Sunteți pe pagina 1din 11

CERCETAREA IMAGINII MAGAZINULUI CERNA-

Scopul general, obiectivele, ipotezele si variabilele de cercetare

De la bun inceput trebuie sa se defineasca cu claritate scopul general si obiectivele


cercetarii. In acest mod se va obtine o imagine a caracteristicilor ce urmeaza sa fie studiate
si a tabelelor in care urmeaza sa se concretizeze informatiile culese. Calitatea rezultatelor
finale este evaluata prin prisma modului in care au fost realizate obiectivele formulate.
Aceasta etapa solicita o stransa colaborare intre beneficiarul si organizatorul cercrtarii.

Odata fixate obiectivele, este necesara in continuare formularea ipotezelor care


urmeaza sa fie testate. O cercetare buna nu poate fi realizata decat daca are la baza un set
de ipoteze valide. In acest sens, se va urmari ca, pe baza unei analize logice a tuturor
ipotezelor posibile legate de problema studiata, sa fie selectionate acelea care pot fi
verificate prin cercetarea intreprinsa.

Tot in aceasta etapa este necesara definirea variabilelor cu care se va opera in cadrul
cercetarii. Fiecare variabila va fi definita din punct de vedere atat conceptional cat si
operational.

Colectivitatea cercetata

Colectivitatea cercetata constituie baza, cadrul de esantionare si totodata multimea


asupra careia se vor generaliza rezultatele cercetarii. In mod cu totul deosebit intereseaza
din cate componente este formata colectivitatea, care sunt aceste componente, ce
caracteristici poseda, unde se afla dispuse in spatiu si care este gradul lor de dispersie din
punct de vedere al caracteristicilor studiate. Este totodata necesara definirea
corespunzatoare atat a unitatii care va face obiectul investigatiei, cat si a celei de la care se
recolteaza informatiile- respectiv unitatea de observare si unitatea de sondaj. Orice
incorectitudine, neclaritate sau ambiguitate in definirea acestora poate compromite parti
mai mult sau mai putin importante sau chiar intreaga cercetare.

Metode de recoltare

Exista o mare varietate de metode de recoltare a informatiilor. Astfel, dupa modul


de comunicare cu unitatea cercetata se disting forme structurate de comunicare( au la baza
un chestionar ale carui intrebari sunt prezentate tuturor subietilor in aceeasi ordine si cu
aceeasi formulare), forme partial structurate ( chestionar cu intrebari prestabilite, dar care
pot fi reformulate sau prezentate in ordine diferita de la un subiect la altul) si forme
nestructurate ( se lasa la latitudinea operatorului de interviu formularea intrebarilor).Pentru
consemnarea raspunsurilor exista mai multe posibilitati: autoinregistrarea( inregistrarea
raspunsurilor de catre subiect), inregistrarea informatiilor de catre operatorul de interviu,
inregistrarea raspunsurilor de catre subiect la intrebarile ce ii sunt adresate de catre
operatorul de interviu.

Chestionarul

Chestionarul reprezinta unul din cele mai importante elemente de care depinde
reusita unei cercetari selective. Desi in privinta metodologiei de elaborare a chestionarului
s-au inregistrat progrese deosebite, acest domeniu se considera ca reprezinta inca mai mult
o arta decat o stiinta. Se apreciaza ca in elaborarea chestionarului trebuie sa se importanta
unor aspecte cum sunt:

• identificarea caracteristicilor cuprinse in obiectivele si programul de sondaj si


ordonarea logica a acestora;

• formularea intrebarilor ce urmeaza sa fie adresate subiectului, tipul acestora si ordinea


lor- chestionarul poate fi alcatuit dupa principiu “palniei”, cand se incepe cu intrebari
mai generale si se merge spre intrebari tot mai specifice sau al “palniei intoarse”;

• dimensionarea corespunzatoare, punerea in pagina si aspectul estetic general;

• codificarea si elaborarea listei de coduri.

