EUROPA CONTEMPORANĂ

- Principalele elemente ale civilizației europene sunt: Cultura greacă,

Politica romană și Creștinismul.
- Începutul secolului XXI (21) a adus Europa aproape de realizarea unității
sale.
- În prezent, elementele unității europene sunt: cultura și democrația.
- Europa secolului XX (20) reprezintă un spațiu al diversității culturale,
etnografice, religioase, sociale, economice și politice.
- Începutul secolului XXI (21) aduce Europa în fața înfăptuirii unui vechi
proiect numit ”Unitatea Europeană”.
Integrare europeană
- reprezintă un proces activ care implică includerea unei părți într-un
întreg, în corporarea lui și armonizarea acestuia cu viziunea de ansamblu.
Principalele valuri de integrare europeană au fost:
- 1957: Europa celor ”șase”
- 1972: Danemarca, Marea Britanie și Irlanda
- 1981: Grecia
- 1987: Portugalia și Spania
- 1995: Austria, Finlanda și Suedia
- 2004: Aderarea ”celor zece”
- 2007: România și Bulgaria
Primul pas în formarea U.E. a fost făcut prin semnarea Tratatului de la Roma
(1957).
Primele state semnatare ale U.E. au fost Belgia, Franța, Italia, Olanda,
Luxemburg și Germania de Vest.
Tratatul de la Roma stabilea o piață comună pentru produsele agricole,
Uniunea Vamală și posibilitatea de circulație liberă a populației.
Astfel că se pun bazele COMUNITĂȚII ECONOMICE EUROPENE.
România și Uniunea Europeană
Pașii integrării României în U.E.:
- 1 feb. 1993: România semneazaă tratatul de asociere
- feb. 1995: Tratatul intră în vigoare
- 22 iunie 1995: Este formulată cererea de aderare
- dec. 1999: Se deschid negocierile
- apr. 2005: Se semnează Tratatul de aderare
- ian. 2007: Aderarea României și Bulgariei la U.E.
Principalele instituții ale Uniunii Europene sunt:
- Parlamentul European
- Consiliul European și Președintele
- Comisia Europeană
- Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul de Miniștri
- Curtea de Justiție a Comunităților Europene
- Curtea Europeană de Conturi
Principalele tratate ale U.E. sunt:
- Tratatul de la Paris semnat la 18 aprilie 1951, a pus bazele Comunității
Economice a Cărbunelui și Oțelului.
- Tratatul de la Roma, semnat la 25 martie 1957, a pus bazele Comunității
Economice Europene și Comunității Europene a Energiei Atomice.
- Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, a pus bazele U.E.
Obiectivele U.E. sunt:
- promovarea progresului economic și social
- afirmarea identității U.E. pe scena internațională
- instituirea cetățeniei europene
- dezvoltarea unei zone de libertate, securitate și justiție
Simbolurile U.E.:
- drapelul
- imnul
- deviza (este unitate în diversitate)
- moneda
Membrii U.E.: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda,
Danemarca, Irlanda, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia,
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Bulgaria, România.
CULTURA ROMÂNEASCĂ
CULTURA EUROPEANĂ
- reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale realizate de către om.
a) Cultura românească în evul mediu și epoca modernă:
- sec. XVI (16) – primul document în limba română, ”Scrisoarea lui
Neacșu din Câmpulung” (1521).
- sec. XVI (16) – introducerea tiparului
- sec. XVII – apare curentul umanist – cărturarii Grigore Ureche, Miron
Costin și Ion Neculce.
- sec. XVIII (18) se afirmă primul om de cultură român, cunoscut la nivel
internațional – Dimitrie Cantemir.
- în sec. XIX (19) se afirmă curentul pașoptist care preia teorii occidentale
cu privire la organizarea statului.
Cei mai cunoscuți oameni de știință ai secolului XIX (19) au fost: Henri
Coandă, Emil Racoviță și Dimitrie Gusti.
b) Cultura românească în perioada interbelică:
Această perioadă a fost reprezentată de 2 curente culturale: Europenismul
și Tradiționalismul.
- Europenismul își dorea să adopte modelul occidental (reprezentanți Ion
Barbu / Camil Petrescu / Bacovia / Lucian Blaga)
- Tradiționalismul dorea să păstreze modelul României autohtone rurale
(reprezentanți Lucian Blaga / Ion Pilat / Camil Petrescu)
c) curente culturale europene din perioada interbelică
- Expresionismul prezintă viziunea pesimistă asupra realității (reprezentant
Lucian Blaga)
- Cubismul prezintă simplificarea obiectelor până la geometrizare
(reprezentant Pablo Picasso)
- Abstracționismul prezintă obiectele în manieră abstractă (reprezentant
Piet Mondian)
- Suprarealismul care punea accent pe instinct, pe vis, pe inconștient și
irațional (reprezentant Andre Breton)
d) români în avangarda culturii europene
- poetul Tristan Tzara pune bazele curentului cultural numit Dadaism.
- filozoful Mircea Eliade pune bazele unei noi discipline științifice, Istoria
Religiilor.
- dramaturgul Eugen Ionescu pune bazele teatrului absurdului.
- sculptorul Constantin Brâncuși creează ansamblul monumental de la
Târgu Jiu.
- compozitorul George Enescu pune bazele muzicii românești.
e) cultura românească în perioada comunistă
- după anul 1947, apare un curent nou, după modelul celui sovietic.
- în perioada 1948-1953, apare un curent nou numit proletcultism (acest
curent respingea valorile trecutului și susținea dezvoltarea unei culturi a
poporului).
f) cultura europeană în perioada postbelică:
Principalele caracteristici au fost:
- lupta politică dintre cele două blocuri
- răspândirea modelului cultural american
- răspunsul culturii europene

