Proiect Calculul și Construcția

Motoarelor cu Ardere Internă

pentru Autovehicule Rutiere

Coordonator: Asist. dr. ing. Ulian Tudor Marian

Student: Bumbea Cosmin-Iulian
Grupa: 8402
An universitar: 2020-2021
Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN
Grupa:8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa I - Proiectarea pistonului

Pistonul este elementul care preia forţa de presiune a gazelor şi o transmite către
mecanismul motor. Împreună cu segmenţii asigură etanşarea faţă de gazele de ardere,
delimitează spaţiul în care evoluează fluidul motor în vederea producerii de lucru mecanic, preia
şi transmite cea mai mare parte din căldura degajată prin ardere şi controlează cantitatea de ulei
de pe oglinda cilindrului. Funcţionarea pistonului se face în condiţii de presiune şi de
temperatură ridicate, fiind supus unor solicitări mecanice şi termice care provoacă fenomene de
oboseală.
I. Stabilirea principalelor dimensiuni ale pistonului

Fig. 1 Dimensiunile principale ale Fig. 2 Dependenţa

pistonului. dimensională dintre
segment şi canalul de segment

2
1. Adoptarea alezajului pentru motorul proiectat:
D =70,8 [mm]

2. Calculul dimensiunilor principale ale pistonului:

Grosimea peretelui capului de piston:

𝛿 = 0,08 … 0,10 ∙ D =7.08[mm]

Lungimea pistonului:
L = 0,8 … 1,1 ∙ D =63,72 [mm]

Înălţimea pistonului:
Hc= 0,55 … 0,75 ∙ D =46,02 [mm]

Lungimea mantalei pistonului:

Lm = 0,5 … 0,8 ∙ D =46,02 [mm]

Diametrul bosajelor pistonului:

du = 0,3 … 0,5 ∙ D =28,32 [mm]

Distanţa între bosaje:

B = 0,3 … 0,4 ∙ D =24,78 [mm]

Grosimea pistonului în zona canalelor de segmenți:

s = 0,05 … 0,10 ∙ D =4,956 [mm]

Grosimea radială a segmentului de comprimare:

a = 0,04 … 0,045 ∙ D =2,974 [mm]

Grosimea radială a segmentului de ungere:

a = 0,038 … 0,043 ∙ D =2,832 [mm]

Jocul radial al segmentului de comprimare:

∆a = 0,50 … 0,95=0,7 [mm]

Jocul radial al segmentului de ungere:

∆a = 0,9 … 1,4=1,2 [mm]

Diametrul interior:
Di = D − 2 ∙ (s + a + ∆a) =53,824 [mm]

3
 Înălțimea de protecție a segmentului de foc:
H1 = 0,06 … 0,12 ∙ D =6,372 [mm]

Înălțimea segmentului:
h = 2 … 3 =2,5[mm]

Jocul axial față de canal

∆h = 0,03 … 0,08 =0,05[mm]

Înălțimea canalului segmentului de foc:

H = h + ∆h=2,55 [mm]

Distanța dintre canale:

H2 = 0,035 … 0,045 ∙ D =2,832 [mm]

Diametrul bolțului:
d = 0,24 … 0,28 ∙ D =20 [mm]

Lungimea bolțului:
l = 0,8 … 0,87 ∙ D =60[mm]

Diametrul interior al bolțului:

d𝑖 = 0,64 … 0,72 ∙ d =13 [mm]

II. Alegerea materialului pistonului:

Aliajele de aluminiu sunt diferenţiate în funcţie de elementul principal de aliere în:
- aliaje cu siliciu (siluminuri);
- aliaje pe bază de cupru (aliaje Y);
- aliaje pe bază de magneziu.
Aliajele de aluminiu au avantajul unei densităţi mult mai reduse decât în cazul oţelului şi
fontei, precum şi a unei conductivităţi termice superioare care conduce la micşorarea
temperaturii pistonului.
Datorită coeficientului mai redus de dilatare, se preferă aliajele eutectice (ATC Si12
CuMgNi; KS 1275; MAHLE 124; NURAL 3210) şi hipereutectice cu Si (ATC Si18 CuMgNi;
KS 2811; MAHLE 138; NURAL 1761). Având şi calităţi antifricţiune pe lângă stabilitatea
termică foarte bună, aliajele hipereutectice se utilizează mai ales pentru pistoane solicitate greu
mecanic şi termic, cum sunt cele ale motoarelor supraalimentate.

4
 Pentru MAS-urile cu turaţie mai înaltă (sport) se recomandă utilizarea aliajelor cu Mg,
datorită masei specifice reduse. Aceste aliaje prezintă însă inconvenientul unor rezistenţe
mecanice şi la coroziune reduse.
După turnarea pistoanelor din aliaje de aluminiu se aplică tratamente termice de călire şi
îmbătrânire.
Tabelul 1 Caracteristici ale unor aliaje de Al pentru
pistoane
Mărimea caracteristică Aliaje eutectice
ATC Si12CuMgNi; KS
Notaţie STAS sau echivalentă
1275;
MAHLE 124
Obţinere semifabricat turnat în matriţa
cochilă t
Densitate  [kg/dm ]3
2,7
Coeficient de dilatare p [1/K], la 20...200
(20,5...21,5) 10-6
[°C]
Conductivitate termică p [W/(mK)], la 142...155 146...1
20°C 59
20 200...250 300...3
Rezistenţa la rupere prin tracţiune
° 180...230 70
r 150 250…
100...150
[MPa] la: ° 300
250 110...1
° 70
20 190...230 280...3
° 40
Limita de curgere c [MPa] la: 15 180...220 230...2
0° 80
25 70...110 90...12
0° 0
Alungire specifică As [%] la 20 [°C] 0,3...1,5 1...3
Rezistenţa la oboseală. 20 80...120 110...1
° 40
Ciclu altern. simetric de încovoiere 150 70...100 90...12
-1 [MPa] la: ° 50...70 0
250 60...70
°
20 90…125
°
Duritate Brinell la: 15 70…90
0°
25 30…40
0°
20 (7,5...7,9)  7,9 
Modulul de elasticitate E [MPa] ° 104 104
5
 25 7,2  104 7,3 
la:
0° 104
Coeficientul contracţiei transversale  0,32…0,36

