Inteligența emoțională

D.P.P.D. Postuniversitar, Nivelul II

Artene Paula Madalina Specializarea: Istorie

Lazăr Liliana Daniela Specializarea: Tehnologii

I. Partea teoretică
I.1 Introducere

Cercetătorul francez Joseph Le Doux " bulversează "în mod pozitiv lumea știintei
prin descoperirea bulbului amigdalian (numit și creierul ancestral sau "magazinul
memoriei emoționale", un fel de "santinelă psihică"), organul responsabil pentru întreaga
gamă de emoții pe care le trăim: iubire, plâns, frică, durere, râs, rușine, mânie, optimism,
bucurie, ură, etc. De exemplu, prin extirparea neurochirurgicală a bulbului amigdalian, un
pacient deși poate comunica pentru scurt timp cu cei din jur, nu mai dorește să stabilească
contacte umane, nu mai are capacitatea de a lua o decizie, de a face alegeri, nu mai are
sentimente, nu mai relaționează cu ceilalți, nu mai recunoaște persoanele importante din
viața lui. Concluzia este că fără bulbul amigdalian alegerile și deciziile nu mai există. În
consecință, alegerile făcute de ființele umane sunt guvernate de emoții.1

Emoțiile sunt parte intrinsecă a vieții fiecărei ființe umane pe întreg parcursul său
de dezvoltare (de la copilărie la maturitate ). Explorarea diversității emoțiilor umane ne
învață să apreciem rolul lor în viața cotidiană și să descoperim influența lor și asupra
procesului de învățare. Și nu în ultimul rând, aflăm ce înseamnă și cum să exersăm
feedback-ul pozitiv în relațiile cu ceilalți.
Abilitatea de a ne exprima și controla emoțiile este esențială, la fel ca și abilitatea
noastră de a înțelege, de a interpreta și de a răspunde la emoțiile altora. Psihologii se referă
la această abilitate ca la un expert emoțional, iar unii experți sugerează că poate fi mai
importantă decât IQ-ul în succesul general în viață.
I.2 Definirea conceptului

1
Mihaela Roco, Creativitate și inteligență emoțională, Iași, Editura Polirom, 2001, p. 136.

1
 În DEX, inteligența este definită astfel: ,, capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a
sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței
acumulate anterior; deșteptăciune.’’2
Inteligența emoțională se referă la ,, abilitatea de a percepe, controla și evalua
emoțiile’’. Unii cercetători sugerează că inteligența emoțională poate fi învățată și afirmată,
în timp ce alții spun că este o caracteristică înnăscută. Deci putem formula definiția
inteligenței emoționale astfel: ,, inteligența emoțională este abilitatea individului de a
recunoaște, a identifica, a conștientiza, a exprima, a evalua și a controla emoțiile’’.3
Rezultatele unui sondaj făcut în S. U. A. pe mai mult de 100.000 de persoane a
demonstrat că inteligența emoțională este responsabilă pentru reușita sau eșecul în viață.
De fiecare dată când facem o alegere, (iar viața pe care o trăim este o înșiruire de alegeri
succesive), o facem folosindu-ne de emoții. Dacă știm care ne sunt trăirile, dacă ne sunt
sub control, vom face de fiecare dată cele mai bune alegeri, adică vom reuși să ne modelăm
viața așa cum ne dorim.
II.3 Analiza studiilor în domeniu
Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutând în jurul
anilor ‘90. Astfel s-au conturat trei mari direcții de analiză a inteligenței emoționale4:
1. John D. Mayer și Peter Salovey (1990, 1993) consideră că inteligența emoțională
implică:
a) abilitatea de a percepe cât mai corect emoţiile şi de a le exprima;
b) abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci când ele facilitează gândirea;
c) abilitatea de a cunoaşte şi înţelege emoţiile şi de a le regulariza pentru a promova
dezvoltarea emoţională şi intelectuală.
Prin această definiţie, cei doi autori au vrut să evidenţieze intercondiţionările pozitive
dintre emoţie şi gândire.
2. Studiile realizate de Reuven Bar- On (1992, 1997) sunt printre cele mai semnificative
realizări din domeniul inteligenţei emoţionale. Interesul lui R. Bar– On pentru acest
domeniu a fost motivat de o serie de chestiuni de bază: „De ce oare unii oameni reuşesc
mai uşor în viaţă? Şi mai ales, de ce oamenii cu capacităţi intelectuale superioare par să nu
obţină succesul dorit, în timp ce alţii, mai puţin dotaţi din acest punct de vedere, reuşesc
mai bine?” Astfel, R. Bar–On lansează propria definiţie a inteligenţei emoţionale care
reprezintă o gamă de „ capacităţi, competenţe şi deprinderi noncognitive, care influenţează
2
Academia Română, Dictionarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, 2016.
3
Mihaela Roco, op. cit., p. 139.
4
Ibidem, pp. 140- 142.

