Sunteți pe pagina 1din 12

Drenajul limfatic

Aceasta metoda de masaj, inventata de Vodder si insusita de autor prin intermediul maestrului
francez Guy Dumont, se foloseste mult in scopuri medicale. Miscarile usoare si precise specifice drenajului
limfatic se pot folosi pentru detoxifierea corpului, pentru lupta cu celulita si pentru tratamentul proceselor
inflamatorii locale.
Asociat cu masajul de relaxare creste eficacitatea acestuia mai ales in cazurile in care pacientul
efectueaza o munca de birou sau o munca ce necesita un ortostatism prelungit.

MANEVRELE DE DRENAJ LIMFATIC

Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin care manevrele sale modifica
specific presiunea interstitiala determinand intrarea lichidelor interstitiale in capilarele limfatice
drenand astfel acest spatiu, asa cum s-a mai spus, nu numai lichidele si si deseurile
metabolice sau de alt fel de la acest nivel.
Exista doua tipuri d eprocese care au loc si anume, captarea limfei (numita si resorbtie),
obtinuta prin cresterea presiunii tisulare si evacuarea acesteia, proces care presupune
transferul acesteia la distanta spre locul de varsare in curentul sanguin.
Manevrele de captare se excuta prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente,
dinspre partea sa cubitala(deget 5) spre radial (deget 2), bratul efectuand miscari de
departare (abductie) si apropiere (adductie) fata de trunchi, presiunea asupra pielii avand loc
in timpul abductiei.
Manevrele de evacuare, numite si apel, se executa identic cu precedenta cu deosebirea ca
sensul va fi dinspre radial spre cubital, presiunea executandu-se in adductia bratului la trunchi.
Aceste manevre mai sus descrise vor reprezenta baza de executie a manevrelor specifice de
drenaj limfatic manual. In timp ce manevrele de captare de executa doar acolo unde exista
infiltrare, respectiv edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in
cantitate crescuta apre locul de varsare, manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de
drenaj limfatic, fie ca este executat in scop pur terapeutic, fie in scop estetic, deoarece
acestea au un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand de
asemena, numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale.

MANEVRE SPECIFICE DE DRENAJ LIMFATIC MANUAL

A. PENTRU GANGLIONI
Degetele se plaseaza perpendicular pe ganglioni sau pe directia lor de evacuare si
executa o apasare a pielii la acest nivel cu tensionarea ei spre proximal (spre eferenta), iar
uneori pompajul se va face cu drenajul limfaticelor prin cercuri cu degetele/policele.
B. PENTRU LIMFATICE
a) cercuri cu degetele - sunt implicate degetele 2,3,4,5, care executa manevra de apel sau
de captare.
b) cercuri cu poilicele - executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuarii
c) miscare combinata – cu degetele si cu policele, acestea din urma terminand miscarea
inceputa cu celelalte degete, fie in acelasi sens sfie in sensuri diferite
d)presiuni – „in bratara”(sau „intampon de sugativa” sau „in lingura”), incepe cu un
manson in jurul partii proximale a segmentului de lucru si se termina cu marginea cubitala,
exprimand astfel tendinta de evacuare a limfei intr-un anumit sens, dupa regiunea pe care se
aplica miscarea.Celelalte tipuri de presiuni se aplica pe regiuni mai ample,unde nu se poate
cuprinde in bratara segmentul (coapsa,abdomen)