6
Adoptarea caracteristicilor de material:

Mărimea caracteristică Aliaje eutectice

Notaţie STAS sau echivalentă ATC Si12CuMgNi
Obţinere semifabricat Turnat in cochila
Densitate  [kg/dm3] 2,7
Coeficient de dilatare p [1/K], la 20...200 20,5×10(-6)
[°C]
Conductivitate termică p [W/(mK)], la 150
20°C
20 225
Rezistenţa la rupere prin tracţiune 200
°
r 150 130
[MPa] la: °
250
°
20 210
° 190
Limita de curgere c [MPa] la: 15 90
0°
25
0°
Alungire specifică As [%] la 20 [°C] 0.9
Rezistenţa la oboseală. 20 100
° 85
Ciclu altern. simetric de încovoiere 15 60
0°
-1 [MPa] la: 25
0°
20 110
° 80
Duritate Brinell la: 15 35
0°
25
0°
20 7,7×104
Modulul de elasticitate E [MPa] la:
° 7,2×104
250
°
Coeficientul contracţiei transversale  0,34

7
Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN
Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa II - Proiectarea pistonului

I. Calculul de verificare a capului de piston

Solicitările la care este supus capul

pistonului sunt de natură mecanică, generate de
presiunea gazelor din cilindru şi de forţele de
inerţie, şi de natură termică, apărute în timpul
procesului de preluare şi evacuare a unei fracţiuni
din căldura gazelor de ardere.
Indiferent de natura solicitărilor, în calculele
de verificare, capul pistonului se asimilează cu o
placă plană, de grosime constantă , încastrată pe
contur într-un perete circular, ca în fig. 3.
Fig. 3 Distribuţia eforturilor termice în placa circulară
(fundul pistonului)
1. Calculul eforturilor termice

Factorul principal de care depind eforturile termice unitare este neuniformitatea repartiţiei
temperaturilor în capul pistonului, exprimată prin diferenţa temperaturilor extreme, T. Influenţa
grosimii capului este neglijabilă. Distribuţia temperaturilor pentru diverse zone ale pistonului este
redată în tabelul 3.
Tabelul 3 Distribuţia de temperaturi

La Umărul ultimului Zona inferioară a

Tipul motorului În centru periferie segment fustei

8
 MAS, răcit cu apă 250... 280 200... 240 130... 160 110... 130

MAS, răcit cu aer 280... 320 240... 290 200... 240 130... 160

Există trei ipoteze constituite în variante de calcul al eforturilor unitare termice, diferenţiate
prin modul de răcire al pistonului: nerăcit, răcit mediu şi răcit intens.

Adoptarea uneia dintre cele trei soluţii de răcire este determinată de valoarea raportului
dintre puterea efectivă şi suprafaţa tuturor capurilor pistoanelor, denumit putere specifică, Ps.

Puterea efectiva a motorului: Pe=86 [kW]

Numarul de cilindri: i=4
Puterea specifica: Ps=0,0055 [kW/mm2]
Diferenta de temperaturi pe directie radiala: ΔTr=61,33 [k]
Densitatea fluxului de caldura: qr=q= 439429368 [W/m2]
Fractiune din caldura dezvoltata prin ardere: ζ=0,022
Consumul specific efectiv: ce=0,3 [g/kWh]
Puterea calorica inferioara: Hi=43890 [kj/kg]
Grosimea medie a capului de piston in centru: δ*=0,00833 [m]
Raza de racordare a fundului de piston: rf=0,005 [m]
Raza periferiei capului pistonului: Ri=0,0264 [m]
Conductivitatea termica a materialului pistonului: λp=150 [W/mK]
Raza pistonului: R=0,0354 [m]
Diferenta de temperaturi pe directie axiala: ΔTa=0 [K]
Densitatea fluxului de caldura pe directie axiala: qa=0 [kW/m2]
Efortul radial la periferie:
σ'rmar3=-18,0156 [Mpa]
σ'rmar4=18,0156 [Mpa]
Efortul tangential la periferie:
σ'tmar3=-27,2483 [Mpa]
σ'tmar4=27,2483 [Mpa]
Efort radial si tangential in centru:
σ'rc1=σ'tc1=-40,6476 [Mpa]
σ'rc2=σ'tc2=40,6476 [Mpa]
Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie: pa=0,089 [Mpa]
Presiunea fluidului proaspat la intrarea in motor: p0=0,1 [Mpa]
Caderea de presiune: Δpa=0,011 [Mpa]
Presiunea maxima din cilindru: pmax=6,36 [Mpa]
Efortul radial la periferie:
σ''rmar3=-65,3389 [Mpa]
σ''rmar4=65,3389 [Mpa]
Efortul radial la periferie:
σ''rmar3=-0,1148 [Mpa]
σ''rmar4=0,1148 [Mpa]

9
Efortul tangential la periferie:
σ''tmar3=-22,2152 [Mpa]
σ''tmar4=22,2152 [Mpa]
Efortul tangential la periferie:
σ''tmar3=-0,0390 [Mpa]
σ''tmar4=0,0390 [Mpa]
Efortul radial si tangential in centru:
σ''rc1=σ''tc1=-43,777 [Mpa]
σ''rc2=σ''tc2=43,777 [Mpa]
Efortul radial si tangential in centru:
σ''rc1=σ''tc1=-0,0769 [Mpa]
σ''rc2=σ''tc2=0,0769 [Mpa]

Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN

Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI
PISTON
Etapa III - Proiectarea pistonului
3. Calculul solicitărilor produse de forțele de inerție
Se consideră valabile ipotezele de calcul din cazul anterior, cu deosebirea că sarcina uniform
distribuită va fi creată de forţa de inerţie a capului de piston, sarcină pe care o vom nota pj.
Rămâne valabilă convenţia privind orientarea pozitivă a axei vectorilor precum şi convenţia
de semn pentru relaţiile cu semn dublu. Sarcina uniform distribuită creată de forţele de inerţie se
calculează ca raport între forţa de inerţie a capului de piston şi suprafaţa acestuia.

Sarcina uniform distribuita creata de forta de inertie a capului de piston pj:

pjα(0,360)=-0,467 [Mpa]
pjα(180,540)=0,233 [Mpa]
pjα(α,α+360)=0,248 [Mpa]
Raportul r/L: λ=0,333
Cursa: S=78,9 [mm]
Raza: r=39,45 [mm]
Viteza unghiulara: ω=628,319 [rad/s]
Turatia: n=6000 [rot/min]
In punctele PMI: jα(0,360)=20765,648 [Mpa]
In punctele PME: jα(180,540)=-10382,824 [Mpa]
In apropiere de PME: jα(α,α+360)=-11031,75 [Mpa]
Unghiul: α'=2,419 [RAC]
Efortul radial la periferie (3) σ'''rmar3 pentru:
pjα(0,360)=-4,8747 [Mpa]
pjα(180,540)=-2,4374 [Mpa]
pjα(α,α+360)=-2,5897 [Mpa]
Efortul radial la periferie (4) σ'''rmar4 pentru:
pjα(0,360)=4,8747 [Mpa]
pjα(180,540)=2,4374 [Mpa]
10
pjα(α,α+360)=2,5897 [Mpa]
Efortul tangential la periferie (3): σ'''tmar3 pentru:
pjα(0,360)=-1,6574 [Mpa]
pjα(180,540)=-0,8287 [Mpa]
pjα(α,α+360)=-0,8805 [Mpa]
Efortul tangential la periferie (4): σ'''tmar4 pentru:
pjα(0,360)=1,6574 [Mpa]
pjα(180,540)=0,8287 [Mpa]
pjα(α,α+360)=0,8805 [Mpa]
Efortul radial si tangential in centru (1): σ'''rc1=σ'''tc1 pentru:
pjα(0,360)=-3,2661 [Mpa]
pjα(180,540)=-1,6330 [Mpa]
pjα(α,α+360)=-1,7351 [Mpa]
Efortul radial si tangential in centru (2): σ'''rc2=σ'''tc2 pentru:
pjα(0,360)=3,2661 [Mpa]
pjα(180,540)=1,6330 [Mpa]
pjα(α,α+360)=1,7351 [Mpa]

4. Verificarea la oboseală a capului piston

Se observă că solicitările de natură mecanică variază cu unghiul de rotaţie al arborelui cotit,
capul de piston fiind astfel predispus la rupere prin oboseală. Pentru efectuarea calculelor de
verificare a acestuia se consideră motorul funcţionând la regimul nominal. Aceste calcule necesită
determinarea eforturilor unitare rezultante maxime şi minime. Eforturile rezultante se obţin prin
însumarea algebrică a eforturilor radiale şi tangenţiale pe fibra exterioară şi interioară la centru
(punctele 1 – 2) şi la periferie (punctele 3 – 4).

Eforturile rezultante maxime pe directie radiala:

σmaxr1=-87,69 [Mpa]
σmaxr2=87,69 [Mpa]
σmaxr3=-88,23 [Mpa]
σmaxr4=88,23 [Mpa]
Eforturile rezultante maxime pe directie tangentiala:
σmaxt1=-87,69 [Mpa]
σmaxt2=87,69 [Mpa]
σmaxt3=-51,12 [Mpa]
σmaxt4=51,12 [Mpa]
Eforturile rezultante minime pe directie radiala:
σminr1=-42,36 [Mpa]
σminr2=42,36 [Mpa]
σminr3=-28,12 [Mpa]
σminr4=28,12 [Mpa]
Eforturile rezultante minime pe directie tangentiala:
σmint1=-43,99 [Mpa]
σmint2=43,99 [Mpa]
σmint3=-28,12 [Mpa]
σmint4=28,12 [Mpa]
Amplitudinea eforturilor pe directie radiala:
σa1r=-22,67 [Mpa]
σa2r=22,67 [Mpa]
11
σa3r=-30,06 [Mpa]
σa4r=30,06 [Mpa]
Amplitudinea eforturilor pe directie tangentiala:
σa1t=-21,85 [Mpa]
σa2t=21,85 [Mpa]
σa3t=-11,50 [Mpa]
σa4t=11,50 [Mpa]
Efortul mediu pe directie radiala:
σm1r=-65,02 [Mpa]
σm2r=65,02 [Mpa]
σm3r=-58,17 [Mpa]
σm4r=58,17 [Mpa]
Efortul mediu pe directie tangentiala:
σm1t=-65,84 [Mpa]
σm2t=65,84 [Mpa]
σm3t=-39,62 [Mpa]
σm4t=39,62 [Mpa]

Coeficientul de asimetrie pe directie radiala:

Rs1r=0,48 [Mpa]
Rs2r=0,48 [Mpa]
Rs3r=0,32 [Mpa]
Rs4r=0,32 [Mpa]
Coeficientul de asimetrie pe directie tangentiala:
Rs1t=0,50 [Mpa]
Rs2t=0,50 [Mpa]
Rs3t=0,55 [Mpa]
Rs4t=0,55 [Mpa]

Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN

Grupa:8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI
PISTON

Etapa IV - Proiectarea pistonului

4. Verificarea la oboseală a capului piston

4.1 Calculul coeficienților de siguranță

Calcularea coeficienţilor de siguranţă la solicitările variabile ale capului pistonului necesită

cunoaşterea tipului ciclului de solicitare, prin aflarea valorii lui Rs.

