alte achitarea
asistenţă asistenţă recompense primelor de
medicală – medicală asigurare
suportate atît de obligatorie de
angajator cît și asistenţă
de angajat medicală
Asigurări Legea cu privire conform cotelor Contracte de
benevole (contra la asigurări stabilite de asigurare
193
cazurilor de risc companiile de
efectuate la asigurări
companiile de
asigurări
Contabilitatea datoriilor privind asigurările se organizează în

conturile cu funcţie contabilă de pasiv, din grupa de conturi 53 „Datorii
calculate curente” clasa a 5-a „Datorii curente” a Planului de conturi
contabile:
533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” și
542 „Datorii privind asigurarea bunurilor și a persoanelor”.

datoriilor privind asigurările
Debit Credit
sumele achitate, virate și cheltuite calculul datoriilor privind
asigurările
Soldul final reflectă datoriile
entității privind primele de
asigurare la finele perioadei de
gestiune
Evidenţa sintetică a datoriilor privind asigurările este înregistrată în
Tabelul 8.8.
Tabelul 8.8
Corespondenţa conturilor de datorii privind asigurările
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de 811, 812, 533
stat obligatorii și a primelor de asigurare 821, 712,
obligatorie de asistență medicală (în mărime de 713, 721,
23% și respectiv 4% de la suma salariilor 111, 121,
calculate) – suportate de angajator 211, 217
2. Calcularea contribuțiilor individuale de asigurări 531 533
sociale (în mărime de 6% de la suma salariilor
calculate) – suportate de angajat
194
3. Calcularea primei de asigurare obligatorie de 531 533
asistență medicală – suportate de angajat
4. Calcularea indemnizaţiilor şi altor plăţi sociale
din contul mijloacelor asigurărilor sociale
(indemnizaţia pentru pierderea temporară a 533 531
capacităţii de muncă, ajutoare materiale de
şomaj etc.)
5. Calcularea primelor de asigurare benevolă a 821, 542
bunurilor și personalului entității pe seama 712, 713
mijloacelor entității
6. Virarea primelor de asigurare:
a) obligatorie (cu minusul celor utilizate în 533 242
cadrul entității)
b) benevolă 542 242
7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul
Decontările cu bugetul apar în procesul de calculare, achitare și

declarare a impozitelor și taxelor. În cadrul acestor relații cu bugetul pot
apărea atît creanțe, cît și datorii.
Situațiile privind înregistrarea în contabilitate a creanțelor și datoriilor
privind decontările cu bugetul, au un caracter multiplu și divers, fiind
sistematizate în Tabelul 8.9.
Tabelul 8.9
Înregistrarea în contabilitate și perfectarea documentară a
impozitelor și taxelor
Elemente
Perfectarea
de impozite Creanţele Datoriile
documentară
și taxe
Vărsarea
Declarația cu privire
impozitului pe Calculul
Impozitul la impozitul pe venit a
venit plătit în impozitului pe
pe venit persoanelor ce
avans pe venit
practică activitate de
parcursul anului,
întreprinzător
plata în avans a
195
dividendelor
Factura fiscală,
Diferenţa dintre
Calculul TVA Declarația vamală,
TVA plătită şi
aferentă Registrul de evidență a
TVA încasată, TVA
livrărilor de procurărilor,
calculată de la
bunuri și Registrul de evidență a
suma avansurilor
servicii livrărilor,
primite
Declarația privind TVA
Suma accizelor Factura fiscală,
Calculul
aferentă bunurilor Registrul de evidenţă a
accizelor la
cumpărate, pentru mărfurilor accizate
livrarea
trecerea ulterioară primite,
Accize bunurilor
în cont, pentru Registrul de evidenţă a
supuse
entitățile mărfurilor accizate
accizelor din
producătoare de expediate,
încăperea de
produse supuse Declarația privind
acciz
accizelor accizele
Plata în avans sau Calculul altor
Nota contabilă,
în plus a diferitor impozite și
Registrul de evidență
Alte impozite şi taxe taxe (cu
sintetică și analitică la
impozite și (cu excepția excepția
contul 534 „Datorii
taxe impozitului pe impozitului pe
privind decontările cu
venit, TVA și venit, TVA și
bugetul”
accize) accize)
Contabilitatea decontărilor cu bugetul se organizează prin utilizarea

conturilor:
 225 „Creanţe ale bugetului”, cu funcţie contabilă de activ, din
grupa de conturi 22 „Creanțe comerciale și calculate” clasa a 2-a
„Active circulante” și
 534 „Datorii față de buget”, cu funcţie contabilă de pasiv, din
grupa de conturi 53 „Datorii calculate curente” clasa a 5-a
„Datorii curente” a Planului de conturi contabile.
Contul 225 „Creanţe ale bugetului” este destinat generalizării

informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor privind
decontările cu bugetul aferente diverselor impozite şi taxe, precum şi
196
privind sancţiunile economice, cuvenite entității din buget în conformitate
cu legislaţia fiscală.
Caracteristica contului 225 „Creanţe ale bugetului”
Debit Credit
înregistrarea avansurilor vărsate la sumele trecute în cont în stingerea
buget privind impozitele stabilite datoriilor aferente decontărilor cu
de legislație (cu excepția TVA), bugetul efectuate în perioadele de
precum și diferențele dintre suma gestiune curente sau ulterioare,
TVA plătită și primită, suma precum și plățile în plus
accizelor aferentă trecerii în cont recuperate din buget
Soldul final indică datoriile
bugetului față de entitate la finele
La contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” se
generalizează informaţia referitoare la decontările cu bugetul privind
impozitele, taxele şi sancţiunile economice aferente achitării impozitelor.
Caracteristica contului 534 „Datorii față de buget”

Debit Credit
sumele virate efectiv sau trecute în datoriile calculate față de buget
cont privind impozitele și taxele
entității privind plățile datorate
bugetului la finele perioadei de
gestiune
Evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetul este înregistrată în

Tabelul 8.10.
Tabelul 8.10
Corespondenţa conturilor privind decontările cu bugetul
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
Contabilitatea impozitului pe venit
1. Virarea în buget a plăţii în avans a impozitului pe
venit în cursul perioadei de gestiune 225 242
197
2. Reflectarea sumei impozitului pe venit calculat de
la suma dividendelor achitate în avans 225 534
3. Calcularea impozitului pe venit efectiv la finele
anului de gestiune, conform Declarației 731 534
4. Trecerea în cont, la finele anului de gestiune, a
sumelor privind impozitul pe venit achitate în 534 225
avans
Contabilitatea TVA
5. Reflectarea sumei TVA de trecut în cont, aferentă 534 521,
bunurilor și serviciilor cumpărate 544
6. Reflectarea sumei TVA calculate, aferentă 221, 534
bunurilor și serviciilor livrate 234
7. TVA calculată de la suma avansurilor primite 225 534
(16,67% și 7,407%)
Contabilitatea accizelor
8. Reflectarea sumei accizelor aferente procurărilor
de bunuri supuse accizelor, pentru o trecere 225 521
ulterioară în cont
9. Reflectarea sumei accizelor calculate la livrarea
bunurilor supuse accizelor din încăperea de acciz 221 534
10. Micşorarea datoriei faţă de buget privind accizele
calculate cu suma acestora achitată furnizorului 534 225
Contabilitatea altor impozite și taxe
11. Calcularea impozitelor, taxelor și altor defalcări
obligatorii (cu excepția impozitului pe venit) 713 534
12. Virarea la buget a sumelor tuturor impozitelor și 534 242
taxelor
8. Contabilitatea altor creanțe și datorii
În procesul desfășurării activităţii economice în entitate apar decontări

aferente unui şir de operaţii care nu şi-au găsit reflectare în subiectele
anterioare. Decontările respective iau forma unor creanțe sau datorii care
sunt sistematizate în Tabelul 8.11.
198
Tabelul 8.11
Conținutul economic al altor creanțe și datorii
Elemente
Conținutul economic Contul contabil
contabile
Creanțe privind
231 „Creanţe
veniturile din înregistrarea sumelor aferente
privind veniturile
utilizarea încasărilor din leasing, dobînzilor,
din utilizarea de
de către terți a redevențelor și dividendelor
către terți a
activelor calculate
activelor entității”
entității
Creanțe curente 233 „Creanțe
înregistrarea creanțelor organelor de
privind curente privind
asigurări
asigurările asigurările”
- creanțele privind ieșirea activelor
imobilizate;
- plata în avans a TVA, taxei vamale
şi taxei procedurilor vamale la
importul bunurilor și serviciilor;
Alte creanțe 234 „Alte creanţe
- creanțele organelor de stat și
curente curente”
băncilor comerciale;
- reclamațiile înaintate şi recunoscute
de furnizori și cumpărători din cauza
nerespectării clauzelor prevăzute în
contractele încheiate.
datoriile față de proprietari privind:
Datorii față de - dividendele și alte plăți calculate; 536„Datorii față
proprietari - restituirea cotelor sau a unei părți la de proprietari”
lichidarea entității.
formarea provizioanelor pentru
reparația mijloacelor fixe, reparația
Provizioane 538 „Provizioane
și deservirea cu garanție a mărfurilor
curente curente”
vîndute, returnarea și reducerea
prețurilor la mărfurile vîndute etc.
datoriile privind reclamațiile,
Alte datorii amenzile, despăgubirile recunoscute 544 „Alte datorii
curente și alte sancțiuni comerciale, precum curente”
și alte datorii nereflectate anterior.
199
Caracteristica generală a conturilor pentru evidența altor creanțe
Debit Credit
apariția / majorarea creanțelor stingerea creanțelor
Soldul final indică datoriile
persoanelor terțe față de entitate la
Caracteristica generală a conturilor pentru evidența altor datorii

Debit Credit
achitarea datoriilor și utilizarea apariția / majorarea datoriilor și
sumelor provizioanelor create crearea provizioanelor
entității privind plățile datorate
persoanelor terțe și mărimea
provizioanelor create la finele
Tabelul 8.12
Corespondenţa conturilor pentru evidența altor creanțe și datorii
N Corespondenţa
d/o
Debit Credit
231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea
de către terți a activelor entității”
1. Reflectarea plăților de leasing calculate
- la suma fără TVA 231 611
- la suma TVA aferentă 231 534
2. Reflectarea sumei veniturilor sub formă de 231 622
dobînzi, redevențe și dividende calculate
3. Încasarea numerarului din achitarea creanțelor 241, 242, 231
privind veniturile din utilizarea de către terți a 243
activelor entității
233 „Creanțe curente privind asigurările”
4. Reflectarea creanțelor companiilor de asigurări 233 623
privind despăgubirile cuvenite entității în urma
200
evenimentelor excepționale
5. Încasarea numerarului din achitarea creanțelor 242, 243 231
privind asigurările
234 „Alte creanţe curente”
6. Reflectarea sumelor reclamațiilor înaintate şi 234 612
acceptate de furnizori şi cumpărători sau
adjudecate de judecată, care urmează să fie
recuperate
7. Reflectarea plății în avans a TVA, taxei vamale şi 234 242
taxei procedurilor vamale la importul bunurilor și
serviciilor
8. Reflectarea taxei vamale și taxei procedurilor 112, 121, 234
vamale în costul de intrare a bunurilor importate 123, 211,
213, 217
9. Trecerea în cont a sumei TVA aferente bunurilor 534 234
importate
10. Încasarea numerarului din achitarea altor creanțe 241, 242, 234
curente 243
536„Datorii față de proprietari”
11. Calcularea dividendelor proprietarilor entității 334, 332, 536
322, 323
12. Plata dividendelor cu:
- numerar 536 241, 242,
243
- acțiuni ale entității răscumpărate anterior 536 315
538 „Provizioane curente”
13. Formarea provizioanelor pentru:
- reparația curentă a mijloacelor fixe 712, 713, 538
821
- reparația și deservirea cu garanție a mărfurilor 712 538
vîndute, returnarea și reducerea prețurilor la
mărfurile vîndute
201
- calculul concediului anual de odihnă a 811, 538
muncitorilor încadrați în procesul de producție 812
14. Reflectarea sumei costurilor efectiv suportate
pe seama provizioanelor anterior calculate:
- în cazul lucrărilor executate în regie 538 211, 531,
533, 812
- la executarea lucrărilor de către antreprenor 538 521
- calculul concediului anual de odihnă 538 531
544 „Alte datorii curente”

15. Reflectarea sumelor reclamațiilor înaintate de 714 544
furnizori şi cumpărători şi recunoscute de entitate
sau adjudecate de judecată, care urmează să fie
achitate
Încasarea eronată a numerarului în conturile 242, 544
16.
bancare 243
17. Achitarea altor datorii curente 544 241, 242,
243
1. Definiți creanțele și datoriile entității.
2. Care sunt regulile de recunoaștere a creanțelor și datoriilor în
contabilitate?
3. Identificați și caracterizați criteriile de clasificare a creanțelor și
datoriilor.
4. Care conturi sunt utilizate pentru contabilitatea creanțelor și
datoriilor?
5. Ce reprezintă datoriile financiare?
6. Ce documente trebuie prezentate băncii pentru a primi un credit
bancar?
7. Descrieți contabilitatea datoriilor financiare, inclusiv a costurilor
îndatorării.
202
8. În baza căror documente se efectuează decontările privind
creanțele și datoriile comerciale?
9. Expuneți contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale.
10. Ce reprezintă cheltuielile de deplasare și care documente servesc
drept confirmare a acestora?
11. În care conturi se înregistrează cheltuielile efectuate de către
titularii de avans?
12. Descrieți contabilitatea decontărilor cu titularii de avans.
13. Identificați formele și sistemele de retribuire a muncii.
14. Ce documente se perfectează pentru evidența personalului și a
timpului de muncă prestat de acesta în entitate?
15. Care este modul de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă?
16. Cum se calculă salariul pentru concediul anual de odihnă?
17. Expuneți contabilitatea decontărilor cu personalul privind
retribuirea muncii.
18. Ce rețineri din salariu pot fi efectuate și cum se înregistrează
acestea în contabilitate?
19. Explicați modul de calcul a impozitului pe venit al persoanelor
fizice.
20. Ce tipuri de asigurări există și care este mărimea și baza de calcul
a cestora?
21. Descrieți contabilitatea datoriilor privind asigurările.
22. Ce impozite și taxe sunt prevăzute de legislația în vigoare și care
este modul de perfectare documentară acestora?
23. Expuneți contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitul
pe venit, TVA, accize, alte impozite și taxe.
24. Care este componența altor creanțe și datorii înregistrate de
entitate?
25. Care conturi sunt utilizate pentru contabilitatea altor creanțe și
datorii?

1. Să se contabilizeze faptele economice privind primirea și
rambursarea creditelor și împrumuturilor, precum și cele de calcul și
achitare a dobînzii, reieșind din informația ce urmează:
203
Pe parcursul anului curent entitatea „Asser” SRL a primit următoarele
credite și împrumuturi:
1. Credit bancar în contul curent în valoare 1600000 lei, pe un termen
2 ani, cu o dobîndă anuală 12%, care se calculează și achită trimestrial.
2. Credit bancar în contul stingerii datoriei față de furnizori, transferat
direct de către bancă furnizorului, în valoare 140000 lei, pe un termen 4
luni, cu o dobîndă anuală 14%. Care se calculează și achită lunar.
3. Entitatea a emis și vîndut 1000 obligațiuni la valoarea 200 lei
unitatea, pe un termen 1 an și 6 luni, cu o dobîndă anuală 10 %, care se
calculează și achită trimestrial.
2. Să se contabilizeze faptele economice şi să se determine sumele

cerute:
1. Din contul curent s-a acordat avans furnizorului „Succes” SRL -
70000 lei.
2. S-au recepţionat mărfuri de la furnizorul „Succes” SRL în valoare –
52000 lei, TVA 20% - ?
3. S-au trecut în cont datoriile faţă de furnizorul „Succes” SRL pe
seama avansului anterior acordat - ?
4. S-a înregistrat în contul curent suma avansului neutilizat restituit de
„Succes” SRL -?
5. S-a încasat în contul curent avans de la entitatea „Maxim” SRL în
scopul livrării ulterioare a mărfurilor – 20000 lei.
6. S-a înregistrat creanţa cumpărătorului „Maxim” SRL privind
mărfurile livrate - 16900 lei, inclusiv TVA 20% -?
7. S-a trecut în cont creanţa cumpărătorului „Maxim” SRL pe seama
avansului anterior primit - ?
8. S-a restituit din contul curent entităţii „Maxim” SRL avansul
neutilizat - ?
3. Să se contabilizeze faptele economice aferente decontărilor cu

titularul de avans reieșind din informația prezentată:
Salariatul Cioară N. (manager pe vînzări) al entităţii „Belora” SRL din
or. Chişinău s-a aflat în deplasare în or. Bălţi în perioada 2 - 6 aprilie inclusiv,
cu primirea avansului spre decontare în valoare 8200 lei. La întoarcere Cioară
N. a prezentat următoarele documente confirmative:
204
 tichetele de autobuz tur-retur - 90 lei;
 bonurile de plată pentru fiecare noapte petrecută în hotelul „Diamond",
în sumă totală - 1600 lei;
 bonurile de plată pentru servicii telefonice - 140 lei;
 factura fiscală privind procurarea pieselor de schimb (materialele) -
5200 lei, TVA - 20 %; şi OMVSD - 1100 iei, TVA - 20 %.
Notă: mărimea diurnei zilnice în or. Bălți constituie 90 lei.
4. Să se contabilizeze faptele economice şi să se determine sumele

necesare:
1. S-a calculat salariul muncitorilor antrenaţi direct în procesul de
producţie – 23000 lei.
2. S-a calculat salariul personalului auxiliar şi de conducere a secţiei
de producţie – 4100 lei.
3. S-a calculat salariul personalului administrativ al entităţii – 8200
lei.
4. S-a calculat salariul muncitorilor ocupaţi cu montarea mijloacelor
fixe – 2700 lei.
5. S-au calculat contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente salariilor
calculate (op. 2-4) ?
6. Se reţine din salariul calculat impozitul pe venit al persoanelor
fizice – 3140 lei.
7. Se reţine din salariul calculat contribuţiile individuale de asigurare
socială şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală - ?
8. Se reţine din salariul calculat pentru recuperarea prejudiciului
material cauzat – 120 lei.
9. Din casă se achită salariul personalului entităţii – ?
5. Să se determine salariul calculat lucrătorului pentru luna ianuarie

şi să se contabilizeze faptele economice în baza informaţiei ce urmează:
Tariful lunar al merceologului entităţii „Visus” SRL constituie -
3780,00 lei. În luna ianuarie după planul calendaristic sunt 28 zile
calendaristice, din care 6 zile concediu privind pierderea temporară a
capacităţii de muncă. Salariul pentru ultimele 12 luni constituie 28932 lei.
Vechimea în muncă a salariatului - 4 ani 8 luni.
205
6. Să se determine salariul calculat lucrătorului pentru luna
noiembrie şi să se contabilizeze faptele economice în baza informaţiei ce
urmează:
Tariful lunar al angajatului secţiei de marketing din entitatea „Spicul”
SRL constituie - 3120 lei. În luna noiembrie din 21 zile lucrătoare au fost
lucrate efectiv - 16 zile, 10 zile salariatul s-a aflat în concediu de odihnă.
Salariul calculat şi numărul zilelor calendaristice / lucrătoare pentru
ultimele 3 luni constituie:
- octombrie - 3290,00 lei, 31 zile calendaristice, 23 lucrătoare,
- septembrie - 3295,00 lei, 30 zile calendaristice, 22 lucrătoare,
- august - 2334,00 lei, 29 zile calendaristice, 21 lucrătoare.
7. Să se determine salariul calculat și achitat salariatului pentru

luna ianuarie anul 201_, achitat la 4 februarie a aceluiaşi an. Să se
contabilizeze faptele economice reieșind din informația prezentată:
Tariful lunar al salariatului entității „Spicul” SRL angajat în regie
constituie – 3400 lei. Prima calculată de la salariu tarifar în luna ianuarie –
10%.
Din salariul calculat sunt efectuate următoarele reţineri:
- impozitul pe venit (salariatul dispune de scutire personală şi 2
scutiri pentru persoane întreţinute) - ?;
- contribuţia individuală de asigurări sociale - ?;
- prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală - ?;
- cotizaţii sindicale - ?;
- 46 lei lipsuri stabilite la inventariere.
8. Să se înregistreze contabil faptele economice privind plata în

avans a impozitului pe venit şi cea efectiv calculată şi achitată la finele
anului.
Conform politicii sale de contabilitate SRL „Omega” practică metoda
de plată a impozitului pe venit în avans sume egale cu a patra parte a
impozitului pe venit calculat spre plată pentru anul precedent. În anul
precedent impozitul pe venit calculat efectiv a constituit 25000 lei. La
finele anului curent suma efectivă a impozitului pe venit calculat conform
Declarației a constituit:
206
cazul I - 22000 lei,
cazul II - 28600 lei.

