Sunteți pe pagina 1din 6

Subiecte pentru şedinţa de control la

Regulamentele Militare Generale şi Instrucţia de front

RSI

1. Obligaţiile soldatului.
Soldatul are următoarele obligaţii:
1) să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să-şi execute în mod
exemplar obligaţiile de serviciu, să însuşească arta militară;
2) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la
comandantul unităţii inclusiv;
3) să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să respecte onoarea şi demnitatea
camarazilor şi regulile de politeţe militară, de conduită şi de executare a salutului
militar;
4) să se călească zilnic, sa-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile
de igienă corporală;
5) să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;
6) să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata de
luptă, echipamentul, armamentul şi tehnica militară încredinţată;
7) să poarte cu grijă echipamentul, să-l repare la timp şi îngrijit, să-l cureţe zilnic
şi să-1 păstreze în locurile stabilite;
8) să respecte întocmai regulile de securitate la manipularea armamentului,
tehnicii şi în alte cazuri, precum şi regulile de prevenire a incendiilor;
9) dacă are nevoie să plece din subunitate, să ceară aprobarea comandantului de
grupă, iar la înapoiere - să-i raporteze despre sosire;
10) să aibă permanent un comportament adecvat, să nu admită încălcări ale ordinii
publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă.

2. Obligațiile comandantului de grupă.


Comandantul de grupă se subordonează comandantului de pluton şi locţiitorului
acestuia şi este şeful nemijlocit al efectivului grupei.
Comandantul de grupă are următoarele obligaţii:
1) să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă
2) să comande cu pricepere grupa;
3) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea,
calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială,
succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
4) să urmărească executarea programului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în
grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare;
5) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului, a tehnicii
militare şi a altor materiale ale grupei, să urmărească existenţa acestora, să le
controleze zilnic şi să le întreţină în ordine şi bună stare;
6) să instruiască soldaţii grupei în vederea sporirii nivelului ţinutei ostăşeşti a
acestora şi rezistenţei lor fizice;
7) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor;
8) să supravegheze permanent acurateţea, starea, ajustarea corectă şi portul ţinutei şi
echipamentului subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de igienă
corporală;
9) să verifice ca, după trageri şi şedinţe, la subordonaţi să nu rămînă muniţii şi
substanţe explozibile;
10) să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de
îmbolnăvire, cererile şi reclamaţiile subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în
vederea prevenirii încălcărilor, stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate,
precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a altor mijloace
materiale;
11) să cunoască permanent unde se află subordonaţii săi.

3. Obligațiile plantonului pe subunitate.


Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii:
1) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de
serviciu pe subunitate, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea
armamentului;
2) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din
cazarmă a patrimoniului militar fără permisiunea sergentului de serviciu pe
subunitate; să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate
cazurile de infracţiuni, incidente şi încălcări ale relaţiilor regulamentare
dintre militarii din subunitate, abaterile de la regulile de prevenire a
incendiilor, să întreprindă măsuri de eliminare a acestora;
3) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de
alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;
4) să menţină ordinea interioară şi pe teritoriul atribuit subunităţii şi să ceară
aceasta de la toţi militarii;
5) să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din
încăpere dezbrăcaţi;
6) să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în
locurile destinate acestui scop;
7) la sosirea în subunitate (companie) a şefilor direcţi, de la comandantul
subunităţii mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda
„DREPŢI”;
8) la sosirea altor ofiţeri ai subunităţii, a plutonierului de subunitate şi a
militarilor din alte subunităţi, să cheme sergentul de serviciu.

4. Cazarma. Încăperile prevăzute în cazarmă pentru instalarea militarilor.


 Militarii în termen sînt instalaţi în cazarmă.

