3.7.

Italia
 Introducere:

Italia, ca si alte state din Europa, are o existență îndelungată și o istorie interesantă. Potrivit
cercetărilor date publicității, Roma, un oraș-stat fondat în anul 753( î.e.n ) a evoluat de-a lungul
secolelor într-un imperiu. In timpul războaielor napoleoniene (1803-1815), nordul si centrul Italiei a
fost organizat în cadrul Regatului Italiei, Iar sudul Italiei a fost administrat de Joachim Murat,
încoronat ca rege de Neapole. În martie 1861, Italia s-a proclamat din nou Regat, având forma de
guvernare de tip monarhie constituțională. În anul 1946 a fost organizat un referendum prin care
Italia a fost proclamată republică. În 1949, Italia a devenit membră NATO, a beneficiat de Planul
Marshall, care a contribuit decisiv la refacerea economiei până la sfârșitul anilor 1960, perioada
cunoscută sub numele de „Miracolul economic". În 1957, Italia a devenit membru fondator al
Comunității Economice Europene, care in 1993 s-a transformat în Uniunea Europeană. Evoluția Italiei
a continuat cu dificultate, până la criza economica din 2008, cand Italia a cunoscut recesiunea
economică și guvernele italiene au fost nevoite să aplice reforme structurale pentru revenire. Nici în
ziua de azi nu putem spune că Italia a depășit în totalitate dificultățile economice dar in continuare au
loc schimbări administrative, economice și legislative pentru a obține stabilitate economică și politică
in peninsulă.

3.7.1 Date si informatii cu caracter general

Denumirea oficiala a tarii este Republica Italia, care are o suprafata de 301.323 km 2, fiind o
peninsula pozitionata in partea de sud a Europei.

Aceasta face parte din grupul statelor europene mediu dezvoltate, cu un PIB pe locuitor de
26600€ in 2014 si o populatie inregistrata in 2015 de 61 milioane de locuitori, fiind in crestere
datorita, in principal valurilor de emigranti, care au ajuns sa reprezinte 7,4% din populatia tarii.

Economia Italiei este una diversificata si oarecum dispersata intre partea de nord a tarii, unde
PIB-ul / locuitor ajunge si la 34000€, comparativ cu partea de sud a peninsulei, unde acesta poate
ajunge si la 15000€, mult sub media europeana.

Spre deosebire de alte state de marimea sa, Italia are un sistem economic bazat pe
dezvoltarea sectorului privat, aici aflandu-se 3,8 milioane de IMM-uri, aproape dublu fata de
Germania.

Sectorul manufacturier al Italiei este specializat in pielarie, textile, utilaje si produse

metalurgice, acestea din urma fiind principalele produse exportate, alaturi de utilaje si mijloace de
transport. In anul 2014, contributia in PIB a principalelor ramuri a fost urmatoarea: servicii 68%,
industria ~30%, iar agricultura ~3%.

In sectorul industrial, intreprinderi precum FIAT, Pirelli, Enel si Edison au o rentabilitate

foarte ridicata datorita politicilor exigente de calitate si servicii pentru client, precum reducerea
costului de fabricatie pe unitatea de produs si angrenarea in globalizarea pietelor.

In sectorul bunurilor, o crestere mare au inregistrat productiile de masini unelte pentru

prelucrarea metalelor si masinile textile.

Turismul joaca un rol foarte important in sectorul serviciilor, acesta fiind impartit in 3 ramuri:
turismul de mare, turismul de munte si turismul cultural, cel din urma aducand in tara aproape 48 de
milioane de turisti pe an, care in 2013 au adus venituri de peste 43 mld $.
 Agricultura Italiei este dezvoltata mai ales in sudul tarii, avand circa 1.4 milioane de persoane
active in ferme mici de pana la 7 hectare pe societate. Acestea produc cereale, soia, tomate si
produse din carne in centrul peninsulei, iar in partea de sud predomina productia de fructe, legume,
ulei de masline si vin, Italia fiind primul producator mondial al acestei bauturi alcoolice.

Infrastructura rutiera este compusa din peste 700.000 km de drumuri nationale, din care
peste 7000 sunt autostrazi. Infrastructura feroviara e formata din peste 16000 km de cale ferata, pe
care circula trenul Frecciarossa 1000, care atinge viteza de 400km/h, fiind cel mai rapid tren din
Europa.