Coeficienţii de siguranţă pentru cele 4 puncte se calculează astfel:

 pentru ciclurile alternante −1 ≤ 𝑅𝑠 < 0 și pentru ciclurile pulsante (𝑅𝑠 = 0):

12
 pentru ciclurile oscilante (0 < 𝑅𝑠 < 1):

13
 unde,

𝜎−1 [MPa] – rezistenţa la oboseală la solicitarea de încovoiere, după ciclul alternant

simetric, a materialului capului de piston;
𝜎0 [MPa] – rezistenţa la oboseală la solicitarea de încovoiere, după ciclul pulsant,
a materialului capului de piston;
𝜎𝑐 [MPa] – limita de curgere a materialului capului de piston,
 – coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile;
 – factor dimensional;
 – coeficientul de calitate a suprafeţei.

Pentru pistoanele cu forma plană a capului nu apar concentratori de tensiune în punctele

1, 2, 3, astfel că se consideră:
𝛽=1

În punctul 4, concentrarea tensiunilor este generată de raza de racordare rf a capului cu

regiunea portsegment. Există situaţii când şi în celelalte puncte, sau numai la unele dintre ele,
apar zone de concentrare a tensiunilor, generate de diverse racordări (forme speciale ale camerei
de ardere, nervurarea interioară a capului, etc.). În aceste cazuri, coeficientul de concentrare a
tensiunilor se alege tot în funcţie de raza de racordare rf, grosimea, s a RPS şi grosimea capului,
δ.

𝛽 = 1,1

Factorul dimensional se determină în funcţie de grosimea capului pistonului, ε, şi de

materialul acestuia. În cazul aceasta, pistonul fiind realizat din aliaj de aluminiu și având
grosimea capului mai mică de 15 [mm], se va considera:

𝜀=1

Coeficientul de calitate a suprafeţei, γ, se alege în funcţie de metoda de prelucrare şi de

tratamentul termochimic. În cazul acesta, pistonul nu va avea tratament termic iar suprafața
acestuia va fi rectificată și se va considera:

𝛾=1

Pentru determinarea rezistenţelor la oboseală pentru materialul capului pistonului, în

cazul în care se cunosc numai unele caracteristici ale materialului, sau chiar numai σ R (efortul
unitar static de rupere a materialului) se vor folosi relațiile:

Rezistenţa la oboseală Aliaje de aluminiu

La încovoiere, ciclu alternant
simetric, 𝜎−1
La încovoiere, ciclu pulsant, 𝜎0
𝜎−1 = 0,35 ⋅ 𝜎𝑟= 85 [Mpa]
𝜎0 = 1,8 ⋅ 𝜎−1= 153 [Mpa]
14
 La tracţiune, ciclu alternant
simetric, 𝜎−1𝑡
La răsucire, ciclu alternant
simetric, 𝜏0
La răsucire, ciclu pulsant, 𝜏0
OBS.
𝜎−1𝑡 = 0,7 ⋅ 𝜎−1= 59,5 [Mpa]
𝜏−1 = 0,55 ÷ 0,58 ⋅ 𝜎−1=46,75 [Mpa]
𝜏0 = 1,4 ÷ 2 ⋅ 𝜏−1=84,15 [Mpa]
Rezistenţele la oboseală pentru calcularea
coeficienţilor de siguranţă în cazul eforturilor
tangenţiale 𝜎𝑡 sunt notate în acest tabel cu 𝜏

Folosidu-se programul de calcul, valorile pentru coeficienții de siguranță se centralizează

în tabelul următor:
c1r c1t c2r c2t c3r c3t c4r c4t

1,642 1,657 1,642 1,657 1,516 2,908 1,516 2,908

5. Calculul de verificare a regiunii portsegment

În regiunea portsegment solicitările periculoase apar în primul umăr de segment și în

secţiunea transversală prin capul pistonului, la nivelul axei tăieturilor sau orificiilor practicate în
canalul segmentului de ungere.

5.1 Verificarea primului umăr de segment

Primul umăr de segment este solicitat variabil la încovoiere și forfecare în secţiunea de
încastrare, după un ciclu pulsant, 𝑅𝑠 = 0, de către forţa de presiune a gazelor, care variază între
valoarea maximă, 𝑝𝑚𝑎𝑥, și valoarea minimă, considerată 𝑝𝑎 ≅ 0 în acest caz. Datorită laminării
gazelor prin spaţiul dintre capul pistonului și cilindru, în primul canal de segment se transmite
numai o parte din presiunea maximă a gazelor, cca. 0,9 ∙ 𝑝𝑚𝑎𝑥.

