Sunteți pe pagina 1din 73

Profesor univ. dr.

Voidăzan Septimiu
Medic Primar Epidemiolog
Disciplina de Epidemiologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş

Epidemiologia infecţiilor asociate asistenței medicale (IAAM).


Partea II
Cuprins
• Epidemiologia infecţiilor asociate asistenței medicale (IAAM) II.
• Metode de supraveghere a IAAM.
• Strategii de prevenire și combatere a IAAM.
Metodele de supraveghere sunt:

a) Supravegherea pasivă
• Aceasta este cea mai simplă metodă de supraveghere
şi implică simpla raportare a cazurilor de infecţii
depistate pe baza definiţiilor de caz de către
personalul unităţii sanitare şi de către laboratorul de
microbiologie.
• Datele obţinute sunt destul de limitate şi nu permit
analiza variaţiilor între secţii şi a factorilor de risc,
acestea nefiind un sistem suficient de sensibil.
Metodele de supraveghere sunt:

b) Supraveghere activă
• Supravegherea activă trebuie să fie efectuată periodic
în unitatea sanitară, cu predilecţie în secţiile
identificate în harta riscurilor ca având risc crescut.
• Cea mai cunoscută metodă de supraveghere activă
este verificarea activă a foilor de observaţie, pe
eşantion randomizat.
• O altă metodă este reprezentată de monitorizarea
zilnică a rezultatelor bacteriologice şi analiza acestora
cu scopul depistării active a infecţiilor.
Ancheta epidemiologică

• SPIAAM întocmește ancheta epidemiologică pentru


fiecare caz de infecție asociată asistenței medicale
raportat și confirmat cu măsurile dispuse pentru
prevenirea transmiterii nosocomiale a agenților
patogeni.
• Conducerea spitalului este informată de către SPIAAM
cu privire la fiecare caz de IAAM raportat printr-o notă
informativă la care se anexează copii după Fișa cazului
de IAAM și ancheta epidemiologică.
METAANALIZĂ- au fost evaluate 92 de studii publicate între
1996 și 2012 și au fost identificate zece componente cheie

1. organizarea controlului infecțiilor la nivelul spitalului;


2. gradul de ocupare a patului, personalul angajat, volumul de muncă
3. disponibilitatea și accesul facil la materiale și echipamente;
4. utilizarea corespunzătoare a ghidurilor/protocoalelor/procedurilor;
5. orientarea spre educație și instruire permanentă;
6. controale repetate;
7. supraveghere și feedback;
8. programe de prevenire multidisciplinare;
9. angajarea specialiștillor;
10. cultură organizațională pozitivă.

Aceste componente cuprind modalități ușor de gestionat și de aplicat pe scară largă de a reduce infecțiile
asociate asistenței medicale și de a îmbunătăți siguranța pacienților.

Hospital organisation, management, and structure for prevention of health-


care-associated infection: a systematic review and expert consensus, Zingg,
Walter et al. The Lancet Infectious Diseases , 2015, Volume 15 , Issue 2 , 212 - 224
Sprijin administrativ
• Intervenții care necesită 
sprijin administrativ includ:

• finanţare suficientă, pentru


asigurarea posibilităţii de aplicare a
măsurilor de prevenţie şi control
• izolarea bolnavilor septici în saloane
sau compartimente prevăzute
pentru aceasta, luând toate
măsurile de izolare funcţională,
• măsuri privind personalul,
Echipamente
Măsuri față de mediu spitalicesc
• asigurarea  un  mediu  curat  şi 
sigur  este  o  parte  importantă  a 
igienei în spitale.
• acest  deziderat  poate  fi  atins 
prin:
• Curăţare
• Dezinfecţie
• Sterilizare.
q respectarea  cu  strictețe  a 
protocoalelor,  a  concentrației 
dezinfectantelor  și  a  timpului  de 
acțiune
q nebulizarea  saloanelor  după 
externarea  fiecărui  pacient  cu 
MRSA, BLSE, VRE, CRE, CPE
Educaţie sanitară

• Cursuri  de  educație  medicală 


continuă,  pentru  medici  și 
asistenți medicali:
• Aderarea  la  practicile  de 
igienă
• Tulpinile 
multidrogrezistente 
circulante
• Noile  combinații  terapeutice 
antimicrobiene
• Monitorizarea  pacienților  cu 
risc înalt
Educaţie sanitară

• Cursuri  de  instruire  pentru 


îngrijitoare  de  curățenie, 
infirmiere, brancardieri
• Educarea  permanentă  a 
bolnavilor  asupra 
comportamentului  igienic 
în spital.
• Educarea vizitatorilor
Respectarea precauțiunilor standard

