Sunteți pe pagina 1din 25

Grup Scolar Industrial Energetic Campina

Strada Grivitei,Numarul 1

ATESTAT PENTRU CERTIFICAREA


COMPETENTELOR PROFESIONALE
RUTA DIRECTA
CALIFICARE:TEHNICIAN IN TURISM
PROMOTIA: 2008

Indrumator proiect:
Otelea Beatrice Nume elev:
Bachmatchi Florina
,,PRODUCEREA SI COMERCIALIZAREA VOIAJELOR
TURISTICE’’
Argument: ,,Am ales aceasta tema pentru
proiect deoarece punctul de plecare in comercializarea
produsului turistic il reprezinta transportul;voiajul fiind
considerat fundamental pentru definirea turismului"
CAPITOLUL 1:Voiajele turistice
1.1.Agentiile de voiaj
1.2.Structura tehnica a unei agentii de voiaj
1.3.Personalul agentiei de voiaj
CAPITOLUL 2:Serviciile de transport turistice
2.1.Rolul transportului in activitate turistica
2.2.Forme de transport utilizate in turism
• Transportul rutier
• Transportul feroviar
• Transportul aerian
• Transportul naval
CAPITOLUL 3:Caracterizarea succinta a unor
forme moderne de turism
• Turismul de agreement
• Turismul de odihna
• Turismul de tratament
• Turismul sportive
• Turismul stiintific
• Turismul particular
• Turismul social
• Turismul de tineret
• Turismul de afaceri si congrese
CAPITOLUL 1.

VOIAJELE TURISTICE

Notiunea de ,,voiaj''sau ,,vizita''


-fundamentala pentru definirea turismului-are o sfera de
cuprindere extrem de larga(se refera la aspecte foarte
diferite cu privire la motiv,durata,mijloc de transport
folosit,originea turistului,etc.)si acopera o varietate de
forme de manifestare,se impune manifestarea unui
ansamblu de criterii de clasificare,de delimitare a unor
categorii omogene, bine conturate.Claificarea formelor
de turism ofera,in plus,avantaje in directia imbunatatirii
statisticilor turismului, arealizarii compatibilitatii
inregistrarilor nationale si internationale.
Potrivit experientei internationale,exista
numeroase criterii de structurare a voiajelor
turistice;intre acestea pot fi mentionate:motivul
calatoriei,gradul de mobilitate al tuirstului,originea sa
periodicitatea plecarilor. Multiplele sale conexiuni si
implicatii in plan economic, social, cultural si politic,
rolul sau activ in societate, pe de o parte, si
transformarile sale ca fenomen pe de alta parte,
argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru
cunoasterea continutului voiajului, a sensibilitatilor si
incidentelor sale, in vederea descifrarii mecanismelor de
functionare. In acest context se inscriu eforturile
specialistilor privind evolutia si conexiunile cu celelalte
componente ale economiei nationale.
Investigarea producerii voiajelor la scara mondiala si
nationala evidentiaza cursul ascendant al acestuia,
dinamica sa, transformarile profunde din viata
economica si sociala, dar si o serie de mutatii din
interiorul sau.
Dezvoltarea economiilor individuale ale tarilor lumii,
reducerea barierelor comerciale si, corespunzator,
largirea schimburilor economice si culturale
internationale, servicizarea si globalizarea economiei
mondiale au creat conditii favorabile pentru participarea
unui numar de tari si persoane (in crestere) la
activitatea turistica.
Romania, dispunand de un potential turistic bogat si
variat, face parte din categoria tarilor cu traditie si
experienta in domeniul turismului, ceea ce de-a lungul
timpului se plaseaza intre destinatiile de vacanta
recunoscute si apreciate indeosebi in Europa.
Situatia economico-sociala, regimul politic au influentat
in mare masura, atat pozitia Romaniei pe piata turistica
internationala, cat si locul turismului in consumul
populatiei si in structura economiei. Asadar, circulatia
turistica a Romaniei interna si internationala a cunoscut
evolutii diferite, determinate de schimbarile majore din
economia mondiala si din cea interna, precum si de
gradul de receptivitate la aceste evenimente.
In aceste conditii, o analiza pertinenta a fenomenului
turistic romanesc presupune o abordare distincta a
voiajului turistic cu descifrarea sensibilitatilor,
tendintelor, perspectivelor si implicit jalonarea
strategiilor de dezvoltare.
Competenta sistematica in modelul de analiza a
turismului international corespunde trendului sau
tendintei centrale sub forma unor variatii lente,
sesizabile pe perioade lungi de timp ca urmare a actiunii
cauzelor esentiale de lunga durata (ex. progresul tehnic,
dezvoltarea stiintei, cresterea populatiei, progresul
economico-social, etc)
Comercializarea voiajelor turistice in Romaniei a fost
analizata cu rigurozitate incepand cu 1994, se
caracterizeaza printr-o evolutie contradictorie ce
confirma receptivitatea sa la tranformarile in plan
economic, social si politic ale lumii contemporane.