Pentru instalarea fiecărei subunităţi sînt prevăzute următoarele încăperi:


1) dormitorul;
2) camera de informare şi odihnă;
3) biroul comandantului;
4) biroul comandanţilor de plutoane;
5) camera pentru păstrarea armamentului;
6) clasa de instruire ( pregătire teoretică a serviciului de zi);
7) încăperea pentru curăţarea armamentului;
8) încăperea pentru sport;
9) camera pentru menaj;
10) magazia;
11) uscătoria;
2) lavoarul;
13) încăperea (locul) pentru curăţarea încălţămintei;
14) duşul;
15) toaleta.
RD

5. Dreptul comandantului de grupă de a aplica stimulări şi sancţiuni disciplinare


soldaţilor.
Comandantul de grupă are dreptul:
Stimulări
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri.
Sancțiuni
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu - pentru un serviciu.

6. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi sergenţi.


Militarilor în termen li se pot aplica următoarele pedepse disciplinare:
1) observaţia;
2) mustrarea;
3) mustrarea aspră;
4) neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unităţii;
5) numirea peste rînd de serviciu (cu excepţia serviciului de gardă şi de
alarmă) sau la munci de gospodărie - de pînă la 5 servicii (durata zilei de
muncă nu va depăşi 8 ore);
6) ţinerea la arest - de pînă la 10 zile; retrogradarea în funcţie;
7) retrogradarea cu un grad;
8) ridicarea gradului de sergent.

7. Stimulările ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi sergenţi.


Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele stimulări:
                a) ridicarea sancţiunilor disciplinare aplicate anterior;
                b) exprimarea de mulţumiri;
                c) acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unităţii, a instituţiei, de
pînă la 48 de ore (o dată pe lună);
                d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre
îndeplinirea exemplară a serviciului militar; 
                e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani;
                f) înmînarea fotografiei personale executate lîngă Drapelul de Luptă
desfăşurat al unităţii militare;
                g) acordare soldaţilor a gradului militar de caporal;
                h) acordarea de grade militare, pînă la cel de sergent-major inclusiv,
sergenţilor; 
                i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
                j) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile;
                k) conferirea distincțiilor departamentale ale structurii militare.

8. Definiţia disciplinei militare. Prin ce se realizează disciplina militară.


Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de către toţi militarii a
ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii prevăzute de legi, de
regulamentele militare, de Codul de conduită profesională a militarilor prin contract,
aprobat de către conducătorul structurii militare, și de alte acte normative ce
reglementează îndeplinirea serviciului militar.
Disciplina militară se realizează:
                a) prin muncă educativă, efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le
forma şi cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare în executarea
obligaţiilor de serviciu;
                b) prin menţinerea, în unitatea (subunitatea) militară, a ordinii regulamentare;
                c) prin exigenţa comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea
demnităţii lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin îmbinarea iscusită a
metodelor de convingere şi de constrîngere şi prin aplicarea lor corectă;
                d) prin crearea, în unitatea (subunitatea) militară, a unei atmosfere de
responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari;
                e) prin organizarea, la un nivel înalt, a pregătirii militare şi prin încadrarea
deplină a efectivului în acest proces.

RSG

9. Obligațiile santinelei.
Santinela are următoarele obligaţii:
1) să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său;
2) să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să
nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;
3) deplasîndu-se pe itinerarul indicat sau aflînduse în foişorul de observare,
să ţină sub observare căile de acces la post, împrejmuirile şi să raporteze
prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele
indicate în tabelele de posturi;
4) să aibă la post arma încărcată conform regulilor indicate în pct. 83,
întotdeauna gata de uz;
5) să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de
posturi şi marcată pe teren cu indicatoare de limită interzisă, accesul
nimănui, cu excepţia şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii, caporalului de
schimb şi a persoanelor pe care ei leînsoţesc;
6) să cunoască itinerarul şi graficul de deplasare a mijloacelor de transport,
precum şi semnele de recunoaştere şi semnalele lor;
7) să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiului;
8) să cheme şeful gărzii în caz de depistare a defectelor în împrejmuirile
obiectivului(la post) şi de încălcare a ordinii în apropierea postului său ori
a postului vecin;
9) auzind lătratul cîinelui de pază, să comunice fără întîrziere despre aceasta
în încăperea pentru gardă.