• măsurile  de  precauție  standard  trebuie 


să  fie  folosite  pentru  a  preveni 
transmiterea  de  la  pacienți  potential 
colonizați. 
• igiena  mâinilor  este  o  componentă 
importantă a precauțiilor standard. 
• un  salon  cu  un  singur  pacient  este  de 
preferat  pentru  pacienții  care  necesită 
precauții de contact.
• cadrele  medicale  implicate  în  îngrijirea 
pacienților  cu  privire  la  precauțiile  de 
contact  trebuie  să  poarte  halat  și 
mănuși  și  mască  pentru  toate 
activitățile  care  pot  implica  contactul 
cu  pacientul  sau  zonele  potențial 
contaminate în mediul pacientului. 
Utilizarea rațională a substanțelor antimicrobiene

• tratamentul  cu  antibiotice  şi 


chimioterapice  orientat  în  funcţie  de 
antibiograma  şi  evoluţia  clinică  a 
bolnavului,  pentru  evitarea 
complicatiilor septice.
• tratamentul  infecțiilor  și  nu  a 
contaminanților,
• evitarea duratei excesive a terapiei,
• restricționarea  utilizării  de  spectru 
larg  sau  agenți  antimicrobieni  mai 
puternici  pentru  tratamentul 
infecțiilor  grave  atunci  când  agentul 
patogen nu este cunoscut
Supravegherea (de rutină)
• screening-ul  pacienţilor  la  internarea  Atenție: paza bună trece
în secţii critice. primejdia rea!
• determinarea  portajului  nazal  de  S. 
Aureus
• menţionarea  în  foaia  de  observaţie  a 
diagnosticului  de  infecţie 
intraspitalicească,  ori  de  câte  ori  sunt 
elemente  clinice  şi  epidemiologice 
care  dovedesc  că  infecţia  a  fost 
contractată  în  timpul  şi  din  cauza 
spitalizării.
• investigare  complexă,  clinică, 
epidemiologică,  microbiologică  în  caz 
de apariţie a infecţiilor cu IAAM
• identificarea factorilor de risc
• tipizarea  moleculară  a  izolatelor  de 
BMR-pentru  a  confirma  transmiterea 
clonală
• evaluarera măsurilor de control
Rol comun
• Persoanele care efectuează manopere, respectiv
îngrijiri medicale (medici, asistente, infirmiere,
brancardieri, îngrijitoare de curăţenie) sunt
OBLIGATE să respecte regulile de asepsie,
curăţenie, dezinfecţie în aceste saloane, pentru a
împiedica transmiterea acestor germeni şi
implicit apariţia unor infecţii la alţi pacienţi din
alte saloane. 
Urmărirea contacțiilor
Izolarea
-Utilizata pentru prevenirea transmiterii
microorganismelor transmisibile prin contact
direct/indirect cu sursa
-exemple:
-MRSA
-VRE
-C.Diff
-boli contagioase ale pielii…Paduchii si Scabia

Semnalare și izolare
eficientă
=
Semnalarea pericolului
Semnalarea pericolului
Semnalarea pericolului
Semnalarea pericolului
Lanţul de transmitere

Personal medical

Suprafeţe inerte contaminate Pacient

21
Majoritatea microorganismelor patogene pot rezista câteva luni pe 
suprafeţe inerte.

Klebsiella spp. 30 luni


Pseudomonas aeruginosa 16 luni
Escherichia coli 16 luni
Staphylococcus aureus incl. 7 luni
MRSA
Enterococcus spp. 4 luni
Vacciniavirus 5 luni
Adenovirus 3 luni
HAV 2 luni
Norovirus 7 zile

22
IGIENA MÂINII
De ce este necesară
igiena
mâinilor?

• Vector principal de transmitere al infecţiilor


nozocomiale:
• în SUA, > 2.000.000 de pacienţi dezvoltă IN/an
• >90.000 decese/an
• costurile > 4,5 miliarde $/an
Mâinile ca vectori