DRENAJUL CAPULUI, GATULUI SI A FETEI

DRENAJUL CAPULUI SI GATULUI


Poarta aceasta denumire pentru ca grupurile ganglionare posterioare, de la baza
craniului dreneaza limfa din partea occipitala, parietala si temporala a pielii poroase a capului.
Acesta incepe de la baza gatului, de la nivelul ganglionilor retroclavicularisi urca pe toate fetele
gatului pana la gamglionii mastoidieni si occipitali.Pompajul ganglionilor va coincide cu
manevrele de drenaj (manevre de apel si de retur) deoarece zona este impanzita de ganglioni
si de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi executat sub forma cercurilor cu degetele
sau cu policele, orientand limfa spre releul retroclavicular, ultima statie inainte de varsare,
aceasta manevra influentand si varsarea limfei in zonele discutate de pe traiectul venelor
subclaviculare.
Pozitia pacientului: - decubit dorsal, eventual cu o pernita sub ceafa
Pozitia maseurului: - in partea dreapta a pacientului, cu fata spre fata acestuia.La capul
acestuia, ca pentru masajul cosmetic al fetei
1. Pompajul gg. retroclaviculari – fiind o zona mai extinsa si cu roluri majore se
pompeaza de cel putin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.
2. Drenajul fetei anterioare a gatului – de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a
corpului acestuia, actionand pe gg. grupului substernomastoidieni (grup lateral
profund) si indirect, pe gg. juxta-viscerali.
Miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe SCM prin cercuri mici cu degetele
pana la nivelul ganglionilor mastoidieni si occipitali, intalnind locul de insertie pe occipital al
SCM si al trapezului. Se executa de 3 ori, revenind la locul de plecare imediat ce am ajuns
lanivelul ganglionilor occipitalilor.
Miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari, presiuni, intensitate, ritm si pe aceeasi
regiune ca si miscarea de apel, doar ca porneste de la baza craniului si inainteaza spre baza
gatului, atunci cand se repeta sarind inapoi la baza craniului pentru a putea initia miscarea. Se
executa de 3 ori.
3. Drenajul fetei laterale a gatului – se executa pe marginea postero-laterala a SCM si
partial pe marginea anterioara a trapezului superior, pana la nivelul gg. occipitali, in
acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului
3 ori apel/3 ori retur
4. Pompajul gg. retroclaviculari – 7 ori
Indicatiile drenajului gatului:
Ridurile gatului, imbatranirea pielii si a tesuturilor si intarirea imunitatii in sfera ORL.
DRENAJUL CAPULUI SI FETEI
Pozitita pacietului
Decubit dorsal, eventual cu o perna mica cilindrica sub ceafa
Pozitita maseurului
La capul acestuia, ca pentru masaju;l cosmetic al fetei
1. Pompajul ganglionilor
a) grupul gg. mastoidieni de 3 ori pompaj dirijat in jos
b) grupul gg. occipitali de 3 ori pompaj dirijat in jos
c) grupul gg. submaxilari si submentonieni de 3 ori pompaj spre lateral, pornind de la unghiul
mandibulei spre menton
d) grupul gg paratiroidieni de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre jos
2. Drenajul propriu-zis al fetei – imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din
unghiul intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche
a) regiunea mentoniera – drenaj (apel) spre gg. mentonieri, cu indexul si mediusul, pornind de
la menton spre buza inferioara, de 3 ori.Retur spre menton de 3 ori.
b) regiunea buzei superioare – drenaj spre gg. submandibulari, pornind lateral de menton spre
buza superioara pana in portiunea sub nazala de 3 ori.Retur de 3 ori.
c) regiunea obrajilor - drenaj spre gg. submaxilari, cu indexul si mediusul de la nivelul
marginii mandubulei spre nas si pleoapa inferioara spre obraji, de 3 ori, retur de 3 ori.
d) drenajul pleopelor – se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior, de la gg.
paratiroidieni spre unghiul intern al ochilor.Apel de 3 ori, retur de 3 ori
e) conturul ochilor – realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu degetele (fara
police) asezate „in cupa” pe conturul orbitelor, fara insa a presa globii oculari. Se aplica
presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.
f) drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre extrerior (gg. paratiroidieni),
pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna.
g) drenajul regiunii frontale si temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre centrul fruntii,
strabatand intreaga suprafata si drenand spre gg. paratiroidieni, cu indexul si mediusul, de 3
ori.Retur de 3 ori
3. Manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Se
pot aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop, captarea
limfei sin conturul fetei si dirijarea acestuia spre ganglioni
a) manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina pe frunte, pumnul flectat la 90 0 fata de
antebrat. Se coboara palmelepeste fata su cu marginea cubitala se initiaza o miscare de
intindere spre lateral a pielii fetei.
b) acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca una acoperis deasupra fetei, la pompajul
simplu al gg. regiunii gatului terminand cu gg. retroclaviculari. Ordinea va fi deci: gg.
paratiroidieni, gg.submaxilari, gg.submentonieni, gg. mastoidieni, gg. occipitali, gg.
sternomastoidieni, gg. retroclaviculari
Indicatiile drenajului limfatic al fetei:
Riduri, pungi sub ochi, cerarcane, edeme palpebrale, umflaturi (edeme) in alte regiuni ale
fetei, piele prea uscata sau prea incarcata de sebum.
DRENAJUL PIELII PAROASE A CAPULUI CAPULUI– aceasta regiune poate fi lucrata si ca distinc un
unele situatii care vor fi prezentate in indicatii
Pozitia pacientului: - asezat cu capul sprijinit anterior
1. Pompajul ganglionilor- gg mastoidieni, gg. occipitali, gg. paratiroidieni
2. Drenajul propriu-zis – se lucreaza pe zone astfel:
a) zona posterioara – dela nivelul gg. occipitali spre vertex. 3 ori apel, 3 ori retur
b) zona postero-lateral – de la nivelul gg. occipitali si mastoidieni pe partea postero-laterala
spre vertex. 3 ori apel, 3 ori retur.
c) zona anterioara (frontala) – de la gg. paratiroidieni spre portiunea anterioara a capului,
pe toata partea acoperita de par a osului frontal. 3ori apel,3 ori retur
3. Pompajul final al ganglionilor: gg. paratiroidieni, gg. mastoidieni, gg occipitali, gg
sternomastoidieni, gg retroclaviculari.
Indicatiile drenajului limfatic distinct (al pielii paroase a capului):
Matreata si piele paroasa cu exces seboreic (grasa), caderea parului, par fragil, fara luciu,
despicat, care se rupe usor,dureri ale capului, migrene.