15
Eforturile unitare maxime de incovoiere: σumax=37,04 [Mpa]
Eforturile unitare maxime de forfecare: τumax=12,34 [Mpa]
Grosimea radiala a segmentului de ungere: a=2,83 [mm]
Jocul radial dintre segment si canal: Δa=1,20 [mm]
Inaltimea primului umar de segment: H2=2,83 [mm]
Presiunea maxima a gazelor din cilindru: pmax=6,36 [Mpa]
Efortul unitar: σrez=44,52 [Mpa]
Coeficientul de siguranta : c=1,58
Raza de racordare a canalului de segment: ru=2,55 [mm]
Raportul ru/H2=0,90
Raportul s/H2=1,75
Ψ=0,111

Nume Student:BUMBEA COSMIN-IULIAN

Grupa: 8402

PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa VI - Proiectarea bolțului

6.1 Recomandări privind proiectarea bolţului

Bolţul este organul de legătură între piston şi bielă, asigurând mişcarea relativă dintre
acestea. Denumit şi axul pistonului, bolţul transmite forţa de presiune a gazelor de la piston
către bielă, precum şi forţa de inerţie creată de masa pistonului echipat cu segmenţi. Bolţul are
forma unui tub cilindric.
Mişcarea executată de bolţ depinde de tipul îmbinării acestuia cu umerii pistonului şi cu
piciorul
bielei, cele trei variante de montare fiind descrise în continuare.
Datorită forţelor care acţionează asupra lui, bolţul este supus la încovoiere şi forfecare în
secţiunile transversale; un alt efect al acestor forţe este apariţia deformaţiei de ovalizare, fig. 7 a.
Încovoierea poate duce la ruperea bolţului în plan transversal şi la ruperea umerilor pistonului în
zonele de încastrare. Ovalizarea excesivă duce la ruperea bolţului în plan longitudinal,
antrenând şi ruperea piciorului bielei, fig. 7 b.

16
 a b
Fig. 7 Deformaţiile bolţului şi efectele lor

Materialele utilizate în construcţia bolţului sunt oţelurile de cementare, care satisfac cel mai
bine cerinţele funcţionale. Pentru motoarele cu o încărcare medie se folosesc oţelurile carbon de
calitate, OLC 15 şi OLC 20 sau oţelurile slab aliate cu crom 15Cr08. Pentru condiţii grele de lucru
se utilizează oţelurile aliate de cementare.

Adoptarea caracteristicilor de material:

Material: Oţeluri carbon de calitate (STAS 880 – 88)

OLC 20
Marca
600
Rezistenţa la rupere prin tracţiune σr
[MPa]

Forta rezultanta:
F'max=18415,41 [N]
F'min= 3071,54 [N]
Diferenta de presiune pe suprafata capului piston:
Δpmax=6,26 [Mpa]
Δpmin=-0.01 [Mpa]
Masa pistonului echipat numai cu segmenti mp+s=0,3 [kg]
Acceleratia pistonului:
jmax=20765,65 [m/s2]
jmin=-10382,82 [m/s2]
Efort unitar de incovoiere:
σimax=-104,17 [Mpa]
σimin=-17,37 [Mpa]
Lungimea boltului: l=60 [mm]
Lungimea boltului sprijinita in umeri: l1=47,61 [mm]
Lungimea boltului sprijinita in piciorul bielei: b=22,78 [mm]
Jocul dintre biela si umerii pistonului:j=1 [mm]
Distanta dintre umerii pistonului: B=24,78 [mm]
Diametrul boltului: d=20 [mm]
Raportul intre diam. interior si exterior ale boltului: χ=0,65
Coeficient de siguranta la oboseala-bolt flotant: cσ=3,11
Rezistenta la oboseala ciclu alternant simetric incovoiere: σ-1=300 [Mpa]
Rezistenta la oboseala: σ0=450 [Mpa]
Coeficient efectiv de concentrare la solicitari variabine: βσ=1
Factor dimensional: εσ=0,9
Coeficientul de calitate a suprafetei: ϒ=1,2
Coeficient de siguranta la oboseala-bolt flotant: cσ=4,96
Ψσ=0,33
Amplitudinea eforturilor: σv=-43,40 [Mpa]

17
Efortul mediu: σm=-60,77 [Mpa]

Nume Student:BUMBEA COSMIN-IULIAN

Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI
PISTON

Etapa VII - Proiectarea bolțului

6.4 Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se face pentru forţa tăietoare maximă, Tmax = Fmax/2, care solicită
secţiunile bolţului în dreptul jocurilor j, în condiţiile de încărcare din fig.5.10.
Efortul unitar maxim la forfecare este:

0,85 ⋅ 𝐹′(1 + 𝜒 + 𝜒2)

𝜏𝑚𝑎𝑥 = = 49,36 [𝑀𝑃𝑎]
𝑑 2 ⋅ (1 − 𝜒 4)

Valorile admisibile sunt: a = 120...220 [MPa] pentru oţel aliat şi a= 60...100 [MPa] pentru oţel
carbon.

6.5 Recomandări constructive și precizia fabricației

Pentru îndeplinirea considerentelor de masă, rigiditate şi de cost al fabricaţiei, bolţul, în funcţie

şi de dimensiunile lui, se poate executa în diverse variante constructive ca în fig. 9.

a b c

d e
Fig. 9 Forme constructive
Precizia fabricaţiei şi calitatea suprafeţei sunt impuse de particularităţile funcţionale şi de
montaj ale bolţului. Jocurile strânse care trebuie asigurate la asamblarea bolţului impun toleranţe de
fabricaţie 2,5...3 [μm] la MAS şi 5...8 [μm] la MAC. Realizarea acestor jocuri se face prin sortarea pe
grupe dimensionale şi executarea bolţului şi alezajelor în clasa de precizie 1.
Exemple dimensionale MAS
Toleranța
Adâncimea stratului tratat
diametrului

18
 d exterior d 0 0
𝑙−0,3 𝑟 ± 0,1 Exterior Interior
D 𝑑𝑖 −0,2
până la
75 20 12 66
82 22 14 72
91 25 0 16 80 0,3 0,4 – 0,7 min 0,1
𝑑−0,004
103 28 18 92
111 30 19 100

19
20
 Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN
Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI
PISTON

Etapa VIII - Proiectarea segmenților

8.1 Recomandări privind proiectarea segmenţilor

Segmenţii au principalul rol de etanşare a cilindrului, asigurând astfel existenţa unui volum
de lucru deasupra pistonului. În regiunea superioară a pistonului, aproape de capul pistonului (fig.
10), se montează segmenţii de comprimare care controlează scăpările de gaze înspre carter. Pentru
segmentul de comprimare cel mai apropiat de camera de ardere se întâlneşte denumirea de segment
de foc. În partea inferioară a RPS şi, uneori, pentru motoarele Diesel, la baza mantalei, sunt montaţi
segmenţii de ungere, care limitează vehicularea de ulei dinspre carter spre camera de ardere. Una
dintre funcţiile auxiliare ale segmenţilor este şi aceea de evacuare a unei părţi din căldura
acumulată de piston.

