Nr.

SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți
ameliora această problemă?

consultarea pentru stabilirea curriculumului la decizia școlii reprezintă un proces prin care elevii și părinții
sau reprezentanții legali ai elevilor sunt Oferta CDS-ul trebuie construita prin dialog cu partenerii implicati;
Identificarea altor furnizori de formare (Asociația de părinți, - voluntari din cadrul acesteia, ONG-uri)
De asemenea trebuie implicați și profesori creativi care sa propuna opționale implicați atât în propunerea
cât și în alegerea curriculumului la decizia școlii, prin exprimarea unor opțiuni.
atractive pentru elevi ( De exemplu consultand Ghidul Meseriilor viitorului 2021 realizat de către INACO
sau alegerea unor opționale care să păstreze tradițiile și obiceiurile zonei. )
Exemple de bune practici, inspiraționale, pentru profesorii care propun opționale neatractive, sau care nu
răspund nevoilor elevilor lor;
Cursuri de formare pentru acești profesori;
Consultarea ofertei MEN, pentru colegii mai "leneși"

2.
Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin
interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

După realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să se
studieze ca și CDS, are loc informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
respective. Cred că ar trebui să pornim de la formarea profesorilor, încurajarea lor să participe la programe
de formare în care să învețe să realizeze CDȘ -uri ținând seama de preferințele elevilor și fam acestora. În
acest sens , există oferte de cursuri de formare, de ex CRED, care dezvoltă abilitățile prof de a elabora un
astfel de curriculum. De asemenea, aș apela la parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de
exemplu Școală după școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.

Eu cred că trebuie făcută o analiză de nevoi, realistă, la nivelul fiecărei clase, apoi să fie propus, de către
profesor, opționalul dorit de elevi și urmată procedura de avizare a ofertei CDS. De asemenea, pot fi
implicați părinții care au talente sau abilități deosebite într-un domeniu de interes și doresc să
împărtășească din „zestrea” lor, predând un opțional;

De asemenea propuneri interesante de CDS ar putea da Asociatiile care sunt implicate în procesul
educational. Acestea ar putea sa asigure si materiale diverse care sa ii atraga pe elevi.

Motivare financiară(PO pentru oferta CDS a școlii), punctaj în fișele de autoevaluare și pentru gradația de
merit

-Susținerea unor dezbateri la nivelul şcolii menite şa promoveze şi să evidențieze acele opționale care au o
deschidere mai mare către elevi şi pot fi sustenabile în şcoală.
-Dezvoltarea bazei material a şcolii în vederea susținerii realizării efective a CDS-urilor propuse, în
colaborare cu partenerii direcți, poate asociația de părinți a şcolii.
Dezvoltarea unui opțional/unor opționale derivat(e) din proiectele educaţionale derulate în școală.

3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi clare de
dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei, utilizarea noilor
tehnologii și platforme în predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.).
Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorarea acestei provocări.

Motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, identificarea
aspectelor pozitive din activitatea didactică, evaluarea corecta a limitelor personale, asumarea
responsabilitatilor, dorința de schimbare și autodepășire.
Aducerea în școală a unor furnizori de cursuri deosebiți; Desfășurarea cursurilor în timpul săptămânii, nu

1
 în weekend; După finalizarea acestora se culege feedback real de la participanți, iar aceștia diseminează
experiența lor în cadrul grupurilor de lucru, catedre, etc
-Autocunoaşterea este o component de bază a inteligenței noastre emoționale. Dezvoltarea personal prin
participarea la programe de formare presupune conştientizarea în rândul cadrelor didactice la ,, ceea ce pot
face concret” pentru îmbunătățirea actului didactic, creşterea stimei de sine, dezvoltarea aptitudinilor şi
talentelor proprii, maximizarea propriului potențial. Prin identificarea oportunităților legate de dezvoltarea
personal, conducerea şcolii, poate să găsească acele metode formale şi informale prin care cadrele
didactice să fie antrenate în participarea la cursuri de dezvoltare personal.
Pentru cursurile de tip TIC/Platforme/Online recomand folosirea acestor instrumente și în managementul
instituției. Dacă școală folosește documente colaborative, platforme, drive, colectarea electronică a datelor,
șansele ca profesorii să participe la acest tip de formare cresc.
Asigurarea fondurilor legal prevăzute pentru cursuri de formare și înscrierea la cursuri cu taxe, dorite și
mai inaccesibile, ca un prim impuls

4. Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de aplicație. Cum
credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de educație și ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Organizarea de activități metodice / lecții demonstrative (cu implicarea cadrelor didactice de notorietate)
pentru cadrele didactice aflate la debut și cu analizarea diferitelor aspecte importante - alocarea unui
MENTOR pentru fiecare debutant

După părerea mea, situația de față este puțin ambiguă, dar, presupunând că profesorul care intră acum în
sistemul de învățământ face ore de asistență/practică pedagogică la clasa unui dascăl cu experiență, consider
că este deosebit de util pentru acesta; Aș încuraja dascălii cu rezultate deosebite din școala mea să susțină
un astfel de demers
Dacă profesorul este angajatul școlii mele, chiar dacă este debutant, dacă își dorește să participe în acest
proiect, primind asistenți (studenți care urmează să devină profesori sau elevi ai unui liceu pedagogic) la
ore, l-aș susține, aș aprecia inițiativa, dar i-aș alocă un mentor cu experiență pentru un feedback real, sau
sprijin la nevoie;
Pe lângă mentorat, ajuta și coagularea unei mici comunități de practică pentru colegii care sunt în acest
context, în care sa încurajăm reflecția, schimbul de idei.
Ideea este că intrarea într-un consorțiu școlar constituie un important beneficiu pentru studenți, profesori
debutanți etc
Cel ce este mentorat are șansa de a participa la lecții la diferiți profesori de la toate școlile din consorțiu. De
asemenea, poate susține mai multe lecții și să participe la lecții în mai multe școli, ceea ce este extrem de
benefic în formarea lui de cadru didactic.

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor nu
se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul secundar
superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
- Consilierea părinților;
- Conștientizarea asumării -„ încerc”;
- Pregătire cu elevii (chiar și online), organizați în grupuri mici, pentru asigurarea promovării
examenului;
- Motivarea elevilor, persuasiunea - „Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
- Cred că se referă la faptul că nu pot să-i întrețină la liceele pe care le vor alege. Atunci ca măsuri ar
fi : 1. Realizarea unor internate la unele licee care primesc mulți elevi din mediul rural. Plata acestora
sa se realizeze din diverse proiecte de diminuare a abandonului școlar. 2. Apariția la liceele din
imediata apropiere a unor profile care să îi facă să nu se mai ducă în localități departe de casă.
În cazul în care elevii sunt buni la învățătură, se caută sprijin din partea comunității locale pentru ca
aceștia să-și poată continua parcursul școlar; Pentru ceilalți se poate găsi varianta orientării către o unitate
de învățământ dual.
Consilierea părinților, în colaborare cu autoritatea locală (serviciul social din Primărie, de exemplu) și cu
colegii de la școlile profesionale și liceele din. zona.
2
 Informarea părinților cu privire la programele guvernamentale de susținere a elevilor și
identificarea+atragerea susținerii din partea ONG-urilor de profil.

6. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o frecvență
foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de
măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.

*Depistarea cauzei care a dus la frecvența scăzută pentru a putea face un plan de intervenție; Implicarea
consilierului școlar: discuții individuale/consiliere cu elevii aflați în această situație; Propuneri de acțiuni de
sprijin din partea consiliului elevilor; (grupe de elevi-voluntari care să-i ajute cu temele la diferite discipline);
Implicarea asociației de părinți, în cazul în care aceștia au nevoie de sprijin material sau logistic
Monitorizarea la nivelul fiecărei clase a elevilor care au dificultăți în încheierea situației școlare
Organizarea activităților remediale/ de sprijin individualizat în vederea recuperării materiei.
Stimularea și motivarea elevilor pentru învățare prin activități diversificate, prin crearea unor echipe de
sprijin formate de elevi-profesori-consilier școlar
Sprijin și consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc.

7. Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut de
părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

-Se monitorizează evaluările și se verifică dacă se respectă standardele minime de evaluare

-evaluarea, notarea și promovarea elevilor se va face conform Legii educației naționale nr.1/2011 și a
ROFUIP OMEC 5447-2020 cu completările și modificările ulterioare
Implicarea mai atentă a diriginților și a consilierilor școlari( unde există) în consilierea elevilor și a
familiilor acestora.
Implicarea ONG-urilor
Este necesara și o analiză a cauzelor, abia atunci putem vb de măsuri- trecere în online pentru elevii care
nu pot ajunge la școala, asigurare transport (acolo unde distanțele sunt mari), încetarea unor indemnizații
sociale (acolo unde părinții/tutorii nu asigură condiții de frecventarea a școlii), schimbarea orelor de
începere a cursurilor, etc.

