Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Odata fixate obiectivele, este necesara in continuare formularea ipotezelor care
urmeaza sa fie testate. O cercetare buna nu poate fi realizata decat daca are la baza un set
de ipoteze valide. In acest sens, se va urmari ca, pe baza unei analize logice a tuturor
ipotezelor posibile legate de problema studiata, sa fie selectionate acelea care pot fi
verificate prin cercetarea intreprinsa.
Tot in aceasta etapa este necesara definirea variabilelor cu care se va opera in cadrul
cercetarii. Fiecare variabila va fi definita din punct de vedere atat conceptional cat si
operational.
Exista o mare varietate de metode de recoltare a informatiilor. Astfel, dupa modul
de comunicare cu unitatea cercetata se disting forme structurate de comunicare( au la baza
un chestionar ale carui intrebari sunt prezentate tuturor subietilor in aceeasi ordine si cu
aceeasi formulare), forme partial structurate ( chestionar cu intrebari prestabilite, dar care
pot fi reformulate sau prezentate in ordine diferita de la un subiect la altul) si forme
nestructurate ( se lasa la latitudinea operatorului de interviu formularea intrebarilor).Pentru
consemnarea raspunsurilor exista mai multe posibilitati: autoinregistrarea( inregistrarea
raspunsurilor de catre subiect), inregistrarea informatiilor de catre operatorul de interviu,
inregistrarea raspunsurilor de catre subiect la intrebarile ce ii sunt adresate de catre
operatorul de interviu.
Chestionarul
Chestionarul reprezinta unul din cele mai importante elemente de care depinde
reusita unei cercetari selective. Desi in privinta metodologiei de elaborare a chestionarului
s-au inregistrat progrese deosebite, acest domeniu se considera ca reprezinta inca mai mult
o arta decat o stiinta. Se apreciaza ca in elaborarea chestionarului trebuie sa se importanta
unor aspecte cum sunt:
formularea intrebarilor ce urmeaza sa fie adresate subiectului, tipul acestora si ordinea
lor- chestionarul poate fi alcatuit dupa principiu “palniei”, cand se incepe cu intrebari
mai generale si se merge spre intrebari tot mai specifice sau al “palniei intoarse”;
Chestionar
Pentru îmbunătăţirea aprovizionării magazinului cu mărfuri care să satisfacă tot mai
deplin nevoile şi preferinţele dvs. vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la
următoarele întrebări:
1. Vă rugăm să ne spuneţi în ce scop aţi vizitat aest magazin:
1 pentru a efectua cumpărături;
2 pentru a vă informa asupra preţurilor;
3 în alte scopuri;
La întrebarea nr. 7) răspund numai persoanele care la întrebarea nr. 2) au dat răspunsul
“NU”.
7. Care sunt principalele motive pentru care nu aţi efectuat cumpărături acum
din acest magazin?
nu aţi intenţionat să efectuaţi cumpărături;
aţi intenţionat să efectuaţi cumpărături, dar:
mărfurile dorite nu se găsesc în magazin în acest moment;
nu aţi găsit sortimentul dorit;
aţi găsit sortimetul dorit, dar;
magazinul a fost prea aglomerat
nu v-a satisfăcut modul de servire
alte motive. Care?
Vă mulţumim!
Esantionul
Una din operatiunile de mare raspundere in cadrul cercetarilor selective o reprezinta
stabilitea esantionului care urmeaza a fi upus investigatiei. Ea se refera la determinarea
dimensiunii si structurii esantionului astfel incat sa fie indeplinita o conditie de baza:
reprezentativitatea esantionului in raport cu colectivitatea generala studiata.
In practica dimensionarii unui esantion este necesar sa se aiba in vedere doua
categorii de restrictii: de ordin statistic si de ordin organizatoric.
n=
unde:
p= 0,5
=0,03
Din punct de vedere al profesiei, frecventa de vizitare a magazinului este mai mare
in cazul persoanelor cu studii medii decat in cazul persoanelor cu studii superioare. Rar
sunt cei care vin din alte cartiere sa efectueze cumparaturi din magazinul “CERNA”.
In cadrul magazinelor din cartier, in acelasi profil, magazinul CERNA este notat cu
un punctaj mare (9 sau 10).
In concluzie, pentru a intelege rolul imaginii si pentru utilizarea ei in favoarea formei
alese se desprind cateva principii:
Diferentierea semantica
O ancheta asupra unui esantion de 1000 de persoane, desfasurata in magazin a
furnizat urmatoarea disributie a aprecierilor referitoare la patru parametri:
servire;
aprovizionare;
pret;
Se dau note pornind de la nota 5 pentru foarte favorabil pana la nota 1 pentru
nefavorabil, astfel:
-pentru servire
=4.922
-pentru aprovizionare
=4.208
=4.256
-pentru pret
=4.413
Din calcule rezulta ca aprecierile cele mai bune au fost atribuite servirii, iar cele mai
slabe aprovizionarii.
Daca se considera ca in evaluarea de ansamblu a magazinului cele patru atribute
(servire, aprovizionare, comportamentul vanzatorilor, pret) intervin cu o pondere egala,
atunci media generala (aritmetica simpla) a celor patru medii spatiale obtinute mai sus va fi
de:
=4.449
Fata de cele patru caracteristici ale magazinului cuprinse in tot atatea propozitii
afirmative, distributia opiniilor celor 1000 subiecti intervievati a fost urmatoarea:
-pentru servire
=1.562
-pentru aprovizionare
=1.208
=1.256
-pentru pret
=1.413
Un sondaj efectuat in cadrul magazinului CERNA a utilizat acest model pentru a
stabili opiniile cumparatorilor potentiali asupra urmatoarelor trei raioane: mezeluri,
dulciuri, lactate.
Mediile notelor acordate de cele 1000 persoane intervievate sunt urmatoarele:
8.73+6.98+7.24+8.05=31
Aprecierile referitoare la cele trei raioane, trebuie situate pe o scala de la 0 la 1, deci
se vor imparti mediile obtinute la 10.
-mezeluri = 0.28*0.815+0.22*0.792+0.23*0.752+0.25*0.85=0.787
-dulciuri = 0.28*0.892+0.22*0.708+0.23*0.711+0.25*0.793=0.767
-lactate = 0.28*0.829+0.22*0.612+0.23*0.699+0.25*0.777=0.721
-mezeluri
-dulciuri
-lactate.