Y=C + Ib + G + Xnet , unde

Y- venitul;
Xnet – exportul net, care se calculează din diferenţa dintre
export şi import. Deci,
Xnet = X – Z

Economia închisă are următoarea identitate economică:

Y=C+Ib+G

Economia deschisă include toate sectoarele unei economii

naţionale (gospodăriile, firmele, guvernul şi restul lumii) şi are următoarea
identitate:
Y= C+Ib+G+Xnet

Există următoarele metode de calcul a PIB: metoda producţiei, care se

calculează:
PIB=PGB– CI , unde
PGB - Produsul Global Brut, care exprimă valoarea totală a bunurilor şi
serviciilor obţinute într-o anumită perioadă de timp de regulă un an;
CI - consumul intermediar din fiecare sector de activitate.metoda fluxului de
cheltuieli – în acest caz PIB va reprezinta suma tuturor cheltuielilor specifice
celor patru agenţi economici agregaţi:
PIB=C+Ib+G+Xnet; Xnet=X– Z

Metoda fluxului de venituri, unde PIB reprezintă suma tuturorveniturilor create

în economia naţională:
PIB=Sal.+R+D+Pr +Iind+A

Metoda valorii adăugate:

PIB=∑p*Q, unde:
Q - cantitatea de bunuri şi servicii produse într-o anumită
perioadă de regulă un an;
p - preţul bunurilor şi serviciilor în această perioadă.

Produsul naţional net (PNN) Formula de calcul este:

PNN = PNB – A

Venitul naţional (VN) Exprimat în preţurile pieţei va fi (VNpp):

VNpp = PNBpp – A,
Exprimat în preţurile factorilor de producţie va fi (VNpf):
VNpf = VNpp / PNN – Iind. nete , unde
Iind – impozitele indirecte nete, care se calculează din :
Iind. nete = Iind. – Sb exp. , iar, Sb exp - Subvenţii de exploatare.

Venitul personal (VP)

VP= VN – Pnd – Ipnd – CAS + Ts , unde:
Pnd = profituri nedistribuite ale firmelor;
Ipnd = impozitele asupra profiturilor nedistribuite ale firmelor;
CAS = contribuţii pentru asigurări sociale plătite de firme;
Ts = transferuri ale statului spre menaje.

Venit personal mai poate fi calculat ca suma dintre salariu,

rentă, dobîndă, profit de la proprietate şi diferite transferuri din
bugetul de stat:
VP=S+R+i+Пp+Ts.

Venitul personal disponibil (VPD)

VPD = VP – Idpv , unde:
Idvp – impozitele directe asupra veniturilor personale.
În funcţie de preţurile utilizate la calcularea PIB

Raportul dintre PIBn şi PIBr va constitui deflatorul PIB sau

Indicele General al Preţurilor (IGP).
PIBn / PIBr * 100%=IGP sau ∑p1*Q1 / ∑p0*Q1*100%

SOMAJUL

Populaţia totală
Pt = Pa + Pi
Pi –populatie inaptă de munca
(Pa) populatie apte de muncă.

Populaţia aptă
Pa = Pan + Pao
Pan), populaţia aptă neocupată (şomeri, militari în termen, elevi, studenţi) şi
(Pao), populaţia aptă ocupată (persoane care desfăşoară o activitate fie ca
salariaţi, fie pe cont propriu).
Gradul de ocupare
Go=Pao/Pa * 100%, unde: Go este gradul de ocupare
Gn=Pan/Pa * 100%, unde: Gn este gradul de neocupare.
Rata şomajului natural se va calcula:
Rn =Un / Pa*100% , unde Rn - rata şomajului natural.
(Un) Somaj natural

Rata şomajului,
Ru poate fi calculată ca raport procentual
între masa şomajului şi populaţia aptă de muncă / aptă ocupată.
Ru = Nr. şomerilor/Pa * 100% sau
Ru = Nr. şomerilor/Pao * 100%

Ecuaţia Legii lui Okun este:

ΔPIB = -β * ΔU , unde: ΔPIB – abaterea PIB efectiv de la cel potenţial,
care se calculează:
ΔPIB = (Y*-Y)/Y* , unde
Y – PIB real;
Y* - PIB potenţial.
β – coeficientul de sensibilitate a PIB-ului faţă de
dinamica şomajului ciclic (primeşte valori între 2-3%).
ΔU = Uefectiv – Unatural , unde: ΔU – reprezintă şomajul ciclic.

INFLATIA

Rata inflaţiei
rif = (IP – 1)·100,
unde: rif = rata inflaţiei; IP = indicele de măsurare a inflaţiei.

Indicele Laspeyres: I^L = p1Q0 / p0Q0;

Indicele Paasche: I^P = p1Q1 / p0Q1;
Indicele Fisher: I^F =V I^P * I^L

Îndicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) exprimă

modificarea medie ponderată a cheltueililor pe care o familie
reprezentativă le face pentru procurarea bunurilor de consum
incluse într-un coş. Se determină după formula:
p1 Q0
IPC = ----------- * 100%, unde
p0 Q0
IPC= indicele preţurilor bunurilor de consum;
p1=preţurile bunurilor cumparate în perioada curentă;
p0=preţurile bunurilor cumpărate în perioada de bază.
Rata dobânzii reale este determinată de rata nominală a dobânzii şi de rata
inflaţiei astfel:
d^e= i – r if^e
În care: d^e = rata previzibilă a dobânzii reale;
i=rata dobânzii nominale;
r if^e = rata previzibilă a inflaţiei.

Pe termen lung, practica economică demonstrează că r dobânzii reale tinde

spre nivelul corespunzător angajării integrale forţei de muncă, nivel pe care
îlvom nota cu d iar inflaţia reală, care o vom nota cu r if, coverge spre
nivelul inflaţiei previzibil. Ţinând cont de aceste două realităţi, avem:

d^e = d şi r^e = rif

putem scrie o relaţie valabilă pe termen lung şi anume:

i = d+ rif

CEREREA AGREGATĂ (AD)

AD=C + Ib + G + Xnet
funcţia consumului poate fi scrisă:
C = α + MPC * (Y-T), unde:
MPC – înclinaţia marginală spre consum, care ne arată cu
cât creşte consumul la creşterea cu o unitate a venitului.
MPC=ΔC/Δ(Y-T) ,unde:
Y – venit;
T – impozite şi taxe percepute;
(Y-T) – venit disponibil;
α - consum autonom (consum independent de nivelul venitului).
APC=C/(Y-T) ,unde: APC – înclinaţia medie spre consum.
C=Y
C = α + MPC * (Y-T)

Stocul----S = Y – C
Înclinaţia medie spre economii APS: -------APS = S/Y
Înclinaţia marginală spre economii MPS:------ MPS = ∆S/∆Y

Iinvestiţiile sunt finanţate în totalmente din economii

APC + APS = 1
MPC + MPS = 1
Multiplicatorul investiţiilor – k.
k = ∆Y/∆I

Formula generală a multiplicatorului mai poate fi scrisă:

∆V = 1/e*∆I sau ∆V=1/1-c*∆I

Formula de calcul a acceleratorului este:

a = I/∆Y, adică I = a*∆Y

Funcţia investiţiilor poate fi scrisă în felul următor:

I = Ī – d*i ,
unde: Ī – investiţiile autonome (care nu depind de rata dobânzii);
i – rata dobânzii;
d – coeficientul de sensibilitate a investiţiilor faţă de rata dobînzii.

OFERTA AGREGATA –AS

Oferta agregată va avea următoatrea structură:
AS = Sal. + R + Pr + D + A + Iind

Funcţia ofertei agregate în perioadă scurtă este:

Y=Y+α (p-pe ) ,
unde: - K – capitalul ca factor de producţie;
- L – munca ca factor de producţie;
- Y – nivelul producţiei;
- p – preţul efectiv;
- pe – preţul aşteptat;
- α – coeficient de sensibilitate al ofertei agregate faţă de
preţuri.

PIATA MONETARA
Masa monetară reprezinta numerarul din economie plus depozitele bancare.
M = N + Dep. ,
Unde: M – masă monetară;
N – numerar;
Dep. – depozite bancare.

Baza monetara reprezinta stocul de bani cu putere mare de

cumparare:
B=N+R ,
unde
B – bază monetară;
R – rezerve.
Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la
cresterea cu o unitate a bazei monetare.
Mm = M / B ,
Unde :Mm – multiplicator monetar.

Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre reserve depozite.

rr = R / Dep.

Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si

depozit.
cr = N / Dep.

Multiplicatorul bancar se va calcula:

Mb = 1 / rr

Formula de calcul a dobânzii (D):

D = C*i*n,
unde: C = valoarea creditului (suma de bani împrumutată);
i - rata dobânzii (preţul plătit pentru a dispune pe timp de un an de 100
u.m.; i = D/C*100);
n – durata creditului (în ani).

Calculul dobânzii compuse se face după relaţia:

Sn = S0(1+i)^n
, unde: Sn – suma din depozitul bancar după n ani;
S0 – suma formată ca depozit bancar.

Functia cererii de moneda poate fi exprimata astfel:

L = k*Y - h*i ,
unde Y – venitul;
i – rata dobânzii;
k – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă faţă de
venit;
h – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă fata de
rata dobânzii.
Ambii coeficienti (k;h) sunt coeficienţi constanţi şi sunt mai mari ca zero.
Clasicii iau la bază teoria cantitativa a banilor:
M*V=P*T ,
unde M – masa monetară;
V – viteza de rotaţie a banilor;
P – nivelul preţurilor sau valoarea unei afaceri tipice;
T – numarul afacerilor intr-o anumită perioadă (de regula un
an).

Noua identitate fiind:

M*V=P*Y ,
unde Y – venitul. De unde rezulta că:
M = (P * Y) / V

A – Amortizarea sau Deprecierea capitalului fix

a - acceleratorul
AD – Cererea agregată
APC – Înclinaţia Medie spre Consum
AS – Oferta agregată
B – Baza monetară
C – Consumul
D - dobânda
Db – Depozite bancare
E - Cheltuieli
G – Achiziţii Guvernamentale
i – Rata dobânzii nominale
Ib – Investiţii interne brute
Iind – Impozite indirecte
IS – Piaţa bunurilor şi serviciilor
k - Multiplicatorul investiţiilor
L –Cerere de monedă
LM – Piaţa monetară
M/p – Oferta de monedă
MPC – Înclinaţia Marginală spre Consum
N – Numerar
PGB – Produsul Global Brut
PIB – Produsul Intern Brut
PIN – Produsul Intern Net
PNB – Produsul Naţional Brut
PNN – Produsul Naţional Net
Pr – Profitul
r - Rata dobânzii reale
R – Renta
Rb – Rezerve
Rn – Rata naturală a şomajului
Ru – Rata şomajului
S – economii
Sal. – Salarii
SCN – Sistemul Conturilor Naţionale
SPM – Sistemul Producţiei Materiale
T – Taxe şi impozite
U - Şomajul
VD – Venitul Disponibil
VN – Venitul Naţional
VP – Venitul Personal
VPD – Venitul Personal Disponibil
X – Exportul
Xnet – Exportul net
Z - Importul
Znet – Importul net
α - Consumul autonom
п – Rata inflaţiei
 Teste și probleme rezolvate MACROECONOMIE

Unitatea 1 – Introducere în macroeconomie

1. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:

a) determinarea principalelor agregate economice;
b) studierea relaţiilor dintre principalele agregate economice;
c) studiul sistemelor de piețe;
d) formarea preţurilor pe sistemul de pieţe;
e) analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice.

2. Un agregat economic reprezintă:

a) o abstractizare care este folosită pentru descrierea unor aspecte concrete ale vieţii economice;
b) un indicator macroeconomic cum ar fi producția și venitul naţional, consumul, economiile, nivelul general al
preţurilor etc.;
c) o variabilă economică;
d) procesul prin care obiectele reale sunt combinate și sintetizate.  agregarea

3. Sistemul conturilor naţionale:

a) este folosit in ţările cu economie centralizată;
b) este folosit in ţările cu economie de piaţă;
c) se bazează pe teoria muncii productive;
d) se bazează pe teoria obiectivă a valorii.

4. Sistemul producţiei materiale:

a) se bazează pe teoria subiectivă a valorii;
b) se bazează pe teoria muncii productive;
c) este folosit numai de ţările cu economie de piaţă;
d) se bazează pe teoria factorilor de producţie.

5. Produsul global brut exprimă:

a) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale;
b) valoarea adăugată brută a bunurilor economice create de agenţii economici naţionali;
c) valoarea totală a bunurilor economice obţinute într-o anumită perioadă;
d) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale obţinute de agenţii economici in interiorul unei ţări.

6. Produsul intern brut se calculează:

a) ca sumă intre produsul intern net și consumul final;
b) ca sumă intre produsul intern net și amortizare;
c) ca diferență intre produsul global brut și consumul intermediar;
d) ca diferență intre produsul global brut și consumul final.

7. Produsul naţional brut se calculează:

a) ca diferență intre produsul global brut și amortizare;
b) ca diferență intre produsul global brut și consumul de capital fix;
c) ca diferență intre produsul global brut și consumul intermediar;
d) ca diferență intre produsul global brut și consumul final.
! Niciun răspuns! Sumă între PNN și CCF (consum de capital fix)
8. Produsul naţional net se calculează:
a) ca sumă dintre produsul naţional brut și amortizare;
b) ca sumă dintre produsul naţional brut și consumul de capital fix;
c) ca diferență dintre produsul intern brut și amortizare;
d) ca diferență dintre produsul naţional brut și consumul de capital fix.
1
9. Venitul naţional reprezintă:
a) mărimea agregată atât a veniturilor din muncă cât și a celor din proprietate;
b) mărimea agregată a veniturilor obţinute de către proprietarii factorilor de producţie;
c) mărimea agregată a bunurilor economice produse de agenţii naţionali într-un an;
d) bunurile și serviciile destinate consumului într-o ţară.

10. Venitul naţional disponibil se determină prin:

a) adăugarea la venitul naţional a transferurilor nete ale restului lumii;
b) adăugarea la venitul naţional a consumurilor intermediare;
c) adăugarea la venitul naţional a amortizării;
d) adăugarea la venitul naţional a subvenţiilor de exploatare.

11. Venitul personal se determină pornind de la venitul naţional:

a) la care se adaugă veniturile ce nu revin menajelor și se scad transferurile statului spre menaje;
b) din care se scad transferurile statului spre menaje;
c) din care se scad veniturile ce nu revin menajelor și se adăugă transferurilor statului spre menaje;
d) din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.

12. Diferenţa între venitul naţional in preţurile pieţei și venitul naţional in preţurile factorilor reprezintă:
a) impozitele indirecte;
b) impozitele indirecte nete;
c) subvenţiile de exploatare;
d) consumul capitalului fix.

Unitatea 2: Venit, consum, economii și investiții

1. Atunci când se reduce venitul, consumul, de regulă:
a) se reduce şi el, dar într-o măsură mai mare;
b) se reduce şi el, dar într-o măsură mai mică;
c) se reduce şi el, dar în aceeaşi măsură;
d) creşte.

2. Înclinaţia marginală spre consum este:

a) o mărime pozitivă şi supraunitară;
b) raportul procentual dintre variaţia consumului şi variaţia venitului;
c) o mărime pozitivă şi subunitară;
d) un număr negativ şi subunitar.

3. Înclinaţia medie către consum exprimă:

a) ponderea consumului în economii;
b) raportul dintre consumul total şi venit;
c) raportul dintre venit şi consumul total;
d) raportul procentual dintre consumul total şi venit.

4. Înclinaţia marginală spre consum evidenţiază:

a) cu cât creşte venitul la o sporire cu o unitate a consumului;
b) cu cât creşte consumul la o sporire cu o unitate a economiilor;
c) cu cât se reduce venitul la reducerea consumului;
d) cu cât creşte consumul la o sporire cu o unitate a venitului.

2
5. Economiile brute reprezintă:
a) economiile nete plus consumul intermediar;
b) economiile nete plus amortizarea;
c) economiile nete plus consumul de capital fix;
d) economiile nete plus consumul final.

6. Înclinaţia marginală spre economii (economisire) reprezintă:

a) economiile realizate pe unitatea de venit;
b) sporul de venit determinat de sporul de investiţii;
c) sporul de economii când venitul creşte cu o unitate;
d) sporul de economii determinat de sporul de investiţii.

7. Când venitul creşte, economiile cresc:

a) în măsură mai mare decât creşte venitul;
b) proporţional cu venitul;
c) mai puţin decât creşte venitul;
d) proporţional cu consumul.

8. "Pragul economiei" reprezintă:

a) acel nivel al venitului (Y) pentru care Y = C + S;
b) acel nivel al venitului pentru care Y = S;
c) acel nivel al venitului pentru care Y = C;
d) acel nivel al venitului la care nu se economiseşte.

9. Prin investiţii brute are loc:

a) acumularea brută de capital;
b) înlocuirea capitalului fix consumat şi sporirea dimensiunii capitalului real;
c) numai înlocuirea capitalului fix consumat;
d) numai sporirea dimensiunii capitalului real.

10. Investiţia netă reprezintă:

a) partea din economisire cheltuită pentru formarea de capital, adică pentru creşterea volumului
capitalului fix şi a stocurilor materiale;
b) diferenţa dintre investiţia brută şi amortizarea capitalului;
c) sumele băneşti economisite transformate în active financiare;
d) sumele care servesc la înlocuirea capitalului fix consumat şi la sporirea dimensiunilor capitalului real.

11. Perioada de rambursare a investiţiei se determină raportând:

a) volumul investiţiilor la profit;
b) volumul investiţiilor la profitul anual;
c) volumul profitului la nivelul investiţiilor;
d) volumul investiţiilor la veniturile încasate.

12. Multiplicatorul investiţiilor:

a) exprimă efectul creşterii venitului asupra investiţiilor;
b) este cu atât mai ridicat cu cât înclinaţia marginală spre consum este mai scăzută;
c) exprimă efectul asupra venitului determinat de o creştere cu o unitate a investiţiei;
d) depinde de înclinaţia spre economisire.

13. Acceleratorul exprimă:

?a) efectul creşterii venitului asupra investiţiilor;
b) efectul creşterii investiţiilor asupra venitului;
c) mărimea creşterii venitului produsă printr-o creştere a investiţiei;
d) efectul creşterii venitului asupra consumului.

3
 Unitatea 3: Șomajul

1. Şomajul reprezintă:
a) nefolosirea, în forme şi grade diferite, a unei părţi a forţei de muncă active;
b) acea situaţie de pe piaţa muncii în care cererea de muncă depăşeşte oferta de muncă;
c) timpul pe care pensionarii şi femeile casnice l-ar putea folosi într-o anumită activitate remunerată.

2. Este şomer:
a) orice persoană care nu munceşte;
b) individul care, deşi, legal şi fizic, ar putea să muncească, nu caută un loc şi nu îl găseşte la rata de salariu al pieţei;
c) persoana care nu lucrează în mod oficial, dar caută un loc de muncă, fiindu-i înregistrată această situaţie la
instituţia specializată cu problemele muncii şi ocrotirii sociale.

3. Care din factorii de mai jos influenţează mărimea şomajului?

a) progresul tehnic;
b) creşterea populaţiei;
c) creşterea economică;
d) mărimea salariului;
e) mărimea profitului.

4. Cererea de muncă:
a) mai este denumită cererea de locuri de muncă;
b) vine din partea factorului subiectiv al producţiei;
c) mai este denumită ofertă de locuri de muncă;
d) vine din partea economiei.

5. Şomajul tehnologic:
a) este o variantă a şomajului structural;
b) poate fi încadrat şi la rubrica şomajului voluntar;
c) devine evident atunci când trecerea de la un mod tehnic de producţie la altul este însoţită şi de
o criză a adaptării.

6. După opinia clasicilor, şomajul voluntar se datora, în principal:

a) rigidităţii poziţiei salariaţilor;
b) rigidităţii ofertei de muncă;
c) unui dezechilibru de pe piaţa muncii;
d) creşterii ofertei de muncă.

7. Neoclasicii considerau:
a) piaţa forţei de muncă drept o piaţă printre altele, supusă aceloraşi reguli ale concurenţei;
b) că prin confruntarea cererii de muncă cu oferta de muncă se formează un nivel al salariului real ce permite
echilibrul pe piaţa muncii;
c) că orice individ, poate găsi şi ocupa un loc de muncă, dacă acceptă o reducere a salariului cerută de ocuparea
deplină a forţei de muncă;
d) că şomajul provine în întregime dintr-o insuficienţă a cererii.

8. Şomajul structural apare atunci când:

a) structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice şi economice;
b) unei cereri suple îi corespunde o ofertă rigidă pe structură;
c) sistemul de pregătire a forţei de muncă nu corespunde noilor cerinţe ale economiei;
d) posesorii forţei de muncă îşi schimbă des locul de muncă.

4
 Unitatea 4: Banii, băncile și piaţa monetară
1. Puterea de cumpărare a unei monede:
a) este corelată invers cu încrederea indivizilor în moneda respectivă;
b) este dependentă direct proporţional de nivelul preţurilor; Commented [A1]: Indirect
c) exprimă valoarea reală a monedei;
d) este dependentă de starea de sănătate a economiei.

2. Moneda este un activ cu lichiditate:

a) zero;
b) maximă;
c) secundară;
d) primară.

3. Multiplicatorul creditului:
a) depinde direct proporţional de rata rezervelor obligatorii;
b) este cu atât mai mare, cu cât este mai ridicată preferinţa pentru lichiditate a agenţilor nonbancari;
c) nu depinde de cererea de credite;
d) este influenţat de nivelul ratei dobânzii.

4. Mărimea ofertei de bani din economie se modifică în funcţie de politica autorităţii monetare prin instrumente
specifice coeficientul rezervelor obligatorii şi mărimea dobânzilor de refinanţare). Din acest motiv spunem că:
a) oferta de monedă este perfect elastică;
b) oferta de monedă este o variabilă exogenă;
c) oferta de monedă este perfect inelastică;
d) oferta de monedă nu depinde de mărimea venitului sau de rata dobânzii.

5. Oferta de monedă:
a) vine din partea băncilor, care au nevoie de lichidităţi;
b) este, în economiile moderne, sub controlul autorităţii monetare;
c) este creată de către Banca Centrală prin baza monetară şi de către sistemele bancare prin
multiplicarea bazei monetare în procesul de creditare;
d) este dată de cantitatea de active pe care populaţia doreşte să o deţină sub formă de bani.

6. Din punct de vedere grafic, creşterea ofertei de monedă duce la:

a) deplasarea dreptei ofertei spre dreapta;
b) deplasarea dreptei ofertei spre stânga;
c) o situaţie de dezechilibru monetar;
d) o situaţie de echilibru monetar.

7. Cererea de monedă pentru mobilul tranzacţiei apare deoarece:

a) este nevoie de monedă pentru ca tranzacţiile din economie să poată avea loc;
b) oamenii doresc să se asigure ca dispun de suficiente lichidităţi pentru a face faţă unor
cheltuieli neprevăzute;
c) oamenii doresc să îşi mărească averea prin operaţiuni speculative pe pieţele financiare;
d) banii au în primul rând funcţia de instrument de schimb.

8. Cererea totală de bani este influenţată de:

a) venitul real;
b) nivelul preturilor;
c) rata dobânzii;
d) mărimea producţiei firmei;
e) utilitatea marginală a consumatorului.
5
9. Creşterea ratei dobânzii duce la:
a) diminuarea preferinţei pentru lichiditate;
b) creşterea preferinţei pentru lichiditate;
c) scăderea venitului;
d) creşterea cererii de tranzacţie.

Unitatea 5: Piaţa financiară (a capitalului)

1. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacții cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.

2. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:

a) relațiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acţiuni şi obligaţiuni;
d) operațiunile de scontare şi reescontare a titlului de credit.

3. Deținătorul de acţiuni are dreptul:

a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societății pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.

4. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societății pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.

5. Piaţa financiară primară cuprinde:

a) tranzacții cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacții numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacții la bursă fără intermediari.

6. Piaţa financiară secundară cuprinde:

a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacții cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerț;
d) tranzacții numai cu acţiuni.

7. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acțiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acțiunii este avantajoasă;
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acțiunii ar aduce în viitor venituri mai mari decât
cumpărarea de acţiuni.
6
8. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) prețul de tranzacționare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special de raportul dintre cerere şi
ofertă;
c) operațiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor

7
 Unitatea 6: Inflația
1. Inflația reprezintă:
a) un dezechilibru macroeconomic monetaro-real;
b) un dezechilibru microeconomic monetaro-real;
c) o disfuncție gravă între mărimile economice reale şi cele nominale;
d) o disfuncție gravă între mărimile economice nominale şi cele monetare.

2. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflația, întrucât:

a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.

3. Inflația abundenței:
a) este caracteristică țărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de bunuri şi servicii.

4. Creşterea economică inflaționistă semnifică:

a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu prețul unei inflații considerabile;
c) faptul că rata inflației devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflației.

5. Printre cauzele ce pot conduce la inflația prin cerere putem reține:

a) o creştere demografică susținută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcțiune a investiţiilor.

6. În condiţiile inflației prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.

7. În condiţiile inflației prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.

8. Inflația monetară îşi găseşte explicația clasică în ecuația:

a) teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher;
b) teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson;
c) teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman;
d) teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux.

8
 Unitatea 7: Politici macroeconomice

1. Într-o economie modernă statul îndeplinește următoarele funcții esențiale:

a) alocarea resurselor;
b) ameliorarea repartiției veniturilor;
c) stabilizarea economiei;
d) controlul preţurilor.

2. Statul este o prezentă incontestabilă în economiile moderne contemporane prin:

a) ansamblul acțiunilor guvernului ca producător, regulator şi susținător al sectorului privat;
b) funcțiile sale de redistribuire a bogăției;
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale preţurilor.

3. Reducerea inegalităților existente în distribuirea veniturilor într-o societate democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporționale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăti de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.

4. Plățile de transfer reprezintă:

a) un impozit negativ;
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.

5. Pentru promovarea echității repartiției veniturilor statul folosește:

a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.

6. Impozitele directe:
a) vizează cheltuirea venitului;
b) se mai numesc şi taxe de consum;
c) îmbracă forma impozitelor pe venit;
d) în ţară noastră se prezintă ca impozite pe profit şi pe salarii.

7. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:

a) mărește nivelul ratei de rescont;
b) scumpește creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le imprime pieţei monetare.

8. Prin politica de "open market", atunci când Banca Centrală cumpără titluri de pe piaţa financiară:
a) reduce cantitatea de monedă de pe piaţa monetară;
b) majorează cursul acestora;
c) creşte cantitatea de monedă de pe piaţa monetară;
d) diminuează resursele de creditare ale băncilor comerciale.

9. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
9
 d) o deplasare spre stânga a curbei IS.

10. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:

a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.

10
 Teste și probleme rezolvate MACROECONOMIE

Unitatea 1 – Introducere în macroeconomie

1. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:

a) determinarea principalelor agregate economice;
b) studierea relaţiilor dintre principalele agregate economice;
c) studiul sistemelor de piețe;
d) formarea preţurilor pe sistemul de pieţe;
e) analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice.

2. Un agregat economic reprezintă:

a) o abstractizare care este folosită pentru descrierea unor aspecte concrete ale vieţii economice;
b) un indicator macroeconomic cum ar fi producția și venitul naţional, consumul, economiile, nivelul general al
preţurilor etc.;
c) o variabilă economică;
d) procesul prin care obiectele reale sunt combinate și sintetizate.  agregarea

3. Sistemul conturilor naţionale:

a) este folosit in ţările cu economie centralizată;
b) este folosit in ţările cu economie de piaţă;
c) se bazează pe teoria muncii productive;
d) se bazează pe teoria obiectivă a valorii.

4. Sistemul producţiei materiale:

a) se bazează pe teoria subiectivă a valorii;
b) se bazează pe teoria muncii productive;
c) este folosit numai de ţările cu economie de piaţă;
d) se bazează pe teoria factorilor de producţie.

5. Produsul global brut exprimă:

a) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale;
b) valoarea adăugată brută a bunurilor economice create de agenţii economici naţionali;
c) valoarea totală a bunurilor economice obţinute într-o anumită perioadă;
d) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale obţinute de agenţii economici in interiorul unei ţări.

6. Produsul intern brut se calculează:

a) ca sumă intre produsul intern net și consumul final;
b) ca sumă intre produsul intern net și amortizare;
c) ca diferență intre produsul global brut și consumul intermediar;
d) ca diferență intre produsul global brut și consumul final.

7. Produsul naţional brut se calculează:

a) ca diferență intre produsul global brut și amortizare;
b) ca diferență intre produsul global brut și consumul de capital fix;
c) ca diferență intre produsul global brut și consumul intermediar;
d) ca diferență intre produsul global brut și consumul final.
! Niciun răspuns! Sumă între PNN și CCF (consum de capital fix)
8. Produsul naţional net se calculează:
a) ca sumă dintre produsul naţional brut și amortizare;
b) ca sumă dintre produsul naţional brut și consumul de capital fix;
c) ca diferență dintre produsul intern brut și amortizare;
d) ca diferență dintre produsul naţional brut și consumul de capital fix.
1
9. Venitul naţional reprezintă:
a) mărimea agregată atât a veniturilor din muncă cât și a celor din proprietate;
b) mărimea agregată a veniturilor obţinute de către proprietarii factorilor de producţie;
c) mărimea agregată a bunurilor economice produse de agenţii naţionali într-un an;
d) bunurile și serviciile destinate consumului într-o ţară.

10. Venitul naţional disponibil se determină prin:

a) adăugarea la venitul naţional a transferurilor nete ale restului lumii;
b) adăugarea la venitul naţional a consumurilor intermediare;
c) adăugarea la venitul naţional a amortizării;
d) adăugarea la venitul naţional a subvenţiilor de exploatare.

11. Venitul personal se determină pornind de la venitul naţional:

a) la care se adaugă veniturile ce nu revin menajelor și se scad transferurile statului spre menaje;
b) din care se scad transferurile statului spre menaje;
c) din care se scad veniturile ce nu revin menajelor și se adăugă transferurilor statului spre menaje;
d) din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.

12. Diferenţa între venitul naţional in preţurile pieţei și venitul naţional in preţurile factorilor reprezintă:
a) impozitele indirecte;
b) impozitele indirecte nete;
c) subvenţiile de exploatare;
d) consumul capitalului fix.

Unitatea 2: Venit, consum, economii și investiții

1. Atunci când se reduce venitul, consumul, de regulă:
a) se reduce şi el, dar într-o măsură mai mare;
b) se reduce şi el, dar într-o măsură mai mică;
c) se reduce şi el, dar în aceeaşi măsură;
d) creşte.

2. Înclinaţia marginală spre consum este:

a) o mărime pozitivă şi supraunitară;
b) raportul procentual dintre variaţia consumului şi variaţia venitului;
c) o mărime pozitivă şi subunitară;
d) un număr negativ şi subunitar.

3. Înclinaţia medie către consum exprimă:

a) ponderea consumului în economii;
b) raportul dintre consumul total şi venit;
c) raportul dintre venit şi consumul total;
d) raportul procentual dintre consumul total şi venit.

4. Înclinaţia marginală spre consum evidenţiază:

a) cu cât creşte venitul la o sporire cu o unitate a consumului;
b) cu cât creşte consumul la o sporire cu o unitate a economiilor;
c) cu cât se reduce venitul la reducerea consumului;
d) cu cât creşte consumul la o sporire cu o unitate a venitului.

2
5. Economiile brute reprezintă:
a) economiile nete plus consumul intermediar;
b) economiile nete plus amortizarea;
c) economiile nete plus consumul de capital fix;
d) economiile nete plus consumul final.

6. Înclinaţia marginală spre economii (economisire) reprezintă:

a) economiile realizate pe unitatea de venit;
b) sporul de venit determinat de sporul de investiţii;
c) sporul de economii când venitul creşte cu o unitate;
d) sporul de economii determinat de sporul de investiţii.

7. Când venitul creşte, economiile cresc:

a) în măsură mai mare decât creşte venitul;
b) proporţional cu venitul;
c) mai puţin decât creşte venitul;
d) proporţional cu consumul.

8. "Pragul economiei" reprezintă:

a) acel nivel al venitului (Y) pentru care Y = C + S;
b) acel nivel al venitului pentru care Y = S;
c) acel nivel al venitului pentru care Y = C;
d) acel nivel al venitului la care nu se economiseşte.

9. Prin investiţii brute are loc:

a) acumularea brută de capital;
b) înlocuirea capitalului fix consumat şi sporirea dimensiunii capitalului real;
c) numai înlocuirea capitalului fix consumat;
d) numai sporirea dimensiunii capitalului real.

10. Investiţia netă reprezintă:

a) partea din economisire cheltuită pentru formarea de capital, adică pentru creşterea volumului
capitalului fix şi a stocurilor materiale;
b) diferenţa dintre investiţia brută şi amortizarea capitalului;
c) sumele băneşti economisite transformate în active financiare;
d) sumele care servesc la înlocuirea capitalului fix consumat şi la sporirea dimensiunilor capitalului real.

11. Perioada de rambursare a investiţiei se determină raportând:

a) volumul investiţiilor la profit;
b) volumul investiţiilor la profitul anual;
c) volumul profitului la nivelul investiţiilor;
d) volumul investiţiilor la veniturile încasate.

12. Multiplicatorul investiţiilor:

a) exprimă efectul creşterii venitului asupra investiţiilor;
b) este cu atât mai ridicat cu cât înclinaţia marginală spre consum este mai scăzută;
c) exprimă efectul asupra venitului determinat de o creştere cu o unitate a investiţiei;
d) depinde de înclinaţia spre economisire.

13. Acceleratorul exprimă:

?a) efectul creşterii venitului asupra investiţiilor;
b) efectul creşterii investiţiilor asupra venitului;
c) mărimea creşterii venitului produsă printr-o creştere a investiţiei;
d) efectul creşterii venitului asupra consumului.

3
 Unitatea 3: Șomajul

1. Şomajul reprezintă:
a) nefolosirea, în forme şi grade diferite, a unei părţi a forţei de muncă active;
b) acea situaţie de pe piaţa muncii în care cererea de muncă depăşeşte oferta de muncă;
c) timpul pe care pensionarii şi femeile casnice l-ar putea folosi într-o anumită activitate remunerată.

2. Este şomer:
a) orice persoană care nu munceşte;
b) individul care, deşi, legal şi fizic, ar putea să muncească, nu caută un loc şi nu îl găseşte la rata de salariu al pieţei;
c) persoana care nu lucrează în mod oficial, dar caută un loc de muncă, fiindu-i înregistrată această situaţie la
instituţia specializată cu problemele muncii şi ocrotirii sociale.

