Proiect Economia Europeana -Suedia

1. Introducere

Suedia este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la
țărmurile Mării Baltice . Cuprinde și numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland ș.a.). Are
frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1.619 km lungime), Finlanda la nord-est (586
km), Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest și Marea Baltică la est.

1.1. Date generale

Suprafața- 449.964 km²
Populația - 10.379.295(2020)
Densitatea populației - 22,3 loc/km²
Capitala - Stockholm
Limba oficială - suedeza
Forma de guvernământ -Suedia este o monarhie constitutionala
Parlamentul –este unicameral
Organizarea administrativă - Suedia este un stat unitar, impartit in 20 de judete si 290 de
municipalitati.
Structura etnică - cel mai mare grup etnic din 2007 l-au reprezentat finlandezii, urmați de persoane
născute în fosta Iugoslavie, în Irak, Polonia, Iran, Danemarca, Germania, Norvegia, Turcia, Chile,
Liban, Tailanda, Somalia, Regatul Unit, Siria, China și Statele Unite. În ultimul deceniu, cei mai
mulți imigranți au provenit din Irak, Polonia, Tailanda, Somalia și China
Moneda – coroana suedeze(SEK).Suedia s-a angajat sa adopte moneda euro de indata ce
indeplineste conditiile necesare.
Anul aderării -1995
Ziua națională – 6 iunie

2. Țara - descrierea procesului de aderare la UE

Suedia este acum integrată pe piața internă a UE în cadrul Programului pentru piața unică
(SMP). Înainte de aderare, Suedia a cunoscut trei etape diferite de integrare pe piața UE. Prima etapă
a fost stabilirea unui acord bilateral de liber schimb (ALS), pe care fiecare membru al Asociației
Europene de Liber Schimb, AELS, trebuie să îl semneze cu UE. Acest „ALS Suedia-CEE” a fost
pus în aplicare în 1972.
A doua etapă a fost includerea în Spațiul Economic European (SEE). SEE este un acord care
asigură participarea la SMP a UE pentru statele nemembre. Suedia a semnat SEE în 1992 și a intrat
în vigoare în 1994. După aceste două etape, Suedia a dobândit calitatea de membru deplin în UE în
1995 ca a treia etapă de integrare.
Guvernul suedez a depus o cerere către UE pentru aderarea deplină la 1 iulie 1991. Referendumul
privind aderarea la UE a avut loc la 13 noiembrie 1994. Votul pentru „da” a câștigat ușor o
majoritate: rezultatul a fost de 52,7 la sută pentru „da” și 47,3 la sută pentru „nu”. În timpul
campaniei, grupurile de afaceri și-au exprimat sprijinul pentru aderare, deoarece multe companii
suedeze erau orientate spre export.

3. Indicatorii structurali definiți prin Strategia Lisabona - se v-a analiza stadiul de aplicare a
acestor indicatori.

4.Economia

1. PIB-ul- pe cap de locuitor: $ 54.608,36 ; nominal: 556,1  de miliarde

2. Agricultura :  specializată în creșterea animalelor pentru lapte și carne (bovine, ovine, porcine,
păsări) și producția de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahar,
legume, plante furajere.
Sectorul agricol suedez are 177.600 de angajați, ceea ce reprezintă 1,5% din forța de muncă suedeză.
Există 72.000 de ferme și alte activități agricole, ceea ce reprezintă jumătate din numărul din 1970.
Ferma medie are 36 de hectare (89 de acri) de câmpuri. Agricultura lactată este cel mai mare sector
din punct de vedere economic și este responsabilă pentru 20% din valoarea producției agricole
suedeze. Producția de carne de porc și de pasăre este, de asemenea, relativ mare, în timp ce
producția de oaie și miel este destul de mică. Producția de ovine și miel și producția de lână nu pot
concura cu producția australiană și din Noua Zeelandă , deoarece aceste țări au pășuni verzi pe tot
parcursul anului.

3.Comerțul extern: cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franța, Țările de

Jos, Finlanda ș.a.

Exporta : nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere și chimice, hârtie,
materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Importă combustibili, mașini și utilaje industriale, fructe, legume etc.