8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează în
mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar
putea iniția echipa de conducere a școlii.
- activități de conștientizare a bullying-ului, în parteneriat cu Poliția
- dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative
- responsabilizarea consilierului școlar(dacă există arondat în școală)
- sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți sau a elevilor cu sprijinul CJRAE
- implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
violența în mediul școlar /bullying , proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații,
fundații , asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.
- responsabilizarea consiliului elevilor în găsirea de soluții și punerea în practică a celor mai valoroase
inițiative ale lor; facilitarea participării elevilor la ateliere de mediere, susținute de mediatori
profesioniști;
- se va lua legatura cu Asistența socială din cadrul Primăriei pentru a efectua anchete sociale în
familiile elevilor, pentru a vedea situația reală din aceste familii, în funcție de anchetele sociale se
vor lua măsurile adecvate fiecărui caz
Colaborare cu Poliția Municipiului - Biroul/Serviciul Siguranță Şcolară participă alături de
reprezentanții autorităților locale, celorlalte instituții sau structuri ale poliției, cu competențe în domeniu,
la activitățile de educație antiinfracțională și antivictimală, inclusiv în cadrul unor campanii, programe
sau proiecte; participă la ședințele organizate la nivelul școlilor şi la alte evenimente importante pentru
comunitatea preuniversitară din zona de responsabilitate / Polițiștii de la siguranță școlară dezvoltă
parteneriatul poliție-școală-comunitate, în vederea realizării unui proces educațional antiinfracțional și
3
 antivictimal.
Sesiuni de educație parentală pentru a explica părinților fenomenul de bullying/cyberbullying, efectele
acestuia și posibilele soluții.

9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus la
rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

-Este promovată și încurajată activ reprezentarea copiilor și părinților din grupurile dezavantajate în
structurile consultative, cum ar fi: consiliile părinților și ale elevilor
-Implicarea in activități comune, concursuri, realizarea de proiecte care implica elevi din diferite categorii
-În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât
niciun grup de copii să nu stea mereu în spatele clasei
-Activitățile de predare-învățare includ activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile
dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
-Se monitorizează frecvența elevilor, ținându-se cont de etnie și gen
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele absențelor
-Există un sistem de avertizare și un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a
abandona școala
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează școala
-Programele de educație remedială sunt la dispoziția elevilor care au nevoie de ele
-Toate cadrele didactice și mediatorul școlar au fost instruiți cum să abordeze situațiile în care apare
intoleranța, dacă se confruntă cu astfel de situații
-Sunt disponibile și se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori și ajuta pe elevi
(cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenții la clasă)
-Materialele curriculare/resursele școlii oferă imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă,
și conțin informații corecte privind istoria și cultura acestora
-Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele Desenele sau imaginile din
sala de clasă ilustrează toate etniile reprezentate în școală/comunitate
-Informațiile despre școală sunt ușor accesibile elevilor/părinților și sunt prezentate într-o formă ușor de
înțeles
-Atât părinții, cât și elevii dispun de posibilități formale și informale de a discuta cu directorul școlii și cu
cadrele didactice anumite probleme care îi preocupă
-Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte
instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv
celor de etnie romă

10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații
de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și
cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.

1. Reconsiderarea strategiilor de comunicare şi raportare internă și externă cu accent pe colectarea

sistematică a datelor (feedback) care pot influența viața școlii.
EXTRAS Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020
(i) îmbunătățirea funcționării infrastructurii școlare în mediul rural și, în special, în zonele defavorizate,
astfel încât calitatea educației furnizată în aceste medii să fie la nivelul standardelor naționale în domeniu;
(ii) promovarea unor programe concrete de incluziune, precedate de o analiză detaliată a resurselor
necesare;
(iii) reducerea influenței factorilor socio-economici asupra rezultatelor școlare obținute de elevii afectați de
acești factori, în vederea reducerii inegalităților sociale, economice și educative constatate;
(iv) îmbunătățirea programelor de educație și formare profesională inițială prin creșterea atractivității,
gradului de acoperire și relevanței acestora.
Implicarea departamentului secretariat în realizarea situației statistice, cu sprijinul tuturor cadrelor
didactice; Odată avută situația statistică, realizat un plan de măsuri, menit să prevină sau să diminueze
astfel de situații; Responsabilizarea cadrelor didactice privind raportarea imediată a unor astfel de situații
pentru a se lua cele mai bune măsuri;
4
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice, chiar
dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?