3. Care din factorii de mai jos influenţează mărimea şomajului?

a) progresul tehnic;
b) creşterea populaţiei;
c) creşterea economică;
d) mărimea salariului;
e) mărimea profitului.

4. Cererea de muncă:
a) mai este denumită cererea de locuri de muncă;
b) vine din partea factorului subiectiv al producţiei;
c) mai este denumită ofertă de locuri de muncă;
d) vine din partea economiei.

5. Şomajul tehnologic:
a) este o variantă a şomajului structural;
b) poate fi încadrat şi la rubrica şomajului voluntar;
c) devine evident atunci când trecerea de la un mod tehnic de producţie la altul este însoţită şi de
o criză a adaptării.

6. După opinia clasicilor, şomajul voluntar se datora, în principal:

a) rigidităţii poziţiei salariaţilor;
b) rigidităţii ofertei de muncă;
c) unui dezechilibru de pe piaţa muncii;
d) creşterii ofertei de muncă.

7. Neoclasicii considerau:
a) piaţa forţei de muncă drept o piaţă printre altele, supusă aceloraşi reguli ale concurenţei;
b) că prin confruntarea cererii de muncă cu oferta de muncă se formează un nivel al salariului real ce permite
echilibrul pe piaţa muncii;
c) că orice individ, poate găsi şi ocupa un loc de muncă, dacă acceptă o reducere a salariuluicerută de ocuparea
deplină a forţei de muncă;
d) că şomajul provine în întregime dintr-o insuficienţă a cererii.

8. Şomajul structural apare atunci când:

a) structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice şi economice;
b) unei cereri suple îi corespunde o ofertă rigidă pe structură;
c) sistemul de pregătire a forţei de muncă nu corespunde noilor cerinţe ale economiei;
d) posesorii forţei de muncă îşi schimbă des locul de muncă.

4
 Unitatea 4: Banii, băncile și piaţa monetară
1. Puterea de cumpărare a unei monede:
a) este corelată invers cu încrederea indivizilor în moneda respectivă;
b) este dependentă direct proporţional de nivelul preţurilor; Commented [A1]: Indirect
c) exprimă valoarea reală a monedei;
d) este dependentă de starea de sănătate a economiei.

2. Moneda este un activ cu lichiditate:

a) zero;
b) maximă;
c) secundară;
d) primară.

3. Multiplicatorul creditului:
a) depinde direct proporţional de rata rezervelor obligatorii;
b) este cu atât mai mare, cu cât este mai ridicată preferinţa pentru lichiditate a agenţilor nonbancari;
c) nu depinde de cererea de credite;
d) este influenţat de nivelul ratei dobânzii.

4. Mărimea ofertei de bani din economie se modifică în funcţie de politica autorităţii monetare prin instrumente
specifice coeficientul rezervelor obligatorii şi mărimea dobânzilor de refinanţare). Din acest motiv spunem că:
a) oferta de monedă este perfect elastică;
b) oferta de monedă este o variabilă exogenă;
c) oferta de monedă este perfect inelastică;
d) oferta de monedă nu depinde de mărimea venitului sau de rata dobânzii.

5. Oferta de monedă:
a) vine din partea băncilor, care au nevoie de lichidităţi;
b) este, în economiile moderne, sub controlul autorităţii monetare;
c) este creată de către Banca Centrală prin baza monetară şi de către sistemele bancare prin
multiplicarea bazei monetare în procesul de creditare;
d) este dată de cantitatea de active pe care populaţia doreşte să o deţină sub formă de bani.

6. Din punct de vedere grafic, creşterea ofertei de monedă duce la:

a) deplasarea dreptei ofertei spre dreapta;
b) deplasarea dreptei ofertei spre stânga;
c) o situaţie de dezechilibru monetar;
d) o situaţie de echilibru monetar.

7. Cererea de monedă pentru mobilul tranzacţiei apare deoarece:

a) este nevoie de monedă pentru ca tranzacţiile din economie să poată avea loc;
b) oamenii doresc să se asigure ca dispun de suficiente lichidităţi pentru a face faţă unor
cheltuieli neprevăzute;
c) oamenii doresc să îşi mărească averea prin operaţiuni speculative pe pieţele financiare;
d) banii au în primul rând funcţia de instrument de schimb.

8. Cererea totală de bani este influenţată de:

a) venitul real;
b) nivelul preturilor;
c) rata dobânzii;
d) mărimea producţiei firmei;
e) utilitatea marginală a consumatorului.
5
9. Creşterea ratei dobânzii duce la:
a) diminuarea preferinţei pentru lichiditate;
b) creşterea preferinţei pentru lichiditate;
c) scăderea venitului;
d) creşterea cererii de tranzacţie.

6
Select one or more

C' a are dret cauza nivelul superior al salariului negociat fata de cel de echilibru
B b este datorat cererii de munca

O c. este datorat ofertei de munca

d este caracteristic faze' de recesiune economica in cadrul careta reducerea activ/tatii economice determina reducerea ofertei de
Select one or more:
ţ/ a. Este datorat introducerii tehnologiilor
moderne

ţij b. devine evident atunci când trecerea de la

un mod tehnic de producţie la altul este insotita
si de o criza a adaptarii.

□ c. poate fi încadrat si la rubrica şomajului

voluntar

@( d. este o varianta a şomajului structural

Daca in momentele tO, t1, t2 si t3, venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000, 7000 si 8000, funcţia macroeconomica
de consum este de forma C=500+0,8Y, iar investiţia autonoma este Io = 900, atunci:

one or more:
» ŞjSL.R.

a. in momentul t1 economia este in stare de expansiune fe v

b. in momentul t2 economia este in stare de echilibru

c. in momentul 13 economia este in stare de contracţie

d. in momentul tO economia este in stare de axpansiune

Un al treilea tip de şomaj de dezechilibru, generat de creşterea forţei de munca peste cererea de munca

Select one or more:

a. Nu s-ar produce daca. in conformitate cu regulile pieţei, salariile s-ar mari corespunzător situaţiei de pe piaţa muncii, in care oferta de
munca depăşeşte cererea de munca

4^ b. S-ar putea datora faptului ca persoane apte de munca, dar inactive (cum ar f i , de exemplu, casnicele), doresc sa se angajeze, mărind
astfel oferta de munca, dar oferta de locuri de munca nu creste in aceeaşi măsură

c. Este datorat faptului ca salariile raman rigide, situandu-se sub noul salariu de echilibru cerut de starea pieţei muncii in care oferta de
munca a depăşit cererea de munca
^ d. Este datorat faptului ca salariile raman rigide, situandu-se peste noul salariu de echilibru cerut de starea pieţei muncii in care oferta de
munca a depăşit cererea de munca - » & ■[
ştiin d ca funcţia macroeconomica de consum este C = 200 + 0.75Y. consumul public este Go = 600 s i deficitul balanţei comerciale esie Ho = •
200. atunci venitul de echilibru este:

Selectaţi unul sau mai multe:

a. 2.400
b. 4.000

c. 600
d. 6.000
Daca fiecare procent de abatere a ratei curente
a şomajului de la cea naturala determina o
variaţie a PIB-ului real fata de cel de ocupare
deplina de 3 ori mai mare, rata naturala a
şomajului este de 4%, cea efectiva, curenta,
este de 8%, iar PIB-ul de ocupare deplina este
de 200 miliarde euro, PIB-ul efectiv creat, real
este de

Select one or more:

a. 224 miliarde euro

□ b. 272 miliarde euro

\ c. 128 miliarde euro

V d. 176 miliarde euro

Select one or more
<i/ a. diminuarea ratei inflaţiei
r2 b. o creştere a venitului naţional
^ c o scădere a cererii agregate
~ d o scădere a venitului naţional
Select one or more
G a. o creştere a venitului naţional
□ b. o scădere a cererii agregate
Q c. o scădere a venitului naţional
d. diminuarea ratei inflaţiei
IIIIU I
Şom ajul ciclic

Select one or more

C a are dret cauza nivelul superior al salariului negociat fata de cel de echilibru
Q b este datorat cererii de munca

G c este datorat ofertei de munca

i ™ ; d este caracteristic faze' de recesiune economica in cadrul car.eia reducerea activitatu economice determina reducerea ofertei de
Printre caracteristicile definitorii ale pieţei
muncii putem enumera:

Select one or more:

a. Este cea mai reglementata piaţa, cu cea
mai restrânsă marja de manifestare a
spontaneităţii

b. Are un grad scăzut de rigiditate, deoarece

dreptul la munca, alegerea si exercitarea
profesiei, echilibrul intre cererea si oferta de
munca nu sunt probleme doar cu semnificaţie
economica

c. Poate fi considerata o piaţa ca oricare alta

piaţa, chiar daca omul este mai mult decât o
marfa
|J/ d. Nu este omogena, ci segmentata,
compunandu-se din segmente pe domenii de
activitate, zone economice, niveluri de calificare
etc
Macroeconomie
Brosura 16, simulare mai 2018

1.Dividendul reprezinta:
a) Un castig variabil garantat de intreprindere
b) Castigul unei obligatiuni
c) Castigul unei actiuni

d) Castigul titlurilor de valoare

2. Daca pe fiecare din primele trei luni ale anului inflatia a fost de 2%,atunci rata
inflatiei la sfarsitul celor 3 luni a fost:
a) 6,12%
b) 8%
c) 6%
d) 2%

3. Un operator la bursa vinde 100 actiuni X la 500 lei/buc. si cumpara 200 actiuni Y la
300 lei/buc.,ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunii X este de 400 lei/buc., iar actiunii Y este de 350 lei/buc.
a) Speculatia cu actiuni X este a la baisse

b) Rezultatul operatiunii este de 20.000 lei castig

c) Speculatia cu actiuni Y este a la hausse

4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul national este de 4000, respectiv 5000,
6000 si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C= 600+0,8y,
iar investitia autonoma este Io=400, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru

c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune

d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoiare nominala de 90 lei
fiecare. Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Dupa un an de zile, cand rata dobanzii
este de 5%, obligatiunile sunt vandute:

a) Cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei

b) Daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii va fi de 50 lei
c) Castigul total obtinut este de 1500 lei
d) Daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei

6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:

a) Pe scaderea cursului acestora
b) Pe o operatiune de tip a la hausse

c) Pe cresterea cursului acestora

d) Pe faptul ca va incasa dobanzi

7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10.000 u.m., are un curs de 100.000
u.m., ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 10%
b) 30%

c) 20%

8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:

a) Teoria ofertei

b) Teoria cererii
c) Teoria preturilor
d) Teoria cantitativa a banilor

9. Obligatiunea este:
a) Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei
 b) Un titlu de valoare
c) Un titlu purtator de veit
d) Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividente

10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numarului decatre populatie (I)=20%,

coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a)=20%, numeral la populatie C=60.000,
rezervele bancilor reprezinta:

a) 10.000
b) 40.000
c) 60.000
d) 30.000

11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi

putem aminti:
a) Deflatorul PNB
b) Productivitatea muncii

c) Rata de rentabilitate a investitiei

d) Perioada de rambursare a investitiei

12. O economie de troc este aceea in care:

a) Exista moneda marfa

b) Schimbul este mijlocit de un echivalent general
c) O marfa se schimba direct pe alta marfa
d) Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat

13. Ciclicitatea economica:

a) Este un proces normal, natural
b) A aparut odata cu interventia statului in economie

c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica

d) Este caracteristica doar economiilor centralizate
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Omiterea de actiuni

b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne
d) Imprumuturi publice exerne

15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:

a) Piata monetara
b) Piata primara
c) Piata secundara

d) Piata tertiara

16. Balanta de plati externe reflecta:

a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital

c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii

d) Ansamblul incasarilor si platilor determinate de tranzactii reale si
financiare cu restul lumii

17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o cerstere generalizata a

preturilor de:
a) Peste 15% anual
b) 5-10% anual

c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regsim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung

b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt

c) Balanta rezervelor monetare internationale
 d) Balanta comerciala

19. Daca, atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m.,
impozitul pe venit creste si el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o
impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe

c) Proportionala
d) In cote procentuale

20. Venitul national disponibil se determina prin:

a) Adaugarea la nivelul national a subventiilor de exploatare

b) Adaugarea la nivelul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii

21. Programul social exprima:

a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii

d) Ridicarea standardului de viata

22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de
20% inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:

a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%

23. Obligatiunea permite obtierea:

 a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile

d) Unui profit maxim

24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de

actiuni, el mizeaza:

a) Pe crestereacuesului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baisse

25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:

a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei

c) Repartizat mai bine fondulde munca

26. Sistemul productie materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:

a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie

b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata

c) Se bazeaza te teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive

27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:

a) Economiile realizate pe unitatea de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii

d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate

28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia:
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman

c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson

d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux

29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este
C=1000+0,8Yd, impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile
autonome de 1500 u.m., iar cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci:
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 u.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru
devine 13.000 u.m.
c) La o scaderede 100 u.m. a platilor de transfer, venitul national ajunge la
11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.

30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:

a) O ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei
b) Dreptul proprietarului de a beneficia de dividente
c) Un imprumut

d) Un drept de proprietate

31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000
u.m. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:

a) 20%
b) 30%
c) 10%

32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:

a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
 c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatilor dintr-o economie
nationala
d) Releva tipurile de agenti economici

33. Coeficientii de comert exterior sunt:

a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

c) mai mari, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic

34. Prin politica de “open market”, atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe
piata financiara:
a) Reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara
b) Majoreaza cursul acestora
c) Creste cantitatea de moneda de pe piata monetara

35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal sunt:

a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea

d) Avantul

36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:

a) O scadere a nivelului national

b) O scadere a cererii agregate

c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei

37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza
unui cos de consum format din: alimente cu pondere de 30%si o rata de crestere a
preturilor de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de
110% si servicii cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) Indicele preturilor este de 112,5%

b) Rata inflatiei este de 9,75%

c) Rata inflatiei este de 12,5%
d) Indicele preturilor este de 1,0975

38. Cresterea economica inflationista:

a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice

d) Este un tip de crestere daunator economiei pe termen mediu si lung

39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:

a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea
“bunurilor publice”

b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor

intre firmele nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive

40. Cresterea economica neinflationista:

a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin

c) Este o crestere economica cu rate pozitive

d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
 PROBLEME(MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m.,
investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m.
2. Venitul global;
Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m.
3. PIB.
PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor)
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ=
592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri?
Metoda fluxului de venituri veniturilor
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114
Ib = In+A = 227 + 156 = 383
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN; PIN= PIB – A= 6000-170=5830
2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete
800 u.m..
Determinaţi:
 1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800
2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40
3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul
570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175
2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445
3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500
u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420
u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea
P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300
u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
2. PIB real pentru anul „n”;
IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 +
1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5
PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67
3. Indicele de deflaţie .
Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 %
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
 A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) /
/ (120+168+2125)=3544/2413=1,47
2. Indicele Paasche;
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
3. Indicele Fischer.
Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de
muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
2. Rata şomajului real.
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5
*100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5
Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929 / 95453)*100%=8,31%
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare,
creşterea nivelului economiei, etc.
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu
economie de piaţă.
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un
1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce
la devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj
natural, Uc – şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
(PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
(PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
(PIBr – PIBp)/PIBp =0,036;
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
2. Rata şomajului.
(PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%);
-95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,083;
Ur=6,083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv
10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul = - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
PIBr=600mil;
(600 – PIBp)/PIBp = -8%;
600 – PIBp = - 0,08PIBp;
PIBp = 652,17 mil

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310

Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor
fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13%
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
17. În baza datelor din tabel:
 Anul IPC Rata Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, dobânzii, % a dobânzii, %
%
1 100 1 Inflaţie
2 112 12 Inflaţie 12 0
3 134 19,64 Inflaţie 17 -2,64
4 120 10,44 Dezinflaţie 15 4,56
5 150 25 inflaţie 18 -7
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo
2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3
Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
d’r=d’n –ri
d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
ri(πۚ )-rata inflaţiei
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ –β(U-Un)±e
Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul
şomajului real;
Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e -
schimbările de şoc ale i e=0;
π=πۚ –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
Un=0,05=5%
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
-4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5%
U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte
procentuale
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
 pe termen lung
Pe termen scurt - este o dreapta verticala

20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
C=Ca+CI*Vd
C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50
u.m.)?
transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia
C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220 u.m.
1220=123+0.8*1220+S
S=1220 – 123 – 976 = 121 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum (C) (S) spre economii (S’)
(Vd)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
 1000 900 100 0.2
1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; C
2. Economiile; S=Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome
alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C K= ∆Vd / ∆I
I=Vd-C
80 61 22 83 19 -
90 68 22 90 22 3.3
100 75 22 98 25 3.3
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; in tabel
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; AD=C+G+I+Xn
3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea
Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd.
Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei
VN=PIB=C+Ib+G+Xn
Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei
Vn=Y
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420
0.3VN=750
VN=2500lei
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin
următorii parametri:
C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60=170
PIN=850 mld u.m.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea
PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m.
PIB=C+G+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
 PIB=210 mld u.m.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m.
PNB=PIB=AD
0: 3000=3300-3P Pe=100
1: 3000=3270-3P Pe=90
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
P

100 P0e

90
V

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
30=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=Vd; VN=200 u.m.
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=280u.m.
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
Ca=300
C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T)
2. Venitul de echilibru;
AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru
 3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-
T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp / venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:

d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m.
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)];
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6
Ve= 62,875 – se va majora (direct)
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?
G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99
 Ve=274,5 – se va micsora (invers)

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum?
PNB=PIB
ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200
1-C’=ΔG/ΔPIB
C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 –(60/200)=1-0,3=0,7

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y
ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m
Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa
se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit
atingerea situatiei de echilibru.
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1500+1000
Ve=0,75Ve+3000
0,25Ve=3000
Ve=12000 u.m.
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500
∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T
= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
 0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
∆ PIB = ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1
mil. lei
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului
pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda
bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achizitii guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală; in tabel
2. Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.
Rde = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m. Rde = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară
este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
 Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Ld = Om = 350 => dobinda=14%

2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
Ld = Om = 400 => dobinda=12%

43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piata Ce curbă in IS- Cum se Cum se
este LM este modifică modifică
influentata influenţată venitul rata
naţional dobănzii
1 2 3 4 5
a monetara LM Mics VN Majoreaza
b bunurilor IS Mics, VN Miscoreaza
c bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.

Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

este IS-LM este modifică venitul modifică rata
influenţată influenţată naţional dobănzii
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
b monetara LM Mics, VN Majoreaza
c monetara LM Maj. VN Miscoreaza

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m.,
importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621
u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte
ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388
u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m.
Determinaţi:
1. Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu
Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate,
care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este
output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15
u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi
această curbă cu Nx'').
Nx'' = 50-5 – 0,1Y+15; Nx'' = 60 – 0,1Y
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,

f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.(de facut)

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un
venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) 300 u.m. b)400 u.m. c)500 u.m. d)600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului
curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există
modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
1. Soldul contului curent= (Ex - Im) + (Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară
- Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării) + (-Transferurile unilaterale
ale ţării)
= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din dobînzi
plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor)
= (3621-1394) + (6612 – 4174) = 4665 u.m;
 3. Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -
4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior – Vt catre exterior)+(Tr externe)
= (145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital – Im de capital)=18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar
= -22 +(-6) = -28 mln u.m,
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;
M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este
echilibrata.
Nx= 50-0.1;
Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent;
Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
C`=0,85
∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia.
 G1=100+10=110;
PIB1=750+66,7=816,67;
Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 – soldul contului curent
Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 – pasiva
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?
Curba S – arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori
dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si
servicii din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri
flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este
0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta
din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea
Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
OF – există un deficit al balantei de plati (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micsoreze
excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al
cursului?
Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este
imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contractionistă.
rata deschimb$/leu
S

F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C

D
 Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri
pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
Ri=IP-100% ;
5%=IP-100% ;
IP=105%
Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb calculat
Nominal 1 în ţara A 2 în ţara B =nation 3 Real 4=1*3/2 în funcţie de PPP= 4* 3/2
1. 1340 73.0 81.9 1503,37 1686,66
2. 1430 75.1 84.0 1599,46 1789,01
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,76
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.
Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real * B/A.

56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.
1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.
3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.
2; 3
d. În care cadran avem subocupare.
1; 4

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4
 1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,65;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,65 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de
echilibru.
C` = 0,8;
∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%
 1

Grile sesiune macroeconomie

1. Operatiuni cu prima simpla ’’ a la hausse ” :

- Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului , in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
2. Maria criza din 1929-1933 a fost determinata de :
- Cresterea productiei
3. Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice somajului ?
- Afecteaza intr-o proportie mai mare persoanele tinere , lipsite de experienta ,
decat pe cele adulte
4. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :
- Distorsionarea preturilor relative
5. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :
- O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
6. Care din urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului ?
- Interventia statului in economie , orientata catre simularea cereri agregate
7. Pe o piata financiara eficienta :
- Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevate , in mod continuu , astfel
incat orice noua informatie sa fie integrata de pretul titlului
8. In lunile ianuarie , februarie si martie ,rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii , rata infltiei pe cele trei luni :
- 6.12

(1 + 2%)3 * 100 -100 = 106.12-100 =6.12

9. Rata somjului reprezinta raportul procentual intre :

- Populatia somera si populatia activa
10. Populatia totala a unei tari este 22.000.000 persoane , din care 2.5000.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii de 16 ani . Stiind ca 1.500.000
persoane apte de munca nu au un loc de munca , iar dintre acestia 300.000
renunta la locul de munca si 50.000 emigraza , atunci :
- numarul somerilor este de 1.200.000
11. Specializarea internationala si schimbul :
- Ofera posibilitatea obtineri de castig ca rezultat al economiilor de scara

1
 2

12. Banca Centrala poate marii rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin
:
- Cresterea ratei rezervelor obligatori
13. Pe piata muncii , raporturile dintre vanzatori si cumparatori :
- Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii
intereselor angajatilor , angajatorilor si uneori si ale puterii publice
14. Actiunea reprezinta :
- Un titlu de valoare ce atesta un drept de proprietate
15. O consecinta a recensiuni este aceea ca :
16.
- Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
17. Atunci cand publicul depunere bani in conturile de economii in bancile
comerciale
- M1 scade dar M2 nu se modifica
18. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justicare pentru a avea valoare ridica
intrebarea ce anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta
valoare . Care afirmatie din urmatoarele nu este adevarata ?
- Stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor
19. Funcionarea economica depinde de :
- Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
20. Crestrea marimii salariului :
- Are un efect de scara negativa asupra cantitatii cerute de forta de munca
21. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
- Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
22. Bancile comerciale creeaza bani :
- Acordand imprumuturi
23. Bursele de valori :
- Se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta
24. Balanta comerciala :
- Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
25. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza , in 2012 , incasari de 11.400 mld. Euro
si plati de 12.650 mld. Euro . In aceste conditii , balanta de plati a Ungariei
prezinta , pentru anul 2012:
- Un deficit de 1.250 mld. Euro
26. Piata financiara mobiliara este o componenta a :
- Piata capitalului pe termen mijlociu si lung
27. Politicile monetare si fiscale expansioniste :
2
 3

- Sunt atragatoare pentru alegatori

28. Cursul de schimb real :
- Este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului de schimb
29. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
- Rata curenta a somajului este egal cu rata naturala a somajului
30. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci :
- Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
- Mareste oferta debani si rezervele bancilor comerciale
31. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul
salariatului :
- Curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
32. In perioada recensiuni oamenii prefera :
- Sa detina mai multi bani in numerar
33. Comertul international :
- Este specific economiilor deschise
34. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand :
- Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
35. Expansiunea monetara
- Conduce la cresterea generalizata a preturilor
36. In conditiile in care , in anul 2012 , exporturile Republicii Moldova au fost de
4.000 mld. Euro , in timp ce importurile au fost de 4.400 mld. Euro , balanta
comerciala prezinta o rata de acoperire de :
- 90.91 %
37. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina , pe termen scurt :
- Cresterea Pib-ului real si a gradului de ocupare
38. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?
- Bursele de valori reduc concurenta dintre firme
39. Inflatia :
- Distorsioneaza sistemul preturilor relative
40. Institutia care poate acorda credit bancar poarta denumirea de :
- Banca Centrala
41. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit ?
- M1 si M2 scad
42. Politicile anti-inflationiste :
- Nu sunt avantajoase pentru guverne , limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
43. Banii :
3
 4

- Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

44. Operatiunile cu prima compusa ” a la baisse”:
- Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea
contractului , in functie de evolutia cursului
45. Echilibrul monetar determina :
- Stabilitatea preturilor
46. Politicile fiscale si monetare contractioniste :
- Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor
determina modificarea nivelului preturilor
47. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere :
- Tipul serviciilor de munca tranzictionala , de inalta calificare , ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara , sau de calificare mai
redusa , ca pot fi oferite de personele disponibile pe plan local , cum ar fi
instalatori , mecanici auto , zidari .
48. In timpul Marei Crizei din 1930 in SUA :
- Volumul de moneda aflata in circulatie a crescut
49. Cursul valutar conventional :
- este stabilit unilateral de autoritatiile monetare nationale in functie de diversi
factori economici , politici , sociali si instutionali , interni si externi
50. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei intr-o tara pe seama unui cos
de consum format din bunuri alimentare ( ponderea in cos de 25% ) , bunuri
industriale ( ponderea de 35% ) si servicii . Stiind ca rata cresteri a preturilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3% , calculati rata inflatiei
- 5.8%
51. Comparare randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii :
- Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzi (e > d’ )
52. Rata solicitata a rezervelor :
- Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
53. Mai ales in perioada de razboi , guvernele sunt tentate sa suplimenteze
cantitatea de moneda . Aceasta masura are drept consecinte :
- Aparitia inflatiei
54. Capitalul real :
- Se valorifica in procesul de productie
55. Inflatia reprezinta :
- O politica deliberala a autoritatilor monetare
56. In sistemul formelor regionale de comert liber
4
 5

- Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor

de productie – capital si munca
57. Somajul este considerat drept esec al pietei . Pentru diminuarea sa , putem
enumera urmatoarele masuri :
- Stimularea investitiilor , publice si private deopotriva
58. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregate monetare ?
- M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
59. In perioada electorala se va opta pentru :
- Politici expasioniste , intruncat efectele de reducere a ratei somajului sunt
vizibile pe termen scurt
60. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura
cererii si ofertei de munca . Aceasta poate fi explicata pe baza :
- Procesului de restructurare permanenta pe care ii cunoaste economia
61. In conditiile in care, in anul 2012 , importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
Euro ,in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. Euro ,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de :
- 80%
62. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/buc si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/buc , ambele pe
baza de contracte cu scadenta la 6 ani . In momentul executarii contractului ,
cursului actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 25 lei/buc , iar al actiunilor
Banca Transilvania S.A. este 400 lei/buc .Care va fi rezultatul pe ansamblu
acestor operatiuni .
- Castiga 95.000 lei
63. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de :
- Rezerva minima obligatorie
64. Dividentul :
- Partea din profitul unei societati pe actiuni
65. Purtatorii cereri de munca sunt :
- Angajatorii
66. Puratorii de ofertei de munca sunt :
- Angajatii
67. Recensiunile se produc atunci cand :
- Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
68. Echilibrul monetar determina stabilitatea :
- Puterii de cumparare
69. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
5
 6

- Accesibilitatea
70. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1.000
lei fiecare ,cu scadenta peste 3 ani . Venitul fix anual ( cuponul) adus de
fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanziii de 20% . Care este
cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani .
- 30.000 lei
71. In conditiile in care rata naturala a somajului este 6.2 % , iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96.8% din venitul national potential , conform legii
lui Okun , rata estimata a somajului este de :
- 7.8%
72. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare :
- De la banca centrala la consumatori
73. Somajul frictional :
- Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a
identifica un altul , mai bine platit
74. Politica anti-inflationista presupune :
- Cresterea cheltuielilor guvernamentale
75. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa :
- Economiseasca in vederea unui consum viitor
76. Privita la modul general , piata financiara sau piata capitalului , cuprinde :
- Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare , incluziv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
77. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud , pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc .Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului
, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20% . In conditiile in care echivalentul
in lire sterline a 50 USD/buc , acopera cheltuielile de distributie a produsului
pe piata , putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi
dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline :
- 350 USD
78. O politica fiscala contaciclica va produce :
- Deficite atunci cand scade PIB
79. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din 1930 a
fost aceea ca :
- Deficitele sunt bune pentru economie

6
 7

80. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre :
- Banci
81. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala :
- Reducere rata dobanzii de pe piata monetara
82. Legea lui Okun spune ca :
- Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
83. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci :
- Rata dobanzii creste
84. Protectionismul :
- Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
85. Printre cauzele care pot genera somajul se inscrie :
- Parasirea voluntara a locului de munca
86. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii :
- Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutionale
87. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
- Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
88. Politicile monetare si fiscale expansioniste :
- Sunt atragatoare pentru alegatori
89. Deprecierea reprezinta :
- Scaderea cursului de piata al unui monede
90. Echilibrul monetar reprezinta :
- Un echilibru intre cererea si oferta de munca
91. Pe piata bursiera oferta de titluri :
- Provine din partea detinatorilor titlurilor
92. Reprecierea reprezinta :
- Cresterea cursului de piata al unei monedei

93. PIB-ul unei tari este de 288 miliarde dolari, in conditiile unui venit
national potential de 300 miliarde de dolari si o rata naturala a
somajului de 2,5%. Care este, potrivit legii lui Okun, rata estimata a
somajului?
A. 4,5%
B. 0,5%
C. 8,5%
D. 22,5%

Rat estimata a somajului = Rata naturala a somajului – 0,5 * decalajul PIB

Decalajul PIB = PIB real - PIB potential (PROCENTUAL!!!!)

7
 8

venit national potential de 300 miliarde de dolari PIB potential 100%

PIB real 288 miliarde ... X% 96%
Decalajul PIB = - 4%
Rata estimata a somajului = 2,5% - 0,5* (-4%) = 2,5% + 2% = 4,5%

94.Daca rata naturala a somajului dintr-o tara este de 3%, iar rata curenta
a somajului este 5%, intalnim o situatie de:
A. supraocupare a fortei de munca.
B. subocupare a fortei de munca.
C. ocupare deplina a fortei de munca.

95.In anul 2019, populatia totala a unei tari era de 26.000.000 de locuitori,
populatia apta de munca 16.000.000, rata de activitate 83%, iar
numarul somerilor de 2.080.000. Sa se calculeze populatia activa, rata
somajului si gradul de ocupare.
A. rata somajului 15,66%, gradul de ocupare 7%, populatia activa
13.920.000
B. gradul de ocupare 84,33%, populatia activa 18.080.000, rata somajului
15,66%
C. populatia activa 13.280.000, gradul de ocupare 70%, rata somajului
15,66%

PT 26 mil

P apta 16 P inapta 10

P activa 13.280.000 P inactiva

P ocupata Someri 2.080.000

Rata de activitate = P activa / P apta * 100

Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100
83% = P activa / 16 mil
P activa = 83% * 16 mil
P activa = 13,280.000
Rata somaj = Nr someri / P activa *100
Rata somaj = 2.080.000 / 13.280.000 *100 = 15,66%

8
 9

Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100

P ocupata = P activa – Someri = 11.200.000
Gradul de ocupare = 11.200.000/16.000.000 *100 = 70%

96.Dinamica salariului presupune urmatoarele efecte asupra ofertei de

munca:
A. Un efect de substitutie negativ si un efect de scara negativ.
B. Un efect de scara negativ si un efect de substitutie negativ.
C. Un efect de substitutie pozitiv si un efect de venit pozitiv.
D. Un efect de venit negativ si un efect de substitutie pozitiv.
ANSWER: D

97.Somajul natural include

A. somajul normal si somajul de echilibru.
B. somajul NAIRU si somajul conjunctural.
C. somajul structural si somajul frictional.
D. somajul ciclic si somajul de echilibru.

98.O obligatiune cu o valoare nominala de 200 lei aduce un venit anual

fix de 60 lei. Care va fi cursul de vanzare a acesteia pe piata financiara
secundara, in conditiile unei rate a dobanzii la credite de 5% si a unei
rate a dobanzii la depozite de 2%?
A. 12 lei
B. 1200 lei
C. 30 lei
D. 3000 lei

Cupon = C = 60 lei
Co = C/d * 100
Co = 60/ 2% = 60/0,02 = 3000 lei

99.Un investor cumpara de pe piata financiara primara 30 de obligatiuni

la valoarea nominala de 400 lei fiecare, , scadenta peste 4 ani. Dupa
doi ani, cand pe piata monetara rata dobanzii la depuneri este de 4%,
cele 30 de obligatiuni sunt vandute. Care este castigul total obtinut?
A. 27.000
B. 28.500
C. 39.000
D. 40.500

9
 10

CT = CT1 + CT2
CT1 – venituri din detinerea obligatiunilor (cupoane) timp de 2 ani
CT1 = 30 obligatiuni * 50 de lei * 2 ani = 3000 de lei
CT2 – venituri din vanzare
La ce pret le vinde?
La cursul din acel moment
Co = C/d = 50/0,04 = 1.250 lei/bucata
Cu cat le-a cumparat? 400
Castiga din diferenta de curs
1250-400 = 850 de lei
CT2= 30*850 = 25,500 de lei
CT = 3000 + 25.500 = 28.500

100. Un operator la bursa castiga 8.000 de lei in urma cumpararii la

termen a 40 de actiuni. La scadenta, cursul acestora este de 600 de lei.
Cat a fost cursul in momentul incheierii tranzactiei?
A. 400 de lei
B. 800 de lei
C. 3200 de lei
D. 2400 de lei
Cumparatorul castiga atunci cand cursul CRESTE!!!
8000/40 = 200 de lei este castigul pe actiune

Curs initial -------- curs la scadenta 600 de lei

Cursul din contract a fost 600-200 = 400

101. Un client al bursei vinde 20 de actiuni la pretul de 150 lei/actiune

cu scadenta peste trei luni, platind totodata o prima de 5 lei/actiune.
A. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, executarea contractului nu este
profitabila.
B. Daca cursul actiunilor creste la 170 de lei, va castiga 300 de lei.
C. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 400 de lei.
D. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, renuntarea la contract este mai
avantajoasa decat executarea sa.
E. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 300 de lei.

102. Din perspectiva unui posesor de resurse financiare, achizitionarea

unei obligatiuni
A. Este mai riscanta decat achizitionarea unei actiuni.
B. Este incurajata de un randamant al titlului mai redus decat rata dobanzii.
C. Asigura un venit anual cert.

10
 11

D. Garanteaza dreptul de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei

emitente.
ANSWER: C

103. Piata financiara secundara:

A. Insumeaza totalitatea tranzactiilor cu titluri noi.
B. Este locul in care se tranzactioneaza, prin intermediul bancilor, titluri de
valoare emise anterior.
C. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori.