1.1.Agentiile de voiaj

Sunt considerate agentii de voiaj toate íntreprinderile


care se obliga, ín scop lucrativ, sa procure calatorilor
titluri de transport si servicii hoteliere pentru
efectuarea voiajului sau a sejurului.
Orice persoana care ofera voiaje cu titlu lucrativ
trebuie sa apartina personalului unei agentii acreditate
sau sa actioneze ín calitate de corespondent al unei
agentii, sub responsabilitatea acesteia.

1 Operatiuni tehnice ale agentiei de voiaj

Acestea se refera ín principal la:


Vanzarea de bilete pentru orice mijloc de transport
terestru, maritim sau aerian (servicii izolate simple si
compuse de transport).
Comercializarea voiajelor turistice, poate fi:
2 Izolate: agentia se ocupa cu rezolvarea si vanzarea
serviciilor - receptive de acces produse, ín general,
de catre agentie;
3 Servicii de primire (``meeting`` sau
``transfer``) constau ín punerea la dispozitia
clientilor a unui mijloc de transport si a
unuia sau mai multor functionari ai agentiei
care vorbesc limba clientului (interpret);
4 Servicii de acces prin care se pune la
dispozitie un mijloc de transport si unul sau
mai multi factori (ghizi) care ínsotesc
clientii;

5 Complexe. Serviciile complexe sunt: voiaje generice si


voiaje forfetare. Acestea pot fi: individuale si
colective (fiind ín general ínsotite de unul sau mai
multi factori ai agentiei); cu itinerariu propus de
client si cu itinerariu deja pregatit de agentie.
Organizarea unui voiaj consta ín eleborarea unui
deviz estimativ pentru determinarea pretului de vanzare,
ín pregatirea si furnizarea tuturor serviciilor de
transport, de primire si de agentie, ín emiterea tuturor
titlurilor (bilete definitive si bonuri de schimb) pentru
serviciile de transport, de primire si de agentie.

6 Structura tehnica a unei agentii de voiaj

Din componenta unei agentii de voiaj mare fac parte


mai multe birouri, compartimente si oficii. Acestea sunt:
Biroul secretariat cu sarcini ín efectuarea de lucrari de
secretariat, corespondenta etc.
Biroul dezvoltare cu rolul de asigurare a cresterii
vanzarilor.
Biroul transporturi, organizat pe doua sectii cu atributii
specifice.
7 Sectia contracte, care íncheie contracte cu
furnizorii de servicii de transport;
stabileste conditiile si tarifele de vanzare a
biletelor, ca si comisioanele agentiei; se
íngrijeste de íntocmirea registrelor de stoc
de bilete si rsspunde de gestionarea
biletelor.
Biroul turism organizat ín douá compartimente (oficii):
Compartimentul productie este format din trei
sectii:
8 Sectia programare generala care se ocupa
cu studiul programelor de voiaj (exceptand
congresele) ;
9 Sectia operativa generala se ocupa, ín
acord cu sectia programare, de punerea ín
executie a voiajelor ín grup, programate, cu
oferta catre public ;
10Sectia operativa congrese si pelerinaje se
ocupa de voiajele colective cu caracter
profesional si religios.
Compartimentul receptie - consta ín organizarea
serviciilor de receptivitate, de primire si de acces. El
cuprinde trei sectii:
11Sectia contracte pentru servicii receptive;
12Sectia receptiva generala ;
13Sectia operativa generala care índeplineste
toate operatiunile de rezervari si de
prestari de servicii catre clientela sosita ín
diversele localitati vizitate, prin
intermediul instructiunilor transmise
filialelor, sucursalelor si agentiilor
corespondente.
Biroul trafic accesoriu compus din:
14Sectia servicii bancare;
15Sectia asigurari diverse si expedieri de
bagaje ;
16Sectia servicii diverse care íncheie
acorduri pentru vanzarea de bilete la
spectacole, articole de librarie (ghiduri,
harti topografice si automobilistice),
suveniruri.
Biroul tarife si documentare format din:
17Sectia tarife care íntocmeste, tipareste si
difuzeaza fise, breviare si tabele de tarife
pentru servicii turistice de orice tip, pentru
uzul diverselor filiale si sucursale ale
agentiei.
18Sectia documentare agentiala care
íntocmeste, tipareste si difuzeaza pentru
fiecare localitate de interes turistic
fascicole sau foi mobile cuprinzand toate
informatiile necesare pentru organizarea
optima a serviciilor si pentru un serviciu
optim de informare a clientelei.
19Sectia documentare neagentiala care
procura toate orarele, anuarele, publicatiile
editate de furnizorii de servicii si de
íntreprinderi turistice si le difuzeaza
periodic catre filiale si sucursale, pentru o
optima desfasurare a muncii agentiei.
Biroul publicitate format din:
20Sectia contracte care íncheie contracte si
pregateste planurile publicitare, devizele si
comenzile pentru publicitate activa si
pasiva, copiile carora fiind trecute la
contabilitatea pentru emiterea facturilor si
pentru íncasarea lor.
21Sectia redactionala pregateste nu numai
textele publicitatii pasive, dar se ocupa si
de inserarea taxelor publicitatii active ín
publicatiile agentiei si urmareste
redactarea çi tiparirea publicatiilor:
reviste, rubrici de stiri, brosuri etc.
Biroul difuzare si fisier general se ocupa cu expedierea
íntregului material de serviciu, a materialului publicitar
si a corespondentei care-i parvine de la diverse sectoare
si birouri.

