Sunteți pe pagina 1din 2

Rolul băncii centrale în economia națională

O bancă centrală este o instituție publică care administrează moneda unei țări și
controlează rezerva de bani – cantitatea de bani din circulație. Rolul principal al
băncilor centrale constă în protejarea puterii de cumpărare a monedei naţionale, şi
menţinerea stabilităţii financiare.
Principalele atribuții ale băncii naționale sunt: elaborarea și aplicarea politicii
monetare și a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea și
supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea
bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul țării;
stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia.
De asemenea, banca centrală reprezintă bancherul, agentul fiscal și consilierul
guvernului. Aceasta păstrează depozitele guvernului și face plăți în numele
acestuia, cumpără și vinde valute străine în numele guvernului. Banca centrală
sfătuiește guvernul cu privire la astfel de probleme economice și bănești, precum
controlul inflației sau deflației, devalorizarea sau reevaluarea monedei, finanțarea
deficitului, balanța de plăți etc. Banca centrală controlează nivelul masei monetare
şi ratele dobânzii în economie, ca parte a politicii economice generale a
guvernului.
În România, banca centrală este organ al statului, iar membrii Consiliului de
Administraţie al BNR sunt numiţi de Parlament. În numele Consiliului de
Administraţie, Guvernatorul BNR prezintă anual Parlamentului României raportul
BNR, care cuprinde: principalele evoluţii economice, financiare, monetare şi
valutare; politica monetară în anul precedent şi orientările pentru anul următor;
reglementarea şi supravegherea prudenţială bancară; activităţile BNR, bilanţul
anual şi contul de profit sau pierdere.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri şi
instrumente specifice pentru următoarele operaţiuni:
• de piaţă monetară - banca centrală poate efectua pe piaţa secundară operaţiuni
reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de
credite colateralizate, creanţe asupra sau titluri ale statului, autorităţilor publice
centrale şi locale, regiilor autonome, companiilor naţionale şi altor societăţi cu
capital majoritar de stat, instituţiilor de credit sau altor persoane juridice, poate
efectua swap-uri valutare, poate emite certificate de depozit şi atrage depozite de la
instituţii de credit, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza
obiectivele politicii monetare;
• de creditare a băncilor - banca centrală poate acorda credite instituţiilor de credit
eligibile, în condiţii de rambursare, garantare şi dobândă stabilite prin reglementări
proprii; se interzice BNR creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de
creditare a statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome,
companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat;
• de control al lichidităţii prin rezerve minime obligatorii - banca centrală stabileşte
regimul rezervelor minime obligatorii pe care instituţiile de credit trebuie să le
menţină în conturi deschise la aceasta; pentru rezervele minime obligatorii, BNR
bonifică dobânzi cel puţin la nivelul ratei dobânzii medii la depunerile la vedere
practicate de instituţiile de credit, iar pentru neîndeplinirea cerinţelor privind
nivelul rezervelor minime obligatorii se calculează şi se percep dobânzi
penalizatoare.

S-ar putea să vă placă și