104. Actiunile presupun:

A. existenta unui titlu de imprumut.
B. existenta unui drept de proprietate.
C. certitudinea obtinerii unor dividende.
D. riscuri reduse in ceea ce priveste lichiditatea.
105. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe
seama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o
pondere in cos de 55%), bunuri industriale (cu o pondere de 30%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost
de 2%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
104% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 5%, rata
inflatiei în acea economie a fost:
a) 11%.
b) 3,05%.
c) 103,5%.
d) 3,5%.
Rata inflatiei = 55%*2% + 30%*4% + 15%*5% = 3,05%

106. O persoana se incadreaza in categoria somerilor daca:

a) Solicita pentru prima data un loc de munca, dar nu gaseste
107. Pe piata muncii raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
a) Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate
intre exponentii intereselor angajatilor angajatorilor si uneori si
ale puterii nuridice
b) Au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
108. Cand pretul capitalului scade:
• Costul productiei scade ducand la cresterea cantitatii cerute de
forta de munca ceea ce se numeste efect de scara pozitiv

11
 12

• Angajatorul opteaza pentru o cantitate ceruta de forta de munca

mai mica inlocuind-o cu o cantitate de capital devenit mai ieftin,
ceea de reprezinta efect de substitutie negative
109. In functie de scopul si durata deplasarii, migratia temporara
poate fi:
• zilnica
• de weekend, migratiune turistica
• sezoniera

110 . Emigrarea:

• Antreneaza efecte nefaste asupra capitalului uman

110. Somajul este considerat drep un esec al pietei. Pentru
diminuarea sa, putem enumera urmatoarele masuri:
• Stimularea investitiilor, publice si private
111. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are
in vedere:
• Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a
unei localitati
112. Somajul frictional:
• Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
113. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente
intre structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi
explicata pe baza:
• Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai
amri, si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai
mari de munca, la un anumit nivel al salariului
114. Legea lui Okun spune ca:
• Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul
productiei
115. distinctia intre piete primare si piete secundare ale muncii are
la baza:
• Sectorul de activitate- sector primar(agricultura, sivicultura,
mineritul) sau secundar(industrii prelucratoare)
116. Populatia activa are printre componentele sale:
• Someri

12
 13

• Populatia ocupata
117. Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii:
• Se desfasoara intre posesorii fortei de munca si angajatori
118. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
• Nivelul de reglementare caracteristic
119. Migratia zilnica presupune:
• Poarta numele de navetism
120. Recesiunile conduc:
• Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
121. Recesiunile sunt rezultatul:
• Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea
economica
122. In timpul marii crize din anii 1930, in SUA:
• Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
123. La baza sirurilor de erori care au dus la criza din anii 1930 au
stat:
• Restrangerile creditului
124. Cand rata dobanzii incepe sa creasca oanemii de afaceri
constata:
• Ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
125. Marea criza din anii 1930 a fost cauzata de:
• Politica monetara ce a afectat procesul de coordonare a
activitatii economice
126. Intr-o perioada de recesiune tot mai multi cetateni:
• Devin pesimisti si prudenti
127. Decalajele de timp dintre masurile de politica monetara sau
fiscala si efectele lor:
• Nu reprezinta o constanta care poate fi masurata
128. prin politicile contractioniste:
• Lucrurile rele sosesc inaintea celor bune
129. Politicile monetare si fiscale expansioniste:
• Sunt atragatoare pentru alegatori
130. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
• Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
131. Inflatia:

13
 14

• apare in conditii de troc

132. Inflatia este generata de:
• banca centrala, care injecteaza prea multi bani in economie
133. Inflatia reprezinta:
• o politica deliberata a autoritatilor monetare
134. Inflatia genereaza efecte negative deoarece:
• insemnele monetare proaspat tiparite se propaga neuniform si
impredictibil in economie
135. Inflatia:
• ii induce in eroare pe antreprenori
136. Sursa inflatiei se gaseste in:
• reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile
monetare
137. Expansiunea monetara:
• genereaza un boom economic pe termen lung
138. Inflatia:
• distorsioneaza sistemul preturilor relative
139. Expansiunea monetara:
• descurajeaza economisirea
140. Expansiunea monetara:
• incurajeaza conduita chibzuita a consumatorilor
141. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
• de la ultimii utilizatori ai banilor ieftini la sectorul public si
sistemul bancar
142. Expansiunea monetara:
• este neutra dpv al alocarii resurselor
143. Pe termen lung, expansiunea monetara:
• determina scaderea puterii de cumparare a unitatii monetare
144. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
• conduce la alungirea proiectelor investitionale
145. Reducerea ritmului expansiunii monetare determina:
• cresterea consumului
146. Cresterea ritmului expansiunii monetare determina:
• un consum excesiv pe termen scurt
147. O politica anti-inflationista adevcata presupune:

14
 15

• Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi

ridicate
148. Pe termen scurt, o politica anti-inflationista adecvata:
• Conduce la scaderea consumului
149. Pe termen lung, inflatia:
• Avantajeaza guvernul deoarece acesta isi finanteaza deficitul
bugetar prin impozit
150. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:
• Actiuni si obligatiuni
151. Detinatorul de actiuni are dreptul:
• De a obtine un venit anual ferm
• De a obtine un dividend
152. Dividendul reprezinta:
• O parte a profitului unei societati pe actiuni
• Un venit variabil
153. Pot fi emitenti de obligatiuni:
• Statul pentru a-si acoperi deficitele bugetare
• Intreprinderile publice pentru a finanta lucrari de investitii
154. Obligatiunea permite obtinerea:
• Unui venit fix
155. Piata financiara primaca cuprinde:
• Emisiunea si plasarea de titluri noi
156. Piata financiara secundara cuprinde:
• Tranzactii cu titluri emise anterior
157. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de
drepturi, cum ar fi:
• Anual obtine o parte din profitul societatii pe actiuni,
proportional cu aportul adus la capitalul social al firmei
• Actionarul participa prin vot la alegerea membrilor Consiliului
Administratiei
158. Dreptul de a uza de avantajele pe care le confera revine celui ce
le detine in cazul:
• Actiunilor la purtator
159. Pe piata bursiera, valoarea unei obligatiuni, cursul depinde de:
• Evolutia ratei dobanzii
160. Cursul unei obligatiuni variaza:

15
 16

• direct proportional cu venitul fix adus de obligatiune

161. Cursul titlurilor de valoare pe piata secundara depinde de:
• situatia economica a firmei emitente
162. In cazul unei obligatiuni:
• cursul de pe piata bursiera este influentat de toti factorii care
afecteaza rata dobanzii
163. In cadrul pietei secundare financiare:
• pretul de tranzactionare depinde de cerere si oferta
164. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei
dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:
• nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
165. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
• cresterea cursului titlurilor de valoare
166. Pentru infiintarea unei burse de valori se impun urmatoarele
conditii:
• existenta in zona respectiva sau in apropiere a unor societati
omonime de mare anvergura
167. In cadrul unei operatiuni la termen a la hausse, de pe urma
cresterii cursului actiunilor nu castiga:
• vanzatorul
• firma emitenta a titlului de valoare respectiv
168. In cadrul unei operatiuni a la baisse de pe urma scaderii
cursului actiunilor castiga:
• vanzatorul
• firma emitenta
169. Prin modul de formare a cursului si de informare a celor care
economisesc si detin titluri, bursa se apropie de:
• modelul pietei cu concurenta perfecta
170. Coeficientii de comert exterior sunt:
• mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
• mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
171. Capaciatatea de dominatie a unei economii nationale asupra
partenerilor ei externi depinde de:
• potentialul economic
172. Specializarea tehnologica a fost:

16
 17

• consecinta a procesului de reinnoire si modernizare a

structurilor economice din tarile avansate
173. In cadrul diviziunii internationale a muncii, intalnim
specializarea tehnologica referitoare la:
• capacitatea unei economii nationale de a produce bunuri de
inalta tehnologie
174. Institutionalizarea schimburilor internationale are drept scop:
• Liberalizarea schimburilor internationale
175. In evolutia comertului international pe termen lung se
constata:
• Cresterea ponderii fluxurilor comertului invizibil (cu servicii)
176. O balanta de plati activa:
• Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
177. Cotarea directa:
• Este practicata in majoritatea tarilor
178. Cotarea indirecta:
• Arata cate unitati monetare straine se obtin pentru o suma fixa
in moneda nationala
179. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda
nationala creste:
• Exporturile devin mai ieftine
• Importurile devin mai scumpe
180. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda
nationala scade:
• Importurile devin mai ieftine
• Exporturile devin mai scumpe
181. In conditiile in care preturile interne cresc mai rapid decat cele
externe:
• Agentii economici nationali vor apela intr-o masura tot mai mare
la pietele externe
• Agentii economici straini vor solicita tot mai putin produsele
nationale
182. Deprecierea reprezinta:
• Scaderea cursului de piata al unei monede
• Devalorizarea unei monede

17
 18

183. Reprecierea reprezinta:

• Cresterea cursului de piata al unei monede
184. In cazul unui deficit al balantei de plati:
• Moneda frespectiva se va deprecia
185. In SUA, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-
1933 cu aproximativ
a) 30%
186. Conform statisticilor oficiale privind venit si produsul national
al SUA, productia si venit real nu au reusit sa atinga din nou nivelul
din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat
a. 10 ani mai tarziu
187. Din 1931 pana n 1939, rata oficiala a somajului in SUA ajungea
in medie la
a. 19%

188. In “Manifestul Partidului Comunist”, din 1948, Marx si Engles

au descries “crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate
pentru ca:
a. Sistemul parea a se fi prebusit ca rezultat al productiei
excessive.
189. O “recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca
a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
190. Autorii sustin ca principal cauza a Marii crize economice a fost
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920,
insotita de politica monetara reductionista, care au facut
inevitabila criza.
191. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din SUA in
timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale.
192. Ce inteleg autorii prin “boom artificial si nesustenabil”?
a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile.
193. Conceptul de “cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii dorec
a. Sa o detina
194. Banii si venitul difera prin facptul ca banii sunt
18
 19

a. Un stoc la um moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a

lungul unei perioade de timp
195. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel
ridicat al cererii pentru
a. Venit
196. O persoana care decide sa amane achizitia de mobile noua
pentru a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existent
unei cereri ridicate de
a. Bani
197. Banii furnizeaza servicii pentru oameni
a. Atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti.
198. Detinerea de rezerve de bani
a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit.
199. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza
persoanelor care aleg aceasta actiune este
a. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
200. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie
a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale.
201. Cantitatea de oferita populatiei de catre autoritatile monetare
si sistemul bancar si cantitatea reserve monetare ceruta de
populatie
a. Este posibil sa difere substantial
202. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile
sale de a excercita controlul asupra sistemului monetar, rata
fondurilor federale, este rata dobanzii la care
a. Bancile comerciale imprumuta rezelvele unele de la altele
203. Unii economist sustin ca politica monetara este mai putin
eficienta in congtracararea uni declin economic decat in
contracararea unei expansiuni monetare rapide si excessive
pentru ca
a. Banca Cengtrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate
obliga bancile sad ea cu imprumut rezervele lor

19
 20

204. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa “intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea
prin extinderea stocului de bani sugera ca
a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
205. Termenul “politica fiscala” inseamna
a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
206. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscal
are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si a
venitului prin schimbarea
a. Cheltuielilor si taxelor de stat

207 . Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate

daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o
tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre

a. Toate variantele
207. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile
fiscal sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte
complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
208. Schimbari ale ratelor de impozitare sau alle cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea
des subiectul unor tensiuni conflictuale
209. Daca presedintele SUA ar avea autoritatea legala de a modifica
ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de
cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea
agregata este neadecvata, politica fiscal ar deveni
a. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
20
 21

210. Politicile economice de stat reflecta foarte clar

a. Interesele celor aflati la putere
211. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa
prefere politicile care vor produce
a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
212. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea
celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernementale totale,
• Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest
lucru nu este posibil din punct de vedere politic
213. Guvernul federal poate fuctiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp
ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal
a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
214. Un amendament constitutional care solicita un buget federal
annual echilibrat
a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
decizii destabilizatoare privind bugetul
215. Conform textului, principal intrebare care ii imparte pe cei care
nu se pot pune de accord asupra rolului adecvat al statului in
economie este
a. Cat de bine fuctioneaza pietele?
216. Conform manualului, capitalismul global
a. Este un sistem economic si politic

21
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul
cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare

5) Somajul frictional:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine
6) Principalul avantaj platit
pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de
moned
7) Care din e
urmatoarele
intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele
comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin

factori de productie abundenti

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor
pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor
de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la
care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline
a:

A. 360 USD B. 250 USD

C. 350 USD
D. 160 USD

10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in
timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este
limitata de:

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor
sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii D.
Numarul filialelor pe care le opereaza intr -o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
 A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

A. 9%
B. 13% C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:

A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara D. rata de trezorerie
21) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

 B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929 -1933:

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit

impotriva posesorilor puterii pe piata?

D. cat de bine functioneaza pietele?

24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este
de:

A. 4,6% B. 6,4% C. 6,8%

D. 7,8%

25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
de 3%, calculati rata inflatiei.

A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
 D. 5.8 %
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:

A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106 %
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o

detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate

28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i -ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului

economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere 31) Autorii sustin ca principala
cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in

intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de
aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:

A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
 reciproce C.
pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D.
uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124 %
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis

B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele
lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:

A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit 41)
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite

43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
 pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de

emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:

A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80 %
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
 C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane

48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deo arece guvernul federal:

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare

50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:

A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in
circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:

A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste

55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani

decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

A. interesul public
B. interesele majoritatii
 C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti -inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare 59)
Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei

60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui
sistem sa creeze:

A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D.
cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
 productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea
de bani pe care le -o pune la dispozitie Banca Centrala:

A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara

pentru a indeplini dorintele populatiei

C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu

poate fi obtinut
65) Politica anti -inflationista presupune:

A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929 -1933 a fost determinata de:

A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor

deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:

A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident

70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a

stabiliza rata de crestere a PIB

B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:

A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
 D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte

72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum
C. aria de ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc. extindere
a pietei, la scara
economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

74) Recesiunile se produc atunci cand:

A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti D.
sunt interpretare gresit semnalele date de pret

75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. B arterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan

si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale

78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil
din punct de vedere politic
D. de
fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:

A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit
intrun cont de economii:

A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:

A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung
B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de

referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

88) In perioada electorala se va opta pentru:

A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile

pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia

89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate

pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?

A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc

91) Termenul „politica fiscala" inseamna:

A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor

92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest

obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul

asupra sistemului economic

94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor

95) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:

A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:

A. Numarul somerilor este de 1.200.000 B.

Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

A. ar putea fi ocazional inegale

 B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii 101) Piata capitalului pe termen
scurt este o piata interbancara:

A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:

A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor

care apoi ar da faliment

D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,
cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde u nei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:

A. 25.000 lei B. 32.500 lei

C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade
de timp
C. un
flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la

un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:

A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare

de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta

110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:

A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?

A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate B.
de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu productia
si venitul total

115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta

controlului de stat asupra fluxurilor de capital

D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de -al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala

ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

E. din toate motivele enumerate mai sus

119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:

A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile

specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB -ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:

A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite 126) Lichiditatea in sistemul bancar poate
fi asigurata si de:

A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$ D. permite
bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor

guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923 -1933 cu
aproximativ:

A. 10% B. 20% C. 30%

D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:

A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
 D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate

135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de
bani este reprezentata de:

A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market) C. o
directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market) 138) Expansiunea
creditelor determinata de Banca Centrala:

A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor
Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A.
este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat

al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului est e mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote

C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat D.

obligatiile institutiilor de incredere
1. Functionarea economiei depinde de:
a) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a) Rare
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
a) Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
a) Rata dobanzii creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
6. Detinatorul de actiune are dreptul:
a) De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a) Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
a) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limatata de:
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta
a garantiilor sale

10. Inflatia:
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
11. Pe o piata financiara eficienta:
a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul
titlului
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie
de probleme de coordonare asociate:
a) Inflatiei
13. Expansiunea monetara:
 a) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul de
scadenta.
15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
a) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
16. Politicile anti-inflationiste:
a) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
a) Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de
astazi ?
a) Promisiuni de plata

19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

a) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care
produc:
a) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
a) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii

22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu

care cumpara un computer:
a) M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
a) Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
a) Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si
institutional bine ...
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
a) Nivelul de reglementare caracteristic
27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a) Banca centrala
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit ?
a) M1 scade dar M2 nu se modifica
29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
a) Populatia somera si populatia activa
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati banca
31. Politica keynesiana
a) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern

32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

a) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului

a) Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii

agregate
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:
a)Populatia ocupata minus somerii

:
1) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat
a) Politicile monetare expansioniste din anii 1920

2) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
a) Absenta politicilor
3) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

4) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,

Keynes sustinea faptul ca:
a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;

5) Uniunrea Europeana:
a) Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
6) Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
7) Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
a) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele
reduse ale dobanzii.
8) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
 a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
9) Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea
de rambursare a depozitelor
10) Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs
se desfasoara:
a) Anticipat fata de cerere
11) Protectionismul:
a) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;

12) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este

rata dobanzii deoarece;
a) Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
13) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca,
acestea pot fi:
a) Migratie definitiva;
14) Purtatorii cererii de munca sunt:
a) Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
15) Jobberul:
a) Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie
pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
16) O politica anti-inflationista adecvata presupune:
a) Reducerea ritmului expansiunii monetare;
17) Prin programul sau Keynes propunea:
a) O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
18) O politica fiscal contraciclica presupune:
a) O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
19) Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a) Contradictiilor sale interne;
20) Prin politicile expansionist se obtin:
 a) Aspect positive pe termen scurt
21) Balanta comerciala:
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
22) Politicile monetare si fiscale expansioniste:
a) Sunt atragatoare pt alegatori;
23) Cursul de schimb real:
a) Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
24) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
25) In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a) Sa detina mai multi bani in numerar;
26) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
a) Sa consume mai mult decat au economisit;
27) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de
moneda se numea:
a) Bilet de banca.
28) O politica fiscal contraciclica va produce:
a) Deficite atunci cand scade PIB
29) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
a) Banci
30) Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;
a) Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
31) Capitalul real:
a) Se valorifica in procesul de productie
32) Inflatia reprezinta:
a) O politica deliberata a autoritatilor monetare
33) Operatiunile cu prima compusa " a la baisse":
a) Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
34) Legea lui Okun spune ca
a) Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
35) Recesiunile se produc atunci cand
a) Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
36) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
a) Acceptabilitatea

ADEVARAT SI FALS

1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.

RASPUNS:F

2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.

RASPUNS:T

3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.

RASPUNS:F

4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National
Net.

RASPUNS:F

5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere

apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria
tara sau în alte tari.

RASPUNS:T

6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):

RASPUNS:F

7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F

8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.

RASPUNS:F

9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.

RASPUNS:T

10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.

RASPUNS:T

11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.

RASPUNS:T

12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

RASPUNS:F

13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.

RASPUNS:F

14. PNB nu poate fi egal cu PIB.

RASPUNS:F

15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.

RASPUNS:F

16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.

RASPUNS:F

17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).

RASPUNS:F

18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor
si ale pietei.

RASPUNS:T

19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor
produse intr-o perioada data.
RASPUNS:F

20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.

RASPUNS:T

21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.

RASPUNS:F

22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.

RASPUNS:F

23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.

RASPUNS:T

24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.

RASPUNS:T

25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere
si oferta.

RASPUNS:F

26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.

RASPUNS:F

27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în
productie si de echipamentul tehnic de productie.

RASPUNS:T

28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere
economica zero.

RASPUNS:F

29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor
scad, mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.

RASPUNS:T

30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a

laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T

31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

RASPUNS:F

32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor

prezente de consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta
dezvoltarea durabila.

RASPUNS:F

33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.

RASPUNS:T

34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.

RASPUNS:T

35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.

RASPUNS:T

36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai
multor tipuri de economie.

RASPUNS:T

37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.

RASPUNS:F

38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.

RASPUNS:F

39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi
evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate.

RASPUNS:F

40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.

RASPUNS:T

41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de
conditii, factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T

42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat
la paritatea puterii de cumparare.

RASPUNS:T

43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.

RASPUNS:F

44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.

RASPUNS:T

45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea
cresterii economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si
social general.

RASPUNS:T

46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social
general.

RASPUNS:F

47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.

RASPUNS:F

48. Este corecta relatia: V = E + C .

RASPUNS:T

49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.

RASPUNS:F

50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.

RASPUNS:F

51. Este corecta relatia: c + e = 1 .

RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .

RASPUNS:F

53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.

RASPUNS:T

54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.

RASPUNS:F

55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului

investitiilor.

RASPUNS:F

56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.

RASPUNS:F

57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.

RASPUNS:T

58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.

RASPUNS:T

59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.

RASPUNS:T

60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.

RASPUNS:F

61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.

RASPUNS:T

62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.

RASPUNS:F

63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.

RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.

RASPUNS:T

65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.

RASPUNS:T

66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.

RASPUNS:T

67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.

RASPUNS:T

68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:

unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare

RASPUNS:T

69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.

RASPUNS:T

70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.

RASPUNS:T

71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.

RASPUNS:F

72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.

RASPUNS:F

73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.

RASPUNS:F

74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.

RASPUNS:F

75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.

RASPUNS:F

76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.

RASPUNS:T

77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.

RASPUNS:F

78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la

(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.

RASPUNS:F

79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.

RASPUNS:T

80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.

RASPUNS:F

81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.

RASPUNS:F

82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.

RASPUNS:F

83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).

RASPUNS:F

84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.

RASPUNS:F

85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.

RASPUNS:F

86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.

RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe
macroeconomice sau planuri de dezvoltare.

RASPUNS:T

88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.

RASPUNS:T

89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.

RASPUNS:T

90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.

RASPUNS:T

91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.

RASPUNS:F

92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.

RASPUNS:F

93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.

RASPUNS:F

94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.

RASPUNS:T

95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.

RASPUNS:F

96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata
prin interventia statului.

RASPUNS:F

97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.

RASPUNS:F

98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.

RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.

RASPUNS:T

100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.

RASPUNS:T

101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.

RASPUNS:F

102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila
a veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea
unor sume de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.

RASPUNS:F

103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei
dobanzii pe piata monetara.

RASPUNS:F

104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii

RASPUNS:T

105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.

RASPUNS:F

106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.

RASPUNS:F

107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.

RASPUNS:F

108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.

RASPUNS:F

109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T

110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai
eficienta a economiei de piata.

RASPUNS:F

111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.

RASPUNS:T

112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.

RASPUNS:F

113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.

RASPUNS:T

114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic
performantele economice ale firmelor.

RASPUNS:F

115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.

RASPUNS:F

116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.

RASPUNS:F

117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata
cu o unitate monetara.

RASPUNS:T

118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.

RASPUNS:T

119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.

RASPUNS:T

120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T

121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.

RASPUNS:F

122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).

RASPUNS:F

123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii
permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala
straina.

RASPUNS:F

COMPLETARI

1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )

RASPUNS:150000

2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal
cu 10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )

RASPUNS:50000

3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie
sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:30

4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:25

5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:5

6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:0,6

7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS: 500

8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:0,2

9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:0,8

10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este
800 u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:120

11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:
0,8
800000

12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:12

13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta
populatie ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )

RASPUNS:10

14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este
de 10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:2000000

15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii
reale(in procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:5

16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:60

17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze
cu cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:100

18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde
u.m., iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de
perioada anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind
ca in t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate
procente era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:10

20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la
producator, plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul
Constanta, incasand pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:4

21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON
iar marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:4
COMPLETARI

1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________
produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita
perioada de timp, de regula 1 an.

RASPUNS:finale

2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de
catre agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective,
cat si din activitatea desfasurata in alte tari.

RASPUNS:
nationali
autohtoni

3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.

RASPUNS:comparabile

4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.

RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta
agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta
lor.

RASPUNS:cererea

6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.

RASPUNS:absorbtie

7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.

RASPUNS:net

8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se

urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor
________.

RASPUNS:
viitoare
urmatoare

9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor

mediului inconjurator.

RASPUNS:ecodezvoltarea

10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a
unor echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite
tehnologic de catre altele, cu randamente mai mari etc.

RASPUNS:creativa

11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai
slab dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________
economice.

RASPUNS:decalaje

12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare
in diferiti indicatori sintetici mondiali.

RASPUNS:relative

13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor
demografic, __________ si sociologic.

RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de
_________.

RASPUNS:transfer

15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .

RASPUNS:inlocuire

16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.

RASPUNS:
investitiile
investitii

17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.

RASPUNS:exogene

18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.

RASPUNS:sezoniere

19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici
intrand interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.

RASPUNS:reglementare

20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.

RASPUNS:recesiune

21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte
de ___________.

RASPUNS:contractie

22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau
chiar declin economic.

RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care
se urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.

RASPUNS:
anticriza
anticiclica

24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de

incetinire sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland
investitiile, consumul, creditul etc.

RASPUNS:relansare

25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.

RASPUNS:
cresterea
marirea

26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________
de oferta de munca fata de cererea de munca.

RASPUNS:
excedent
exces
plus

27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________

salariului.

RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea

28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic

RASPUNS:
ciclului
ciclu

29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.

RASPUNS:conjunctural

30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din
restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.

RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se
transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

RASPUNS:voluntar

32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.

RASPUNS:sezonier

33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

RASPUNS:tehnologic

34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.

RASPUNS:intensitatea

35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin
sporirea volumului si eficientei ___________.

RASPUNS:investitiilor

36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen
lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.

RASPUNS:
deflatia
deflatie

37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.

RASPUNS:slumpflatia

38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.

RASPUNS:
stagflatia
stagflatie

39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care
duce la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.

RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea
de _____ al inflatiei.

RASPUNS:
cost
costul

41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu
numai a rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.

RASPUNS:
costurilor
costului

42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.

RASPUNS:veniturile

43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt
prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.

RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat

44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.

RASPUNS:relansare

45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.

RASPUNS:imprumuturile

46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.

RASPUNS:impozitelor

47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.

RASPUNS:impozitelor

48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.

RASPUNS:directe

49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer

50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.

RASPUNS:
slabe
reduse
mici

51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.

RASPUNS:pietei

52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea
veniturilor in societate.

RASPUNS:Lorenz

53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si
dimensiuni calitative, este calitatea vietii.

RASPUNS:
nivelul
nivel

54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea
vietii si poate fi __________, echilibrat si ascetic.

RASPUNS:consumerist

55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.

RASPUNS:nominal

56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei

si preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.

RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea

57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot
aplica cu succes.

RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.

RASPUNS:utilitate

59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.

RASPUNS:specializare

60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.

RASPUNS:unipolara

61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.

RASPUNS:superputere

62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.

RASPUNS:transnationala

63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite
investitii de __________.

RASPUNS:portofoliu

64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.

RASPUNS:
directe
directa

65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care,

ajuns in faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate
economica __________.

RASPUNS:integrata

66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private,
persoane fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice,
tehnologice, comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si
monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in
ansamblul lui.

RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu

RASPUNS MULTIPLU

1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale

RASPUNS:B

2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta

RASPUNS:D

3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care
isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care
isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN

RASPUNS:C

4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.

RASPUNS:C

5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B

6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)

RASPUNS:B

7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei

RASPUNS:B

8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350

RASPUNS:B

9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30%
din PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000

RASPUNS:B

10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net

RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB
este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile
nete vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%

RASPUNS:C

12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A

RASPUNS:C

13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei

RASPUNS:C

14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz

RASPUNS:B

15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor

RASPUNS:C

16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0

RASPUNS:B

17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20

RASPUNS:A

18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade

RASPUNS:A

19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o
sporire a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100

RASPUNS:D

20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant

RASPUNS:C

21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C

22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii

RASPUNS:B

23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor

RASPUNS:C

24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare

RASPUNS:B

25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor

RASPUNS:D

26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice

RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata

RASPUNS:C

28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0

RASPUNS:B

29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica

RASPUNS:B

30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se
numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala

RASPUNS:A

31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal

RASPUNS:B

32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj

RASPUNS:D

33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda

RASPUNS:C

34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii

RASPUNS:A

35. Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt

RASPUNS:A

36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR

Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie

RASPUNS:C

37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B

38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar

RASPUNS:A

39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%

RASPUNS:B

40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%

RASPUNS:B

41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%

RASPUNS:B

42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic

RASPUNS:D

43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice

RASPUNS:C

44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe

RASPUNS:D

45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite

RASPUNS:A

46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB

RASPUNS:D

47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului

RASPUNS:A

48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C

49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici

RASPUNS:A

50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale

RASPUNS:B

51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa

RASPUNS:C

52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva

RASPUNS:D

53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul

RASPUNS:C

54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie

RASPUNS:C

55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare

RASPUNS:D

56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata

RASPUNS:C

57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale

RASPUNS:B

58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic

RASPUNS:C

59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara

RASPUNS:D

60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp
d. plasamente de capital pe termen lung

RASPUNS:C

61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic

RASPUNS:B

62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale,
dreptul international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia
Internetului

RASPUNS:C

63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200

RASPUNS:D

64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale

RASPUNS:D
65. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai
scazute fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica

RASPUNS:C

66. Avantajul relativ este :

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor

RASPUNS:D

67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare

RASPUNS:A

68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile
economice multilaterale

RASPUNS:C

69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de
tari ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in
curs de dezvoltare
RASPUNS:C

70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari
in indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de
participare la relatiile economice internationale

RASPUNS:C

71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie

RASPUNS:A

72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori

RASPUNS:B

73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:

a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra
principiului eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial

RASPUNS:B

74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final

RASPUNS:C

75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace

RASPUNS:A

76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor
subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale

RASPUNS:C

77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de
viata a tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore

RASPUNS:A

78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau
mai multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale
si ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale

RASPUNS:B

79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:

a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere

RASPUNS:B

80. Integrarea economica semnifica:

a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor,
unificarea treptata a politicilor economice si de aparare

RASPUNS:D

81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile
economice internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati
economice comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor,
capitalurilor si persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice

RASPUNS:D

82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale

RASPUNS:B

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
 c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii
efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea: a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1
an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui
an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:
a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. 13. Venitul Personal Disponibil al

menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;

b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a)
investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
 c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea
şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la: a)
creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
 c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie: a) vor
beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil; d)
răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional;

b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor: a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a)
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
 d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor
anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara; b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a)
stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală
rata reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă
i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce
sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a) a.)
cererea agregată;
b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală;

b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
 g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga;

b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

 a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la
o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
 b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri; c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
 c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte
rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o
scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
 d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
 d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:

 a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
 c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
 b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii
mondiale; d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum
naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:
a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
 2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

1) PIB după metoda veniturilor şi metoda

cheltuielilor. Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
 7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

1) Produsul Naţional Brut.

PNB=1000
2) Venitul naţional
.
PNN=PNB-A=980
= Impozite indirecte–Subventii=76
Impozite Indirecte nete
VN==PNN -Impozite indirecte nete=90 4
3) Venitul Personal Disponibil
.
VP=VN -Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

4. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.
 1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-
70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-

270=5860
Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270

3) Venitul Personal Disponibil.

VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-
Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit
2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m. Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor; 3) Volumul importului.

PNN=PNB-A=7630

Investitii=0 -Xn=445
Importul=X

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea
170 u.m. Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.

1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000
u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.,
excedentul bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
 1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.

PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m. Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.

Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=5 0
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=10 0
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyre s
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe
)
D=100/66,7*100%=150%

10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie

1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie

1 3720 2200 1,691

2 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie

1 4820 4200 1,1476

2 4600 1,1480

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc
de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:

1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?

15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 %
în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
 Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600
mil.u.m.?

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza
ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y= 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
 1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat
pentru anul viitor.

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor majora economiile cu 20 u.m.?

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării
depline.

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:
 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte
cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum.

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească
cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum
statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze: 1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice,
dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară
totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de Cererea
dobânzii, % monedă pe motiv monetară totală
speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi
rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.,
se reduce până la 450 mlrd.u.m.

