Referat

La disciplina “Bazele activității investiționale”

Tema:Impactul investițiilor asupra dezvoltării economice

A elaborat:Chilaru Valeria , FB-191 ZI

Profesor conf. univ. dr. hab. , Hîncu Rodica
Cuprins:
Climatul investiţional în diferite state ale lumii;
Analiza politicilor de atragere a ISD promovate de unele ţări înalt dezvoltate;

Analiza atractivităţii investiţionale a unor ţări în curs de dezvoltare;

Climatul investiţional în R.Moldova;

Concluzii.
 Climatul investiţional în diferite state ale lumii
Analiza surselor literare mondiale, demonstrează că, iniţial, climatul investiţional în diferite ţări se
deosebea considerabil în funcţie de:
 orânduirea economică,
 de nivelul de dezvoltare,
 de scopurile politicii economice.
Ulterior, a apărut tendinţa durabilă de atenuare a deosebirilor în regimurile investiţionale naţionale,
care s-a intensificat, în ultimul sfert al sec.XX şi la începutul secolului XXI, sub influenţa proceselor
de globalizare. Tendinţa respectivă a apărut după stabilirea „regulilor de joc” unice în sfera
activităţii investiţionale din cadrul grupărilor economice deja existente.
In ultimul deceniu, marea majoritate a ţărilor lumii au îmbunătăţit climatul investiţional autohton,
făcandu-l mai atractiv pentru investitorii străini. Astfel, numai în anul 2004, un număr de 102 ţări şi-
au modificat regimurile investiţionale, anume pentru a atrage mai multe investiţii străine Au fost
simplificate procedurile de „intrare” în ţară a ISD, au fost reduse impozitele şi s-au deschis noi
sectoare pentru investitorii străini.
Ţările lumii s-au pomenit atrase intr-o concurenţă acerbă in privinţa creării celor mai favorabile
condiţii pentru investiţiile străine. Liberalizarea regimurilor investiţionale a fost deosebit de
cuprinzătoare şi profundă in anii 2003-2005. Este notabil faptul că, în aceşti ani, a crescut, deşi în
proporţii mult mai mici, şi numărul modificărilor mai puţin favorabile pentru ISD, ceea ce vorbeşte
despre accentuarea unor tendinţe protecţioniste în privinţa investitorilor străini
Experienţa mondială demonstrează că elementele climatului investiţional în ţările în curs de
dezvoltare şi în cele cu economia în tranziţie, în mare măsură, sunt distincte de cele ale ţărilor
dezvoltate.
Dar, în linii mari, în politica de atragere a capitalului străin, marea parte a guvernelor lumii aplică
măsuri speciale de atragere a ISD: fiscale, vamale, financiare şi de altă natură.

Analiza politicilor de atragere a ISD promovate de unele ţări înalt dezvoltate

Mulţi investitori sunt atraşi de astfel de ţări industrial dezvoltate precum sunt SUA, Germania,
Franţa, Marea Britanie, Japonia, în special, din două motive principale: aceste ţări dispun de
cele mai mari pieţe şi de o situaţie politică şi economică stabilă. Ţinînd cont de piaţa lor
voluminoasă, cererea solvabilă, nivelul înalt de dezvoltare al economiei şi nivelul înalt al
competitivităţii, în ultimele decenii, lider în atragerea ISD sunt SUA.
Majoritatea ţărilor industrial-dezvoltate încearcă să plaseze investiţiile lor în SUA, fiindcă aici piaţa
internă este vastă, puterea de cumpărare a populaţiei este în creştere, iar stabilitatea politică este
certă. Japonia atrage investitorii străini prin stabilitatea sa politică şi economică, existenţa
infrastructurii dezvoltate, sistemul monetar şi financiar stabil, posibilitatea de investire în ramurile
tehnologic avansate, dar, mai ales, prin forţă de muncă mai calificată şi mai ieftină, în comparaţie cu
SUA şi Franţa. Analiza politicii investiţionale contemporane a Japoniei arată că aceasta a fost
definitiv elaborată încă în anul 1980 şi este orientată spre atragerea investiţiilor străine.
Japonia este săracă în resurse naturale, de aceea, a pus întotdeauna accentul pe dezvoltarea ramurilor
exportatoare. Pentru producerea mărfurilor competitive pe piaţa mondială, ea a utilizat tehnologiile
avansate, a atras specialişti calificaţi pentru instruirea cadrelor şi a creat o infrastructură foarte
dezvoltată. Un rol deosebit, în dezvoltarea cu succes a Japoniei, revine capitalului american.
Actualmente, toate companiile, create cu participarea investiţiilor străine, sunt persoane juridice ale
Japoniei, cărora li se acordă „regim naţional”.
Este necesar de menţionat, că procedura accesului investiţiilor străine la economia Japoniei este
foarte simplă: prin intermediul Băncii Japoniei se înregistrează informaţia cu privire la conţinutul
tranzacţiei de investire, care, ulterior, este aprobată automat de către Ministerul de Finanţe şi de
către un minister de ramură în decurs de 30 de zile.