1.1.PERSONALUL AGENTIEI DE VOIAJ


Structura personalului unei agentii de voiaj este formata
din:
1.Personalul administrativ - índeplineste sarcini de
gestiune generala (contabili, casieri etc.) si se ímparte
ín : personal cu functii de conducere; personal ordinar;
personal de ordine; personal de íngrijire.
2.Personal tehnic format din: personal cu functii de
conducere; personal destinat vanzarilor; personal de
executie.
Cerintele pentru personalul de executie (constituit
din personalul care lucreaza ín ``spatele ghiseului``)
constau íntr-o buna cunoastere a limbilor straine si a
serviciilor care se vand; adesea e chemat sa ínlocuiasca
si sa ajute personalul de vanzare, si astfel are mari
sanse sa fie transferat ``la ghiseu`` dacá reuseste sa
capete ínsusirile necesare.
3.Personalul specializat (sau de asistenta turistica)
format din:
Curierii sunt profesionisti ce ínsotesc turistii ín
voiaje, punandu-le la dispozitie serviciile comandate cu
anticipatie de catre agentie.
``Hostéssas`` sau ‘’asistentele turistice’’ sunt femei
tinere care índeplinesc rolul de gazda perfecta ín
íntampinarea clientilor
Ghizii turistici sunt profesionisti care se ocupa cu
íntampinarea turistilor ín localitatile de destinatie
pentru a-i ínsoti ín vizitarea acestora.
Interpretii sunt profesionistii care se ocupa cu
íntampinarea clientilor ín localitatile de sosire sau de
tranzit, punandu-se la dispozitia lor pentru a-i ajuta ín
diferite operatiuni ce trebuie efectuate pentru a ajunge
la locurile unde vor trebui sa utilizeze serviciile
receptive sau alte mijloace de transport pentru a
continua voiajul.
CAPITOLUL 2
SERVICII DE TRANSPORT TURISTICE

Transportul reprezinta una dintre componentele de baza


ale prestatiei turistice; el asigura, ín principal,
deplasarea turistilor de la locul de petrecere a vacantei,
ín
cazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei,
ín cazul turismului itinerant. Analizat chiar si numai ín
corelatie cu circulatia turistica, serviciul de transport
este mult mai complex, el vizand, pe langa voiajul
propriu-zis, ansamblul operatiunilor, conditiilor si
facilitatilor legate de organizarea deplasarii fizice atat a
turistilor cat si a unor bunuri destinate consumului
acestora. Sunt cuprinse, ín egala masura, serviciile
oferite turistilor ce practica o forma de turism si
prestatiile efectuate celor ce calatoresc cu mijloace
proprii.