- formarea profesorilor în domeniul educaţiei copiilor cu nevoi speciale şi al educaţiei incluzive,

servicii educaţionale de sprijin psihopedagogic şi de specialitate, şcolarizare la domiciliu, şcolarizare
cu frecvenţă redusă şi servicii de specialitate pentru logopedie şi consiliere psihopedagogică.
- proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente,
mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor din
școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având profesorii
ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?

Discuții cu părinții în grupuri sau individual în vederea sensibilizării lor și activități educative cu acestia
(prezentarea de videoclipuri scurte urmate de discuții…) cu implicarea a diriginților, directorilor,
psihologului școlar, reprezentanți CJRAE..

13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin
facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care
le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.
Găsirea în primă instanță a unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor. (In
România platformele de la Google si Microsoft au fost oferite gratuit și aici nu există blocaje în accesarea
lor) .
Formarea profesorilor în folosirea acesteia. Aici se pot implica foști elevi care lucrează în IT și îi pot ajuta
pe profesori și pe copii.

14. Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea online
în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
Riscurile non- intervenției: ore on-line nerealizate, elevi nepregătiți, profesori nepăsători
- Informaticianul școlii urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și informează
directorul dacă sesizează ore sistematic nedesfasurate
- Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
- Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
- Informaticianul școlii să consilieze tehnic profesorii nestiutori
- Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele on-line

15. Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an
școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se poată
desfășura în bune condiții?

Conform ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
desfăşurarea activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru
prelucrarea datelor cu caracter personal şi a Legii nr 1 a Educaţiei naţionale cu modificările si completările
ulterioare dreptul fundamental la învăţătură este asigurat de stat pe tot parcursul vieţii.

Învăţământul obligatoriu este gratuit şi este guvernat de o serie de principii cum ar fi :

a) Principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b) Principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă
şi la bune practice naţionale şi internaţionale;
c) Principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin
gestionarea resurselor existente;
d) Principiul participării şi responsabilităţii părinţilor.
5
 Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, conducerea şcolii împreună cu profesorul diriginte
vor face cunoscute atribuţiile legislative care le revin părinţilor şi anume:
a) Asigurarea participarii copiilor la activităţile didactice organizate de către unitatea de
învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului, urmărind crearea unui mediu fizic sigur,
prietenos şi protective pentru copil în timpul desfăşurării activităţii, promovarea unui comportament
pozitiv, aprecierea progresului înregistrat de preşcolar/elev, încurajarea, motivarea şi
responsabilizarea acestuia cu privire la propria formare;
b) Menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre didactice;
c) Sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea sarcinilor de lucru, în
termenele stabilite.
Atât profesorul diriginte cât şi conducerea unităţii va face tot ce se poate pentru ca părintele sau
reprezentantul legal al antepreşcolarului/ preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu să
înţeleagă că are obligaţia de a-l susţine pe copilul înscris la şcoală în activitatea de învăţare desfăşurată,
inclusive în activitatea de învăţare realizată prin intermediul tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora
cu personalul unităţii de învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi.
Deasemeni i se reaminteşte părintelui că acesta a încheiat un contract educational în momentul înscrierii
antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional,
în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
Conducerea şcolii îi precizează că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea
elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu iar dacă nu înţelege aspectele prezentate i se comunică că
poate fi sancţionat conform legislaţiei în vigoare.

16. Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul educației (de
exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar din cadrele didactice care au experienta in LLP sau
Erasmus;
- intocmirea Planului de dezvoltare europeana, in conformitate cu PDI, in vederea dezvoltarii dimemsiunii
europene a scolii prin implicarea in proiecte finantate de UE prin programul Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind proiectele europene si
internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem sa-l implementam (KA1 - proiecte de
mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se gasesc pe site-ul ANPCDEFP;
- cautarea de parteneri pe platforma eTwinning pentrua demara si proiecte de cooperare virtuală si chiar
initierea unui astfel de proiect;
- desemnarea unei echipe care sa redacteze formularul de aplicație pentru urmatorul apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune practici” în ceea ce
privește proiectele europene
- participarea unui nr de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a proiectelor cu finanțare
europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în ceea ce privește
proiectele europene

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii anuale)
și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

-monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare disciplină

- Creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de pregătire
suplimentară pentru examene

6
18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități și/sau
CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție
pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

Legea educației Naționale

Art. 25
(3) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza
învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală. Pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii,
în vederea integrării acestora în învăţământul cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare sau procesul
instructiv-educativ se va desfăşura într-o sală de clasă situată la parterul unităţii.

Art. 47^2 În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa I, se vor efectua, în
mod obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în vederea depistării precoce a tulburărilor de
învăţare, stabilirii eventualelor metode specifice de educaţie şi a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul
ciclului de învăţământ primar se efectuează evaluări anuale.

Art. 47^3 Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează, în termen de 90 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de
învăţare.

Art. 47^4 Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de învăţare,
precum şi cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată şi a terapiilor specifice.

Art. 47^5 Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la recomandarea

specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de învăţare pot folosi materiale sau instrumente
compensatorii, inclusiv tehnologie informatică, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul
semestrelor.

Art. 47^6 La nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului Municipiului

Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru
părinţii care au copii cu tulburări de învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală,
familie şi specialişti pentru diagnosticarea şi reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor.

Art. 47^7 În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de
informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de învăţare, în vederea dobândirii
de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite.

Art.51
(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de
suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de
sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de
masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în
asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a
încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de
găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul
direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
şi protecţia copilului.
Art. 52 (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai
mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt
internaţi.
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili,
se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul
şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei,

7
 Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre
şcoala de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către
comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.

19. Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună monitorizare a
dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens și cum pot fi implicați părinții?

Măsuri propuse: regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de organizare a învățării și

predării, cât și a modalităților specifice de evaluare , formarea competențelor profesionale ale cadrelor
didactice necesare pentru a realiza o monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de
monitorizare și evaluare.
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de dezvoltare a copilului la
anumite etape de vârstă, a progresului pe care îl face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a
comunica și relaționa mai bine cu el. În situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în dezvoltarea
copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la specialiști pentru a aborda
în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.
Implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin activități comune
(părinți- copii- educatoare), activități de consiliere, discuții informale individuale, periodice sau zilnice,
dacă este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu
părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care vor duce acasă desene, fișe, felicitări, tablouri
etc.produse confecționate de ei, sporind, astfel, preocuparea acestora pentru munca educativă și conținutul
informațional vehiculat de educatori și atrăgând sprijinul lor ca parteneri în educație. Acest lucru ajută
familia să știe care
sunt obiectivele programului educațional corespunzător vârstei copilului lor, precum și ce înseamnă și care
sunt domeniile de dezvoltare la care se află propriul copil, ce este capabil să rezolve la un moment dat în
raport cu vârsta și cu stadiul anterior de dezvoltare.

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în

ultimii ani, acestea au avut o eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor
acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?

OSP este o activitate stufoasa pe care trebuie sa o realizam cu ajutorul specialistilor de la CJRAE.
Un prim pas este sa solicitam, cu acordul parintilor, mai ales la liceu, teste de aptitudini care sunt oferite
prin CJRAE.
La clasa a VIII-a se realizeaza chestionarele OSP anual care ar asigura o orientare mai buna a ofertelor
educationale, dar nu a elevilor. vezi Chestionarul privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de
clasa a VIII-a (1445 downloads)

- program de JOB DESCRIPTION- parinti sau voluntari care sa explice copiilor ce inseamna o
anumita meserie, ce parcurs scolar este necesar si avantajele acesteia

21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care sunt
modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de
învățământ?
- Este recomandat ca la şedinţele CE să participe şi unul sau doi profesori „de legătură”, care să asigure
comunicarea între elevi şi profesori în diferite chestiuni, dar care pot de asemenea îndruma şi oferi informaţii
şi sprijin Consiliului Elevilor. Aceştia vor participa la şedinţe cu acordul elevilor, fără a avea însă drept de
vot.
-Cadrele didactice de suport/legătură desemnate au rolul de a participa la întâlnirile CE, de a îndruma şi