2
posibilitatea unei persoane de a face faţă cererilor şi presiunilor din mediu “. Atributul
emoţional este utilizat pentru a accentua ideea că acest tip specific de inteligenţă diferă de
inteligenţa cognitivă. Analizând mai multe cercetări, R. Bar- On susţine că inteligenţa
emoţională se asociază mai degrabă cu potenţialul de a avea succes, decât cu succesul în
sine. Aşadar, el identifică şi grupează elementele structurale ale inteligenţei emoţionale
având la bază unele aspecte comportamentale ale persoanei, considerând că acestea se pot
forma şi regla în cadrul procesului educaţional. Aceste componente structurale sunt:
a) aspectul intrapersonal;
b) aspectul interpersonal;
c) adaptabilitatea (controlul stresului) și
d) dispoziţia generală.
3. A treia mare direcție în abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de D.
Goleman (1995). Acesta a urmat facultatea de psihologie la Harvard. Activând ca ziarist, a
reușit să popularizeze termenul acestei forme de inteligență în reviste fără profil științific.
În cartea sa „ Inteligenţa Emoţională: De ce poate fi mai importantă decât IQ” (,,
Emotional Inteligence: Why It Can Matter More Than IQ’’) prezintă o mulţime de studii
legate de creier, emoţii şi comportament, generând astfel un val de interes în privinţa
rolului inteligenţei emoţionale în viaţa noastră. În reprezentarea lui D. Goleman, inteligenţa
emoţională determină potenţialul de a însuşi capacităţi practice bazate pe cinci elemente:
a) conştiinţa de sine;
b) motivaţia;
c) autocontrolul;
d) empatia;
e) sociabilitatea.
Aceste elemente determină felul în care se poziţionează persoana faţă de sine şi faţă de
ceilalţi, precum şi calitatea relaţiilor interpersonale, prin urmare arată proporţia în care s-a
izbutit să se transfere potenţialul afectiv al persoanei în randament personal şi social.
Dr. Jeanne Segal, desfăşurând numeroase cercetări, oferă în cartea sa ,, Raising
your emotional intelligence’’ propria viziune asupra inteligenţei emoţionale, evocând
convingerile că autoreglarea şi autocontrolul comportamentului nu vin din reprimarea
sentimentelor, ci din trăirea lor afectivă. Astfel, după cum afirmă cercetătoarea, inteligenţa
emoţională ar avea la bază patru componente esenţiale:
1. conştientizarea emoţională - vizează trăirea în mod autentic a emoţiilor;