2.1.Rolul transportului in dezvoltarea activitatii turistice

Insemnatatea activitatii de conducere creste ín


domeniul serviciilor turistice pe masura ce numarul este
mai mare si domeniile lor de actiune sunt mai variate.
Activitatea turistica, prin ínsasi continutul ei,
presupune miscare, deplasare ín spatiu. Interdependenta
dintre turism si transporturi este pusa ín evidenta ín
vederea efectuarii unui consum turistic, oamenii trebuie
sa calatoreasc indiferent de natura ei, neputand veni ín
íntampinarea consumatorilor.
Transporturile au un rol bine determinat: prin
intermediul lor se ín zonele de interes turistic si o data
cu aceasta, íntalnirea transformarea lor din
``potentiale`` ín ``efective``. Totodata, crearea conditiilor
de accesibilitate turistilor permite valorificarea
potentialului turistic al zonei respective.
De nivelul de dezvoltare, si mai ales de organizare,
a transporturilor depinde calitatea prestatiei turistice si
expansiunea activitatii ín domeniul turismului. Timpul
total de vacanta al unui turist poate fi considerat, dintr-
un anumit punct de vedere ca fiind compus din doua
elemente: timp de transport si timp de sejur. Pentru o
mai buna utilizare vacantei, turistul este interesat ín
efectuarea unor deplasari noi,alegerea unor trasee
interesante, serviciile unor ghizi competenti etc.
Un alt aspect al influentei transporturilor asupra
circulatiei turistice se refera la ponderea ridicata a
costurilor serviciilor de transport ín tarifele pentru
aranjamentele turistice. Realizarea unor costuri de
transport scazute conditioneaza astfel reducerea
costurilor totale si stimuleaza cresterea circulatiei
turistice. Din acest punct de vedere, ín activitatea de
transporturi trebuie sa se asigure, ín primul rand,
corespondenta íntre continutul serviciilor prestate si
nivelul tarifelor, precum si o stabilitate a acestora. In al
doilea rand, reducerea costurilor trebuie sa se faca nu
prin diminuarea continutului sau calitatii serviciilor, ci
printr-o utilizare rationala a capacitatilor de transport,
precum çi prin folosirea combinata a mijloacelor. In al
treilea rand, se recomanda acordarea unor facilitati sau
reduceri de tarife ín perioadele de slaba activitate
turistica, pentru stimularea acesteia. De asemenea,
rezultate bune ín directia reducerii costurilor se pot
obtine prin extinderea formulei de sincronizare a
grupurilor la polii excursiei.
Pentru a raspunde exigentelor ín privinta timpului
de deplasare, confortului, nivelului costurilor etc., si
pornind de la premisa ca transporturile reprezinta un
domeniu sensibil la realizarile stiintei si tehnicii, se
impune modernizarea continua a acestora prin dotarea
cu capacitati noi si cu un nivel superior de confort, cu
material rulant care sa dezvolte viteze mari, prin marirea
securitatii si regularitatii ín circulatie.

2.2.Forme de transport utilizate in turism

Ín desfasurarea efectiva a traficului turistic se apeleaza


la o gama variata de mijloace de transport. Utilizarea
unuia sau altuia dintre ele, ca si folosirea lor combinata
sunt determinate de factori legati de specificul
calatoriei si particularitatile mijloacelor de transport, de
elemente tinand de psihologia turistilor. Dintre acestia,
cei mai importanti sunt: distanta de parcurs si durata
calatoriei, caracteristicile itinerariilor, starea cailor de
comunicatie si intensificarea traficului, regularitatea çi
securitatea deplasarii, motivul voiajului, confortul
calatoriei, nivelul tarifelor practicate etc.
Caracterizarea formelor de transport turistic,
analiza avantajelor si limitelor lor pornesc, cel mai
frecvent, de la gruparea acestora dupa natura mijlocului
folosit, respectiv: transport rutier, feroviar, aerian si
maritim. Tendintele ín evolutia lor, locul ocupat de
fiecare ín traficul turistic sunt dependente, ín egala
masura, de dinamica turismului si dezvoltarea
transportului obisnuit de calatori.

Transportul rutier se situeaza pe primul loc ín


derularea traficului turistic atat pe plan intern cat si pe
plan international. El se realizeaza cu ajutorul
autocarelor, microbuzelor si autoturismelor. Autocarele
si microbuzele sunt folosite ín cadrul formelor
organizate de turism, pentru transporturile colective si
sunt administrate de organizatorii de turism.
Autoturismele folosite pentru calatoriile turistice sunt,
de regula, proprietatea turistilor; ele pot apartine si unor
agentii de turism sau intreprinderi specializate,
utilizarea lor realizandu-se prin sistemul ínchirierilor (cu
sau fara sofer).
Optiunea masiva a turistilor pentru transportul
rutier este motivata de avantajele pe care acesta, si ín
mod deosebit autoturismul, le ofera ín privinta libertatii
de miscare, atractivitatii voiajului, costului calatoriei
etc. Desi ín ceea ce priveste rapiditatea si confortul
deplasrii mijloacelor auto sunt puternic concurate de
cele aeriene si feroviare, participarea lor la traficul
turistic este ín continua crestere. Dorinta turistului de a
cunoaste cat mai multe íntr-un interval cat mai scurt
primeaza fata de comoditatea calatoriei si uneori chiar
fata de distanta, facand ca autoturismul, prin
accesibilitatea pe care o asigura, sa fie preferat altor
mijloace de transport. Aceste avantaje, asociate
perfectionarii echipamentului masinii si existentei unor
cai rutiere de calitate, determina decizia ín favoarea
autoturismului si ín cazul deplasarilor peste granita.
Dinamica transporturilor rutiere este puternic
influentata de gradul de dezvoltare a retelei de drumuri;
este vorba, pe de o parte, de densitatea retelei si
calitatea acesteia (autostrazi, drumuri modernizate) si,
pe de alta parte, de echiparea ei cu indicatoare, statii
de benzina, statii ``service``, locuri de campare etc.
Dinamica ínalta a transporturilor rutiere, ín special
a automobilului, se accentueaza si pe masura cresterii
gradului de motorizare a populatiei. Astfel, sporirea
numarului posesorilor de autoturisme are, pe langa
efectele stimulatoare asupra circulatiei turistice,
consecinte asupra destinatiei vacantelor. Ca urmare a
cresterii independentei ín deplasare, realizata printr-o
dotare superioara, se mareste frecventa calatoriilor, se
intensifica orientarile spre turismul itinerant sau pentru
voiajurile pe distante mai lungi.
Costul calatoriei intra si el ín competitie, actionand ín