EUROPA CONTEMPORANA: unitate, diversitate si integrare

Fundamentele civilizatiei europene sunt cultura greaca, Roma politica si
crestinismul. Inceputul secolului in care am intrat in urma cu cativa ani a
adus Europa mai aproape ca niciodata de realizarea unui vechi proiect
politic: unitatea europeana.
UE va putea sa faca fata provocarilor secolului al XXI-lea daca va reusi
sa treaca pragul unitatii politice, obiectiv stabiliti de parintii ei fondatori.
In prezent, elementele unitatii europene sunt:
-cultura
-democratia
Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate comuna
prin intermediul culturii. Dezvoltarea continentului nostru s-a sprijinit pe o
retea de universitatii medievale, care aveau intre ele relatii ce nu cunosteau
frontierele. Filosofii si savantii care, incepand cu secolul al XIV-lea, au
strabatut Europa in lung si-n lat, au contribuit la raspandirea unor ideii si
cunostinte comune. De asemenea, arta a trasat frontierele Europei mai mult
decat armele si tratatele.
Fiecare membru al uniunii se poate mandri cu o contributie adusa la
dezvoltarea stiintei si culturii pe acest continent.
“Teritoriul comun al europenilor este cultura”
                      (Paul Valery)
Universitatea Sorbona: Fondata în 1257 de către Robert de Sorbon. Printre
foştii ei studenţi se numără savanţi, oameni de cultură şi politicieni francezi
şi străini.
Democratia
Democratia si statul de drept au fost implementate cu o rapiditate
exceptionala, iar respectarea lor de Consiliul Europei, organizatie care
intruneste astazi 46 de state, ele au pus in opera, inca de la adoptarea
 noilorlor Constitutii, principiile universale ale democratiei si ale drepturilor
omului. Problema minoritatiilor, de exemplu, care a destabilizat de atatea ori
centrul Europei, a fost rezolvata fara drame. Devin, totodata, litera de
Consiliul Europei lege valorile pluralismului, tolerantei,solidaritatii, justitiei
si nediscriminarii, toate concretizate in Cartea drepturilor cetateanului.
Demnitatea persoanei este plasata astfel in centrul organizarii politice si
sociale. Datorita acesteiatitudini politice si morale, Europa rivalizeaza cu
Statele Unite in ceea ce priveste exemplaritatea democratica.
“Europa si-a realizat unitatea in jurul unui valori ideologice esentiale:
democratia, libertatea, drepturile omului, pluralism, economia libera de
piata. Aceasta Europa fascineaza, obsedeaza, constituie un adevarat model,
un ideal pentru toate constiintele estetice.
Regimurile totalitare comuniste din Est au combatut cu violenta tocmai
aceste valori democratice.
Pericle a initiat numeroase reforme in Atena secolului al V-lea I.Hr.
,, Idea de <<Europa>> este concurata tot mai intens de <<globalizare>>,
cu tendinta de a se suprapune si impune integral. S-ar parea ca noua identitate
culturala <<globala>> defavorizeaza micile culturi precum cea a noastra, care ar
pierde astfel, prin intregrare specificitatea. In realitate, integrarea – adevarata
obsesie nationala – nu dispare, ci doar isi schimba continutul si mai ales
mecanismul.” Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea Romaniei. Aspecte
ideologice si culturale.
Diversitatea europeana
Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etno-culturale, religioase,
sociale, economice si politice. Ea s-a confruntat cu doua mari razboaie.
Razboiul dintre 1914-1918, razboi care a insemnat sfarsitul hegemoniei Europei
in lume, si razboiul din 1939 – 1945, dar si de un nou tip de razboi
neconventional “razboiul rece” – 1947 – 1991 care s-a sfarsit odata cu
destramarea URSS. Daca dupa 1945, lumea a devenit bipolara(SUA si URSS),
dupa 1991 a ramas o singura mare putere mondiala, SUA.
Neagu Djuvara numeste perioada 1914-1991 “razboiul de 77 de ani”. Acest
razboi a fost intrerupt de un lung armistitiu 1919 – 1939 si de o scurta pauza
1945 – 1947.
Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui mai vechi proiect “unitatea
europeana”. S-a pus intrebarea de ce acest proiect a devenit aplicabil acum si nu
mai devreme. Hagen Schulze in lucrarea Stat si natiune in istoria europeana,
aparuta in 1994 scria:
 “Europa nu s-a aliat niciodata pentru ceva, ci doar impotriva a ceva.
Unitatea Europei se face simtita mai ales in defensiva comuna impotriva unui
pericol comun, imaginar sau real, iar daca primejdia dispare, dispare si
unitatea.” Impotriva cui trebuia sa se uneasca Europa safarsitului de secol XX?
Raspunsul la acesta intrebare comporta doua aspecte: globalizarea si … Europa
insasi.
Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari carora nu le