DRENAJUL LIMFATIC AL MEMBRULUI SUPERIOR

Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul gg. retroclaviculari, abia apoi
abordam marea grupa a gg. axilari. Drenarea gg. axilari se face in grupul subclavicular, releul
retroclavicular nefiind atins, dar pentru imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a
locusurilor propriu-zise, se lucreaza si acest grup precum si originea marelui duct limfatic,
adica cisterna Pecquet. In drenajul limfatic general, drenajul membrului superior se executa
imediar dupa regiunea gatului, urmat fiind de toracele anterior.
Pozitia pacientului: - decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi
1. Pompajul gg. retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori
2. Pompajul cisternei Pecquet – miscarea efectuata cu radacina mainii, policele fiind
indreptat cranial, de 7 ori.
3. Pompajul gg. axilari, cu indexul si mediusul:
a) grupul central(in centrul axilei) – de 3 ori
b) grupul toracic (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori
c) grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori
4. Drenajul bratului :
a) fata interna – de la gg. axilari spre cot (epitrohlee), aplicand aproape toata palma, de 3 ori
drenaj(apel), 3 ori retur
b) fata externa - de la umar (regiune deltoidiana) spre cot, cu toata palma, de 3 ori drenaj,
de 3 ori retur
c) presiune in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiune gradata orientata spre
gg. axilari, de 3 ori
5. Pompajul gg. supraepitrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, de 3 ori
6. Drenajul antebratului
a) fata interna- de la fata int a cotului spre pumn;3 ori drenaj(apel), 3 ori retur
b) fata externa – de la fata externa a cotului spre pumn,3 ori drenaj,3 ori retur
c) manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata interna si externa a antebratului, 3
ori drenaj, 3 ori retur
d) presiune in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata
spre cot, de 3 ori
7. Drenajul pumnului si a mainii:
a) pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie
b) drenajul fetei palmare – cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana la articulatiile
metacarpofalangiene, 3 ori drenaj, 3 ori retur
c) drenajul fetei dorsale – manevrele sunt identice cu ale fetei palmare, 3 ori drenaj,3 ori retur
d) drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala, sub
forma de presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe fetele
laterale; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur
8. Manevre finale:
a) returul mainii – o data
b) pompajul pliului pumnului
c) manevra sandwich a antebratului – un retur
d) pompajul gg. supraepitrohleeni
e) manevra sandwich la nivelu bratului – un retur
f) pompajul gg. axilari – de cate 3 ori grupul humeral, toracic si central

DRENAJUL LIMFATIC AL PERETELUI TORACIC ANTERIOR SI AL SANULUI

In cadrul drenajului limfatic general se executa dupa drenajul memebrelor superioare si