Italia mai dispune si de peste 1500km de canale si rauri navigabile, peste 30 de aeroporturi,
43 de porturi mari si o flota civila cu aprox 400.000 de unitati, plus aproape 600 de nave comerciale.

3.7.2. Tipul de stat, forma de guvernamant, bazele constitutionale

Si seful statului in Italia

Ca tip de stat, Italia este un stat unitar, indivizibil, independent, suveran si democratic.
Conform Constitutiei de la 2 iunie 1946, forma de guvernamant in Italia este o republica democrata
parlamentara, iar sistemul de guvernare e bazat pe vot cu reprezentare proportionala.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, in 2 iunie 1946, italienii au votat prin referendum inlocuirea
monarhiei cu republica. Constitutia Republicii Italiene de la 1948 are un continut rigid, motiv pentru
care frecvent este necesara „amendarea” ei prin numeroase „legi constitutionale”.

Seful statului este Presedintele Republicii, care e ales pe o perioada de 7 ani de catre un
colegiu electoral compus din membrii Camerei Deputatilor si ai Senatului. Alegerile trebuie sa aiba
loc sub forma de vot secret cu cei 315 senatori, cei 630 de deputati si cei 58 de reprezentanti
regionali cu drept de vot.

Principalele atributii ale Presedintelui Italiei:

- numeste Primul-Ministru;

- are dreptul de a trimite mesaje celor doua Camere;

- este comandantul fortelor armate;

- prezideaza Consiliul superior al magistraturii;

- poate gratia sau micsora pedepse.

3.7.3. Organizarea teritoriala si administrativa in Italia

Din punct de vedere al organizarii teritoriale, in Italia sunt constituite:

- 20 de regiuni, dintre care 5 au statute speciale autonome;

- 109 de provincii;

- 8101 comune;

- 15 orase metropolitane.
 Regiunile se bucura de autonomie financiara in formele si in cadrul limitelor prescrise de
legile republicii. Aceasta autonomie este totusi una limitata, de vreme ce ele nu pot impune noi taxe
ori reglementa impunerea ori distribuirea taxelor deja existente.

Din punct de vedere al organizarii administrative, in Italia cele trei ramuri ale autoritatii sunt
reprezentate pe 4 nivele administrative: nivelul national, nivelul regional, nivelul provinciilor si
nivelul local.

Nivelul national reuneste insitutii prin care se exercita atributiile statului in cele trei domenii
principale: legislativ, executiv si judecatoresc.

3.7.4. Organizarea si functionarea autoritatii legislative in Italia

Aceasta se exercita prin institutii prin institutii specializate pe fiecare dintre nivelurile aparatului
administrativ mentionate anterior.

3.7.4.1. Autoritatea legislativa la nivel national in Italia

Autoritatea legislativa este exercitata de un Parlament al Republicii, care are doua camere:
Senatul si Camera Deputatilor.

Senatul este format din 315 membri cu varsta de peste 40 de ani, alesi pentru un mandat de
5 ani si 10 senatori de drept (fostii presedinti ai tarii). Senatorii sunt alesi pe baza reprezentarii
regionale.

Camera Deputatilor e formata din 630 de membri cu varsta de peste 25 de ani care sunt alesi
pe o perioada de 5 ani prin vot direct in circumscriptii, proportional cu populatia.

Unele dintre principalele atributii ale Parlamentului Italiei sunt:

- functia legislativa, exercitata de membrii celor doua camere;

- exercitarea controlului asupra executivului;

- dreptul de revizuire a Constitutiei;

- alegerea Presedintelui Republicii;

- participarea la depunerea juramantului de catre Presedintele Republicii;

Desfasurarea activitatii in cadrul Camerelor este sustinuta de implicarea directa a comisiilor

parlamentare.

Camera Deputatilor are 14 comisii parlamentare, fiecare cu aproximativ 45 de membri.

Senatul are 12 comisii, fiecare cu aproximativ 30 de membri.

Aceste comisii au competente in dezbaterea actelor normative primite de la Guvern si de a analiza

propunerile legislative formulate de cealalta Camera. De asemenea, uneori comisiile sunt
imputernicite sa exercite direct puterea legislativa.