3
2. acceptarea emoţiilor- aprobarea emoţiilor conştientizate, asumarea responsabilităţii
propriilor trăiri afective;
3. conştientizarea activă a stărilor afective - însemnând conştientizarea a tot ceea ce simţi, a
cauzelor emoţiei, a realităţii şi a situaţiei în care te afli, pentru a putea fi echilibrat, a gândi
limpede şi a nu fi influenţat de emoţiile trecute;
4. empatia - abilitatea de a ne raporta la sentimentele şi nevoile celorlalţi, fără a renunţa la
propria experienţă emoţională.
Managementul abilităţilor emoţionale are următoarele caracteristici:5
- abilitatea de a folosi emoţiile în mod productiv;
- capacitatea de a preîntâmpina şi rezolva prin negociere conflictele şi de a le folosi ca
sursă de feed-back;
- sentimentele membrilor sunt privite ca variabile importante în obţinerea succesului;
- tehnici prin programe educaţionale privind cunoaşterea şi înlăturarea dificultăţilor
emoţionale şi relaţionale ale experţilor;
- crearea unui mediu în care membrii să fie motivaţi, să se simtă în siguranţă, importanţi.
Se observă că inteligenţa emoţională cuprinde competenţe de conștientizare a emoţiilor și
abilităţi specifice, acestea manifestându-se la nivel personal și la nivel social.
Efectele percepției emoționale sunt: percepția emoțională, abilitatea de a înțelege
emoțiile, abilitatea de a înțelege emoțiile și abilitatea de a gestiona emoțiile.
Perceperea emoțiilor este primul pas în înțelegerea emoțiilor. În multe cazuri, acest lucru
poate fi înțeles ca semnale nonverbale, cum ar fi limbajul corpului și expresiile faciale.
Dar emoțiile pe care le percepem pot purta o mare varietate de semnificații. Dacă cineva
exprimă emoții furioase, observatorul trebuie să înțeleagă cauza furiei, nu doar modul de
manifestare. Gestionarea emoțiilor este o parte crucială a inteligenței emoționale de cel mai
înalt nivel. Reglementarea emoțiilor, răspunsul adecvat și răspunsul la emoțiile altora sunt
aspect importante ale managementului emoțional.

II. Partea aplicativă

II.1 Obiectivul și ipotezele cercetării

5
Ibidem, p. 180.

4
 Obiectivul prezentei cercetări educaționale a constat în investigarea nivelului
inteligenței emoționale a elevilor unei clasei de elevi din ciclul gimnazial. Un alt obiectiv a
fost reprezentat de stabilirea unei corelații între nivelul inteligenței emoționale și
performanțele la disciplina istorie.
În acest demers, au fost stabilite două ipoteze de cercetare:
- ipoteza generală 1- fetele au o inteligența emoțională mai ridicată decât băieții;
- ipoteza generală 2- există o corelație între nivelul inteligenței emoționale și notele la
disciplina istorie.

II.2 Metodologia cercetării

II.2.1. Operaţionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor
Conceptul central al acestui proiect de cercetare a fost reprezentat de inteligența
emoțională înțelească conform teoriei psihologului Mihaela Roco. Inteligența emoțională a
fost operaționalizată prin cerința adresată lotului de cercetare de a răspunde la un
chestionar format din zece situații prin care elevii ar fi putut trece într-un moment al vieții.
Cele patru variante de răspuns, din care elevii au putut alege doar una, reprezintă moduri
concrete de a gestiona scenariile propuse.
Au fost luate în considerare și două variante independente: sexul elevilor și
performanțele lor școlare la disciplina istorie, cuantificate prin media pe anul școlar
anterior.
II.2.2. Lotul de cercetare
Testul pentru inteligența emoțională a fost aplicat unui colectiv de 22 de elevi din
clasa a VIII-a, cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani. Școala gimnazială este situată în
mediul rural, copiii provenind din mai multe sate care compun comuna.

TABEL 1. Lotul de cercetare

Variabile independente Număr de elevi

Genul Feminin 17
Masculin 5
Vârsta 13 ani 7
14 ani 13
15 ani 1
16 ani 1
Mediile 4- 5 2