Tabelul 1:Fluxul de intrare ISD (milioane USD)

Investițiile 2017 2018 2019
străine directe
SUA 277,258 253,561 246,215
Germania 60,354 73,570 36,359
Franța 24,833 38,185 33,965
Marea Britanie 101,241 65,300 59,137
Japonia 10,977 9,858 14,552
Elaborat de autor ,conform: https://www.nordeatrade.com/

Grafic 1:Investițiile străine directe

Elaborat de autor,conform: https://www.nordeatrade.com/

Conform datelor estimate mai sus , se observă în detalmente nivelul fluxului de intrare ISD în statele
înalt dezvoltate ale lumii.Astfel,observăm SUA în fruntea clasamentului cu 250,000 milioane USD
în mediu ,fiind urmată de Marea Britanie ,după care Germania , care de asemenea are un grad de
investire înalt ,datorita tehnologiilor și know-how-urile,Franța și Japonia.Japonia fiind clasată ultima
,din cauza lipsei resurselor naturale și nevoia importării acestora.

Analiza atractivităţii investiţionale a unor ţări în curs de dezvoltare

China este o ţară ce se devzoltă cu ritmuri înalte şi care are cele mai favorabile condiţii pentru ISD,
îndeosebi după aderarea acesteia la OMC (în 2001). In prezent, China este cea mai reuşită ţară, din
punct de vedere al atragerii investiţiilor străine directe.
Climatul investiţional din China se caracterizează prin următorii factori pozitivi:
 stabilitatea politică;
 proporţiile vaste ale teritoriului şi ale pieţei interne;
 forţa de muncă calificată (mai cu seamă, pentru necesităţile industriei prelucrătoare), care
acceptă salarii foarte mici;
 imaginea pozitivă (în special, vizavi de producţia şi livrarea mărfurilor industriale pe
 pieţele occidentale);
 susţinerea şi interesul deosebit pentru activitatea investiţională din partea statului;
 ritmurile foarte înalte ale modificărilor in toate sferele economiei.
In decursul a două decenii precedente, începând cu anul 1979, guvernul chinez a acordat
întreprinderilor cu capital străin, în comparaţie cu cele autohtone, un regim preferenţial. Pentru
investitorii străini a fost creat un sistem al înlesnirilor fiscale şi vamale, în special în zonele
economice libere (ZEL). In etapele timpurii de funcţionare a ZEL, sistemul a fost deosebit de
eficient. Dar, începând cu anul 1994, când fluxul anual al investiţiilor străine a atins cifra de 2,5
mlrd. dolari, are loc o apropiere treptată a condiţiilor de activitate pentru investitorii străini şi
autohtoni.
Guvernul Chinei a întreprins, de asemenea, şi alte acţiuni, care au activizat procesul investiţional:
liberalizarea treptată a accesului capitalului străin la ramurile şi raioanele închise, măsuri speciale de
stimulare pentru investitorii străini mici şi mijlocii. In prezent, ramurile prioritare pentru atragerea
investiţiilor străine în China sunt:
 energetica, industria uşoară, alimentară, textilă, farmaceutică;
 producerea materialelor de construcţie, chimia şi metalurgia;
 construcţia de maşini şi utilaje;
 producerea utilajului pentru extragerea petrolului de pe fundul mării;
 electronica, producerea mijloacelor de telecomunicaţii şi a utilajului medical.
Pe lîngă înlesnirile create investitorilor străini, guvernul chinez pune în faţa acestora şi un şir de
condiţii destul de dure. Astfel, activitatea economică eficientă a întreprinderilor mixte trebuie
neapărat să fie bazată pe aplicarea celor mai avansate tehnici şi tehnologii, pe metodele ştiinţifice de
gestionare a afacerilor, pe diversificarea asortimentului producţiei, creşterea calităţii, economia de
energie, materie primă, materiale, pe sporirea ponderii producţiei destinate exportului şi pe sporirea
veniturilor valutare, pe pregătirea personalului administrativ şi tehnic autohton de înaltă calificare.
In prezent, peste 50% din întreaga producţie fabricată în China este confecţionată la
întreprinderile cu participarea capitalului străin.

