Lucrarea de laborator nr.

SECŢIUNI COMPUSE

SCOP: Studierea regulilor de executare şi notare a secţiunilor

compuse.

OBIECTIVE: 6.1. Clasificarea secţiunilor compuse.

6.2. Particularităţile executării secţiunilor compuse.
6.3. Executarea lucrării grafice nr. 6 “Secţiuni
compuse”.

6.1. Clasificarea secţiunilor compuse

În lucrarea precedentă a fost menţionat, că secţiunea se numeşte

secţiune compusă, în cazul în care este generată de două sau mai
multe plane de secţionare.
În funcţie de poziţia reciprocă a planelor de secţionare
secţiunile compuse se clasifică în:
- secţiuni în trepte, dacă planele de secţionare sunt paralele între ele
(fig. 6.1);
- secţiuni frânte, dacă planele de secţionare sunt reciproc concurente
sub un unghi diferit de 90 (fig. 6.2).

Fig. 6.1 Fig. 6.2

122
 6.2. Particularităţile executării secţiunilor compuse
La executarea secţiunii în trepte toate figurile secţiunii propriu-
zise, plasate în plane de secţionare paralele se suprapun într-un
singur plan. Frânturile traseului de secţionare nu se reflectă în
secţiunea în trepte, adică secţiunea compusă se prezintă ca o
secţiune simplă (vezi fig. 6.1).
Particularitatea construirii secţiunii frânte constă în aceea, că
figură secţiunii obţinute în planul de secţionare neparalel cu planul
respectiv de proiecţie se reprezintă răbătută, adică în mărimea sa
adevărată (vezi fig. 6.2).
În cazul secţiunilor compuse pentru reprezentarea traseului de secţionare
se admite unirea capetelor liniei mixte cu linie punct subţire (fig. 6.3).

Fig. 6.3

6.3. Îndrumări privind executarea lucrării grafice

Tema: Să se construiască trei proiecţii ortogonale de bază ale
obiectului cu executarea secţiunii compuse A-A şi, în caz de
necesitate, a altor secţiuni simple sau compuse, fiind date două
vederi ale acestuia. Formatul desenului – A3.
Exemplu de executare este prezentat în fig. 6.4.
Succesiunea executării lucrării grafice:
1. Se analizează varianta propusă şi se stabileşte numărul de
secţiuni necesare.
2. Se deschide desenul_prototip prin
Open  nume de familie_desen prototip A3
3. Se afişează zona din partea stângă superioară a formatului prin
View  Zoom  Window
4. Se construieşte vederea din faţă:
a. se alege layer-ul „Contur” şi se trasează elementele vizibile;
b. se alege layer-ul „Invizibil” şi se trasează proiecţiile
muchiilor acoperite.
123
124
Fig. 6.4. Exemplu de executare a lucrării grafice nr. 6 „Secţiuni compuse”
5. Cu ajutorul butoanelor de rulare, formatul este deplasat în sus
pentru a avea loc suficient pentru desenarea vederii de sus.
125
6. Se construieşte vederea de sus.
7. Formatul se deplasează în stânga şi se construieşte vederea din
stânga în corespondenţă cu vederea din faţă.
8. Se afişează întreg formatul
View  Zoom  All
9. În caz de necesitate, se utilizează comanda Scale pentru a mări
reprezentările.
10. Se amplasează uniform reprezentările pe format, respectând
corespondenţa dintre ele.
11. Se utilizează comanda Ltscale, în caz de necesitate, pentru
modificarea liniilor discontinue.
12. Se notează traseele planelor de secţionare şi secţiunile care
urmează să fie obţinute.
13. Vederea din faţă se transformă în secţiune compusă în trepte
sau frântă, conform variantei:
a. liniile invizibile, care devin vizibile, se trec din layer-ul
„Invizibil” în „Contur”;
b. liniile, care dispar în rezultatul executării secţiunii, se şterg
cu Erase sau Trim;
c. figura secţiunii propriu-zise se haşurează prin Hatch,
utilizând layer-ul „Haşura”.
14. În caz de necesitate, vederea din stânga sau (şi) vederea de sus
se transformă în secţiune simplă sau compusă.
15. Se alege layer-ul „Cote” şi se cotează reprezentările.
16. Se modifică tema, notaţia, scara prin utilizarea
Modify  Text
17. Se salvează desenul sub numele
nume de familie_Secţiuni compuse

Timpul alocat lucrării de laborator, în ore academice ……………...…………….4

Repetarea materialului ce ţine de desenul tehnic …………...……………...… 0,5
Executarea lucrării grafice individuale ……………………………………..….3,5

126