1. D 123 C 521 15900 lei
2. D 534 C 521 3180 lei
3. D 221 C 611 24300 lei
4. D 221 C 534 4860 lei
5. D 242 C 523 16000 lei
6. D 225 C 534 2667 lei
7. D 225 C 242 890 lei
8. D 713 C 534 830 lei
9. D 731 C 534 4380 lei
10. D 534 C 242 7790 lei.
10. Să se contabilizeze faptele economice reieșind din informația

prezentată:
1. Se reflectă creanțele aferente încasării din cedarea în leasing
operațional a activelor imobilizate – 2310 lei.
2. Se constituie provizionul pentru calculului concediului de odihnă a
muncitorilor încadrați în activitatea de bază – 4500 lei.
3. Din contul curent se achită în avans taxa vamală și cota
procedurilor vamale la importul mărfurilor – 980 lei.
4. Se reflectă în costul de intrare a mărfurilor taxa vamală și
procedurile vamale achitate în avans – 980 lei.
5. Se reflectă creanțele privind calculul dividendelor aferente
acțiunilor deținute -1400 lei.
6. S-au calculat dividende proprietarilor pe seama profitului
nerepartizat al anilor precedenți – 14270 lei.
7. S-a achitat o parte a dividendelor pe seama acțiunilor anterior
răscumpărate – 3600 lei.
8. S-a calculat datoria față de furnizori privind reparația mijloacelor
fixe pe seama provizionului anterior creat – 5700 lei, TVA - 20%.
9. S-au acceptat reclamațiile cumpărătorilor privind încălcarea
clauzelor contractuale – 2830 lei.
10. Din contul curent s-au achitat reclamațiile anterior acceptate -
2830 lei.
207
Partea verso
208
CAPITOLUL IX
CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

Subiecte:
1. Noţiunea şi structura capitalului propriu
2. Contabilitatea formării şi a modificărilor ulterioare a capitalului
social
3. Contabilitatea capitalului suplimentar şi retras
4. Contabilitatea rezervelor
5. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)
6. Contabilitatea altor elemente de capital propriu
Obiective:
Definirea și identificarea elementelor componente ale capitalului
propriu
Examinarea contabilității formării și a modificării capitalului social
Descrierea contabilității capitalului retras și suplimentar
Descrierea contabilității rezervelor
Dezvăluirea contabilității profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite)
Examinarea contabilității altor elemente de capital propriu
1. Noțiunea și structura capitalului propriu

Definiţie
Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă a activelor
entității după scăderea datoriilor.
Capitalul propriu include elementele contabile (Figura 9.1.):

- capitalul social,
- capitalul suplimentar,
- rezervele,
- profitul nerepartizat,
- alte elemente de capital propriu.
209
Capitalul propriu
Elemente formatorii Elemente de reducere
Capital social Capital nevărsat
Capital suplimentar Capital retras
Rezerve Pierdere neacoperită
Profit nerepartizat Profit utilizat al perioadei de

gestiune
Alte elemente de capital
propriu
Figura 9.1. Structura capitalului propriu
La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:

- capitalul nevărsat,
- capitalul retras,
- pierderea neacoperită,
- profitul utilizat al perioadei de gestiune.
Detaliat toate elementele sunt examinate în Capitolul I, precum și în

subiectele ce urmează.
Elementele formatorii ale capitalului propriu și documentele

justificative, în baza cărora acestea se înregistrează în contabilitate se
reflectă în Figura 9.2.
210
Capital
social Formarea capitalului social: contract de constituire;
statutul entităţii; certificat de înregistrare al entităţii;
dispoziţia de încasare (la depunerea numerarului în casierie);
ordinul de plată (la depunerea numerarului în conturi curente);
proces-verbal de primire-predare (pentru activele imobilizate);
extrasul din Registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare (la
depunerea hîrtiilor de valoare); factura fiscală sau factura (la
depunerea activelor circulante).
Modificarea capitalului social: extras din procesul-verbal
al adunării generale a proprietarilor sau a organului
autorizat; decizia de înregistrare a modificării capitalului
social eliberată entităţii de oficiul teritorial al Camerei
Înregistrării de stat a departamentului Tehnologii
informaţionale.
Registru de evidență la contul respectiv.
Capital
suplimentar contract de constituire; ordinul de plată; nota de contabilitate,
Registru de evidenţă la contul respectiv.
extras din procesul-verbal al adunării generale a

Rezerve
proprietarilor sau organului autorizat, nota de contabilitate,
Registru de evidenţă la conturile respective.
Profit extras din procesul-verbal al adunării generale a

nerepartizat proprietarilor sau organului autorizat, nota de contabilitate,
Registru de evidenţă la conturile respective.
Alte elemente nota de contabilitate, procesul-verbal de reevaluare a

de capital activelor imobilizate, Registru de evidenţă la conturile
propriu respective.
Figura 9.2. Elementele capitalului propriu și perfectarea

documentară a acestora
211
2. Contabilitatea formării şi a modificărilor ulterioare a capitalului
social
Definiţie Capitalul social reprezintă valoarea totală a părţilor sociale

(acţiunilor, cotelor de participație etc.) ale proprietarilor
entității (fondatori, acţionari, asociaţi, participanți etc.).
Aporturile proprietarilor pot fi depuse sub formă de:

 numerar (dacă aporturile sunt depuse pînă la data înregistrării de
stat, numerarul se acumulează pe un cont bancar provizoriu),
 hîrtii de valoare,
 alte bunuri sub forma de imobilizări necorporale, imobilizări
corporale, materiale, mărfuri etc.
În procesul desfășurării activității entității poate apărea necesitatea de

a modifica capitalul social constituit la creare.
Modificarea capitalului social poate fi efectuată prin:

1) Majorarea capitalului social prin majorarea valorii nominale a
părților sociale (acțiunilor) plasate sau plasarea părților sociale
(acțiunilor) de emisie suplimentară,
2) Micșorarea valorii nominale a părților sociale (acțiunilor) plasate
sau răscumpărarea părților sociale (acțiunilor) de la proprietari.
Contabilitatea formării și a modificărilor capitalului social se

organizează prin utilizarea contului 311 „Capital social”, cu funcţie
contabilă de pasiv, din grupa de conturi 31 „Capital social și suplimentar”
clasa a 3-a „Capital propriu” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 311 „Capital social”

Debit Credit
diminuarea capitalului social constituirea / majorarea
capitalului social
Soldul final indică mărimea
capitalului social la finele
212
Evidenţa sintetică a formării și modificării ulterioare a capitalului
social este înregistrată în Tabelul 9.1.
Tabelul 9.1
Corespondenţa contului 311 „Capital social”
N Corespondenţa
d/o
Debit Credit
1. Reflectarea constituirii capitalului social la data
înregistrării de stat a entității:
- în societățile pe acțiuni 313 314
- în entitățile cu altă formă organizatorico- 313 311
juridică de proprietate
2. Înregistrarea de stat a acțiunilor plasate în 314 311
societățile pe acțiuni
3. Reflectarea aporturilor efective a proprietarilor
în capitalul social
- sub forma numerarului 241, 242, 313
243
- sub forma altor active 112, 122, 313
123, 151
211, 217
4. Majorarea capitalului social:
- pe seama aporturilor proprietarilor:
 depuse pînă la înregistrarea de stat a 314 311
majorării capitalului social
 depuse după înregistrarea de stat a 313 311
majorării capitalului social
- pe seama rezervelor 321, 322, 311
323
- pe seama profitului nerepartizat 332 311
- pe seama capitalului suplimentar 312 311
5. Reducerea capitalului social:
- în scopul acoperirii pierderilor 311 332
- prin anularea părților sociale (acțiunilor) 311 315
răscumpărate anterior de la proprietari
213
3. Contabilitatea capitalului suplimentar şi retras
Capitalul suplimentar se formează la efectuarea faptelor

economice precum:
- achitarea cotelor din capitalul social al entității la valoarea ce
diferă de cea nominală,
- revînzarea părților sociale proprii retrase anterior la valoarea
ce diferă de valoarea de răscumpărare,
- anularea părților sociale proprii retrase anterior la valoarea ce
diferă de cea nominală etc.
Capitalul suplimentar, spre deosebire de capitalul social, nu se

divizează în cote, ci aparţine în întregime tuturor proprietarilor entității.
Contabilitatea capitalului suplimentar se organizează prin utilizarea

contului 312 „Capital suplimentar”, cu funcţie contabilă de pasiv, din
grupa de conturi 31 „Capital social și suplimentar” clasa a 3-a „Capital
propriu” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 312 „Capital suplimentar”

Debit Credit
diminuarea capitalului apariția / majorarea capitalului
suplimentar suplimentar
Soldul final reflectă mărimea Soldul final indică mărimea
negativă a capitalului capitalului suplimentar la finele
suplimentar la finele perioadei de perioadei de gestiune
gestiune (se înregistrează în
pasivul bilanțului cu suma în
paranteze)
Capitalul retras reprezintă valoarea părţilor sociale proprii

retrase (răscumpărate, achiziționate, dobîndite) de entitate de
la deținătorii sau succesorii acestora.
214
Printre scopurile retragerii părţilor sociale proprii, pot fi
menționate:
- reducerea capitalului social prin intermediul anulării părţilor sociale
retrase,
- revînzarea ulterioară a părţilor sociale la un preţ mai mare,
- majorarea normei profitului pentru o acţiune şi a creşterii cursului
acestora,
- utilizarea părților sociale retrase pentru plata dividendelor,
stimularea colaboratorilor,
- prevenirea tentativei concurenților de a obţine pachetul de control
etc.
Contabilitatea capitalului retras se organizează prin utilizarea contului
315 „Capital retras”, cu funcţie contabilă de activ, din grupa de conturi
31 „Capital social și suplimentar” clasa a 3-a „Capital propriu” a
Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 315 „Capital retras”

Debit Credit
valoarea părților sociale retrase valoarea părților sociale anulate
sau revîndute
părților sociale retrase la finele
Evidenţa sintetică capitalului suplimentar și retras este înregistrată în

Tabelul 9.2.
Tabelul 9.2
Corespondenţa conturilor 312 „Capital suplimentar” și
315 „Capital retras”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Reflectarea diferenței dintre valoarea nominală
și prețul de vînzare a părților sociale plasate la
215
subscriptori
- prețul de vînzare depășește valoarea nominală 313 312
- valoarea nominală depășește prețul de vînzare 312 314
2. Retragerea părților sociale de la deținătorii sau 315 241, 242,
succesorii acestora 243
3. Anularea părților sociale retrase la valoarea 311 315
nominală
4. Revînzarea părților sociale retrase anterior 241, 242, 315
243
5. Reflectarea diferenței dintre valoarea de
răscumpărare și cea nominală (la anularea
părților sociale) sau cea de vînzare (la revînzarea
părților sociale):
- valoarea de răscumpărare depășește valoarea 312 315
nominală sau de vînzare
- valoarea nominală sau de vînzare depășește 315 312
valoarea de răscumpărare
4. Contabilitatea rezervelor
Rezervele se tratează ca o măsură de precauție rezonabilă

pentru înlăturarea dereglărilor în desfășurarea normală a
activității entității.
Rezervele entității, componente ale capitalului propriu, se divizează în

3 categorii:
1) capital de rezervă,
2) rezerve statutare,
3) alte rezerve.
Contabilitatea rezervelor se organizează prin utilizarea conturilor 321

„Capital de rezervă”, 322 „Rezerve statutare” și 323 „Alte rezerve” cu
funcţie contabilă de pasiv, din grupa de conturi 32 „Rezerve” clasa a 3-a
„Capital propriu” a Planului de conturi contabile.
216
Caracteristica conturilor 321 „Capital de rezervă”,
322 „Rezerve statutare” și 323 „Alte rezerve”
Debit Credit
diminuarea (utilizarea), constituirea /majorarea rezervelor
rezervelor
rezervelor la finele perioadei de
gestiune
Evidenţa sintetică a rezervelor este înregistrată în Tabelul 9.3.

Tabelul 9.3
Corespondenţa conturilor 321 „Capital de rezervă”,
322 „Rezerve statutare” și 323 „Alte rezerve”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Constituirea rezervelor 334, 321, 322,
332 323
2. Utilizarea rezervelor pentru acoperirea 321, 322, 332
pierderilor 323
3. Utilizarea rezervelor pentru majorarea 321, 322, 311
capitalului social 323
4. Utilizarea rezervelor pentru plata dividendelor 322, 323 536
5. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)
Rezultatul financiar se determină la finele perioadei de gestiune

(semestru, an) la data întocmirii situațiilor financiare prin compararea
veniturilor și cheltuielilor, recunoscute în procesul desfășurării faptelor
economice, cu total cumulativ de la începutul perioadei. În scopul adoptării
deciziilor manageriale rezultatul financiar poate fi calculat și în orice alt
moment.
217
Profitul (pierderea) net(ă) reprezintă rezultatul financiar al
perioadei de gestiune după impozitare.
Contul
Contul
Contul 623
622
Contul 621 PROFIT
(VENITURILE>CHELTUIELILE)
612
Contul
611 Contul Contul
Contul 333 332
Contul 351
711 Contul
731
Contul PIERDERE
(CHELTUIELILE>VENITURILE)
712
Contul
Contul
713
Contul 714
721
Contul
Contul
722
723
Figura 9.3. Formarea rezultatului financiar în contabilitate
Suma profitului net (pierderii nete) se determină în contul 351

„Rezultat financiar total” în care la finele anului se trec veniturile şi
cheltuielile acumulate pe toate felurile de activităţi. Suma diferenței dintre
rulajele debitor și creditor reprezentă rezultatul financiar net.
Caracteristica contului 351 „Rezultat financiar total”

Debit Credit
cheltuielile suportate în perioada veniturile realizate în perioada
curentă de gestiune pe feluri de curentă de gestiune pe feluri de
activități activități
Recunoașterea pierderii nete Recunoașterea profitului net
218
Contabilitatea profitului net (pierderii nete) se organizează prin
utilizarea contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune”.
Caracteristica contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de

gestiune”
Debit Credit
apariția / majorarea pierderii nete apariția / majorarea profitului net
şi utilizarea / diminuarea şi decontarea pierderii nete a
profitului net a perioadei de perioadei de gestiune
gestiune
Soldul final reprezintă mărimea Soldul final reprezintă mărimea
pierderii neacoperite a perioadei profitului nerepartizat al
de gestiune şi se înscrie cu perioadei de gestiune şi se înscrie
semnul minus cu semnul plus
Dat fiind faptul că fiecare an financiar nou trebuie să înceapă cu

soldul „zero” al contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune”, soldul contului se trece la rezultatele anilor precedenți și anume
în contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenți”.
Ambele conturi sunt cu funcţie contabilă de pasiv, din grupa de
conturi 33 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)”, clasa a 3-a
„Capital propriu” a Planului de conturi contabile.
Tabelul 9.4
Corespondenţa conturilor
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Trecerea la finele anului a veniturilor acumulate 611, 612, 351
în cursul perioadei de gestiune la rezultatul 621, 622,
financiar total 623
2. Trecerea la finele anului a cheltuielilor acumulate 351 711, 712,
în cursul perioadei de gestiune la rezultatul 713, 714,
219
financiar total 721, 722,
723, 731
3. Recunoașterea sumei profitului net 351 333
4. Recunoașterea sumei pierderii nete 333 351
5. Diminuarea profitului net cu suma profitului 333 334
utilizat
6. Trecerea la începutul anului a soldului contului
333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune” la rezultatele anilor precedenți:
- la suma profitului net 333 332
- la suma pierderii nete 332 333
7. Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea
pierderilor) pentru:
- crearea rezervelor 332 321, 322,
323
- majorarea capitalului social 332 311
- plata dividendelor 332 536
- acoperirea pierderilor acumulate anterior 332 332
6. Contabilitatea altor elemente de capital propriu
Alte elemente de capital propriu includ orice elemente ale acestuia

care nu și-au găsit reflectare anterioară, incluzînd fondurile în organizațiile
necomerciale, subvențiile entităților cu proprietate publică și alte elemente
de capital propriu.
Fondurile reprezintă totalitatea surselor proprii de finanţare

ale organizaţiei necomerciale aferente imobilizărilor
necorporale şi corporale primite/procurate din contul
mijloacelor cu destinaţie specială, mijloacelor
nepredestinate, resurselor obţinute din activităţi economice şi
alte surse.
Contabilitatea fondurilor se organizează prin utilizarea contului 341

„Fonduri”, cu funcţie contabilă de pasiv, din grupa de conturi 34 „Alte
220
elemente de capital propriu” clasa a 3-a „Capital propriu” a Planului de
conturi contabile.
Caracteristica contabilă a contului se prezintă în continuare.
Caracteristica contului 341 „Fonduri”

Debit Credit
utilizarea/diminuarea fondurilor constituirea /majorarea fondurilor
organizaţiilor necomerciale organizaţiilor necomerciale
Soldul final - mărimea fondurilor
organizaţiei necomerciale la
Subvenţiile reprezintă un ajutor acordat entității de stat sub

forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării
anumitor condiţii referitoare la activitatea normală a acesteia.
Subvenţiile pot fi întîlnite sub diferite denumiri: alocaţii, asistenţă

financiară, asistenţă tehnică, granturi, recompense şi pot îmbrăca diferite
forme de primire: numerar, active imobilizate, active circulante, reducerea
datoriei faţă de buget etc.
Contabilitatea subvențiilor se organizează prin utilizarea contului 342
„Subvenții entităților cu proprietate publică”, cu funcţie contabilă de
pasiv, din grupa de conturi 34 „Alte elemente de capital propriu”, clasa a
3-a „Capital propriu” a Planului de conturi contabile.
Caracteristica contului 342 „Subvenții entităților cu proprietate

publică”
Debit Credit
atribuirea subvenţiilor la recunoașterea subvențiilor primite
majorarea capitalului social sau de entitate
venituri curente, deasemenea
suma subvențiilor spre restituire
în cazul neîndeplinirii condițiilor
contractuale
subvențiilor ale entităților de stat
221
La contul 343 „Alte elemente de capital propriu” sunt contabilizate
elementele care rezultă din aplicarea prevederilor IFRS.
Evidenţa sintetică a fondurilor și a subvențiilor este înregistrată în

Tabelul 9.5.
Tabelul 9.5
Corespondenţa conturilor 341 „Fonduri” și
342 „ Subvenții entităților cu proprietate publică”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
341 „Fonduri”
1. Activele și serviciile primite de organizațiile
necomerciale sub formă de subvenţii, granturi,
donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau tehnică,
contribuţii ale fondatorilor şi membrilor
- utilizarea cărora nu este condiţionată de 111, 112, 341
realizarea unor misiuni speciale (mijloace 121, 122,
nepredestinate) 123, 234,
242, 243
- utilizarea este condiţionată de realizarea unor 111, 112, 425, 537
misiuni speciale 121, 122,
123, 234,
242, 243
2. La realizarea (îndeplinirea) misiunilor speciale 425, 537 341
3. Utilizarea fondurilor pe măsura exploatării 341 113, 124,
activelor 521, 531,
533, 544
342 „Subvențiile entităților cu proprietate
publică”
4. Primirea subvențiilor de către entitățile de stat 111, 121, 424,535
sub forma activelor sau reducerii datoriilor 122, 123,
242, 534
5. Recunoașterea subvențiilor după îndeplinirea 424, 535 342
condițiilor contractuale
6. Decontarea subvențiilor utilizate (în
conformitate cu decizia proprietarilor)
222
- la capitalul social 342 311
- la venituri curente 342 622
7. Restituirea subvențiilor în cazul neîndeplinirii 342 536
condițiilor contractuale
1. În baza căror documente justificative se înregistrează elementele
capitalului propriu în contabilitate?
2. Ce elemente componente pot diminua mărimea capitalului propriu
al entității?
3. Care conturi sunt utilizate pentru contabilitatea elementelor
capitalului propriu?
4. Dezvăluiți contabilitatea formării și a modificării capitalului
social.
5. În ce cazuri la entitate este înregistrat capitalul suplimentar?
6. Ce scopuri sunt urmărite la retragerea părților sociale?
7. Expuneți contabilitatea capitalului suplimentar și a celui retras.
8. Care sunt rezervele înregistrate în componența capitalului propriu?
9. Descrieți contabilitatea formării și a utilizării rezervelor.
10. Cum se înregistrează în contabilitate formarea rezultatului
financiar net?
11. Dezvăluiți contabilitatea utilizării profitului nerepartizat
(acoperirii pierderilor) al anilor precedenți.
12. Identificați componența altor elemente de capital propriu.
13. Expuneți contabilitatea fondurilor în organizațiile necomerciale.
14. Definiți subvențiile entităților cu proprietate publică și dezvăluiți
contabilitatea acestora.

1. Să se contabilizeze faptele economice privind formarea capitalului
social și depunerea aporturilor efective ale proprietarilor la capitalul
social:
223
La 3 aprilie 201_ fondatorii „EVERS” SRL au încheiat un contract de
constituire a unei societăți cu răspundere limitată a cărui capital social
constituie 107000 lei. Aporturile proprietarilor sunt următoarele: mijloace
fixe (clădire) – 90000 lei, materiale – 3000 lei, numerar – 14000 lei. Pînă la
înregistrarea de stat proprietarii au virat în contul bancar provizoriu 40%
din mărimea capitalului social. Înregistrarea de stat a entităţii a avut loc la
15 aprilie. Datoriile fondatorilor în capitalul social au fost stinse la 30
aprilie. Înregistrarea mijlocului fix în organele cadastrale a avut loc la 7
mai.
1. Să se contabilizeze faptele economice privind majorarea

capitalului social și depunerea efectivă a aporturilor proprietarilor:
Capitalul social al entităţii „Decor” SRL constituie 5400 lei. În
conformitate ce decizia adunării generale a proprietarilor din 11.01.201_ la
capitalul social al societății au aderat 2 asociaţi: Leu E. – cu valoarea părții
sociale - 5000 lei, din care valori materiale - 3000 lei, numerar – 2000 lei și
Moraru D. – cu valoarea părții sociale - 8000 lei, sub forma unui utilaj ce
necesită montare. Înregistrarea majorării capitalului social la Camera
Înregistrării de sat a avut loc la 02.02.201_ iar aporturile efective ale
proprietarilor au fost depuse: Leu E. la 30.01.201_ iar Moraru D. la
10.02.201_.
2. Să se contabilizeze faptele economice privind modificarea

capitalului social reieșind din următoarea informație:
Conform hotărîrii adunării generale a acționarilor „Luntex” SA din
01.03.201_ s-a decis majorarea valorii nominale a acțiunilor de la 20 lei la
24 lei acțiunea (nr. acțiunilor – 4000 bucăți), pe seama următoarelor surse:
- 50% din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți,
- 20% capitalului de rezervă,
- 5% din contul capitalului suplimentar,
- 25% depuneri suplimentare ale proprietarilor.
3. Să se contabilizeze faptele economice:

Entitatea „SRG” SA la 02.06.201_ a retras de la acționarii săi, în
scopul prevenirii deținerii pachetului de control, 1000 acțiuni proprii la
valoarea de răscumpărare 45 lei / acțiunea. Valoarea nominală a unei
acțiuni constituie 44 lei / acțiunea. La 24.07.201_ au fost revîndute 800
acțiuni la preț 48 lei / acțiunea, iar la 30.07.201_ a fost înregistrată
micșorarea capitalului social prin anularea a 200 acțiuni.
224
4. Să se determine profitul net al entității şi repartizeze mărimea
acestuia în baza deciziei Adunării generale a acţionarilor. Să se
contabilizeze faptele economice și determine sumele cerute:
La 10.11.201_ entitatea „ARC” SA a plătit dividende intermediare
contra mijloace băneşti în sumă de 40000 lei. La finele anului entitatea, a
cărui capital social constituie 200000 lei, format din 20000 acţiuni a cîte 10
lei la valoarea nominală, a determinat profitul net reieşind din următoarele
informații:
a) Venituri din vînzări – 2340000 lei,
b) Costul vînzărilor – 1425000 lei,
c) Cheltuieli de distribuție - 84000 lei,
d) Cheltuieli administrative – 156400 lei,
e) Cheltuieli privind impozitul pe venit – ? (cota impozitului pe venit
12%).
În baza deciziei Adunării generale a acţionarilor de la finele anului au
fost determinate direcţiile de repartizare a profitului net:
1) acoperirea pierderilor din anii precedenţi – 3560 lei,
2) defalcări în rezerve statutare – 5% din profitul net,
3) majorarea valorii nominale a acţiunilor în circulaţie de la 10 lei la
13 lei din contul profitului net al anului 201_,
4) calcularea dividendelor anuale proprietarilor în sumă de 180000 lei.
5. Să se contabilizeze faptele economice și determine sumele cerute

reieșind din informația:
Organizația necomercială „Sirus” SRL la 16.01.201_ a primit de la o
organizație internațională drept subvenţie tehnică de calcul în valoare -
160000 lei, cu condiția organizării de către entitate, în anul curent de
gestiune, a seminarelor de instruire gratuite. În luna februarie condiția
înaintată a fost realizată. La darea în exploatare a tehnicii de calcul durata
de funcționare utilă a fost stabilită 6 ani, amortizarea fiind calculată prin
metoda liniară.
225
226
CAPITOLUL X
CONTABILITATEA COSTURILOR,
CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR
Subiecte:
veniturilor
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea costurilor
3. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor activităţii operaţionale
4. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din alte activităţi
5. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit
Obiective:
Definirea costurilor, cheltuielilor și veniturilor
Descrierea regulilor de recunoaștere și evaluare a costurilor,
cheltuielilor și veniturilor
Examinarea modului de perfectare documentară și contabilitate a
costurilor
Descrierea perfectării documentare și contabilității veniturilor și
cheltuielilor pe tipuri de activități
Dezvăluirea contabilității cheltuielilor privind impozitul pe venit

veniturilor
Veniturile și cheltuielile unei entități economice caracterizează

eficiența activității economico-financiare desfășurate în cadrul acesteia pe
parcursul unei perioade de gestiune.
Venitul reprezintă creşterea avantajelor economice în decursul

perioadei de gestiune ca rezultat obiectiv al activității desfășurate, iar
cheltuielile reflectă diminuarea avantajelor economice prin consum de
resurse necesare pentru derularea activității economice. Costurile, ca
227
elemente economice contabile, se constată, preponderent, în entitățile cu
activitate de producție. Procesul de producţie (tehnologic) identifică
procesul care cuprinde toate operaţiile de prelucrare a materiilor prime,
materialelor, de utilizare a articolelor accesorii (piese de completare) la
fabricarea şi asamblarea producţiei. De regulă costurile fac parte din
categoria obiectelor contabilității de gestiune, față de veniturile și
cheltuielile entității, aflate în aria obiectelor contabilității financiare.
Definirea, evaluarea, recunoaşterea costurilor, cheltuielilor şi
veniturilor entității economice, potrivit prevederilor SNC care
reglementează evidența acestora, sunt sistematizate în Tabelul 10.1.
Tabelul 10.1
Definirea, evaluarea, recunoaşterea costurilor,
cheltuielilor şi veniturilor
Elementul Costuri Cheltuieli Venituri
contabil
resurse exprimate diminuări ale creşteri ale
valoric şi consumate beneficiilor beneficiilor
Definiţie pentru fabricaţia economice economice
produselor/prestarea înregistrate în înregistrate în cursul
serviciilor perioada de gestiune perioadei de
sub formă de ieşiri, gestiune, sub forma
reduceri ale valorii intrărilor de active
activelor sau de sau majorării valorii
creşteri ale datoriilor acestora, sau a
care contribuie la diminuării datoriilor
diminuări ale care au drept rezultat
capitalului propriu creşteri ale
(rezultatului capitalului propriu,
financiar), altele cu excepţia
decît cele rezultate creşterilor legate de
din distribuirea contribuţiile
acestuia proprietarilor
proprietarilor
Actul Indicaţii metodice SNC „Cheltuieli” SNC „Venituri”
normativ privind (Anexa 3)
contabilitatea
costurilor de
producţie şi
228
calculaţia costului
produselor şi
serviciilor
Recunoaște- Costurile se Cheltuielile se Veniturile se
rea recunosc în recunosc în recunosc în
contabilitate conform contabilitate conform contabilitate conform
principiilor: principiilor: principiilor:
1) contabilităţii de 1) contabilităţii de 1) contabilităţii de
angajamente, angajamente, angajamente,
2) prudenței, 2) prudenței, 2) prudenței,
3) concordanței, 3) concordanței, 3) concordanței,
4) necompensării. 4) necompensării. 4) necompensării.
Evaluarea Costurile de Cheltuielile se Veniturile se
producţie se evaluează la valoarea evaluează la valoarea
evaluează la valoarea contabilă a activelor justă a
contabilă a stocurilor ieşite, costul efectiv contraprestaţiei
consumate, suma al serviciilor (mijlocului de plată)
retribuţiilor efectiv prestate/lucrărilor primite sau de primit
calculate executate, suma diminuată cu
personalului încadrat retribuţiilor calculate valoarea oricăror
nemijlocit în procesul efectiv personalului, reduceri de preţ,
de fabricaţie a suma contribuţiilor bonusuri şi altor
produselor/prestare a de asigurări sociale reduceri comerciale
serviciilor, suma de stat obligatorii şi acordate de către
contribuţiilor de primelor de asigurare vînzător.
asigurări sociale de obligatorie de
stat obligatorii şi asistenţă medicală
primelor de asigurare aferente, suma
obligatorie de amortizării calculate
asistenţă medicală şi deprecierii
aferente retribuţiilor activelor imobilizate,
calculate, suma suma provizioanelor
amortizării activelor constituite, costul
imobilizate cu serviciilor primite
destinaţie de etc.
producţie, valoarea
serviciilor procurate
de la terţi etc.
229
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea costurilor
Costurile aparte formează costul total al produselor fabricate,

serviciilor prestate, lucrărilor executate. Indicaţiile metodice privind
contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi
serviciilor reglementează componența acestora, care poate fi urmărită în
Figura 10.1.
Costurile materiale: Costurile cu Costurile indirecte de