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
 c

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1. Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2. Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
3. Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar
 asupra balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Y

I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

a) Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c) Ar exista in economie mai multa incertitudine
d) Populatia ar fi mult mai bogata
Politica keynesiana:
a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre govern
Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
excedentului si deficitului de lichidare?
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
Detinatorul de actiuni are dreptul:
de a obtine dividend
Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 13? Ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca nu au un loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc
de munca si 50.000 emigreaza, atunci:
populatia ocupata este de 15.000.000
Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”
Ofera posibilitatea cumparatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
Expansiunea monetara:
Conduce la cresterea generalizata a preturilor
Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
Rezerva minima obligatorie
Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
Pe o piata financiara eficienta:
Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat
orice noua informatie sa fie pretul titlului
Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a) Banca Centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor,
este preferabil ca economia specializeze sis a participle la schimb
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui, pe termen scurt, la
stimularea cererii globale, in con economisite
Deprecierea reprezinta:
Scaderea cursului de piata al unei monede
Caracterul preponderant negative al inflatiei deriva din:
Distorsionarea preturilor relative
Echilibrul monetar reprezinta:
a) Un echilibru intre cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni
b) Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
c) Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
d) Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii:
Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional
Pe termen scurt, expansiunea monetara
Conduce la “alungarea” proiectelor in…..nale
Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
 Lipsa de reglementare a pietelor
In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea
faptul ca:
Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal
Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari
si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:
Anticipat fata de cerere
Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
Rata dobanzii creste
Un comerciant american importa ciocolata din Belgia, pentru care plateste
producatorului belgian un pret de 30 USD/kg. Presupunem ca producatorul Belgian
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
.. SUA o aplica importurilor de ciocolata din Belgia de 60%. In conditiile in care o
suma de 10 USD/kg acopera cheltuielil… distributie a produsului pe piata americana,
putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American ar fi dispus sa vanda?
Ciocolata este egal cu
58 USD
Protectionismul:
Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea active de 25 milioane
persoane, din care populatia oc.. reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor
este de 30%. In aceste conditii:
Rata somajului este de 72%
Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii,
deoarece:
Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora
pe piata bursiera
Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
a) Parasirea voluntara a locului de munca
b) Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c) Diminuarea cantitatii de munca oferite la nivelul pietii muncii
In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion renunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului cuprinde:
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusive reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
Care din urmatoarele intrebari este falsa?
Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii pe scara, deoarece
producerea pentru export determina costuri suplimentare
Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de
Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:
350 USD
Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se numea:
Bilet de banca
O politica fiscala contraciclica va produce:
Deficite atunci cand scade PIB
Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
Deficitele sunt bune pentru economie
Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
Banci
Prin programul sau Keynes propunea:
O politica fiscala pentru a corecta recesiunile ??? (nu e sigur)
Specializarea internationala si schimbul:
ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte positive
asupra economiei, dar costul de oportunitate este ridicat
Operatiunile cu prima compusa “a la basse”
Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului, in functie de evolutia cursului
Echilibrul monetar determina:
Stabilitatea preturilor
Politicile fiscal si monetare contractioniste:
Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor
Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
Tipul serviciilor de munca tranzactionate de inalta calificare, ce nu pot fi oferite
decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite
de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari etc.
In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
Cursul valutar conventional:
Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori
economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industrial
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industrial a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculate rata inflatiei
5,8%
Rata s….a a rezervelor:
Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt f….e sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
Aparitia inflatiei
Capitalul real:
Se valorifica in procesul de productie
Inflatia reprezinta:
O politica d….a a autoritatilor monetare
Politicile anti-inflationiste:
a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, imitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
Caracterul preponderent negative al inflatiei deriva din:
a) Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative
Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?
a) M1 scade si M2 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc
Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
• Populatia somera si populatia ocupata
• Populatia somera si intreaga populatie a tarii
• Populatia active si populatia somera
• Populatia somera si populatia active
• 1. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :
•
• Banca Centrala
•
• 2. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
•
• M1 scade dar M2 nu se modifica
•
• 3. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre :
•
• populatia somera si populatia activa
•
• 4. Politicile anti-inflationiste :
•
• Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
•
• 5. Distinctia facuta intre piata muncii nationala sic ea locala are in vedere :
•
• Tipul serviciilor de munca tranzactionate de inalta calificare ce nu pot fi oferite decat de persoane cu
pregatire superioara
•
• 6. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA
•
• volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
•
• 7. Cursul valutar conventional
•
• este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici, politici si
institutionali
•
• 8. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fpst de 0%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei :
•
• 5,8%
•
• 9. Mai ales in perioadele de razboi guvernele sunt tantate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta
masura are drept consecinta
•
• aparitia inflatiei
•
• 10. Capitalul real :
•
• se valorifica in procentul de productie
•
•
• 11. Inflatia reprezinta :
•
• o politica deliberata a autoritatilor monetare
•
• 12. In anul 2011, populatia totala a unei tari are 20 milioane locuitori din care populatia in afara varstei de
munca este de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de munca , iar
rata somajului este de 7%, atunci
•
• numarul somerilor este de 630.000 de persoane
•
• 13. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa :
•
• sa economiseasca in vederea unui consum viitor
•
• 14. Privita in modul general, piata financiara sau piata capitalului cuprinde :
•
• ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fonsurilor financiare disponibile si
necesare inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
•
• 15.Care din urmatoarele intrebari este falsa :
•
• prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara deoarece producerea pentru
export determina costuri suplimentare
•
• 16. Un comerciant englez import imprimante din Coreea de Sud pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importatorilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 de
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata , putem aprecia pretul minim la acre
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a
•
• 350 USD
•
• 17. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea :
•
• bilet de banca
•
• 18. O politica contraciclica va produce
•
• deficit atunci cand scade PIB
•
• 19. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca :
•
• deficitele sunt bune pentru economie
•
• 20. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre
•
• banci
•
• 21. Daca banca centrala cumpara obligatiuni , atunci aceasta
•
• mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
•
• 22. Recesiunile se produc atunci cand
•
• sunt interpretate gresit semnalele date de prêt
•
• 23. Echilibrul monetar determina stabilitatea
•
• puterii de cumparare
•
• 24. care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani

acceptabilitatea

25. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominal de 1000 lei fiecare cu scadenta
peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii
de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani

30.000 lei

26. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6.2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96.8% din venitul national potential conform legii lui Okun , rata estimata a
somajului este de :

7.5%

27. Expansiunea monetara transfera puterea de cumpararea :

de la banca centrala la consumatori

28. Politica anti-inflationista presupune :

cresterea cheltuielilor guvernamentale

29 Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :

achizitionarea de onbligatiuni de la stat

30. Somajul frictional

apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica cu altul
mai bine platit
31. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata

cea mai mare parte a bunurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

32. In sistemul formelor regionale de comert liber :

pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie-

capital si munca

33. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa putem enumera
urmatoarele masuri

stimularea investitiilor , publice si private deopotriva

34. Daca un client retrage 5000 E dintr-un cont la vedere si ii dispune intr-un cont la termen cum
variaza agregatele monetare ?

M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

35. In conditiile in care in anul 2012 importurile Romaniei au fost de 9000 mld EUR, in timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7200 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de

80%

36. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A Iasi la 200 lei/bucata si vinde
700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta
de 6 luni . In momentul executarii contractului , cursul actiunilor Antibiotice S.A Iasi este de 250
lei/bucata iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este de 400 lei/bucata .Care va fi rezultatul
pe ansamblul acestor operatiuni
castiga 95.000 lei

37. Balanta comerciala

reflecta situatia comerciantului exterior cu marfuri corporale si servicii

38. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld EUR si plati de 12.650
mld EUR. In aceste conditii balanta de plati a Ungarieiprezinta pentru anul 2012

un deficit de 1.250 mld EUR

39. Piata financiara mobiliara este o componenta a

pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

40. Politicile monetare si fiscale expansioniste

sunt atragatoare pentru alegatori

41. Cursul de schimb real

este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului valutar asupra competitivitatii
unei economii
este un curs fix, stabilit de autoritatile monetare nationale

42. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand

cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta

43. Functionarea economiei depinde de

capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare a cheltuielilor
autorizate

44. Cresterea marimii salariului

are un efect de scara negativ asupra cantitatii cerute de forta de munca

45. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii ,
rata lunara a fost de

6.1%

46. Bancile comerciale creaza bani

 Prin toate metodele mentionate (acordand imprumuturi , imprumutand de la deponenti,
tiparind bancnote)

47. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

scumpirea creditelor acordate de banci

48. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9% rata estimata a somajului este de
8.4% iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde unitati monetare (u.m.). PIB-ul
potential, conform legii lui Okun este de

560 miliarde u.m.

49. Pe piata bursiera cererea de titluri

provine din partea celor care dispun de capital banesc

0. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi

dreptul la o parte din profitul societatii (dividendul)

51. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca
mijlocde preferat de schimb pentru ca aceste metale erau

rare

2. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un cont curent in conditiile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25%, determina aparitia

cresterea masei monetare cu 100 milioane de dolari

53. O politica fiscala cotraciclica presupune

o crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recesiune

54. Comertul international

este specific economiilor deschise

55. In conditiile in care in anul 2012 exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld EUR
iar importurile au fost de 4.400 mld EUR balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de

90.91%

56. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determinape termen scurt

cresterea PIB-uluib real si a gradului de ocupare

57. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata

bursele de valori reduc concurenta dintre firme

58. Inflatia

distorsioneaza sistemul preturilor relative

59. Specializarea internationala si schimbul

ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

60. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin

diminuarea ratei rezervelor obligatorii

61. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori

sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor
angajatilor si uneori ale puterii publice

62. Politica keynesiana

a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern \

63. Detinatorul de actiuni are dreptul

de a obtine dividend

64. In lunile ianuarie, februarie si martie rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii ,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de
 6.12%

65. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de

resterea productiei

66. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este

o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

1. Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii :

a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine .....
b) Se desfasoara intre guvern si angajatori
c) Se desfasoara intre guvern si sindicate
d) Au drept obiect seviciile de munca , insa nu sunt supuse reglementarii

2. Participarea unei tari la comertul mondial :

a) Este direct proportionala cu potentialul economic si invers proportionala cu competitivitatea
b) Este invers proportionala cu potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
c) Este cu atat mai ridicata cu cat economiile sunt protejate mai mult
d) Depinde direct proportional , atat de potentialul economic , cat si de competitivitate

3. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala :

a) Are ca rezultat o capacitate de ,,digestie ” a investitiilor mai mica decat „ingestia ”
b) Face ca sistemul sa sufere de „digestie ”
c) Face ca „ingestia ” de investitii sa fie mai mica decat capacitatea de „digestie ”
d) Face ca sistemul sa sufere de „ingestie”
4. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin :
a) Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b) Lipsa segmentarii , aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din economie
c) Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia , respectiv capitalul financiar
d) Nivelul de reglementare caracteristic
5. Care dintre urmatoarele institutii creeaza banii din economia romaneasca ?
a) Bancile
b) Firmele de brokeraj
c) Guvernul
d) Banca Nationala a Romaniei
6. Politicile anti-inflationiste :
a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
 b) Nu sunt avantajoase pentru guverne , limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice , fiind un set de masuri foarte populare
7. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :
a) Creste preferintei pentru economisire a populatiei
b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative
8. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane , din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani . Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au un loc de munca , iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza , atunci :
a) Numarul somerilor este de 1.200.000
b) Populatia ocupata este de 15.000.000
c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 6,9%
9. Operatiunile cu prima simpla „ a la hausse” :
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executare sau rezilierea contractului , in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
b) Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c) Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului , in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
10. Expansiunea monetara :
a) Stimuleaza economia pe termen lung
b) Genereaza un boom economic pe termen lung
c) Stimuleaza economisirea
d) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
11. Masa monetara aflata in circulatie creste atunci cand :
a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
12. In luna ianuarie , februarie , martie , rata inflatiei a fost de 5 % . In aceasta conditie , rata inflatiei pe cele
trei luni a fost ?
a) 5%
b) 15%
c) 15,76%
d) 115,7%
13. Din ce sunt alcatuite , aproape exclusiv , mijloacele de schimb de astazi ?
a) Aur
b) Argint
c) Cupru
d) Promisiuni de piatra
14. Eficienta pietei de capital vizeaza :
 a) Doar eficienta operationala
b) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c) Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d) Doar eficienta alocarii
15. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc :
a) Beneficii si costuri de termen scurt
b) Beneficii si costuri pe termen lung
c) Beneficii pe termen lung
d) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
16. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :
a) Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b) Vanzarea de obligatiuni de la stat
c) Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
17. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat :
a) Politicile monetare restrictive din anii 1920
b) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c) Restrangerile creditului
18. Cand banca centrala cumpara obligatiuni , atunci :
a) Reduce oferta de bani
b) Rata dobanzii creste
c) Reduce rezervele sistemului bancar comercial
d) Mt creste
19. Rata artificial redusa a dobanzii :
a) Este o trasatura a deflatiei
b) Stimuleaza cresterea nivelului de economisire intr-o economie
c) Permite o mai buna alocare a resurselor in economie
d) Permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
20. Functionarea economiei depinde de :
a) Capacitatea guvernului de a modifica seminificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
b) Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
21. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu :
a) Diminuare cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b) Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii
c) Parasirea voluntara a locului de munca
22. In luna ianurie , februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2 % . In aceste conditii , rata inflatiei pe
cele trei luni a fost de :
a) 6,12 %
b) 106%
c) 8%
d) 6%
23. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c) Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d) Rata curenta a somajului este zero
24. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori , cea activa de 25 milioane persoane , din care
populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane , iar rata inaptiolor este de 30% . In aceste conditii :
a) Numarul persoanelor inactive este de 7 milioane
b) Numar somerilor este de 25 milioane
c) Rata somajului este de 72%
d) Rata somajului este de 28 %
25. Cand banca centrala vinde obligatiuni , atunci :
a) Rata dobanzii creste
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii scade
d) Mt creste
26. Detinatorul de obligatiuni are dreptul :
a) De a obtine o dobanda anuala
b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend
27. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice :
a) Care pe termen lung reduc costurile , in mare parte ascunse , suportate de cei neorganizati si
prost informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costurile in mare parte ascunse supotate de cei neorganizati si
prost informati
28. Mare criza din 1929-1933 a fost determinata de :
a) Scaderea gradului de ocupare
b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei
29. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creația monetară este :
a) o creștere de ansamblu a volumului împrumuturilor acordate de băncile comerciale
b) economii făcute în public sau decizia de a nu cheltuie o parte din venitul câștigat
c) emiterea de monedă suplimentară de către banca centrală
d) extinderea capacității de producție ,pentru că producția este în mod simultan și venit
30. Capacitatea unei bănci nereglementate de a continua să crezi de bani pe perioadă nedeterminată este
limitată de :
a) abilitatea sa de a menţine încrederea oamenilor în valoarea constanta a garanţiilor sale
b) numărul creditelor pe care le acordă
c) numărul oamenilor pe care îl poate convinge să depună bani în conturi de economii
 d) numărul filialelor pe care le operează într-o anumită zonă
31. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld. EUR , in timp ce
valoarea totala a importurilor a fost de 4.400 mld . EUR , balanța comercială prezintă o rată de acoperire
de :
a) 10%
b) 90,91%
c) 110%
d) 9,09%
32. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate ?
a) în momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează gradul de ocupare a Forței de muncă,
imigrația poate reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pieței muncii
b) veniturile repartizate ale emigrantilor pot contribui la o crestere de noi locuri de muncă dacă
acestea sunt utilizate pentru a achiziționa bunuri din producția interna a tării
c) intr-o țară cu un nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea depășește ,de regulă, emigrarea
d) veniturile pe care emigranții repartizează pot contribui ,pe termen scurt , la stimularea cererii
globale in condițiile în care sunt economisite
33. Să presupunem că putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum format din
bunuri alimentare ( cu o pondere în coș de 45% ) , bunuri industriale ( cu o pondere de 30% ) si servicii .
Stiind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 3% . Indicele de creștere a prețurilor
bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 7 % , calculați
rata inflației :
a) 116%
b) 5%
c) 4,9%
d) 104, 9%
34. Excesul de ofertă față de cererea de monedă conduce la o serie de probleme de coordonare asociate :
a) Deflatiei
b) Inflatiei
c) Dezinflatiei
35. Pe o piata financiara eficienta :
a) prețurile trebuie să reflecte toate informațiile relevante, în mod continuu , astfel încât orice nouă
informație să fie integrată în prețul titlului
b) nu este necesar ca prețurile să reflecte toate informațiile relevante
c) investitorii pot să realizeze regulat venituri mai mari decât media pieței
36. Inflatia :
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b) Dezavantajeaza , in general , sistemul bancar si guvernul
c) Descurajeaza traiul de datorie
d) Descurajeaza consumul pe termen scurt
37. Inflatia il avantajeaza pe :
a) Detinatorii de economii
b) Pe consumatorii finali cu venituri mici si fixe
 c) Pe investitorii din industria bunurilor de consum
d) Primii beneficiari ai sporului monetar
38. Dacă toată producția ar fi compusă din produse realizate la comandă :
a) recensiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) recensiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c) ar exista în economie mai multă incertitudine
d) populația ar fi mult mai bogată
39. Politica keynesiana :
a) a avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b) reducerea cheltuielilor publice
c) a presupus contractarea de împrumuturi și cheltuirea lor de către Guvern
d) creșterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale
40. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara :
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele , realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
41. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :
a) Banca Centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern
42. Cum variaza agregatele monetare atunci când un client ale unei bănci oarecare achită un credit ?
a) M2 scade dar M1 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc
43. Rata șomajului reprezintă raportul procentual între :
a) populația șomeră și populația ocupată
b) populația șomeră și întreaga populație a țării
c) populația activă și populația șomeră
d) populația șomeră și populația activă
44. Venitul anual adus de obligațiuni este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuală a dobânzii de 15%
. Care va fi cursul obligațiunii pe piața financiară secundară dacă rata dobânzii se reduce la 10%
a) 1.000 lei
b) 500 lei
c) 5.000 lei
d) 1.500 lei
1. Functionarea economiei depinde de :
a) Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
b) Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale erau :
a) Mai putin attractive
b) Rare
c) Transportabile
d) Indivizibile

3. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tar ape seama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 35%), bunuri industrial (cu o pondere de 40%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industrial a fost de 105% si rata de crestere a tarifelor de servicii a fost de 4%,
calculati rata inflatiei.
a) 12%
b) 4,05%
c) 3%
d) 104%

4. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu :

a) Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b) Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c) Parasirea voluntara a locului de munca

5. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele 3 luni a fost de :
a) 6,12%
b) 106%
c) 8%
d) 6%

6. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :

a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c) Capacitatea de munca oferita este egala cu capacitatea de munca ceruta
d) Rata curenta a somajului este zero
7. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de 25 milioane persoane, din
care populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In
aceste conditii :
a) Nr persoanelor inactive este de 7 milioane
b) Nr somerilor este de 25 milioane
c) Rata somajului este de 72%
d) Rata somajului este de 28%

8. Cand banca centrala vinde obligatiuni, atunci :

a) Rata dobanzii creste
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii scade
d) M1 creste

9. Pe termen scurt, expansiunea monetara :

a) Inhiba creditarea
b) Il determina pe angajator sa recurga la concediere
c) Conduce la “alungirea” proiectelor investionale
d) Genereaza cresterea ratei dobanzii

10. In cadrul unei operatiuni cu prima simpla, un client cumpara 200 actiuni la pretul de 250 lei
fiecare plus o prima de 100 lei. Scadenta peste 2 luni :
a) Daca pretul actiunilor scade la 100 lei, clientul va castiga 2.000 lei
b) Daca pretul actiunilor creste la 400 lei, comerciantul va castiga 10.000 lei
c) Daca pretul actiunilor creste la 275 lei, investitorul va castiga 2.500 lei
d) Daca pretul actiunilor scade la 225 lei, comerciantul va castiga 15.000 lei

11. Detinatorul de actiuni are dreptul :

a) De a obtine o dobanda anuala
b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend

12. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice :

a) Care pe termen lung reduc costurile, in mare parte ascunse, suportate de cei neorganizati si prost
informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costuri in mare parte ascunse suportate de cei neorganizati si
prost informati

13. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de :

a) Scaderea gradului de ocupare
b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei

14. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :

a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit

15. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata
este limitata de :
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
b) Numarul creditelor pe care le acorda
c) Nr oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
d) Nr filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

16. Oferta curenta de munca este reprezentata de :

a) Populatia activa
b) Rezervele de munca
c) Populatia ocupata minus somerii
d) Populatia ocupata

17. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului?
a) Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor
b) Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
c) Interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate
d) Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
18. In conditiile in care, in anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld EUR, in timp
ce valoarea totala a importurilor a fost de 4.400 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de :
a) 10%
b) 90,91%
c) 110%
d) 9,09%

19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

a) In momentul in care ritmul crescut al somajului afecteaza gradul de ocupare al fortei de munca,
imigratia poate reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pietei muncii
b) Veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribui la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
c) Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui, pe termen scurt, la stimularea cererii
globale, in conditiile in care sunt economisite

20. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere de 45%), bunuri industriale (cu o pondere de 30%) si servicii.
Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 7%,
calculati rata inflatiei:
a) 116%
b) 5%
c) 4,9%
d) 104,9%

21. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare
asociate :
a) Deflatiei
b) Inflatiei
c) Dezinflatiei

22. Pe o piata financiara eficienta :

a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat orice noua
informatie sa fie integrata la pretul titlului
b) Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c) Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei

23. Inflatia :
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b) Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c) Descurajeaza traiul pe datorie
d) Descurajeaza consumul pe termen scurt

24. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda :

a) Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) Recesiunile ar fi mult mai puternica ca intensitate
c) Ar exista in economie mai multa incertitudine
d) Populatia ar fi mult mai bogata

25. Politica keynesiana :

a) A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b) Reducerea cheltuielilor politice
c) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
d) Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale

26. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara :

a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi

27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :

a) Banca centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern

28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
a) M2 scade, dar M1 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc

29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre :

a) Populatia somera si populatia ocupata
b) Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c) Populatia active si populatia somera
d) Populatia somera si populatia active

30. Politicile anti-inflationiste :

a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

31. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :

a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie pentru ca productia este in mod simultan si venit

32. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a) Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este de preferat ca o
economie sa produca tot ce are nevoie, chiar daca participa si la schimbul extern
b) Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre industrii diferite, ca rezultat
al diferentelor de dezvoltare intre economiile participante la comertul mondial
c) Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor, este
preferabil ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
d) Se pot obtine castiguri din participareala comertul exterior numai daca o economie detine
avantaje absolute

33. Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei, ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%. Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
a) 1.000 lei
b) 500 lei
c) 5.000 lei
d) 1.500 lei

34. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina :

a) Scaderea cursului titlurilor de valoare
b) Nu are nici o influenta asupra cursului titlurilor de valoare
c) Cresterea cursului titlurilor de valoare

35. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii :

a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine definit
b) Se desfasoara intre guvern si angajatori
c) Se desfasoara intre guvern si sindicate
d) Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii

36. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin :

a) P;rin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b) Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din economie
c) Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul financiar
d) Nivelul de reglementare caracteristic

37. Participarea unei tari la comertul mondial :

a) Este direct proportionala cu potentialul economic si invers proportionala cu competitivitate
b) Este invers proportionala cu potentialul economic si direct proportionala cu competitivitate
c) Este cu atat mai ridicata cu cat economiile sunt protejate mai mult
d) Depinde direct proportional, atat de potentialul economic, cat si de competitivitate

38. Expansiunea creditelor determinata de banca centrala :

a) Are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”
b) Face ca sistemul sa sufere de “digestie”
c) Face ca “ingestia” de investitii sa fie mai mica decat capacitatea de “digestie”
d) Face ca sistemul sa sufere de “ingestie”

39. Care dintre urmatoarele institutii creeaza banii din economia romaneasca?
a) Bancile
b) Firmele de brokeraj
c) Guvernul
d) Banca nationala a Romaniei

40. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :

a) Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative

41. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au un loc de
munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza,
atunci :

a) Nr somerilor este de 1.200.000

b) Populatia ocupata este de 15.000.000
c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 7,12%

42. Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”

a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in

functie de situatia existenta la termenul de scadenta
b) Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c) Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta

43. Expansiunea monetara :

a) Stimuleaza economia pe termen lung
b) Genereaza un boom economic pe termen lung
c) Stimuleaza economisirea
d) Conduce la cresterea generalizata a preturilor

44. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de :

a) Rezerva minima obligatorie
b) Scaderea ratei dobanzii
c) Scaderea ratei inflatiei
d) Limitele maxime impuse de catre stat

45. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand :

a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente

46. Cursul unei obligatiuni este influentat de :

a) Rata inflatiei
b) Nivelul ...
c) Rata dobanzii
d) Rezultatele financiare ale societatii existente

47. Daca o economie nu detine un avantaj absolut la nici un produs :

a) Ar trebui sa-si obtina tot ce are nevoie din productia proprie, deoarece participarea la schimbul
extern i-ar aduce pierderi
b) Cea mai buna solutie de participare la schimbul extern este protectia pe o perioada de timp pana
reuseste sa obtina avantajele absolute la anumite produse
c) Nu are nici o sansa sa detina avantaje relative
d) Poate obtine castiguri din economii de scara prin specializare si schimb

48. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi?

a) Aur
b) Argint
c) Cupru
d) Promisiuni de piata

49. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de :

a) Politicile implementate in statele centralizate

b) Absenta politicilor
c) Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
d) Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
50. Eficienta pietei de capital vizeaza :
a) Doar eficienta operationala
b) Atat eficienta operationala, cat si eficienta alocarii
c) Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d) Doar eficienta alocarii

51. In perioada electorala, politicienii vor prefera acele politici care produc :
a) Beneficii si costuri pe termen scurt
b) Beneficii si costuri pe termen lung
c) Beneficii pe termen lung
d) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

52. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :
a) Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b) Vanzarea de obligatiuni de la stat
c) Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii

53. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat :
a) Politicile monetare restrictive din anii 1920
b) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c) Restrangerile creditului

54. Rata artificial redusa a dobanzii :

a) Este o trasatura a deflatiei
b) Stimuleaza cresterea nivelului de economisire intr-o economie
c) Permite o mai buna alocare a resurselor in economie
d) Permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare

5) Somajul frictional:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:

A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD

10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
 A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

 B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:

A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
 D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?

24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:

A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%

25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.

A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate

28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
 C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:

A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:

A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:

A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
 A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite

43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:

A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
 A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani
aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:

A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:

A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste

55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
 D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei

60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:

A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:

A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
 C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:

A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident

70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:

A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
 A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

74) Recesiunile se produc atunci cand:

A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret

75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
 A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:

A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:

A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

88) In perioada electorala se va opta pentru:

A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
 D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati

90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?

A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:

A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
 D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor

95) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:

A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:

A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:

A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu
scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
 A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:

A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
 D. Abundenta

110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:

A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?

A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus

119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

 B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:

A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

 B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:

A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:

A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
 A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:

A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate

135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:

A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
 C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote

C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul
cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare

5) Somajul frictional:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine
6) Principalul avantaj platit
pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de
moned
7) Care din e
urmatoarele
intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele
comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin

factori de productie abundenti

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor
pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor
de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la
care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline
a:

A. 360 USD B. 250 USD

C. 350 USD
D. 160 USD

10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in
timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este
limitata de:

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor
sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii D.
Numarul filialelor pe care le opereaza intr -o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
 A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

A. 9%
B. 13% C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:

A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara D. rata de trezorerie
21) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

 B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929 -1933:

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit

impotriva posesorilor puterii pe piata?

D. cat de bine functioneaza pietele?

24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este
de:

A. 4,6% B. 6,4% C. 6,8%

D. 7,8%

25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
de 3%, calculati rata inflatiei.

A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
 D. 5.8 %
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:

A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106 %
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o

detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate

28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i -ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului

economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere 31) Autorii sustin ca principala
cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in

intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de
aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:

A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
 reciproce C.
pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D.
uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124 %
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis

B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele
lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:

A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit 41)
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite

43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
 pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de

emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:

A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80 %
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
 C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane

48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deo arece guvernul federal:

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare

50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:

A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in
circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:

A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste

55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani

decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

A. interesul public
B. interesele majoritatii
 C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti -inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare 59)
Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei

60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui
sistem sa creeze:

A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D.
cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
 productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea
de bani pe care le -o pune la dispozitie Banca Centrala:

A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara

pentru a indeplini dorintele populatiei

C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu

poate fi obtinut
65) Politica anti -inflationista presupune:

A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929 -1933 a fost determinata de:

A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor

deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:

A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident

70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a

stabiliza rata de crestere a PIB

B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:

A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
 D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte

72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum
C. aria de ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc. extindere
a pietei, la scara
economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

74) Recesiunile se produc atunci cand:

A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti D.
sunt interpretare gresit semnalele date de pret

75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. B arterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan

si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale

78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil
din punct de vedere politic
D. de
fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:

A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit
intrun cont de economii:

A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:

A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung
B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de

referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

88) In perioada electorala se va opta pentru:

A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile

pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia

89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate

pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?

A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc

91) Termenul „politica fiscala" inseamna:

A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor

92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest

obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul

asupra sistemului economic

94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor

95) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:

A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:

A. Numarul somerilor este de 1.200.000 B.

Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

A. ar putea fi ocazional inegale

 B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii 101) Piata capitalului pe termen
scurt este o piata interbancara:

A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:

A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor

care apoi ar da faliment

D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,
cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde u nei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:

A. 25.000 lei B. 32.500 lei

C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade
de timp
C. un
flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la

un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:

A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare

de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta

110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:

A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?

A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate B.
de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu productia
si venitul total

115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta

controlului de stat asupra fluxurilor de capital

D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de -al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala

ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

E. din toate motivele enumerate mai sus

119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:

A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile

specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB -ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:

A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite 126) Lichiditatea in sistemul bancar poate
fi asigurata si de:

A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$ D. permite
bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor

guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923 -1933 cu
aproximativ:

A. 10% B. 20% C. 30%

D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:

A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
 D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate

135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de
bani este reprezentata de:

A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market) C. o
directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market) 138) Expansiunea
creditelor determinata de Banca Centrala:

A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor
Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A.
este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat

al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului est e mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote

C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat D.

obligatiile institutiilor de incredere
1. Functionarea economiei depinde de:
a) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a) Rare
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
a) Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
a) Rata dobanzii creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
6. Detinatorul de actiune are dreptul:
a) De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a) Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
a) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limatata de:
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta
a garantiilor sale

10. Inflatia:
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
11. Pe o piata financiara eficienta:
a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul
titlului
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie
de probleme de coordonare asociate:
a) Inflatiei
13. Expansiunea monetara:
 a) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul de
scadenta.
15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
a) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
16. Politicile anti-inflationiste:
a) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
a) Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de
astazi ?
a) Promisiuni de plata

19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

a) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care
produc:
a) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
a) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii

22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu

care cumpara un computer:
a) M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
a) Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
a) Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si
institutional bine ...
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
a) Nivelul de reglementare caracteristic
27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a) Banca centrala
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit ?
a) M1 scade dar M2 nu se modifica
29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
a) Populatia somera si populatia activa
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati banca
31. Politica keynesiana
a) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern

32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

a) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului

a) Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii

agregate
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:
a)Populatia ocupata minus somerii

:
1) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat
a) Politicile monetare expansioniste din anii 1920

2) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
a) Absenta politicilor
3) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

4) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,

Keynes sustinea faptul ca:
a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;

5) Uniunrea Europeana:
a) Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
6) Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
7) Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
a) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele
reduse ale dobanzii.
8) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
 a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
9) Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea
de rambursare a depozitelor
10) Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs
se desfasoara:
a) Anticipat fata de cerere
11) Protectionismul:
a) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;

12) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este

rata dobanzii deoarece;
a) Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
13) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca,
acestea pot fi:
a) Migratie definitiva;
14) Purtatorii cererii de munca sunt:
a) Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
15) Jobberul:
a) Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie
pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
16) O politica anti-inflationista adecvata presupune:
a) Reducerea ritmului expansiunii monetare;
17) Prin programul sau Keynes propunea:
a) O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
18) O politica fiscal contraciclica presupune:
a) O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
19) Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a) Contradictiilor sale interne;
20) Prin politicile expansionist se obtin:
 a) Aspect positive pe termen scurt
21) Balanta comerciala:
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
22) Politicile monetare si fiscale expansioniste:
a) Sunt atragatoare pt alegatori;
23) Cursul de schimb real:
a) Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
24) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
25) In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a) Sa detina mai multi bani in numerar;
26) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
a) Sa consume mai mult decat au economisit;
27) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de
moneda se numea:
a) Bilet de banca.
28) O politica fiscal contraciclica va produce:
a) Deficite atunci cand scade PIB
29) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
a) Banci
30) Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;
a) Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
31) Capitalul real:
a) Se valorifica in procesul de productie
32) Inflatia reprezinta:
a) O politica deliberata a autoritatilor monetare
33) Operatiunile cu prima compusa " a la baisse":
a) Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
34) Legea lui Okun spune ca
a) Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
35) Recesiunile se produc atunci cand
a) Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
36) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
a) Acceptabilitatea

ADEVARAT SI FALS

1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.

RASPUNS:F

2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.

RASPUNS:T

3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.

RASPUNS:F

4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National
Net.

RASPUNS:F

5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere

apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria
tara sau în alte tari.

RASPUNS:T

6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):

RASPUNS:F

7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F

8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.

RASPUNS:F

9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.

RASPUNS:T

10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.

RASPUNS:T

11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.

RASPUNS:T

12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

RASPUNS:F

13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.

RASPUNS:F

14. PNB nu poate fi egal cu PIB.

RASPUNS:F

15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.

RASPUNS:F

16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.

RASPUNS:F

17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).

RASPUNS:F

18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor
si ale pietei.

RASPUNS:T

19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor
produse intr-o perioada data.
RASPUNS:F

20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.

RASPUNS:T

21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.

RASPUNS:F

22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.

RASPUNS:F

23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.

RASPUNS:T

24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.

RASPUNS:T

25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere
si oferta.

RASPUNS:F

26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.

RASPUNS:F

27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în
productie si de echipamentul tehnic de productie.

RASPUNS:T

28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere
economica zero.

RASPUNS:F

29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor
scad, mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.

RASPUNS:T

30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a

laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T

31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

RASPUNS:F

32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor

prezente de consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta
dezvoltarea durabila.

RASPUNS:F

33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.

RASPUNS:T

34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.

RASPUNS:T

35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.

RASPUNS:T

36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai
multor tipuri de economie.

RASPUNS:T

37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.

RASPUNS:F

38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.

RASPUNS:F

39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi
evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate.

RASPUNS:F

40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.

RASPUNS:T

41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de
conditii, factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T

42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat
la paritatea puterii de cumparare.

RASPUNS:T

43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.

RASPUNS:F

44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.

RASPUNS:T

45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea
cresterii economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si
social general.

RASPUNS:T

46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social
general.

RASPUNS:F

47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.

RASPUNS:F

48. Este corecta relatia: V = E + C .

RASPUNS:T

49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.

RASPUNS:F

50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.

RASPUNS:F

51. Este corecta relatia: c + e = 1 .

RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .

RASPUNS:F

53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.

RASPUNS:T

54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.

RASPUNS:F

55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului

investitiilor.

RASPUNS:F

56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.

RASPUNS:F

57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.

RASPUNS:T

58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.

RASPUNS:T

59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.

RASPUNS:T

60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.

RASPUNS:F

61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.

RASPUNS:T

62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.

RASPUNS:F

63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.

RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.

RASPUNS:T

65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.

RASPUNS:T

66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.

RASPUNS:T

67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.

RASPUNS:T

68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:

unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare

RASPUNS:T

69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.

RASPUNS:T

70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.

RASPUNS:T

71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.

RASPUNS:F

72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.

RASPUNS:F

73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.

RASPUNS:F

74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.

RASPUNS:F

75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.

RASPUNS:F

76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.

RASPUNS:T

77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.

RASPUNS:F

78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la

(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.

RASPUNS:F

79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.

RASPUNS:T

80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.

RASPUNS:F

81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.

RASPUNS:F

82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.

RASPUNS:F

83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).

RASPUNS:F

84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.

RASPUNS:F

85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.

RASPUNS:F

86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.

RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe
macroeconomice sau planuri de dezvoltare.

RASPUNS:T

88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.

RASPUNS:T

89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.

RASPUNS:T

90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.

RASPUNS:T

91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.

RASPUNS:F

92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.

RASPUNS:F

93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.

RASPUNS:F

94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.

RASPUNS:T

95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.

RASPUNS:F

96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata
prin interventia statului.

RASPUNS:F

97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.

RASPUNS:F

98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.

RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.

RASPUNS:T

100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.

RASPUNS:T

101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.

RASPUNS:F

102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila
a veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea
unor sume de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.

RASPUNS:F

103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei
dobanzii pe piata monetara.

RASPUNS:F

104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii

RASPUNS:T

105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.

RASPUNS:F

106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.

RASPUNS:F

107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.

RASPUNS:F

108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.

RASPUNS:F

109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T

110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai
eficienta a economiei de piata.

RASPUNS:F

111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.

RASPUNS:T

112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.

RASPUNS:F

113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.

RASPUNS:T

114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic
performantele economice ale firmelor.

RASPUNS:F

115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.

RASPUNS:F

116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.

RASPUNS:F

117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata
cu o unitate monetara.

RASPUNS:T

118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.

RASPUNS:T

119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.

RASPUNS:T

120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T

121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.

RASPUNS:F

122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).

RASPUNS:F

123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii
permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala
straina.

RASPUNS:F

COMPLETARI

1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )

RASPUNS:150000

2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal
cu 10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )

RASPUNS:50000

3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie
sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:30

4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:25

5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:5

6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:0,6

7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS: 500

8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:0,2

9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:0,8

10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este
800 u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:120

11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:
0,8
800000

12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:12

13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta
populatie ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )

RASPUNS:10

14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este
de 10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:2000000

15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii
reale(in procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:5

16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:60

17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze
cu cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:100

18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde
u.m., iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de
perioada anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind
ca in t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate
procente era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

RASPUNS:10

20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la
producator, plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul
Constanta, incasand pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:4

21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON
iar marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )

RASPUNS:4
COMPLETARI

1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________
produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita
perioada de timp, de regula 1 an.

RASPUNS:finale

2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de
catre agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective,
cat si din activitatea desfasurata in alte tari.

RASPUNS:
nationali
autohtoni

3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.

RASPUNS:comparabile

4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.

RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta
agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta
lor.

RASPUNS:cererea

6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.

RASPUNS:absorbtie

7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.

RASPUNS:net

8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se

urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor
________.

RASPUNS:
viitoare
urmatoare

9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor

mediului inconjurator.

RASPUNS:ecodezvoltarea

10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a
unor echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite
tehnologic de catre altele, cu randamente mai mari etc.

RASPUNS:creativa

11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai
slab dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________
economice.

RASPUNS:decalaje

12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare
in diferiti indicatori sintetici mondiali.

RASPUNS:relative

13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor
demografic, __________ si sociologic.

RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de
_________.

RASPUNS:transfer

15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .

RASPUNS:inlocuire

16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.

RASPUNS:
investitiile
investitii

17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.

RASPUNS:exogene

18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.

RASPUNS:sezoniere

19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici
intrand interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.

RASPUNS:reglementare

20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.

RASPUNS:recesiune

21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte
de ___________.

RASPUNS:contractie

22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau
chiar declin economic.

RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care
se urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.

RASPUNS:
anticriza
anticiclica

24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de

incetinire sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland
investitiile, consumul, creditul etc.

RASPUNS:relansare

25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.

RASPUNS:
cresterea
marirea

26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________
de oferta de munca fata de cererea de munca.

RASPUNS:
excedent
exces
plus

27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________

salariului.

RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea

28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic

RASPUNS:
ciclului
ciclu

29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.

RASPUNS:conjunctural

30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din
restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.

RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se
transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

RASPUNS:voluntar

32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.

RASPUNS:sezonier

33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

RASPUNS:tehnologic

34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.

RASPUNS:intensitatea

35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin
sporirea volumului si eficientei ___________.

RASPUNS:investitiilor

36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen
lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.

RASPUNS:
deflatia
deflatie

37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.

RASPUNS:slumpflatia

38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.

RASPUNS:
stagflatia
stagflatie

39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care
duce la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.

RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea
de _____ al inflatiei.

RASPUNS:
cost
costul

41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu
numai a rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.

RASPUNS:
costurilor
costului

42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.

RASPUNS:veniturile

43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt
prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.

RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat

44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.

RASPUNS:relansare

45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.

RASPUNS:imprumuturile

46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.

RASPUNS:impozitelor

47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.

RASPUNS:impozitelor

48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.

RASPUNS:directe

49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer

50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.

RASPUNS:
slabe
reduse
mici

51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.

RASPUNS:pietei

52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea
veniturilor in societate.

RASPUNS:Lorenz

53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si
dimensiuni calitative, este calitatea vietii.

RASPUNS:
nivelul
nivel

54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea
vietii si poate fi __________, echilibrat si ascetic.

RASPUNS:consumerist

55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.

RASPUNS:nominal

56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei

si preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.

RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea

57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot
aplica cu succes.

RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.

RASPUNS:utilitate

59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.

RASPUNS:specializare

60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.

RASPUNS:unipolara

61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.

RASPUNS:superputere

62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.

RASPUNS:transnationala

63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite
investitii de __________.

RASPUNS:portofoliu

64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.

RASPUNS:
directe
directa

65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care,

ajuns in faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate
economica __________.

RASPUNS:integrata

66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private,
persoane fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice,
tehnologice, comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si
monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in
ansamblul lui.

RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu

RASPUNS MULTIPLU

1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale

RASPUNS:B

2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta

RASPUNS:D

3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care
isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care
isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN

RASPUNS:C

4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.

RASPUNS:C

5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B

6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)

RASPUNS:B

7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei

RASPUNS:B

8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350

RASPUNS:B

9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30%
din PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000

RASPUNS:B

10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net

RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB
este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile
nete vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%

RASPUNS:C

12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A

RASPUNS:C

13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei

RASPUNS:C

14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz

RASPUNS:B

15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor

RASPUNS:C

16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0

RASPUNS:B

17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20

RASPUNS:A

18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade

RASPUNS:A

19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o
sporire a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100

RASPUNS:D

20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant

RASPUNS:C

21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C

22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii

RASPUNS:B

23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor

RASPUNS:C

24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare

RASPUNS:B

25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor

RASPUNS:D

26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice

RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata

RASPUNS:C

28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0

RASPUNS:B

29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica

RASPUNS:B

30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se
numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala

RASPUNS:A

31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal

RASPUNS:B

32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj

RASPUNS:D

33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda

RASPUNS:C

34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii

RASPUNS:A

35. Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt

RASPUNS:A

36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR

Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie

RASPUNS:C

37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B

38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar

RASPUNS:A

39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%

RASPUNS:B

40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%

RASPUNS:B

41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%

RASPUNS:B

42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic

RASPUNS:D

43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice

RASPUNS:C

44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe

RASPUNS:D

45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite

RASPUNS:A

46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB

RASPUNS:D

47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului

RASPUNS:A

48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C

49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici

RASPUNS:A

50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale

RASPUNS:B

51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa

RASPUNS:C

52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva

RASPUNS:D

53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul

RASPUNS:C

54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie

RASPUNS:C

55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare

RASPUNS:D

56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata

RASPUNS:C

57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale

RASPUNS:B

58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic

RASPUNS:C

59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara

RASPUNS:D

60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp
d. plasamente de capital pe termen lung

RASPUNS:C

61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic

RASPUNS:B

62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale,
dreptul international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia
Internetului

RASPUNS:C

63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200

RASPUNS:D

64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale

RASPUNS:D
65. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai
scazute fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica

RASPUNS:C

66. Avantajul relativ este :

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor

RASPUNS:D

67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare

RASPUNS:A

68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile
economice multilaterale

RASPUNS:C

69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de
tari ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in
curs de dezvoltare
RASPUNS:C

70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari
in indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de
participare la relatiile economice internationale

RASPUNS:C

71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie

RASPUNS:A

72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori

RASPUNS:B

73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:

a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra
principiului eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial

RASPUNS:B

74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final

RASPUNS:C

75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace

RASPUNS:A

76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor
subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale

RASPUNS:C

77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de
viata a tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore

RASPUNS:A

78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau
mai multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale
si ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale

RASPUNS:B

79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:

a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere

RASPUNS:B

80. Integrarea economica semnifica:

a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor,
unificarea treptata a politicilor economice si de aparare

RASPUNS:D

81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile
economice internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati
economice comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor,
capitalurilor si persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice

RASPUNS:D

82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale

RASPUNS:B

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
 c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii
efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea: a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1
an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui
an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:
a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. 13. Venitul Personal Disponibil al

menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;

b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a)
investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
 c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea
şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la: a)
creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
 c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie: a) vor
beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil; d)
răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional;

b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor: a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a)
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
 d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor
anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara; b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a)
stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală
rata reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă
i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce
sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a) a.)
cererea agregată;
b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală;

b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
 g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga;

b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

 a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la
o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
 b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri; c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
 c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte
rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o
scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
 d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
 d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:

 a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
 c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
 b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii
mondiale; d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum
naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:
a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
 2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

1) PIB după metoda veniturilor şi metoda

cheltuielilor. Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
 7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

1) Produsul Naţional Brut.

PNB=1000
2) Venitul naţional
.
PNN=PNB-A=980
= Impozite indirecte–Subventii=76
Impozite Indirecte nete
VN==PNN -Impozite indirecte nete=90 4
3) Venitul Personal Disponibil
.
VP=VN -Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

4. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.
 1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-
70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-

270=5860
Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270

3) Venitul Personal Disponibil.

VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-
Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit
2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m. Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor; 3) Volumul importului.

PNN=PNB-A=7630

Investitii=0 -Xn=445
Importul=X

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea
170 u.m. Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.

1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000
u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.,
excedentul bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
 1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.

PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m. Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.

Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=5 0
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=10 0
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyre s
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe
)
D=100/66,7*100%=150%

10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie

1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie

1 3720 2200 1,691

2 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie

1 4820 4200 1,1476

2 4600 1,1480

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc
de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:

1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?

15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 %
în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
 Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600
mil.u.m.?

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza
ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y= 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
 1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat
pentru anul viitor.

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor majora economiile cu 20 u.m.?

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării
depline.

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:
 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte
cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum.

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească
cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum
statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze: 1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice,
dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară
totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de Cererea
dobânzii, % monedă pe motiv monetară totală
speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi
rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.,
se reduce până la 450 mlrd.u.m.

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
 c

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1. Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2. Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
3. Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar
 asupra balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Y

I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

a) Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c) Ar exista in economie mai multa incertitudine
d) Populatia ar fi mult mai bogata
Politica keynesiana:
a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre govern
Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
excedentului si deficitului de lichidare?
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
Detinatorul de actiuni are dreptul:
de a obtine dividend
Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 13? Ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca nu au un loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc
de munca si 50.000 emigreaza, atunci:
populatia ocupata este de 15.000.000
Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”
Ofera posibilitatea cumparatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
Expansiunea monetara:
Conduce la cresterea generalizata a preturilor
Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
Rezerva minima obligatorie
Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
Pe o piata financiara eficienta:
Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat
orice noua informatie sa fie pretul titlului
Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a) Banca Centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor,
este preferabil ca economia specializeze sis a participle la schimb
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui, pe termen scurt, la
stimularea cererii globale, in con economisite
Deprecierea reprezinta:
Scaderea cursului de piata al unei monede
Caracterul preponderant negative al inflatiei deriva din:
Distorsionarea preturilor relative
Echilibrul monetar reprezinta:
a) Un echilibru intre cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni
b) Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
c) Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
d) Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii:
Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional
Pe termen scurt, expansiunea monetara
Conduce la “alungarea” proiectelor in…..nale
Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
 Lipsa de reglementare a pietelor
In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea
faptul ca:
Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal
Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari
si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:
Anticipat fata de cerere
Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
Rata dobanzii creste
Un comerciant american importa ciocolata din Belgia, pentru care plateste
producatorului belgian un pret de 30 USD/kg. Presupunem ca producatorul Belgian
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
.. SUA o aplica importurilor de ciocolata din Belgia de 60%. In conditiile in care o
suma de 10 USD/kg acopera cheltuielil… distributie a produsului pe piata americana,
putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American ar fi dispus sa vanda?
Ciocolata este egal cu
58 USD
Protectionismul:
Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea active de 25 milioane
persoane, din care populatia oc.. reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor
este de 30%. In aceste conditii:
Rata somajului este de 72%
Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii,
deoarece:
Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora
pe piata bursiera
Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
a) Parasirea voluntara a locului de munca
b) Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c) Diminuarea cantitatii de munca oferite la nivelul pietii muncii
In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion renunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului cuprinde:
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusive reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
Care din urmatoarele intrebari este falsa?
Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii pe scara, deoarece
producerea pentru export determina costuri suplimentare
Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de
Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:
350 USD
Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se numea:
Bilet de banca
O politica fiscala contraciclica va produce:
Deficite atunci cand scade PIB
Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
Deficitele sunt bune pentru economie
Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
Banci
Prin programul sau Keynes propunea:
O politica fiscala pentru a corecta recesiunile ??? (nu e sigur)
Specializarea internationala si schimbul:
ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte positive
asupra economiei, dar costul de oportunitate este ridicat
Operatiunile cu prima compusa “a la basse”
Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului, in functie de evolutia cursului
Echilibrul monetar determina:
Stabilitatea preturilor
Politicile fiscal si monetare contractioniste:
Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor
Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
Tipul serviciilor de munca tranzactionate de inalta calificare, ce nu pot fi oferite
decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite
de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari etc.
In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
Cursul valutar conventional:
Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori
economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industrial
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industrial a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculate rata inflatiei
5,8%
Rata s….a a rezervelor:
Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt f….e sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
Aparitia inflatiei
Capitalul real:
Se valorifica in procesul de productie
Inflatia reprezinta:
O politica d….a a autoritatilor monetare
Politicile anti-inflationiste:
a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, imitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
Caracterul preponderent negative al inflatiei deriva din:
a) Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative
Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?
a) M1 scade si M2 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc
Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
• Populatia somera si populatia ocupata
• Populatia somera si intreaga populatie a tarii
• Populatia active si populatia somera
• Populatia somera si populatia active
• 1. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :
•
• Banca Centrala
•
• 2. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
•
• M1 scade dar M2 nu se modifica
•
• 3. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre :
•
• populatia somera si populatia activa
•
• 4. Politicile anti-inflationiste :
•
• Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
•
• 5. Distinctia facuta intre piata muncii nationala sic ea locala are in vedere :
•
• Tipul serviciilor de munca tranzactionate de inalta calificare ce nu pot fi oferite decat de persoane cu
pregatire superioara
•
• 6. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA
•
• volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
•
• 7. Cursul valutar conventional
•
• este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici, politici si
institutionali
•
• 8. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fpst de 0%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei :
•
• 5,8%
•
• 9. Mai ales in perioadele de razboi guvernele sunt tantate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta
masura are drept consecinta
•
• aparitia inflatiei
•
• 10. Capitalul real :
•
• se valorifica in procentul de productie
•
•
• 11. Inflatia reprezinta :
•
• o politica deliberata a autoritatilor monetare
•
• 12. In anul 2011, populatia totala a unei tari are 20 milioane locuitori din care populatia in afara varstei de
munca este de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de munca , iar
rata somajului este de 7%, atunci
•
• numarul somerilor este de 630.000 de persoane
•
• 13. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa :
•
• sa economiseasca in vederea unui consum viitor
•
• 14. Privita in modul general, piata financiara sau piata capitalului cuprinde :
•
• ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fonsurilor financiare disponibile si
necesare inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
•
• 15.Care din urmatoarele intrebari este falsa :
•
• prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara deoarece producerea pentru
export determina costuri suplimentare
•
• 16. Un comerciant englez import imprimante din Coreea de Sud pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importatorilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 de
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata , putem aprecia pretul minim la acre
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a
•
• 350 USD
•
• 17. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea :
•
• bilet de banca
•
• 18. O politica contraciclica va produce
•
• deficit atunci cand scade PIB
•
• 19. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca :
•
• deficitele sunt bune pentru economie
•
• 20. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre
•
• banci
•
• 21. Daca banca centrala cumpara obligatiuni , atunci aceasta
•
• mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
•
• 22. Recesiunile se produc atunci cand
•
• sunt interpretate gresit semnalele date de prêt
•
• 23. Echilibrul monetar determina stabilitatea
•
• puterii de cumparare
•
• 24. care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani

acceptabilitatea

25. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominal de 1000 lei fiecare cu scadenta
peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii
de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani

30.000 lei

26. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6.2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96.8% din venitul national potential conform legii lui Okun , rata estimata a
somajului este de :

7.5%

27. Expansiunea monetara transfera puterea de cumpararea :

de la banca centrala la consumatori

28. Politica anti-inflationista presupune :

cresterea cheltuielilor guvernamentale

29 Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :

achizitionarea de onbligatiuni de la stat

30. Somajul frictional

apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica cu altul
mai bine platit
31. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata

cea mai mare parte a bunurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

32. In sistemul formelor regionale de comert liber :

pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie-

capital si munca

33. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa putem enumera
urmatoarele masuri

stimularea investitiilor , publice si private deopotriva

34. Daca un client retrage 5000 E dintr-un cont la vedere si ii dispune intr-un cont la termen cum
variaza agregatele monetare ?

M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

35. In conditiile in care in anul 2012 importurile Romaniei au fost de 9000 mld EUR, in timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7200 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de

80%

36. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A Iasi la 200 lei/bucata si vinde
700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta
de 6 luni . In momentul executarii contractului , cursul actiunilor Antibiotice S.A Iasi este de 250
lei/bucata iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este de 400 lei/bucata .Care va fi rezultatul
pe ansamblul acestor operatiuni
castiga 95.000 lei

37. Balanta comerciala

reflecta situatia comerciantului exterior cu marfuri corporale si servicii

38. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld EUR si plati de 12.650
mld EUR. In aceste conditii balanta de plati a Ungarieiprezinta pentru anul 2012

un deficit de 1.250 mld EUR

39. Piata financiara mobiliara este o componenta a

pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

40. Politicile monetare si fiscale expansioniste

sunt atragatoare pentru alegatori

41. Cursul de schimb real

este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului valutar asupra competitivitatii
unei economii
este un curs fix, stabilit de autoritatile monetare nationale

42. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand

cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta

43. Functionarea economiei depinde de

capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare a cheltuielilor
autorizate

44. Cresterea marimii salariului

are un efect de scara negativ asupra cantitatii cerute de forta de munca

45. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii ,
rata lunara a fost de

6.1%

46. Bancile comerciale creaza bani

 Prin toate metodele mentionate (acordand imprumuturi , imprumutand de la deponenti,
tiparind bancnote)

47. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

scumpirea creditelor acordate de banci

48. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9% rata estimata a somajului este de
8.4% iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde unitati monetare (u.m.). PIB-ul
potential, conform legii lui Okun este de

560 miliarde u.m.

49. Pe piata bursiera cererea de titluri

provine din partea celor care dispun de capital banesc

0. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi

dreptul la o parte din profitul societatii (dividendul)

51. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca
mijlocde preferat de schimb pentru ca aceste metale erau

rare

2. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un cont curent in conditiile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25%, determina aparitia

cresterea masei monetare cu 100 milioane de dolari

53. O politica fiscala cotraciclica presupune

o crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recesiune

54. Comertul international

este specific economiilor deschise

55. In conditiile in care in anul 2012 exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld EUR
iar importurile au fost de 4.400 mld EUR balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de

90.91%

56. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determinape termen scurt

cresterea PIB-uluib real si a gradului de ocupare

57. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata

bursele de valori reduc concurenta dintre firme

58. Inflatia

distorsioneaza sistemul preturilor relative

59. Specializarea internationala si schimbul

ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

60. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin

diminuarea ratei rezervelor obligatorii

61. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori

sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor
angajatilor si uneori ale puterii publice

62. Politica keynesiana

a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern \

63. Detinatorul de actiuni are dreptul

de a obtine dividend

64. In lunile ianuarie, februarie si martie rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii ,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de
 6.12%

65. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de

resterea productiei

66. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este

o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

1. Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii :

a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine .....
b) Se desfasoara intre guvern si angajatori
c) Se desfasoara intre guvern si sindicate
d) Au drept obiect seviciile de munca , insa nu sunt supuse reglementarii

2. Participarea unei tari la comertul mondial :

a) Este direct proportionala cu potentialul economic si invers proportionala cu competitivitatea
b) Este invers proportionala cu potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
c) Este cu atat mai ridicata cu cat economiile sunt protejate mai mult
d) Depinde direct proportional , atat de potentialul economic , cat si de competitivitate

3. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala :

a) Are ca rezultat o capacitate de ,,digestie ” a investitiilor mai mica decat „ingestia ”
b) Face ca sistemul sa sufere de „digestie ”
c) Face ca „ingestia ” de investitii sa fie mai mica decat capacitatea de „digestie ”
d) Face ca sistemul sa sufere de „ingestie”
4. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin :
a) Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b) Lipsa segmentarii , aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din economie
c) Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia , respectiv capitalul financiar
d) Nivelul de reglementare caracteristic
5. Care dintre urmatoarele institutii creeaza banii din economia romaneasca ?
a) Bancile
b) Firmele de brokeraj
c) Guvernul
d) Banca Nationala a Romaniei
6. Politicile anti-inflationiste :
a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
 b) Nu sunt avantajoase pentru guverne , limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice , fiind un set de masuri foarte populare
7. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :
a) Creste preferintei pentru economisire a populatiei
b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative
8. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane , din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani . Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au un loc de munca , iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza , atunci :
a) Numarul somerilor este de 1.200.000
b) Populatia ocupata este de 15.000.000
c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 6,9%
9. Operatiunile cu prima simpla „ a la hausse” :
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executare sau rezilierea contractului , in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
b) Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c) Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului , in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
10. Expansiunea monetara :
a) Stimuleaza economia pe termen lung
b) Genereaza un boom economic pe termen lung
c) Stimuleaza economisirea
d) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
11. Masa monetara aflata in circulatie creste atunci cand :
a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
12. In luna ianuarie , februarie , martie , rata inflatiei a fost de 5 % . In aceasta conditie , rata inflatiei pe cele
trei luni a fost ?
a) 5%
b) 15%
c) 15,76%
d) 115,7%
13. Din ce sunt alcatuite , aproape exclusiv , mijloacele de schimb de astazi ?
a) Aur
b) Argint
c) Cupru
d) Promisiuni de piatra
14. Eficienta pietei de capital vizeaza :
 a) Doar eficienta operationala
b) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c) Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d) Doar eficienta alocarii
15. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc :
a) Beneficii si costuri de termen scurt
b) Beneficii si costuri pe termen lung
c) Beneficii pe termen lung
d) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
16. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :
a) Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b) Vanzarea de obligatiuni de la stat
c) Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
17. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat :
a) Politicile monetare restrictive din anii 1920
b) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c) Restrangerile creditului
18. Cand banca centrala cumpara obligatiuni , atunci :
a) Reduce oferta de bani
b) Rata dobanzii creste
c) Reduce rezervele sistemului bancar comercial
d) Mt creste
19. Rata artificial redusa a dobanzii :
a) Este o trasatura a deflatiei
b) Stimuleaza cresterea nivelului de economisire intr-o economie
c) Permite o mai buna alocare a resurselor in economie
d) Permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
20. Functionarea economiei depinde de :
a) Capacitatea guvernului de a modifica seminificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
b) Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
21. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu :
a) Diminuare cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b) Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii
c) Parasirea voluntara a locului de munca
22. In luna ianurie , februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2 % . In aceste conditii , rata inflatiei pe
cele trei luni a fost de :
a) 6,12 %
b) 106%
c) 8%
d) 6%
23. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c) Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d) Rata curenta a somajului este zero
24. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori , cea activa de 25 milioane persoane , din care
populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane , iar rata inaptiolor este de 30% . In aceste conditii :
a) Numarul persoanelor inactive este de 7 milioane
b) Numar somerilor este de 25 milioane
c) Rata somajului este de 72%
d) Rata somajului este de 28 %
25. Cand banca centrala vinde obligatiuni , atunci :
a) Rata dobanzii creste
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii scade
d) Mt creste
26. Detinatorul de obligatiuni are dreptul :
a) De a obtine o dobanda anuala
b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend
27. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice :
a) Care pe termen lung reduc costurile , in mare parte ascunse , suportate de cei neorganizati si
prost informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costurile in mare parte ascunse supotate de cei neorganizati si
prost informati
28. Mare criza din 1929-1933 a fost determinata de :
a) Scaderea gradului de ocupare
b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei
29. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creația monetară este :
a) o creștere de ansamblu a volumului împrumuturilor acordate de băncile comerciale
b) economii făcute în public sau decizia de a nu cheltuie o parte din venitul câștigat
c) emiterea de monedă suplimentară de către banca centrală
d) extinderea capacității de producție ,pentru că producția este în mod simultan și venit
30. Capacitatea unei bănci nereglementate de a continua să crezi de bani pe perioadă nedeterminată este
limitată de :
a) abilitatea sa de a menţine încrederea oamenilor în valoarea constanta a garanţiilor sale
b) numărul creditelor pe care le acordă
c) numărul oamenilor pe care îl poate convinge să depună bani în conturi de economii
 d) numărul filialelor pe care le operează într-o anumită zonă
31. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld. EUR , in timp ce
valoarea totala a importurilor a fost de 4.400 mld . EUR , balanța comercială prezintă o rată de acoperire
de :
a) 10%
b) 90,91%
c) 110%
d) 9,09%
32. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate ?
a) în momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează gradul de ocupare a Forței de muncă,
imigrația poate reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pieței muncii
b) veniturile repartizate ale emigrantilor pot contribui la o crestere de noi locuri de muncă dacă
acestea sunt utilizate pentru a achiziționa bunuri din producția interna a tării
c) intr-o țară cu un nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea depășește ,de regulă, emigrarea
d) veniturile pe care emigranții repartizează pot contribui ,pe termen scurt , la stimularea cererii
globale in condițiile în care sunt economisite
33. Să presupunem că putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum format din
bunuri alimentare ( cu o pondere în coș de 45% ) , bunuri industriale ( cu o pondere de 30% ) si servicii .
Stiind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 3% . Indicele de creștere a prețurilor
bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 7 % , calculați
rata inflației :
a) 116%
b) 5%
c) 4,9%
d) 104, 9%
34. Excesul de ofertă față de cererea de monedă conduce la o serie de probleme de coordonare asociate :
a) Deflatiei
b) Inflatiei
c) Dezinflatiei
35. Pe o piata financiara eficienta :
a) prețurile trebuie să reflecte toate informațiile relevante, în mod continuu , astfel încât orice nouă
informație să fie integrată în prețul titlului
b) nu este necesar ca prețurile să reflecte toate informațiile relevante
c) investitorii pot să realizeze regulat venituri mai mari decât media pieței
36. Inflatia :
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b) Dezavantajeaza , in general , sistemul bancar si guvernul
c) Descurajeaza traiul de datorie
d) Descurajeaza consumul pe termen scurt
37. Inflatia il avantajeaza pe :
a) Detinatorii de economii
b) Pe consumatorii finali cu venituri mici si fixe
 c) Pe investitorii din industria bunurilor de consum
d) Primii beneficiari ai sporului monetar
38. Dacă toată producția ar fi compusă din produse realizate la comandă :
a) recensiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) recensiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c) ar exista în economie mai multă incertitudine
d) populația ar fi mult mai bogată
39. Politica keynesiana :
a) a avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b) reducerea cheltuielilor publice
c) a presupus contractarea de împrumuturi și cheltuirea lor de către Guvern
d) creșterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale
40. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara :
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele , realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
41. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :
a) Banca Centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern
42. Cum variaza agregatele monetare atunci când un client ale unei bănci oarecare achită un credit ?
a) M2 scade dar M1 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc
43. Rata șomajului reprezintă raportul procentual între :
a) populația șomeră și populația ocupată
b) populația șomeră și întreaga populație a țării
c) populația activă și populația șomeră
d) populația șomeră și populația activă
44. Venitul anual adus de obligațiuni este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuală a dobânzii de 15%
. Care va fi cursul obligațiunii pe piața financiară secundară dacă rata dobânzii se reduce la 10%
a) 1.000 lei
b) 500 lei
c) 5.000 lei
d) 1.500 lei
1. Functionarea economiei depinde de :
a) Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
b) Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale erau :
a) Mai putin attractive
b) Rare
c) Transportabile
d) Indivizibile

3. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tar ape seama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 35%), bunuri industrial (cu o pondere de 40%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industrial a fost de 105% si rata de crestere a tarifelor de servicii a fost de 4%,
calculati rata inflatiei.
a) 12%
b) 4,05%
c) 3%
d) 104%

4. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu :

a) Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b) Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c) Parasirea voluntara a locului de munca

5. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele 3 luni a fost de :
a) 6,12%
b) 106%
c) 8%
d) 6%

6. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :

a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c) Capacitatea de munca oferita este egala cu capacitatea de munca ceruta
d) Rata curenta a somajului este zero
7. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de 25 milioane persoane, din
care populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In
aceste conditii :
a) Nr persoanelor inactive este de 7 milioane
b) Nr somerilor este de 25 milioane
c) Rata somajului este de 72%
d) Rata somajului este de 28%

8. Cand banca centrala vinde obligatiuni, atunci :

a) Rata dobanzii creste
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii scade
d) M1 creste

9. Pe termen scurt, expansiunea monetara :

a) Inhiba creditarea
b) Il determina pe angajator sa recurga la concediere
c) Conduce la “alungirea” proiectelor investionale
d) Genereaza cresterea ratei dobanzii

10. In cadrul unei operatiuni cu prima simpla, un client cumpara 200 actiuni la pretul de 250 lei
fiecare plus o prima de 100 lei. Scadenta peste 2 luni :
a) Daca pretul actiunilor scade la 100 lei, clientul va castiga 2.000 lei
b) Daca pretul actiunilor creste la 400 lei, comerciantul va castiga 10.000 lei
c) Daca pretul actiunilor creste la 275 lei, investitorul va castiga 2.500 lei
d) Daca pretul actiunilor scade la 225 lei, comerciantul va castiga 15.000 lei

11. Detinatorul de actiuni are dreptul :

a) De a obtine o dobanda anuala
b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend

12. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice :

a) Care pe termen lung reduc costurile, in mare parte ascunse, suportate de cei neorganizati si prost
informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costuri in mare parte ascunse suportate de cei neorganizati si
prost informati

13. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de :

a) Scaderea gradului de ocupare
b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei

14. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :

a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit

15. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata
este limitata de :
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
b) Numarul creditelor pe care le acorda
c) Nr oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
d) Nr filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

16. Oferta curenta de munca este reprezentata de :

a) Populatia activa
b) Rezervele de munca
c) Populatia ocupata minus somerii
d) Populatia ocupata

17. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului?
a) Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor
b) Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
c) Interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate
d) Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
18. In conditiile in care, in anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld EUR, in timp
ce valoarea totala a importurilor a fost de 4.400 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de :
a) 10%
b) 90,91%
c) 110%
d) 9,09%

19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

a) In momentul in care ritmul crescut al somajului afecteaza gradul de ocupare al fortei de munca,
imigratia poate reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pietei muncii
b) Veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribui la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
c) Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui, pe termen scurt, la stimularea cererii
globale, in conditiile in care sunt economisite

20. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere de 45%), bunuri industriale (cu o pondere de 30%) si servicii.
Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 7%,
calculati rata inflatiei:
a) 116%
b) 5%
c) 4,9%
d) 104,9%

21. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare
asociate :
a) Deflatiei
b) Inflatiei
c) Dezinflatiei

22. Pe o piata financiara eficienta :

a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat orice noua
informatie sa fie integrata la pretul titlului
b) Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c) Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei

23. Inflatia :
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b) Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c) Descurajeaza traiul pe datorie
d) Descurajeaza consumul pe termen scurt

24. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda :

a) Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) Recesiunile ar fi mult mai puternica ca intensitate
c) Ar exista in economie mai multa incertitudine
d) Populatia ar fi mult mai bogata

25. Politica keynesiana :

a) A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b) Reducerea cheltuielilor politice
c) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
d) Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale

26. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara :

a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
b) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi

27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de :

a) Banca centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern

28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
a) M2 scade, dar M1 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc

29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre :

a) Populatia somera si populatia ocupata
b) Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c) Populatia active si populatia somera
d) Populatia somera si populatia active

30. Politicile anti-inflationiste :

a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

31. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :

a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie pentru ca productia este in mod simultan si venit

32. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a) Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este de preferat ca o
economie sa produca tot ce are nevoie, chiar daca participa si la schimbul extern
b) Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre industrii diferite, ca rezultat
al diferentelor de dezvoltare intre economiile participante la comertul mondial
c) Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor, este
preferabil ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
d) Se pot obtine castiguri din participareala comertul exterior numai daca o economie detine
avantaje absolute

33. Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei, ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%. Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
a) 1.000 lei
b) 500 lei
c) 5.000 lei
d) 1.500 lei

34. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina :

a) Scaderea cursului titlurilor de valoare
b) Nu are nici o influenta asupra cursului titlurilor de valoare
c) Cresterea cursului titlurilor de valoare

35. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii :

a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine definit
b) Se desfasoara intre guvern si angajatori
c) Se desfasoara intre guvern si sindicate
d) Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii

36. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin :

a) P;rin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b) Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din economie
c) Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul financiar
d) Nivelul de reglementare caracteristic

37. Participarea unei tari la comertul mondial :

a) Este direct proportionala cu potentialul economic si invers proportionala cu competitivitate
b) Este invers proportionala cu potentialul economic si direct proportionala cu competitivitate
c) Este cu atat mai ridicata cu cat economiile sunt protejate mai mult
d) Depinde direct proportional, atat de potentialul economic, cat si de competitivitate

38. Expansiunea creditelor determinata de banca centrala :

a) Are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”
b) Face ca sistemul sa sufere de “digestie”
c) Face ca “ingestia” de investitii sa fie mai mica decat capacitatea de “digestie”
d) Face ca sistemul sa sufere de “ingestie”

39. Care dintre urmatoarele institutii creeaza banii din economia romaneasca?
a) Bancile
b) Firmele de brokeraj
c) Guvernul
d) Banca nationala a Romaniei

40. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :

a) Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

b) Scumpirea creditelor acordate de banci
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative

41. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au un loc de
munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza,
atunci :

a) Nr somerilor este de 1.200.000

b) Populatia ocupata este de 15.000.000
c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 7,12%

42. Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”

a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in

functie de situatia existenta la termenul de scadenta
b) Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c) Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta

43. Expansiunea monetara :

a) Stimuleaza economia pe termen lung
b) Genereaza un boom economic pe termen lung
c) Stimuleaza economisirea
d) Conduce la cresterea generalizata a preturilor

44. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de :

a) Rezerva minima obligatorie
b) Scaderea ratei dobanzii
c) Scaderea ratei inflatiei
d) Limitele maxime impuse de catre stat

45. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand :

a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente

46. Cursul unei obligatiuni este influentat de :

a) Rata inflatiei
b) Nivelul ...
c) Rata dobanzii
d) Rezultatele financiare ale societatii existente

47. Daca o economie nu detine un avantaj absolut la nici un produs :

a) Ar trebui sa-si obtina tot ce are nevoie din productia proprie, deoarece participarea la schimbul
extern i-ar aduce pierderi
b) Cea mai buna solutie de participare la schimbul extern este protectia pe o perioada de timp pana
reuseste sa obtina avantajele absolute la anumite produse
c) Nu are nici o sansa sa detina avantaje relative
d) Poate obtine castiguri din economii de scara prin specializare si schimb

48. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi?

a) Aur
b) Argint
c) Cupru
d) Promisiuni de piata

49. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de :

a) Politicile implementate in statele centralizate

b) Absenta politicilor
c) Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
d) Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
50. Eficienta pietei de capital vizeaza :
a) Doar eficienta operationala
b) Atat eficienta operationala, cat si eficienta alocarii
c) Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d) Doar eficienta alocarii

51. In perioada electorala, politicienii vor prefera acele politici care produc :
a) Beneficii si costuri pe termen scurt
b) Beneficii si costuri pe termen lung
c) Beneficii pe termen lung
d) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

52. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin :
a) Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b) Vanzarea de obligatiuni de la stat
c) Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii

53. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat :
a) Politicile monetare restrictive din anii 1920
b) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c) Restrangerile creditului

54. Rata artificial redusa a dobanzii :

a) Este o trasatura a deflatiei
b) Stimuleaza cresterea nivelului de economisire intr-o economie
c) Permite o mai buna alocare a resurselor in economie
d) Permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
 GRILE MACRO
1) Banca comerciala li se perimite:
a) In economie nu sunt suficienti banii emisi de catre bancile centrale
b) Cetatenii sunt dispusi sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
c) Le este garantata aceasta posibilitate de catre sistemullegislativ
d) Sunt autorizate in acest sens de catre Bancile Centrale
2) Tarile sarace din zilele noastre pot beneficia cu adevarat de avantajul ramanerii in urma atat
timp cat:
a) La nivel intern nu este sufficient de dezvoltat sistemul de coruptie,asemeni tarilor bogate
b) Populatia autohtone,oricum obisnuita cu saracia ,are o structura inferioara a nevoilor in
raport cu tarile mai bogate
c) Pot aplica din lectiile invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari mai bogate
d) Sunt eligibile pentru asistenta financiara din partea guvernelor straine sau a agentilor
internationali
3) Completati spatiile libere ________________are ca effect_______:
a) Inflatia,stagnarea
b) Deflatia,scaderea
c) Inflatia,scaderea
d) Deflatia,cresterea
e) Dezinflatia,cresterea
4) Pentru a mari capitalul din tarile sarace este utilizat deseori ajutorul estern pe care il ofera
diferite state sau agenti internationali. Totusi ,adesea,aceasta nu este cea mai buna metoda
deoarece.
a) Ajutorul este adesea distribuit dupa criterii mai degraba politice decat economice
b) De multe ori ajutoarele sunt mai scumpe fata de imprumuturile de pe pietele financiare
c) Ajutorul ii avantajeaza doar pe donatori si de acestea va fi oferit doar in anumite conditii pe care
statele care il primesc trebuie sa le indeplineasca
d) Nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita
e) De obicei strainii nu cunosc in detaliu situatia locala ca sa demensioneze corect ajutorul
5) Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor economice ar avea loc prin
intermediul:
a) Banilor de hartie/plastic
b) Bancilor comerciale
c) Banilor din metale pretioase
d) Niciuna dintre variante nu este corecta
e) Toate variantele sunt corecte
f) Tranzactiilor online
g) Trocului
6) Prin politicile expansionist se obtin:
a) Astpectele positive pe termen lung
b) Nici una dintre variante nu este corecta
c) Toate variantele sunt corecte
d) Aspectele negative pe termen scurt
e) Aspect positive pe termen scurt
7) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
a) Barterul
b) Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
c) Utilizarea monedei
d) Utilizarea depozitelor verificabile
e) Utilizarea monedelor facute exclusive din metal pretios
8) Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, exclusand tarile din
Africa de Sud, pare in realitate sa fie rezultatul:
a) Lipsei de unitate si a razboaielor civile
b) Absentei interesului tarilor dezvoltate de a investi in zona
c) Tuturor factorilor enumeratii
d) Unei clime si a unui relief nefavorabile
e) Lipsei unor guverne stabilite si oneste,care sa actionize cu competenta
9) La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 milioane
de dolari, trebuie sa detina efectiv:
a) 200 milioane de dolari
b) 176 milioane de dolari
c) 24 milioane de dolari
d) 224 milioane de dolari
e) 112 milioane de dolari

1. Atunci cand utilizam pentru a compara PIB-ul per capita la nivel international, dolarul american,
imaginea furnizata este deseori eronata deoarece:

-oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani

2. Politica anti-inflationista:

-presupune cresterea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor

3. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate pentru a fi pastrate de catre banci este aceea
de:

-a se constrange capacitatea de a crea bani

4. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie a inflatiei a fost de 7%, iar in urmatoarele
trei luni (aprilie, mai si iunie) aceasta fluctueaza, luand valori de 11% (aprilie) si 15% (iunie) iar in
luna mai preturile au scazut cu 10%, care din urmatoarele variante este corecta:

-indicele de crestere a preturilor a fost in primele 4 luni de 1,32

5. Bancile comerciale creaza bani:

-facand imprumuturi

6. Printre efectele fenomenului inflationist ne putem aminti:

-pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii

7. Daca intr-o economie, rata rezervelor obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi creste
depozitele cu 100 RON, atunci masa monetara:

-nu se modifica

8. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:

-inzestrarea diferita cu resurse naturale

9. Oricare dintre noi am putea sa cream bani prin aceiasi metoda pe care o folosesc bancile
comerciale daca :

-am reusi sa convingem oamenii sa foloseasca banii creati ca mijloc de schimb

10. Daca retrageti de la un bancomat 100 lei din contul dumneavoastra de economii, atunci:

-M1 creste si M2 nu se modifica

11. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda masa monetara cu:

-Mai mult de 1 dolar

12. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un cont de economii:

-M1 scade si M2 nu se modifica

13. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

-Cresterea masei monetare

14. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

-M1 si M2 cresc

15. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

-Restrangerea masei monetare

16. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca efect:

-Cresterea masei monetare

17. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala are ca efect:

-Restrangerea masei monetare

18. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100 milioane de dolari
trebuie sa detina efectiv:

-15 milioane de dolari

19. Recesiunile conduc la :

-Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica

20. Recesiunile sunt rezultatul:

-Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica

21. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

-M1 creste si M2 nu se modifica

22. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100 milioane de dolari
poate acorda credite in valoare de:

-85 milioane de dolari

1. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ

c. 30%

2. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul retional al Statelor Unite, productia si
venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune
(dupa anul 1929) decat

c. 10 ani mai tarziu

3. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajunge in medie la

c. 19%

4. In Manifestul Partidului Comunist, din 1848, Marx si Engels au descris ,,crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pantru ca

c. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive

5. O ,,recesiune'' poate fi cel mai bine perceputa ca

c. o incetinire neintetionata si perturbare a ratei de crestere economica

6. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost

a. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista, care au facut inevitabila criza

7. Falimentele pe scara larga inregistrata de barcile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933

a. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

8. Ce inteleg autorii prin sintagma ,,boom artificial si nesuportabil"?

a. extinderea crediatrii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

afaceri neprofitabile

9. Conceptul de ,,cerere de bani" se refara la cantitatea de bani pe care oamenii doresc

b. sa o detina
10. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt

b. un stoc la un moment dat in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei prioade de timp

11. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru

a. venit

12. O persoana care decide sa amane achizitiile de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de

b. bani

13. Banii furnizeaza servicii pentru oameni

d. atat atunci cand sunt cheltuiti cast si atunci cand sunt economisiti

14. Detinerea de rezerve de bani

d. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platii

15. Principalul avantaj pe care detinera de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta

actiune este

c. flexibilitatea care isoteste lichiditatea

16. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de popualtie

d. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

17. Cantiatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie

c. este posibila sa difere in mod substantial

18. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar rata fondurilor federale este rata dobanzii la care

a. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

19. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca

d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

20. Afirmatia ca autoritatile nu ar face decat sa ,,intinda coarda" (grabind lucrurile daca ar incerca sa
anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca

b. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii

21. Termenul ,,politica" fiscala inseamnca

b. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala

22. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctualitatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea

c. cheltuielilor si taxelor de stat

23. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre

a. venitul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

b. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

c. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

d. toate variantele de mai sus

24. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

d. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine informatii
sunt puse la dipozitia publicului

25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probalitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca

c. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

26. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de la impozitare
in cadrul anumitor limite sau de a initia preveziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agreagata este neadecvata, politica fiscala
ar deveni

c. un mult mai efiecient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor

27. Politicile economice de stat reflecta foarte clar

c. interesele celor aflati la putere

28. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce

c. beneficii pe termen scrut si costuri pe termen lung

29. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale

c. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic
30. Guvernul federal poate functiona avand deficite foate mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal

b. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile

31. Un amendament constiturional care solicita un buget federal anual echilibrat

b. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare

privind bugetul

32. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rololului adecvat al statului in economie este

d. cat de bine functioneaza pietele?

33. Conform manualului, capitalismul global

a. este un sistem economic si politic

1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii

guvernelor, pt ca:

-utilizarea banilor le permite oamenilor sa isi mareasca avutia prin intermediul comertului

2. Banii:

-reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste, este prin:

-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comericiale

4. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

-permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$

5. Daca Banca Centrala compara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

- mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

6. Rata solicitata a rezervelor:

- functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acodrate de banci

7. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

- publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

8. Bancile comerciale creeaza bani:

- facand imprumuturi
9. Ati putea creea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:

- convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb

10. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata:

- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

11. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitatea in capacitatea lor de a crea bani prin:

- cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

12. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

- a le constrange capacitatea de a crea bani

13. Cel mai bun argument pt restabilirea etalonului in aur, in SUA , este acela ca

- astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie

14. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur a statelor unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:

-statul ar putea foarte usor anula etLonul in aur oricand i- ar constrange politicos

15. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in
care alte variante raman constante, determina o crestere:

- atata pentru M1 cat si pt M2

16. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

-M1 scade dar M2 nu se modifica

17. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

-acordarea de imprumuturi din rezervele de exces

18. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

-diminuarea cerintelor privind rezervele legale

- extinderea creditelor pt bancile comerciale

-achizitioanarea de obligatiuni de la stat

- oricarea dintre metodele enumerate mai sus

19. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

- si rezerve excedentare
20. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:

-mai mult de un dolar sub forma de bani noi

21. Rata dobanzii pe care Bancile Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:

-rata de discount

22. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in SUA este:

-depozitele verificabile

23. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

-barterul

24. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din

- obligatiile institutiilor de incredere

25. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:

-toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

26. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si :

- promiteau sa plateasca o suma de monede metalice la cerere

27. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:

- acela ca era mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede

28. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pt ca eceste metale:

-erau atractive

-erau divizile

-erau durabile

-erau transportabile

-erau rare

-indeplineau toate conditiile mentionate mai sus

29. Tehnica utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale bancilor
comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

-achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

30. Achizitionarea de catre bancile rezervei federale a unor obligatiuni de stat detinute anetrior de
catre populatie:

- mareste rezervele bancilor comerciale

31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani este
reprezentata de:

- operatiuni pe piata libera

32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

- autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani

33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

- deoarece bancile si populatia se comporta intr o maniera care contracareaza initiativele bancii
centrale

- deoarece la nivel general se asteapta ca banca cebtrala sa atinga alte obiective care s ar putea afla
in conflict

-deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat

- deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care banca centrLa ar trebui saa le
utilizeze pt a si atinge obiectivele

- din toate motivele enunerate mai sus

34. Desi exista multe dezarcorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pt inflatie
exista un acord general asupra faptului ca

- o rata excesiviva de crestede a stocului national de bani va cauza inflatie

35. Recesiunea este cel mai binedefinita ca o perioada in care

- apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile

36. O crestere a cererii de bani di partea populatiei sugereaza ca:

- oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
in conturile lor bancare

37. Cantitatatea de bani oferita de autoritatile monetare

- va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

- este posbil sa fie maj mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina

- este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
- toate variantele sunt adevarate

38. Diferntele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si camtitatea de bani
pe care le o pune la dispozitie banca centrala

- incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitatea economica

39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile
in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar

- bancile comerciale doresc sa creasca nr imprumuturilor acordate

- cererea de bani a populatiei a crescut

- populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite

- toate raspunsurile sunt corecte

40. Intarzierile „ sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre :

- aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

-recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

- toate variantele de mai sus sunt corecte

41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pt ca

- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuieleile modificate trebuie sa fie aprobate
esteprea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/ sah monetara pt a
asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa
influenteze

- PIB ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt.

• 1.
Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a
autorizarii guvernelor, pentru ca:

o A.

In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

o B.

Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii

o C.

Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”

o D.

Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul

comertului

• 2.
Banii:

o A.

Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

o B.

Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca

o C.

E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor

o D.

Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

• 3.
Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
 o A.

Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit

o B.

Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

o C.

Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat

o D.

crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale

• 4.
Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

o A.

Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

o B.

Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$

o C.

Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$

o D.

Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$

• 5.
Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

o A.

Reduce rezervele sistemului bancar comercial

o B.

Reduce oferta de bani

 o C.

Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

o D.

Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

• 6.
Rata solicitata a rezervelor:

o A.

Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

o B.

Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca aceasta

nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor

o C.

Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice

garantiile la cererea deponentilor

o D.

Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul
si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

• 7.
Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

o A.

Erau atractive

o B.

Erau divizibile

o C.

Erau durabile

o D.
 Erau transportabile

o E.

Erau rare

o F.

Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus

• 8.
Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din
metal neprelucrat era:

o A.

Gradul mai mare de atractivitate al monedelor

o B.

Acela ca monedele purtau sigiliul statului

o C.

Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari

o D.

Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede

• 9.
Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
pentru a impiedica falsificarea lor si:

o A.

Acceptati de catre stat la plata texelor

o B.

Sustinuti de garantii ale statului

o C.

Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere

 o D.

Utilizati pe scara larga in comertul international

• 10.
Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de
bani pentru ca:

o A.

Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

o B.

Statul a decretat ca ele reprezinta banii

o C.

Sunt amortizabile in aur

o D.

Sunt amortizabile in argint

• 11.
Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:

o A.

Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

o B.

Bancnote

o C.

Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

o D.

Obligatiile institutiilor de incredere

• 12.
Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
 o A.

Utilizarea depozitelor verificabile

o B.

Utilizarea monedei

o C.

Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei

o D.

Barterul

• 13.
Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:

o A.

Monedele rare

o B.

Bancnotele din rezervele federale

o C.

Depozitele verificabile

o D.

Depozitele de economii

• 14.
Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

o A.

Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

o B.

Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere

 o C.

Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala

o D.

Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat

• 15.
Bancile comerciale creeaza bani:

o A.

Imprumutand de la deponenti

o B.

Facand imprumuturi

o C.

Tiparind bancnote

o D.

Prin toate metodele descrise mai sus

• 16.
Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:

o A.

Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

o B.

Transforma metalele in monede

o C.

Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de

emitere a banilor

o D.
 Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb

• 17.
Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata?

o A.

Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale

o B.

Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea

o C.

Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii

o D.

Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

• 18.
Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:

o A.

Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

o B.

Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu

o C.

Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

o D.

Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu

• 19.
 Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:

o A.

A le constrange capacitatea de a crea bani

o B.

A mentine increderea deponentilor

o C.

A impiedica o prabusire a pietei valorilor

o D.

A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului

• 20.
Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:

o A.

Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie

o B.

Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros

o C.

Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur

o D.

Restul lumii utilizeaza deja acest etalon

• 21.
Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele
Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:

o A.
 I-ar saraci pe producatorii de aur

o B.

Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare

o C.

Argintul este un metal preferat in Statele Unite

o D.

Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile

• 22.
O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale,
in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

o A.

A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

o B.

Pentru M1, dar nu si pentru M2

o C.

Pentru M2, dar nu si pentru M1

o D.

Atat pentru M1, cat si pentru M2

• 23.
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:

o A.

M1 si M2 cresc

o B.

M1 si M2 scad
 o C.

M2 creste, dar M1 nu se modifica

o D.

M1 scade, dar M2 nu se modifica

• 24.
Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

o A.

Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

o B.

Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

o C.

Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale

altor deponenti

o D.

Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor

deponenti

• 25.
Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:

o A.

Diminuarea cerintelor privind rezervele legale

o B.

Extinderea creditelor pentru bancile comerciale

o C.

Achizitionarea de obligatiuni de la stat

o D.
 Oricare din metodele enumerate mai sus

• 26.
Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:

o A.

Dar nu si active aditionale

o B.

Dar nu si rezerve aditionale

o C.

Dar nu si rezerve excedentare

o D.

Si rezerve excedentare

• 27.
Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:

o A.

Haos

o B.

Mai putin de un dolar sub forma de bani noi

o C.

Exact un dolar sub forma de bani noi

o D.

Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

• 28.
 Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile
membre este denumita:

o A.

Rata de discount

o B.

Rata fondurilor federale

o C.

Rata primara

o D.

Rata de trezorerie

• 29.
Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de
bani este:

o A.

Utilizarea amenintarilor si a coercitiei

o B.

Modificarea ratei de discount

o C.

Modificarea cerintelor privind rezervele legale

o D.

Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

• 30.
Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat
detinute anterior de catre populatie:

o A.
 Diminueaza rezervele bancilor comerciale

o B.

Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale

o C.

Mareste rezervele bancilor comerciale

o D.

Reduce datoria nationala

• 31.
Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor
de bani este reprezentata de:

o A.

Operatiunile privind lichiditatea

o B.

Operatiunile pe piata libera

o C.

Operatiunile de discount

o D.

Operatiunile privind rata dobanzilor

• 32.
Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
procent din depozitele lor:

o A.

Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

o B.

Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor

 o C.

Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc

o D.

Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea

stocului de bani

• 33.
Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la
nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:

o A.

Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale

o B.

Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte

obiective, care s-ar putea afla in conflict

o C.

Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a

ofertei de bani la un moment dat

o D.

Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca

Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

o E.

Din toate motivele enumerate mai sus

• 34.
Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si
remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

o A.

Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de
a stabiliza rata de crestere a PIB
 o B.

O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

o C.

O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie

o D.

O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune

• 35.
Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

o A.

Procentul populatiei active in campul muncii scade

o B.

Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile

o C.

Nivelul preturilor scade

o D.

Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade

• 36.
O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

o A.

Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze

balante medii mai mari in conturile lor bancare

o B.

Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare

o C.

Pretul banilor a crescut

 o D.

Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar

• 37.
Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

o A.

Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

o B.

Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina

o C.

Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina

o D.

Toate variantele de mai sus sunt adevarate

• 38.
Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si
cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

o A.

Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

o B.

Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei

o C.

Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii

astfel incat sa poata genera instabilitate economica

o D.

Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc

nu poate fi obtinut
• 39.
Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii
monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa
mareasca cheltuielile totale, dar:

o A.

Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

o B.

Cererea de bani a populatiei a crescut

o C.

Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite

o D.

Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte

• 40.
Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre:

o A.

Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

o B.

Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

o C.

Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia

o D.

Toate variantele de mai sus

• 41.
 Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:

o A.

S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate

o B.

De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale

o C.

Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

o D.

Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu

productia si venitul total

• 42.
Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala
si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara
a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

o A.

PIB-ul nominal

o B.

PIB-ul real

o C.

Nivelul preturilor

o D.

PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

• 43.
 In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:

o A.

10%

o B.

20%

o C.

30%

o D.

50%

• 44.
Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:

o A.

9%

o B.

13%

o C.

19%

o D.

30%

• 45.
Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor
Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929
dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

o A.
 2 ani mai tarziu

o B.

5 ani mai tarziu

o C.

10 ani mai tarziu

o D.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

• 46.
In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris
„crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

o A.

Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri

o B.

Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest

obiectiv

o C.

Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive

o D.

Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul

asupra sistemului economic

• 47.
O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:

o A.

O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

o B.

O perioada de scadere a preturilor medii

 o C.

O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica

o D.

Orice reducere a ratei de crestere a PIB

• 48.
Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

o A.

Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica

monetara reductionista, care au facut inevitabila criza

o B.

Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga

economie

o C.

Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929

o D.

Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice;

de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza

• 49.
Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:

o A.

Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

o B.

Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala

o C.

Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii

o D.
 Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat

• 50.
Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

o A.

Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile

o B.

Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la

cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile

o C.

Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la

fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”

o D.

Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului economic”,
ceea ce a determinat un avant nesustenabil

• 51.
Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii
o doresc:

o A.

Sa o consume

o B.

Sa o detina

o C.

Sa o achizitioneze

o D.

Sa o utilizeze
• 52.
Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

o A.

Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

o B.

Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp

o C.

Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat

o D.

O forma a venitului, dar nu singura forma posibila

• 53.
O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:

o A.

Venit

o B.

Bani

o C.

Bani si venit

o D.

Valoarea banilor

• 54.
O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
 o A.

Venit

o B.

Bani

o C.

Bani si venit

o D.

Mobila

• 55.
Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

o A.

Doar atunci cand produc dobanda

o B.

Doar atunci cand sunt cheltuiti

o C.

Doar atunci cand sunt economisiti

o D.

Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

• 56.
Detinerea de rezerve de bani:

o A.

Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

o B.

Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura

 o C.

Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca

o D.

Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit

• 57.
Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care
aleg aceasta actiune este:

o A.

Rata dobanzii

o B.

Puterea asupra altora

o C.

Flexibilitatea care insoteste lichiditatea

o D.

Un mod de viata mai luxos

• 58.
Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul
bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

o A.

Ar putea fi ocazional inegale

o B.

Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara

o C.

Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru

o D.
 Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

• 59.
Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul
bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

o A.

Nu au nicio legatura una cu alta

o B.

Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

o C.

Este posibil sa difere in mod substantial

o D.

Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au

• 60.
Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a
exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata
dobanzii la care:

o A.

Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

o B.

Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala

o C.

Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale

o D.

Imprumuta bani guvernul Statelor Unite

• 61.
 Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei expansiuni
economice rapide si excesive pentru ca:

o A.

O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis

o B.

Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica

o C.

Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor

o D.

Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa
dea cu imprumut din rezervele lor

• 62.
Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda” (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de
bani sugera ca:

o A.

Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

o B.

Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea

lor legala pe parcursul recesiunii

o C.

Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor care

apoi ar da faliment

o D.

Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii

• 63.
 Termenul „politica fiscala” inseamna:

o A.

Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

o B.

Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala

o C.

Finantare deficitara

o D.

Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor

• 64.
Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

o A.

Ratei de crestere a stocului de bani

o B.

Ratelor dobanzii

o C.

Cheltuielilor si taxelor de stat

o D.

Profiturilor estimate

• 65.
Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
sunt intarzierile dintre:

o A.

Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

 o B.

Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

o C.

Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

cheltuielile si productia

o D.

Toate variantele de mai sus

• 66.
Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si
deciziilor de productie?

o A.

Date neadecvate

o B.

Computere insuficient de performante

o C.

Lipsa interesului pentru aceasta problema

o D.

Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de

putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

• 67.
Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

o A.

S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate

o B.
 De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale

o C.

Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

o D.

Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu

productia si venitul total

• 68.
Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica
ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de
cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui
ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar
deveni:

o A.

O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

o B.

Un mult mai eficient instrument de stabilizare

o C.

Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor

o D.

O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

• 69.
Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

o A.

Interesul public

o B.

Interesele majoritatii
 o C.

Interesele celor aflati la putere

o D.

Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa

• 70.
Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care
vor produce:

o A.

Beneficii si costuri pe termen lung

o B.

Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt

o C.

Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

o D.

Beneficii si costuri pe termen scurt

• 71.
Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care
voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

o A.

Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

o B.

Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera

o C.

Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic

o D.
 De fapt, acestea vor fi marite

• 72.
Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu
poate face acest lucru deoarece guvernul federal:

o A.

Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

o B.

Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea

mijloace cu care sa achite datoriile

o C.

Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de

ocupare a populatiei

o D.

Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare

• 73.
Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

o A.

Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice

o B.

Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul

o C.

Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa

poporului

o D.

Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore

Constitutia atunci cand doreste sa o faca
• 74.
Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:

o A.

Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?

o B.

Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile de

crestere in cadrul bazei monetare?

o C.

Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit impotriva

posesorilor puterii pe piata?

o D.

Cat de bine functioneaza pietele?

• 75.
Conform manualului, capitalismul global:

o A.

Este un sistem economic si politic

o B.

In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai planificarii

centralizate

o C.

A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta

controlului de stat asupra fluxurilor de capital

o D.

A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990

• 76.
 Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

o A.

Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

o B.

Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite

decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi
oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto,
zidari, etc.

o C.

Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati

o D.

Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

• 77.
In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

o A.

Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

o B.

Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile

specifice

o C.

Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut

• 78.
Cursul valutar conventional:

o A.

Este stabilit in mod liber pe piata

o B.

Este similar paritatii metalice

 o C.

Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi

factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi

o D.

Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective

• 79.
Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos
de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri
industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor
bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
de 3%, calculati rata inflatiei.

o A.

105,85%

o B.

6%

o C.

58%

o D.

5.8%

• 80.
Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune
o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

o A.

Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare

o B.

Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')

 o C.

Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'

• 81.
Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze
cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

o A.

Cresterea valorii banilor

o B.

Aparitia inflatiei

o C.

Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor

o D.

Aparitia deflatiei

• 82.
Capitalul real:

o A.

Este acelasi lucru cu capitalul fictiv

o B.

Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa

o C.

Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

o D.

Se valorifica in procesul de productie

• 83.
Inflatia reprezinta:
 o A.

O consecinta a cresterii generalizate a preturilor

o B.

Un stimulent pe termen lung al activitatii economice

o C.

O politica deliberata a autoritatilor monetare

o D.

Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere

• 84.
Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

o A.

O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

o B.

O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)

o C.

O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

• 85.
In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de
7%, atunci:

o A.

Numarul somerilor este de 630.000 de persoane

o B.

Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane

o C.
 Numarul somerilor este de 1 milion de persoane

o D.

Populatia activa este de 10 milioane de persoane

• 86.
Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

o A.

Sa economiseasca in vederea unui consum viitor

o B.

Sa consume mai mult decat au economisit

o C.

Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute

o D.

Contribuie la acumulare de capital

• 87.
Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

o A.

Tranzactii numai cu obligatiuni

o B.

Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor

financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora

o C.

Tranzactii numai cu actiuni

• 88.
Care din urmatoarele intrebari este falsa?

o A.
 Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,
deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare

o B.

Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici

o C.

Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara

o D.

Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin

factori de productie abundenti

• 89.
Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului,
in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul
in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus
sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:

o A.

360 USD

o B.

250 USD

o C.

350 USD

o D.

160 USD

• 90.
 Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:

o A.

Nota de hartie

o B.

Card de credit

o C.

Nota de metal

o D.

Bilet la banca

• 91.
O politica fiscala contraciclica va produce:

o A.

Extinderea expansiunilor si recesiunilor

o B.

Deficite atunci cand scade PIB

o C.

Deficite atunci cand creste PIB

• 92.
Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930
a fost aceea ca:

o A.

Deficitele nu sunt bune pentru economie

o B.

Deficitele sunt bune pentru economie

 o C.

Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an

• 93.
Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:

o A.

Comercianti

o B.

Banci

o C.

Bursele de valori

o D.

Agentii guvernamentale

• 94.
Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

o A.

Nu genereaza un „boom” artificial

o B.

Are la baza cresterea economiilor reale

o C.

Creste rata dobanzii de pe piata monetara

o D.

Reduce rata dobanzii de pe piata monetara

• 95.
Legea lui Okun spune ca:
 o A.

Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

o B.

Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua

o C.

Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala

o D.

Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei

• 96.
Recesiunile se produc atunci cand:

o A.

Toata productia este compusa din bunuri omogene

o B.

Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti

o C.

Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti

o D.

Sunt interpretare gresit semnalele date de pret

• 97.
Echilibrul monetar determina stabilitatea:

o A.

Ratei somajului

o B.

Cantitatii de bunuri si servicii produse

 o C.

Locurilor de munca

o D.

Puterii de cumparare

• 98.
Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

o A.

Usurinta de a fi transportat

o B.

Acceptabilitatea

o C.

Perisabilitatea

o D.

Abundenta

• 99.
O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei
fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul
incasat de persoana respectiva in 3 ani:

o A.

25.000 lei

o B.

32.500 lei

o C.

30.000 lei

o D.
 3.000 lei

• 100.
În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui
Okun, rata estimata a somajului este de:

o A.

4,6%

o B.

6,4%

o C.

6,8%

o D.

7,8%

• 101.
Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

o A.

De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

o B.

De la banca centrala la consumatori

o C.

De la producatori la consumatori

o D.

De la guvern la investitori privati

• 102.
Politica anti-inflationista presupune:
 o A.

Reducerea ratei dobanzii

o B.

Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse

o C.

Cresterea cheltuielilor guvernamentale

o D.

Abandonarea expansiunii monetare

• 103.
Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:

o A.

Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

o B.

Achizitionarea de obligatiuni de la stat

o C.

Vanzarea de obligatiuni de la stat

o D.

Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

• 104.
Somajul frictional:

o A.

Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

o B.

Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice

 o C.

Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator

o D.

Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit

• 105.
Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

o A.

Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul

economic si direct proportionala cu competitivitatea

o B.

Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a

pierderilor de competitivitate

o C.

Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor

mondiale, este in scadere

o D.

Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

• 106.
In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

o A.

12,4%

o B.

8%

o C.

4%
 o D.

124%

• 107.
In sistemul formelor regionale de comert liber:

o A.

Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice

o B.

Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale

reciproce

o C.

Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie – capital si munca

o D.

Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor

• 108.
Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem
enumera urmatoarele masuri:

o A.

Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

o B.

Incurajarea economisirii

o C.

Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla

o D.

Descurajarea consumului public, respectiv privat

• 109.
Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare?

o A.

M1 si M2 scad

o B.

M2 creste dar M1 nu se modifica

o C.

M1 si M2 cresc

o D.

M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

• 110.
In perioada electorala se va opta pentru:

o A.

Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real

o B.

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe

termen scurt

o C.

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile

pe termen scurt

o D.

Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia

• 111.
Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura
cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
 o A.

Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului

o B.

Incapatanarii oamenilor

o C.

Faptului ca piata muncii este segmentata

o D.

Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

• 112.
In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:

o A.

90%

o B.

72%

o C.

128,57%

o D.

80%

• 113.
Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata,
ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe
ansamblul acestor operatiuni:
 o A.

Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

o B.

Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei

o C.

Castiga 70.000 lei

o D.

Castiga 95.000 lei

• 114.
Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

o A.

Banca Centrala

o B.

Agentie guvernamentala

o C.

Institutie financiara de incredere

o D.

Guvern

• 115.
Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?

o A.

M2 scade dar M1 nu se modifica

o B.

M1 si M2 scad
 o C.

M1 scade dar M2 nu se modifica

o D.

M1 si M2 cresc

• 116.
Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

o A.

Populatia somera si polulatia ocupata

o B.

Populatia somera si intreaga populatie a tarii

o C.

Populatia active si populatia somera

o D.

Populatia somera si populatia activa

• 117.
Politicile anti-inflationiste

o A.

Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

o B.

Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale

o C.

Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist

o D.

Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

• 118.
Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

o A.

Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

o B.

Scumpirea creditelor acordate de banci

o C.

Austeritatea politicilor guvernamentale

o D.

Distorsionarea preturilor relative

• 119.
Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000
persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000
renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:

o A.

Numarul somerilor este de 1.200.000

o B.

Populatia ocupata este de 15.000.000

o C.

Populatia activa este de 16.500.000

o D.

Rata somajului este de 6,9%

• 120.
Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

o A.
 Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

o B.

Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta

o C.

Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

• 121.
Expansiunea monetara:

o A.

Stimuleaza economia pe termen lung

o B.

Genereaza un boom economic pe termen lung

o C.

Stimuleaza economisirea

o D.

Conduce la cresterea generalizata a preturilor

• 122.
Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

o A.

Rezerva minima obligatorie

o B.

Scaderea ratei dobanzii

o C.

Scaderea ratei inflatiei

o D.
 Limitele maxime impuse de catre stat

• 123.
Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

o A.

Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite

o B.

Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

o C.

Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente

• 124.
Echilibrul monetar reprezinta :

o A.

Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

o B.

Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni

o C.

Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite

o D.

Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

• 125.
Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

o A.

Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

o B.
 Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

o C.

Ar exista in economie mai multa incertitudine

o D.

Populatia ar fi mult mai bogata

• 126.
Politica keynesiana:

o A.

A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

o B.

Reducerea cheltuielilor publice

o C.

A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

o D.

Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor

guvernamentale

• 127.
Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

o A.

Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare

o B.

Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit

o C.

Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi

• 128.
Detinatorul de actiuni are dreptul:

o A.

De a obtine o dobanda anuala

o B.

De a obtine un venit sigur

o C.

De a obtine devident

• 129.
In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

o A.

8%

o B.

6%

o C.

6.12%

o D.

106%

• 130.
Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

o A.

Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati

o B.
 Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen lung

o C.

Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen scurt

o D.

Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati

• 131.
Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

o A.

Scaderea gradului de ocupare

o B.

Cresterea volumului de credite acordate

o C.

Reducerea volumului de credite acordate

o D.

Cresterea productiei

• 132.
Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

o A.

O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale

o B.

Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat

o C.

Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

 o D.

Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si

venit

• 133.
Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata este limitata de:

o A.

Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale

o B.

Numarul creditelor pe care le acorda

o C.

Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii

o D.

Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona

• 134.
Banii:

o A.

Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

o B.

Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca

o C.

E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor

o D.

Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

• 135.
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:

o A.

M1 si M2 cresc

o B.

M1 si M2 scad

o C.

M2 creste dar M1 nu se modifica

o D.

M1 scade dar M2 nu se modifica

• 136.
Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

o A.

Guvernul

o B.

Bancile

o C.

Firmele de brokeraj

o D.

Banca Nationala a Romaniei

• 137.
Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

o A.

Reduce rezervele sistemului bancar comercial

 o B.

Reduce oferta de bani

o C.

M1 creste

o D.

Rata dobanzii creste

• 138.
Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
un computer cum variaza agregatele monetare?

o A.

M1 si M2 cresc

o B.

M1 creste si M2 ramane neschimbat

o C.