Pacient Nou pacient


Vector
colonizat sau colonizat sau
infectat infectat
...pentru familie...
“Microbul nu este nimic.
Terenul este totul.
In loc să ne chinuim să
omorâm microbii în
plagă, nu ar fi mai
rezonabilPasteur
să nu ii
întroducem"?
Lecţia Semmelweiss
“Săptămâna viitoare îmi voi prelua
poziția de "Herr Doktor" la prima
secție a clinicii de îngrijire la Spitalul
General din Viena. Am fost îngrozit
când am auzit de procentul de
paciente care au murit în această
clinică. În această lună, au murit 36
din 208 de mame, toate cu febră
puerperală. A da naștere unui copil
este la fel de periculoasă ca
inflamația pulmonară de prim grad. “
Ignaz Semmelweis
Amintiţi-vă cele 5 momente importante pentru igiena
mâinii
ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
• Portul echipamentului de protecţie prevăzut de normele MS, pe
tot timpul prestaţiei în unitate, de către personalul medico-
sanitar cât şi de persoanele care prestează o activitate ocazională
sau dirijată (elevi, studenti, personal de întreţinere).
• Portul obligatoriu al echipamentului pentru intervenţii
chirurgicale de către personalul care lucrează în intervenţii în
sălile de operaţii şi de naşteri.
• Schimbarea obligatorie a echipamentului de către personalul care
lucrează în secţii de boli contagioase şi secţii cu compartimente
septice la ieşirea din salonul respectiv.
• Personalul care lucrează în saloanele de mari receptivi
(prematuri, distrofici, bolnavi cu transplanturi, etc.) este obligat
să pună echipament steril la intrarea în salon, insistându-se
asupra portului corect al măştii (masca din 4 straturi de tifon,
purtată pe nas, schimbată după 30 minute de folosire).
ECHIPAMENTUL DE
PROTECŢIE

• Personalul care lucrează în secţii


septice precum şi în secţii cu
receptivitate mare (anestezie terapie-
intensiva) va purta halate colorate
diferit. Se recomandă culoarea
galbenă pentru personalul din
secţiile septice şi culoarea albastră
pentru personalul din secţiile cu
receptivitate mare.