- materiile prime şi personalul: producţie:
materialele, care - retribuţiile pentru - amortizarea
constituie baza munca prestată, timpul imobilizărilor corporale
produselor sau o efectiv lucrat, şi necorporale cu
componentă calculate potrivit destinaţie de producţie;
indispensabilă la formelor şi sistemelor - costurile de
întreţinere, deservire şi
fabricaţia acestora sau de retribuire a muncii
reparaţie a imobilizărilor
la prestarea serviciilor; aplicate de entitate,
corporale cu destinaţie
- serviciile cu caracter sporurile, adaosurile, de producţie;
de producţie prestate de premiile; - retribuţiile calculate şi
terţi (de exemplu, - contribuţiile de contribuţiile de asigurări
privind executarea unor asigurări sociale de sociale de stat obligatorii
operaţii distincte pentru stat obligatorii şi şi primele de asigurare
fabricaţia produselor, primele de asigurare obligatorie de asistenţă
prelucrarea materiilor obligatorie de asistenţă medicală ale
prime şi materialelor); medicală aferente personalului
- combustibilul şi retribuţiilor administrativ şi de
energia de toate tipurile personalului încadrat deservire a
consumate în scopuri nemijlocit în fabricaţia subdiviziunilor de
producţie ale entităţii;
tehnologice etc. produselor şi/sau
- costurile aferente
prestarea serviciilor. perfecţionării
tehnologiilor, organizării
producţiei, îmbunătăţirii
COSTUL PRODUSELOR FABRICATE calităţii produselor/
serviciilor;
- costurile serviciilor
activităţilor auxiliare
aferente fabricaţiei
produselor/prestării
CHELTUIELILE CURENTE serviciilor etc.
(alte cheltuieli din activitatea operaţională)
Figura 10.1. Componența costurilor de producție

230
Costurile materiale și costurile cu personalul pot fi directe și
repartizabile (pot fi atribuite unui anumit obiect de calculaţie, doar după
calcule intermediare de repartizare). Costurile indirecte de producție, în
raport cu modificarea volumului producţiei, lucrărilor executate, serviciilor
prestate, se divid în costuri indirecte de producție variabile și costuri
indirecte de producție constante. Costurile variabile se includ integral în
costul produselor fabricate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, iar
costurile constante numai în baza capacităţii normale de producţie.
Capacitatea normală de producție reprezintă volumul producţiei/serviciilor ce

poate fi realizat, în medie, pe parcursul a cîteva perioade de gestiune sau sezoane în
condiţii normale de activitate, ţinînd cont de pierderile capacităţii cauzate de
reparaţiile (deservirea tehnică) planificate ale utilajului.
Suma rămasă a cheltuielilor indirecte de producţie constante se

consideră drept cheltuială în perioada de gestiune în care au fost suportate
(SNC „Stocuri”).
În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, contabilitatea

costurilor de producţie poate fi ţinută:
1) cu aplicarea conturilor de gestiune;
2) fără aplicarea conturilor de gestiune (se recomandă entităţilor care
confecţionează un tip de produs (grupă de produse omogene) sau prestează
un tip de serviciu (grupă de servicii omogene). În acest caz costurile de
producţie se înregistrează nemijlocit în conturile contabilităţii financiare şi
se contabilizează ca majorare a stocurilor (producţiei în curs de execuţie) şi
majorare a datoriilor curente, a amortizării activelor imobilizate, diminuare
a stocurilor etc.
Tradițional, contabilitatea costurilor se organizează în conturile cu

funcție contabilă de activ din clasa a 8-a „Conturi de gestiune” a Planului
general de conturi, grupa 81 „Conturi de calculaţie”:
 811 „Activități de bază”,
 812 „Activităţi auxiliare” și
grupa 82 „Conturi de repartizare”
231
 821 „Costuri indirecte de producţie”.
Caracteristica generală a conturilor destinate evidenței costurilor de

producție 811 „Activități de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”, 821
„Costuri indirecte de producţie”
Debit Credit
înregistrarea costurilor pentru repartizarea costurilor (costului
fabricarea produselor (prestarea efectiv al produselor fabricate şi
serviciilor) în perioada de serviciilor prestate)
gestiune
Conturile acestor grupe se închid la finele fiecărei perioade de

gestiune cu conturile contabilităţii financiare şi nu au sold.
Perfectarea documentară a costurilor de producție de la documentele

primare pînă la registrele contabile se prezintă în Figura 10.2.

- bon de consum al - raport de producţie; Registre de evidenţă

materialelor; - borderou cumulativ sintetică şi analitică la
- fişă-limită de etc. conturile de evidență a
consum; costurilor:
- factură fiscală 811 „Activităţi de
(factură); bază”;
- bon de lucru 812 „Activităţi
individual sau colectiv; auxiliare”;
- notă contabilă etc. 821 „Costuri indirecte
de producţie” etc.
Figura 10.2. Perfectarea documentară a costurilor de producție
Evidența sintetică a costurilor de producție se examinează în Tabelul

10.2.
232
Tabelul 10.2
Corespondenţa conturilor 811 „Activități de bază”, 812 „Activități
auxiliare”, 821 „Costuri indirecte de producție”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
1. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la 811, 215
începutul perioadei de gestiune din contul 812
contabilităţii financiare în secțiile de bază și
auxiliare
2. Reflectarea în costurile de fabricare a produselor şi 811, 211
prestare a serviciilor a materialelor utilizate în 812
secțiile de bază și auxiliare
3. Reflectarea în costurile de fabricare a produselor şi 811, 521,
prestare a serviciilor a combustibilului şi energiei 812 544
în scopuri tehnologice, a serviciilor prestate în
secțiile activităților de bază și auxiliare
4. Reflectarea în costurile de fabricare a produselor şi 811, 531,
prestare a serviciilor a retribuţiilor calculate 812 533
muncitorilor în secțiile activităților de bază și
auxiliare şi a contribuţiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală
5. Calcularea retribuţiilor personalului administrativ, 821 531,
de conducere şi altor categorii de personal din 533
subdiviziunile producţiilor de bază și auxiliare şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală
6. Calcularea în secțiile activităților de bază și 821 124
auxiliare a amortizării mijloacelor fixe cu
destinaţie de producţie
7. Reflectarea în costurile de fabricare a produselor şi 811, 821
prestare a serviciilor în secțiile de bază și auxiliare 812
a cotei-părţi a costurilor indirecte de producţie
8. Trecerea la cheltuielile secțiilor activităților de 714 821
233
bază și auxiliare a costurilor indirecte de producţie
nerepartizate
9. Reflectarea costului efectiv al:
- produselor fabricate în secțiile activităților de 216 811,
bază și auxiliare 812
- serviciilor prestate altor persoane juridice și fizice 711 811,
812
10. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la 215 811,
finele perioadei de gestiune la contul contabilităţii 812
financiare în secțiile de bază și auxiliare
3. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor activităţii operaţionale
Contabilitatea veniturilor perioadei de gestiune se organizează în

conturile clasei a 6-a „Venituri” cu funcţie contabilă de pasiv, iar
contabilitatea cheltuielilor în conturile cu funcţie contabilă de activ a clasei
a 7-a „Cheltuieli” din Planul general de conturi contabile.
Caracteristica generală a conturilor clasei a 6-a „Venituri”

a Planului general de conturi contabile
Debit Credit
se reflectă trecerea veniturilor de la începutul anului de gestiune
acumulate pe parcursul anului de se acumulează veniturile
gestiune la contul 351 „Rezultat constatate pe tipuri potrivit
financiar total” prevederilor SNC
Caracteristica generală a conturilor clasei a 7-a „Cheltuieli”

a Planului general de conturi contabile
Debit Credit
pe parcursul perioadei de se reflectă trecerea cheltuielilor
gestiune se acumulează acumulate pe parcursul anului de
cheltuielile pe tipuri de la gestiune la contul 351 „Rezultat
începutul anului de gestiune financiar total”
constatate potrivit prevederilor
SNC
234
La finele anului de gestiune conturile claselor 6 și 7 se închid prin
repartizarea veniturilor și cheltuielilor acumulate la contul 351, astfel noul
exerciţiu contabil începe cu soldul zero simultan la conturile de cheltuieli și
venituri.
Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională

Creşterea netă a capitalului propriu al entității se obţine, în special, pe
contul veniturilor cîştigate din operaţiile economice ce compun activitatea
de bază, numită operaţională.
Veniturile din activitatea operațională înglobează venituri din vînzări
pe tipuri de activități de bază, precum și alte venituri atribuite indirect
activităților de bază (Figura 10.3).
Venituri din vînzări: Alte venituri din activitatea

- venituri din vînzarea operaţională:
produselor; - venituri din ieșirea altor active
- venituri din vînzarea circulante;
mărfurilor; - venituri din sancțiuni;
- venituri din prestarea - venituri din recuperarea prejudiciului
serviciilor, executarea lucrărilor; material;
- venituri din contracte de - venituri din plusuri de active
construcţie; imobilizate și circulante constatate la
- venituri din contracte de inventariere;
leasing operațional și financiar - venituri din decontarea datoriilor cu
(arendă, locațiune) etc. termen de prescripție expirat etc.
VENITURILE DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ
Figura 10.3. Componența veniturilor din activitatea operațională
Contabilitatea veniturilor din activitatea operațională se efectuează la

conturile grupei 61 „Venituri din activitatea operaţională” a Planului
general de conturi contabile:
 611 „Venituri din vînzări”,
 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”.
235
Veniturile analizate se înregistrează în contabilitate potrivit
documentelor primare perfectate oportun, faptele contabile fiind grupate și
sistematizate în documente centralizate și registre contabile (Figura 10.4).

- dispoziție (ordin) de - raport de gestiune; Registre de evidență

casă de încasare; - raport al casierului; sintetică și analitică la
- factură fiscală - borderou etc. conturile de venituri:
(factură); 611 „Venituri din
- listă de inventariere; vînzări”;
- proces – verbal 612 „Alte venituri din
privind rezultatele activitatea
inventarierii; operaţională”.
- decizie de recuperare;
- angajament de plată;
Figura 10.4. Documentarea veniturilor din activitatea operațională
Evidența sintetică a veniturilor examinate este înregistrată în Tabelul

10.3.
Tabelul 10.3
Corespondenţa conturilor 611 „Venituri din vînzări”,
612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
611 „Venituri din vînzări”
1. Reflectarea valorii produselor, mărfurilor 221, 611
vîndute, serviciilor prestate, lucrărilor 223
executate în antrepriză la preţuri de livrare (fără
TVA şi accize) aferente facturilor prezentate
spre achitare cumpărătorilor şi clienţilor străini
sau cumpărătorilor şi clienţilor - părți afiliate
236
2. Reflectarea valorii produselor, mărfurilor 241 611
vîndute, serviciilor prestate, lucrărilor
TVA şi accize) vîndute cu plata în numerar
3. Reflectarea valorii produselor, mărfurilor 226 611
vîndute, serviciilor prestate, lucrărilor
TVA şi accize) personalului entității
612 „Alte venituri din activitatea
operaţională”
4. Reflectarea valorii altor active circulante 221, 612
vîndute (materialelor, obiectelor de mică 223
valoare şi scurtă durată, titlurilor de valoare pe
termen scurt) la preţuri de livrare (fără TVA)
aferente facturilor prezentate spre achitare
cumpărătorilor şi clienţilor străini sau
cumpărătorilor şi clienţilor - părți afiliate
5. Reflectarea creanţelor lucrătorilor privind 226 612
recuperarea daunei materiale, care urmează să
fie achitate în perioada de gestiune curentă
6. Înregistrarea plusurilor de valori în mărfuri şi 211, 213, 612
materiale, numerar, active imobilizate 215, 216,
constatate cu ocazia inventarierii 217, 241,
112, 121,
123
7. Calcularea amenzilor, penalităţilor, 221, 234 612
despăgubirilor şi altor sancţiuni pentru
nerespectarea condiţiilor contractelor încheiate,
precum şi a sumelor reclamaţiilor acceptate de
cumpărători şi clienţi
Închiderea conturilor de venituri
8. Trecerea la finele anului de gestiune a 611, 351
veniturilor operaționale acumulate la rezultatul 612
financiar
237
Lunar datele din registrele contabile la conturile prevăzute pentru
evidența veniturilor sunt preluate în Cartea mare, iar anual (semestrial –
pentru entitățile de interes public) în baza Cărții mari se completează
Situația de profit și pierdere.
Cartea mare – registru generalizator al conturilor sintetice întocmit în scopul

controlului corectitudinii înregistrării în conturile contabile şi întocmirii rapoartelor
financiare.
Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operaţională

Cheltuielile activităţii operaţionale identifică cheltuielile aferente
desfăşurării activităţii de bază a entității. Potrivit prevederilor SNC
veniturilor din activitatea operațională le corespund costul vînzărilor și
cheltuielile curente sau cheltuielile perioadei, cu componența înregistrată
în Figura 10.5.
Costul vînzărilor identifică o parte din costuri, care

formează valoarea produselor fabricate, serviciilor prestate,
valoarea contabilă a mărfurilor vîndute.
Cheltuielile curente sunt cheltuielile pentru comercializarea

produselor, mărfurilor şi serviciilor, administrative, de
deservire, de organizare a producţiei.
Cheltuielile curente cuprind:

- cheltuielile de distribuire (cheltuielile de vînzare a produselor finite,
mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor),
- cheltuielile administrative (cheltuielile suportate în procesul de
gestionare și deservire a activității),
- alte cheltuieli din activitatea operațională (cheltuielile care nu pot fi
raportate la categoriile de mai sus).
238
Costul Cheltuieli de Cheltuieli Alte cheltuieli din
vînzărilor: distribuire: administrative: activitatea
- valoarea - cheltuieli cu - cheltuieli cu operaţională:
contabilă (costul personalul implicat personalul - valoarea contabilă
efectiv) a (al) în procesul de administrativ a activelor circulante
mărfurilor şi ambalare, marcare, (salariu, contribuții vîndute şi transmise
produselor etichetare, la asigurări sociale în schimbul altor
vîndute şi/sau certificare, păstrare și medicale, alte active şi în capitalul
transmise în şi comercializare a plăți); social al altor entităţi,
schimbul altor produselor/mărfuri - amortizarea, cu excepţia costului
active, care se lor şi prestare a întreţinerea şi produselor/mărfurilor
determină în serviciilor, precum reparaţia (cu vîndute;
funcţie de şi cu personalul excepţia costurilor - costurile
metoda de serviciului vînzări capitalizate) îndatorării;
evaluare curentă şi marketing; imobilizărilor - valoarea contabilă
a stocurilor - cheltuieli de necorporale şi a lipsurilor şi
(costului mediu depozitare şi corporale, pierderile din
ponderat, FIFO, pregătire a obiectelor de mică deteriorarea activelor
identificării) produselor/ valoare şi scurtă constatate la
aplicată de către mărfurilor pentru durată cu destinaţie inventarierea şi
entitate în comercializare; administrativă; recepţia acestora, cu
conformitate cu - cheltuieli legate - cheltuieli excepţia deteriorărilor
SNC „Stocuri”; de exportul privind rechizitele recunoscute de
- costul produselor/mărfuri de birou, vînzător;
serviciilor lor (drepturile de formularele - costul produselor
(lucrărilor) export, serviciile documentelor constatate ca rebut
prestate brokerului vamal, primare şi definitiv şi
(executate) serviciile rapoartelor; cheltuielile legate de
terţilor în cadrul terminalului vamal - cheltuieli remedierea
activităţii etc.); privind delegarea produselor rebutate
operaţionale; - cheltuieli de personalului parţial;
- alte cheltuieli publicitate, administrativ; - amenzi, penalităţi,
corelate cu participare la - cheltuieli de despăgubiri pentru
veniturile din expoziţii şi tîrguri; protocol nerespectarea
vînzări. - cheltuieli (reprezentanţă); prevederilor
aferente serviciilor - cheltuieli de legislaţiei şi clauzelor
de marketing judecată şi taxele contractuale etc.
primite etc. de stat aferente etc.
CHELTUIELILE CURENTE
CHELTUIELILE DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ
Figura 10.5. Componența cheltuielilor din activitatea operațională

239
Cheltuielile din activitatea operațională se recunosc în contabilitate în
baza documentelor primare, informația cărora este sistematizată ulterior în
documente centralizatoare și registre contabile (Figura 10.6).

- bon de consum al - raport de gestiune; Registre de evidenţă

materialelor; - borderou de colectare sintetică şi analitică la
- fişă-limită de a cheltuielilor; conturile de cheltuieli:
consum; - situaţie de repartizare 711 „Costul
- factură fiscală a costurilor; vînzărilor”;
(factură); - decont de avans; 712 „Cheltuieli de
- listă de inventariere; - borderou de calcul a distribuire”;
- proces – verbal amortizării mijloacelor 713 „Cheltuieli
privind rezultatele fixe, imobilizărilor administrative”;
inventarierii; necorporale, 714 „Alte cheltuieli din
- decizie de - borderouri de calcul activitatea
recuperare; (calcul și plată) a operaţională”.
- angajament de plată; salariului etc.
- proces – verbal de
prestare a serviciilor;
- ordin de plată;
Figura 10.6. Perfectarea documentară a cheltuielilor din

activitatea operațională
Evidența sintetică a cheltuielilor din activitatea operațională se ține la

conturile grupei 71 „Cheltuieli ale activităţii operaţionale” a Planului
general de conturi contabile:
 711 „Costul vînzărilor”,
 712 „Cheltuieli de distribuire”,
 713 „Cheltuieli administrative”,
 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”.
240
Tabelul 10.4
Corespondenţa conturilor destinate evidenței cheltuielilor operaționale
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
711 „Costul vînzărilor”
1. Reflectarea valorii contabile a produselor şi 711 216, 217
mărfurilor vîndute
2. Reflectarea costului efectiv al serviciilor 711 811, 812
prestate, lucrărilor executate
712 „Cheltuieli de distribuire”
3. Calcularea remuneraţiei lucrătorilor care 712 531
participă la comercializarea produselor,
mărfurilor, ambalarea şi încărcarea lor
4. Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale și 712 533
primelor de asistență medicală obligatorie de
la remuneraţiile lucrătorilor care participă la
comercializarea produselor, mărfurilor,
ambalarea şi încărcarea lor
5. Reflectarea cheltuielilor privind desfacerea 712 812, 521,
produselor finite şi mărfurilor cu mijloace de 544
transport propriu sau ale persoanelor străine
6. Reflectarea cheltuielilor privind reclama şi alte 712 521, 544
servicii
7. Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii 712 226, 532
de avans
8. Trecerea la cheltuieli a valorii contabile a 712 213
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu
valoarea unitară de pînă la 1/6 din limita
stabilită la predarea pentru exploatare
9. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi 712 214
scurtă durată utilizate la ambalarea, încărcarea
şi descărcarea produselor, mărfurilor
241
713 „Cheltuieli administrative”
10. Calcularea remuneraţiilor personalului 713 531
administrativ, gospodăresc
11. Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale 713 533
și primelor de asistență medicală obligatorie
de la remuneraţiile personalului administrativ,
gospodăresc
12. Calcularea amortizării mijloacelor fixe şi a 713 113, 124
imobilizărilor necorporale cu destinaţie
administrativă
13. Reflectarea cheltuielilor administrative 713 226, 532
14. Recunoașterea cheltuielilor de reprezentanță 713 521
15. Calcularea plăţilor de asigurare pentru 713 542
asigurarea bunurilor cu destinaţie
administrativă şi general gospodărească
16. Calcularea impozitelor şi taxelor, cu excepţia 713 534
impozitului pe venit
17. Acceptarea plății serviciilor bancare, juridice, 713 521, 544
de audit, poştale, telefonice, telegrafice etc.
714 „Alte cheltuieli din activitatea
operaţională”
18. Reflectarea valorii contabile a altor active 714 211, 213,
circulante vîndute 231, 232
19. Calcularea dobînzilor aferente creditelor şi 714 411, 412
împrumuturilor primite 511, 512
20. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor valorilor 714 211, 213,
materiale, numerarului, imobilizărilor 215, 216,
217, 241,
121, 123,
112
21. Calcularea (achitarea) amenzilor, penalităţilor 714 544, 533,
şi despăgubirilor 534, 521
242
Închiderea conturilor de cheltuieli
22. Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a 351 711, 712,
cheltuielilor operaţionale acumulate la 713, 714
rezultatul financiar
4. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din alte activităţi
Concomitent cu derularea activităţii de bază de desfacere a mărfurilor

în comerţ, de preparare şi vînzare a produselor şi mărfurilor în entităţile de
alimentaţie publică, de prestare a serviciilor și de fabricare a produselor
finite în entitățile industriale în acestea sunt înregistrate operaţii economice
ce conduc la obţinerea veniturilor suplimentare din operații cu active
imobilizate, active predate altor persoane fizice și juridice generatoare de
dobînzi, redevențe, dividende, precum și din evenimente excepționale.
Componența acestor venituri este variată și poate fi cercetată în
Figura 10.7.
Venituri din operaţiuni cu Venituri financiare: Venituri

active imobilizate: - venituri din excepţionale:
- venituri din ieşirea redevenţe; - compensaţii
imobilizărilor necorporale; - venituri din diferenţe primite pentru
- venituri din ieşirea de curs valutar; recuperarea
imobilizărilor corporale; - venituri din diferenţe pierderilor din
- venituri din ieşirea de sumă; calamităţi
investiţiilor financiare pe - venituri din active naturale,
termen lung; intrate cu titlu gratuit; perturbări
- venituri din ieşirea - venituri din politice;
investiţiilor imobiliare; dividende şi participaţii - alte venituri
- venituri din ieşirea altor în alte entităţi; excepţionale.
active imobilizate; - venituri din dobînzi
- venituri din reluarea aferente altor activităţii
pierderilor din deprecierea etc.
activelor imobilizate etc.
VENITURILE DIN ALTE ACTIVITĂȚI

Figura 10.7. Componența veniturilor din alte activități
243
Evidența sintetică a veniturilor obținute de entitatea economică din
alte activități se efectuează la conturile grupei 62 „Venituri din alte
activități” din Planul general de conturi contabile:
 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate”,
 622 „Venituri financiare”,
 623 „Venituri excepţionale”.
Circuitul documentar al contabilității veniturilor din alte activități se
înregistrează în Figura 10.8.