M2 creste dar M1 nu se modifica

o D.

Nici M1, nici M2 nu se modifica

• 139.
Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

o A.

Scaderea preturilor

o B.

Marirea taxelor

o C.

Inflatia
 o D.

Micsorarea impozitelor

• 140.
Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

o A.

Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

o B.

Rata dobanzii scade

o C.

M1 creste

o D.

Creste oferta de bani

• 141.
Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de
credit intr-un cont de economii:

o A.

M1 si M2 cresc

o B.

Nici M1, nici M2 nu se modifica

o C.

M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica

o D.

M2 ramane neschimbat dar M1 scade

• 142.
Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A.

Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor

o B.

Sumele totale depuse si rezervele obligatorii

o C.

Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii

o D.

Credite si depozite
 l . In lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 8%. În aceste condiții, rata inflației
pe cele trei luni a fost de:
a. 24%
b. 25,97%
c. 26,82%
d. 27%
2. Dacă nivelul inflației se apreciază prin rata creșterii costului vieții calculată pe baza unui coș de consum
format din: alimente, cu pondere de 40% și o rată a creșterii prețurilor de 30%, bunuri industriale, cu
pondere de 35% și un indice general de creștere a prețurilor de 120% și servicii, cu o rată a creșterii
prețurilor de 14%. Rata inflației este:
a. 39,5%
b. 22,5%
c. 54,66%
d. 21,33%
3. Să presupunem că produsul intern brut din anul tl este constitutit doar din trei categorii de bunuri finale
ale căror prețuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Prețul unitar
Categoria Cantitatea
in anul to in anul tl
15 000 40 70
3 000 20 25

c 400 10 12

Rata inflației este:

a. 50,25%
b. 70,15%
c. 58,15%
d.
4. Politica anti-inflaționistă presupune:
a. Abandonarea expansiunii monetare
b. Reducerea ratei dobânzii
c. Creșterea cheltuielilor guvernamentale
d. Posibilitatea finanțării deficitelor bugetare la costuri reduse
5. Inflația reprezintă:
a. Un efect al funcționării defectuoase a pieței libere
b. O consecință a creșterii generalizate a prețurilor
c. O politică deliberată a autorităților monetare
d. Un stimulent pe termen lung al activității economice
6. Sursa inflației se găsește în:
a. Fixarea unor prețuri prea ridicate de către guvern
b. Dorința antreprenorilor de a-și maximiza profiturile
c. Politica eronată de stabilire a prețurilor de către vânzători
d. Reducerea artificială a ratei dobânzii de către autoritățile monetare
Macroeconomie
Brosura 16, simulare mai 2018

1.Dividendul reprezinta:
a) Un castig variabil garantat de intreprindere
b) Castigul unei obligatiuni
c) Castigul unei actiuni

d) Castigul titlurilor de valoare

2. Daca pe fiecare din primele trei luni ale anului inflatia a fost de 2%,atunci rata
inflatiei la sfarsitul celor 3 luni a fost:
a) 6,12%
b) 8%
c) 6%
d) 2%

3. Un operator la bursa vinde 100 actiuni X la 500 lei/buc. si cumpara 200 actiuni Y la
300 lei/buc.,ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunii X este de 400 lei/buc., iar actiunii Y este de 350 lei/buc.
a) Speculatia cu actiuni X este a la baisse

b) Rezultatul operatiunii este de 20.000 lei castig

c) Speculatia cu actiuni Y este a la hausse

4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul national este de 4000, respectiv 5000,
6000 si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C= 600+0,8y,
iar investitia autonoma este Io=400, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru

c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune

d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoiare nominala de 90 lei
fiecare. Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Dupa un an de zile, cand rata dobanzii
este de 5%, obligatiunile sunt vandute:

a) Cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei

b) Daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii va fi de 50 lei
c) Castigul total obtinut este de 1500 lei
d) Daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei

6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:

a) Pe scaderea cursului acestora
b) Pe o operatiune de tip a la hausse

c) Pe cresterea cursului acestora

d) Pe faptul ca va incasa dobanzi

7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10.000 u.m., are un curs de 100.000
u.m., ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 10%
b) 30%

c) 20%

8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:

a) Teoria ofertei

b) Teoria cererii
c) Teoria preturilor
d) Teoria cantitativa a banilor

9. Obligatiunea este:
a) Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei
 b) Un titlu de valoare
c) Un titlu purtator de veit
d) Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividente

10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numarului decatre populatie (I)=20%,

coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a)=20%, numeral la populatie C=60.000,
rezervele bancilor reprezinta:

a) 10.000
b) 40.000
c) 60.000
d) 30.000

11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi

putem aminti:
a) Deflatorul PNB
b) Productivitatea muncii

c) Rata de rentabilitate a investitiei

d) Perioada de rambursare a investitiei

12. O economie de troc este aceea in care:

a) Exista moneda marfa

b) Schimbul este mijlocit de un echivalent general
c) O marfa se schimba direct pe alta marfa
d) Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat

13. Ciclicitatea economica:

a) Este un proces normal, natural
b) A aparut odata cu interventia statului in economie

c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica

d) Este caracteristica doar economiilor centralizate
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Omiterea de actiuni

b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne
d) Imprumuturi publice exerne

15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:

a) Piata monetara
b) Piata primara
c) Piata secundara

d) Piata tertiara

16. Balanta de plati externe reflecta:

a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital

c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii

d) Ansamblul incasarilor si platilor determinate de tranzactii reale si
financiare cu restul lumii

17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o cerstere generalizata a

preturilor de:
a) Peste 15% anual
b) 5-10% anual

c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regsim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung

b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt

c) Balanta rezervelor monetare internationale
 d) Balanta comerciala

19. Daca, atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m.,
impozitul pe venit creste si el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o
impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe

c) Proportionala
d) In cote procentuale

20. Venitul national disponibil se determina prin:

a) Adaugarea la nivelul national a subventiilor de exploatare

b) Adaugarea la nivelul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii

21. Programul social exprima:

a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii

d) Ridicarea standardului de viata

22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de
20% inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:

a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%

23. Obligatiunea permite obtierea:

 a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile

d) Unui profit maxim

24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de

actiuni, el mizeaza:

a) Pe crestereacuesului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baisse

25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:

a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei

c) Repartizat mai bine fondulde munca

26. Sistemul productie materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:

a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie

b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata

c) Se bazeaza te teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive

27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:

a) Economiile realizate pe unitatea de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii

d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate

28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia:
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman

c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson

d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux

29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este
C=1000+0,8Yd, impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile
autonome de 1500 u.m., iar cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci:
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 u.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru
devine 13.000 u.m.
c) La o scaderede 100 u.m. a platilor de transfer, venitul national ajunge la
11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.

30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:

a) O ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei
b) Dreptul proprietarului de a beneficia de dividente
c) Un imprumut

d) Un drept de proprietate

31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000
u.m. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:

a) 20%
b) 30%
c) 10%

32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:

a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
 c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatilor dintr-o economie
nationala
d) Releva tipurile de agenti economici

33. Coeficientii de comert exterior sunt:

a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

c) mai mari, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic

34. Prin politica de “open market”, atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe
piata financiara:
a) Reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara
b) Majoreaza cursul acestora
c) Creste cantitatea de moneda de pe piata monetara

35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal sunt:

a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea

d) Avantul

36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:

a) O scadere a nivelului national

b) O scadere a cererii agregate

c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei

37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza
unui cos de consum format din: alimente cu pondere de 30%si o rata de crestere a
preturilor de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de
110% si servicii cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) Indicele preturilor este de 112,5%

b) Rata inflatiei este de 9,75%

c) Rata inflatiei este de 12,5%
d) Indicele preturilor este de 1,0975

38. Cresterea economica inflationista:

a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice

d) Este un tip de crestere daunator economiei pe termen mediu si lung

39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:

a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea
“bunurilor publice”

b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor

intre firmele nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive

40. Cresterea economica neinflationista:

a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin

c) Este o crestere economica cu rate pozitive

d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
1. Politica keynesiana:

- a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern;

2. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit

procent din depozitele lor:

- autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea

stocului de bani;

3. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

- cresterea productiei;

4. Inflatia reprezinta:

- o politica deliberata a autoritatilor monetare;

5. Echilibrul monetar reprezinta:

- un echilibru intre cererea si oferta de moneda;

6. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

- ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor

mondiale, este in scadere;

7. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de
Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc
acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a:

- 350 USD
8. Recesiunile se produc atunci cand:

- sunt interpretate gresit semnalele date de pret;

9. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si
aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

- erau transportabile;

- erau durabile;

- erau rare;

- erau divizibile;

- erau atractive;

10. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:

- utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul

comertului;

11. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in SUA ajungea in medie la:

- 19%;

12. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:

- bilet de banca;

13. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

- rezerva minima obligatorie;

14. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

- populatia somera si populatia activa;

15. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul
bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

- este posibil sa difere in mod substantial;

16. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:

- mai mult de un dolar sub forma de bani noi;

17. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:

- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor

sale;

18. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

- M1 scade dar M2 nu se modifica;

19. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani
sugera ca:

- bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor
legala pe parcursul recesiunii;

20. Banii:

- reprezinta un mijloc de schimb general acceptat;

21. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

- recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia;

- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile

si productia;
- inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme.

22. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

- Banca Centrala;

23. Expasiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

- reduce rata dobanzii de pe piata monetara;

24. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

- o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie;

25. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

- ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor

financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora;

26. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:

- si rezerve excedentare;

27. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

- atat pentru M1, cat si pentru M2;

28. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:

- 12,4%
29. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun,
rata estimata a somajului este de:

- 7.8%

30. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

- sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive;

31. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

- extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica

monetara reductionista, care au facut inevitabila criza;

32. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este
acela ca:

- astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata

in circulatie;

33. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale

au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale;

34. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la

nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:

- deoaree la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,

care s-ar putea afla in conflict;

- deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala

ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele;

- deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale;
-deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei
de bani la un moment dat.

35. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care

vor produce:

- beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung;

36. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar
ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

- recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia;

- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile

si productia;

- aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme.

37. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

- le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare

privind bugetul;

38. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

- care ofera beneficii doar unui grupuri de interese bine organizate si informate pe un
termen scurt;

39. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

- acceptabilitatea;

40. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

- diminuarea creditelor pentru bancile comerciale;

42. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si
cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

- incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii

astfel incat sa poata genera instabilitate economica;

43. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

- mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale;

44. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

- 10 ani mai tarziu;

45. Principiul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:

- flexibilitatea care insoteste lichiditatea;

46. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei expansiuni
economice rapide si excesive pentru ca:

- Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezevele lor;

47. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

- oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare;

48. Somajul frictional:

- apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit;
49. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

- M1 creste;

50. Detinerea de rezerve de bani:

- ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit;

51. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

- bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite;

52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

- dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor;

53. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze

cantitatea de moneda, Aceasta masura are drept consecinte:

- aparitia inflatiei;

54. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem
enumera urmatoarele masuri:

- stimularea investitiilor, publice si private deopotriva;

55. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii
pentru:

- venit;

56. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc
de munca si 50.000 emigreaza atunci:

- populatia ocupata este de 15.000.000;

57. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

- o incetinire neintentionata si pertubatoare a ratei de crestere economica;

58. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

- distorsionarea preturilor relative;

59. In perioada electorala se va opta pentru:

- politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia:

60. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta
comerciala prezinta o rata de acoperire de:

- 80%

62. Politicile anti-inflationiste:

- nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale;

63. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele
de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

- un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor;

64. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

- Banca Nationala a Romaniei;

65. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
- bani;

66. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani
pentru ca:

- toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile;

67. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse":

- ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta;

68. Cursul valutar conventional:

- este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori

economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi;

69. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

- volumul de moneda aflat in circulatie a scazut;

70. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

- extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea

investitiilor in afaceri neprofitabile;

71. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca
cheltuielile totale, dar:

- cererea de bani a populatiei a crescut;

- populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite;

- bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate.

72. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

- obligatiile institutiilor de incredere;

73. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

- o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale;

74. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

- reduce rata dobanzii de pe piata monetara;

75. In sistemul formelor regionale de comert liber:

- pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie – capital si munca;

76. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

- inflatia;

77. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie
pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
- faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului;

78. Termenul „politica fiscala" inseamna:

- manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala;

79. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

pe perioada nedeterminata?

- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor

sale;

80. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este
aceea de:

- a le constrange capacitatea de a crea bani;

81. O politica fiscala contraciclica va produce:

- deficite atunci cand scade PIB;

82. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a
fost aceea ca:

- deficitele sunt bune pentru economie;

83. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune
de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:

- cat de bine functioneaza pietele?;

84. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

- tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calitate, ce nu pot fi oferite decat

de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, cum ar fi
instalatori, mecanici auto, zidari, etc.

85. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

- acordarea de imprumuturi din rezervele in exces;

86. Legea lui Okun spune ca:

- exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei;

87. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale;

88. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul

bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

- sunt intotdeauna si in mod necesar egale;

89. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei
fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de
persoana respectiva in 3 ani:

- 30.000 lei;

90. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea
bani prin:

- cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat;

91 . Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop

controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

- Cheltuielilor si taxelor de stat;

92. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:

- au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale;

93. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost
de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata
inflatiei.

- 5.8%

94. Conform manualului, capitalismul global:

- este un sistem economic si politic;

95. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
- PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt;

96. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu

aproximativ:

- 30%;

97. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?

- nici M1, nici M2 nu se modifica;

98. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

- nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii;

99. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

- barterul;

100. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile

membre este denumita:

- rata de discount;

101. Detinatorul de actiuni are dreptul:

- de a obtine dividend;

102. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

- o directie ascendenta ( o piata”sub semnul taurului” sau bull market);

103. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

- emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala;

104. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

- recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate;

105. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

- prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excentului si deficitului de lichidati bancare;

106. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe
baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca
Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:

- castiga 95.000 lei ;

107. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:

- banci;

108. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:

- convinge oamenii sa utilizeze bani creati de voi ca mijloc de schimb;

109. Bancile comerciale creeaza bani:

- facand imprumuturi;

110. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

- diminuarea cerintelor privind rezervele legale;

- extinderea creditelor pentru bancile comerciale;

- achizitionarea de obligatiuni de la stat;

111. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:

- bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele;

112. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont
la termen cum variaza agregatele monetare?
- M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica;

113. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat

detinute anterior de catre populatie:

- mareste rezervele bancilor comerciale;

114. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

- numarul somerilor este de 630.000 de persoane;

115. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

- doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti;

116. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura

cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

- procesului de restructurare permament pe care il cunoaste economia;

117. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

- prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare;
118. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

- apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile;

119. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele

Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
- statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile;

120. Expansiunea monetara:

- conduce la cresterea generalizata a preturilor;

121. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

- un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp;

122. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

- de la ultimii utilizatori ai „banilor iefitni” la sectorul public si sistemul bancar;

123. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de
credit intr-un cont de economii:

- M2 ramane neschimbat dar M1 scade;

124. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

- interesele celor aflati la putere;

125. Rata solicitata a rezervelor:

- functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci;

126. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

- puterii de cumparare;
127. Politica anti-inflationista presupune:

- abandonarea expansiunii monetare;

128. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand,
fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest
lucru deoarece guvernul federal:

- are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea

mijloace cu care sa achite datoriile;

129. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

- este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina;

- va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie;

- este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina;

130. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

- sa economiseasca in vederea unui consum viitor;

131. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din
metal neprelucrat era:

- acela ca erau mai mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede;

132. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:

- achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni;

133. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

- publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri;

134. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:

- depozitele verificabile;

135. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:

- flexibilitatea care insoteste lichiditatea;

136. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o

doresc:

- sa o detina;

137. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

- banii respectivi sunt scosi din circulatia economica;

138. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care

voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

- este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic;

139. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor
de bani este reprezentata de:

- operatiunile de piata libera;

140. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

- 6.12%;

141. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
pentru a impiedica falsificarea lor si:

- promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere;

142. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

- permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$;

143. Capitalul real:

- se valorifica in procesul de productie;

144. Functionarea economiei depinde de:

- capacitatea indvizilor de a asigura cooperarea;

145. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

- parasirea voluntara a locului de munca;

146. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

- rata dobanzii scade;

147. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

- il determina pe angajator sa recurga la concedieri;

148. Inflatia

- distorsioneaza sistemul preturilor relative;

149. Pe o piata financiara eficienta

- preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat
orice noua informatie sa fie integrata in pretul titlului;

150. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme

de coordonare asociate:

- inflatiei;
151. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi?

- promisiuni de plata;

152. Eficienta pietei de capital vizeaza:

- atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii;

153. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer:

- M1 creste si M2 ramane neschimbat;

154. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

- nu are nicio influenta asupra cursului titlurilor de valoare;

155. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

- vieaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine;

156. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

- nivelul de reglementare caracteristic;

157. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?

- M1 scade dar M2 nu se modifica;

158. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului:

- interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate;

159. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

- populatia ocupata minus somerii;

160. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30;

- politicile monetare expansioniste din anii 1920;

161. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

- absent politicilor;

162. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

- rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

163. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes
sustinea faptul ca:

- excendetele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal;

164. Uniunea Europeana:

- desi are numeroase domenii in care decide prin institutii proprii, supranationale, in
nici un domeniu nu are competente exclusive;

165. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

- consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele redusse ale
dobanzii;

166. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:

- pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari
si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a
depozitelor;
167. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:

- anticipat fata de cerere;

168. Protectionismul:

- modifica raportul de schimb si avantajele comparative;

169. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii
deoarece:

- cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora

pe piata bursiera;

170. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:

- migratia definitiva;

171. Purtatorii cererii de munca sunt:

- persoana care se afla in cautarea unui loc de munca;

172. Jobberul:

- stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe panourile
bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;

173. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

- reducerea ritmului expansiunii monetare;

174. Prin programul sau Keynes propunea:

- o politica fiscal pentru a corecta recesiunile;

175. O politica fiscal contraciclica presupune:

- o reducere a incasarilor fiscal cand scade PIB-ul;

176. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

- contraductiilor sale interne;

177. Prin politicile expansioniste se obtin:

- aspecte pozitive pe termen scurt;

178. Balanta comerciala:

- reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;

179. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

- sunt atragatoare pentru alegatori;

180. Cursul de schimb real:

- este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pentru schimb asupra

competivitatii unei economii;

181. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

- rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

182. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

- sa detina mai multi bani in numerar;

183. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

- sa consume mai mult decat au economisit;

184. Operatiunile cu prima compusa „a la baisse”:

- ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului;

185. Recesiunile se produc atunci cand:

- sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti;

186. Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece:

- se produce un transfer al puterii de cumparare intre primii si ultimii utilizatori al

insemnelor monetare;

187. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in 2012, incasari de 11.400 mld. EUR si
plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei prezinta,
pentru anul 2012:

- un deficit de 1.250 mld EUR;

188. Balanta de plati a Romaniei evidentiaza, in 2012, incasari de 24.500 mld. EUR
si plati de 25.200 mld. EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Romaniei prezinta,
pentru anul 2012:

- un deficit de 700 mld. EUR;

189. Majoritatea covarsitoare a schimburilor, din punct de vedere monetar, se

desfasoara:

- prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete la ordin;

190. Dividendul reprezinta:

- partea din profitul unei societati pe actiuni;

191. Operatiunile pe piata financiara secundara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de:
- bursele de valori;

192. Reprecierea reprezinta:

- cresterea cursului de piata al unei monede;

193. Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand:

- creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare;

194. Pe piata bursiera oferita de titluri:

- provine din partea detinatorilor titlurilor;

195. In perioadele de recesiune, ca masura de precautie:

- populatia prefera sa detina cat mai putini bani in numerar;

196. Comertul international:

- este specific economiilor deschise;

197. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina, pe termen scurt:

- cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare;

198. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata;

- bursele de valori reduc concurenta dintre firme;

199. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

- cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare;

200. Specializarea internationala si schimbul:

- ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de baza;

201. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

- protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte pozitive

asupra economiei, dar costul de oportunitate este ridicat;

202. Echilibrul monetar determina:

- stabilitatea preturilor;

203. Politicile fiscale si monetare contractioniste:

- vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor;

204. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:

- sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii

intereselor angajatilor, angajatorilor si uneori ale puterii publice;

205. Cotarea directa:

- este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala;

206. Emigrarea:

- antreneaza efectele nefaste asupra capitalului uman;

207. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:

- actiuni si obligatiuni;

208. Decalajele de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele
lor:
- vor infleunta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor;

209. O persoana se incadreaza in categoria somerilor daca:

- ramane fara loc de munca, si se afla in cautarea unui alt serviciu;

210. Cand pretul capitalului scade:

- costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si, implicit, la

scaderea canitatii cerute de forta de munca, ceea ce se numeste efect de scara
negativ;

211. Cand rata dobanzii scazute in mod artificial incepe sa creasca oamenii de
afaceri constata:

- ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari;

212. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber,
atunci:

- avem de-a face cu un efect de venit negativ;

213. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

- in comertul international, tendinta este de crestere a nivelului productiei medii in

cazul economiilor in dezvoltare;

214. Populatia activa are printre componentele sale:

- someri;

- populatia ocupata;

215.Migratia zilnica:

- poarta, de asemenea, numele de navetism;

216. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda nationala creste:

- exporturile devin mai ieftine;

- importurile devin mai scumpe;

217. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda nationala scade:

- exporturile devin mai scumpe;

- importurile devin mai scumpe;

218. In cazul unui deficit al balantei de plati:

- moneda respectiva se va deprecia;

219. Deprecierea reprezinta:

- scaderea cursului de piata al unei monetara;

220. Inflatia este generata de:

- banca centrala, care injecteaza prea multi bani in economie;

221. Suma inflatiei se gaseste in:

- reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare;

222. In functie de scopul si durata deplasarii, migratia temporara poate fi:

- migratia zilnica;

- migratia sezoniera;

- migratia de week-end, denumita si migratiune turistica;

Macroeconomie
Brosura 16, simulare mai 2018

1.Dividendul reprezinta:
a) Un castig variabil garantat de intreprindere
b) Castigul unei obligatiuni
c) Castigul unei actiuni

d) Castigul titlurilor de valoare

2. Daca pe fiecare din primele trei luni ale anului inflatia a fost de 2%,atunci rata
inflatiei la sfarsitul celor 3 luni a fost:
a) 6,12%
b) 8%
c) 6%
d) 2%

3. Un operator la bursa vinde 100 actiuni X la 500 lei/buc. si cumpara 200 actiuni Y la
300 lei/buc.,ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunii X este de 400 lei/buc., iar actiunii Y este de 350 lei/buc.
a) Speculatia cu actiuni X este a la baisse

b) Rezultatul operatiunii este de 20.000 lei castig

c) Speculatia cu actiuni Y este a la hausse

4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul national este de 4000, respectiv 5000,
6000 si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C= 600+0,8y,
iar investitia autonoma este Io=400, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru

c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune

d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoiare nominala de 90 lei
fiecare. Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Dupa un an de zile, cand rata dobanzii
este de 5%, obligatiunile sunt vandute:

a) Cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei

b) Daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii va fi de 50 lei
c) Castigul total obtinut este de 1500 lei
d) Daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei

6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:

a) Pe scaderea cursului acestora
b) Pe o operatiune de tip a la hausse

c) Pe cresterea cursului acestora

d) Pe faptul ca va incasa dobanzi

7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10.000 u.m., are un curs de 100.000
u.m., ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 10%
b) 30%

c) 20%

8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:

a) Teoria ofertei

b) Teoria cererii
c) Teoria preturilor
d) Teoria cantitativa a banilor

9. Obligatiunea este:
a) Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei
 b) Un titlu de valoare
c) Un titlu purtator de veit
d) Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividente

10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numarului decatre populatie (I)=20%,

coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a)=20%, numeral la populatie C=60.000,
rezervele bancilor reprezinta:

a) 10.000
b) 40.000
c) 60.000
d) 30.000

11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi

putem aminti:
a) Deflatorul PNB
b) Productivitatea muncii

c) Rata de rentabilitate a investitiei

d) Perioada de rambursare a investitiei

12. O economie de troc este aceea in care:

a) Exista moneda marfa

b) Schimbul este mijlocit de un echivalent general
c) O marfa se schimba direct pe alta marfa
d) Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat

13. Ciclicitatea economica:

a) Este un proces normal, natural
b) A aparut odata cu interventia statului in economie

c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica

d) Este caracteristica doar economiilor centralizate
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Omiterea de actiuni

b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne
d) Imprumuturi publice exerne

15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:

a) Piata monetara
b) Piata primara
c) Piata secundara

d) Piata tertiara

16. Balanta de plati externe reflecta:

a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital

c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii

d) Ansamblul incasarilor si platilor determinate de tranzactii reale si
financiare cu restul lumii

17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o cerstere generalizata a

preturilor de:
a) Peste 15% anual
b) 5-10% anual

c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regsim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung

b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt

c) Balanta rezervelor monetare internationale
 d) Balanta comerciala

19. Daca, atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m.,
impozitul pe venit creste si el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o
impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe

c) Proportionala
d) In cote procentuale

20. Venitul national disponibil se determina prin:

a) Adaugarea la nivelul national a subventiilor de exploatare

b) Adaugarea la nivelul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii

21. Programul social exprima:

a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii

d) Ridicarea standardului de viata

22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de
20% inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:

a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%

23. Obligatiunea permite obtierea:

 a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile

d) Unui profit maxim

24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de

actiuni, el mizeaza:

a) Pe crestereacuesului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baisse

25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:

a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei

c) Repartizat mai bine fondulde munca

26. Sistemul productie materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:

a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie

b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata

c) Se bazeaza te teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive

27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:

a) Economiile realizate pe unitatea de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii

d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate

28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia:
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman

c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson

d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux

29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este
C=1000+0,8Yd, impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile
autonome de 1500 u.m., iar cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci:
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 u.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru
devine 13.000 u.m.
c) La o scaderede 100 u.m. a platilor de transfer, venitul national ajunge la
11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.

30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:

a) O ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei
b) Dreptul proprietarului de a beneficia de dividente
c) Un imprumut

d) Un drept de proprietate

31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000
u.m. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:

a) 20%
b) 30%
c) 10%

32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:

a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
 c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatilor dintr-o economie
nationala
d) Releva tipurile de agenti economici

33. Coeficientii de comert exterior sunt:

a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

c) mai mari, cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat

d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic

34. Prin politica de “open market”, atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe
piata financiara:
a) Reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara
b) Majoreaza cursul acestora
c) Creste cantitatea de moneda de pe piata monetara

35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal sunt:

a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea

d) Avantul

36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:

a) O scadere a nivelului national

b) O scadere a cererii agregate

c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei

37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza
unui cos de consum format din: alimente cu pondere de 30%si o rata de crestere a
preturilor de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de
110% si servicii cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) Indicele preturilor este de 112,5%

b) Rata inflatiei este de 9,75%

c) Rata inflatiei este de 12,5%
d) Indicele preturilor este de 1,0975

38. Cresterea economica inflationista:

a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice

d) Este un tip de crestere daunator economiei pe termen mediu si lung

39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:

a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea
“bunurilor publice”

b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor

intre firmele nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive

40. Cresterea economica neinflationista:

a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin

c) Este o crestere economica cu rate pozitive

d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

PROBLEME(MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m.,
investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
 
1. Cheltuielile globale;
Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m. 
2.  Venitul global;
Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m.
3.  PIB.
PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor) 
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
 Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139

Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete  227
Export net 59
Determinaţi:
1.  Valoarea PIB;
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ=
592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
2.  Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri?  
Metoda fluxului de venituri veniturilor
3.  Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? 
G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114
Ib = In+A = 227 + 156 = 383
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:

2.   PIN;
1. PIN=
Volumul PIB –  A= 6000-170=5830
importului=E –  Xn= 260 –  (-80) = 340 
3.  Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
4.  Investiţiile brute= PIB – C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete
800 u.m..
Determinaţi:

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 1/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

1.  PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800 

2.  Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40
3.  Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200
5.  Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul
570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1.  Mărimea investiţiilor = PIB – C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175
2.  Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445
3.  PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730 
6.  O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500
u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420
u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea
P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
7.  Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300
u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8.  Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: 
 Bunurile  Anul „n-1”   Anul „n” 
Cantitatea  Preţul   Cantitatea  Preţul  
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1.  PIB nominal pentru ambele perioade;
PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
2.  PIB real pentru anul „n”;
IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 +
1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5
PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67 
3. Indicele de deflaţie . 
Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 %
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
 Bunurile Anul 2008 Anul 2005
 Preţul Cantitatea  Preţul Cantitatea

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 2/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1.  Indicele Laspeyres;
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) /
/ (120+168+2125)=3544/2413=1,47
2.  Indicele Paasche;
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
3.  Indicele Fischer.
Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată  3/4 caută un loc de
muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1.  Gradul de ocupare a forţei de muncă; 
Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% 
2. Rata şomajului real. 
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5
*100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5
Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă  84889 95453
Angajaţi  80796 87524
Determinaţi:
1.   Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. 
U –  numărul şomerilor 
2000: Uo=Lo –  Eo=84889 –  80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 
2007: U1=95453 –  87524= 7929
ru=(7929 / 95453)*100%=8,31%
2.  Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 
Creşterea numarului locurilor  de munca, creşterea necesităţii de recalificare,
creşterea nivelului economiei, etc. 

3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr -o ocupare deplină a forţei de

muncă? 
Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu
economie de piaţă.
12.  Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
 persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un
1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. 
Determinaţi:

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 3/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

1.  Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale; 

ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
2.   Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
Nr celor angajati ramaşi = 90 mil –   0,5 mil=89,5 mil pers 
3.   Numărul şomerilor peste 1 lună;
U1= Uo –  1 mil+0,5 mil=10mil –  1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers  
4.  Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. 
ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. 
Determinaţi:
1.  Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
Legea lui Okun –  devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce
la devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr –  devierea de la PIBp
Vp=PIBp –  producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor 
β –  coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf –  şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un –  şomaj
natural, Uc –  şomaj ciclic 
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
2.  PIB potenţial pentru anul 2008. 
(PIBr –  PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) 
(PIBr –  PIBp)/PIBp=3,6% 
(PIBr –  PIBp)/PIBp =0,036;
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14.  În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia  activa
în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. 
mlrd.u.m.
 Anul  PIB potenţial   PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1.  Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; 
Diferenţa absoluta: PIBef –  PIBp=3705 –  3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5% 

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 4/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

2.  Rata şomajului. 

(PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%);
-95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)

Ur-6%=0,083;
Ur=6,083%
15.  Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv
10%. 
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2; 
β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6% 
Decalajul = - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
PIBr=600mil;
(600 –  PIBp)/PIBp = -8%;
600 –  PIBp = - 0,08PIBp;
PIBp = 652,17 mil

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 –  2007:
 Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1.  Rata inflaţiei pentru anul 2006; 
Inflaţia –  creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor
fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo 
ri(2006)=[(IP(2006) –  IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
2.  Rata inflaţie pentru anul 2007; 
ri(2007)=[(IP(2007) –  IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
3.   Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? 
Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13%
4.  Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? 
rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 –  13,1) 

17. În baza datelor din tabel:

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 5/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

 Anul IPC Rata  Inflaţie/dezinflaţie   Rata nominală a  Rata reală

inflaţiei,   dobânzii, % a dobânzii, %
%
1 100 1 Inflaţie 
2 112 12 Inflaţie  12 0
3 134 19,64 Inflaţie  17 -2,64
4 120 10,44 Dezinflaţie  15 4,56
5 150 25 inflaţie  18 -7
Determinaţi: 
1.  Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo 
2.  Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care –  prin dezinflaţie; 
Inflaţia –  creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3 
Dezinflaţie –  reducerea preţurilor: punctul 4,5
3.  Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. 
d’r=d’n – ri
 
 
d’n=d’r+ri(π  )-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r –  rata dobînzii reale
 
 
ri(π  )-rata inflaţiei 
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips –  legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: 
 
 
π=π  –β(U-Un)±e
 
 
Unde: π –  ritmul real al inflaţiei, π  - ritmul inflaţiei aşteptate; U –  nivelul
şomajului real;
Un –  nivelul şomajului natural, β –  coef, indica reacţia i la Uc, e -
schimbările de şoc ale i e=0; 
 
 
π=π  –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%

19.  O economie este descrisă de cur 

 ba lui Phillips: π 1 = π -1 –  0,7 (U-0,05).
Determinaţi: 
1. Rata naturală a şomajului; 
Un=0,05=5% 
2.  Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 
π(1)=4= π -1 –  0,7*(U-0,05)
π(2)= π(1) –  4; π -1; U –  constant, deci Δ π -1; Un =0 
-4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5%
U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte
procentuale
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp. 

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 6/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

pe termen lung
Pe termen scurt - este o dreapta verticala

20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi: 
1.  Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. 
I
C=Ca+C *Vd
C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2.  Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50
u.m.)?
transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare  sunt descrise prin
funcţia
C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. 
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220 u.m.
1220=123+0.8*1220+S
S=1220 –  123 –  976 = 121 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de  Economiile  Înclinaţia marginală
disponibil consum (C)  (S)  spre economii (S’) 
(Vd) 
600 580 20 -
800 740 60 0.2

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 7/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

1000 900 100 0.2

1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1.  Cheltuielile de consum; C 
2.  Economiile; S=Vd-C 
3.  Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd
23.  Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome
alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C  K= ∆Vd / ∆I  
I=Vd-C
80 61 22 83 19 -
90 68 22 90 22 3.3
100 75 22 98 25 3.3
Determinaţi:
1.  Cheltuielile de consum; in tabel
2.  Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;  AD=C+G+I+Xn 
3.  Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea
Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd.  
Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. 
C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei
VN=PIB=C+Ib+G+Xn
Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei
Vn=Y
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420
0.3VN=750
VN=2500lei
25.  Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin
următorii parametri:
C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. 
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60=170
PIN=850 mld u.m.
26.  Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi  a investiţiilor de mărimea
PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m.
PIB=C+G+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 8/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

PIB=210 mld u.m.

