CURS SEMIOLOGIE 01

S l M. I 0 L 0 G I A
-----------------------------------
-·-------------

---------------
-------====
=====
=====:: = ==

= . -= . -
este dieciplina care ee oeupa
~semiologia "Learn to see, learn t.e h~ar • learn to
cu studiul~ descrierea ~{ interpr.etar~a feel, learn to emellt' and to know that
simptomelor ~1 a aemnelcr pe care le by practice .. alone you can become
prezint~ expert • ·. vt. Osle~
omal bo ln.av-.
r. Ha::tieganu -· '
.

•
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
Foaia de observa-tie (F.O.) elinie~ reprezint~ documentul care.
•
'

toate datele- furni zate de dif'eri tele met ode de investiga tie a bo1navului.
e-o nsemnea:z~

Obiectivul final al oric~rui act medical este trata- •

mentn1 (§i deci vindecarea) bolii (!ns~?~ ra~iunea de a fi a medici nit). Pentru o tera~ie efici9nt~ ·

este nevoi ~ de un diagnostic core~; eare presupune eunoa§terea m.anifestru-i!or oolii §i

int.erpretaree lor logie~. Manifest~ile de boal~ pot ~i : 1) de ordin !g~i!~~i!, adie~
eele
 relatate de bolnav, nnndte ~~met2!!; (durere, gre~uri :_ ete.), ob~inute 1n eadral.
l'esim~ite ~i

"interogatorulni •, adi~ a eonvorbiri i eu ·- '

bolnavol; 2) de ordin obiectiv, eele observate §i ob~inute de medic ,rin examennl clinie al
bolnavului (inspectie, palpare, percu.tie §i aseultatie), numi te semne. La aeestea se ada~
rezuJ.tatele diferi te-_ l ,or examene peraclinice (cle laborator). Simptomele §i semnele se
gr~ peaz~ apoi, !n fttnc~ie de mecaniemul etiologic §i fiziopatologic co- .. ~
"'"
1n eindroame.
·
Y .o. un docnment clinic ( duee la elaborarea diagnosti- , .
~ reprezint~ '

eultti), §1!in:ti!.~£ (surs!f de prelucrare ~iintific~ a datelor acnmula te ~ un n11mfr mare de

bolnavi, boli §i metode de inTe.stigatii para eliniee} §it tn unele tmprejur~i, Jurid!g
(bolnavul este obiectul nnei si tua:t;ii -penale, boinavul sau familia se adreseaz~
justitriei) • .
P.o. clinic~ este alc~tuit~ din 5 ~i ! 1) datele general e
{inf'ormative); 2) enamneza; 3) stares
prezent§'; 4) evolutria bolii; 5:) ep-ieriza •. Frime,_e dou~ p~"ti se intocmesc .folosind
!n!e!O&i!O£f._!!l, certnd bolnavul.u.i rela-tii asupra persoanei sale (rtrst~, pro~esi une ,, · ·

. lomieilitt e-te. ),. anteeedentelor (fl.ziologice ~i- patologiee) §i ~ude- · . . l.w apropiate,.
'

simptomel.&r prezentate ptn! tn moaental. 'tenirii sale . < • •

1
CURS SEMIOLOGIE 01

la eoll!Jultatfe. starea prezent! euprinde simptoaele. §i semneie (4a~ele . exa~nultti obiectiY), preeua ~i
inveatigatiile paraelinice, la mo~n~ul examinl!'rii bolnavu1trl.. :!Yolu~i~, notat~i" zilnic ~ tnsmneaz! datele
.
subieo- tiTe ~i obieetiYe care de~ineae mersul bolii. Epieriza euprinde conclu- .
-zi il ~ asuprs e~zului ·avut tn 1ngrijire, eli date rel:nmatiYe '

asu-
•
·pra diagnosticttlui §i tratamentnlai_, mentionarea unor elemente de pro g. . ~~tie, en indiea~ii de
tr~tament ~i de recuperare a bo~nava1ui. '

:r • DATELE GRNERALE (INl"'RMATIVE) euprind datele cu caracter perse»- rutl {ntmtele~ v1rsta,
sexul, pro:t"esia~ loeul. §i data na§terii, domici lilll) §i ,;eneral (data intermfrii ~i ie~irii din spital,
llllDUirul zile lor de- spitali2!are, star~a la ie§ire~ diagnosticul de trimitere §! eel!. de ie~ire din spital
etc.).
1. Vtrsta : bolile infectocontagioase (rujeola, rubeola, tusea et)ntulsivlt, scarlatina etc.) stnt aai
:frecvente la copii, anginele §i retl!llatismul articular acut (RAA) la adolesee n~i, hiperte~sitmea art.e- .
rl&l~ (HrA) ~ ulcerul gastroduodenal la adult, ateroscleroza §i emti Z(I!!!IUl pulmonar la .rtrstniei.