Chestionarul anchetei Formular nr.

Tipul magazinului

Ziua interviului

Momentul zilei

Chestionar

Pentru îmbunătăţirea aprovizionării magazinului cu mărfuri care să satisfacă tot mai


deplin nevoile şi preferinţele dvs. vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la
următoarele întrebări:
1. Vă rugăm să ne spuneţi în ce scop aţi vizitat aest magazin:
1 pentru a efectua cumpărături;
2 pentru a vă informa asupra preţurilor;
3 în alte scopuri;

2. Aţi efectuat cumpărături acum din acest magazin:


da nu
se trece la întrebarea nr. 7

3. Care este valoarea totală a mărfurilor cumpărate?


1 Sub 50 lei
2 51-100 lei
3 101-200 lei
4 201-300 lei
5 301-400 lei
6 Peste 400 lei

4. Aţi dorit să mai cumpăraţi şi alte mărfuri din acest magazin?


da nu
se trece la întrebarea nr. 7
5. Care anume?

6. Din ce motive nu le-aţi cumpărat?


nu se găsesc în magazin, în acest moment;
nu aţi găsit sortimentul dorit;
aţi găsit sortimentul dorit dar:
-magazinul a fost prea aglomerat
-nu v-a satisfăcut modul de servire
-alte motive. Care?

La întrebarea nr. 7) răspund numai persoanele care la întrebarea nr. 2) au dat răspunsul
“NU”.
7. Care sunt principalele motive pentru care nu aţi efectuat cumpărături acum
din acest magazin?
nu aţi intenţionat să efectuaţi cumpărături;
aţi intenţionat să efectuaţi cumpărături, dar:
mărfurile dorite nu se găsesc în magazin în acest moment;
nu aţi găsit sortimentul dorit;
aţi găsit sortimetul dorit, dar;
magazinul a fost prea aglomerat
nu v-a satisfăcut modul de servire
alte motive. Care?

La următoarele întrebări răspund toate persoanele intervievate.


8. Vă rugăm să ne spuneţi cât de frecvent efectuaţi cumpărături din acest
magazin?
1 foarte frecvent ( zilnic, la 2-3 zile);
2 frecvent (săptămânal);
3 rar; (o dată pe lună)
4 foarte rar, întâmplător;
5 pentru prima dată.

9. Cum apreciaţi, în general, aprovizionarea cu marfuri a acestui magazin?


1 foarte buna;
2 buna;
3 satisfacatoare;
4 nesatisfacatoare;
5 fara opinie.

10. Dupa opinia dvs. nivelul de servire asigurat în acest magazin este;
1 foarte bun;
2 bun;
3 corespunzător;
4 necorespunzător;
5 total necorespunzător;
6. fără opinie
11. Acordaţi note de la 1 (foarte puţin important ) la 10 (foarte important)
următoarelor caracteristici în funcţie de importanţa pe care o au:
1 calitatea servirii;
2 calitatea aprovizionării;
3 calitatea comportamentului vânzătorilor;
4 preţul mărfurilor.

12. Acordaţi note de la 1 (foarte prost) la 10 (foarte bun), următoarelor


caracteristici menţionate, pentru cele 3 raioane investigate:
MEZELURI DULCIURI LACTATE
1 servire
2 aprovizionare
3 Comportament ul vânzătorilor
4 preţul

În încheiere vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări referitoare la profilul dvs.


13. Sexul respondentului este:
Feminin Masculin

14. Care este ultima scoală absolvită de dumneavoastră?


Şcoala Şcoala Liceu Facultate Studii post
primară generală universitare

15. Care este principala dumneavoastră ocupaţie?


1 salariat
2 patron
3 lucrător pe cont propriu
4 elev/student
5 lucrator familial neremunerat
6 altă ocupaţie. Care?

16. Unde domiciliaţi?


1 în acest cartier;
2 în alt cartier ;
3 în alt oraş.