pot face fata:
- competitia economica cu alte piete economice mult mai
puternice(SUA, Japonia) sau cu un imens potential de dezvoltare (China, India);
- nevoia investitiei masive in stiinta si in tehnologie, protectia
mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului etc.
Europa trebuie sa se apere si de sine, mai exact spus de tot ceea ce a insemnat
manifestare cu potential de conflict in secolului XX.
Europa ultimului secol a fost o lume a permanentei confruntari intre mai multe
tendinte de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului
continentului;
Pe langa cultura si bunastare pentru o buna parte a cetatenilor sai, Europa
secolului XX a adus cu sine si multa suferinta.
Dupa ce dominasera lumea vreme de mai multe veacuri din punct de vedere
economic, militari si al nivelului de civilizatie, statele europene s-au vazut, dupa
al doilea Razboi Mondial, in situatia de a nu mai avea un cuvant de spus in
competitia globala.
Europa devenise un pericol pentru ea insasi.
Integrarea europeana
Integrarea europeana este un proces activ care implica includerea unei parti intr-
un intreg, incorporarea lui si armonizarea cu viziunea de ansamblu.
Valurile de integrare:
1957 – Europa “celor sase”
1972 – Danemarca, Marea Britanie si Irlanda
1981 – Grecia
1987 – Portugalia si spania
1995 – Austria, Finlanda si Suedia
2004 – aderarea “celor zece”
2007 – aderarea Romaniei si Bulgariei
Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative si pe
nevoi de aparare.
De-a lungul indelungatei sale istorii, au existat numeroase incercari de a pune
lumea europeana sub semnul unor valori comune si al unei conduceri comune.
Primele tentative temporar reusite apartin Antichitatii greco-romane, civilizatie
din care si astazi mai toti europenii isi revendica identitatea.
I-a urmat incercarea de creare a Europei crestine, stindard sub care generatii
intregi de cavaleri si oameni politici au luptat impotriva “necredinciosilor”.
Animati de valori mai curand seculare, suveranii Frantei incearca in doua
randuri sa se impuna in fruntea unei Europe unite(Ludovic al XIV-lea si
Napoleon Bonaparte).
Pasul decisiv in formarea unei Europe Unite a fost facut prin adoptarea
Tratatului de la Roma(1957).
Cele sase state europene (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și Germania
de Vest) semnatare decideau sa constituie o piata comuna pentru produsele lor
agricole si industriale.
De asemenea, conveneau asupra unei uniuni vamale in interiorul careia
bunurile, serviciile, capitalurile si persoanele puteau sa circule liber, punand
astfel bazele Comunitatii Economice Europene.
Totodata, continua procesul de integrare politica: din 1965, deciziile Consiliului
de Ministri angajeaza statele pe care le reprezinta; apoi iau nastere Parlamentul
European si Curtea de Justitie.
Inceputurile Europei Unite nu au fost scutite de ezitari, concretizate in
neimplicarea Marii Britanii sau in refuzul Frantei de a accepta integrarea
militara a Europei prin crearea unei comunitati europene de aparare. Drumul
spre integrarea reala era inca lung.
Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a stabilit relatii
oficiale cu Comunitatea Europeana (martie 1990). Acorduri bilaterale
comerciale fusesera semnate din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului
Ceausescu spre Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupa 1980, pe
motivul incalcarii drepturilor omului in Romania.
Pasi ai integrarii:
1 februarie 1993: Romania a semnat acordul de asociere
februarue 1995: Acordul intra in vigoare
22 iunie 1995: Romania formuleaza cererea oficiala de aderare
decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschid pentru Romania odata cu
asa-numitul Grup de la Helsinki
aprilie 2005: Romania semneaza Tratatul de aderare
ianuarie 2007: aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana
SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII EUROPENE
Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate europene.
Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru
Europa. Tratatele actuale şi viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o
serie de instituţii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflectă prin structura
sa principiul democratic al separării puterilor în stat în puterea legislativă,
executivă şi juridică, iar în ce priveşte procesul legislativ urmăreşte principiile
subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Consiliul European şi Preşedintele Consiliului European