n Interzicerea accesului în spital a personalului retribuit sau a


celui ocazional sau dirijat cu haine şi încălţăminte de stradă în
secţiile de nou-născuţi, prematuri, distrofici, anestezie terapie-
intensivă, blocuri operatorii, blocuri de naştere.
CIRCULAŢIA PERSONALULUI ÎN SPITAL
• Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de îngrijire pe
compartimente septice şi aseptice în toate turele.
• În cazul în care necesităţile serviciului, gărzi, urgenţe, impun
personalului de a trece de la un sector septic la unui aseptic,
acesta are obligaţia de a-şi spăla şi dezinfecta mâinile şi de a
schimba echipamentul de protecţie.
• Interzicerea circulaţiei personalului de la secţiile septice la cele
aseptice şi invers, cu excepţia medicilor.
• Interzicerea accesului în sălile de operaţie şi sălile de naştere a
personalului care nu face parte din echipa de intervenţie, cu
excepţia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme.
Acestea pot intra în sală odată cu echipa sau între intervenţii, dar
nu în timpul intervenţiilor
• Interzicerea accesului altui personal decât cel destinat pentru
lucru în locurile respective în blocul alimentar, laboratorul de
soluţii perfuzabile şi în staţiile de sterilizare.
IGIENA BOLNAVILOR ŞI ASISTAŢILOR
• Prelucrarea igienică a bolnavului la internare
• Valve şi specule sterile de utilizare individuală în cabinete de obstetrică şi
cele de ginecologie.
• Aleze curate de utilizare individuală
• Truse individuale sterile (aparate şi lame de ras) pentru toaleta locală
• Apăsătoare de limbă, sonde, pense, siringi, ace, etc. sterile.
• Consultarea, trierea şi repartizarea bolnavilor de la internare şi conducerea
lui de către infirmiera la salonul la care a fost repartizat.
• Asigurarea de lenjerie curată pentru fiecare bolnav nou internat şi
schimbarea acesteia ori de câte ori e nevoie şi cel puţin o dată pe săptămână.
• La bolnavii care prezintă incontinenţă de urină sau fecale, la cei care au
vărsături, supuraţii precum şi la copii mici salteaua se acoperă cu o musama
sau husă de plastic care se spală şi se va şterge cu soluţie dezinfectantă
zilnic, precum şi ori de câte ori e nevoie.
• Asigurarea spălării paturilor, huselor (dosurilor) de pernă şi de saltea ori de
câte ori e nevoie şi cel puţin semestrial.
IGIENA LENJERIEI
• Colectarea lenjeriei de pat si de corp utilizate va fi facută în saci curaţi care
se închid la gură imediat după colectare. Lenjeria cu umiditate excesivă se
colectează în saci de material plastic sau impermeabilizaţi.
• Efectuarea spalarii mecanice a rufariei după prescripţiile producătorului
aparaturii privind procesul de spălare şi respectarea timpului de spălare cu
apă la cel puţin 80°C timp de 30 de minute sau 60° timp de 60 de minute.
• Rufaria de pat si corp provenita de la sectiile de nou-nascuti, si de la
bolnavii septici, precum si cea murdarita cu sânge sau produse patologice va
fi colectata separat si transportata la spalatorie unde se supune dezinfectiei
chimice înainte de spalare. Aceasta lenjerie se spală separat.
• Spălarea în program separat a rufariei provenite de la secţiile
(compartimentele) de nou-născuţi, prematuri şi obstetrică.
• Călcatul obligatoriu al întregii lenjerii folosite în spital în afara celei supuse
sterilizării.
• Asigurarea depozitării separate a lenjeriei curate, în spaţii separate ferite de
praf şi umezeală şi de posibilităţi de contaminare prin insecte sau rozătoare.
IGIENA BLOCULUI OPERATOR
• Organizarea blocului operator astfel încât să cuprindă o zonă aseptică
destinată operaţiilor aseptice şi o zonă septică, destinată intervenţiilor septice
• Programarea întâi a operaţiilor aseptice şi apoi a celor septice în unităţile în
care nu există decât o singură sala de operaţie.
• Sălile de operaţie se debarasează şi se curăţă după fiecare operaţie. La
sfârşitul programului operator se face curăţenia şi dezinfecţia sălilor de
operaţie şi a anexelor.
• Dezinfecţia ciclică a sălilor de operaţie se face săptămânal
• În operaţiile de curăţire şi dezinfecţie menţionate cuprind atât sălile de
operaţie cât şi sălile de spălare a instrumentelor, spălare chirurgicală şi
îmbrăcare sterilă.
• Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează ori de câte ori
e nevoie şi obligatoriu zilnic, după curăţenia şi dezinfecţia blocului operator.
• Limitarea la maximum a circulaţiei pe coridoarele blocului operator,
asigurarea ventilaţiei sau aerisirii regulate a acestora.
• La sălile prevăzute cu sisteme de ventilaţie se va urmări eficienţa instalaţiilor
de filtrare/sterilizare a aerului. Sălile fără asemenea sisteme se aerisesc după
programul operator, în timpul efectuării curăţeniei şi înainte de dezinfecţie.
CONTROLUL MICROBIOLOGIC
• Controlul microbiologic al personalului medico-sanitar şi a asistaţilor
• Personalul medico-sanitar, bolnavii şi asistatii se controleaza microbiologic
(probe de pe tegumente, din secreţii nazale şi faringe, materii fecale şi
altele) ori de câte ori este nevoie, la apariţia cazului (suspectului) de infecţie
intraspitalicească..
• Controlul microbiologic al sterilizării se efectuează pentru stabilirea
modalităţilor de încărcare a aparatelor după intervenţiile de întreţinere şi
lunar, pentru fiecare aparat.
• Controlul microbiologic al condiţiilor de igienă (aeromicrofloră, suprafeţe şi
inventar moale, utilaje din blocurile alimentare) se efectuează în
următoarele împrejurari:
• în maternitate, secţii de nou-născuţi, la apariţia oricărui caz de infecţie
interioară.
• în celelalte secţii, la apariţia de cazuri de boli transmisibile, la izbucniri
de infecţii intraspitalicesti şi ori de câte ori frecvenţa crescută a
cazurilor de infecţie ridică ipoteza unor greşeli de tehnică aspetică sau
a unor surse sau căi de transmisie din mediul spitalicesc.
CONTROLUL MICROBIOLOGIC
• Controlul microbiologic al medicamentelor neinjectabile se efectuează
pentru verificarea modului de preparare, păstrare şi administrare
• Controlul microbiologic al condiţiilor de transport, depozitare,
preparare şi distribuire a alimentelor se efectuează conform normelor
în vigoare.
• Controlul curăţeniei de rutină se face prin observare directă. Controlul
eficienţei metodelor de curăţenie şi dezinfecţie se face în următoarele
împrejurări:
• verificarea eficienţei metodelor folosite, periodic planificate în
cadrul autocontroalelor
• la introducerea de noi metode, aparate, subsţante sau produse de
curăţenie şi dezinfecţie;
• în izbucniri epidemice, când se presupune că frecvenţa
îmbolnăvirilor este legata de eficienţa dezinfecţiei.
Dezinfecţia
suprafeţelor
Dezinfecţia suprafeţelor