21
 Fig. 10 Poziţia segmenţilor faţă de piston

Alegerea materialului
Fontă
Caracteristici mecanice
F12
Duritate [HB] 300
Rezistența σr [Mpa] 450
Modulul de elasticitate E [Mpa] 110000

Alezajul: D= 70.8 [mm]

Presiunea medie a segmentului de comprimare: pEc= 0.2 [Mpa]
Presiunea medie a segmentului de ungere: pEu=0.36 [Mpa]
Coeficienți care depind de distribuția de presiuni adoptată:
f2=0.205
f3=-0.5701
f4=0.472
f5=-0.322
f6=0.279
f7=-0.267
f8=0.256
f9=-0.214
f10=0.187
f11=-0.177
f12=0.094
Grosimea radiala a segmentului de comprimare: ac=3.28 [mm]
Grosimea radiala a segmentului de ungere: au=12.03 [mm]
Tensiunea admisibila σa=225 [Mpa]
Constanta: K=1.77
Înălțimea segmentului: h=2 [mm]

22
 pαc α pαu α
0.18858 0 3.39444 0
0.185442237 10 3.337960258 10
0.192241133 20 3.460340396 20
0.200760493 30 3.613688879 30
0.208290376 40 3.749226771 40
0.236288629 50 4.253195319 50
0.24282 60 4.37076 60
0.237409582 70 4.273372473 70
0.260193869 80 4.683489644 80
0.2302 90 4.1436 90
0.163550984 100 2.943917711 100
0.143624033 110 2.585232602 110
0.08238 120 1.48284 120
0.03020108 130 0.543619447 130
0.089677883 140 1.614201893 140
0.058039507 150 1.044711121 150
0.062245755 160 1.120423585 160
0.478034439 170 8.604619901 170
0.80862 180 14.55516 180
0.478034439 190 8.604619901 190
0.062245755 200 1.120423585 200
0.058039507 210 1.044711121 210
0.089677883 220 1.614201893 220
0.03020108 230 0.543619447 230
0.08238 240 1.48284 240
0.143624033 250 2.585232602 250
0.163550984 260 2.943917711 260
0.2302 270 4.1436 270
0.260193869 280 4.683489644 280
0.237409582 290 4.273372473 290
0.24282 300 4.37076 300
0.236288629 310 4.253195319 310
0.208290376 320 3.749226771 320
0.200760493 330 3.613688879 330
0.192241133 340 3.460340396 340
0.185442237 350 3.337960258 350
0.18858 360 3.39444 360

23
Distribuția presiunii segmentului de comprimare

Distribuția presiunii segmentului de ungere

24
 Nume Student:BUMBEA COSMIN-IULIAN
Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa IX - Proiectarea segmenților

8.2.3 Stabilirea formei segmentului în stare liberă şi a rostului s0

Forma liberă a segmentului este necesară pentru execuţia segmenţilor cu o

distribuţie preconizată a presiunii elastice. Ea se precizează prin coordonatele polare ale
fibrei medii în stare liberă. Aceste coordonate se stabilesc observând că o secţiune oarecare
B a fibrei medii, de coordonate Rm şi α a segmentului montat în cilindru, (fig. 16), se
deplasează în poziţia B0, de coordonate α şi φ, când segmentul ia forma liberă.

Fig. 16 Schema pentru determinarea formei libere a

segmentului

Raza fibrei medii a segmentului de comprimare: Rmc=33.76 [mm]

Raza fibrei medii a segmentului de ungere:Rmu=29.38 [mm]
Momentul de inerție a segmentului de comprimare: Isc= 5.88 [mm4]
Momentul de inerție a segmentului de ungere: Isu=290.25 [mm4]
Raza cilindrului: R=35.40 [mm]
Dimensiunea rostului segmentului de comprimare in stare libera: s0c=0.24 [mm]
Dimensiunea rostului segmentului de ungere in stare libera s0u=0.09 [mm]
Coeficientul kC=-0.03