10. Etapele pregătirii gărzii. Noţiunea de gardă, post, santinelă.


Garda este subunitatea înarmată şi destinată executării misiunii de luptă privind
paza şi apărarea obiectivelor militare şi de stat, precum şi paza persoanelor deţinute în
arest.
Garda poate fi de garnizoană şi interioară, precum şi permanentă sau provizorie.
Postul constituie tot ce este încredințat santinelei pentru pază și apărare, precum
și locul sau sectorul de teren unde santinela își execută obligațiile.
Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă privind
paza și apărarea postului încredințat.

11. Ordinea de folosire de către santinelă a armei la post.


Garda este asigurată cu cartuşe de luptă după cum urmează: pentru
fiecare pistol-mitralieră şi pistol – cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare
carabină – cîte 30 de cartuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul
şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), gărzile pot fi înarmate
cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru fiecare şi cu grenade de
mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.

12. Ce se interzice santinelei.


Să părăsească postul pînă nu va fi schimbată sau scoasă din post, chiar
dacă viaţa sa se află în pericol. Părăsirea fără permisiune a postului constituie
crimă militară;

RIF

13. Deplasarea. Pasul de defilare şi pasul de manevră. Noțiunea de direcţional,


încheietor.
Deplasarea se execută la pas sau alergînd.
Cadenţa de deplasare la pas constituie 100-110 de paşi pe minut. Lungimea
pasului este de 60-70 cm.
Cadenţa de deplasare alergînd constituie 160-180 de paşi pe minut. Lungimea
pasului este de 80-90 cm.
Pasul de defilare se foloseşte la trecerea subunităţilor în marş solemn; la
executarea de către acestea a salutului militar din mers; la prezentarea militarului în faţa
superiorului şi la plecarea din faţa acestuia; la ieşirea din formaţie şi la înapoierea în
formaţie, precum şi la şedinţele de instrucţie de front.
Pasul de manevră se foloseşte în toate celelalte cazuri.
Direcţional – militarul (subunitatea, maşina) care se deplasează în capul coloanei
în direcţia indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari
(subunităţi, maşini).
Încheietor – militarul (subunitatea, maşina) care merge ultimul în coloană.

14. Ce este interval, distanţă.


Interval – depărtarea pe linia frontului dintre doi militari (două maşini), două
subunităţi şi unităţi.
Distanţă – depărtarea dintre doi militari (maşini) dispuşi unul în spatele celuilalt,
dintre două subunităţi sau unităţi dispuse una în spatele celeilalte.

15. Ce este rînd, coloană, flanc.


Rînd – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul lîngă altul, avînd umerii pe
aceeaşi linie, la intervale stabilite.
Coloană – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul după celălalt, iar
subunităţile (maşinile) – una după cealaltă (în adîncime) la distanţele stabilite de
prezentul regulament sau indicate de comandant.
Coloanele pot fi cîte unul, cîte doi, cîte trei, cîte patru şi mai mulţi.
Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de
marş sau în linie.
Flanc – extremitatea dreaptă sau stîngă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei,
denumirile flancurilor nu se schimbă.

16. Ce se numeşte formaţie. Formație de adunare, formație de marș.


Formaţie – dispunere a militarilor, subunităţilor şi unităţilor, stabilită de
prezentul regulament, pentru acţiuni în comun, pe jos sau pe maşini.
Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sînt constituite pe o linie a
frontului în formaţie pe un rînd sau pe două rînduri (în linie de maşini) ori în linie de
coloane la intervalele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor,
revistelor, paradelor, precum şi în alte cazuri.
Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sînt constituite în coloană sau
subunităţile în coloane sînt constituite una în spatele celeilalte la distanţele stabilite de
prezentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de marş se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui
marş, pentru defilare, pentru trecerea cu cîntec, precum şi în alte cazuri.

S-ar putea să vă placă și