- proces-verbal de primire- - raport de gestiune; Registre de evidenţă
predare a activelor; - raport al casierului; sintetică şi analitică
- factură fiscală (factură); - extras de cont etc. la conturile de
- proces-verbal privind venituri:
reevaluarea imobilizărilor; 621 „Venituri din
- dispoziție (ordin) de casă operaţiuni cu active
de încasare; imobilizate”;
- ordin de plată; 622 „Venituri
- notă contabilă; financiare”;
- proces-verbal al 623 „Venituri
companiei de asigurări; excepţionale”.
- calcul al companiei de
asigurări etc.
Figura 10.8. Perfectarea documentară a veniturilor din alte
activități
Contabilitatea veniturilor cercetate este abordată în Tabelul 10.5.

Tabelul 10.5
Corespondenţa conturilor 621 „Venituri din operaţiuni cu active
imobilizate”, 622 „Venituri financiare”, 623 „Venituri excepţionale”
Corespondenţa
N
d/o
Debit Credit
621 „Venituri din operaţiuni cu active
imobilizate”
1. Reflectarea valorii imobilizărilor vîndute 221, 621
(imobilizărilor necorporale, terenurilor, 234,
244
mijloacelor fixe, titlurilor de valoare pe termen 223
lung, investițiilor imobilizate) la preţuri de livrare
(fără TVA) aferente facturilor prezentate spre
achitare persoanelor străine și părților afiliate
2. Reluarea pierderilor din deprecierea activelor în 114, 126, 621
limita valorii contabile 127, 128,
129, 133,
152,
3. Înregistrarea valorii materialelor, obiectelor de 211, 213 621
mică valoare și scurtă durată obținute în rezultatul
lichidării imobilizărilor ce depășește valoarea
probabilă rămasă stabilită la predarea obiectelor
în exploatare
622 „Venituri financiare”
6. Reflectarea valorii activelor primite cu titlu 112, 123, 622
gratuit 141, 151,
211, 213,
217
7. Recunoașterea veniturilor din diferenţele de curs 243, 244, 622
aferente conturilor şi operaţiilor în valută străină 221, 223,
și diferențelor de sumă 521, 522,
421, 422,
226, 532,
411, 511
8. Calcularea dividendelor la acţiuni, dobînzilor 234 622
aferente titlurilor de valoare procurate şi
împrumuturilor acordate, sumelor veniturilor din
participaţiile în alte entități
623 „Venituri excepţionale”
9. Reflectarea sumelor sub formă de recuperare a 241, 623
pierderilor din evenimente excepţionale primite 242, 243
de la organele de stat, persoanele juridice şi fizice
10. Reflectarea activelor primite de la organele de 211, 623
stat, persoanele juridice şi fizice sub formă de 213,
recuperare a pierderilor din evenimente 217,
excepţionale 123
245
11. Reflectarea sumelor sub formă de recuperare a 233 623
pierderilor din evenimente excepţionale care
urmează să fie primite de la companiile de
asigurări
Închiderea conturilor de venituri
12. Trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor 621, 351
din alte activități acumulate la rezultatul financiar 622,
623
Contabilitatea cheltuielilor din alte activități

Cheltuielile din alte activități suportate de entitatea economică sunt
structurate similar veniturilor corespondente. Acestea includ (Figura
10.09):
1) cheltuielile cu activele imobilizate, care reprezintă cheltuielile
aferente ieşirii, cu excepţia lipsurilor şi deteriorărilor constatate la
inventariere;
2) cheltuielile financiare, care includ cheltuielile (pierderile) rezultate
din operaţiunile financiare ale entităţii;
3) cheltuielile excepţionale, condiţionate de evenimente atipice, care
nu se manifestă permanent sau cu regularitate (calamităţi naturale,
perturbări politice, modificări ale legislaţiei etc.).
Contabilitatea cheltuielilor din alte activități se ține în baza

documentelor primare perfectate oportun, sistematizate periodic în
documente centralizatoare, registre contabile (Figura 10.10) la conturile
grupei 72 „Cheltuieli ale altor activităţi” din Planul general de conturi
contabile:
 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”,
 722 „Cheltuieli financiare”,
 723 „Cheltuieli excepţionale”.
246
Cheltuieli cu active imobilizate: Cheltuieli Cheltuieli
- valoarea contabilă a activelor financiar: excepţionale:
imobilizate, investiţiilor - diferenţe - valoarea contabilă
imobiliare ieşite (vîndute, nefavorabile de a activelor imobilizate
transmise în schimbul altor curs valutar şi de şi circulante ieşite
active), depuse în capitalul social, sumă; (distruse, casate,
predate în leasing financiar; - cheltuieli expropriate etc.) ca
- partea neamortizată a valorii privind rezultat al
amortizabile a imobilizărilor redevenţele; accidentelor,
necorporale şi corporale, - cheltuieli incendiilor,
investiţiilor imobiliare casate aferente calamităţilor naturale
înainte de expirarea duratei de emisiunii şi altor evenimente
viaţă utilă; acţiunilor proprii excepţionale;
- pierderi rezultate din casarea şi efectuării - valoarea
imobilizărilor corporale şi operaţiunilor cu prejudiciilor
investiţiilor imobiliare în cazul acestea; (defectelor) din
cînd valoarea bunurilor obţinute - valoarea deteriorările bunurilor
în urma casării este mai mică contabilă a în urma accidentelor,
decît valoarea reziduală a activelor incendiilor,
acestora; imobilizate şi calamităţilor naturale
- costuri efective legate de ieşirea circulante şi altor evenimente
activelor imobilizate (valoarea transmise cu titlu excepţionale;
materialelor şi OMVSD utilizate, gratuit etc. - cheltuieli legate de
costul serviciilor prestate de către prevenirea şi/sau
alte entităţi sau de subdiviziunile lichidarea
auxiliare ale entităţii, cheltuielile consecinţelor
cu personalul implicat etc.); evenimentelor
- pierderi din deprecierea excepţionale etc.
activelor imobilizate etc.
CHELTUIELI DIN ALTE ACTIVITĂȚI
Figura 10.09. Componența cheltuielilor din alte activități
Informația din registrele contabile se transpune lunar în Cartea mare,

iar datele ultimului registru servesc la întocmirea Situației de profit și
pierdere.
247
- proces-verbal de primire- - raport de gestiune; Registre de evidenţă

predare a activelor; - raport al casierului; sintetică şi analitică la
- proces-verbal de casare a - extras de cont etc. conturile de cheltuieli:
activelor; 721 „Cheltuieli cu
- bon de lucru individual sau active imobilizate”;
colectiv; 722 „Cheltuieli
- factură fiscală (factură); financiare”;
- bon de consum; 723 „Cheltuieli
- ordin de plată; excepţionale”.
- notă contabilă;
- proces-verbal şi calcul ale
companiei de asigurări etc.
Figura 10.10. Documentarea cheltuielilor neoperaționale
Corespondența conturilor aferente evidenței sintetice a cheltuielilor

este sistematizată la general în Tabelul 10.6.
Tabelul 10.6
Corespondenţa conturilor destinate evidenței cheltuielilor altor activități
N Corespondenţa
d/o
Debit Credit
721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
1. Reflectarea valorii contabile a activelor 721 111, 112,
imobilizate, investiţiilor imobiliare ieşite 121, 123,
(vîndute, transmise în schimbul altor active), 122, 141,
depuse în capitalul social, predate în leasing 142, 151
financiar
2. Recunoașterea cheltuielilor aferente ieşirii 721 211, 213,
imobilizărilor (valoarea materialelor şi 521, 522,
OMVSD utilizate, costul serviciilor prestate 544, 812,
de către alte entităţi sau de subdiviziunile 531, 533
auxiliare ale entităţii, cheltuielile cu personalul
implicat etc.)
3. Înregistrarea pierderilor din deprecierea 721 114, 127,
activelor imobilizate 128, 129,
152
248
722 „Cheltuieli financiare”
4. Reflectarea pierderilor privind diferenţele de 722 243, 244,
curs valutar aferente conturilor şi operaţiilor 221, 223,
în valută străină și diferențelor de sumă 521, 522,
421, 422,
226, 532,
411, 511
5. Calcularea redevențelor 722 521, 522
6. Casarea valorii contabile a activelor transmise 722 111, 112,

cu titlu gratuit 121, 122,
123, 211,
216, 217
723 „Cheltuieli excepţionale”
7. Trecerea la cheltuieli a valorii contabile a 723 123, 211
imobilizărilor şi activelor circulante ieşite ca 213, 216
rezultat al evenimentelor excepţionale 217, 241
8. Recunoașterea cheltuielilor privind materialele 723 211, 531,
utilizate, salariile calculate personalului ocupat 533
în lucrările de lichidare a consecinţelor
evenimentelor excepţionale, precum și
contribuțiilor de asigurări sociale, primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală
9. Reflectarea cheltuielilor aferente serviciilor 723 521, 522,
prestate la lichidarea consecinţelor 544, 812
evenimentelor excepţionale
10. Trecerea la finele anului de gestiune a 351 721,
cheltuielilor altor activități acumulate la 722,
rezultatul financiar total pentru aprecierea 723
profitului sau pierderii
5. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a

Definiţie cheltuielilor privind impozitul pe venit luate în calcul la
determinarea profitului net (pierderii nete) al (a) perioadei de
gestiune.
249
Se calculează și se achită impozitul pe venit din activitatea de
întreprinzător în conformitate cu Titlul II „Impozitul pe venit” din Codul
fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (cu
completări și modificări ulterioare).
Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza

metodei impozitului pe venit curent.
Metoda impozitului pe venit curent prevede determinarea cheltuielilor
privind impozitul pe venit prin aplicarea la suma venitului impozabil a
cotei impozitului stabilită în Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.
Venitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite de
legislaţia fiscală.
Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează ca majorare
concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente.
Venitul impozabil se determină în baza venitului contabil obținut în

decursul perioadei de gestiune corectat cu mărimea:
a) diferenţelor permanente;
b) diferenţelor temporare.
În conformitate cu politicile contabile, entitatea poate aplica metoda

impozitului pe venit amînat potrivit IAS 12 „Impozitul pe profit”.
Pentru evidenţa cheltuielilor aferente impozitului pe venit este
destinat contul de activ 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Caracteristica contului 731 „Cheltuieli privind

impozitul pe venit”
Debit Credit
recunoaşterea cheltuielilor decontarea cheltuielilor privind
privind impozitul pe venit la impozitul pe venit la finele
finele perioadei de gestiune perioadei de gestiune
Schema generală a contabilității cheltuielilor privind impozitul pe

venit se înregistrează în Figura 10.11.
250
Figura 10.11. Schema generală a contabilității cheltuielilor privind impozitul pe venit
Pe parcursul anului La finele anului

Art. 15 din Codul fiscal
Art. 84 din Codul fiscal Suma totală a impozitului pe venitul persoanelor juridice se determină în Declarația cu
Agenţii economici ale căror privire la impozitul pe venit a persoanelor ce practică activitate de întreprinzător la
obligaţii fiscale pe anul finele anului potrivit cotei procentuale din venitul impozabil (cota stabilită în Legea
precedent au depăşit suma de  Repartizarea datoriilor
bugetului de stat pe anul corespunzător).
400 lei sunt obligaţi să achite preliminate privind
la buget trimestrial în rate impozitul pe venit
 Recunoaşterea cheltuielilor curente privind impozitul pe venit:
impozit pe venit calculat în achitat în rate pe
Debit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
sume egale cu 1/4 din parcursul anului:
Credit 534 „Datorii față de buget”.
a) suma calculată drept Debit 541 „Datorii
impozit ce urmează a fi plătit preliminate”
Credit 731 „Cheltuieli Suplimentar la aplicarea metodei impozitului pe venit amînat potrivit IAS 12
pentru anul respectiv; sau
„Impozitul pe profit”
b) impozitul ce urma să fie privind impozitul pe
venit”. Dacă la finele perioadei se atestă diferenţe temporare, aceasta condiţionează apariţia
plătit pentru anul precedent.
activelor şi datoriilor amînate privind impozitul pe venit.
 Recunoaşterea activelor amînate privind impozitul pe venit aferente diferenţelor
 Recunoaşterea Simultan cu
 Trecerea în cont a temporare deductibile (suma amortizării mijloacelor fixe, soldul provizioanelor
cheltuielilor privind
sumei cheltuielilor create):
impozitul pe venit achitat
aferente impozitului Debit 172 „Alte active imobilizate”
în rate:
Credit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Debit 731 „Cheltuieli pe venit achitate în
rate pe parcursul  Recunoaşterea datoriilor amînate privind impozitul pe venit (aferente diferenţelor
privind impozitul pe
temporare impozabile):
venit” anului:
Debit 534 „Datorii față de Debit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Credit 541 „Datorii
buget” Credit 428 „Alte datorii pe termen lung”.
preliminate”.
Credit 225 „Creanţe ale
bugetului”. La finele anului de gestiune în scopul determinării rezultatului financiar se trec
Simultan cu cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit la rezultatul financiar:
 Virarea impozitului pe  cheltuielile recunoscute:
venit în rate:
Debit 351 „Rezultat financiar total”
Debit 225 „Creanţe ale
Credit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”,
bugetului”
 economiile recunoscute:
Credit 242 „Conturi curente
Debit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
în monedă naţională”.
Credit 351 „Rezultat financiar total”.
251
1. Definiți costurile, cheltuielile și veniturile.
2. Identificați principiile ce trebuie respectate la recunoașterea
costurilor, cheltuielilor și veniturilor.
3. Explicați evaluarea costurilor, cheltuielilor și veniturilor în
contabilitate.
4. Abordați componența costurilor.
5. Expuneți modul de repartizare a costurilor indirecte de producție.
6. Numiți documentele în baza cărora se înregistrează costurile în
contabilitate.
7. Reflectați conturile utilizate pentru contabilitatea costurilor.
8. Dezvăluiți contabilitatea costurilor de producție.
9. Abordați modul clasificării veniturilor și cheltuielilor entității.
10. Analizați conturile utilizate pentru contabilitatea veniturilor și
cheltuielilor.
11. Identificați componența veniturilor pe tipuri de activități și
documentele în baza cărora acestea se înregistrează în
contabilitate.
12. Descrieți contabilitatea veniturilor din activitatea operațională și
veniturilor din alte activități.
13. Clasificați și caracterizați cheltuielile din activitatea operațională
și cheltuielilor din alte activități.
14. Numiți documentele în baza cărora se înregistrează cheltuielile în
contabilitate.
15. Expuneți contabilitatea cheltuielilor din activitatea operațională și
celor din alte activități.
16. Numiți actele normative ce reglementează calcularea impozitului
pe venit și contabilitatea cheltuielilor privind impozitului pe venit.
17. Dezvăluiți contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit.
252
1. Să se înregistreze în contabilitate costurile de producție și să se

determine costul efectiv al produselor fabricate
1. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune:
- biscuiți - 1000 lei,
- napolitane - 2000 lei.
2. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor:
3. S-au calculat salariile muncitorilor ocupați cu fabricarea
produselor:
4. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii și
prime de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente salariilor
calculate - ?
5. Au fost repartizate și incluse în cost costurile indirecte de
producţie:
6. Se reflectă soldul producției în curs de execuţie la finele perioadei
de gestiune:
- napolitane – 800 lei.
7. Se reflectă costul efectiv al produselor fabricate:
- biscuiți - ?
- napolitane - ?
2. Să se înregistreze contabil veniturile și cheltuielile din activitatea

operațională reieșind din următoarea informație:
1. Se reflectă sumele aferente încasării din livrarea mărfurilor – 12000 lei.
2. Se calculă amortizarea mijloacelor fixe cu destinație comercială –
540 lei.
3. Se calculă salariul personalului administrativ al entității – 23900 lei.
253
4. Se reflectă costul materialelor constatate plusuri cu ocazia inventarierii
– 256 lei.
5. Se calculă dobînzile aferente creditelor pe termen scurt primite –
2700 lei.
6. Se reflectă creanțele personalului privind recuperarea daunei
materiale – 300 lei.
7. Se reflectă valoarea contabilă a mărfurilor vîndute – 6230 lei.
8. Se trec la finele anului de gestiune cheltuielile de distribuire
acumulate la rezultatul financiar – 32800 lei.
9. Se reflectă sumele reclamațiilor înaintate și acceptate de cumpărători
– 1430 lei.
10. Se reflectă calculul impozitului pentru bunurile imobiliare – 1720
lei.
3. Să se înregistreze contabil veniturile și cheltuielile din alte

activități reieșind din informația prezentată:
1) Se reflectă valoarea contabilă a materialelor transmise cu titlu gratuit –
690 lei.
2) Se reflectă valoarea contabilă a mijloacelor fixe vîndute – 7100 lei.
3) Se reflectă diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente conturilor
în valută străină – 754 lei.
4) Se reflectă creanțele cumpărătorilor privind vînzarea imobilizărilor
necorporale – 3600 lei.
5) Se reflectă valoarea mărfurilor primite cu titlu gratuit de la persoanele
terţe – 4000 lei.
6) Se calculă dividende aferente acţiunilor deţinute – 12780 lei.
7) Se calculă salariul personalului antrenat în lichidarea mijloacelor
fixe – 1300 lei.
8) Se reflectă suma aferentă încasării de la compania de asigurare pentru
recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale – 5000 lei.
9) Se reflectă impozitul pe venit calculat efectiv la finele anului de
gestiune – 9700 lei.
10) Se reflectă diferențele favorabile de curs valutar aferente avansurilor
acordate în valută străină – 310 lei.
254
4. Să se descrie conținutul faptelor economice:
1. Debit 714 Credit 213 300 lei
10. Debit 714 Credit 544 500 lei.
255
Formulare de documente
256
257
CAPITOLUL XI
SITUAȚIILE FINANCIARE: COMPONENŢA,

MODUL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE
Subiecte:
situațiilor financiare
2. Lucrări premergătoare pentru întocmirea situațiilor financiare
3. Conţinutul şi modul de întocmire a situațiilor financiare:
3.1. Bilanţul contabil
3.2. Situația de profit şi pierdere
3.3. Situația modificărilor capitalului propriu
3.4. Situația fluxurilor de numerar
Obiective:
Identificarea destinației, componenței și modului de prezentare a
Examinarea consecutivității efectuării lucrărilor premergătoare
pentru întocmirea situațiilor financiare
Descrierea conținutului și modului de întocmire a Bilanţului
contabil, Situației de profit şi pierdere, Situației modificărilor
capitalului propriu, Situației fluxurilor de numerar

Contabilitatea reprezintă un sistem de culegere, prelucrare şi

înregistrare a informaţiilor care se conţin în rapoartele financiare.
Scopul final al contabilităţii constă în pregătirea şi prezentarea

informaţiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni şi externi despre
activitatea entității. Etapa finală al procesului contabil îl reprezintă
întocmirea situațiilor financiare.
258
Necesitatea întocmirii situațiilor financiare este cauzată atît de
prevederile legislaţiei în vigoare, cît şi de necesităţile companiei în
evaluarea propriilor afaceri şi a entității în general, luarea deciziilor de
către aparatul managerial al întreprinderii.
Situațiile financiare reprezintă un sistem de indicatori care
caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a entităților şi rezultatele
activităţii ei economice obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.
Situațiile financiare identifică un set de rapoarte care conţin

Definiţie informaţii privind poziţia financiară, performanţa financiară,
modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar ale
entităţii pe o perioadă de gestiune.
Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în

luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi:
proprietarii (acţionarii, asociaţii), creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile
publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop situaţiile financiare oferă
informaţii despre:
1) active;
2) capital propriu;
3) datorii;
4) venituri şi cheltuieli;
5) fluxuri de numerar.
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, agenţii economici
sunt obligaţi să întocmească situații financiare anuale. Termenele
prezentării situațiilor financiare sunt stabilite în Legea contabilităţii.
Situațiile financiare anuale se prezintă Serviciului situaţiilor
financiare în termen de 90 de zile următoare anului de gestiune. Agenţii
economici pot prezenta situații financiare altor utilizatori cointeresaţi
potrivit legislaţiei în vigoare, actelor de constituire sau în baza acordului
încheiat cu agentul economic.
Componenţa, conţinutul, modul de întocmire şi prezentare a

situațiilor financiare ale entității sunt determinate de Legea contabilităţii,
SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, SNC „Politici contabile,
259
modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”, alte
standarde naţionale de contabilitate aprobate de Ministerul Finanţelor al
Republicii Moldova.
Situațiile financiare se întocmesc conform formularelor-tip aprobate
de Ministerul Finanţelor (se prezintă în continuare la fiecare subiect).
În componenţa situațiilor financiare se includ:

- Bilanţul,
- Situația de profit şi pierdere,
- Situația modificărilor capitalului propriu,
- Situația fluxurilor de numerar,
- Notele la situațiile financiare.
În funcţie de criteriile stabilite în Legea contabilităţii şi necesităţile

informaţionale ale utilizatorilor entitatea poate întocmi:
 situaţii financiare complete; sau
 situaţii financiare simplificate.
Situaţiile financiare simplificate cuprind:
- bilanţul;
- situaţia de profit şi pierdere;
- nota explicativă.
Responsabilitatea pentru veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea
prezentării situațiilor financiare o poartă conducătorul entității.
2. Lucrări premergătoare pentru întocmirea situațiilor financiare
Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele

etape:
1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare;
2) completarea formularelor situaţiilor financiare;
3) întocmirea notelor/notelor explicative la situaţiile financiare;
4) aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
5) reformarea bilanţului.
260
Anticipat întocmirii situațiilor financiare contabilul efectuează o serie
de lucrări într-o anumită consecutivitate, care asigură veridicitatea și
obiectivitatea datelor înscrise în rapoarte.
În cadrul lucrărilor premergătoare întocmirii situațiilor

financiare este necesară parcurgerea a cîtorva etape şi anume:
1) analiza operaţiunilor economice şi verificarea corectitudinii şi
obiectivităţii acestora;
2) verificarea corespunderii contabilităţii analitice cu rulajele şi
soldurile contabilităţii sintetice;
3) inventarierea totală a patrimoniului şi reflectarea acesteia în
contabilitate;
4) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli la finele anului de
gestiune şi determinarea rezultatului financiar;
5) completarea Cărţii mari şi întocmirea balanţei de verificare;
6) întocmirea situațiilor financiare anuale.
Esența lucrărilor prealabile este descrisă pe etape în Figura 11.1.