25
 α kA kB kD kE
0 0.015563032 -0.01925691 0 0
10 0.015021408 -0.018964354 0.004386386 -0.003343927
20 0.013393145 -0.018095576 0.008584461 -0.006586251
30 0.010667979 -0.016676973 0.012380681 -0.009628455
40 0.006855428 -0.014751649 0.015505585 -0.012378103
50 0.002023358 -0.012378103 0.017626979 -0.014751649
60 -0.003649568 -0.009628455 0.018343158 -0.016676973
70 -0.009785171 -0.006586251 0.017234231 -0.018095576
80 -0.015786106 -0.003343927 0.013981051 -0.018964354
90 -0.020857738 -1.17963E-18 0.008443524 -0.01925691
100 -0.024011457 0.003343927 0.000799923 -0.018964354
110 -0.024246062 0.006586251 -0.008261774 -0.018095576
120 -0.020844863 0.009628455 -0.017554323 -0.016676973
130 -0.013583784 0.012378103 -0.025506523 -0.014751649
140 -0.002991622 0.014751649 -0.030347931 -0.012378103
150 0.009520285 0.016676973 -0.030560281 -0.009628455
160 0.021843556 0.018095576 -0.025247492 -0.006586251
170 0.031239726 0.018964354 -0.014458448 -0.003343927
180 0.034819942 0.01925691 -1.0683E-17 -2.35926E-18
190 0.031239726 0.018964354 0.014458448 0.003343927
200 0.021843556 0.018095576 0.025247492 0.006586251
210 0.009520285 0.016676973 0.030560281 0.009628455
220 -0.002991622 0.014751649 0.030347931 0.012378103
230 -0.013583784 0.012378103 0.025506523 0.014751649
240 -0.020844863 0.009628455 0.017554323 0.016676973
250 -0.024246062 0.006586251 0.008261774 0.018095576
260 -0.024011457 0.003343927 -0.000799923 0.018964354
270 -0.020857738 3.53889E-18 -0.008443524 0.01925691
280 -0.015786106 -0.003343927 -0.013981051 0.018964354
290 -0.009785171 -0.006586251 -0.017234231 0.018095576
300 -0.003649568 -0.009628455 -0.018343158 0.016676973
310 0.002023358 -0.012378103 -0.017626979 0.014751649
320 0.006855428 -0.014751649 -0.015505585 0.012378103
330 0.010667979 -0.016676973 -0.012380681 0.009628455
340 0.013393145 -0.018095576 -0.008584461 0.006586251
350 0.015021408 -0.018964354 -0.004386386 0.003343927
360 0.015563032 -0.01925691 -6.11418E-18 4.71851E-18

26
 ρφC Φc ρφu Φu
33.78594182 0.00 29.39155799 0.00
33.78631228 0.17 29.39166033 0.17
33.78740004 0.34 29.39196082 0.35
33.78913523 0.51 29.39244017 0.52
33.79140567 0.68 29.39306738 0.69
33.79406293 0.85 29.39380145 0.87
33.7969306 1.02 29.39459364 1.04
33.79981496 1.19 29.39539045 1.21
33.80251498 1.36 29.39613633 1.39
33.80483214 1.52 29.39677645 1.56
33.80658097 1.69 29.39725956 1.73
33.80759504 1.86 29.3975397 1.90
33.80772948 2.03 29.39757684 2.08
33.80686473 2.20 29.39733795 2.25
33.80490766 2.37 29.39679731 2.42
33.80179408 2.54 29.39593718 2.60
33.79749723 2.72 29.39475017 2.77
33.79203104 2.89 29.39324014 2.95
33.78546132 3.06 29.39142525 3.12
33.77794498 3.24 29.38934886 3.29
33.76975312 3.41 29.38708585 3.47
33.7612349 3.59 29.38473269 3.64
33.75276579 3.77 29.3823931 3.82
33.74472447 3.94 29.38017168 3.99
33.73747892 4.12 29.3781701 4.17
33.73136873 4.30 29.37648215 4.34
33.72669499 4.47 29.37519103 4.52
33.72371379 4.64 29.37436747 4.69
33.722629 4.82 29.3740678 4.87
33.72358864 4.99 29.3743329 5.04
33.72668005 5.15 29.3751869 5.21
33.73192267 5.32 29.37663518 5.39
33.7392638 5.48 29.37866317 5.56
33.74857606 5.65 29.38123568 5.73
33.75965593 5.81 29.3842965 5.90
33.77222623 5.97 29.38776905 6.07
33.78594182 6.13 29.39155799 6.24

27
Forma segmentului de comprimare în stare liberă

Forma segmentului de ungere în stare liberă

28
Efotul unitar maxim la deschidere pentru segmentul de comprimare: σd max c=514.79 [Mpa]
Efotul unitar maxim la deschidere pentru segmentul de ungere: σd max u=9212.66 [Mpa]
Rostului segmentului de functionare: s'=0.1416 [mm]
Coeficientul de dilatare termica a materialului segmentului: αs=0.000011 [1/K]
Coeficientul de dilatare termica a materialului cilindrului: αc=0.000011 [1/K]
Temperatura mediului ambiant: T0=293 [K]
Temperatura segmentului de functionare: Ts=500 [K]
Temperatura cilindrului de functionare: Tc=400 [K]
Marimea rostului in functionare: s =0.385 [mm]

Nume Student:BUMBEA COSMIN-IULIAN

Grupa:8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa X - Proiectarea segmenților și proiectarea bielei

8.3 Adoptarea formei constructive a segmenţilor şi recomandări privind precizia

fabricaţiei

Pentru îndeplinirea condiţiilor de funcţionare a segmenţilor constructorii de

automobile au găsit diverse soluţii, rezultând o varietate mare de tipuri constructive,
atât pentru segmenţii de comprimare cât şi pentru cei de ungere.

29
 Dimensiuni caracteristice pentru tipuri uzuale de segmenți
h [mm]
D [mm] a [mm] s [mm] h1 [mm] h2 [mm]
1 2
70.8 2 2 2.5 0.2 0.2 0.2
9. Recomandări privind proiectarea bielei

30
 9.1 Descriere. Condiţii funcţionale. Materiale utilizate
Biela este organul motorului care
transmite arborelui motor forţa de presiune a
gazelor şi forţa de inerţie a ansamblului piston,
transformând împreună cu arborele cotit mişcarea
de translaţie alternativă în mişcare de rotaţie. Cele
două forţe sunt transmise bielei de către piston
prin intermediul bolţului.