Comisia Europeană (Comisia UE)
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri)
Parlamentul European
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene
Curtea Europeană de Conturi
Institutiile UE
PARLAMENTUL EUROPEAN reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma,
din 1957, "popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene".
Parlamentul are trei functii esentiale:
1. Legislativa
2. Imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene
3. Exercita un control democratic asupra Comisiei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE: Denumit şi Consiliul de Miniştri,
reprezintă, împreună cu Parlamentul European, ramura legislativă a Uniunii
Europene. Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al
Uniunii. Consiliul Uniunii Europene nu este acelaşi lucru cu Consiliul Europei,
care este este o organizaţie internaţională, complet independentă de UE. De
asemenea nu trebuie să fie confundat cu Consiliul European, care este o
instituţie diferită a Uniunii Europene, chiar dacă foarte apropiată de aceasta.
COMISIA EUROPEANA: Comisia europeană este organul executiv al Uniunii
Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea
acestora. Comisia este un organ al Comunităţilor Europene, independent de
statele membre, având deci un caracter cu adevărat supranaţional. Sediul
Comisiei: Berlaymont, Bruxelles. Comisarii acţionează exclusiv la dispoziţia
Uniunii şi nu a ţărilor de origine.
Tratatele Uniunii Europene
- Tratatul de la Paris (CECA/CECO): 6 state - Germania, Franta, Italia,
Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos – au semnat, la 18 aprilie 1951, la
Paris, tratatul instituind Comunitatea Economicã a Cãrbunelui si Otelului.

- Tratatele de la Roma - CEE CEEA/Euratom :La 25 martie 1957, la Roma,

au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte, Comunitatea
economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a
energiei atomice. Tratatele au fost încheiate pentru o durata nelimitata.
- Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene: Tratatul a fost
semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht.
- Tratatul de la Nisa: Tratatul de la Nisa a fost semnat în februarie 2001. Cele
mai importante modificări:
1. Deciziile se iau prin întrunirea majorităţii calificate
2. Se introduce majoritatea dublă.
Obiectivele UE
Principalele obiective sunt:
– promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în
1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999);
– să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor
umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună,
implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul
organizaţiilor internaţionale);
– să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, dar o
completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor
europeni);
– să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea
pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor);
– să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei
adoptate de către instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare);
Simboluri UE
DRAPELUL: Începând cu 26 mai 1986, drapelul albastru cu douăsprezece stele,
adoptat în 1955 de Consiliul Europei, devine oficial drapelul Comunităţii
Europene. Stelele reprezintă popoarele Europei, formează un cerc, simbol al
Uniunii,fiind dispuse precum orele pe cadranul unui ceas; numărul lor,
invariabil 12,simbolizează perfecţiunea şi plenitudinea şi nu va fi modificat.
Fiecare ţară îşi păstrează în continuare propriul drapel.