8
 informa elevii în problemele discutate, fără a influenţa în nici un fel decizia acestora. De asemenea, ei fac
cunoscută, celorlalţi profesori şi directorului, funcţionarea CE în şcoală . Cadrul didactic de suport/ legătură
este, în general, consilierul educativ, dar această numire se poate face şi la propunerea elevilor, aceştia
optând pentru un anumit profesor pe care ei îl consideră cel mai potrivit pentru a-i coordona .

- Consultarea de catre profesori a planului de acţiune (sau de proiect) a CŞE (Planul trebuie să conţină
următoarele elemente: l Nevoile, priorităţile, interesele identificate; l Scopul şi obiectivele: ce anume se
propune, ce se doreşte a se realiza; l Durata: cât va dura iniţiativa şi care sunt momentele de începere şi
finalizare; l Acţiunile care vor fi derulate; l Persoanele implicate şi rolul acestora; l Rolul fiecărei clase; l
Resursele; l Rezultatele concrete la care urmează să se ajungă; l Evaluarea)

- Organizarea de dezbateri, ateliere sau alte evenimente ca reacţie la diverse lucruri care se petrec în jur.
- Organizarea de întâlniri între elevi şi cadrele didactice din şcoală pentru discutarea anumitor subiecte
de interes general;
-Iniţierea de proiecte în favoarea comunităţii;
-Organizarea de dezbateri pentru elevii din anii terminali, în care profesori de liceu/facultate vorbesc despre
ce programe educaţionale pot urma, pentru a sprijini elevii în luarea deciziei cu privire la liceul/facultatea
pentru care vor opta;
-Organizarea unor evenimente de promovare a ideilor, proiectelor CE prin artă:teatru, expoziţii de desene,
colaje etc .;
revista / postul de radio al şcolii;

● 22 noiembrie este Ziua Mondială a Drepturilor Copilului- UNICEF - si pentru elevi se poate organiza
”Director pentru 1 zi” ocazie cu care vor putea sa isi spuna cuvantul privind organizarea si munca
unui director, sa puna in aplicare pentru 1 zi ce isi imagineaza el/ea ca trebuie sa faca un director…
etc( dezvoltati fiecare dupa cum va place!) Inclusiv sa colecteze idei de la colegii din scoala si sa
solicite proiecte conform acestor idei filtrate de CE.

22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor din
societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au fost
încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Realizarea unei întâlniri între Consiliul de Administrație al școli, reprezentanții ONG, al CSE , al CRP etc
în care să se observe că, prin încheierea de acorduri cu ONG-urile respective vor putea realiza unele dintre
activitățile prin care se pot atinge țintele din PDI (PAS) .
Implicarea Consilierului educativ ca și coordonator în realizarea activităților. De asemenea diriginții vor fi
implicați.
Dacă acest tip de activități este necesar dezvoltarii comunității școlare, atunci ar putea fi transformat în
obiectiv al planului managerial (sau în PDI), stabilit un calendar și, cu sprijinul societății civile, derularea
de activități. De asemenea, ne vom asigura de colectarea feedbackului pentru a îmbunătăți/schimba
activitățile.
● parteneriatul poate fi semnat de director dar cu o echipa careia i se prezinta proiectul si care isi asuma
obiectivele acestuia. Nu semnarea de proiecte este o problema, ci implementarea si monitorizarea
lui. Pentru incpeut, daca nu a existat dorinta nimanui de a face un astfel de proiect, chiar directorul
se va “pune pe treaba” si va organiza si implementa un prim proiect.
● De cele mai multe ori este nevoie sa ai un țel pentru care sa ai nevoie de un ONG si atunci apare și
grupul de colegi care se vor implica. Exemplu- pentru o sala de clasa in aer liber ( nevoie specifica
acestei perioade) ai nevoie de banci de parc/grdina sau mese tip berarie, sau
europaleti+vopsea+holtsuruburi etc… asa ca ai nevoie de un parteneriat cu cine poate sa le
aduca/produca.. asa poti sa ajungi la un ONG care sa poata duce o campanie pentru a strange
materialele/banii necesari. O idee de obtinere a ajutorului din parteriate este sa faci o campanie cu
elevii ( apare si latura educationala) de atragere a ajutorului, indiferent de forma. Poate fi o licitatie
a unor produse hand-made ale elevilor, cu ajutorul partenerilor