În 2016 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.193,7 miliarde coroane (cca 125,6 mld euro),
în timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1200,5 miliarde coroane (126,3 mld euro), cu un
deficit de 6,8 miliarde coroane (0,7 miliarde euro), primul după mai mulți ani consecutivi de
excedente.

4. Populația
Populaţia Europei se măreşte, pe de o parte, în mod natural (numărul naşterilor îl depăşeşte pe cel al
deceselor) şi, pe de altă parte, datorită migrării nete (numărul persoanelor care se stabilesc în UE
este mai mare decât numărul celor care o părăsesc).
În acelaşi timp, populaţia europeană îmbătrâneşte, pe măsură ce speranţa de viaţă creşte iar numărul
nou-născuţilor scade.

1. Piața muncii :
Piaţa muncii din Suedia se caracterizează prin protecţie a ocupării ridicată, ajutor de şomaj
generos, cheltuieli ridicate cu implementarea programelor pieţei muncii, dar şi taxe pe venituri
ridicate.
În Suedia rata ocupării este de peste 75%, depăşind ţinta strategiei Europa 2020, atât înainte de
criză (80,4% în 2008), cât şi după criză (78,7% în 2010). Măsurarea accesului la muncă, pe baza
subindicatorilor rata ocupării şi rata şomajului de lungă durată, poziţionează Suedia pe locul 10
în rândul ţărilor OECD, înregistrând rezultate peste medie.
Politicile ocupaţionale din Suedia pun un accent deosebit pe realizarea unui echilibru între viaţa
de familie şi activitatea desfăşurată la locul de muncă. Astfel, suedezii dedică 65% dintr-o zi
(15,5 ore) pentru îngrijire personală şi de agrement, iar timpul de lucru este de doar 1.610 ore pe
an (Anuarul Statistic al Suediei, 2011).

2. Rata șomajului :
Rata şomajului de lungă durată (şomaj de peste un an) este de doar 1,4% în Suedia, chiar dacă
ajutorul de şomaj este generos şi se oferă pentru o perioadă de peste 300 de zile. În ultimii ani a
avut loc o creştere a programelor de sustinere a pietei muncii, pentru a se depăşi criza
economică actuală, cel mai recent buget al Suediei punând un accent deosebit pe politicile
active care vizează şomerii de lungă durată şi tinerii.
3.Programe pentru piața muncii.
La nivel guvernamental se susţin politicile active de ocupare care vizează subvenţionarea
creării unor locuri de muncă, organizarea de cursuri de calificare şi recalificare, acordarea de
subvenţii pentru angajarea tinerilor, suport pentru firmele mici şi pentru depăşirea crizei.

Politicile active ale pieţei muncii cuprind trei categorii de programe: de formare profesională, de
susţinere a ocupării şi de perfecţionare a muncii. La nivel organizaţional, Suedia realizează
investiţii masive în cercetare şi inovare, fiind unul dintre liderii în inovare, cu rezultate peste media
UE-27.

4 .Educația si training-ul :
în Suedia firmele investesc în oameni prin programe de training şi dezvoltă domeniile de cunoaştere
intensivă.
De asemenea, cateva măsuri pentru susţinerea pregătirii profesionalesunt :
-programe de formare profesională pentru lucrătorii angajaţi şi creşterea accesului la educaţie,
prin creşterea numărului locurilor subvenţionate la colegii şi universităţi, creşterea suportului
financiar pentru studenţi; programe de pregătire continuă;

5.Schimbarea populației şi imigrarea

Un recensământ din 2007 a arătat că 13,4% (1,23 milioane) din cetățenii suedezi s-au născut în
altă țară. Acest fapt reflectă migrațiile între țările nordice, precum și perioade de imigrație pentru
căutarea unui loc de muncă, iar, în ultimele decenii, imigrația refugiaților și a unor membri a
familiilor deja stabilite în Suedia. Astfel, Suedia s-a transformat dintr-o țară de emigranți (până
la primul război mondial), într-o țară care primește imigranți (începând cu al doilea război mondial).
În 2007, imigrația a atins cota maximă, 99.485 de persoane stabilindu-se în Suedia. Imigrația
refugiaților, și rudelor de refugiați din afara Europei de Nord s-a accentuat dramatic la sfârșitul
anilor 1980, mulți dintre refugiați provenind din Asia și America, în special din Iran și Chile. Din
anii 1990, un număr important de imigranți au sosit din fosta Iugoslavie și din Orientul Mijlociu.
Pe 15 decembrie 2008, noi reguli privind imigrarea forței de muncă au fost puse în practică,
devenind astfel mai ușor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene să ajungă în Suedia.
Majoritatea imigranților de pe piața forței de muncă sunt specialiști în calculatoare și ingineri,
provenind din India, China și Statele Unite