Tabelul 2: Fluxul de intrare ISD (milioane USD)

Investițiile străine 2017 2018 2019
directe
China 136,315 138,305 141,225
Elaborat de autor,conform: https://www.nordeatrade.com/

Grafic 2:Investițiile străine directe în China

Elaborat de autor,conform: https://www.nordeatrade.com/

Potrivit datelor de mai sus ,bazate pe China .osbervăm o evoluție reprezentetativă a ISD începând cu
anul 2017 ,evoluând în mare parte în 2019.Toate acestea sunt datorate prin punerea în evidență a
ramurilor prioritare investițiilor străine în China , care și atrag investitorii.

Climatul investiţional în R.Moldova

Activitatea investiţională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce determină
dezvoltarea social-economică a ţării. Atît activitatea investiţională desfăşurată, cît şi dezvoltarea
social-economică depind, în mare măsură, de climatul investiţional favorabil. Acesta din urmă
contribuie la menţinerea unui ritm susţinut de investiţii în economia autohtonă.

Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente şi, de aceea, este constrânsă să
recurgă la asistenţa externă, să caute noi şi noi credite. Însă, precum arată experienţa internaţională,
o astfel de politică este ineficientă din cauza necesităţii de a achita dobânda şi din lipsa
mecanismelor eficiente de utilizare a fluxurilor băneşti împrumutate.
În asemenea condiţii, economia Republicii Moldova poate fi eficient finanţată din exterior doar prin
intermediul investiţiilor străine. Conform legislaţiei R.Moldova, investiţie străină este investiţia
efectuată de un investitor străin în activitatea de întreprinzător desfăşurată în Republica Moldova,
inclusiv veniturile provenite din investiţia sa şi reinvestite în Republica Moldova.

Republica Moldova are nevoie de investiţii străine directe din următoarele considerente:

 potenţialul investiţional propriu este redus, adică persistă o insuficienţă a resurselor interne
ale sectorului privat;

 necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiţii avantajoase;

 crearea mediului concurenţial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivităţii

producţiei naţionale;

 necesitatea implementării, în economia Republicii Moldova, a tehnologiilor avansate şi a

knowhow-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor
străini.

Ca şi în alte ţări, în Republica Moldova, investiţiile străine directe (ISD) sunt considerate un factor
de accelerare a progresului economic şi tehnic; de renovare şi modernizare a aparatului de producţie;
de cunoaştere a metodelor avansate de organizare a producţiei; de pregătire a cadrelor în
corespundere cu necesităţile economiei de piaţă.

Atragerea ISD rămâne a fi o sarcină actuală, de eficienţa soluţionării căreia depind mersul, ritmurile
şi rezultatele reformelor efectuate. Pentru asigurarea reformelor, este necesar un volum important de
investiţii străine. Însă, volumul de ISD atrase încă nu satisface necesităţile reale ale Republicii
Moldova în investiţii străine.

Grafic:3 Dinamica ISD în Republica Moldova

Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada de 10 ani (graficul nr. 3) denotă o creştere
constantă a stocului de investiţii străine directe (peste 3.9 miliarde dolari SUA3 în anul 2014), de
peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă evoluţia
general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în
economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea
investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi
Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Grafic :4 Ponderea fluxului de ISD în PIB în anul 2013 (%)

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova,
comparativ cu alte ţări, s-a poziţionat pe locul 5 în anul 2013 (graficul nr. 4). Aceasta, însă, nu s-a
datorat fluxurilor mari de ISD, dar mai degrabă unui nivel mic al PIB.

Concluzii
În concluzie pot spune că climatul investiţonal al unei ţări este determinat de valorile unui şir de
parametri economici, politici, de drept, sociali, dar şi geografici etc., ce determină condiţiile în care
se desfăşoară procesul investiţional şi ce pot interveni în modificarea comportamentului investiţional
al agenţilor economici. Climatul investiţional reflecta atractivitatea investiţională a unei ţări (ramuri,
zone, regiuni), precum şi imaginea ţării pe plan internaţional. Imaginea investiţională a ţării se
formeaza în consecinţa influenţei unor procese şi fenomene reale ce se desfăşoară în domeniul
investiţional al statului respectiv.

Bibliografie
https://bnm.md/ro/content/investitiile-straine-directe-competitivitatea-regionala-
republicii-moldova-0

https://www.nordeatrade.com/

https://conspecte.com/bazele-activitatii-investitionale/climatul-investitional.html
.