23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de elevi
capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca școala să
9
 răspundă mai bine nevoilor acestor elevi?
-înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
- încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
- popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
-identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate deosebite la
concursuri
- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor capabili de
performanță
- colaborarea cu Centrul Județean de Excelență; schimburi de experiență cu alte unități de
învățământ axate pe performanță, din țară sau străinătate; implicarea acestora în activități de mentorat etc
● organizarea unui concurs al scolii ( chiar si on-line) in care sa valorizam pregatirea lor pentru
performanta , atragnd si elevi din alte scoli.
● colectia de diplome si cupe- crearea unei TRADITII al performerilor
● postere anuale cu GOLDEN TEAM
● sa nu uitam de profesorii care indruma acesti elevi!

24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate
eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.

Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe elevi să se joace
împreună, să vorbească și, altfel, să se cunoască între ei. „Transformarea culturii școlii”- elevi care
colaborează în mod obișnuit având șansa de a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale speciale.
Programul înlătură astfel barierele dintre cursanții cu abilități și seturi de abilități diferite, iar școala devine
din ce în ce mai autentic incluzivă.Astfel, mentorii( unii elevi) au posibilitatea sa „învețe sau să consilieze
tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și strategii de adaptare și să îi ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o persoană care a trăit
o anumită experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană care este nouă în acea experiență (mentorat
de la egal la egal). Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care este mentorul colegilor) pentru un nou
elev sau un coleg cu CES îndrumat, la o anumita materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal
sunt folosiți și pentru schimbările de sănătate și stilul de viață. De exemplu, elevii , cu sprijinul colegilor,
pot avea ședințe individuale care se întâlnesc în mod regulat pentru a-i ajuta să se recupereze sau să se
reactiveze. Mentorii de la egal la egal oferă indivizilor oportunități de educație, recreere și
sprijin.Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și
fiabilitate.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg
perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii, interese și experiențe de viață
similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele de limbă și educația pot fi luate în considerare atunci când se
formează perechile.Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de
diversitate, empatici, amabili, încurajatori, susținători și pasionați
- Distribuirea unor mici responsabilitati- cum ar fi verificarea temelor sau indicatii pentru rezolvarea lor-
in grupuri mici de elevi din aceeasi clasa- G-Suite organizat asa incat un astfel de mic coordonator sa aiba
sala lui - classroom, in care posteaza comentarii sau ce crede ca ajuta colegii
- elevi-curatori- in sensul de a-i implica in strangerea de informatii ajutatoare pentru colegii lro , inclusiv
lectii video open-source.

25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri concrete ați
întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?

Legislație
Legea Educației Naționale prin Art. 104 spune că finanțarea de bază se face din costul standard per

10
elev/preșcolar/antepreșcolar pentru (art. 104, alin.2) salarii, cheltuieli cu pregătirea profesională, evaluarea
periodică a elevilor, cheltuieli cu bunuri și servicii.

Art. 104

(5^1) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata
drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, direcţiile
regionale ale finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua
redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu
această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.

(5^2) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5^1 ) se va face numai după
verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi utilizare
a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi
după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar
stabileşte şi propune direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale
finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate
suplimentar.

(5^3) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi
administrativ - teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al
inspectoratului şcolar.

1. Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.

2. Elaborarea unei note către ISMB/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului
3. Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări, granturi de
finanțare europene etc.).
4. Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de fundamentare necesarului
de fonduri.
5. Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca actori ai
procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară pentru desfășurarea
unor concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)
6. Restructurarea posturilor, restrangerea numarului de clase- cu respectarea prevederilor legale, reducerea
orelor la minimul legal (fara CDS-uri suplimentare), chiar externalizarea unor servicii . De exemplu:
inlocuirea serviciului de paza care inseamna personal angajat, cu sisteme de supraveghere antiefractie.
7. Prin investiții care reduc consumul de energie, apă, surse de încălzire, care pot fi realizate și prin proiecte
cu fonduri nerambursabile, cu sprijinul comunităților locale.

11