5
 Mediile 6-7 8
Performanțe la Mediile 8-9 9
Media 10 3
disciplina istorie

II.2.3. Metode şi instrumente de cercetare

Metoda chestionarului presupune a oferi răspunsuri în formă scrisă la o serie de
întrebări sau itemi construți conform unei ordini logice și coerente din punct de vedere
psihologic.6 Răspunsurile celor chestionați pot fi sub forma alegerii unei/ unor variante de
răspuns sau sub forma exprimării libere. Prin obiectivul urmărit, chestionarul de inteligență
emoțională este unul de apreciere a valorilor și atitudinilor. Totodată, acesta este un
chestionar de autoapreciere, în care subiectul își autoevaluează modul în care ar reacționa
în situațiile prezentate în chestionar.
Principalul instrument de cercetare folosit în acest proiect a fost reprezentat
de un Test de inteligență emoțională adaptat pentru copii de Mihaela Roco( Anexa 1) după
un model de inteligență emoțională pentru adulți elaborat de psihologul Daniel Goleman.
Chestionarul prezintă 10 situații prin elevii ar putea trece la un moment dat în mediul
școlar sau familial, oferind câte 4 variante de răspuns atitudinal ( A, B, C, D). Elevii pot
alege o singură variantă de răspuns, îar pentru 3 din cele 10 situații prezentate, nu doar o
variantă este corectă, ci mai multe, cu punctaj diferențiat.

II.2.4. Procedura de cercetare

Testul de inteligență emoțională a fost folosit la colectivul de 22 de elevi ai clasei a
VIII-a a Școlii gimnaziale ,, Gheorghe Nechita’’ din localitatea Motoșeni a județului
Bacău. Testul a fost aplicat individual. Elevilor li s-a cerut să citească cu atenție itemii
chestionarului și să aleagă o singură variantă de răspuns. Nu li s-a oferit limită de
timp( rezolvarea testului a durat aproximativ 20 de minute).

II.3 Rezultatele cercetării

TABEL 2. Răspunsurile elevilor la testul de inteligență emoțională

6
Adrian Vicențiu Labăr, ,, Managementul proiectelor de cercetare pedagogică’’ în Constantin
Cucos( coordonator), Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a, Iași,
Editura Polirom, 2009., p. 754.

6
 Nr. Se Vârsta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Punctaj Semnificație
crt. x
1 F 15 ani A B D A D D C A C D 45 Sub medie
2 F 14 ani C B A C D D C C C D 80 Sub medie
3 F 14 ani B C C C D C A A C D 65 Sub medie
4 F 14 ani B B A A D A D A C D 60 Sub medie
5 F 13 ani B B B C C D D D D B 140 Mediu
6 F 13 ani B B B C C D B A D A 120 Mediu
7 F 14 ani B B D C C D C A D D 120 Mediu
8 F 14 ani B B B A D D C B A A 80 Sub medie
9 M 13 ani B B D C B D D B D A 100 Mediu
10 F 14 ani B B A C C D A D D D 160 Peste medie
11 M 14 ani B B B C D D C D C D 80 Sub medie
12 M 14 ani B B B A D D B D D A 80 Sub medie
13 F 16 ani A C B A D C B B A D 45 Sub medie
14 F 14 ani A A A A D C C B A D 65 Sub medie
15 M 13 ani A B D C D D C B B B 125 Mediu
16 F 14 ani B B A A D A C A A A 60 Sub medie
17 F 14 ani B B A A C ? C A D D 100 Mediu
18 F 13 ani B C B A D D D C C C 40 Sub medie
19 F 13 ani B B A C D D C B D D 140 Mediu
20 F 14 ani B B A C D D B C D D 120 Mediu
21 M 14 ani B B B C D D C C A D 80 Sub medie
22 F 13 ani B C B A A B D D C B 45 Sub medie

Tabelul 3 include datele privind frecvențele și procentele rezultatelor cu privire la

dezvoltarea inteligenței emoționale. S-au folosit 4 niveluri, de la sub medie( punctaj până
la 100), mediu( punctaj între 100-150), peste medie( peste 150), excepțional( 200).

TABEL 3. Frecvența și procentele rezultatelor privind dezvoltarea inteligenței

emoționale

Nr. crt. Nivel de dezoltare a inteligenței Frecvență Procentaj

emoționale
1 Sub medie 13 59%
2 Mediu 8 36%
3 Peste medie 1 5%
4 Excepțional 0 0%

Utlizând criteriul sexului elevilor, în al patrulea tabel sunt prezentate media

punctajelor fetelor, respectiv media punctajelor băieților.