inainte de drenajul abdomenului. Ca si in cazul membrelor superioare daca se executa de sine
statator se va aborda mai intai calea de varsare prin aplicare pompajelor gg. retroclaviculari si
a cisternei Pecquet. Din punct de vedere anatomic grupul gg. mamari externi se intind pana la
nivelu coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumeste uneori ca fiind gg. mamari mijlocii.
De asemenea exista cativa gg. si la baza glandei mamare care se constituie ca grup si care se
denumeste ca grup al gg. mamari inferioro. Drenarea limfei sanului se realizeaza prin
colectoare in aceste grupuri susnumite, dar o parte a acesteia poate sa a junga direct la gg.
subscapulari impreuna cu limfa jumatatii respective de spate, urmand apoi calea fireasca. La
nivelul toracelui anterior exista colectoare care trec dintr-o jumatatte in cealalta, motiv pentru
care in cazul unui edem masiv al bratului, primele sedinte de drenaj se vor face exclusiv partii
opuse a toracelui si abia apoi se va trece la apelul regiunii interesate. In cazul in care este
nevoie sa insistam in drenajul sanului, acesta se parcurge radia de la margine spre areola pe
toata suprafata
Pozitita pacientului: - decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.
Pozitia maseurului: - pe partea opusa regiunii lucrate
1. Pompajul gg. retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori
2. Pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind
indreptat cranial, de 7 ori
3. Pompajul gg. axilari, cu indexul si mediusul:
a) grupul central (in centrul axilei) - de 3 ori
b) grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori
4. pompajul grupurilor de gg. mamari mijlocii si inferiori , situate mai jos de gg mamari
externi si spre partea inferioara a sanului – de 3 ori
5. Drenajul partii costale laterale, manevra de apel se executa de la pliul axilar spre
partea infero-laterala a grilajului costal, de 3 ori drenaj(apel), de 3 ori retur.
6. Drenajul sanului, incepe de la jonctiunea dintre regiune suprapectorala si cea axilara,
continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre parte inferioara a sanului, unii
autori numind aceasta modalitate de drenaj: „in banda”. Se executa cercuri cu ambele
police sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra combinata. Manevrele de
drenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la gg. .
Responsabili cu drenarea acestei regiuni, de 3 ori drenaj, de 3 ori retur
7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal, porneste de la gg. mamari externi spre
rebordul costal, trecand de mai multe ori „in evantai” dupa nevoile zonei
8. Pompajul grupurilor de gg. mamari mijlocii si inferiori
9. Pompajul gg. axilari
10. Se trece la partea opusa
11. In cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul
cisternei Pecquet si a gg. retroclaviculari.
DRENAJUL LIMFATIC AL PERETELUI ABDOMINAL

Urmeaza drenajului toaracelui si precede intotdeauna drenajul membrelor inferioare,


chiar si in cazul in care nu executam un drenaj limfatic general. Drenajul peretelui abdominal
se face spre gg. axilari in cazul regiunii supra ombilicale si spre gg. inghinali in cazul regiunii
subombilicale. Limfaticele cavitatii abdominale dreneaza in gg. iliaci si lomboaortici de unde se
formeaza apoi cisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului
Pozitia pacientului: - decubit dorsal
Pozitia maseurului: - in parte dreapta a pacientului
1. Pompajul gg. retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori
2. Pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind
indreptat cranial, de 7 ori
3. Pompajul gg, lomboaortici si iliaci – la nivelul S.I.A.S., cu degetele ambelor maini
asezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece pe aprtea opusa
4. Pompajul gg. inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (superoextern si superointern)
5. Drenajul propriu-zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului, se
executa dupa directii ce formeaza in final un romb, raportandu-se ;a punctele
denumite astfel: *punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat median
in partea superioara a abdomenului (apendice xifoid)
* punct drept, respectiv stang superior – situate in partile laterale ale
abdomenului, pe orizontala ce trece prin ombilic
* punct drept respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc
punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale
a) drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana
combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet – de la punctul stang superior spre punctul stang
inferior, de 3 ori drenaj(apel), de 3 ori retur.
- de la punctul median spre punctul stang
superior, de 3 ori drenaj (apel), de 3 ori retur
b) drenajul regiunii abdominale drepte, efectuate ca in cazul precedent doar ca mana utilizata
este dreapta – de la punctul median spre punctul drept superior, 3 ori drenaj,3 ori retur
- de la punctul drept superior la punctul drept inferior, 3 ori drenaj,3 ori retur
c) drenajul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in
potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median, de 3 ori
d) drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:
„manevra lingura” – de la nivelul cisternei Pecquet s[re marginea inferioara a
abdomenului (simfiza pubiana), de 3 ori
Vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet, de 3 ori
6. Pompaje finale: a) gg. inghinali – de 3 ori
b) gg. lomboaortici si iliaci – de 3 ori
c) cisterna Pecquet – de 7 ori
d) gg. retroclaviculari – de 7 ori