17. Venitul lunar al familiei dumneavoastră se încadrează în următoarea


categorie?
Sub 500 RON
500 -1000 RON
1001 -2000 RON
2001-3000 RON
3001-4000 RON
Peste 4000 RON
18. Starea civilă?
Căsătorit Necăsătorit locuiesc cu partenerul/a dar nu Divorţat Văduv
suntem căsătoriţi

19. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?


15-25
26-35
36-45
46-60
Peste 60 ani

Vă mulţumim!

Esantionul

Una din operatiunile de mare raspundere in cadrul cercetarilor selective o reprezinta


stabilitea esantionului care urmeaza a fi upus investigatiei. Ea se refera la determinarea
dimensiunii si structurii esantionului astfel incat sa fie indeplinita o conditie de baza:
reprezentativitatea esantionului in raport cu colectivitatea generala studiata.

In practica dimensionarii unui esantion este necesar sa se aiba in vedere doua


categorii de restrictii: de ordin statistic si de ordin organizatoric.

Determinarea marimii esantionului prin metoda clasica;

n=

unde:

t = coeficientul care corespunde probabilitatii cu care se garanteaza

rezultatele

p = proportia componentelor din esantion, care poseda caracteristi-

ca cercetata

= eroarea limita acceptabila


t = 2 pentru o probablitate de 95%

p= 0,5

=0,03

Esantionul va fi de: n = = 1111 persoane

Concluzii ale cercetarii de teren

In urma centralizarii chestionarelor se constata ca magazinul “CERNA” este


perceput ca un magazin “de cartier”, pentru un segment larg de consumatori, indeosebi cei
cu venituri mici si medii.

Din punct de vedere al profesiei, frecventa de vizitare a magazinului este mai mare
in cazul persoanelor cu studii medii decat in cazul persoanelor cu studii superioare. Rar
sunt cei care vin din alte cartiere sa efectueze cumparaturi din magazinul “CERNA”.

Clientela este preponderent feminina, datorita marfurilor comerializate.

In genere, motivele de cumparare sunt: preturile accesibile, calitatea buna a


produselor comercializate, existenta unui sortiment larg.

In ceea ce priveste aprovizionarea cu marfuri si nivelul de servire se apreciaza ca


fiind bune.

In cadrul magazinelor din cartier, in acelasi profil, magazinul CERNA este notat cu
un punctaj mare (9 sau 10).

In concluzie, pentru a intelege rolul imaginii si pentru utilizarea ei in favoarea formei


alese se desprind cateva principii:

♦ impartirea sarcinilor pe toate nivelurile ierarhice si consacrarea resurselor pentru


educarea tuturor salariatilor firmei;

♦ individualizarea in continuare a magazinului CERNA in raport cu celelalte


firme de profil;

♦ considerarea rolului personalului de conducere si de vanzare ca fiind esential si


decisiv pretinzand acestora un comportament exemplar.

Analiza rezultatelor cercetarii

Diferentierea semantica
O ancheta asupra unui esantion de 1000 de persoane, desfasurata in magazin a
furnizat urmatoarea disributie a aprecierilor referitoare la patru parametri:

♦ servire;

♦ aprovizionare;

♦ pret;

♦ comportamentul vanzatorilor.

Foarte Favorabil Nici/ Nici Nefavorabil Foarte


favorabil Nefav.
Servire 724 124 142 10 -
Aproviz. 525 229 175 71 -
Comport. 473 312 213 2 -
Pret 613 273 52 38 24

Se dau note pornind de la nota 5 pentru foarte favorabil pana la nota 1 pentru
nefavorabil, astfel:

-pentru servire

=4.922

-pentru aprovizionare

=4.208

-pentru comportamentul vanzatorilor

=4.256

-pentru pret

=4.413

Din calcule rezulta ca aprecierile cele mai bune au fost atribuite servirii, iar cele mai
slabe aprovizionarii.
Daca se considera ca in evaluarea de ansamblu a magazinului cele patru atribute
(servire, aprovizionare, comportamentul vanzatorilor, pret) intervin cu o pondere egala,
atunci media generala (aritmetica simpla) a celor patru medii spatiale obtinute mai sus va fi
de:

=4.449

Scala lui LIKERT

Fata de cele patru caracteristici ale magazinului cuprinse in tot atatea propozitii
afirmative, distributia opiniilor celor 1000 subiecti intervievati a fost urmatoarea:

1) In magazinul CERNA servirea este buna

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord

total total
724 124 142 10 -

2) In magazinul CERNA aprovizionarea este buna

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord

total total
525 229 175 71 -

3) Vanzatorii din magazinul CERNA poarta un dialog civilizat cu clientii.

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord

total total
473 312 213 - 2

4) Preţul produselor este acceptabil

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord

total total
613 273 52 38 24

Scorul obtinut de fiecare caracteristica este urmatorul:

-pentru servire

=1.562
-pentru aprovizionare

=1.208

-pentru comportamentul vanzatorilor

=1.256

-pentru pret

=1.413

Scorul inregistrat global se calculeaza ca o medie simpla a scorurilor obtinute.

Scorul global= =1.359

Pe ansamblu, magazinul este apreciat pozitiv.

Cel mai bine apreciat este “servirea populatiei”.

Modelul FISHBEIN-ROSENBERG

Un sondaj efectuat in cadrul magazinului CERNA a utilizat acest model pentru a


stabili opiniile cumparatorilor potentiali asupra urmatoarelor trei raioane: mezeluri,
dulciuri, lactate.

Mediile notelor acordate de cele 1000 persoane intervievate sunt urmatoarele:

1)Acordati note de la 1 (foarte putin important) la 10 (foarte important)


urmatoarelor caracteristici, in functie de importanta pe care o au in aprecierea unui
magazin.

♦ Calitatea serviciilor 8.73

♦ Calitatea aprovizionarii 6.98

♦ Comportamentul vanzatorilor 7.24

♦ Preţul marfurilor 8.05


2)Acordati note de la 1 (foarte prost) la 10 (foarte bun), urmatoarelor caracteristici
mentionate:

MEZELURI DULCIURI LACTATE

a)servire 8.15 8.92 8.29


b)aprovizionare 7.92 7.08 6.12
c)comportament 7.52 7.11 6.99
d)pret 8.50 7.93 7.77

Pentru aplicarea modelului Fishbein- Rosenberg, suma importantei atribuite


fiecarei caracteristici trebuie sa fie egala cu 1, de aceea se vor nominaliza rezultatele
obtinute:

8.73+6.98+7.24+8.05=31

a)-servire 8.73 : 31 = 0.28

b)-aprovizionare 6.98 : 31 = 0.22

c)-comportament 7.24 : 31 = 0.23

d)-pret 8.05 : 31 = 0.25

Aprecierile referitoare la cele trei raioane, trebuie situate pe o scala de la 0 la 1, deci


se vor imparti mediile obtinute la 10.

Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator W , reprezentand importanta


acordata fiecarei caracteristici, iar cele trei coloane, aprecierile facute pentru fiecare raion.

Caracteristici Wi Mezeluri Dulciuri Lactate

Servire 0.28 8.15 8.92 8.29


Aprovizionare 0.22 7.93 7.08 6.12
Comportament 0.23 7.52 7.11 6.99
Pret 0.25 8.50 7.93 7.77

Aprecierea globala in legatura cu cele trei raioane se calculeaza astfel:

-mezeluri = 0.28*0.815+0.22*0.792+0.23*0.752+0.25*0.85=0.787

-dulciuri = 0.28*0.892+0.22*0.708+0.23*0.711+0.25*0.793=0.767

-lactate = 0.28*0.829+0.22*0.612+0.23*0.699+0.25*0.777=0.721

Ierarhia celor trei raioane va fi deci:

-mezeluri
-dulciuri

-lactate.

Diferentele dintre ele sunt relativ mici.