7
 TABEL 4. Media punctajelor la testul de inteligență emoțională după criteriul
sexului elevilor

Sex Număr de elevi Medie punctaj

Feminin 17 87,3
Masculin 5 93,0

În tabelul 5 sunt redate mediile elevilor la disciplina istorie pe anul școlar anterior,
cuantificate prin patru calificative: nivel scăzut( mediile 4-5), nivel mediu( mediile 6-7),
nivel ridicat( mediile 8-9), nivel excepțional( media 10).

TABEL 5. Mediile elevilor la disciplina istorie pe anul școlar anterior

Nr. Sex Vârsta Media Semnificație

crt. la
istorie
1 F 15 ani 7 Nivel mediu
2 F 14 ani 8 Nivel ridicat
3 F 14 ani 8 Nivel ridicat
4 F 14 ani 8 Nivel ridicat
5 F 13 ani 10 Nivel excepțional
6 F 13 ani 5 Nivel scăzut
7 F 14 ani 9 Nivel ridicat
8 F 14 ani 6 Nivel mediu
9 F 13 ani 9 Nivel ridicat
10 F 14 ani 10 Nivel excepțional
11 M 14 ani 8 Nivel ridicat
12 M 14 ani 7 Nivel mediu
13 F 16 ani 5 Nivel scăzut
14 F 14 ani 8 Nivel ridicat
15 M 13 ani 6 Nivel mediu
16 F 14 ani 6 Nivel mediu
17 F 14 ani 8 Nivel ridicat
18 F 13 ani 6 Nivel mediu
19 F 13 ani 9 Nivel ridicat
20 F 14 ani 10 Nivel excepțional
21 M 14 ani 6 Nivel mediu
22 F 13 ani 7 Nivel mediu

8
TABEL 6. Interpretarea mediilor la disciplina istorie

Nr. Semnificația mediilor la disciplina Frecvență Procentaj

crt. istorie
1 4-5 nivel scăzut 2 9%
2 6-7 nivel mediu 8 37%
3 8-9 nivel ridicat 9 40%
4 10 nivel excepțional 3 14%

În al șaptelea tabel pentru prezentate corelațiile( mai mică, egală, mai mare) dintre
punctajul pe care l-au obținut elevii la testul de inteligență emoțională și mediile la
disciplina istorie.

TABEL 7. Corelațiile dintre punctajul la testul de inteligență emoțională și media la

disciplina istorie

Nr. Punctaj Semnificație CORELAȚIE Media la Semnificație

crt. testul I. E. istorie
1 45 Sub medie < 7 Nivel mediu
2 80 Sub medie < 8 Nivel ridicat
3 65 Sub medie < 8 Nivel ridicat
4 60 Sub medie < 8 Nivel ridicat
5 140 Mediu < 10 Nivel excepțional
6 120 Mediu > 5 Nivel scăzut
7 120 Mediu < 9 Nivel ridicat
8 80 Sub medie < 6 Nivel mediu
9 100 Mediu < 9 Nivel ridicat
10 160 Peste medie < 10 Nivel excepțional
11 80 Sub medie < 8 Nivel ridicat
12 80 Sub medie < 7 Nivel mediu
13 45 Sub medie = 5 Nivel scăzut
14 65 Sub medie < 8 Nivel ridicat
15 125 Mediu = 6 Nivel mediu
16 60 Sub medie < 6 Nivel mediu
17 100 Mediu < 8 Nivel ridicat
18 40 Sub medie < 6 Nivel mediu
19 140 Mediu < 9 Nivel ridicat
20 120 Mediu < 10 Nivel excepțional
21 80 Sub medie < 6 Nivel mediu
22 45 Sub medie < 7 Nivel mediu

9
 În tabelul 8 sunt interpretate rezultatele privind corelația dintre punctajul obținut la
testul de inteligență emoțională și mediile la disciplina istorie.

TABEL 8. Interpretarea corelațiilor dintre punctajul obținut la testul de

inteligență emoțională și mediile la disciplina istorie.