DRENAJUL MEMBRELOR INFERIOARE

Este unul dintrece cele mai importante pentru organism data fiind cantitate mare de
limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia, ingreunata in
conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor de sange si de gravitatie si facilitata de
pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o
circulatie limfatica deficitara, permitand aparitia aderente intre divrese structuri: celule,
straturi ale pielii sau intre diverse tesuturi. Conform principiului de lucru din drenajul limfatic
manual, pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate
colectoarele din aval fata de acestea. Drept urmare se impune obligativitatea efectuarii al unui
membru inferior se excuta 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus, in prealabil. In conditiile
celulitei numarul apelurilor si retururilor va fi crescut, datorita existentei edemului cronic la
acest nivel.
PARTEA ANTERIOARA
Pozitia pacientului: - decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.
1. Pompajul gg. inghinali profunzi si superficiali – se realizeaza din portiunea interna spre
cea externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe
portiunea de inceput a muschilor coapsei
2. Drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare
se va executa pe trei portiuni
a) fata interna – de la gg. inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului, aplicand
toata palma, de 3 ori drenaj (apel), de 3 ori retur
b) fata externa – de la gg. inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu toata
palma, de 3 ori drenaj, de 3 ori retur
c) fata anterioara – de la gg. inghinali spre genunchi, manevra „in lingura”, de 3 ori drenaj,3
ori apel
d) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se
temina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. inghinali, de 3 ori
3. Pompajul gg. poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele maini, degetele patrunzand
pe fata posterioara pompand spre in sus gg. din spatiul popliteu
4. Drenajul genunchiului – se realizeaza spre gg poplitei
a) fata interna – de la marginea interna a agenunchiului spre marginea externa a rotulei, cu
policele ambelor maini, de 3 ori drenaj, de 3 ori retur
b) fata externa – de la amrginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu
policele ambelor maini, 3 ori drenaj, 3 ori retur
5. Drenajul gambei – abordeaza implicit si gg. tibiali anteriori, nefiind necesara pomparea
acestora separat
a) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma, de 3
ori drenaj, 3 ori retur
b) fata externa – de lafata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma, 3ori
drenaj, 3 ori retur
c) manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp, 3 ori
drenaj, 3 ori retur
d) presiunile in bratara – cu toata mana sau depresiunea mainii, presiune gradata ce se
termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. poplitei, de 3 ori
6. Drenajul piciorului:
a) regiunea maleolara si interna a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de sub maleola
interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui, 3 ori drenaj, 3 ori retur
b) regiunea maleolara si externa a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de sub maleola
externa si se continua cu degetele sau cu policele ambelor maini spre articulatiile
metatarsofalangiene ale degetelor 2,3,4,5, de 3 ori drenaj , de 3 ori retur
7. Drenajul degetelor – ca in cazul mainilor, prin pompaje ce intereseaza toate fetele
acestora
8. Manevre finale de 3 ori fiecare: a) returul fetelor interna si externa ale piciorului
b) returul gambei prin manevra sandwich
c) pompajul gg. poplitei
d) returul coapsei prin manevra sandwich
e) pompajul gg. inghinali profunzi si superficiali
PARTEA POSTERIOARA
Pozitia pacientului: - decubit ventral
1. Drenajul coapsei – ca si fata anterioara se imparte dupa 3 portiuni:
a) fata interna – de la amrginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului,
aplicand toata palma, 3 ori drenaj, 3 ori retur
b) fata externa - de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului,
cu toata palma, 3 ori drenaj, 3 ori retur
c) fata medie posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi, manevra „in lingura”, 3 ori
drenaj, 3 ori retur
d) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se
termina cu marginea cubitala a mainii so este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori
2. Pompajul gg. poplitei – cu degetele pompand spre in sus pe gg. din spatiul popliteu
3. Drenajul gambei:
a) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma,
3 ori drenaj, 3 ori retur
b) fata externa - de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma, 3 ori
drenaj. 3 ori retur
c) fata medie posterioara – de la genunchi spre glezna aplicand manevra „in bratara”, 3 ori
drenaj, 3 ori retur
d) presiune in bratara – cu toata mana sau despicatura maini, presiunea gradata ce se
termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. poplitei, de 3 ori
4. Drenajul piciorului - se executa cu genunchiul flectat, se lucreaza regiunile interna si
externa ca la fata anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea aubmaleolara si cu
policele la nivelul plantei, 3 ori drenaj si 3 ori retur
5. Drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora
6. Manevre finale: a) returul plantei de 3 ori
b) returul gambei prin manevreva sandwich de 3 ori
c) pompajul gg. poplitei de 3 ori
d) returul coapsei prin manevra sandwich de 3 ori

DRENAJUL FETEI POSTERIOARE A TRUNCHIULUI

Se va efectua dupa 3 regiuni in functie de directia pe care o adopta colectoarele