De ce trebuie realizată
curăţarea şi dezinfecţia
suprafeţelor?
ACŢIUNEA FACTORILOR FIZICI, CHIMICI ŞI BIOLOGICI PT
PREVENIREA IN
• Influenţa factorilor fizici, chimici şi biologici ai
mediului asupra microorganismelor poate fi:
• ireversibil -germicid, bactericid,
• reversibil - bacteriostatic, modificări în morfologia şi
fiziologia bacteriei.
• Cunoaşterea acestor factori şi a efectelor lor este
importantă în profilaxia şi terapia bolilor
infecţioase (dezinfecţie, sterilizare, conservare,
chimioterapie, antibioticoterapie, lizotipie).
A. FACTORII FIZICI
(temperatura, presiunea osmotică, pH-ul, radiaţiile şi
ultrasunetele, filtrarea)
• Temperaturile moderate permit dezvoltarea şi
multiplicarea microorganismelor,
• Temperaturile extreme sunt nocive pentru ele.
• Moartea prin căldură se poate realiza prin mai multe
procedee şi anume:
• sterilizare,
• tindalizare,
• fierbere,
• pasteurizare.
• Lumina solară directă are efect bactericid prin
radiaţiile infraroşii şi UV.
• Radiaţiile UV neionizante sunt nocive pentru organisme,
ducând la mutaţii letale.
• Sunt folosite deci pentru sterilizarea aerului din încăperi (săli
de operaţii, saloane de noi născuţi, laboratoare etc., având
permeabilitate mică şi fiind absorbite de apă şi sticlă.
• Radiaţiile gamma şi X sunt radiaţii ionizante eficiente
pentru sterilizare, dar este necesară prudenţa pentru că
pot distruge şi celulele umane..
• Se folosesc frecvent pentru sterilizarea conservelor alimentare,
instrumentelor medicale, produselor farmaceutice.
B. FACTORII CHIMICI

• Substanţele chimice antibacteriene pot fi:


• antiseptice, dezinfectante, conservante,
considerate fiind ca agenţi neselectivi
• antibiotice sau chimioterapice care au
toxicitate selectivă - agenţi selectivi.
Strategii pentru reducerea infecţiilor din secțiile de
terapie intensivă
• Limitarea duratei de ventilaţie
• Folosirea de către cadrele medicale a mănuşilor sterile, mască pe nas şi gură
• Igiena mâinilor (spălare/dezinfecție frecventă)
• Bacteriile cu transmitere aerogenă trebuie reduse la minim, prin procedee de
dezinfecţie prin nebulizare, iar suprafeţele trebuie menţinute curate.
• Aplicarea unei dezinfecţii adecvate şi folosirea cu grijă a aparatelor de
respiraţie, a tubulaturii şi umidificatoarelor pentru limitarea contaminării
• Aspiraţie traheală sterilă la frecvenţă adecvată
• Bronhoscopie pentru a elimina mucusul
• Respirație profundă –stimulare, spirometrie
• Cadrul medical să nu stea cu capul aplecat
• Schimbarea poziției pacientului la 2 ore
• Capul ridicat la 30-45 de grade
• Toate dispozitivele medicale invazive să fie sterile
Strategii pentru reducerea infecţiilor chirurgicale în
faza preoperatorie:
• Screeningul de rutină pentru Staphyloccocul aureus rezistent la
meticilină (MRSA),
• Implementarea protocolului de decolonizare a pacientului în
cazul testului pozitiv pentru MRSA;
• Identificarea, tratarea infecţiilor și amânarea dacă este posibil a
procedurilor chirurgicale programate până când infecţiile sunt
rezolvate;
• Dușulirea pacienţiilor cu soluții antiseptice înaintea intervenţiei
chirurgicale;
• Administrarea de antibiotice profilactic, constând doar într-o
singură doză de antibiotic în timpul inducţiei de anestezie sau
înainte de inducţie pentru operaţii aseptice, pentru operaţii
curate-contaminate și operaţii contaminate;
• Asigurarea unui halat de bloc operator potrivit pentru pacient,
• Tot personalul din bloc operator să respecte echipamentul de
protecție specific.
Strategii pentru reducerea infecţiilor chirurgicale în
faza intraoperatorie:
• Igiena riguroasă a mâinilor de către echipa chirurgicală conform protocolului,
folosind o soluţie antiseptică, o perie de unică folosinţă și scobitori pentru
unghii;
• A se utiliza mănuși și halate sterile de către echipa chirurgicală în cursul
intervenţiei chirurgicale, respectiv mănuși sterile duble în cazul în care există
risc mărit de perforare și contaminare;
• A se folosi instrumente chirurgicale sterile, în termen de valabilitate.
• A se pregăti tegumentul (câmpului operator) imediat înainte de incizie folosind
o soluţie antiseptică (apoasă sau alcoolică): povidone- iodine sau clorhexidina
sunt recomandate;
• A se evita irigarea plăgii chirurgicale și lavajul intracavitar cu scopul prevenirii
infecţiilor chirurgicale;
• A se aplica pansament potrivit pentru a acoperi incizia la sfârșitul operaţiei.
• A se menţine presiune pozitivă în sălile de operaţie prin ventilație mecanică în
comparaţie cu coridoarele și spaţiile adiacente sălii de operaţie, introducând
aerul prin tavan și eliminându-l aproape de podea; evident folosind filtre
potrivite;
• A se menţine ușile sălilor de operaţii închise și a se limita numărul de personal
prezent în sala de operaţie;
Strategii pentru reducerea
infecţiilor chirurgicale în faza
postoperatorie