favoarea transporturilor rutiere. El joaca un rol deosebit


ín cazul turistilor care voiajeaza ímpreuna cu familia: ín

deplasarile cu autoturismul, cheltuielile de transport

raman relativ constante, indiferent de gradul de ocupare

a acestuia, ín timp ce, pentru toate celelalte forme de

transport, cheltuielile cresc proportional cu numarul

persoanelor care solicita acest serviciu.

Paralel cu evolutia traficului rutier s-a ínregistrat si


perfectionarea si diversificarea tipurilor de aranjamente,
íntre care formulele ``FLY and Drive``, sistemul
ínchirierilor, sistemul ``Europabus`,’’Package
tour’’,’’Cupoanele hoteliere’’,’’Cupoanele de
camping’’,’’Rent a car’’.
Fly and drive:este o calatorie combinata cu avionul si
autoturismul.Autoturismul(fara sofer)este pus la
duspozitia turistului de la sosirea in aeroport si pana la
inapoierea in aeroportul de plecare sau in alt loc stabilit
in prealabil.in pretul global sunt incluse serviciile de
baza(cazare cu mic dejun sau masa in demipensiune)si
unchirierea masinii pe traseu rezervat dinainte cu
kilometraj nelimitat.
Package tour: este un aranjament pentru turistii
automobilisti,care cuprinde un pretul forfetar servicii de
cazare si masa pe trasee dinainte stabilite,la alegerea
clientilor automobilisti.
Cupoanele hoteliere: reprezinta un aranjament pentru
automobilisti, cuprinzand servicii in hotel si mic
dejun,fara o rezervare prealabila a camerei de
hotel.Cupoanele sunt valabile pentru anumite
hoteluri,care sunt prezentate turistului.
Cupoanele de camping: aranjament similar cupoanelor
hoteliere ,dar care cuprinde servicii in campinguri:loc
pentru instalarea cortului,pentru parcarea
masinii/rulotei.
Rent-a-car: aranjament turistic ce presupune inchirierea
masinii si asigurarea acesteia,in variantele cu/fara
sofer.