.
2. s(l!xul : hoala Basedow, litiaza biliar~ ~i stenoza mitral~ sint a8~ frecvente la feaei~ iar ulcertil
duodenal (UD), spondilita ankilopo- . ieti~ · ~ l?oala Addison la b~rba~i. .
·

'· Domieiliul at! t domiciliul actual cit §i eel an-

~ intereseaz~
- . tertor, preeum ~ loeul na§terii,
1ntruc1t exist~ unele zone endemice · (~~ tn Neamt ~i C'!mpulung MoldoYenese) • .
. 4.· Pt~~eeianea t antmite noxe de la loe~l de munc~ care aetioneaz! . . . ~ ~ 1~ perioed~ de timp determi~

apari~ia bolilor ~o~esienale . . "

--- - - -- - -- (sa:tnrnismul, silieoza, antracoza etc.); luc:rnl tn
.edin a.ed ~avorizea- z~ reumatismnl; m~eile de r~spundere favorizeaz~ aparitia HrA, inf'arc
•

tlllt!i miocardie ~ UD.

rr. A~ZA (anamnesis = amintire) reprezint! totalitatea datelor obtinute de ~die din conYorbirea
ca bolnavul. Se YOrbe~te chiar de o •art~· !n Iaarea anamnezei~ pentru aceasta aedieal a~d nevoie de
eu- ~~in'\e temeinice, experien~ de specialit.ate, mult.li r~bdare, t.aet §i ca~eitate psihologie~ peatru a stabili
un raport de ~ncredere eu bol na-v-ul~ neeeear pentru a. o~ine inf'orrratii cit mai mult.e §i exacte . asa- .
·pr-a holii sale. Intre~rile trebuie s~ fie :formulate simpln, sa SE: evi- te· cele sugestive na eare se
.pot ot>tine rli.spunsuri false), tll'leOri se
•

reformulea ~ 1ntreb~ea e1nd r~spuns~l este insufieient. §i neelar. Val·oarea anamneze_i pentru preeizarea
diagnostieul..ui est.e toart..e mare

2
CURS SEMIOLOGIE 01
(•~ bene int~rrogat, &ene diagnostieat•), uneori eap: tall, eu. es~ eazal UD (•an.amneza este totul,
reetal. nimie•)., anginei pectoral~ ete. N\2 erlsUt · o metod~ standard, universal valabil~, 'pentru luarea
a.n&.mle zei. Se reeomand~ tot u~i ea ini ~i al bolnavul s! :t'i e l~sat. e~-~1. poYee
:

tease~ singur boala. Baza metodologie~ a anamnezei este ~o~!r!ali! dintre medic ~i bolnav privind boala

acestuia (eu toat~ problematiea •i) t !ntre ei. se stabile§te o rela"tie umpnlf. Medieul nu trebule sA
pri- .-. Ye:ae~~ bolnavol ea un eimplu •eaz elinie•. ei ~i ea pe o peraoanlf uman!i. Bar!era emo~ional~ ·

(teat.n:l'!, nei ncredere ete.) a bolnavului trebuie iae- ~iat nvine~ ~i acest lueru se poate faee prin
calit~~ile de eare tre btt:te e~ dea dovadlf medicul (atitudine de prietenie, e~ldurli §i si mpa tle,. intere~ t

1~<luin~~, optimism). Din eontr~, aeeastl! bari~r~ se poa '

te ampli:t'iea dee~ medieul d~ dovad~ de indiferent~, grab~ (cu invoearea ·•erizei cte timp .. ) ~i impolite (cu
·

brusearea bolnavului) •
Anamr za euprind~ : motivele inter~rii 1 istorieul bo1ii, antece•

dentele pe~ 3·onale ~i eredoeolaterale• condi 'tiile de vie.'t~ §i munc~ • . 1). Motiv-ele inter~ii includ
simptomele majore care au det.ermi.nat. bolMvttl ~ ee interne.ze {2-'3 simptome eonsemnate
succint, i~ ordinea dominantei ~i semnifiea~iei lor~ no i n§iruiree tatoror suferin~elor bolnavultti} • . Nn vor
:t'i trecute niei unele •motive• invocate de bolnav ea •internet pentru analize•, •t.rimls e.e
ete.,§i nu se . aeeept~ :rormul~ri de tipul •rmt sup~~ inima.", "In§ do are etomacu.llf ete. · · Uneori,
pulielinie~" ·

motivul internlirii paste fi de ordin administrativ sau o:t'iciel !expertiza capaeit~tii de mune~ etc.). ·

2) • . Istorieul bolii actuale reprezint~ de fapt istori cul ( eu o .

analiz~ minu~ioa~} simptomelor bolnavului (eele trecute la motivele
· •

hrt.ern!trii). Se las~ bolnavul sa-~i povesteasc~ boala de la debutul ei.' ~~n~ in prezent, intervenind eu
'

tntreb~i pentru complet~ri ~i preci z~i. Este punetul eel .mai important al anamnezei, uneori fiind capabil

e~ furnizeze date eapi tale pentru diagns:~ tie (UD, angina pec~ora¥~) • . Se preeizeaz~ : a) da~a (u~r de

stabilit tn bolile acute, gt'eU de pre ... eizat !n eele eroniee) ~i modul de debut al bolii care poate
fi acut (infarct de. mioeard, panereatit~ acut§_;- tahicardie parexistic~ etc.) sen insidioe run, cord
pulmonar eronie et.e.) ;, b) eronologia, loealiza--. . rea, inten~itatee §i evolu'tia simptomelor; e)
tie ~ abnz aliments~ (pancreatita acut~), efo:rt fizie- (angina pectoral.~);
cireumstan}ele de apari . ·
.. . d)
eonsu1tati ile, tratamen~ul ~i interzmri-1~ anterioare.
rn u.nele caz.ari (pileumo·nie) istorieol est.e seurt~ tn altele (UD~ elrod hepatic~ et.c.) t istorieul este
lung, aiei trebuiDd s~ se preci• - -