Nr. Corelație Frecvență Pocentaj

crt
.
1 Procentajul la testul de IE este mai 19 86%
mic decât media la istorie
2 Procentajul la testul de IE este egal cu 2 9%
media la istorie
3 Procentajul la testul de IE este mai 1 5%
mare decât media la istorie

2.4 Concluzii
Rezultatele cercetării au infirmat prima dintre ipotezele enunțate în proiectul de
cercetare educațională. Astfel, media punctajelor fetelor( 87,3 puncte) este mai mică decât
media punctajelor băieților( 93 de puncte).
Interpretarea corelațiilor dintre punctajele obținute la testul de inteligență emoțională și
mediile la disciplina istorie reliefează o discrepanță majoră între cele trei categorii
situaționale concepute, demonstrând că cei mai mulți dintre elevi au o inteligență
emoțională mai puțin dezvoltată decât cea cognitivă. Un aspect care poate să fi determinat
aceste rezultate ale cercetării este baremul de interpretare al punctajelor de la testul de
inteligență emoțională, în care calificativul ,, excepțional’’ este acordat de autoare doar
punctajului maxim de 200 de puncte.
Având în vedere rezultatele medii obținute de elevii chestionați, se pot lua o serie de
măsuri de educare a inteligenței emoționale pentru ca elevii să învețe să-ți cunoască și să îți
exprime sentimentele, să devină mai empatici și constructivi: ședinte individuale și de grup
cu psihologul școlar; jocuri de rol organizate de diriginți în cadrul orelor de dirigenție;

10
cursuri de educație parentală pentru a îi învăța pe părinți cum să își ajute copiii să își
dezvolte pontețialul emoțional și social.

Bibliografie

1. Academia Română, Dictionarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers

Enciclopedic, 2016.

2. Labăr, Adrian Vicențiu, ,, Managementul proiectelor de cercetare pedagogică’’ în

Constantin Cucos( coordonator), Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și
grade didactice, ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2009.

3. Roco, Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Iași, Editura Polirom, 2001.

11
Anexa 1

Test pentru inteligență emoțională

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacția ta la următoarele scenarii. Răspunde pe
baza a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.

1. Imaginează-ți că te afli la ora de curs și dintr-o dată pământul începe să se

curtemure foarte puternic, cu un zgomot înspăimântător. Ce faci?
a. Continui să stai liniștit în bancă și să citești lecția din manual, dând
puțină atenție evenimentului, așteptând ca acesta să înceteze curând.
b. Devii plin de grijă față de pericol, urmărind cu atenție învățătorul/
profesorul și asculți cu atenție instrucțiunile date de acesta.
c. Câte puțin din a) și b).
d. N-am observat nimic.

12
2. Ești în curtea școlii în timpul recreației. Unul dintre colegii tăi nu este acceptat în
jocul celorlalți și începe să plângă. Ce faci?
a. Nu te bagi, în lași în pace.
b. Vorbești cu el și încerci să îl ajuți pe coleg.
c. Te duci la el/ea și îi spui să nu mai plângă.
d. Îi dai o bomboană sau altceva care să îl facă să uite.
3. Imaginează-ți că te afli la mijlocul celui de-al doilea semestru și speri să obții un
premiu, dar ai descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât
cea la care te așteptai. Ce faci?
a. Îți faci un plan special pentru a îmbunătăți nota, hotărându-te cum să-ți
urmezi planul.
b. Te hotărățti să înveți mai bine anul următor.
c. Îți spui că nu te interesează materia respectivă și te concentrezi asupra
altor discipline unde notele tale sunt mari și pot fi și mai mari.
d. Mergi la învățător/ profesor și încerci să vorbești cu el în scopul obținerii
unei note mai bune.
4. Consideră că în lipsa învățătorului/ profesorului ești elevul responsabil cu disciplina
în clasă. În urma unor acte de indisciplină, zece elevi au fost deja avertizați cu
scăderea notei la purtare și ești descurajat din cauza acestei situații. Ce faci?
a. Notezi numele elevilor indisciplinați și predai lista învățătorului/
profesorului a doua zi.
b. Consideri că nu-ți poți asuma această responsabilitate.
c. Încerci să vorbești cu elevii propunând soluții pentru păstrarea
disciplinei și pentru îndreptarea situației create.
d. Dorești să devii responsabil cu altceva.
5. Ești anunțat că de mâine o să aveți un nou coleg rrom/ țigan. Surprinzi pe cineva
spunând cuvinte urâte și răutăcioase la adresa lui. Ce faci?
a. Nu-l iei în seamă considerând că este numai o glumă.
b. Îl chemi afară pe colegul răutăcios și îl cerți pentru fapta făcută.
c. Îi vorbești în prezența celorlalți spunând că asemenea fapte sunt
nepotrivite și nu vor fi acceptate în clasa voastră.
d. Îți sfătuiești colegul să fie bun și îngăduitor cu toți colegii.
6. Te afli în recreația mare și încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt
coleg care i-a pus piedică pe hol, riscând astfel să-și fractureze brațul. Ce faci?