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi


forme de calatorie utilizate in turism; el continua sa
detina ín unele tari, íntre care si tara noastra, un loc
important ín traficul turistic. Principalele avantaje ce
motiveaza orientarea turistilor spre acest mijloc de
transport sunt: regularitatea si certitudinea realizarii
deplasarii, ca urmare a independentei mijloacelor
feroviare fata de aterizarea avionului si chiar a
automobilului depinde ín mare masura de conditiile
meteorologice); costul relativ mai redus al calatoriei
fata de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de
deplasare; comoditatile oferite prin vagonul de dormit si
vagonul-restaurant; posibilitati mai largi de vizionare a
peisajului; miscarea ín interiorul mijloacelor de
transport; faptul ca ímbarcarea si debarcarea se
realizeaza, ín general, ín interiorul localitatilor, pentru
ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul .
Pe langa acestea, ín transformarea optiunii pentru
cálátoria cu trenul se mai adaugá perfectionarile
ínregistrate ín ultima vreme ín domeniul transporturilor
feroviare, ca rezultat al introducerii progresului tehnic.
Astfel, a crescut gradul de confort al acestora, a sporit
substantial viteza de deplasare, s-a dezvoltat gama
serviciilor suplimentare oferite, s-au creat conditii
pentru utilizarea trenurilor de calatorii internationale
fara íntreruperi sau transbordari repetate. Aceste
avantaje, alaturate cheltuielilor mai reduse ce revin
organizatorilor, stimuleaza exploatarea ín turism si
transporturilor feroviare.
Cu toate acestea, ín circulatia internationala,
transportul feroviar íntruneste doar 44% din optiuni.
Exista si tari ín care ponderea lui este mai mare de 15-
20% - ín unele depasind chiar ponderea transporturilor
aeriene (Italia, Iugoslavia, Bulgaria s.a). Ín tara noastra,
calatoriile cu trenul detin circa 25% din traficul turistic
international si circa 30% din cel intern. Aceasta
pondere, relativ mare, se explica prin dezvoltarea mai
accentuata a transporturilor feroviare ín raport cu
celelalte forme, datorita conditiilor specifice (dotarea
mai slaba cu autoturisme, distante scurte care nu
motiveaza solicitarea avionului etc.) si prin facilitatile
pe care le ofera turistilor, mai ales pentru calatoriile ín
grup; intra, de asemenea, ín consideratie ponderea
relativ ridicata a turistilor din tarile vecine, care
utilizeaza cu precadere mijloacele feroviare datorita
distantelor mici, practicarii unor sisteme de reduceri,
íntelegerile convenite ín acest sens.
Ín transporturile internationale se mai organizeaza
trenuri speciale pentru care locurile çi orariile se
stabilesc prin íntelegeri íntre tarile beneficiare. Romania
participa la realizarea unor asemenea forme prin
conventii íncheiate cu tarile vecine sau cu partenerii din
tarile vest-europene, conventii ce reglementeaza
drepturile si obligatiile organizatorilor si turistilor.
Cel mai important aranjament turistic pentru
transportul feroviar este RIT(Rail Inclousive
Tour).Aceasta consta in comercializarea de catre
agentia de voiaj,la un pret global,a unui pachet de
serviciice include:calatoria cu trnul,cazare,masa si un
minim de prestatii de agement.Acest tip de aranjament
se adreseaza turismului organizat,fie el de grup sau
individual,
Acest aranjament se poate realiza in mai multe
variante:
RIT-I-este destinat turistilor individuali,fiind
caracterizat prin faptul ca ofera acestora o reducere a
tarifului normal cu 20%,fara sa se impuna restrictii de
durata pentru calator sau de volum minim de vanzari
pentru agentul de turism.
RIT-I.G-este destinat turistilor individuali sau celor
care calatoresc in mici grupuri(6 persoane);el prevede o
reducere de pana la 40% la tariful normal,dar obliga
agentul de turism la realizarea unui volum minim al
traficului.Un alt avantaj al acestui tip de aranjament
este libertatea in privinta programarii transportului,ceea
ce raspunde mai bine cererii turistilor.
RIT-G.P.-este destinat grupurilor mari de turisti care
calatoresc programat.Reducerile de tarif sunt mai
mari,pana la 45%,dar sunt acordate cu respectarea unui
numar minim de turisti,programarea plecarilor si
sosirilor in anumite zile si respectarea unor rute
convenite anterior.
RIT-Y si RIT-YP:reprezinta acorduri speciale,destinate
tinerilor sub 26 de ani,care se pot desfasura,asa cum
arata si denumirea,fara sau cu pogramare
anticipata;sunt oferite reduceri de pana la 50%,dar se
impune obligativitatea asigurarii unui anumit volum de
trafic.
RIT-G-este o varianta utilizata conjuctural,in scop
promotional,cu tarife foarte scazute,practicata doar la
initiativa cailor ferate din tara de plecare in acord cu
cele din tarile tranzitate.