IMNUL: "Oda Bucuriei", preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a de
Ludwig van Beethoven (la a cărei premieră compozitorul era deja complet
surd), a fost adoptată ca imn european de către şefii de stat şi de guvern din
ţările Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului European, în iunie
1985, la Milano. Fiecare ţară îşi păstrează imnul naţional.
DEVIZA: Începând cu 4 mai 2000, Europa are şi o deviză. În urma unui
concurs la care au participat 80.000 de tineri europeni cu vârste cuprinse între
10 şi 20 de ani, un mare juriu european a reţinut, dintre numeroase propuneri,
deviza: "Unitate în diversitate".
MONEDA (€): Începând cu 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană
unică. Bancnotele şi monedele euro au fost distribuite începând cu 2 ianuarie
2002. Sigla monedei euro este inspirată din litera epsilon a alfabetului grec,
leagăn comun al civilizaţiei europene, şi de prima literă a cuvântului Europa.
Cele două linii paralele simbolizează stabilitatea euro.

CULTURA ROMANEASCA. CULTURA EUROPEANA

Def. Cultura – reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale create de
omenire.
Evul mediu/epoca moderna
Sec. XVI - începutul culturii în limba română – primul document: Scrisoarea lui
Neacșu din Câmpulung – 1521.
Sec. XVI – Întroducerea tiparului.
Sec. XVII – Cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin – curentul umanist.
Sec. XVIII - Dimitrie Cantemir – primul om de cultură român de valoare
internațională; el scrie ,,Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”.
Sec. XVIII - Școala Ardeleană – curentul iluminist.
Sec. XIX – Curentul pașoptist – preia teoriile occidentale privind organizarea
statului; sunt stabilite legături cu Occidentul.
Sec. XIX – oamenii de știință: Henry Coandă, Emil Racoviță, Dimitrie Gusti.

Perioada interbelica
Dominată de europeniști și tradiționaliști .
Europeniștii – România trebuia să adopte modelul occidental (economic, social
și cultural).
Reviste: “Sburătorul”, “Contimporanul”.
Reprezentanți: Ion Barbu, Camil Petrescu, George Bacovia (simbolismul),
Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Călinescu.
Tradiționaliștii – căutau modele pentru dezvoltarea României în trecutul
autohton rural.
Revista – “Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic lansează curentul
ortodoxism (lumea creștină și lumea satului).
Reprezentanți: Lucian Blaga, Ion Pilat, Camil Petrescu, George Bacovia.
CURENTE CULTURALE EUROPENE PERIOADA INTERBELICĂ
EXPRESIONISMUL: viziune pesimistă asupra realității.
Se manifesta în literature, având ca temă valorificarea miturilor. Reprezentant –
Lucian Blaga.
CUBISMUL: manifestat în artele plastice (pictură). Obiectele au fost
simplificate până la geometrizare.
Reprezentant – Pablo Picasso ,,Domnișoarele din Avignon”.
ABSTRACȚIONISMUL: manifestat în pictură și sculptură bazându-se pe
abstract. Reprezentant - Piet Mondrian.
SUPRAREALISMUL: - valorizează instinctul, visul, inconștientul și iraționalul.
Reprezentant - Andre Breton.
ROMANI ÎN AVANGARDA CULTURII EUROPENE
Poetul Tristan Tzara – pune bazele curentului cultural numit DADAISM
(mișcare culturală apărută ca protest față de civilizația modernă).
Filosoful Mircea Eliade – fondatorul unei noi discipline științifice, ISTORIA
RELIGIILOR.
Dramaturgul Eugen Ionescu – inițiatorul teatrului absurdului.
Sculptorul Constantin Brâncuși – ansamblul monumental de la Târgu Jiu (Masa
tăcerii, Poarta sărutului, Coloana infinitului).
Compozitorul George Enescu – muzica românească.
,,Din principiu sunt impotriva principiilor.” Tristan Tzara
Perioada comunista
După 1947, odată cu instaurarea socialismului, a intervenit „spiritul nou”, după
modelul sovietic.
În anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul, curent care respingea valorile
trecutului si susținea crearea unei culturi proletare.
O parte a operelor interbelice sau antebelice au fost interzise, iar o serie de mari
personalități culturale și artistice (Lucian Blaga, Gh. Brătianu, P. P. Negulescu)
au fost excluse din Academia Română.
CULTURA POSTBELICĂ EUROPEANĂ
Este marcată de:
-lupta politică dintre cele două blocuri;
-raspândirea modelului cultural american;
-riposta culturii europene.
Războiul Rece desfăsurat între cele două lumi devine o tema existențială a
culturii postbelice, alături de celelalte consecințe ale războiului și de teama
declanșării unui nou război.
Pe acest fundal se dezvoltă curentul existentialist grupat în jurul lui Jean Paul
Sartre și Albert Camus, dar și un curent de dreapta reprezentat de André
Malraux.