limfatice spre locul de varsare. Astfel, ce le 3 regiuni reprezinta partea finala a drenajului
limfatic general, urmand dupa membrele inferioare in ordinea: regiunea fesiera, lombara si
dorsala. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si psihica datorita ritmului lent si blandetii
manevrelor, drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat in tratamentul celulitei dar si al
hemoroizilor si tulburarilor circulatorii de la acest nivel
DRENAJUL REGIUNII DORSALE (vertebra cervicala 4 – vertebra dorsala 12)
Pozitia pacientului: - decubit ventral
Pozitia maseurului:- pe partea opusa celei lucrate
1. Pompajul gg. retroclaviculari- cu indexul si mediusul, de 7 ori
2. Pompajul gg. axilari – respectiv grupul subscapular si eventual grupul central, ambele
cu orientare spre in sus, spre grupul sub-clavicular, de 3 ori
3. Drenajul portiunii dorsale laterale - dr la pliul axilar spre extremitatea inferioara a
grilajului costal(ca la san), 3 ori drenaj si 3 ori apel
4. Drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii – de-a lungul trapezului, de la
amrginea lui subscapulara sopre vertebra cervicala 4, coborand apoi pe langa coloana
vertebrala spre T12. Presiunile si orientarea drenajului se face inspre lateral ca la
peretele toracic anterior, putandu-se lucra fie cu toata palma, fie cu poilicele ambelor
maini, de 3 ori drenaj, 3 ori retur
5. Drenajul portiunii dorsale inferioare - de la pliul axilar spre marginea inferioara a
grilajului costal, „in evantai”, de 3 ori drenaj si de 3 ori retur
Daca se urmareste doar drenarea toracelui se va incheia cu:
6. Pompajul gg. axilari (subscapulari)
DRENAJUL REGIUNII LOMBARE
1 Pompajul gg. inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern, care
dreneaza aceasta regiune
2. Drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre gg. inghinali superiori. De 3
ori drenaj(apel) si de 3 ori retur
3. Drenajul portiunii sacrate – in potcoava cu policele, inspre in jos, se repteta de 3 ori
4. Drenajul portiunii fesiere laterale - se face spre gg. inghinali supero-externi, de 3 ori
apel de 3 ori retur
5. Pompajul gg. inghinali
REGULI (POSIBILE) IN DRENAJUL LIMFATIC
MANUAL PE REGIUNI

Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeauna celui al gatului.


Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine-
statator, dar este bine recomandat executia lor impreuna.
Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil
abdomenului (abdomenul poate fi drenat singur).
Regiunea lombara si cea fesiera se pot drea cu abdomenul atunci cand este cazul, si vrem
sa stimulam actiunea.
Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de 2 -3 la 10 secunde.
Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca 40-50 mm Hg. .
Sunt necesare repetari de mai multe ori, pe acelasi loc, de 2-3 sau 4 ori inainte de a
deplasa mana, pentru a mobiliza coloana de limfa
Se pare ca faza cea mai importanta a menevrei este relaxarea presiunii, in momentul in
care capilarele si-au redobandit calibrul initial. Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor
catre colectoare, relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.

INDICATII GENERALE
- prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa, cardiaca sau
limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice,deci nu pot fi
stimulate
- tratamentul proceselor inflamatorii
- perioada pres- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie (implantul
grefelor cutanate, lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.):
- tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale, accidente,
etc)
- tratamentul obesitatii, celulitei
- tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor
arteriale sau venoase
- tratamentul oboselii cronice, ritmul lent al manevrei, asociat blandetei executiei, creain
conditiile relaxarii fizice si psihice a pacientului
- tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si orice
modificare aparuta datorita unei irigatii ineficiente pentru hranirea si regenerarea
celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice
Exista situatii in care, chiar daca se cunoaste natura limfatica a afectiunilor, nu se poate
aplica drenajul limfatic datorita deserviciilor si mai mari pe care le-ar produce acesta.
CONTRAINDICATIILE GENERALE
Nu permit aplicarea drenajului limfatic pe nici o regiune a corpului:
- bolile acoplazice (cancerele), chiar si in conditiile in care subiectul a fost deja supus
interventiei chirurgicale si chimio- si radioterapiei ulterioare, aflanduse acum intr-o stare
relativ bine sau inca in observatia serviciilor oncologice.Tinand cont ca modul de propagare
al celulelor canceroase se face prin sistemul sanguin si mai ales pe cel limfatic pentru
aparitia metastazelor contraindicatia generala si definitiva a dreanajului limfaticapare
foarte clara. In cazul in care pacientul nu informeaza asupra acestei situatii, considerand
ca nu ezte necesar sau din motive psihologice personale, exista semne care ar putea da de
gandit(cu delicatete si cu mult tact se va incerca sa se afle).Printre semne ar fi: urmele
unor injectii intravenoasepe antebratelor (posibila chimioterapie),pacient foarte slab, cu
fata palida sau cenusie, vizibil obosit sau fara vlaga, sau din contra o fata „ca de papausa”
cu o rumeneala a aobrajilor, purtarea de peruci sau observare unei rariri accentuate (sau
chiar lipsei) a parului pe toata suprafata capului
- bolile infectioase generalizate sau unele localizate (pleurezii,pneumonii,TBC pulmonar,
abcese pulmonare) si infectocontagioase (hepatite acute sau in faza de remisie, rujeola,
rubeola, varicela) insotite de febra si agitatie, de eruptii alergice, plagi si arsuri intindse
recente, in boli hemoragice grave (hemoragiile cerebrale, pulmonare.HTA grva si
nestabilizata, tromboflebite si tromboze ale venelor, leucemie) cu cat sunt mai recente cu
atat sunt mai contraindicate si chiar dupa un anumit interval de timp de la stabilizare este
bine de tinut cont de acestea si indicate numai un numar redus de sedinte(!!!).
Se recomanda ca atunci cand apar efecte nedorite, in urma actiunii asupra regiunii sau a
drenajului limfatic in genera, sa se intrerupa aplicarea acestuia si in functie de evolutia acestor
neajunsuri se va decide daca se va mai aplica sau nu drenajul limfatic general sau doar
reduxcerea acestuia la un numar de segmente.
SFATURI PRACTICE
Durata medie a unei sedinte de drenaj limfatic variaza de la 15-25 minute (o regiune) la
40 de minute – 2 ore jumate drenajul limfatic general
Contraidicatia de aplicare a drenajului limfatic general poate permite aplicarea acestuia pe
un singur segment, in conditiile in care mobilizarea limfei permite din acest segment nu
influenteaza foare mult fluxul limfatic general, nedescarcand prea multe grasimi in circulatie
(cazul infarctulului miocardic, HTA), in cazul acesta si ritmul de aplicare va fi redus (o sedinta
pe saptamana) si de asemenea se recomanda a se tine un regim hipolipidic in aceasta
perioada.
In general pentru un organism sanatos drenajul limfatic se poate aplica zilnic sau la 2 zile,
urmarind totusi pacientul pentru a nu scapa din vedere eventualele afectiuni pe care pacientul
nun le cunoaste si ar putea constitui contraindicatii.
IMPORTANTA DRENAJULUI LIMFATIC