5. Comparație cu România
Dacă analizăm situaţia înregistrată în celelalte ţări, observam că efectele crizei economice asupra
ocupării fortei de munca au fost mai puternice în Bulgaria, Spania şi Ungaria. Și în România
scăderea ratei ocupării fortei de munca determinată de criză a dus la îndepărtarea ţării noastre de
ţinta strategiei Europa 2020 (75%), coborând de la 64,4%, în 2008 la 63,3% în 2010. De exemplu,
din punct de vedere al cheltuielilor de cercetare dezvoltare în afaceri, Suedia depăşeşte cu 100%
media acelorași cheltuieli realizate la nivelul UE-27. România realizează doar 15% din aceste
cheltuieli.

Pentru România, recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate poate fi realizată doar prin
adoptarea unui mix de politici atât la nivel organizaţional, cât şi la nivel naţional, care să se
axeze pe investiţia în oameni şi dezvoltarea capitalului uman prin educaţie, cercetare şi inovare.
Grafic nr.1 -Suprafata agricola si suprafata principalelor categorii de folosinta

Sursa: www.faostat.fao.org

Se observă din graficul de mai sus că suprafaţa agricolă din România este cu aproximativ 10
ori mai mare decât cea a Suediei, iar suprafaţa arabilă, este de asemenea semnificativ mai mare.

Terenul arabil din România reprezintă aproximativ 55% din suprafaţa agricolă, iar în
Suedia, acesta reprezintă aproximativ 85% din suprafaţa totală destinată agriculturii.

Grafic nr.2 –Populatia totala

25
19.4
20
15
10.37
10 Suedia
5 Romania
0
Populatia totala

Sursa: www.faostat.fao.org

Populaţia totală a României în anul 2020, conform datelor de pe site-ul oficial al Uniunii
Europene, este de aproape 2 ori mai
mare decât a Suediei, deşi suprafaţa
Suediei este cu mult mai mare decât a
României.

Grafic nr.3-Produsul intern brut

Sursa: www.epp.eurostat.ec.europa.eu

Din graficul dat se poate observa ca România a înregistrat valori mult mai mici decât Suedia.PIB-ul
Suediei este dublu fata de cel al Romaniei ceea ce arata o dezvoltare economica si o tsabilitate mult
mai multa .Se poate observa ca trendul pentru ambele tari este acelasi , in anii 2019-2020 nivelul
PIB-ului nu s-a schimbta practice deloc.

Grafic nr.4-Rata inflatiei

2018 2019 2020

4.6

3.8

2.6
2.04
1.6

0.8

Suedia Romania

Sursa: www.epp.eurostat.ec.europa.eu

Din graficul nr. 4 observăm că România în toţi cei trei ani analizaţi a înregistrat o rata a inflaţiei cu
mult mai mare decât Suedia, diferenţa cea mai mare fiind în anul 2018, România înregistrând o
valoare de 2 ori mai mare decât Suedia. Ambele ţări au cunoscut o scădere de-a lungul perioadei
analizate.

În perioada 2007-2013, România avea alocat din Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare
Rurală un buget de 8.124.198.745 EUR, de 4 ori mai mare decât Suedia, care avea alocaţi pentru
aceasta perioada 1.953.061.954 EUR.

Dacă la noi cele mai multe solicitări au fost pentru modernizarea exploataţiilor agricole şi
suedezii au accesat o sumă mare din fondurile destinate pentru această măsură, raportat la cat aveau
programat pentru această perioadă, procentul acestora fiind de aproximativ 25%.
Pentru formarea profesionala, instruirea si difuzarea de cunoştiinţe, în primii 3 ani ai programului,
românii nu au accesat nimic din ce aveau alocat, pe când suedezii au investit 19% din findul
programat pentru această măsură de dezvoltare.