Forma constructivă uzuală a unei bielei

B
H
este prezentată în fig. 24, fiind astfel vizibile
elementele caracteristice acesteia. Piciorul bielei
1 are rolul de articulare a acesteia cu bolţul,
construcţia acestuia fiind determinată de tipul de
îmbinare dintre piston, bolţ şi bielă. La partea
superioară a piciorului bielei se prevede o
proeminenţă cu rol dublu, de rigidizare şi de a
permite ajustarea masei bielei prin îndepărtare de
material. Corpul bielei 2 asigură legătura rigidă
între piciorul bielei şi capul bielei 3 şi constituie
zona centrală a acesteia. Cu unele excepţii, cum ar
fi mecanismele cu biele articulate, capul bielei are
o zonă separabilă 4 denumită capac. Capacul are
Fig. 24 Componenţa bielei
rol de prindere a bielei de fusul maneton al arborelui cotit prin strângerea piuliţelor 5 pe şuruburile
6. Articularea bielei cu arborele cotit se face prin intermediul cuzineţilor de bielă 7 iar cu bolţul,
în cazul bolţului liber în bielă, prin intermediul unei bucşe 8. În figură este prezentat cazul
execuţiei şuruburilor de bielă dintr-o bucată cu partea superioară a capului bielei, însă, în mod
uzual acestea sunt elemente executate separat de restul bielei.

Materiale pentru executia bielei și a elementelor ei componente

Material folosit pentru biela OLC 45
Limita de curgere la tracțiune σ c 450 N/mm2
Rezistenta la rupere prin tracțiune σ r 700 N/mm2
Alungire la rupere As 9% procente
Tratament termic călire-revenire
Material folosit pentru bucșă CuAl9Fe5Ni5T
Rezistenta la rupere prin tracțiune σr 420 N/mm2
Material folosit pentru cuzineți OLC 80
Rezistenta la rupere prin tracțiune σr 340 N/mm2
Duritatea 131 HB
Material folosit pentru șuruburile de bielă 34MoCrNi15

Diametrul exterior al bolțului: d=20 [mm]

Diametrul exterior al piciorului: de=30 [mm]
Grosimea peretelui piciorului : h=4 [mm]
Grosimea peretelui bucșei: hb=1.6 [mm]
Diametrul inteiror al piciorului :di=23.2 [mm]
Lățimea capului bielei: b=22.78 [mm]
Lățimea secțiunii medii: H=24.78 [mm]
Lățimea tălpilor : B=18.585 [mm]
31
Grosimea inimii: B1=4.13826 [mm]
Grosimea tălpilor: H1=4.13826 [mm]
Lățimea inimii: H2= 16.52826 [mm]
Lungimea bielei: L=118.35 [mm]
Diametrul fusului maneton: dm= 38.94 [mm]
Lungimea fusului maneton: lm=17.523 [mm]
pi × D 2
Condiția de portanță: dm×lm> (0.14…0.17) ×
4
dm×lm=682.34562 [mm2]
A=3934.9224 [mm2]
A×0.15 =590.23836 [mm2]
Grosimiea minimă a peretelui interior: hi=1.5 [mm]
Grosimea minimă a peretelui exterior he=2 [mm]
Dimensiunea găurilor pentru șurubul de bielă: ds=7.08 [mm]
Grosimea cuzinetului: g=1.75 [mm]
Distanța între axele pentru șuruburile de bielă: lc=52.52 [mm]
Lățimea capului bielei : Bc=17.523 [mm]
Gabaritul capului bielei în planul de oscilație: X=63.6 [mm]
Grosimea pereților capului de bielă: s=5 [mm]
Condiția de montaj: X<√ D 2−Bc2
√ D2−Bc2=¿68.59726285 mm
Nume Student: BUMBEA COSMIN-IULIAN
Grupa: 8402
PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa XI - Proiectarea bielei

32
 Denumire Simbol Valoare U.M.
Rezultanta fortelor de intindere Fi 6229.694298 N
Rezultanta fortelor de comprimare Fc 2202047.92 N
Raza de racordare a piciorului bielei Rp 20 mm
Unghiul φr φr -64.62583141 grade
Unghiul φc φc 150 grade
Unghiul φ φ 100 grade
Raza exterioara a piciorului bielei re 15 mm
Raza interioara a piciorului bielei ri 10 mm
Unghiul β c βc 214.6258314 grade
Grosimea sectiunii piciorului bielei hφ 40.9189782 mm
Momentul M0 M0 256.9748898 N*m
Forta N0 N0 3065.009595 N
Raza fibrei medii a piciorului bielei rmp 12.5 mm
Momentul Mφ Mφ 117.347044 N*m
Forta Nφ Nφ 3076.179822 N
Efortul unitar din fibra exterioara σφ e 3.241782888 Mpa
Coeficient dimensional kN 0.979036082 -
Forta de intindere Fi Ω p FiΩp -9393.28517 N
Masa m Ωp mΩp 0.152347325 kg
Aria Ω p Ωp 392.5 mm2
Tensiunea minima de intindere σΩ pmin -23.93193674 Mpa
Forta de compresiune Fc Ω p FcΩp 15632.82129 N
Tensiunea maxima de compresiune σΩ max 39.82884406 Mpa
Aria sectiunii capacului barei Ac 87.615 mm2
Rezultanta fortelor Fic 69276.0071 N
Masa mΩ mΩ 2.576564093 kg
Masa capului bielei fara capac mbc 0.409567436 kg
Reactiunea M0 M0 -110154.3347 N*m
Reactiunea N0 N0 54503.8693 N
Dimensiunea Valoare
Distanta intre axele suruburilor lc 52.52
Raza fibrei medii rmc 26.26
Diametrul fusului maneton dm 38.94
Grosimea cuzinetilor maneton g 1.75
Unghiul de incastrare φ c 150

Desen executie piston:

33
34