• Pansamentul nu trebuie schimbat 48 de ore după intervenţia


chirurgicală;
• Tehnică aseptică fără atingere și soluţie sterilă pentru
curăţirea plăgii dacă pansamentul este foarte impregnat;
• A se încuraja pacienţii să facă duș după 48 de ore de la
intervenţia chirurgicală;
• Verificarea și documentarea zilnică a necesităţii menţinerii
dispozitivelor invazive;
• Îndepărtarea drenurilor cât de repede este posibil.
Strategii pentru reducerea infecţiilor de cateter urinar
• Igiena mâinilor se face imediat înaintea îmbrăcării mănuşilor sterile
• Antisepsia organelor genitale externe, prin spălare cu apă și săpun,
clătire cu ser fiziologic, ștergere în exterior cu o compresă sterilă.
• În fiecare zi se ia în considerare necesitatea continuării menţinerii
cateterului urinar şi a îndepărtării lui dacă nu mai este necesar.
Limitarea duratei de cateterizare este foarte importantă.
• Efectuarea igienei zilnice a meatului
• Punga de drenaj se goleşte folosind un container curat pentru fiecare
pacient, cu o mare atenție în manipularea pungii și golirea ei la
pacienții care au infecții cu germeni multidrogrezistenți.
• Punga de drenaj este situată sub nivelul vezicii şi robinetul de
evacuare nu vine în contact cu pardoseala.
• Instruirea permanentă a personalului (asistent medical, infirmier)
privitor la înserarea și întreținerea cateterului vezical.
Strategii pentru reducerea infecţiilor de cateter
intravascular
• Inserarea unui dispozitiv intravenos numai dacă este strictă nevoie și trebuie
folosit numai în condiții medicale stricte.
• Evitarea tegumentelor infectate.
• Mâinile personalului trebuie decontaminate înainte şi după inserarea cateterului,
precum şi înainte de toate manipulările dispozitivului.
• Utilizarea echipamentului individual de protecție, inclusiv a mănușilor,
• Pielea trebuie dezinfectată înainte de inserarea cateterului timp de 30 de
secunde, folosind tampoane imbibate cu soluţie de clorhexidină 2% în alcool
izopropilic 70%.
• Trebuie respectată o tehnică aseptică fără atingere pe parcursul inserţiei, în
timpul oricărei manevrări şi în momentul îndepărtării dispozitivului.
• Eliminarea imediată şi sigură a obiectelor ascuţite într-un container adecvat,
destinat dispozitivelor înţepătoare/tăietoare conform codului de procedură a
deșeurilor medicale.
• Pansament steril aplicat pentru fixarea branulei.
• Inspectarea locului inserției pentru semne de infecție.
• Decontaminarea porții de acces ori de câte ori se administrează medicamente,
soluții perfuzabile, etc.
Strategii pentru reducerea infecţiilor cu C. difficile