DRENAJUL LIMFATIC IN LUPTA CU KILOGRAMELE

Unul din rolurile sistemului limfatic este acela de a curata organismul de toxine si deseuri
metabolice. O circulatie limfatica si sanguina deficitara duce la cresterea acumularii de lichide
in stratul superficial al grasimii situate sub tegument si la acumularea de toxine in interiorul
celulelor grase. Drenajul limfatic defectuos si reducerea circulatiei sangelui provoaca acumulari
de grasime, pierderea elasticitatii tesutului conjunctiv, ducand la aparitia imperfectiunilor si
denivelarilor pielii.
Din arderea diverselor alimente consumate rezulta si toxinele si radicalii liberi, care, daca
circulatia limfatica nu este corespunzatoare, se acumuleaza in cantitate mare in adipocite
(celule grase) si produc incarcarea cu lichide a acestor celule si umflarea lor. Radicalii liberi,
ataca tesutul conjunctiv provacand alterarea si schimbarea structurii tesutului conjunctiv
subcutanat, afectand astfel stratul superficial al pielii.
Specialistii insista asupra importantei sedintelor de drenaj limfatic in cadrul tratamentelelor
corporale de slabire. Procedeul consta intr-un preso-masaj, prin care se actioneaza asupra
lantului de ganglioni limfatici. Sedintele de drenaj limfatic ajuta astfel la eliberarea limfei,
procedeu care favorizeaza procesul de slabire. Odata topite grasimile acumulate prin sedintele
de electrostimulare, este nevoie de o sedinta de drenaj limfatic pentru eliminarea acestora si a
toxilenor eliberate. Procedeul se recomanda de asemenea persoanelor cu retentie de apa,
precum si persoanelor care nu au rezultate bune de la inceputul sedintelor de electrostimulare.
Procedura consta intr-un preso-masaj prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni
limfatici. Se poate efectua manual sau cu ajutorul unui aparat numit presor, care inconjoara
picioarele, abdomenul si talpile.
Este indicat tuturor persoanelor, indiferent de varsta, mai putin celor care au operatii recente
in zonele mentionate.

DRENAJUL LIMFATIC IN REFACEREA SPORTIVA

Drenajul limfatic manual si-a dovedit eficacitatea in tratamentul edemelor.El are, de