Acestea se referă la precizarea valorii elementelor patrimoniale de activ și
de pasiv și pot fi atestate selectiv în entitățile economice în funcție de genul
activității desfășurate, faptele economice contabilizate, nivelul
administrării activității, alți factori.
Entitatea trebuie să identifice în mod clar situaţiile financiare şi să

evidenţieze în mod special următoarele informaţii:
1) denumirea entităţii şi alte elemente de identificare;
2) data raportării sau perioada acoperită de situaţiile financiare;
3) activitatea de bază;
4) forma de proprietate;
5) forma juridică de organizare;
6) unitatea de măsură.
Erorile depistate la întocmirea situaţiilor financiare se corectează în

conformitate cu SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile, erori şi evenimente ulterioare”.
261
- Se trec la costuri, cheltuieli şi venituri
ale perioadei de gestiune sumele
corespunzătoare ale veniturilor şi Debit 712, 713, 821 Credit 261
cheltuielilor anticipate Debit 535 Credit 611, 612, 621, 622
- Se repartizează costurile
indirecte de producţie conform
prevederilor SNC „Stocuri” Debit 811, 812 Credit 821
LUCRĂRI PREMERGĂTOARE ÎNTOCMIRII SITUAȚIILOR FINANCIARE

- Se constată şi contabilizează Debit 712, 222 Credit 221, 223
creanţele şi datoriile cu termen de Debit 714, 721, 722 Credit 226, 231, 234
prescripţie expirat Debit 521, 531, 532, 536 Credit 612
- În conturile de creanţe şi datorii Debit 225 Credit 534

se fac corectări la stabilirea Debit 233 Credit 533
soldurilor cu valori opuse Debit 226 Credit 532
- Se închid conturile contabilităţii Debit 216, 215 Credit 811, 812

de gestiune Debit 217 Credit 831 ( )
a) favorabile
Debit 221, 243, 244, 521 etc. Credit 622
- Se determină şi se reflectă b) nefavorabile
diferenţele de curs Debit 722 Credit 221, 243, 244, 521 etc.
a) diminuarea valorii
Debit 714 Credit 211, 213, 215, 216, 217
- Se precizează valoarea a) majorarea valorii
stocurilor de mărfuri şi materiale Debit 211, 213, 215, 216, 217 Credit 612
- Se efectuează inventarierea Lipsurile de active se trec la cheltuieli,

integrală a patrimoniului şi se iar plusurile - la venituri
reflectă rezultatele în contabilitate (COMPARTIMENTUL IV, subiectul 5)
Conturile de venituri și cheltuieli se închid

cu contul 351 „Rezultat financiar total”, în
- Se închid conturile de care se recunoaște rezultatul financiar:
venituri şi cheltuieli, se profit net, pierdere netă
determină rezultatul financiar (COMPARTIMENTUL IX, subiectul 5)
Figura 11.1. Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor financiare
262
3. Conţinutul şi modul de întocmire a situațiilor financiare
3.1. Bilanţul
Bilanţul contabil reprezintă situația financiară în care se

reflectă patrimoniul sau poziția financiară a entității la un
moment dat.
Poziţie financiară – relaţia dintre activele, capitalul propriu şi datoriile entităţii

prezentate în bilanţ.
Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care coincid cu sfîrşitul

perioadei de gestiune potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul
Finanţelor al Republicii Moldova (se prezintă în continuare).
În bilanţ se compară mărimile elementelor contabile patrimoniale
aferente anului de gestiune precedent şi curent. Posturile bilanţiere
sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între
posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă
datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la
inventar. Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în
conformitate cu prevederile SNC.
Completarea bilanţului contabil se efectuează prin prelucrarea şi
transpunerea datelor din bilanţul precedent şi din balanţa de verificare a
conturilor sintetice.
Bilanţul cuprinde trei elemente principale, legate nemijlocit

de evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a entității, şi anume:
1) active,
2) capital propriu,
3) datorii.
Între aceste elemente trebuie să existe un echilibru, prezentat în felul

următor:
Activ = Capital propriu + Datorii.
263
Activele se subdivizează în Bilanţul contabil în active imobilizate și
circulante, iar datoriile - în datorii pe termen lung şi curente.
Activele sunt resurse economice identificabile şi controlabile de către
entitate ce provin din fapte economice trecute din a căror utilizare se
aşteaptă obţinerea unor beneficii economice.
Acestea cuprind următoarele elemente principale:

 imobilizări necorporale,
 imobilizări corporale,
 investiții financiare și imobiliare,
 stocuri de mărfuri şi materiale,
 creanţe privind operaţiile de comerţ şi alte operaţii,
 numerar.
Activele imobilizate au o durată de utilizare ce depășește 12 luni şi
includ: imobilizări necorporale și corporale, investiții financiare pe
termen lung și imobilizate, creanțe etc. Toate activele imobilizate se
înregistrează în capitolul 1. Active imobilizate din bilanțul contabil.
La imobilizări se referă activele deţinute pentru a fi utilizate pe o
perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise
în folosinţă terţilor.
Imobilizările se reflectă în bilanț la valorile stabilite în SNC „Imobilizări

necorporale şi corporale”.
Imobilizările necorporale cuprind imobilizări nemonetare care nu

îmbracă o formă materială, identificabile şi controlabile de entitate. Ele
sunt reprezentate de invenţii, mărci, licenţe, know-how-uri, francize,
programe informatice, desene şi modele industriale, website-uri, drepturi
de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la
capitalul social, drepturi de autor ș. a. Imobilizările necorporale procurate
sau aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după
destinaţie precum şi imobilizările necorporale interconexate cu alte
imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare după destinaţie
sunt evidențiate aparte în bilanț ca imobilizări necorporale în curs de
execuție.
264
La imobilizări corporale se referă activele care îmbracă o formă
fizică, naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea
economico-financiară a entității şi se găsesc sub formă de: mijloace fixe,
terenuri, imobilizări corporale în curs de execuţie şi resurse minerale.
Imobilizări corporale procurate sau aflate în procesul de creare şi de
pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor în
exploatare sunt evidențiate aparte în bilanț ca imobilizări corporale în curs
de execuție.
În bilanț, după recunoaşterea iniţială, imobilizările se evaluează la

valoarea contabilă (la cost).
Valoare contabilă – valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ după

deducerea amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.
Investiţiile reprezintă valori financiare investite de entitate în

patrimoniul altor unităţi pe un termen mai mare de 12 luni de la data
raportării, sub forma acţiunilor, cotelor de participaţie, obligaţiunilor
procurate, împrumuturilor acordate etc., precum și proprietatea imobiliară
(terenuri, clădiri şi/sau parte a acestora, deţinute de proprietar sau de
locatar în baza unui contract de leasing financiar).
Investițiile se evaluează în bilanț conform prevederilor SNC „Creanţe şi

investiţii financiare”, SNC „Investiţii imobiliare”.
În funcție de conținutul economic al investiției în bilanț se

evidențiază aparte investițiile financiare pe termen lung și investițiile
imobiliare.
La investițiile financiare pe termen lung se referă activele sub formă

de valori mobiliare, cote de participaţie în capitalul social al altor entităţi şi
alte investiţii deţinute de entitate în scopul exercitării controlului, obţinerii
veniturilor sau altor beneficii economice în perioada ce depășește 12 luni
de la data raportării.
265
La data raportării valorile mobiliare se evaluează în funcție de
circumstanțe: la costul de intrare (valorile mobiliare necotate pe piaţă
financiară al căror cost de intrare nu s-a modificat semnificativ în perioada
de gestiune), la costul ajustat (valorile mobiliare sub formă de obligaţiuni
al căror cost de intrare diferă de valoarea nominală a acestora), la valoarea
justă (valorile mobiliare cotate pe piaţa financiară). Cotele de participaţie
se prezintă în situaţiile financiare la costul de intrare.
Investiţia imobiliară este proprietatea imobiliară deţinută (de
proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar),
preponderent în scopul închirierii şi/sau pentru creşterea valorii acesteia,
decît pentru a fi utilizată în activitatea ordinară a întreprinderii sau vîndută.
Evaluarea ulterioară a investiţiilor imobiliare se efectuează la data

raportării conform metodei bazate pe:
1) valoarea justă; sau
2) cost.
Creanţele reprezintă drepturile juridice ale entității ca creditor de a
primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite anterior, cambii sau alte
documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane
juridice sau fizice numite debitori. Aceste drepturi ale entităţii decurg din
tranzacţii sau evenimente trecute, iar din stingerea lor se aşteaptă intrări
(majorări) de resurse care încorporează beneficii economice. În categoria
creanțelor pe termen lung, înregistrate în capitolul 1. Active imobilizate
din bilanț se trec creanţele cu termenul de achitare (deţinere probabilă) ce
depăşeşte 12 luni de la data raportării, inclusiv creanţele pe termen lung
comerciale, privind leasingul și avansurile acordate pe termen lung.
Creanțele pe termen lung se evaluează în bilanț conform prevederilor

SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă.

Dacă la data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor
266
creanţe depăşeşte valoarea recunoscută a acestora, diferenţa respectivă se
înregistrează ca datorii.
Activele circulante reprezintă activele ce se aşteaptă să fie
consumate în ciclul normal de activitate, vîndute sau primite în termen de
12 luni sau care reprezintă numerar. La acestea se referă stocurile de active
circulante, creanțele curente, numerarul, investiţiile financiare curente ș.
a. Informația despre activele circulante se înregistrează în bilanțul contabil
în capitolul 2. Active circulante.
Stocurile de active circulante reprezintă acele valori economice care
sunt destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi
înregistrate ca producţie în curs de execuţie, pentru a fi vîndute în aceiaşi
stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie. Stocurile de active
circulante includ: materiale, active biologice circulante, obiecte de mică
valoare şi scurtă durată, producţie în curs de execuţie, produse şi mărfuri.
Stocurile de active circulante se evaluează în bilanț conform prevederilor

SNC „Stocuri, SNC „Contracte de construcţii”, SNC „Particularităţile contabilităţii
în agricultură”.
La data raportării evaluarea stocurilor se efectuează ţinînd cont de

metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de
gestiune, dar la suma cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea
realizabilă netă.
La creanţele curente cu termen de stingere ce nu depășește 12 luni

după data raportării se referă: creanţe comerciale; avansuri acordate;
creanţe ale bugetului; creanţe ale personalului; alte creanţe.
În bilanț creanţele se reflectă la valoarea contabilă.

Investiţiile financiare curente reprezintă valorile financiare investite
de entitate în patrimoniul altor unităţi, pe un termen ce nu depășește 12 luni
de la data raportării. În bilanțul contabil investițiile financiare curente se
evidențiază după gradul de afiliere al părţilor în: investiții în părți neafiliate
și în părți afiliate.
267
Creanțele și investițiile financiare curente se evaluează și se reflectă în
bilanț potrivit SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
Investițiile financiare curente se evaluează în bilanț la costul de

intrare, costul ajustat sau valoarea justă în funcție de circumstanțele de
deținere a activelor.
Numerarul se referă la activele cu cel mai înalt grad de lichiditate şi
cuprinde numerarul (mijloacele bănești, disponibilul bănesc) în casieria
entității, depozite, conturile curente în monedă naţională, valută străină şi
alte conturi la bănci, precum și numerarul în expediție și documentele
bănești.
La întocmirea situaţiilor financiare numerarul în valută străină se

recalculează prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data
raportării.
Evaluarea numerarului în valută străină se efectuează conform SNC

„Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Pasivele reprezintă sursele de constituire a bunurilor economice

(activelor) entității. Pasivul bilanțului contabil cuprinde următoarele
elemente:
 capital propriu,
 datorii pe termen lung,
 datorii curente.
Capitalul propriu reprezintă sursele proprii de finanţare a activităţii
economico-financiare a entității sau mărimea rămasă în activele entității
după scăderea datoriilor şi este format din capitalul social şi secundar,
rezerve, profitul nerepartizat al anilor precedenţi şi cel net al perioadei de
gestiune şi alte elemente de capital propriu. Capitalul propriu se reflectă în
bilanţul contabil în capitolul 3. Capital propriu.
268
Valoarea capitalului social, suplimentar, nevărsat, neînregistrat şi retras,
rezervelor, rezultatelor financiare din anii precedenți și curent, precum și celorlalte
elemente de capital se determină și se reflectă în bilanț în conformitate cu SNC
„Capital propriu şi datorii”.
Profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune se transpune din

Situația de profit și pierdere.
În paranteze, ce semnifică scăderi din valoarea capitalului propriu,

pot fi fixate sume aferente pierderilor (rezultatelor financiare negative),
corecțiile negative ale rezultatelor anilor precedenți, profitul utilizat pe
parcursul anului de gestiune.
În capitolul 3 din bilanț este sistematizată și generalizată informația
soldurilor din Situația modificărilor capitalului propriu.
Datoriile sunt angajamentele de plată ale entității faţă de furnizori
pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat
privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor,
faţă de alte persoane juridice şi fizice.
În bilanţul contabil datoriile se clasifică după diferite criterii. În
funcţie de termenul de achitare se disting:
1) datorii pe termen lung cu termenul de achitare mai mare de un
an de la data raportării, care se reflectă în bilanţ în capitolul 4. Datorii pe
termen lung;
2) datorii curente cu termenul de stingere în termen de 12 luni de la
data raportării, ce se reflectă în bilanţul contabil în capitolul 5. Datorii
curente.
În funcţie de conţinutul economic se deosebesc: datorii

financiare, datorii comerciale, datorii calculate, subvenţii; provizioane;
alte datorii.
1) Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea
capitalului atras (creditele şi împrumuturile primite pe un termen stabilit şi
pentru o anumită plată (dobîndă) sau gratuit; activele primite în leasing
financiar etc.). Acestea se înregistrează și în capitolul 4. Datorii pe termen
269
lung sau în capitolul 5. Datorii curente din bilanţ, în funcție de perioada
de rambursare.
Datoriile financiare aferente activelor primite în leasing financiar se

evaluează și contabilizează în conformitate cu SNC „Contracte de leasing”.
2) Datoriile comerciale sunt angajamente de plată ale entității faţă de
furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile
primite şi serviciile de care entitatea a beneficiat. Acestea se înregistrează
în bilanţul contabil în ambele capitole 4. și 5., avînd diverse perioade de
stingere de pînă la 12 luni sau peste de la data raportării.
3) Datoriile calculate cuprind datoriile faţă de personalul entității,
organele asigurărilor sociale și medicale, companiile de asigurări, bugetul
de stat, diverşi creditori. Se divizează în datorii pe termen lung şi datorii
curente, fixate în bilanț similar datoriilor indicate mai sus.
4) La subvenţii se referă asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi
publice, instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale sub forma unor
transferuri de resurse cu condiţia respectării de către entitate a anumitor
cerinţe.
5) Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incertă,
constituite pentru acoperirea cheltuielilor (pierderilor) eventuale privind:
litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii
incerte; reparaţia şi deservirea în cursul perioadei de garanţie activelor
vîndute; pensiile şi obligaţiile similare; ieşirea imobilizărilor corporale şi
alte acţiuni similare legate de acestea; impozitele; recompensele
personalului pentru rezultatele activităţii anuale; plata indemnizaţiilor
pentru concediile de odihnă; alte scopuri stabilite de legislaţie şi/sau de
conducerea entităţii.
Datoriile se evaluează la valoarea nominală a acestora care urmează

a fi achitată, inclusiv impozitele şi taxele prevăzute de legislaţie (taxa pe
valoarea adăugată, accizele, alte impozite şi taxe), ținînd cont de cursul
valutar al datoriilor exprimate în valută. Diferenţele de curs valutar şi de
sumă aferente datoriilor se contabilizează în conformitate cu SNC
„Diferenţe de curs valutar şi de sumă”. La data raportării entitatea
determină cota curentă a datoriilor pe termen lung care se înregistrează ca
diminuare a datoriilor pe termen lung şi majorare a datoriilor curente.
270
BILANŢUL
la _______________ 20___
Nr. Activ Cod. Sold la

d/o rd. începutul sfîrşitul
perioadei perioadei
de gestiune de gestiune
1 2 3 4 5
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale 010
Imobilizări corporale în curs de execuţie 020
Terenuri 030
Mijloace fixe 040
Resurse minerale 050
Active biologice imobilizate 060
Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate 070
Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate 080
Investiţii imobiliare 090
Creanţe pe termen lung 100
Avansuri acordate pe termen lung 110
Alte active imobilizate 120
Total active imobilizate 130
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050
+rd.060+rd.070+rd.080+rd.090+rd.100+rd.110+rd.120)
2. Active circulante
Materiale 140
Active biologice circulante 150
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 160
Producţia în curs de execuţie şi produse 170
Mărfuri 180
Creanţe comerciale 190
Creanţe ale părţilor afiliate 200
Avansuri acordate curente 210
Creanţe ale bugetului 220
Creanţe ale personalului 230
Alte creanţe curente 240
Numerar în casierie şi la conturi curente 250
Alte elemente de numerar 260
Investiţii financiare curente în părţi neafiliate 270
Investiţii financiare curente în părţi afiliate 280
Alte active circulante 290
Total active circulante 300
(rd.140+rd.150+rd.160+rd.170+rd.180+rd.190+rd.200+
rd.210+rd.220+rd.230+rd.240+rd.250+rd.260+rd.270+
rd.280+rd.290)
Total active 310
(rd.130+rd.300)
271
Pasiv
3. Capital propriu
Capital social şi suplimentar 320
Rezerve 330
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 x
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor 350
precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 360 x
Profit utilizat al perioadei de gestiune 370 x
Alte elemente de capital propriu 380
Total capital propriu 390
(rd.320+rd.330+rd.340+rd.350+rd.360+rd.370+rd.380)
4. Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung 400
Împrumuturi pe termen lung 410
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420
Alte datorii pe termen lung 430
Total datorii pe termen lung 440
(rd.400+rd.410+rd.420+rd.430)
5. Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt 450
Împrumuturi pe termen scurt 460
Datorii comerciale 470
Datorii faţă de părţile afiliate 480
Avansuri primite curente 490
Datorii faţă de personal 500
Datorii privind asigurările sociale şi medicale 510
Datorii faţă de buget 520
Venituri anticipate curente 530
Datorii faţă de proprietari 540
Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente 550
Provizioane curente 560
Alte datorii curente 570
Total datorii curente 580
(rd.450+rd.460+rd.470+rd.480+rd.490+rd.500+
rd.510+rd.520+rd.530+rd.540+rd.550+rd.560+rd.570)
Total pasive 590
(rd.390+rd.440+rd.580)
3.2. Situația de profit şi pierdere
Situația de profit şi pierdere este una dintre cele mai importante

situații financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru
conducerea entității, cît şi pentru alţi utilizatori de informaţie. În situația
272
dată se generalizează informația aferentă faptelor economice efectuate într-
un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune.
Situația de profit şi pierdere se întocmeşte anual, semianual cu total
cumulativ de la începutul anului de gestiune.
Situații financiare semianuale întocmesc şi prezintă entităţile de
interes public.
Entitate de interes public – entitate care are o importanţă deosebită pentru

public datorită domeniului (tipului) de activitate şi care reprezintă o instituţie
financiară, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, o societate de
asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează
la bursa de valori.
Indicatorii prezentaţi în Situația de profit şi pierdere reflectă eficiența

activității desfășurate de entitate sau performanța acesteia în perioada de
gestiune curentă şi perioada corespunzătoare a anului precedent. La
întocmirea raportului se foloseşte metoda contabilităţii de angajamente.
Performanţă financiară – relaţia dintre veniturile şi cheltuielile entităţii

prezentate în situaţia de profit şi pierdere.
Situația de profit şi pierdere se întocmeşte potrivit unui formular unic

aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, forma căruia este
prezentată în continuare.
În conformitate cu SNC „Prezentarea situațiilor financiare”

Situația de profit şi pierdere conţine informaţii privind:
1) veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul
perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii
acestora sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale
capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor;
2) cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în
perioada de gestiune sub formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor
sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului
propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
3) rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferenţă
dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.
273
Informația despre venituri, cheltuieli și rezultate financiare este
prezentată pe tipuri: activitate operațională și alte tipuri de activități.
Raportul conține 12 indicatori.
Activitate operaţională – totalitatea operaţiunilor economice aferente

activităţilor principale ale entităţii, precum şi activităţile conexe acestora.
Activitatea operaţională este activitatea de bază a entității în

vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executării
lucrărilor, prestării serviciilor, precum şi veniturilor recunoscute din
vînzarea altor stocuri de mărfuri şi materiale, hîrtiilor de valoarea pe
termen scurt, sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.
În Situația de profit şi pierdere se reflectă următorii indicatori

ai activităţii operaţionale:
- Venituri din vînzări,
- Costul vînzărilor,
- Profit brut (pierdere brută),
- Alte venituri din activitatea operaţională,
- Cheltuieli de distribuire,
- Cheltuieli administrative,
- Alte cheltuieli din activitatea operaţională,
- Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere).
Alte activităţi – ansamblul faptelor economice care nu se atribuie la activitatea

operaţională a entităţii.
Informația aferentă veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare

din alte activități se prezintă în situația financiară examinată printr-un
singur indicator Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere), calculat
matematic prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din alte activităţi.
Veniturile din alte activităţi cuprind veniturile aferente activelor
imobilizate, cu excepţia plusurilor de active constatate la inventariere;
dividende şi/sau participaţii în alte entităţi (cu excepţia celor recunoscute
ca venituri din vînzări); dobînzi (cu excepţia celor recunoscute ca venituri
din vînzări); diferenţe favorabile de curs valutar; intrarea activelor cu titlu
gratuit; reluarea pierderilor din depreciere; compensaţii pentru acoperirea
274
pierderilor excepţionale; alte fapte economice care nu se referă la
activitatea operaţională.
Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile aferente activelor
imobilizate, cheltuielile financiare şi excepţionale, determinate în
conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
Activitatea aferentă mișcării activelor imobilizate denumită și

activitate de investiţii este legată de procurarea (achiziţionarea) şi
vînzarea imobilizărilor (mijloacelor fixe, terenurilor, investiţiilor financiare
pe termen lung etc.).
Activitatea financiară este activitatea din care rezultă modificările
mărimii şi structurii capitalului propriu şi împrumuturilor entității.
Evenimentele excepţionale generează venituri şi cheltuieli din
operaţiile atipice, care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a
entității şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau
permanent (pierderile din calamităţile naturale, despăgubirile primite,
pierderi din schimbarea legislaţiei).
Ceilalţi indicatori: Profit (pierdere) pînă la impozitare, Cheltuieli

privind impozitul pe venit sunt necesari pentru determinarea profitului
impozabil, sumei impozitului pe venit şi Profitului net (pierderii nete) pe
parcursul perioadei de gestiune.
Surse informaţionale pentru completarea Situației de profit şi

pierdere servesc registrele evidenței sintetice şi analitice la conturile
de venituri şi cheltuieli (clasele 6 şi 7 din Planul general de conturi
contabile), precum şi alte date importante.
Tehnica întocmirii Situației de profit şi pierdere constă în
completarea fiecărui rînd cu sumele rulajelor conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele a 6-a şi a 7a ale Planului general de conturi contabile,
precum și calculelor matematice efectuate. În procesul completării
raportului rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu
cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) în paranteze.
La completarea situațiilor financiare anuale rezultatul financiar net al
perioadei de gestiune reprezintă diferenţa dintre rulajele debitor şi creditor
ale contului 351 „Rezultat financiar total” şi se reflectă în situație în baza
275
soldului contului 333 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune”.
SITUAŢIA DE PROFIT ŞI PIERDERE

de la _________________pînă la _______________20___
Indicatori Cod Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vînzări 010
Costul vînzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) 030
(rd.010-rd.020)
Alte venituri din activitatea operaţională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit 080
(pierdere)
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 090
Profit (pierdere) pînă la impozitare 100
(rd.080+rd. 090)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 120
(rd.100-rd.110)
Mărimea profitului net reprezintă un interes primordial pentru

proprietarii entității, deoarece acesta constituie sursa principală de calculare
și plată a dividendelor acţionarilor.
3.3. Situația modificărilor capitalului propriu
Situația modificărilor capitalului propriu caracterizează acea

parte a activelor care constituie proprietatea entității. Indicatorii
evidenţiaţi în acest raport sunt foarte importanţi pentru utilizatori, în special
pentru proprietari.
Unul din obiectivele principale ale Situației modificărilor capitalului
propriu este dezvăluirea drepturilor care vizează repartizarea activelor (în
special în cazul lichidării) şi a drepturilor de proprietate asupra entității în
cazul vînzării, întocmirii documentelor pentru gaj etc.
276
În conformitate cu prevederile SNC „Prezentarea situațiilor
financiare” Situația modificărilor capitalului propriu cuprinde date privind
soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu:
 Capital social şi suplimentar,
 Rezerve,
 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită),
 Alte elemente de capital propriu, neincluse în elementele
anterioare.
Situația modificărilor capitalului propriu conţine informaţii privind
mărimea elementelor componente ale capitalului propriu la o anumită dată
şi informaţii referitoare la mişcarea (majorarea şi diminuarea) acestora în
cursul unei perioade de gestiune.
Elementele capitalului propriu se determină în conformitate cu