• Izolarea strictă de contact


• Respectarea tuturor normelor de igienă
intraspitalicească, deoarece:
• Este un germen extrem de contagios
• Necesită număr mic de bacili necesari infectării
• Are rezistenţa îndelungată în mediul spitalicesc
• Aplicarea ghidului de diagnostic, tratament și
prevenire a infecțiilor determinate de
Clostridium difficile.
Portajul de
Staphylococcus aureus
• Ca și aspect general: rata portajului nazal de S.
aureus - este de cca. 30% în colectivitatea generală,
ajungând la 70% la personalul medical.
• Conform multor studii, procentual după portajul
nazal, S. Aureus se întâlneşte la nivelul mâinilor
(6.4%), la nivelul perineului (1.6%) şi în faringe
(0.3%).
• 5.1% din personalul medical poate avea o
infecţie MRSA simptomatică
• Studiile efectuate au arătat că S. aureus nu stă liber
suspendat în aer, ci mai degrabă este purtat prin
intermediul celulelor epiteliale descuamate
Portajul de
Staphylococcus aureus
• zilnic (24 de ore) se elimină de pe suprafaţa
corpului 106 - 107 de celule epiteliale, cu
dimensiuni variind de la 8 - 20 microni, pot fi
dispersate în aer sau pe suprafețe, dar ele pot
deveni sub formă de aerosoli temporar atunci
când sunt perturbate mecanic, şi din nou să se
depună înapoi pe suprafețe.
S aureus prevalence in health-care workers
• 41 studies provided data on the carriage of meticillin-
susceptible S aureus (MSSA) in health-care workers.
2508 (23,7%) of 10.589 health-care workers were
found to carry MSSA (range 0–40%; 95% CI 10,7–
36,7%).
• In 127 investigations with denominator data, the
average MRSA prevalence was 4·6% (1545 of 33 318
health-care workers; range 0–59%; 95% CI 1,0–8,2%).
Scopul screening-ului
• Depistarea portajului personalului medical,
colonizați cu bacterii multirezistente (MDRB)
MRSA sau enterobacterii ESBL+ (E.coli),
• Protejarea mediului intraspitalicesc prin
limitarea/stoparea diseminării germenilor
• Asigurarea protecției personalului medical
• Asigurarea protecției pacienților
TIPURI DE ANALIZE
• Serologia
• Ag anti HBs
• Ac anti HCV
• Anti HIV
• Coproparazitologic
• Coprocultură
• Exudat nazal
• Exudat faringian
Decolonizare
• presupune  tratarea  persoanelor 
colonizate,  de  obicei  MRSA, 
pentru a evita o posibilă infecție.
• decolonizarea constă în: 
• Tratament  local  intranazal  5-
14  zile  (mediană  7  zile)  cu 
ungv.gel  nazal  de  2x/zi  în 
fiecare  nară,  (MUPIROCIN
(Bactroban), Fucidin, sau
ACID FUSIDIC)
• Pentru  portajul  faringian  se 
utilizează (apă de gură),
• Duş  zilnic  cu  săpun  pe  bază 
de  polyiodine  (săpun
Betadine) sau  cu 
Clorhexidina  
Decolonizare
• cadrele medicale implicate în 
transmiterea  de  MRSA  sunt 
candidate  pentru 
decolonizare 
• cadrele  medicale  care  sunt 
colonizate  cu  MRSA,  dar 
sunt  asimptomatice,  și  nu  au 
fost  legate  de  transmiterea 
epidemiologică,  nu  necesită 
decolonizare.
• Pentru BLSE Nu  există  un 
protocol de decolonizare
eficient
Eficienţa decolonizării
• Se mai poate adăuga un agent antibiotic oral, conform ATB
• Rată de succes foarte mare - peste 90%
• Ratele de recolonizare la trei luni după o decolonizare
eficace, variază de la 24% - 39%,
• Într-un studiu, la 6 luni după un tratament de
decolonizare nazală cu Mupirocin, rata de -recolonizare a
fost de 53% (grupul placebo - 72%), iar după un 1 an de la
tratamentul nazal, rata de recolonizare a fost de 56%
(grupul placebo - 76%).
• În ciuda ratelor mai mari de eşec al tratamentului nazal
cu Mupirocin la pacienţii cu portaj MRSA extranazal,
eradicarea cu succes de la nivelul pielii a fost demonstrată,
mai ales dacă este combinată prin spălare cu clorhexidină.
Persistenţa MRSA în urma decolonizării
• Comorbidităţi: leziuni/condiţii cutanate:
dermatite, foliculite, etc
• Situsuri de colonizare: faringe, rect, perineu, piele
• Mediu ambiental contaminat (acasă, la locul de
muncă)
• Rezistenţa la Mupirocin
Recidiva după decolonizare

• Situsuri de colonizare: faringe, rect, nivel genital


(vagin,prepuţ), piele, lobul urechii
• Infecţii: infecţii ale căilor aeriene superioare, otite
cronice
• Rezistenţa la Mupirocin
Avantajele screeningului şi a decolonizării
• Evaluarea riscului de răspândire a MRSA
• Întreruperea transmiterii MRSA la pacienţii
• Reducerea prevalenței MRSA la pacienţii (zone
endemice MRSA)
• Reducerea focarelor, eradicarea MRSA
• Reducerea poverii date de infecţiile cu S aureus
• Reducerea consumului de antibiotice
• Economii de costuri pe termen lung
• Reducerea riscului individual a personalului
medical de infecţie clinică MRSA
• Risc scăzut de transmitere de la sursă la contact
Dezavantaje
• Perturbare în îngrijirea pacientului
• Efectele adverse ale tratamentului de decolonizare
• Costuri imediate (de screening, de eradicare, de
acoperire a locului de muncă)
• Preocupări legate de rentabilitate (justificarea
screening-ului, a tratamentului de decolonizare)
• Tensiunile dintre personalului de îngrijire medicală şi
echipa de control a infecţiilor.
Protocol de decolonizare ESBL