Transportul aerian se numara printre cele mai


dinamice forme de transport turistic, fiind utilizat cu
precadere pe distante lungi si foarte lungi.
Studiile unor organisme de specialitate arata ca
avionul este folosit ca mijloc de deplasare ín proportie
de 50% pe distante íntre 1000 çi 4000 km si aproape ín
exclusivitate pe cele ce depasesc 4000km. Orientarea
turistilor spre calatorii pe distante mai lungi justifica,
íntr-un fel, cresterea ponderii transporturilor aeriene ín
totalul traficului turistic, acesta situandu-se ín prezent
la 20-25% (ín traficul international), cu valori sensibil
diferite pe tari; de exemplu, Grecia 75%, Anglia 62%,
Italia 105 etc.
Progresele ín domeniul transporturilor aeriene au
dus la cresterea vitezei comerciale a mijloacelor, dar çi
la ínmultirea liniilor directe si cresterea frecventei
zborurilor, la folosirea unor nave de mare capacitate, la
reducerea costurilor de exploatare a lor. Toate acestea
au ínsemnat pentru turism reducerea duratei calatoriei,
cresterea gradului de confort, posibilitatea unor
calatorii pe cele mai variate rute, scurtarea timpului
íntre luarea deciziei de calatorie si efectuarea ei.
Principalele neajunsuri ale utilizrii transporturilor
aeriene sunt: determinarea de dependenta acestora de
conditiile atmosferice, ceea ce pune sub semnul
incertitudinii respectarea riguroasa a orarului sau chiar
realizarea calatoriei, de costul relativ ridicat al
clatoriei, de investitiile mari pe care le necesita
construirea si exploatarea unor aeroporturi moderne, de
faptul ca ímbarcarea si debarcarea turistilor se face ín
afara localitatilor, necesitand transferul la baza de
cazare cu alte mijloace. Cu toate acestea, calea aerului
continua sa fie din ce ín ce mai solicitata ín
aranjamentele turistice ai ín calatoriile pe cont propriu,
mai ales ín traficul international.
Cu toate acestea, transporturile aeriene ocupa o
pozitie semnificativa doar ín traficul turistic
international, unde reprezintá 5-6%; ín traficul turistic
intern, datorita distantelor relativ mici, sunt preferate
celelalte forme de transport.
Pentru transportul turistilor se folosesc atat cursele
de linie cat si cele speciale (charter). Cursele regulate
sunt mai solicitate de turistii care calatoresc pe cont
propriu. Ele prezintá avantajul certitudinii zborului (ín
cazul curselor speciale pot fi anulate zboruri ca urmare
a necompletarii locurilor) si al unui orar stabilit ín
prealabil; de asemenea, ofera posibilitati de íntrerupere
a calatoriei si de combinare cu alte mijloace. Cursele
speciale (charter) sunt organizate direct si deci sunt mai
rapide, prin evitarea opririlor intermediare si schimbarea
mijloacelor, ofera turistilor o serie de facilitati de plata.
Ín practica desfasurarii zborurilor, aceste forme se
concretizeaza íntr-o multitudine de tipuri de aranjamente
-IT(inclusive tour), CIT(charter inclusive tour), block-
charter si totalitati de exploatare a capacitatii parcului
international de mijloace.

Transportul naval este una dintre formele de


deplasare putin solicitata, datorita conditiilor
particulare de realizare, vitezei reduse pe care o
ínregistreaza navele çi necesitatile continuarii
calatoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de
mijloace.
Transportul naval reprezintá circa 2-3% din traficul
turistic international si 1-2% ín circulatia turistica a
tarii noastre, ponderea sa mentinandu-se relativ
constanta. Transporturile navale se realizeaza astazi
mai mult sub forma croazierelor, transformandu-se de
fapt dintr-o modalitate de deplasare íntr-una de
agrement.
Alegerea navelor ca mijloc de transport in scop
turistic prezinta o serie de avantaje:
-capacitate de transport mare(peste 1000 persoane)
-confortul cel mai ridicat datorita unei dotari
variate si complexe(inclusiv
piscine,discoteci,cluburi,sali de fitness)
Pelanga aceste avantaje,trebuie mentionate si
dezavantajelealegerii calatoriei pe apa:
-viteza de deplasare redusa(15
norduri/h,1nod=1825)fapt ce se repercureaza negativ
asupra bugetului de timp al turistilor
-preturi ridicate
-regularitateacirculatiei este influentata de
conditiile climatice(inghet,furtuni)
-folosirea acestor mijloace este conditionata de
existenta cailor fluviale si maritime,a porturilor si a unei
flote adecvate
-o mica parte a destinatiilor turistice este situata in
vecinatatea locurilor de acostaresi,de aici,necesitatea
continuarii cu alte mijloace
-prezenta pragurilor si a cascadelor pe marile fluvii
In Romania,serviciile de transport naval se
realizeaza pe Marea Neagra,Dunare si o serie de
lacuri(lacurile de acumulare Portile de Fier,Bicaz,de pe
Lotru,Arges,Olt,etc.precum si lacurile de agreement din
jurul Bucurestiului,unele lacuri naturale de pe litoralul
Mariii Negre)
Pe fondul unei dezvoltari si diversificari ale
serviciilor de transport, se detaseaza ca o caracteristica
a turismului modern, utilizarea combinata a mijloacelor.
Alaturi de formula deja consacrata ``FLY and DRIVE``,
apar tot mai.frecvent aranjamente combinate: avion +
autocar, vapor +autocar etc.
Un loc distinct ín ansamblul serviciilor de transport
revine celui pe cablu. Considerat deopotriva mijloc de
deplasare si de agrement, transportul pe cablu are un rol
important ín dezvoltarea turismului montan, gradul de
dotare cu astfel de mijloace orientand ín mod evident
fluxurile turistice, mai ales ín turismul de iarna.