27.  Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 –   3P, iar în anul
curent Y = 3 270 –  3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul  3 000 u.m.
Determinaţi:
1.  PNB de echilibru în perioada scurtă; 
AD0:Y=3300-3P;
PNB=PIB=AD AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m.
0: 3000=3300-3P Pe=100
1: 3000=3270-3P Pe=90
2.   Nivelul inflaţiei în perioada lungă; 
ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie 
3.  Prezentaţi grafic situaţia dată. 
P

100 P0e

90
V
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi: 
1.  Venitul naţional de echilibru;
30=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=Vd; VN=200 u.m.
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=280u.m.
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y– T) – 300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. 
Determinaţi: 
1.  Funcţia de consum;
C’+S’=1 
C=Ca+C’*Vd 
Ca=300
C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T) 
2.  Venitul de echilibru;
AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 9/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.  
V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31.  Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-
T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25. 
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 
imp=Rimp*V
Rimp=imp / venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi: 

d. 650 mln.u .m..

Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V –  venit; t –  cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m.
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu: 
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
Determinaţi:
1.  Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? 
T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)];
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6
Ve= 62,875 –  se va majora (direct)
2.  Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?
G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 10/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

  Ve=274,5 –  se va micsora (invers)

35.  În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum? 
PNB=PIB
ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200
1-C’=ΔG/ΔPIB 
C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 – (60/200)=1-0,3=0,7

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? 
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) 
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 
1.  Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y
ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze
2.  Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
 pentru ca economia să atingă starea de echilibru? 
Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m
Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa
se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit
atingerea situatiei de echilibru. 
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y –T); investiţiile constituie 1500
u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi: 
1.  Venitul de echilibru;
Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1500+1000
Ve=0,75Ve+3000
0,25Ve=3000
Ve=12000 u.m. 
2.  Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
 publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 
Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500
∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T
= 400 u.m.
Determinaţi: 
1.  PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 11/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900. 
2.  Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
3.  Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 
∆ PIB
mil. lei= ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei –  cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor   184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului
 pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda
 bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
1 0
V  = 1,2
Mod. V =* 1476 – 
V = 1476,
  1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m –  marimea noilor achizitii guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 – t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 –  cota noului impozit
C = 0,8(V-T); 
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
 Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală 
dobânzii, %  speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi: 
1.  Cererea monetară totală; in tabel 
2.  Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10% 
3.  Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m .
Rde = 9%; 
4.  Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
 
42.mlrd.u.m.
Cererea deRde = 13% pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară
monedă
este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: 
r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 12/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

  Determinaţi: 
1.  Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Ld = Om = 350 => dobinda=14%

 
2. Cummlrd.u.m.?
se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
Ld = Om = 400 => dobinda=12%
43.  În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
 b) impozitul pe venit creşte; 
c) exportul ţării creşte. 
 Evenimentul Care piata Ce curbă in IS - Cum se Cum se
este  LM este modifică modifică
influentata influenţată  venitul rata
naţional   dobănzii 
1 2 3 4 5
a monetara LM Mics VN Majoreaza
 b  bunurilor IS Mics, VN Miscoreaza
c  bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
44.  În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii; 
 b) viteza de rotaţie a banilor scade; 
c) oferta de bani creşte. 
 Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este  IS-LM este modifică venitul modifică rata
influenţată  influenţată  naţional   dobănzii 
1 2 3 4 5
a  bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
 b monetara LM Mics, VN Majoreaza
c monetara LM Maj. VN Miscoreaza

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m.,
importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621
u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte
ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388
u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m. 
Determinaţi:
1.  Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 13/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

2.  Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 –  4174) = 4665 u.m; 

3.  Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 –   0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu
 Nx.
a)  Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?

 b)  Nx=0, 50 –  0,1Y=
Cînd exportul 0, Y= 500
net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate,
care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. 
 Nx= Nxautonom –  Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c)  Cînd funcţia exportului este Nx = 60 –   0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este
output-ul?
 Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d)  Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15
u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi
această curbă cu Nx''). 
 Nx'' = 50-5 –  0,1Y+15; Nx'' = 60 –  0,1Y
 
e) Pentru
agregat?funcţia Nx = 40 –   0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
 Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,

f)  Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.(de facut)

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un
venit egal cu :
 Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a)  300 u.m. b)400 u.m. c)500 u.m. d)600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului
curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există
modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale. 
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri  19 650
Importul de mărfuri  21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor   1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării  1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară  1 750
Transferurile unilaterale ale ţării  2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară  4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară  6 612
1.  Soldul contului
- Cheltuieli curent=
pentru (Ex -înIm)
călătorii + (Cheltuieli
străinătate pentru călătorii
ale cetăţenilor ţării) +ale(-Transferurile
cetăţenilor străini în ţară
unilaterale
ale ţării)
= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2.  Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din dobînzi
 plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor)
= (3621-1394) + (6612 –  4174) = 4665 u.m;

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 14/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

3.  Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -
4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
 balanţei de plăţi externe. 
Indicatori Mln. u. m.
Export
Import de
de bunuri
bunuri şi
şi servicii 
servicii  145
167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior   15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior –  Vt catre exterior)+(Tr externe)
= (145 –  167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital –  Im de capital)=18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar  
= -22 +(-6) = -28 mln u.m,
50. Situaţia într -o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100 
Cererea de monedă L = 0,2Y –  10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. 
V
V==47,5+0,85(V-T)+100
C+G+I+Nx; +100-5*i + 50 –  0,1V;
0,25V = 212,5 –  5i;
M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750 
 b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este
echilibrata.
Nx= 50-0.1;
Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent; 
Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m 
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? 
C`=0,85
∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia.

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 15/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

  G1=100+10=110;
PIB1=750+66,7=816,67;
 Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 –  soldul contului curent
Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 –  pasiva
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. 

Indicatori
Export de bunuri şi servicii  Mln. u. m.
240,5
Import de bunuri şi servicii  120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior   15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 –  120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.: 
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? 
Curba S  –   arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori
dinUSA.
Curba
serviciiDdin
 –   reprezintă
RM; cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si
 b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri
flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este
0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta
din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă. 
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea

OF  –  Bancii
există unNationale?
deficit al Care este de
balantei situatia
plati balantei de plati inGH),
(= cu segmentul acest BNM
caz? trebuie să micsoreze
excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină. 
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al
cursului? 
Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este
imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contractionistă.
rata deschimb$/leu 

S
F-----------------G--------H
 N------------------- E
A-------------B---------C

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 16/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

  Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.  
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
 b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri
 pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare. 
Ri=IP-100% ;
5%=IP-100% ;
IP=105%
Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$  
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor   Indicele preţurilor   Curs de schimb Curs de schimb calculat
 Nominal 1  în ţara A 2  în ţara B =nation 3  Real 4=1*3/2  în funcţie de PPP= 4* 3/2

2.  
1. 1340
1430 73.0
75.1 81.9
84.0 1503,37
1599,46 1686,66
1789,01
3.  1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4.  1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5.  1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6.  1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7.  1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8.  1770 108.7 108.2 1761,86 1753,76
9.  1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10.  1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11.  1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01

a.   să se calculeze
12. 1570 122.4
curs de schimb 120.9
real in fiecare an 1550,76
din perioada respectiva. 1531,76
Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A
 b.  sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real * B/A.

56.  În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. 
a.  descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4. 
1 –  deficit, sub-utilizare, 2 –  deficit inflaț ie, 3 –  excedent inflaț ie, 4- excedent, sub-utilizare;
 b.  În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit. 
3,4 –  excedent, 1,2 - deficit
c.  În care
2; 3 cadran avem inflaţie. 
d.  În care cadran avem subocupare.
1; 4
Rata dobanzii interne 
3 BP= 0
4

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 17/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

 
1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
 Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 

2.
3. Venitul disponibil,
Veniturile consumul,
din impozite economiile personale, investiţiile 
şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă 
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi: 
-  Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V –  0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 –  10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V –  8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 –  25r V=1625-25r V = 1527,75
-  Consumul şi economiile 
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 –  1527,75 *0,25) = 966,65;
S = Vd –  C = (1527,75 –  1527,75 *0,25) –  966,65 = 179,16
-  Soldul bugetar. = 0,25V –  G = 0,25*1527,75 –  500 = -118 –  deficit,
-  Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de
echilibru.
C` = 0,8;
∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 –  majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 18/19
8/12/2019 Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

http://slidepdf.com/reader/full/probleme-la-macroeconomie-rezolvate 19/19
 1

Grile sesiune macroeconomie

1. Operatiuni cu prima simpla ’’ a la hausse ” :

- Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului , in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
2. Maria criza din 1929-1933 a fost determinata de :
- Cresterea productiei
3. Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice somajului ?
- Afecteaza intr-o proportie mai mare persoanele tinere , lipsite de experienta ,
decat pe cele adulte
4. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din :
- Distorsionarea preturilor relative
5. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este :
- O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
6. Care din urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului ?
- Interventia statului in economie , orientata catre simularea cereri agregate
7. Pe o piata financiara eficienta :
- Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevate , in mod continuu , astfel
incat orice noua informatie sa fie integrata de pretul titlului
8. In lunile ianuarie , februarie si martie ,rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii , rata infltiei pe cele trei luni :
- 6.12

(1 + 2%)3 * 100 -100 = 106.12-100 =6.12

9. Rata somjului reprezinta raportul procentual intre :

- Populatia somera si populatia activa
10. Populatia totala a unei tari este 22.000.000 persoane , din care 2.5000.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii de 16 ani . Stiind ca 1.500.000
persoane apte de munca nu au un loc de munca , iar dintre acestia 300.000
renunta la locul de munca si 50.000 emigraza , atunci :
- numarul somerilor este de 1.200.000
11. Specializarea internationala si schimbul :
- Ofera posibilitatea obtineri de castig ca rezultat al economiilor de scara

1
 2

12. Banca Centrala poate marii rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin
:
- Cresterea ratei rezervelor obligatori
13. Pe piata muncii , raporturile dintre vanzatori si cumparatori :
- Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii
intereselor angajatilor , angajatorilor si uneori si ale puterii publice
14. Actiunea reprezinta :
- Un titlu de valoare ce atesta un drept de proprietate
15. O consecinta a recensiuni este aceea ca :
16.
- Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
17. Atunci cand publicul depunere bani in conturile de economii in bancile
comerciale
- M1 scade dar M2 nu se modifica
18. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justicare pentru a avea valoare ridica
intrebarea ce anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta
valoare . Care afirmatie din urmatoarele nu este adevarata ?
- Stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor
19. Funcionarea economica depinde de :
- Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
20. Crestrea marimii salariului :
- Are un efect de scara negativa asupra cantitatii cerute de forta de munca
21. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
- Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
22. Bancile comerciale creeaza bani :
- Acordand imprumuturi
23. Bursele de valori :
- Se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta
24. Balanta comerciala :
- Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
25. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza , in 2012 , incasari de 11.400 mld. Euro
si plati de 12.650 mld. Euro . In aceste conditii , balanta de plati a Ungariei
prezinta , pentru anul 2012:
- Un deficit de 1.250 mld. Euro
26. Piata financiara mobiliara este o componenta a :
- Piata capitalului pe termen mijlociu si lung
27. Politicile monetare si fiscale expansioniste :
2
 3

- Sunt atragatoare pentru alegatori

28. Cursul de schimb real :
- Este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului de schimb
29. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
- Rata curenta a somajului este egal cu rata naturala a somajului
30. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci :
- Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
- Mareste oferta debani si rezervele bancilor comerciale
31. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul
salariatului :
- Curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
32. In perioada recensiuni oamenii prefera :
- Sa detina mai multi bani in numerar
33. Comertul international :
- Este specific economiilor deschise
34. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand :
- Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
35. Expansiunea monetara
- Conduce la cresterea generalizata a preturilor
36. In conditiile in care , in anul 2012 , exporturile Republicii Moldova au fost de
4.000 mld. Euro , in timp ce importurile au fost de 4.400 mld. Euro , balanta
comerciala prezinta o rata de acoperire de :
- 90.91 %
37. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina , pe termen scurt :
- Cresterea Pib-ului real si a gradului de ocupare
38. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?
- Bursele de valori reduc concurenta dintre firme
39. Inflatia :
- Distorsioneaza sistemul preturilor relative
40. Institutia care poate acorda credit bancar poarta denumirea de :
- Banca Centrala
41. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit ?
- M1 si M2 scad
42. Politicile anti-inflationiste :
- Nu sunt avantajoase pentru guverne , limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
43. Banii :
3
 4

- Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

44. Operatiunile cu prima compusa ” a la baisse”:
- Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea
contractului , in functie de evolutia cursului
45. Echilibrul monetar determina :
- Stabilitatea preturilor
46. Politicile fiscale si monetare contractioniste :
- Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor
determina modificarea nivelului preturilor
47. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere :
- Tipul serviciilor de munca tranzictionala , de inalta calificare , ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara , sau de calificare mai
redusa , ca pot fi oferite de personele disponibile pe plan local , cum ar fi
instalatori , mecanici auto , zidari .
48. In timpul Marei Crizei din 1930 in SUA :
- Volumul de moneda aflata in circulatie a crescut
49. Cursul valutar conventional :
- este stabilit unilateral de autoritatiile monetare nationale in functie de diversi
factori economici , politici , sociali si instutionali , interni si externi
50. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei intr-o tara pe seama unui cos
de consum format din bunuri alimentare ( ponderea in cos de 25% ) , bunuri
industriale ( ponderea de 35% ) si servicii . Stiind ca rata cresteri a preturilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3% , calculati rata inflatiei
- 5.8%
51. Comparare randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii :
- Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzi (e > d’ )
52. Rata solicitata a rezervelor :
- Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
53. Mai ales in perioada de razboi , guvernele sunt tentate sa suplimenteze
cantitatea de moneda . Aceasta masura are drept consecinte :
- Aparitia inflatiei
54. Capitalul real :
- Se valorifica in procesul de productie
55. Inflatia reprezinta :
- O politica deliberala a autoritatilor monetare
56. In sistemul formelor regionale de comert liber
4
 5

- Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor

de productie – capital si munca
57. Somajul este considerat drept esec al pietei . Pentru diminuarea sa , putem
enumera urmatoarele masuri :
- Stimularea investitiilor , publice si private deopotriva
58. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregate monetare ?
- M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
59. In perioada electorala se va opta pentru :
- Politici expasioniste , intruncat efectele de reducere a ratei somajului sunt
vizibile pe termen scurt
60. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura
cererii si ofertei de munca . Aceasta poate fi explicata pe baza :
- Procesului de restructurare permanenta pe care ii cunoaste economia
61. In conditiile in care, in anul 2012 , importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
Euro ,in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. Euro ,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de :
- 80%
62. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/buc si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/buc , ambele pe
baza de contracte cu scadenta la 6 ani . In momentul executarii contractului ,
cursului actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 25 lei/buc , iar al actiunilor
Banca Transilvania S.A. este 400 lei/buc .Care va fi rezultatul pe ansamblu
acestor operatiuni .
- Castiga 95.000 lei
63. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de :
- Rezerva minima obligatorie
64. Dividentul :
- Partea din profitul unei societati pe actiuni
65. Purtatorii cereri de munca sunt :
- Angajatorii
66. Puratorii de ofertei de munca sunt :
- Angajatii
67. Recensiunile se produc atunci cand :
- Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
68. Echilibrul monetar determina stabilitatea :
- Puterii de cumparare
69. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
5
 6

- Accesibilitatea
70. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1.000
lei fiecare ,cu scadenta peste 3 ani . Venitul fix anual ( cuponul) adus de
fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanziii de 20% . Care este
cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani .
- 30.000 lei
71. In conditiile in care rata naturala a somajului este 6.2 % , iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96.8% din venitul national potential , conform legii
lui Okun , rata estimata a somajului este de :
- 7.8%
72. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare :
- De la banca centrala la consumatori
73. Somajul frictional :
- Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a
identifica un altul , mai bine platit
74. Politica anti-inflationista presupune :
- Cresterea cheltuielilor guvernamentale
75. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa :
- Economiseasca in vederea unui consum viitor
76. Privita la modul general , piata financiara sau piata capitalului , cuprinde :
- Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare , incluziv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
77. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud , pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc .Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului
, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20% . In conditiile in care echivalentul
in lire sterline a 50 USD/buc , acopera cheltuielile de distributie a produsului
pe piata , putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi
dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline :
- 350 USD
78. O politica fiscala contaciclica va produce :
- Deficite atunci cand scade PIB
79. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din 1930 a
fost aceea ca :
- Deficitele sunt bune pentru economie

6
 7

80. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre :
- Banci
81. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala :
- Reducere rata dobanzii de pe piata monetara
82. Legea lui Okun spune ca :
- Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
83. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci :
- Rata dobanzii creste
84. Protectionismul :
- Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
85. Printre cauzele care pot genera somajul se inscrie :
- Parasirea voluntara a locului de munca
86. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii :
- Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutionale
87. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand :
- Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
88. Politicile monetare si fiscale expansioniste :
- Sunt atragatoare pentru alegatori
89. Deprecierea reprezinta :
- Scaderea cursului de piata al unui monede
90. Echilibrul monetar reprezinta :
- Un echilibru intre cererea si oferta de munca
91. Pe piata bursiera oferta de titluri :
- Provine din partea detinatorilor titlurilor
92. Reprecierea reprezinta :
- Cresterea cursului de piata al unei monedei

93. PIB-ul unei tari este de 288 miliarde dolari, in conditiile unui venit
national potential de 300 miliarde de dolari si o rata naturala a
somajului de 2,5%. Care este, potrivit legii lui Okun, rata estimata a
somajului?
A. 4,5%
B. 0,5%
C. 8,5%
D. 22,5%

Rat estimata a somajului = Rata naturala a somajului – 0,5 * decalajul PIB

Decalajul PIB = PIB real - PIB potential (PROCENTUAL!!!!)

7
 8

venit national potential de 300 miliarde de dolari PIB potential 100%

PIB real 288 miliarde ... X% 96%
Decalajul PIB = - 4%
Rata estimata a somajului = 2,5% - 0,5* (-4%) = 2,5% + 2% = 4,5%

94.Daca rata naturala a somajului dintr-o tara este de 3%, iar rata curenta
a somajului este 5%, intalnim o situatie de:
A. supraocupare a fortei de munca.
B. subocupare a fortei de munca.
C. ocupare deplina a fortei de munca.

95.In anul 2019, populatia totala a unei tari era de 26.000.000 de locuitori,
populatia apta de munca 16.000.000, rata de activitate 83%, iar
numarul somerilor de 2.080.000. Sa se calculeze populatia activa, rata
somajului si gradul de ocupare.
A. rata somajului 15,66%, gradul de ocupare 7%, populatia activa
13.920.000
B. gradul de ocupare 84,33%, populatia activa 18.080.000, rata somajului
15,66%
C. populatia activa 13.280.000, gradul de ocupare 70%, rata somajului
15,66%

PT 26 mil

P apta 16 P inapta 10

P activa 13.280.000 P inactiva

P ocupata Someri 2.080.000

Rata de activitate = P activa / P apta * 100

Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100
83% = P activa / 16 mil
P activa = 83% * 16 mil
P activa = 13,280.000
Rata somaj = Nr someri / P activa *100
Rata somaj = 2.080.000 / 13.280.000 *100 = 15,66%

8
 9

Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100

P ocupata = P activa – Someri = 11.200.000
Gradul de ocupare = 11.200.000/16.000.000 *100 = 70%

96.Dinamica salariului presupune urmatoarele efecte asupra ofertei de

munca:
A. Un efect de substitutie negativ si un efect de scara negativ.
B. Un efect de scara negativ si un efect de substitutie negativ.
C. Un efect de substitutie pozitiv si un efect de venit pozitiv.
D. Un efect de venit negativ si un efect de substitutie pozitiv.
ANSWER: D

97.Somajul natural include

A. somajul normal si somajul de echilibru.
B. somajul NAIRU si somajul conjunctural.
C. somajul structural si somajul frictional.
D. somajul ciclic si somajul de echilibru.

98.O obligatiune cu o valoare nominala de 200 lei aduce un venit anual

fix de 60 lei. Care va fi cursul de vanzare a acesteia pe piata financiara
secundara, in conditiile unei rate a dobanzii la credite de 5% si a unei
rate a dobanzii la depozite de 2%?
A. 12 lei
B. 1200 lei
C. 30 lei
D. 3000 lei

Cupon = C = 60 lei
Co = C/d * 100
Co = 60/ 2% = 60/0,02 = 3000 lei

99.Un investor cumpara de pe piata financiara primara 30 de obligatiuni

la valoarea nominala de 400 lei fiecare, , scadenta peste 4 ani. Dupa
doi ani, cand pe piata monetara rata dobanzii la depuneri este de 4%,
cele 30 de obligatiuni sunt vandute. Care este castigul total obtinut?
A. 27.000
B. 28.500
C. 39.000
D. 40.500

9
 10

CT = CT1 + CT2
CT1 – venituri din detinerea obligatiunilor (cupoane) timp de 2 ani
CT1 = 30 obligatiuni * 50 de lei * 2 ani = 3000 de lei
CT2 – venituri din vanzare
La ce pret le vinde?
La cursul din acel moment
Co = C/d = 50/0,04 = 1.250 lei/bucata
Cu cat le-a cumparat? 400
Castiga din diferenta de curs
1250-400 = 850 de lei
CT2= 30*850 = 25,500 de lei
CT = 3000 + 25.500 = 28.500

100. Un operator la bursa castiga 8.000 de lei in urma cumpararii la

termen a 40 de actiuni. La scadenta, cursul acestora este de 600 de lei.
Cat a fost cursul in momentul incheierii tranzactiei?
A. 400 de lei
B. 800 de lei
C. 3200 de lei
D. 2400 de lei
Cumparatorul castiga atunci cand cursul CRESTE!!!
8000/40 = 200 de lei este castigul pe actiune

Curs initial -------- curs la scadenta 600 de lei

Cursul din contract a fost 600-200 = 400

101. Un client al bursei vinde 20 de actiuni la pretul de 150 lei/actiune

cu scadenta peste trei luni, platind totodata o prima de 5 lei/actiune.
A. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, executarea contractului nu este
profitabila.
B. Daca cursul actiunilor creste la 170 de lei, va castiga 300 de lei.
C. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 400 de lei.
D. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, renuntarea la contract este mai
avantajoasa decat executarea sa.
E. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 300 de lei.

102. Din perspectiva unui posesor de resurse financiare, achizitionarea

unei obligatiuni
A. Este mai riscanta decat achizitionarea unei actiuni.
B. Este incurajata de un randamant al titlului mai redus decat rata dobanzii.
C. Asigura un venit anual cert.

10
 11

D. Garanteaza dreptul de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei

emitente.
ANSWER: C

103. Piata financiara secundara:

A. Insumeaza totalitatea tranzactiilor cu titluri noi.
B. Este locul in care se tranzactioneaza, prin intermediul bancilor, titluri de
valoare emise anterior.
C. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori.

104. Actiunile presupun:

A. existenta unui titlu de imprumut.
B. existenta unui drept de proprietate.
C. certitudinea obtinerii unor dividende.
D. riscuri reduse in ceea ce priveste lichiditatea.
105. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe
seama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o
pondere in cos de 55%), bunuri industriale (cu o pondere de 30%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost
de 2%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
104% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 5%, rata
inflatiei în acea economie a fost:
a) 11%.
b) 3,05%.
c) 103,5%.
d) 3,5%.
Rata inflatiei = 55%*2% + 30%*4% + 15%*5% = 3,05%

106. O persoana se incadreaza in categoria somerilor daca:

a) Solicita pentru prima data un loc de munca, dar nu gaseste
107. Pe piata muncii raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
a) Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate
intre exponentii intereselor angajatilor angajatorilor si uneori si
ale puterii nuridice
b) Au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
108. Cand pretul capitalului scade:
• Costul productiei scade ducand la cresterea cantitatii cerute de
forta de munca ceea ce se numeste efect de scara pozitiv

11
 12

• Angajatorul opteaza pentru o cantitate ceruta de forta de munca

mai mica inlocuind-o cu o cantitate de capital devenit mai ieftin,
ceea de reprezinta efect de substitutie negative
109. In functie de scopul si durata deplasarii, migratia temporara
poate fi:
• zilnica
• de weekend, migratiune turistica
• sezoniera

110 . Emigrarea:

• Antreneaza efecte nefaste asupra capitalului uman

110. Somajul este considerat drep un esec al pietei. Pentru
diminuarea sa, putem enumera urmatoarele masuri:
• Stimularea investitiilor, publice si private
111. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are
in vedere:
• Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a
unei localitati
112. Somajul frictional:
• Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
113. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente
intre structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi
explicata pe baza:
• Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai
amri, si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai
mari de munca, la un anumit nivel al salariului
114. Legea lui Okun spune ca:
• Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul
productiei
115. distinctia intre piete primare si piete secundare ale muncii are
la baza:
• Sectorul de activitate- sector primar(agricultura, sivicultura,
mineritul) sau secundar(industrii prelucratoare)
116. Populatia activa are printre componentele sale:
• Someri

12
 13

• Populatia ocupata
117. Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii:
• Se desfasoara intre posesorii fortei de munca si angajatori
118. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
• Nivelul de reglementare caracteristic
119. Migratia zilnica presupune:
• Poarta numele de navetism
120. Recesiunile conduc:
• Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
121. Recesiunile sunt rezultatul:
• Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea
economica
122. In timpul marii crize din anii 1930, in SUA:
• Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
123. La baza sirurilor de erori care au dus la criza din anii 1930 au
stat:
• Restrangerile creditului
124. Cand rata dobanzii incepe sa creasca oanemii de afaceri
constata:
• Ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
125. Marea criza din anii 1930 a fost cauzata de:
• Politica monetara ce a afectat procesul de coordonare a
activitatii economice
126. Intr-o perioada de recesiune tot mai multi cetateni:
• Devin pesimisti si prudenti
127. Decalajele de timp dintre masurile de politica monetara sau
fiscala si efectele lor:
• Nu reprezinta o constanta care poate fi masurata
128. prin politicile contractioniste:
• Lucrurile rele sosesc inaintea celor bune
129. Politicile monetare si fiscale expansioniste:
• Sunt atragatoare pentru alegatori
130. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
• Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
131. Inflatia:

13
 14

• apare in conditii de troc

132. Inflatia este generata de:
• banca centrala, care injecteaza prea multi bani in economie
133. Inflatia reprezinta:
• o politica deliberata a autoritatilor monetare
134. Inflatia genereaza efecte negative deoarece:
• insemnele monetare proaspat tiparite se propaga neuniform si
impredictibil in economie
135. Inflatia:
• ii induce in eroare pe antreprenori
136. Sursa inflatiei se gaseste in:
• reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile
monetare
137. Expansiunea monetara:
• genereaza un boom economic pe termen lung
138. Inflatia:
• distorsioneaza sistemul preturilor relative
139. Expansiunea monetara:
• descurajeaza economisirea
140. Expansiunea monetara:
• incurajeaza conduita chibzuita a consumatorilor
141. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
• de la ultimii utilizatori ai banilor ieftini la sectorul public si
sistemul bancar
142. Expansiunea monetara:
• este neutra dpv al alocarii resurselor
143. Pe termen lung, expansiunea monetara:
• determina scaderea puterii de cumparare a unitatii monetare
144. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
• conduce la alungirea proiectelor investitionale
145. Reducerea ritmului expansiunii monetare determina:
• cresterea consumului
146. Cresterea ritmului expansiunii monetare determina:
• un consum excesiv pe termen scurt
147. O politica anti-inflationista adevcata presupune:

14
 15

• Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi

ridicate
148. Pe termen scurt, o politica anti-inflationista adecvata:
• Conduce la scaderea consumului
149. Pe termen lung, inflatia:
• Avantajeaza guvernul deoarece acesta isi finanteaza deficitul
bugetar prin impozit
150. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:
• Actiuni si obligatiuni
151. Detinatorul de actiuni are dreptul:
• De a obtine un venit anual ferm
• De a obtine un dividend
152. Dividendul reprezinta:
• O parte a profitului unei societati pe actiuni
• Un venit variabil
153. Pot fi emitenti de obligatiuni:
• Statul pentru a-si acoperi deficitele bugetare
• Intreprinderile publice pentru a finanta lucrari de investitii
154. Obligatiunea permite obtinerea:
• Unui venit fix
155. Piata financiara primaca cuprinde:
• Emisiunea si plasarea de titluri noi
156. Piata financiara secundara cuprinde:
• Tranzactii cu titluri emise anterior
157. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de
drepturi, cum ar fi:
• Anual obtine o parte din profitul societatii pe actiuni,
proportional cu aportul adus la capitalul social al firmei
• Actionarul participa prin vot la alegerea membrilor Consiliului
Administratiei
158. Dreptul de a uza de avantajele pe care le confera revine celui ce
le detine in cazul:
• Actiunilor la purtator
159. Pe piata bursiera, valoarea unei obligatiuni, cursul depinde de:
• Evolutia ratei dobanzii
160. Cursul unei obligatiuni variaza:

15
 16

• direct proportional cu venitul fix adus de obligatiune

161. Cursul titlurilor de valoare pe piata secundara depinde de:
• situatia economica a firmei emitente
162. In cazul unei obligatiuni:
• cursul de pe piata bursiera este influentat de toti factorii care
afecteaza rata dobanzii
163. In cadrul pietei secundare financiare:
• pretul de tranzactionare depinde de cerere si oferta
164. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei
dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:
• nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
165. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
• cresterea cursului titlurilor de valoare
166. Pentru infiintarea unei burse de valori se impun urmatoarele
conditii:
• existenta in zona respectiva sau in apropiere a unor societati
omonime de mare anvergura
167. In cadrul unei operatiuni la termen a la hausse, de pe urma
cresterii cursului actiunilor nu castiga:
• vanzatorul
• firma emitenta a titlului de valoare respectiv
168. In cadrul unei operatiuni a la baisse de pe urma scaderii
cursului actiunilor castiga:
• vanzatorul
• firma emitenta
169. Prin modul de formare a cursului si de informare a celor care
economisesc si detin titluri, bursa se apropie de:
• modelul pietei cu concurenta perfecta
170. Coeficientii de comert exterior sunt:
• mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
• mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
171. Capaciatatea de dominatie a unei economii nationale asupra
partenerilor ei externi depinde de:
• potentialul economic
172. Specializarea tehnologica a fost:

16
 17

• consecinta a procesului de reinnoire si modernizare a

structurilor economice din tarile avansate
173. In cadrul diviziunii internationale a muncii, intalnim
specializarea tehnologica referitoare la:
• capacitatea unei economii nationale de a produce bunuri de
inalta tehnologie
174. Institutionalizarea schimburilor internationale are drept scop:
• Liberalizarea schimburilor internationale
175. In evolutia comertului international pe termen lung se
constata:
• Cresterea ponderii fluxurilor comertului invizibil (cu servicii)
176. O balanta de plati activa:
• Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
177. Cotarea directa:
• Este practicata in majoritatea tarilor
178. Cotarea indirecta:
• Arata cate unitati monetare straine se obtin pentru o suma fixa
in moneda nationala
179. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda
nationala creste:
• Exporturile devin mai ieftine
• Importurile devin mai scumpe
180. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda
nationala scade:
• Importurile devin mai ieftine
• Exporturile devin mai scumpe
181. In conditiile in care preturile interne cresc mai rapid decat cele
externe:
• Agentii economici nationali vor apela intr-o masura tot mai mare
la pietele externe
• Agentii economici straini vor solicita tot mai putin produsele
nationale
182. Deprecierea reprezinta:
• Scaderea cursului de piata al unei monede
• Devalorizarea unei monede

17
 18

183. Reprecierea reprezinta:

• Cresterea cursului de piata al unei monede
184. In cazul unui deficit al balantei de plati:
• Moneda frespectiva se va deprecia
185. In SUA, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-
1933 cu aproximativ
a) 30%
186. Conform statisticilor oficiale privind venit si produsul national
al SUA, productia si venit real nu au reusit sa atinga din nou nivelul
din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat
a. 10 ani mai tarziu
187. Din 1931 pana n 1939, rata oficiala a somajului in SUA ajungea
in medie la
a. 19%

188. In “Manifestul Partidului Comunist”, din 1948, Marx si Engles

au descries “crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate
pentru ca:
a. Sistemul parea a se fi prebusit ca rezultat al productiei
excessive.
189. O “recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca
a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
190. Autorii sustin ca principal cauza a Marii crize economice a fost
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920,
insotita de politica monetara reductionista, care au facut
inevitabila criza.
191. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din SUA in
timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale.
192. Ce inteleg autorii prin “boom artificial si nesustenabil”?
a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile.
193. Conceptul de “cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii dorec
a. Sa o detina
194. Banii si venitul difera prin facptul ca banii sunt
18
 19

a. Un stoc la um moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a

lungul unei perioade de timp
195. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel
ridicat al cererii pentru
a. Venit
196. O persoana care decide sa amane achizitia de mobile noua
pentru a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existent
unei cereri ridicate de
a. Bani
197. Banii furnizeaza servicii pentru oameni
a. Atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti.
198. Detinerea de rezerve de bani
a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit.
199. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza
persoanelor care aleg aceasta actiune este
a. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
200. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie
a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale.
201. Cantitatea de oferita populatiei de catre autoritatile monetare
si sistemul bancar si cantitatea reserve monetare ceruta de
populatie
a. Este posibil sa difere substantial
202. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile
sale de a excercita controlul asupra sistemului monetar, rata
fondurilor federale, este rata dobanzii la care
a. Bancile comerciale imprumuta rezelvele unele de la altele
203. Unii economist sustin ca politica monetara este mai putin
eficienta in congtracararea uni declin economic decat in
contracararea unei expansiuni monetare rapide si excessive
pentru ca
a. Banca Cengtrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate
obliga bancile sad ea cu imprumut rezervele lor

19
 20

204. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa “intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea
prin extinderea stocului de bani sugera ca
a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
205. Termenul “politica fiscala” inseamna
a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
206. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscal
are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si a
venitului prin schimbarea
a. Cheltuielilor si taxelor de stat

207 . Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate

daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o
tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre

a. Toate variantele
207. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile
fiscal sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte
complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
208. Schimbari ale ratelor de impozitare sau alle cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea
des subiectul unor tensiuni conflictuale
209. Daca presedintele SUA ar avea autoritatea legala de a modifica
ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de
cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea
agregata este neadecvata, politica fiscal ar deveni
a. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
20
 21

210. Politicile economice de stat reflecta foarte clar

a. Interesele celor aflati la putere
211. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa
prefere politicile care vor produce
a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
212. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea
celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernementale totale,
• Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest
lucru nu este posibil din punct de vedere politic
213. Guvernul federal poate fuctiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp
ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal
a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
214. Un amendament constitutional care solicita un buget federal
annual echilibrat
a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
decizii destabilizatoare privind bugetul
215. Conform textului, principal intrebare care ii imparte pe cei care
nu se pot pune de accord asupra rolului adecvat al statului in
economie este
a. Cat de bine fuctioneaza pietele?
216. Conform manualului, capitalismul global
a. Este un sistem economic si politic

21