13
 a. Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o glumă.
b. Îi povestești o întâmplare hazlie și încerci să-l distrezi.
c. Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în
spectacol.
d. Îi spui că ți s-a întâmplat și ție ceva asemănător și că te-ai simțit la fel de
furios, dar după aceea ți-ai dat seama că cel vinovat putea la rândul său
să cadă și să-și spargă capul.
7. Tu și prietenul tău cel mai bun vă certați și aproape ați ajuns să vă luați la bătaie.
Care este cel mai bun lucru de făcut?
a. Faceți o pauză de douăzeci de minute și apoi începeți să discutați din
nou.
b. Te oprești din ceartă și taci.
c. Spui că-ți pare rău și îi ceri și prietenului tău să-și ceară scuze.
d. Vă opriți puțin pentru a vă liniști și apoi fiecare pe rând spune ceea ce
gândește despre problemă.

8. La sfârșit de an școlar se organizează o serbare. Închipuie-ți că tu ești conducătorul

unui grup de elevi și vreți să compuneți o scenă hazlie. Cum faci?
a. Îți faci un orar și acorzi un timp pentru fiecare amănunt.
b. Propui să vă întâlniți după ore și să vă cunoașteți mai bine.
c. Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei.
d. Vă strângeți toți în grup și tu îi încurajezi pe ceilalți să propună diferite
variante.

9. Imaginează-ți că ai un frate de 3 ani care întotdeauna a fost foarte timid și puțin

înfricoșat de oamenii și locurile străine. Ce atitudine ai față de el?
a. Accepți că are un comportament timid și cauți să-l protejezi de situații
care pot să-l tulbure.
b. Îl prezinți unui medic cerându-i un sfat.
c. Îl duci cu bună știință în fața oamenilor necunoscuți și în locuri străine
astfel încât să-și poată înfrânge frica.

14
 d. Faci cu el o serie permanentă de jocuri și competiții ușor de realizat care
îl vor învăța că poate intra în legătură cu oamenii și poate umbla prin
locuri noi.

10. Imaginează-ți că-ți place foarte mult desenul. Începi să te pregătești pentru a desena
în timpul tău liber. Cum faci?
a. Te limitezi să desenezi doar o oră pe zi.
b. Alegi subiecte de desen mai grele care să-ți stimuleze imaginația.
c. Desenezi doar când ai chef.
d. Alegi subiecte de desenat pe care știi să le faci.

Model de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională

Nr. Notarea răspunsurilor

întrebării
1 A, B, C- 20 puncte
2 B- 20 puncte
3 A- 20 puncte
4 C- 20 puncte
5 C- 20 puncte
6 B, C- 5 puncte
D- 20 puncte
7 A- 20 puncte
8 B- 20 puncte
9 B- 5 puncte
D- 20 puncte
10 B- 20 puncte

Semnificația sensului global este:

- până la 100: sub medie;

- 100- 150: mediu;
- peste 150: peste medie;
- 200: excepțional.

15
16