asemenea si alte indicatii hematoame,stari inflamatorii, dureri, cicatrizare, stari infectioase
localizate utilizarea sa in refacerea sportiva este insa mai putin standardizata.
IMPORTANTA DRENAJULUI LIMFATIC DUPA EFORT
Acesta permite:
 Accelerarea evacuarii macromoleculelor care s-au acumulat la nivelul tesutuli in
decursul efortului
 Combaterea inflamatiilor legate de microtraumatisme repetate
 Diminuarea obstruarii interstitiale post-efort
 Cresterea diurezei (nesistematica)
 Un efect antalgic in cazul durerilor musculare superficiale si al senzatiei de „picioare
grele”
MODALITATI DE APLICARE SPECIFICA REFACERII
E preferabil sa se utilizeze manevre de resorbtie care au o actiune limfatica, venoasa si
tisulara mai importante decat manevre de apel /stimulare.
Regiunea musculara care a fost solicitata poate fi tratata imediat timp de cateva minute.
Mainile se deplaseaza permanent de-a lungul intregului segment.
Manevrele sunt continuate spre baza membrului respectiv pentru a incheia pe zona
ganglionara, imediat in parte de jos.Manevrele deapel proximal, inaintea tratamentului zonei
interesate, nu si-au dovedit eficacitatea cu ocazia experimentarii prin limfo-scintigrafie.
Pentru o regiune limitata (unu sau doua segmente) e suficient un timp de aplicare de 10
minute, mai ales daca subiectul poate beneficia in decursul zilei de 2 sedinte de drenaj.
LIMITE IN UTILIZAREA DRENAJULUI LIMFATIC MANUAL
Aceasta tehnica necesita un practician bine pregatit si cu experienta.
Constrangerile impuse de timp sunt importante, limitand utilizarea acestor tehnici, daca
sunt mai multi sportivi de tratat simultan
Pentru o activitate care genereaza oboseala extinsa la mai multe grupe musculare, e greu
sa se aplice drenajul limfatic manual la ansamblul corpului, in cazul in care constrangerile
impue de timp sunt importante.
Actiunea drenajului limfatic este ???????????? in special pentru zonele superficiale, actiunea
sa profunda fiind incontestabila, dar insuficient standardizata.
TEHNICILE MECANICE SINERGICE DE DRENAJ LIMFATIC MANUAL
Presoterapia pneumatica intermitenta are in primul rand, un efect venos.Ea permite o
mobilizare a lichidului interstitial, dar are o actiune redusa asupra refacerii macromoleculare
tisulare.
Presoterapia prin baie de mercur, membrul este plasat vertical intr-ocuva in interiorul
careia este inaltat mercur.In felul acesta membrul este supus presiunii hidrostatice foarte
puternice, dar bine tolerate, deoarece este perfect adaptata formei sale.Un gradient de
presiune disto-proximala mobilizeaza toate lichidele spre baza membrului.Acest aparat relativ
scump asigura un drenaj interstitial eficient chiar daca actiunea sa nu poate depasi partea
proximala a membrelor.
Imobilizarea elastica printr-un ciorap de purtat in decursul deplasarii si al unor
antrenamente, reprezinta un mijloc bun de prevenire a stazei venoase diminuand astfel
senzatia de picioare grele .

CONCLUZIE

Drenajul limfatic manual permite o refacere musculara mult mai rapida, cu o senzatie de
oboseala redusa.Limita sa este reprezentata de dificultatea materiala depunere in aplicare.Prin
urmare e necesara sa fie utilizat cu regularitate si nu intr-un mod nesistematic.
De asemenea drenajul limfatic este de neinlocuit in intretinerea si mentinerea starii de
sanatate, alaturi de masajul somatic si de alte tipuri cunoscute de masaj. Spre deosebire de
masajul somatic ce se adreseaza partilor moi ale organismului, drenajul limfatic se adreseaza
in primul rand circulatiei limfatice care, desi nu reprezinta o circulatie vitala, are un rol
extraordinar de marein reechilibrarea hidrica a organismului, recuperarea, absortia si
transportul unor substanete si minerale vitale, eliminarea unor substante considerate deseuri
si toxine pentru organism, care nu isi gasesc alta cale de eliminare, etc.. Astefel, refacerea
starii de sanatate avand la indemana drenajul limfatic manual nu mai constituie o problema,
datorita multiplelor efecte benefice enumerate, inclusiv mentinerea unui aspect tonic specific
„tineretii fara batranete” obtinut si la nivelul pielii ce presupune diminuarea si chiar inlaturarea
edemelor, cearcanelor, a excesului de grasime, diminuarea ridurilor, coloratia sanatoasa a
pielii ce in sfarsit respira liber, neincorsetata de gramezi de toxine. In ceea ce priveste alte
tesuturi ne putem referi la oricare dinre acestea, numeroasele fibrozitati aparute la anumite
nivele in decursul timpului, fie datorate edemelor cronice, fie imobilizarii prelungite a unor
segmente, inclusiv prin lipsa cronica de activitate fizica, determinand aparitia de dureri ce
stanjeneste si sacaie si de asemenea pot mima chiar boli grave.

BIBLIOGRAFIE

Performanta Sportiva , 2001, „importanta drenajului limfatic in refacerea


sportiva...”
Revista Kinesitherapie Scientifique Nr. 367, mai 1997, „A propos du drainage
lymfatique utilise dans jes jabots postradiques”
www.eva.ro