SNC „Capital propriu şi datorii”.
Întocmirea acestui raport constă în completarea fiecărui rînd în baza
soldurilor şi rulajelor corespunzătoare conturilor din clasa a 3-a „Capital
propriu” din Planul general de conturi contabile.
Trebuie de menţionat că, în coloana a 4-a din această situație „Sold la
începutul perioadei de gestiune” cu cifre obişnuite (fără paranteze) se
reflectă soldurile creditoare iniţiale corespunzătoare conturilor respective,
iar cu cifre negative (în paranteze) – soldurile debitoare iniţiale.
La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportului în cauză este
important de reţinut că, conturile 313 „Capital nevărsat”, 315 „Capital
retras” şi 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” sunt conturi
rectificative de activ, de aceea sumele se vor scrie în paranteze.
În coloana 5 „Majorări” se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare
ale conturilor de pasiv, iar cu cifre negative – rulajele debitoare ale
conturilor de activ din clasa 3 „Capital propriu”.
În coloana 6 „Diminuări” se reflectă cu cifre obişnuite rulajele
debitoare ale conturilor de pasiv, iar cu cifre negative – rulajele creditoare
ale conturilor de activ.
Coloana 7 „Sold la sfîrșitul perioadei de gestiune curente” se
completează în baza soldurilor finale: soldurile creditoare se reflectă cu
277
cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre negative (în
paranteze).
Rîndul 130 din Situația modificărilor capitalului propriu se va
completa în baza datelor postului 120 din Situația de profit şi pierdere.
SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

de la _________________pînă la _______________20___
Nr. Indicatori Cod Sold la Sold la
d/o rd. începutul sfîrşitul
perioadei Majorări Diminuări perioadei
de de
gestiune gestiune
1 2 3 4 5 6 7
1 Capital social şi suplimentar
Capital social 010
Capital suplimentar 020
Capital nevărsat 030 ( ) ( ) ( ) ( )
Capital neînregistrat 040
Capital retras 050 ( ) ( ) ( ) ( )
Total capital social şi suplimentar 060
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050)
2 Rezerve
Capital de rezervă 070
Rezerve sociale 080
Alte rezerve 090
Total rezerve 100
(rd.070+rd.080+rd.090)
3 Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) 110
Corecţii ale rezultatelor anilor
precedenţi
Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) al anilor precedenţi 120
Profit net (pierdere netă) al perioadei x
de gestiune 130
Profit utilizat al perioadei de gestiune 140 x ( ) ( ) ( )
Rezultatul din tranziţia la noile
reglementări contabile 150
Total profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) 160
(rd.110+rd.120+rd.130+rd.140+rd.150)
4 Alte elemente de capital propriu, din 170
care
Diferenţe din reevaluare 171
Subvenţii entităţilor cu proprietate 172
publică
Total capital propriu 180
(rd.060+rd.100+ rd.160+rd.170)
278
3.4. Situația fluxurilor de numerar
Situația fluxurilor de numerar este principalul formular

generalizator al informației privind resursele financiare ale entității, din
punctul de vedere al încasării şi plăţii numerarului în cursul unei perioade
de gestiune.
Situaţia nominalizată caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar

pentru perioada de gestiune şi conţine informaţii privind:
1) numerarul – numerar în monedă naţională şi valută străină în
casierie şi conturi curente;
2) numerarul în expediţie – numerarul depus în casieriile băncilor,
oficiilor poştale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a
acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru transmiterea către
beneficiari;
3) documentele băneşti – timbrele taxei de stat, mărcile poştale,
biletele de călătorie achitate, biletele de tratament şi odihnă achitate etc.
Spre deosebire de celelalte situații financiare, care se întocmesc în

baza principiului contabilității de angajamente, situația numerarului se
întocmeşte în baza contabilității de casă. Astfel, toate încasările şi plăţile
numerarului şi a echivalentelor acestora se contabilizează în baza sumelor
încasate/ieșite efectiv în/din casierie sau înregistrate/virate în/din conturile
bancare.
În raportul dat nu se reflectă faptele care nu cuprind deplasarea
mijloacelor băneşti, deşi ele influenţează mărimea profitului, cum ar fi:
mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la
conturile curente, deschiderea acreditivului, alimentarea cardurilor bancare
ale entităţii, transferarea numerarului de la un cont curent la altul,
procurarea/vînzarea valutei străine); tranzacţiile pe bază de barter (schimb
de active/servicii); convertirea datoriilor în capital social; amortizarea şi
pierderile din deprecierea activelor imobilizate etc.
În practica mondială se utilizează două metode de prezentare a

situației aferente numerarului: metoda directă şi indirectă.
279
Metoda directă se bazează pe analiza încasărilor şi plăţilor de
mijloace băneşti și echivalentelor acestora în conturile entității, casieria ei.
Gruparea fluxurilor de numerar pe tipuri de activităţi (operaţională, de
investiţii, financiară) asigură utilizatorii de informaţii cu date care le permit
să aprecieze influenţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a
entității şi mărimii numerarului.
Metoda indirectă prevede analiza posturilor bilanţului contabil

şi Situației de profit şi pierdere. Această metodă permite a identifica
corelaţia dintre diverse feluri de activităţi ale entității, precum şi dintre
profitul net şi modificările intervenite în activele entității pe parcursul
Spre deosebire de metoda directă, metoda indirectă nu subdivizează

intrările şi ieşirile de numerar pe categorii, dar accentuează modificările în
cadrul componentelor activelor şi datoriilor curente contabilizate ca
corecţii la rezultatele nete.
În Republica Moldova toţi agenţii economici întocmesc Situația
fluxurilor de numerar prin metoda directă, care permite generalizarea în
raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor băneşti în baza
registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la
începutul perioadei de gestiune. Încasările şi plăţile numerarului se
generalizează pe feluri de activităţi ale entității, care se evidenţiază în
capitole distincte. În rînd aparte se indică diferențele de curs valutar.
În scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din

activitatea operaţională entitatea poate utiliza metoda indirectă în conformitate cu IAS
7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie”.
280
SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR
de la ________________ pînă la ________________________ 20___
Indicatori Cod. Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
Încasări din vînzări 010
Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate 020
Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală 030
Dobînzi plătite 040
Plata impozitului pe venit 050
Alte încasări 060
Alte plăţi 070
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională 080
(rd.010–rd.020–rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070 )
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
Încasări din vînzarea activelor imobilizate 090
Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate 100
Dobînzi încasate 110
Dividende încasate 120
Alte încasări (plăţi) 130
Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii 140
(rd.090–rd.100+rd.110+rd.120±rd.130)
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
Încasări sub formă de credite şi împrumuturi 150
Plăţi aferente rambursării creditelor şi împrumuturilor 160
Dividende plătite 170
Încasări din operaţiuni de capital 180
Alte încasări (plăţi) 190
Fluxul net de numerar din activitatea financiară 200
(rd.150–rd.160-rd.170+rd.180±rd.190)
Fluxul net de numerar total 210
(±rd.080±rd.140±rd.200 )
Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile) 220
Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune 230
Sold de numerar la sfîrşitul perioadei de gestiune 240
(±rd.210±rd.220+rd.230)
1. Argumentați necesitatea întocmirii situațiilor financiare.
2. Identificați utilizatorii informațiilor situațiilor financiare.
281
3. Enunțați periodicitatea prezentării și destinatarii situațiilor
financiare.
4. Numiți actele normative ce reglementează componența,
conținutul, modul de întocmire și prezentare al situațiilor
financiare.
5. Expuneți componența situațiilor financiare.
6. Numiți persoanele care semnează situațiile financiare și poartă
responsabilitate pentru plenitudinea și corectitudinea întocmirii
acestora.
7. Specificați periodicitatea perfectării situațiilor financiare.
8. Identificați și descrieți lucrările premergătoare pentru întocmirea
situațiilor financiare.
9. Dezvăluiți esența reformării bilanțului.
10. Prezentați și caracterizați structura bilanțului contabil.
11. Numiți sursele de informații utilizate la completarea Situației de
profit și pierdere.
12. Abordați modul de întocmire a Situației de profit și pierdere.
13. Precizați structura Situației de profit și pierdere.
14. Explicați determinarea în Situația de profit și pierdere a profitului
(pierderii) din activitatea operațională.
15. Precizați modul de reflectare în Situația de profit și pierdere a
rezultatelor financiare negative.
16. Prezentați tehnica întocmirii Situației modificărilor capitalului
propriu.
17. Dezvăluiți conținutul Situației modificărilor capitalului propriu.
18. Numiți principiul ce stă la baza întocmirii Situației fluxurilor de
numerar.
19. Precizați conținutul Situației fluxurilor de numerar.
20. Numiți elementele contabile ce nu se reflectă în Situația fluxurilor
de numerar.
21. Indicați corelația dintre contul 351 „Rezultat financiar total” și
situațiile financiare.
282
1. Să se întocmească bilanțul entității „Erasmus” SRL în baza
informației prezentate:
1. Datorii față de buget 2100 lei
2. Mărfuri 41000 lei
3. Casa 100 lei
4. Avansuri primite pe termen lung 8200 lei
5. Mijloace fixe 13600 lei
6. Amortizarea mijloacelor fixe 4900 lei
7. Datorii privind asigurările sociale și medicale 1400 lei
8. Provizioane pe termen lung 9500 lei
9. Creanţe comerciale 4400 lei
10. Corecţii privind creanţele compromise 700 lei
11. Conturi curente în valută străină 16300 lei
12. Alte conturi bancare 32000 lei
13. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 3200 lei
14. Datorii comerciale curente 28600 lei
15. Rezerve statutare 9900 lei
16. Transferuri de numerar în expediţie 1000 lei
17. Datorii față de personal privind retribuirea muncii 13800 lei
18. Credite bancare pe termen scurt 10100 lei
19. Capital social 19100 lei
20. Imobilizări necorporale 4800 lei
21. Amortizarea imobilizărilor necorporale 1300 lei
22. Capital revărsat 6800 lei
2. Să se determine suma profitului brut, rezultatelor pe tipuri de

activități și a profitului net reieșind din informația:
N d/o Indicatorii Suma (lei)
1. Venituri din vînzări 182000
2. Alte venituri din activitatea operaţională 18000
3. Venituri din operațiuni cu active imobilizate 11000
4. Venituri financiare 7400
5. Costul vînzărilor 131000
6. Cheltuieli de distribuire 17000
7. Cheltuieli administrative 15000
283
8. Alte cheltuieli din activitatea operaţională 4000
9. Cheltuieli cu active imobilizate 8500
10. Cheltuieli financiare 9300
Cheltuieli privind impozitul pe venit (cota ?
11.
impozitului pe venit 12%)
3. Să se întocmească Situația de profit și pierdere a entității

„Belora” SRL în baza informației prezentate:
1. Se (12%) 15 %) în cont diferenţa de curs valutar favorabilă aferentă
înregistrează
soldurilor de numerar în valută - 510 lei.
2. Se reflectă valoarea de vînzare a investiţiilor financiare curente
vîndute – 16200 lei.
3. Se trece la cheltuieli valoarea contabilă a investiţiilor financiare
curente vîndute - 15000 lei.
4. Se calculează dividendele aferente acţiunilor deținute din
participarea la capitalul social a altor entități - 4200 lei.
5. Se casează valoarea contabilă a mijloacelor fixe ieşite ca urmare a
calamităţilor naturale - 9000 lei.
6. Se acceptă decontul de avans al salariatului privind cheltuielile de
deplasare efectuate în scopuri administrative - 1140 lei.
7. Se calculă amortizarea mijloacelor fixe: cu destinație comercială –
3600 lei, cu destinație administrativă – 5100 lei.
8. Se încasează numerar din vînzarea mărfurilor (fără TVA) - 40000
lei.
9. Se reflectă valoarea contabilă a mărfurilor vîndute - 32500 lei.
10. Se calculează sumele amenzilor, aferente încasărilor, pentru
încălcarea clauzelor contractuale – 750 lei.
4. Să se întocmească Situația fluxurilor de numerar a entității

„Sirus” SRL în baza informației ce urmează:
1. S-a încasat numerar în casierie:
- din vînzarea mărfurilor, inclusiv TVA - 72000 lei,
- din contul curent în monedă naţională - 13000 lei.
2. S-au achitat dobînzile privind creditele bancare primite – 1300 lei.
3. Din casierie s-a achitat datoria personalului:
284
- privind remunerarea muncii – 43700,
- privind avansurile spre decontare – 600 lei.
4. Din contul curent bancar s-au achitat datoriile:
- față de furnizori – 18000 lei,
- față de organele de asigurare socială – 2900 lei,
- față de buget (privind impozitul pe venit calculat – 5600 lei, alte
impozite şi plăţi – 940 lei).
5. S-au achitat datoriile privind dividendele calculate 14800 lei.
6. S-au achitat cheltuielile provenite din calamităţi naturale – 1700 lei.
7. În contul curent bancar au fost încasate creanțele cumpărătorilor –
29000 lei.
8. Banii din casierie au fost transferaţi la contul curent bancar – 41000
lei.
Notă: Soldul numerarului la începutul perioadei de gestiune constituie

26500 lei
285
BIBLIOGRAFIE
1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.97. În

Monitorul Oficial, ediție specială din 08.02.2007, cu modificările și
completările ulterioare.
2. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003. În
Monitorul Oficial nr. 159-162 din 29.07.2003.
3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1507 din 31.12.2008 Cu
privire la aprobarea Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului
în sectorul corporativ pe anii 2009-2014. În Monitorul Oficial nr. 10-
11din 23.01.2009.
4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004
privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu. În
5. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În Monitorul Oficial
nr. 90-93/399 din 29.06.2007.
6. Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008. În
7. Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002. În Monitorul Oficial nr. 50-
52 din 11.04.2002.
8. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014. În Monitorul
Oficial nr. 17-23 din 24.01.2014.
9. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul
2014. În Monitorul Oficial nr. 9-13 din 17.01.2014.
10. Legea cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21.12.2006. În
Monitorul Oficial nr. 47-49/213 din 06.04.2007.
11. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională
a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 764 din 25.11.1992. În Monitorul Oficial nr. 351 din
30.11.1992.
12. Plan Nr. 1534 din 22.10.2013. Ministerul Finanțelor. În Monitorul
Oficial nr. 233-237 din 22.10.2013.
13. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldov nr. 60 din 29.05.2012. În Monitorul
Oficial nr. 166-169 din 10.08.2012.
14. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea
Consiliului de administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013. În
286
15. Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi
perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile
bancare, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al BNM nr.
375 din 15.12.2005. În Monitorul Oficial nr. 1-4/6 din 06.01.2006.
16. Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie
al BNM nr. 200 din 27.07.2006. În Monitorul Oficial nr. 120-123 din
04.08.2006.
17. Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin Hotărîrea
Consiliului de administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013. În
18. Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităților din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 10 din 05.01.2012. În Monitorul Oficial nr. 7-12 din
13.01.2012.
19. Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi
de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi
altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005. În Monitorul Oficial nr.
24-25 din 11.02.2005.
20. Standard Nr. 1533 din 22.10.2013. Ministerul Finanțelor. În
21. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (I.F.R.S.). În
Monitorul Oficial al Republicii Moldova (ediţie specială), 2008.
22. Bajerean E., Melnic G., Ţugulschi I. Contabilitate în comerţ. Aplicaţii
şi teste / ASEM; Fac. Contabilitate. - Ch.: ASEM, 2008. - 216 p.
23. Bulbocean O., Pleşca S. Ghid practic la contabilitatea fiscală: pentru
studenţii altor facultăţi în afară de fac. „Contabilitate”/ ASEM; Catedra
Contabilitate. - Ch.: ASEM, 2008. - 160 p.
24. Bucur V., Turcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor / ASEM. -
Ch.: ASEM, 2005. - 562 p.
25. Crețul A. Bazele contabilității: Practicum / ATIC. - Ch.: Evrica, 2003.
- 48 p.
26. Frăsineanu C. Metode de evaluare a patrimoniului / ASE Buc. - Buc.:
Ed. ASE, 2004. - 47 p.
27. Grigoroi L., Lazari L. Bazele teoretice ale contabilităţii / Ed. a 4-a rev.
şi compl. - Ch.: Cartier Educaţional, 2009. - 336 p.
28. Головизина А., Архипова О. Теория бухгалтерского учета: Курс
лекций / М.: ООО «ТК Велби», 2002. - 176 с.
287
29. Каморджанова Н., Карташова И. Бухгалтерский учет в схемах и
рисунках: Учеб. пособие / М.: ИНФРА - М, 2002. - 494 с.
30. Кондраков Н. Бухгалтерский учет: Учеб. пособие / 4-е изд.,
перераб. и доп. – М.: ИНФРА-М, 2003. - 640 с.
31. Maleca I. Standardele contabilităţii: Note de curs /- MOLDCOOP,
UCCM. -Ch.: UCCM, 2010. - 168 p.
32. Nederiţa A., Bucur V., Carauș M. Contabilitate financiară / ASEM. -
Ediţia a II-a rev. şi adăugită. - Ch.: ACAP, 2003. - 640 p.
33. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile: conform prevederilor
S.N.C. şi Codului fiscal / Ch.: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.
34. Needles B.E.Jr., Anderson H.R., Caldwell J.C.; Trad. R. Leviţchi.
Principiile de bază ale contabilităţii / Ediţia a cincea. - Ch: ARC, 2000.
- 1269 p.
35. Николаева Г. Бухгалтерский учет в торговле / М.: Приор, 2008. -
352 с.
36. Ristea M., Dumitru C. Contabilitatea afacerilor / Buc: Tribuna
economica, 2006. - 372 p.
37. Ristea M. coord. Contabilitate financiară a întreprinderii / ASE Buc.;
Catedra de Contabilitate, Audit și Control de gestiune. - Ed. a 2-a. -
Buc.: Ed. Universitară, 2005. - 520 p.
38. Ristea M., Dima M. Contabilitatea societăţilor comerciale / Buc.: Edit.
Universitară, 2003. - 432 p.
39. Сиднева В. Международные стандарты финансовой отчетности:
Учеб. пособие / М.: КНОРУС, 2009. - 216 с.
40. Tuhari T. Contabilitatea operaţiilor în comerţ – Ch.: Editura ASEM,
2002. - 215 p.
41. Тухарь Т. Бухгалтерский учет товаров и расходов в торговле /
МОЛДКООП, Кооперативно-Торговый Ун-тет Молдовы. – К.:
М.Э.А., 2002. - 224 с.
42. Тухарь Т. Организация бухгалтерского учета на предприятии:
(учеб. пособие) /- МОЛДКООП, КТУМ.- К.: UCCM, 2009. - 110 с.
43. Тухарь Т., Гуцан В. Бухгалтерский учет налогов: учеб. пособие /
МОЛДКООП, КТУМ. - К.: UCCM, 2009. - 110 с.
44. Тухарь Т. Иконников В. Стандарты бухгалтерского учета: учеб.
пособие / МОЛДКООП, КТУМ. - К.: UCCM, 2009. - 148 с.
45. Ţurcanu V., Bajerean E. Bazele contabilităţii: Man. / ASEM. - Ch.:
F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2004. - 268 p.
288
46. Ţurcanu V. Iachimovschi A. Îndrumări teoretice şi aplicaţii practice la
contabilitate: (lucrare metodico-didactică) / ASEM. - Ch.: ASEM,
2002. - 188 p.
47. Voicu V., Marin V. Bazele contabilităţii / Buc.: „International
University Press”, 2001. - 195 p.
48. Захарьян В. Теория бухгалтерского учета: Учебное пособие /
Москва: ФОРУМ: ИНФРА - М, 2002. - 272 с.
289
Anexa 1
PLANUL GENERAL DE CONTURI CONTABILE
NOMENCLATORUL CONTURILOR CONTABILE

Simbo- Simbo- Simbo-
lul gru- lul con- lul con-
pei de turilor de turilor
conturi gradul I de gra-
dul II
CLASA 1. ACTIVE IMOBILIZATE
11 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
111 Imobilizări necorporale în curs de execuţie
112 Imobilizări necorporale
1121 Drepturi de autor şi titluri de protecţie
1122 Brevete şi mărci
1123 Know-how-uri şi francize
1124 Licenţe de activitate de activitate
1125 Programe informatice
1126 Desene şi modele industriale
1127 Drepturi de utilizare a activelor imobilizate
1128 Imobilizări necorporale primite în gestiune economică
1129 Alte imobilizări necorporale
113 Amortizarea imobilizărilor necorporale
1131 Amortizarea drepturilor de autor şi titlurilor de protecţie
1132 Amortizarea brevetelor şi mărcilor
1133 Amortizarea know-how-urilor şi francizelor
1134 Amortizarea licenţe de activitatelor de activitate
1135 Amortizarea programelor informatice
1136 Amortizarea desenelor şi modelelor industriale
1137 Amortizarea drepturilor de utilizare a activelor imobilizate
1138 Amortizarea imobilizărilor necorporale primite în gestiune
economică
1139 Amortizarea altor imobilizări necorporale
114 Deprecierea imobilizărilor necorporale
12 IMOBILIZĂRI CORPORALE
121 Imobilizări corporale în curs de execuţie
1211 Construcţii în curs de execuţie
1212 Utilaj destinat instalării
1213 Imobilizări corporale pînă la punerea în utilizare
1214 Costuri ulterioare în curs de execuţie
122 Terenuri
1221 Terenuri în curs de pregătire pentru utilizare prestabilită
1222 Terenuri fără construcţii
290
1223 Terenuri cu construcţii
1224 Terenuri cu zăcăminte
1225 Terenuri cu plantaţii perene
1226 Terenuri primite în gestiune economică
1226 Alte terenuri
123 Mijloace fixe
1231 Clădiri
1232 Construcţii speciale
1233 Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie
1234 Mijloace de transport
1235 Instrumente şi inventar
1236 Costuri ulterioare aferente obiectelor neînregistrate în bilanţ
1237 Mijloace fixe primite în leasing financiar
1238 Mijloace fixe primite în gestiune economică
1239 Alte mijloace fixe
124 Amortizarea mijloacelor fixe
1241 Amortizarea clădirilor
1242 Amortizarea construcţiilor speciale
1243 Amortizarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie
1244 Amortizarea mijloacelor de transport
1245 Amortizarea instrumentelor şi inventarului
1246 Amortizarea costurilor ulterioare aferente obiectelor
neînregistrate în bilanţ
1247 Amortizarea mijloacelor fixe primite în leasing financiar
1248 Amortizarea mijloacelor fixe primite în gestiune economică
1249 Amortizarea altor mijloace fixe
125 Resurse minerale
126 Amortizarea şi deprecierea resurselor minerale
127 Deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie
128 Deprecierea terenurilor
129 Deprecierea mijloacelor fixe
13 ACTIVE BIOLOGICE IMOBILIZATE