• Nu există un protocol de decolonizare pt. ESBL dovedit


eficient, în ciuda numeroaselor tentative sistemice, po,
intrarectale
• In caz de tentativă: risc major de selecţie de germeni
multiR
• Marea majoritate a persoanelor se debarasează în
lunile/anii următori
Screeningul pacienţilor la internare
Scopul screeningului

Depistarea pacientilor, oncologici si chirurgicali, colonizati cu bacterii multirezistente (MDRB)


1 anterior internarii

2 Protejarea mediului intraspitalicesc prin limitarea/stoparea diseminarii germenilor nozocomiali

3 Asigurarea protectiei personalului medical

4 Adaptarea antibioticoprofilaxiei preoperatorii in functie de germenii particulari depistati

5 Diminuarea riscului de complicatii septice infectioase asociate actului operator

6 Anuntarea anturajului pacientului colonizat cu MDRB

Aspect medico-legal, de protectie a spitalului- permite stabilirea exacta a statusului bacteriologic al


7
pacientului la internare
Principii generale

Ce? Cum? Cand?

1 2 3

Urmareste depistarea Utilizeaza medii specifice Se efectueaza in cadrul


colonizarii cu MRSA si cromogene cu crestere consultului preanestezic
enterobacterii ESBL+ rapida (izolare sau la internare pe
(E.coli, Klebsiella spp., bacteriana posibila dupa oncologie (pacient nou)
Serratia spp., Proteus 24h)
spp., Citrobacter spp., Exceptie: urgentele
etc) medico-chirurgicale
* In functie de prezenta
factorilor de risc, se
decide necesitatea
implementarii
masurilor de protectie
pana la primirea
rezultatelor

Your own footer Your Logo


MRSA – factori de risc ai colonizarii

1 Spitalizare prelungita

Pacienti varstnici, in special imobilizati, cu plagi cutanate,


2 tulburari de deglutitie, pacienti imunodeprimati

3 Terapie antibiotica in antecedente, exces al terapiei


antibiotice

4 Masuri inadecvate de igiena, de izolare a pacientilor


colonizati
5 La nivel nazal, faringian, inghinal, mai putin frecvent
vagin sau rect;

6 Leziuni cutanate: leziuni superficiale, ulcere de


decubit, ulcere, dermatita, plagi cutanate, arsuri

7 Dispozitive invazive: cateter venos, urinar, stoma,


cateter de tracheostomie
ESBL – factori de risc ai colonizarii

1 Tratamente antibiotice anterioare, in ultimele 3 luni, cu


cefalosporine de generatia III sau cu fluorochinolone
Diabet zaharat, varstnici, boli imunodeprimante, in
2
special digestive sau urogenitale

3
Pacienti cu spitalizari prelungite sau in mai multe
sectii/spitale – rolul epidemiologiei clinice

4 Calatorie in zona endemica (Israel, Grecia, Spania, Italia,


Anglia, etc). Romania?????

6
Situsuri de colonizare: anal(digestiv), urinar, cutanat,
pulmonar
Cum se procedează?

• Recoltarea:
– Frotiu nazal si inghinal: MRSA
– Frotiu anal sau materii fecale: ESBL
Protocol de decolonizare- pacient
colonizat MRSA
ECHIPAMENT NECESAR 2 recoltoare, etichete, cerere de analiza, sac
pt.transport
MRSA situs de recoltare Nazal
Inghinal
-1 cerere pt. ambele probe

Frotiu nazal 1. umeziti tamponul in mediul de transport


2. introduceti tamponul 1-2 cm in narine, rotiti
delicat in interior, de 2x in sensul acelor de
ceasornic si de 2x in sens opus
3. utilizand acelasi tampon, repetati in cealalta nara
4. introduceti tamponul in eprubeta
5. inscriptionati
6. introduceti tamponul in punga de transport
Frotiu inghinal 1. umeziti tamponul in mediul de transport
2. rotiti tamponul la nivelul plicii inghinale,
acoperind toata suprafata acesteia
3. cu acelasi tampon, repetati in plica contralaterala
4. introduceti tamponul in eprubeta
5. inscriptionati
6. introduceti tamponul in punga de transport
Recoltarea esantioanelor
2.ESBL

ECHIPAMENT Recoltator cu mediu de transport (!!!


NECESAR Mediu Cary-Blair, specific pt. Germeni
intestinali), cerere de analiza, punga
de transport
EBSL situs de Anal sau materii fecale
recoltare
Frotiu anal 1. pacient in pozitie genu-pectorala,
pe o parte
2. utilizati manusi nesterile
3. umeziti tamponul in mediul de
transport
4. rotiti tamponul la nivelul perineului,
zonei perianale si intra-anal
5. introduceti tamponul in eprubeta
6. inscriptionati
7. introduceti tamponul in punga de
transport