CAPITOLUL 3
CARACTERIZAREA SUCCINTA A UNOR FORME DE
TURISM

• Turismul de agrement este o forma frecvent


intalnita oferind un bun prilej de a cuno ste locuri si
oameni noi, istoria si obiceiurile lor. Din acest punct de
vedere, el se interfereaza cu asa-numitul turism cultural.

• Turismul de odihn a are un caracter mai putin


dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumit a
localitate cu particularitati specifice. Turistul prefera
aceasta forma din dorinta de a schimba mediul, de a se
desprinde cel putin pentru o perioada de activitatile pe
care le practica in mod obisnuit.

• Turismul de tratament este o forma specifica a


turismului de odihna care, trebuie sa recunoastem, a lua
o amploare mare nu atat ca urmare a dorintei de a
preveni anumite imbolnaviri, cat, mai ales, cresterii
surmenajului si a bolilor profesionale provocate de
ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza, el este legat
mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru
proprioetatile lor terapeutice, pentru apele minerale,
termale, pentru namoluri, mofete etc. situate íntr-un
climat de crutare. Este si motivul pentru care el
reprezinta una din formele de circulatie turistica cele
mai constante, cu o clientela relativ stabila, care
contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a
capacitatilor de cazare si la realizarea unor incasari
medii sporite pe zi/turist. In perspectiva anilor ce vor
veni, aceasta forma de turism va lua o amploare si mai
mare, constituind una din sursele cele mai mari de
venituri pentru tara noastra, unul din statele cele mai
bogate in resurse balneoclimaterice din Europa.

• Turismul sportiv constituie o alta forma a voiajului


turistic foarte agreata de anumite categorii ale
populatiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de
sporturi, de la cele nautice, sporturile de iarna, pana la
alpinism, vanatoare si pescuit. Fireste, toate aceste
activitati sportive sunt pronuntat individualizate, dar, in
ansamblu, cuprind mase mari de oameni, pentru ca
voiajul este legat si de existenta unor competitii
sportive esalonate de-a lungul intregului an.
• Turismul s tiin t ific are un caracter ocazional,
referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea
unor obiective industriale, zone agricole, a unor
obiective hidroenergetice, vizitarea barajelor si a
locurilor ínconjuratoare. Din punct de vedere stiintific
un interes aparte íl prezinta vizitarea unor pesteri,
rezervatii naturale, monumente ale ale naturii, locuri
cu vegetatie specifica (de exemplu Delta Dunárii) s.a.

• Turismul particular (privat) a luat o amploare


foarte mare, indeosebi in statele cu o economie
dezvoltata. Dupa unele aprecieri, el a ajuns sa reprezinte
mai mult de jumatate din intregul volum al voiajelor
turistice din aceste tari. In general, el se adreseaza unor
persoane cu venituri ridicate, care de regul a, dispun de
o a doua resedinta cum ar fi case de vacanta la munte
sau la mare, case de vacanta la tara etc. Aceste
persoane si atunci cand se deplaseaza cu mijloace
proprii de transport recurg la servicii deosebite si la
forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat. De
aceea, unele forme ale turismului particular se
identifica, intr-un anumit sens, cu turismul de lux,
puternic individualizat in ceea ce priveste nivelul
calitativ si diversificarea serviciilor.

• Turismul social este un turism de mase, agreat de


persoanele cu posibilitati financiare relativ limitate.
Acesti turisti solicita forme ieftine de cazare (popasuri
turistice, hanuri, moteluri,casute, campinguri, sate de
vacanta etc.) si mijloace de transport in comun, sau cel
mult ínchiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la
tarifele de transport. In aceeasi categorie se incadreaza
si cei ce solicita bilete prin sindicate.

• Turismul de tineret constituie o forma


particulara a turismului social, adres andu-se, cu
precadere, categoriilor tinere ale populatiei.
• Turismul de afaceri s i de congrese , acesta are un
scop bine determinat, fiind legat de deplasarile in
interes oficial, comercial. Remarcam, totodata, faptul ca
acest gen de turism nu este determinat de o anumita
sezonalitate, calatoriile efectuandu-se practic tot timpul
anului.
In perioada actuala, turismul de afaceri a devenit o
forma vitala pentru industria turismului, iar cercet atorii
s-au intrebat daca trebuie sa fie incluse calatoriile de
afaceri in industria turismului, distinctia dintre acestea
si cele de agrement fiind foarte greu de facut.
Potrivit datelor statistice referitoare la ultimele
decenii, oamenii de afaceri cheltuiesc de doua ori mai
mult decat turistii obisnuiti íntr-o calatorie. In plus,
oamenii de afaceri se deplaseaza de mai multe ori pe an.

BIBLIOGRAFIE