131 Active biologice imobilizate în curs de execuţie
132 Active biologice imobilizate
133 Amortizarea şi deprecierea activelor biologice
imobilizate
1331 Amortizarea activelor biologice imobilizate
1332 Deprecierea activelor biologice imobilizate
INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

141 Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate
1411 Valori mobiliare
1412 Cote de participaţie
1413 Depozite
291
1414 Împrumuturi acordate
1415 Alte investiţii financiare
142 Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate
1423 Depozite
1425 Alte investiţii financiare
15 INVESTIŢII IMOBILIARE
151 Investiţii imobiliare
152 Amortizarea şi deprecierea investiţiilor imobiliare
1521 Amortizarea investiţiilor imobiliare
1522 Deprecierea investiţiilor imobiliare
16 CREANŢE ŞI AVANSURI ACORDATE PE TERMEN

LUNG
161 Creanţe pe termen lung
1611 Creanţe comerciale pe termen lung
1612 Creanţe pe termen lung privind leasingul
1613 Alte creanţe pe termen lung
162 Avansuri acordate pe termen lung
1621 Avansuri acordate în ţară
1622 Avansuri acordate în străinătate
17 ALTE ACTIVE IMOBILIZATE

171 Cheltuieli anticipate pe termen lung
172 Alte active imobilizate
CLASA 2. ACTIVE CIRCULANTE
21 STOCURI
211 Materiale
2111 Materii prime şi materiale de bază
2112 Materiale auxiliare
2113 Piese de schimb
2114 Combustibil
2115 Ambalaje
2116 Anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de
transport
2117 Materiale cu destinaţia agricolă
2118 Materiale transmise temporar terţilor
2119 Alte materiale
212 Active biologice circulante
213 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată
292
2131 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc
2132 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare
2133 Construcţii şi dispozitive provizorii
2134 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată transmise temporar
terţilor
214 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
2141 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
2142 Uzura construcţiilor şi dispozitivelor provizorii
215 Producţia în curs de execuţie
2151 Produse în curs de execuţie
2152 Servicii în curs de execuţie
2153 Lucrări în curs de execuţie
216 Produse
2161 Produse finite
2162 Semifabricate din producţie proprie
2163 Produse secundare
2164 Produse transmise temporar terţilor
217 Mărfuri
2171 Bunuri procurate în vederea revînzării
2172 Produse transmise spre vînzare magazinelor proprii
2173 Bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare
2174 Mărfuri transmise temporar terţilor
22 CREANŢE COMERCIALE ŞI CALCULATE

221 Creanţe comerciale
2211 Creanţe comerciale din ţară
2212 Creanţe comerciale din străinătate
2213 Alte creanţe comerciale
222 Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise
223 Creanţe ale părţilor afiliate
2231 Creanţe ale părţilor afiliate din ţară
2232 Creanţe ale părţilor afiliate din străinătate
2233 Alte creanţe ale părţilor afiliate
224 Avansuri acordate curente
2241 Avansuri acordate în ţară
2242 Avansuri acordate în străinătate
225 Creanţe ale bugetului
2251 Creanţe privind impozitul pe venit
2252 Creanţe privind taxa pe valoarea adăugată
2253 Creanţe privind accizele
2254 Creanţe privind alte impozite şi taxe
2255 Alte creanţe ale bugetului
226 Creanţe ale personalului
2261 Creanţe ale titularilor de avans
2262 Creanţe privind recuperarea prejudiciului material
293
2263 Creanţe privind împrumuturile acordate personalului
2264 Alte creanţe ale personalului
23 ALTE CREANŢE CURENTE

231 Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a
activelor entităţii
2311 Creanţe privind leasingul
2312 Creanţe privind dobînzile şi redevenţele calculate
2313 Creanţe privind dividendele calculate
2314 Alte creanţe privind veniturile
232 Creanţe preliminate
2321 Creanţe preliminate privind decontările cu bugetul
2322 Creanţe preliminate privind leasingul
2323 Alte creanţe preliminate
233 Creanţe curente privind asigurările
234 Alte creanţe curente
2341 Creanţe privind ieşirea activelor imobilizate
2342 Creanţe privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute
2343 Creanţe privind alte operaţii
24 NUMERAR
241 Casa
2411 Casa în monedă naţională
2412 Casa în valută străină
2413 Numerar în casierie legat
242 Conturi curente în monedă naţională
2421 Numerar la conturi nelegat
2422 Numerar la conturi legat
243 Conturi curente în valută străină
2431 Numerar la conturi în ţară
2432 Numerar la conturi în străinătate
2433 Numerar la conturi legat
244 Alte conturi bancare
2441 Acreditive
2442 Carduri bancare
2443 Numerar la alte conturi bancare
245 Transferuri de numerar în expediţie
246 Documente băneşti
25 INVESTIŢII FINANCIARE CURENTE

251 Investiţii financiare curente în părţi neafiliate
2513 Depozite
294
2515 Alte investiţii financiare curente
252 Investiţii financiare curente în părţi afiliate
2523 Depozite
2525 Alte investiţii financiare curente
26 ALTE ACTIVE CIRCULANTE

261 Cheltuieli anticipate curente
262 Alte active circulante
CLASA 3. CAPITAL PROPRIU
31 CAPITAL SOCIAL ŞI SUPLIMENTAR

311 Capital social
312 Capital suplimentar
3121 Prime de aporturi
3122 Diferenţe din anularea sau înstrăinarea părţilor sociale retrase
3123 Alte elemente de capital suplimentar
313 Capital nevărsat
3131 Capital nevărsat privind părţile sociale neachitate de
proprietari
3132 Capital nevărsat privind acoperirea pierderilor anilor
precedenţi
314 Capital neînregistrat
3141 Acţiuni neînregistrate emise la înfiinţarea societăţii
3142 Părţi sociale pînă la înregistrarea de stat a majorării
capitalului social
315 Capital retras
32 REZERVE
321 Capital de rezervă
322 Rezerve sociale
323 Alte rezerve
33 PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERE NEACOPERITĂ)

331 Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi
332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi
333 Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
334 Profit utilizat al perioadei de gestiune
335 Rezultat din tranziţia la noile reglementări contabile
295
34 ALTE ELEMENTE DE CAPITAL PROPRIU
341 Fonduri
3411 Fondul de active imobilizate
3412 Fondul de autofinanţare
3413 Alte fonduri
342 Subvenţii entităţilor cu proprietate publică
3421 Subvenţii aferente activelor imobilizate
3422 Alte subvenţii
343 Alte elemente de capital propriu
35 REZULTAT FINANCIAR TOTAL

351 Rezultat financiar total
CLASA 4. DATORII PE TERMEN LUNG
41 DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

411 Credite bancare pe termen lung
4111 Credite bancare în monedă naţională
4112 Credite bancare în valută străină
4113 Datorii convertibile privind creditele bancare
4114 Alte credite bancare pe termen lung
412 Împrumuturi pe termen lung
4121 Împrumuturi din părţi neafiliate
4122 Împrumuturi din părţi afiliate
4123 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
4124 Împrumuturi de la personalul entităţii
4125 Datorii convertibile privind împrumuturile
4126 Alte împrumuturi pe termen lung
413 Datorii pe termen lung privind leasingul financiar
42 ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

421 Datorii comerciale pe termen lung
4211 Datorii comerciale în ţară
4212 Datorii comerciale în străinătate
4213 Alte datorii comerciale
422 Datorii faţă de părţile afiliate pe termen lung
4221 Datorii faţă de părţile afiliate din ţară
4222 Datorii faţă de părţile afiliate din străinătate
4223 Alte datorii faţă de părţile afiliate
423 Avansuri primite pe termen lung
4231 Avansuri primite din ţară
4232 Avansuri primite din străinătate
424 Venituri anticipate pe termen lung
4241 Subvenţii
296
4242 Alte venituri anticipate pe termen lung
425 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung
426 Provizioane pe termen lung
427 Datorii pe termen lung privind bunurile primite în
gestiune economică
428 Alte datorii pe termen lung
CLASA 5. DATORII CURENTE
51 DATORII FINANCIARE CURENTE

511 Credite bancare pe termen scurt
5111 Credite bancare în monedă naţională
5112 Credite bancare în valută străină
5113 Credite bancare în monedă naţională restante
5114 Credite bancare în valută străină restante
5115 Alte credite bancare pe termen scurt
5116 Dobînzi aferente creditelor bancare
512 Împrumuturi pe termen scurt
5121 Împrumuturi de la părţi neafiliate
5122 Împrumuturi de la părţi afiliate
5123 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
5124 Împrumuturi de la personalul entităţii
5125 Alte împrumuturi pe termen scurt
5126 Dobînzi aferente împrumuturilor
52 DATORII COMERCIALE CURENTE

521 Datorii comerciale curente
5211 Datorii comerciale în ţară
5212 Datorii comerciale în străinătate
5213 Alte datorii comerciale
522 Datorii curente faţă de părţile afiliate
5221 Datorii faţă de părţile afiliate din ţară
5222 Datorii faţă de părţile afiliate din străinătate
5223 Alte datorii faţă de părţile afiliate
523 Avansuri primite curente
5231 Avansuri primite din ţară
5232 Avansuri primite din străinătate
53 DATORII CALCULATE CURENTE

531 Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii
5311 Datorii salariale
5312 Datorii faţă de deponenţi
532 Datorii faţă de personal privind alte operaţii

5321 Datorii faţă de titularii de avans
297
5322 Datorii faţă de personal privind alte operaţii
533 Datorii privind asigurările sociale şi medicale
5331 Datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat
5332 Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală
5333 Alte datorii privind asigurările sociale şi medicale
534 Datorii faţă de buget
5341 Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de
întreprinzător şi profesională
5342 Datorii privind impozitul pe venit din salariu
5343 Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată
5344 Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
5345 Datorii privind accizele
5346 Datorii privind alte impozite şi taxe
5347 Datorii privind sancţiunile
5348 Alte datorii faţă de buget
535 Venituri anticipate curente
5351 Subvenţii
5352 Alte venituri anticipate curente
536 Datorii faţă de proprietari
5361 Datorii privind dividendele calculate
5362 Datorii privind alte operaţii
536 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente
538 Provizioane curente
54 ALTE DATORII CURENTE

541 Datorii preliminate
5411 Datorii preliminate privind decontările cu bugetul
5412 Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală
5413 Datorii preliminate privind leasingul financiar
5414 Alte datorii preliminate
542 Datorii privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor
543 Datorii curente privind bunurile primite în gestiune
economică
544 Alte datorii curente
5441 Datorii privind sancţiunile comerciale
5442 Alte datorii calculate curente
CLASA 6. VENITURI
61 VENITURI DIN ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ

611 Venituri din vînzări
6111 Venituri din vînzarea produselor
6112 Venituri din vînzarea mărfurilor
298
6113 Venituri din prestarea serviciilor
6114 Venituri din executarea lucrărilor
6115 Venituri din contracte de construcţie
6116 Venituri din contracte de leasing operaţional şi financiar
(arendă, locaţiune)
6117 Venituri din contracte de microfinanţare
6118 Alte venituri din vînzări
612 Alte venituri din activitatea operaţională
6121 Venituri din ieşirea altor active circulante
6122 Venituri din sancţiuni
6123 Venituri din recuperarea prejudiciului material
6124 Venituri din plusurile de active imobilizate şi circulante
constatate la inventariere
6125 Venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie
expirat
6126 Alte venituri operaţionale
62 VENITURI DIN ALTE ACTIVITĂŢI

621 Venituri din operaţiuni cu active imobilizate
6211 Venituri din ieşirea imobilizărilor necorporale
6212 Venituri din ieşirea imobilizărilor corporale
6213 Venituri din ieşirea investiţiilor financiare pe termen lung
6214 Venituri din ieşirea investiţiilor imobiliare
6215 Venituri din ieşirea altor active imobilizate
6216 Venituri din reluarea pierderilor din deprecierea activelor
imobilizate
6217 Alte venituri din operaţiuni cu active imobilizate
622 Venituri financiare
6221 Venituri din diferenţe de curs valutar
6222 Venituri din diferenţe de sumă
6223 Venituri din redevenţe
6224 Venituri din active imobilizate şi circulante intrate cu titlu
gratuit
6225 Venituri din dividende şi participaţii în alte entităţi
6226 Venituri din dobînzi aferente altor activităţii
6226 Alte venituri financiare
623 Venituri excepţionale
6231 Venituri din compensarea pierderilor din calamităţi
6232 Venituri din compensarea pierderilor din alte evenimente
excepţionale
6233 Alte venituri excepţionale
299
CLASA 7. CHELTUIELI
71 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

711 Costul vînzărilor
7111 Valoarea contabilă a produselor vîndute
7112 Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute
7113 Costul serviciilor prestate
7114 Costul lucrărilor executate terţilor
7115 Costuri aferente contractelor de construcţie
7116 Costuri aferente contractelor de leasing operaţional şi
financiar (arendă, locaţiune)
7117 Costuri aferente contractelor de microfinanţare
7118 Alte costuri aferente veniturilor din vînzări
712 Cheltuieli de distribuire
7121 Cheltuieli cu personalul comercial
7122 Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia
activelor imobilizate cu destinaţie comercială
7123 Cheltuieli cu ambalajele şi alte materiale utilizate la
comercializarea produselor şi mărfurilor
7124 Cheltuieli de transportare a produselor şi mărfurilor
7125 Cheltuieli de publicitate şi marketing
7126 Cheltuieli privind reparaţiile şi deservirea produselor şi
mărfurilor în perioada de garanţie
7127 Cheltuieli privind creanţele comerciale compromise
7128 Cheltuieli privind returnările şi reducerile
7129 Alte cheltuieli de distribuire
713 Cheltuieli administrative
7131 Cheltuieli cu personalul administrativ
7132 Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia
activelor imobilizate cu destinaţie administrativă
7133 Cheltuieli cu impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe
venit
7134 Cheltuieli în scopuri de filantropie şi sponsorizare
7135 Cheltuieli privind serviciile cu destinaţie administrativă
7136 Cheltuieli de protocol (reprezentanţă)
7137 Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ
7138 Alte cheltuieli administrative
714 Alte cheltuieli din activitatea operaţională
7141 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor active
circulante ieşite
7142 Cheltuieli privind sancţiunile
7143 Cheltuieli privind dobînzile
7144 Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea
activelor imobilizate şi circulante
7145 Cheltuieli privind creanţele compromise decontate, cu
300
excepţia celor comerciale
7146 Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă
netă
7147 Alte cheltuieli operaţionale
72 CHELTUIELI ALE ALTOR ACTIVITĂŢI

721 Cheltuieli cu active imobilizate
7211 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente imobilizărilor
necorporale ieşite
7212 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente imobilizărilor
corporale ieşite
7213 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente investiţiilor
financiare pe termen lung ieşite
7214 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente investiţiilor
imobiliare ieşite
7215 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor active
imobilizate ieşite
7216 Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate
7217 Pierderi din deprecierea activelor imobilizate
7218 Alte cheltuieli cu active imobilizate
722 Cheltuieli financiare
7221 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
7222 Cheltuieli din diferenţe de sumă
7223 Cheltuieli privind redevenţele
7224 Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente activelor
imobilizate şi circulante transmise cu titlu gratuit
7225 Cheltuieli aferente emisiunii şi operaţiunilor cu acţiuni
proprii
7226 Alte cheltuieli financiare
723 Cheltuieli excepţionale
7231 Cheltuieli privind calamităţile
7232 Cheltuieli privind alte evenimente excepţionale
7233 Alte cheltuieli excepţionale
73 CHELTUIELI PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT

731 Cheltuieli privind impozitul pe venit
7311 Cheltuieli privind impozitul pe venit
7312 Cheltuieli privind impozitul pe venitul din activitatea
operaţională
7313 Alte cheltuieli privind impozitul pe venit
CLASA 8. CONTURI DE GESTIUNE
81 CONTURI DE CALCULAŢIE
811 Activităţi de bază
301
812 Activităţi auxiliare
82 CONTURI DE REPARTIZARE
821 Costuri indirecte de producţie
822 Costuri indirecte aferente contractelor de construcţie
823 Costuri de regie aferente contractelor de construcţie
824 Alte costuri repartizabile
83 ALTE CONTURI DE GESTIUNE

831 Adaos comercial
832 Încasări din vînzarea bunurilor în numerar
833 Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurile vîndute
834 Costuri aferente bunurilor transmise spre prelucrare
terţilor
835 Producţii şi unităţi de deservire
836 Costuri refacturate
CLASA 9. CONTURI EXTRABILANŢIERE

911 Imobilizări corporale primite în leasing (arendă,
locaţiune) operaţional
912 Bunuri primite pentru montare
913 Imobilizări corporale transmise în leasing financiar
914 Bunuri primite în custodie
915 Bunuri primite spre prelucrare sau reparare
916 Bunuri primite în baza contractelor de comision
917 Bunuri obţinute din materialele prelucrate ale terţilor
918 Formulare cu regim special
919 Creanţe compromise decontate
920 Creanţe contingente
921 Datorii contingente
922 Garanţii acordate
923 Garanţii primite
924 Pierderi fiscale
925 Facilităţi fiscale
302
Anexa 2
Lista STANDARDELOR NAȚIONALE DE CONTABILITATE

(SNC)
(aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013)
1) Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC):

SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”
SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi
evenimente ulterioare”
SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”
SNC „Investiţii imobiliare”
SNC „Contracte de leasing”
SNC „Deprecierea activelor”
SNC „Creanţe şi investiţii financiare”
SNC „Stocuri”
SNC „Capital propriu şi datorii”
SNC „Venituri”
SNC „Cheltuieli”
SNC „Contracte de construcţii”
SNC „Costurile îndatorării”
SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”
SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”
SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”
2) Indicaţii metodice:
Indicaţii metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi
calculaţia costului produselor şi serviciilor
Indicaţii metodice privind contabilitate pentru persoanele fizice care
desfăşoară activitate de întreprinzător
303
Anexa 3
STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE
„VENITURI”
Introducere
1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual
pentru raportarea financiară şi IAS 18 „Venituri”.
Obiectiv
2. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de contabilizare a veniturilor
generate de anumite tipuri de fapte economice şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile
financiare.
Domeniu de aplicare
3. Prezentul standard se aplică la contabilizarea veniturilor provenite din:
1) vînzarea produselor şi mărfurilor;
2) prestarea serviciilor;
3) utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe (royalty) şi
dividende.
4. Prezentul standard nu reglementează modul de contabilizare a veniturilor provenite din:
1) contracte de construcţie (SNC „Contracte de construcţii”);
2) contracte de leasing (SNC „Contracte de leasing”);
3) dividende din investiţii contabilizate pe baza metodei punerii în echivalenţă (IAS 28
„Investiţii în entităţi asociate şi asocierile în participaţie”);
4) contracte de asigurare (IFRS 4 „Contracte de asigurare”);
5) modificări ale valorii juste a activelor financiare şi datoriilor financiare sau cedarea acestora
(IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”);
6) modificări ale valorii stocurilor şi altor active curente (SNC „Stocuri”);
7) ieşirea activelor imobilizate (SNC „Imobilizări necorporale şi corporale” şi SNC „Creanţe
şi investiţii financiare”);
8) subvenţii (SNC „Capital propriu şi datorii”);
9) diferenţe favorabile de curs valutar şi de sumă (SNC „Diferenţe de curs valutar şi de
sumă”).
Definiţii
5. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:
Valoare justă – suma cu care poate fi schimbat benevol un activ sau decontată o datorie, în
cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine
informate.
Venituri – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub
forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor.
Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe
parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparaţie,
intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet, turism).
Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor
produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări
deţinute în scopuri revînzării.
Venituri sub formă de dobînzi – venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor
acestuia, precum şi din deţinerea obligaţiunilor şi a altor sume datorate entităţii.
304
Venituri sub formă de redevenţe – (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale
ale entităţii cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor (copyright) şi software-ul pentru
computere etc.
Venituri sub formă de dividende – venituri din cotele deţinute în capitalul social al altor
entităţi.
Reguli generale
6. Veniturile cuprind beneficiile economice primite sau de primit de către entitate în nume
propriu. În componenţa veniturilor nu se includ:
1) taxa pe valoarea adăugată, accizele, alte impozite şi taxe recuperabile.
Exemplul 1. În noiembrie 201X o entitate a livrat produse finite cumpărătorilor la valoare de
vînzare de 120 000 lei, inclusiv TVA – 20 000 lei şi accize – 10 000 lei.
În baza datelor din exemplu, suma veniturilor entităţii pe luna noiembrie 201X constituie 90
000 lei (120 000 lei – 20 000 lei – 10 000 lei) şi se determină ca diferenţa dintre mărimea totală a
valorii de vînzare a produselor şi sumele TVA şi accizelor.
2) sumele colectate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de intermediere
încheiate conform legislaţiei în vigoare. Aceste sume nu pot fi incluse în componenţa veniturilor,
deoarece nu reprezintă beneficii economice pentru entitate şi nu au drept rezultat creşteri ale
capitalului propriu. În aceste situaţii veniturile entităţii includ doar comisioanele cuvenite.
Exemplul 2. Entitatea „A” a încheiat un contract de intermediere cu entitatea „B” privind
vînzarea produselor vinicole. În anul 201X entitatea „A” a vîndut cumpărătorilor produse în
valoare totală de 200 000 lei. Pentru serviciile de intermediere prestate entitatea „A” beneficiază
de un comision în mărime de 15% din valoarea produselor vîndute.
Conform datelor din exemplu, venitul entităţii „A” pe anul 201X constituie 30 000 lei
(200 000 lei x 15%), iar venitul entităţii „B” – 170 000 lei (200 000 lei – 30 000 lei).
7. Veniturile se evaluează la valoarea justă a contraprestaţiei (mijlocului de plată) primite sau
de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preţ, bonusuri şi altor reduceri comerciale
acordate de către vînzător.
Exemplul 3. În mai 201X o entitate a vîndut unui cumpărător 1 000 unităţi de marfă al cărei
preţ unitar obişnuit de vînzare constituie 80 lei. Cumpărătorul a achitat integral mărfurile
procurate, beneficiind pentru aceasta de o reducere comercială în mărime de 5% din valoarea
totală de vînzare.
În baza datelor din exemplu, venitul entităţii-vînzător pe luna mai 201X constituie 76 000 lei
[80 000 lei – (80 000 lei x 5%)] se determină ca diferenţa dintre preţul de vînzare şi reducerea
comercială acordată.
8. În cazul tranzacţiilor pe bază de barter (schimburi de bunuri şi servicii) entitatea-vînzător
înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni distincte:
1) vînzarea bunurilor şi serviciilor cu recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în modul stabilit
pentru vînzările ordinare;
2) procurarea bunurilor şi serviciilor cu determinarea valorii acestora în modul stabilit de
standardele de contabilitate;
3) decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente tranzacţiilor pe bază de barter.
9. Veniturile se recunosc, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie. În anumite situaţii,
veniturile pot fi recunoscute pe componentele distincte ale unei tranzacţii (de exemplu, dacă preţul
de vînzare a bunurilor include o sumă identificabilă pentru servicii ulterioare, această sumă este
iniţial înregistrată ca venituri anticipate şi recunoscută ca venituri curente pe măsura prestării
serviciilor de deservire a bunurilor comercializate).
Exemplul 4. În decembrie 201X entitatea a vîndut unui cumpărător 10 calculatoare la preţ
unitar de 12 000 lei cu condiţia deservirii calculatoarelor pe parcursul a 3 ani. Preţul unitar de
vînzare a calculatorului (fără deservire) constituie 10 500 lei.
Conform datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea contabilizează:
305
 veniturile din vînzarea calculatoarelor în sumă de 105 000 lei (10 500 lei x 10 unit.) – ca
majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
 valoarea serviciilor de deservire a calculatoarelor în sumă de 15 000 lei [(12 000 lei –
10 500 lei) x 10 unit.] – ca majorare simultană a creanţelor curente şi a veniturilor anticipate pe
termen lung.
10. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi fapte economice se recunosc în aceiaşi
perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea bunurilor vîndute şi costul acestora se contabilizează şi
se reflectă în situaţia de profit şi pierdere într-o singură perioadă de gestiune).
Contabilitatea veniturilor
11. Contabilitatea veniturilor este condiţionată de sursa de obţinere a acestora – vînzarea
produselor şi mărfurilor; prestarea serviciilor; utilizarea de către terţi a activelor entităţii care
generează dobînzi, redevenţe şi dividende.
Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor

12. Veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se recunosc în momentul în care sînt
îndeplinite simultan următoarele condiţii:
1) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului
de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor şi beneficiilor semnificative aferente drepturilor
de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării bunurilor către cumpărător
sau, la respectarea altor condiţii contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra
bunurilor respective către cumpărători;
2) entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deţinerii în proprietate a acestora
şi nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;
3) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
4) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către entitate; şi
5) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Exemplul 5. În decembrie 201X entitatea a livrat cumpărătorilor mărfuri cu transferarea
drepturilor de proprietate asupra acestora. Valoarea de vînzare a mărfurilor constituie 320 000 lei,
iar valoare contabilă – 283 000 lei.
Conform datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea contabilizează:
 valoarea de vînzare a mărfurilor comercializate în sumă de 320 000 lei – ca majorare
concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
 valoarea contabilă a mărfurilor comercializate în sumă de 283 000 lei – ca majorare a
cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.
13. Dacă entitatea păstrează riscurile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra
bunurilor, tranzacţia nu reprezintă o vînzare şi veniturile nu sînt recunoscute. De exemplu, aceste
riscuri se păstrează atunci cînd:
1) entitatea are obligaţii legate de rezultate nesatisfăcătoare, neacoperite de prevederile
garanţiilor normale;
2) obţinerea veniturilor dintr-o anumită vînzare este condiţionată de obţinerea de către
cumpărător a veniturilor din comercializarea bunurilor;
3) bunurile sînt livrate, dar trebuie instalate, iar instalarea reprezintă o parte semnificativă a
contractului şi nu a fost încă realizată de către entitate; şi
4) cumpărătorul are dreptul de a anula vînzarea pe parcursul unui anumit termen şi dintr-un
motiv specificat în contractul de vînzare-cumpărare şi entitatea-vînzător nu este sigură de
probabilitatea returnării bunurilor.
Exemplul 6. În noiembrie 201X entitatea a livrat în baza unui contract de consignaţie 10
televizoare la preţ unitar de vînzare 7 400 lei. Televizoarele au fost vîndute de către comisionar
cumpărătorilor în decembrie 201X – 6 unităţi şi ianuarie 201X+1 – 4 unităţi.
În baza datelor din exemplu, veniturile entităţii constituie în decembrie 201X 44 400 lei (7 400
lei x 6 unit.), iar în ianuarie 201X+1 – 29 600 lei (7 400 lei x 4 unit.) şi se înregistrează ca majorare
306
concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.
14. În cazul vînzărilor cu livrări amînate veniturile se recunosc la respectarea simultană a
următoarelor condiţii:
1) este probabil că se va efectua livrarea bunurilor;
2) la data recunoaşterii vînzării, bunurile sînt disponibile, identificate şi pregătite pentru
livrare cumpărătorului;
3) cumpărătorul confirmă în scris solicitarea de amînare a livrării;
4) se respectă condiţiile de plată prevăzute în contract.
15. Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există
decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate.
Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care
necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, vînzarea carburanţilor şi
lubrifianţilor, inclusiv sub formă de tichete, a produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor
chimice).
16. În cazul vînzărilor cu livrări amînate entitatea-vînzător contabilizează două operaţiuni
distincte:
1) comercializarea bunurilor care se contabilizează în acelaşi mod ca şi vînzările obişnuite;
2) primirea bunurilor în custodie cu reflectarea acestora în conturile extrabilanţiere.
Exemplu 7. În decembrie 201X entitatea a comercializat unui cumpărător un lot de produse
vinicole a căror valoare de vînzare constituie 82 500 lei, iar cost efectiv – 51 600 lei. Conform
condiţiilor contractuale produsele vinicole se vor păstra la depozitul entităţii şi vor fi livrate
cumpărătorului în loturi mici pe parcursul unui an.
În baza datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea-vînzător contabilizează:
 veniturile din vînzarea produselor vinicole în sumă de 82 500 lei – ca majorare
concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
 costul efectiv al produselor vinicole vîndute în sumă de 51 600 lei – ca majorare a
cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor;
 valoarea produselor vinicole vîndute şi primite în custodie în sumă de 82 500 lei – ca
majorare a stocurilor primite în custodie în contabilitatea extrabilanţieră.
17. Veniturile din vînzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate
şi/sau cu suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care livrarea şi returnarea (reducerea
preţurilor) bunurilor au avut loc în aceiaşi perioadă de gestiune. În cazul în care vînzarea şi
returnarea (reducerea preţurilor) bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite veniturile nu
se ajustează, iar pierderile din returnarea bunurilor vîndute sau din reducerea preţurilor acestora se
înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în
aceste scopuri.
Exemplu 8. În iunie 201X o entitate – fabrică de mobilă a comercializat 10 seturi de mobilă
pentru oficiu. Valoarea de vînzare a unui set de mobilă constituie 3 600 lei, iar costul efectiv –
2 500 lei. În luna iulie a aceluiaşi an cumpărătorul a depistat 3 seturi de mobilă necalitativă care
au fost returnate vînzătorului.
În baza datelor din exemplu, entitatea-vînzător contabilizează:
în iunie 201X:
 veniturile din vînzarea mobilei în sumă de 36 000 lei (3 600 lei x 10 set.) – ca majorare
concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
 costul efectiv al mobilei vîndute în sumă de 25 000 lei (2 500 lei x 10 set.) – ca majorare a
cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.
în iulie 201X:
 valoarea mobilei returnate de cumpărător în sumă de 10 800 lei (3 600 x 3 set.) – ca
stornare a creanţelor şi a veniturilor curente;
 costul mobilei returnate de cumpărător – ca stornare a cheltuielilor curente (costului
vînzărilor) şi a stocurilor.
307
18. Veniturile din vînzarea bunurilor nu se ajustează în cazul apariţiei unor incertitudini legate
de recuperabilitatea anumitor sume recunoscute anterior ca venituri. Aceste sume se recunosc ca
cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.
Exemplul 9. În noiembrie 201X entitatea a vîndut produse a căror valoare de vînzare totală
constituie 140 000 lei, iar costul efectiv – 110 000 lei. În anul 201X+3 un cumpărător a fost
recunoscut de instanţa judecătorească drept insolvabil, nefiind în stare să achite valoarea
produselor cumpărate în sumă de 3 000 lei. Conform politicilor contabile, pierderile aferente
creanţelor compromise se decontează direct la cheltuielile perioadei în care acestea au fost
depistate.
Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
în noiembrie 201X:
 veniturile din vînzarea produselor în sumă de 140 000 lei – ca majorare concomitentă a
creanţelor şi a veniturilor curente;
 costul efectiv al produselor vîndute în sumă de 110 000 lei – ca majorare a cheltuielilor
curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.
în anul 201X+3:
 creanţele compromise decontate în sumă de 3 000 lei – ca majorare a cheltuielilor şi
diminuare a creanţelor curente.
Venituri din prestarea serviciilor

19. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în cazul îndeplinirii simultane a
următoarelor condiţii:
1) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
2) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către entitate;
3) stadiul de execuţie a tranzacţiei la data raportării poate fi evaluat în mod credibil; şi
4) costurile apărute pe parcursul tranzacţiei şi costurile de finalizare a tranzacţiei pot fi
evaluate în mod credibil.
20. Evaluarea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează, de regulă, în mărimea valorii
acestora, stabilită de părţile contractante şi confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este
credibilă doar în cazul în care entitatea a convenit cu celelalte părţi participante la tranzacţie
următoarele condiţii:
1) drepturile fiecărei părţi care au putere juridică şi se referă la prestarea şi primirea
serviciilor;
2) compensaţia presupusă;
3) metodele şi condiţiile de plată.
21. Recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din
următoarele metode:
1) metoda prestării integrale;
2) metoda procentului de finalizare.
22. Metoda prestării integrale se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a
serviciilor nu depăşeşte o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea
serviciilor se recunosc şi se contabilizează după încheierea tranzacţiei.
Exemplul 10. O entitate prestează servicii de instalare a utilajului electric, recepţionate de
clienţi după finalizarea integrală a acestora. În anul 201X, entitatea a prestat şi a predat clienţilor,
servicii în valoare de 147 000 lei.
În baza datelor din exemplu, în anul 201X entitatea va recunoaşte venitul după instalarea
efectivă a utilajului şi recepţionarea acestuia de către clienţi în sumă de 147 000 lei şi îl va înregistra
ca majorare simultană a creanţelor şi veniturilor curente.
23. Metoda procentului de finalizare este aplicabilă în cazurile în care serviciile, potrivit unuia
şi aceluiaşi contract, sînt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin această metodă,
veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacţiei, în funcţie de procentul de finalizare a
acesteia, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor. Recunoaşterea
308
veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la respectarea simultană a următoarelor
condiţii:
1) momentul încheierii tranzacţiei sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu
un grad înalt de certitudine la data raportării;
2) cheltuielile suportate în procesul tranzacţiei şi cele necesare pentru finalizarea acesteia pot
fi determinate în mod credibil.
24. În cazul aplicării metodei procentului de finalizare, suma veniturilor poate fi determinată
în baza unuia din următoarele procedee:
1) volumului efectiv al serviciilor prestate;
Exemplul 11. În ianuarie 201X entitatea a încheiat un contract de prestare a serviciilor de
consultanţă şi evaluare a imobilizărilor în valoare totală de 840 000 lei pe un termen de trei ani. În
anul 201X au fost prestate servicii de consultanţă în valoare totală de 126 000 lei.
Conform datelor din exemplu, venitul entităţii pe anul 201X constituie 126 000 lei şi se
înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.
2) ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate în volumul total al serviciilor prevăzute de
contract;
Exemplul 12. În ianuarie 201X entitatea a încheiat un contract de instalare a utilajului şi de
deservire a acestuia în decurs de 3 ani cu valoarea totală de 324 000 lei. În anul 201X entitatea a
îndeplinit 18% din volumul total de lucrări prevăzute de contract.
Conform datelor din exemplu, venitul entităţii pe anul 201X constituie 58 320 lei (324 000 lei
x 18%) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.
3) ponderii cheltuielilor suportate la o dată prestabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de
contract.
Exemplul 13. În ianuarie 201X, entitatea a încheiat un contract privind deservirea mărfurilor
vîndute pe un termen de 4 ani în valoare de 192 000 lei. Suma totală a cheltuielilor constituie,
conform contractului 164 000 lei. În anul 201X entitatea a suportat cheltuieli în sumă de 38 000 lei.
Conform datelor din exemplu, mărimea venitului entităţii pe anul 201X se calculează ca
produsul ponderii cheltuielilor efectiv suportate în mărime de 23,17% [(38 000 lei : 164 000 lei) x
100%] şi suma totală a venitului prevăzut de contract, constituie 44 506 lei (23,18% x 192 000 lei) şi
se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.
25. Dacă serviciile sînt prestate printr-un număr nedeterminat de operaţiuni în cursul unei
perioade de timp prestabilite, care nu pot fi repartizate pe stadii, veniturile se recunosc conform
metodei liniare sau în altă bază stabilită în politicile contabile ale entităţii.
Exemplul 14. În mai 201X entitatea a încheiat un contract privind deservirea şi reparaţia
calculatoarelor în curs de doi ani. Valoarea totală a serviciilor prevăzute de contract constituie 240
600 lei. Serviciile se prestează uniform pe parcursul perioadei stabilite în contract. Conform
politicilor contabile ale entităţii veniturile se repartizează după metoda liniară.
În baza datelor din exemplu, mărimea veniturilor entităţii pe luna mai 201X constituie 10 025
lei (240 600 lei : 24 luni) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor
curente.
26. Dacă rezultatul unei tranzacţii de prestare a serviciilor nu poate fi determinat cu un grad înalt
de certitudine, veniturile se recunosc doar în mărimea cheltuielilor suportate care au fost sau, posibil, vor
fi recuperate de către beneficiari.
Exemplul 15. În luna noiembrie 201X, biroul de avocaţi a încheiat cu entitatea „A” un contract
privind apărarea intereselor acesteia în procesul de judecată. Conform condiţiilor contractuale, în
cazul în care procesul va fi cîştigat, valoarea serviciilor va constitui 48 300 lei, iar în caz contrar,
entitatea va recupera biroului de avocaţi doar cheltuielile suportate efectiv în limita prevăzută de
contract — 35 200 lei. În mai 201X+1 entitatea „A” a pierdut procesul de judecată.
Conform datelor din exemplu, biroul de avocaţi recunoaşte veniturile în luna mai 201X+1 în
mărimea cheltuielilor suportate efectiv de 35 200 lei şi le înregistrează ca majorare concomitentă a
creanţelor şi veniturilor curente.
27. În cazul în care rezultatul tranzacţiei nu poate fi estimat în mod credibil şi recuperarea
309
costurilor suportate nu este probabilă, veniturile nu sînt recunoscute, iar costurile aferente tranzacţiei
se înregistrează ca cheltuieli curente.
Venituri din utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe şi
dividende
28. Veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii se recunosc la respectarea
simultană a următoarelor condiţii:
1) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către entitate;
şi
2) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil.
29. Veniturile sub formă de dobînzi se recunosc în baza condiţiilor contractuale pe măsura
survenirii termenelor de plată a dobînzilor stabilite în contractul încheiat între entitate şi utilizatorul
activului.
Exemplul 16. În octombrie 201X entitatea a acordat un împrumut în sumă de 165 000 lei pe
un termen de 3 ani. Dobînda anuală constituie 15% şi conform condiţiilor contractuale se achită la
finele fiecărui trimestru.
Conform datelor din exemplu, venitul sub formă de dobînzi a entităţii se recunoaşte în
decembrie 201X în sumă de 6 188 lei [(165 000 lei x 15%) : 4 trimestre] şi se înregistrează ca
majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.
30. Conform politicilor contabile veniturile sub formă de dobînzi pot fi recunoscute în baza
metodei dobînzii efective prevăzută în IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”.
31. Dobînzile aferente obligaţiunilor şi altor titluri de datorii, procurate la un preţ care include
dobînzile calculate, se recunosc ca venituri doar în suma referitoare la perioada post-achiziţie. Suma
dobînzilor aferentă perioadei pre-achiziţie a obligaţiunilor nu se consideră venituri, ci se raportează la
diminuarea costului de intrare a obligaţiunilor.
Exemplul 17. La 1 aprilie 201X, entitatea a procurat 2 500 de obligaţiuni cu termenul de
stingere de 3 ani la preţul unitar de 17 lei, care cuprinde cota dobînzilor calculate pe trei luni
(ianuarie, februarie, martie). Valoarea nominală a unei obligaţiuni constituie 15 lei, rata anuală a
dobînzii – 12%.
În baza datelor din exemplu, suma totală a dobînzilor calculate pe anul 201X constituie 4 500 lei
(2 500 unit. x 15 lei x 12%), din care se recunoaşte ca venituri suma de 3 375 lei [(2 500 unit. x 15 lei
x 12% x 9 luni) : 12 luni], iar suma rămasă de 1 125 lei (4 500 lei – 3 375 lei) se raportează la
diminuarea valorii contabile a obligaţiunilor cumpărate.
Conform datelor din exemplu şi a calculelor efectuate entitatea contabilizează:
 costul de intrare a obligaţiunilor procurate în mărime de 42 500 lei (2 500 unit. x 17 lei) – ca
majorare concomitentă a investiţiilor pe termen lung şi a datoriilor curente;
 suma totală a dobînzilor calculate pe anul 201X în mărime de 4 500 lei – ca majorare
concomitentă a creanţelor şi veniturilor anticipate;
 dobînzile aferente perioadei post-achiziţie a obligaţiunilor în sumă de 3 375 lei – ca
diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor curente;
 dobînzile aferente perioadei pre-achiziţie a obligaţiunilor în sumă de 1 125 lei – ca diminuare
concomitentă a veniturilor anticipate şi a valorii contabile a investiţiilor pe termen lung.
32. Redevenţele se recunosc ca venituri în baza contabilităţii de angajamente, în conformitate
cu condiţiile acordului încheiat între proprietarul şi beneficiarul de imobilizări necorporale. Astfel,
în cazul transferului drepturilor de utilizare a imobilizărilor necorporale pe o perioadă prestabilită,
recunoaşterea venitului sub formă de redevenţe se efectuează conform metodei liniare sau a în altă
bază stabilită în politicile contabile.
Exemplul 18. În ianuarie 201X entitatea „A” a transmis entităţi „B” dreptul de utilizare a unui
brevet de invenţie pe o perioadă de 5 ani. Suma totală a plăţilor, potrivit contractului încheiat, constituie
35 000 lei şi se va achita la finele fiecărui an în părţi egale.
Conform datelor din exemplu, venitul anual din redevenţe a entităţii „A”, inclusiv pentru anul
201X, constituie 7 000 lei (35 000 lei : 5 ani) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a
310
creanţelor şi veniturilor curente.
33. Transferul drepturilor de utilizare a imobilizărilor necorporale pentru o plată fixă şi pe un
termen nelimitat se consideră ca vînzare a imobilizărilor necorporale, iar redevenţele se recunosc ca
venituri în momentul transferării acestor drepturi.
Exemplul 19. Utilizînd datele din exemplul 18, să admitem că dreptul de utilizare a brevetului de
invenţie a fost transmis unei entităţi pe un termen nelimitat de timp.
În baza datelor din exemplu, veniturile sub formă de redevenţe se recunosc în sumă de 35 000 lei,
în ianuarie 201X, adică în momentul transmiterii dreptului de utilizare a brevetului beneficiarului şi se
înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.
34. În cazul în care obţinerea redevenţelor depinde de evenimentele viitoare, veniturile se
recunosc numai atunci cînd există probabilitatea primirii plăţii, de regulă, după producerea
evenimentului (de exemplu, la transmiterea drepturilor de utilizare a unui brevet de invenţie, cu
condiţia primirii plăţii în funcţie de vînzarea efectivă a produselor fabricate, redevenţele se recunosc
ca venituri pe măsura comercializării produselor).
35. Dividendele se recunosc ca venituri în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate,
adică atunci cînd a fost stabilit dreptul proprietarilor de a le încasa.
Prezentarea informaţiilor
36. În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin următoarele informaţii privind
veniturile:
1) metodele de recunoaştere a veniturilor, inclusiv a procedeelor aplicate pentru determinarea
stadiului de execuţie a tranzacţiilor de prestări servicii;
2) suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în perioada de gestiune, inclusiv
veniturile provenite din vînzarea produselor şi mărfurilor, prestarea serviciilor, dobînzi, redevenţe,
dividende;
3) suma veniturilor rezultate din tranzacţiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie
semnificativă de venit.
Prevederi tranzitorii
37. Prezentul standard se aplică începînd cu data intrării în vigoare.
Data intrării în vigoare

38. Prezentul standard intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.
311
CONTABILITATE
NOTE DE CURS
Bun pentru tipar la 02.04.2013. Format A5, coli de tipar 17,9.

Tirajul 100 exemplare, comanda nr. 11/13
Editor: Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, MD 2001,

mun. Chişinău, bd. Gagarin, 8
Tipărită la rizograful tipografiei UCCM, MD 2001,

mun. Chişinău, bd. Gagarin, 6.
312

2014 Note de Curs Tuhari Maleca Fulga 16.01.2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014 Note de Curs Tuhari Maleca Fulga 16.01.2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOLDCOOP

Aprobate la şedinţa Senatului UCCM

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

© T. Tuhari, I. Maleca, V. Fulga, UCCM, 2014

BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTABILITĂȚII.

1. Bazele conceptuale ale contabilității

Definiţie Contabilitatea constituie un sistem complex de colectare,

Contabilitatea sau evidența contabilă reprezintă o varietate a evidenței

 continuitatea evidenţei (înregistrarea informaţiei permanent, fără

tuturor faptelor fără excepţie, ce au loc în activitatea entităţii;

înregistrare, bilanţul etc.).

Figura 1.1. Structura sistemului contabil

În entitățile economice din Republica Moldova contabilitatea se ţine

Entitatea este analizată ca o unitate cu activitate continuă ceea ce semnifică

Metodele şi regulile de contabilizare alese de entitate trebuie să fie aplicate

Figura 1.2. Conținutul principiilor contabile

1. Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC);

Figura 1.3. Reglementarea normativă a contabilităţii

Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 este

Sunt elaborate indicații metodice privind:

Contabilitatea se organizează în baza politicilor contabile elaborate la

Un element important fixat în politicile contabile constituie sistemul

– sistem contabil care prevede - sistem contabil care prevede

Figura 1.4. Sisteme de ținere a contabilității

Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă

La baza obiectului de studiu al contabilităţii este pus patrimoniul

Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor economice

În acest caz echilibrul patrimoniului se exprimă prin dependența

În limbajul contabil pentru identificarea bunurilor economice se

Bunurile economice reprezintă substanţa materială şi nematerială a

Patrimoniul entităţii = Patrimoniul propriu + Patrimoniul atras

Potrivit limbajului contabil specializat bunurile economice semnifică

Pe parcursul perioadei de gestiune elementele patrimoniale de activ și

Reieşind din cele menţionate obiecte ale contabilităţii sau elemente

2.1. Activele entității economice. Definirea și componența

Active sunt resurse economice identificabile şi controlabile

Din punctul de vedere al conţinutului economic activul întreprinderii

În funcţie de aceste două criterii fundamentale (lichiditate şi timp)

Activele entităţii economice

Active imobilizate Active circulante

Imobilizări corporale Creanţe

Investiții financiare pe termen

Active biologice imobilizate

Alte active imobilizate

Figura 1.4. Componența activelor entității economice

Caracteristicile comune ale acestor elemente patrimoniale sunt timpul

Imobilizările necorporale sunt imobilizări nemonetare care nu

Imobilizările corporale reprezintă bunuri de folosinţă îndelungată,

Investițiile constituie elemente contabile sub formă de valori

Investiţii financiare – active sub formă de valori mobiliare, cote

Activ biologic – un animal viu sau o plantă vie.

Creanţele pe termen lung exprimă drepturi ale entităţii ce decurg

Avansurile acordate pe termen lung reprezintă plăţile efectuate în

Alte active imobilizate cuprind cheltuieli anticipate pe termen

Activele circulante reprezintă activele ce se aşteaptă să fie

Ciclul normal de activitate al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre

Din punct de vedere economic şi financiar activele curente se află

Stocurile reprezintă valorile economice, care prin natura şi

Creanţele curente identifică valorile economice avansate temporar

Investiţiile financiare curente reprezintă titlurile financiare

2.2. Pasivele entității economice. Definirea și componența

Pasivele reprezintă sursele de finanţare a bunurilor economice. Prin

Finanţarea proprie este făcută direct de titularul patrimoniului prin contribuţia

Corespunzător acestor două modalităţi de finanţare (Figura 1.5.)