3
CURS SEMIOLOGIE 01
la ineeputul bolii pi~ la episodal aetttal. Deseori istorieul este .nuan~at de •coloratura emolional~· ;i
de ·?radul _de inteligent~ ~i eduea~ie (inclusiv medicallt). Astf'e~ : a) un · bolnav inteligent (edueat) ~
rela~ii clare §i concise; interven~ia me ctteul¢ este minim~ (!. Hatcieganu : •unde sint bolnavi mari si

nt ~i me- ~iei mari•); b) 'bolnav logoreie, vorbe§te exagerat §i em informa"tii ne~ re~elat~are;
.medieul, cu grij~, ~~r~ a da impresia de grab§, va trebui ~ intervina, pentru a dirija istoricul spre
aapectele esentiale;e) bol• nqv retinut, eare d~ date pu~ine, minimalizeazl intensitatea imptome~or
~i are tendi ntl' de ocolire a unor subiecte { consum. de ai.eoo1 ·ete.); medieu~ va interveni eu

1ntreb§ri suplimentare pentru ob~ineraa de ~ tAlii, iar unele probleme mai •delicate" (vta~a de
familie, eonaWI de aleool· ete~) vor ri ftreluate• tn diseu~ii ulterioare §i numai tntre •pa tru
oehi•; d) bolnav eu un grad de inteligen~~ §i cultur~ redus d~ rela ti i neclare ~i nesemnificative peb.tru
boal~ ; medieul va i z;.-,arverd en tn treb~ri s~mple (pentru a ob~ine un ~spuns clar); e) bobw 1 nesineerJ

eaut~ s~ exagere~~ aimptomele san s~ inventeze, ~ simuleze o boa1a, cu dif"erite scopuri ( coneediu
'

medical~ penBionare etc.); medicul Ya sesiza·t eu atentie,aeest aspect; f") bol.nav •inf'ormst•, care

intrebuinteaz~ ter- •

meni medieali despre semnific ia ~ora are o intelegere vaga (a nu se eonfunda aceasta eu situatia
cind ·bolnavul red~ exact diagnosticul sta bilit anterior de ~tre alti aedici).
,-. Anteeede.nt ele ~rsol1§!!. t a) !i~i212. !e~, in speeial pentru f'e- •i (eielul me~trual avorturi, na~teri,
,

:nenopauza) t b) ~~o,!_ogi~! t bolile infeeti oase acute (scarlatina ~i· anginele pot det~~na RAA §i ~1
onef'rit~l )~ hepatit.a viral~ aeuU (poate fi urmat~ de hepatita erenief1 :9 i eiroz~ hepatic~) §i eroniee

(tuberculoza-tbe~ sif"ilisul)t ~n\ervent ile ehirurgiea1e (pentru ce anume), tabegismul {implieat tn .

bronei ta cronie~, eardiopatia ischemic~ ) t a~eoolismul (implieat tn he- ,atita eronie! ~l eiroza hepatic~) §1
alergia la medieamente.
•· Anteeedente1e eredoeolaterale . _____ ,... t se consemneaz~ bolile de eare au st~:ferit ~il'l~ii, eeilal ti
membri ai familiei §i rudele apropiat.e. !'rlst~ boli ereditare, de.terminate striet genetic
(hemofilia), altele '
eu predispozi ~ie ereditarlf (tm, diabetul. zaha:rat} §i al tele care apar tn agie~i familial&
eondi~io:aa.te de o eontagiune :ramilial! (tbe §! hepetita viral~).

5. Qo~di~iile_~!! v!!!! §; J;Uf!C~ t a) ~o~d!t!i!e_d! !i!!"t! t alben ta-tla earen"tial!. dttee la hipovi
taminoze, tar supraalillentatia la obezl-

4
CURS SEMIOLOGIE 01
·tate; loeain~a aae<m, !ntnnecoas§ ~i eupr·aagl.o.merat! tavorizead tbe ,f..
'
 reamtatismttl; v.iata :rsm:ilial! cu nemUltumiri ~i cont'licte determini' tnl bm·~~! psihiee diYerse;
b) ~o~!t!i!,e_d!: !U!lC! 1 umidi~ate .<remnet.i•), ~a:r, pal.beri (pneumoconio:e), pozitii de~ectuoase,
lllllterialul 1ntrebu.- : . · intat tn prodaetiff (plumbul determimf saturnism).
.
tn luarea anamnezei t lJ bolnav comatos sa11 co tulburAri. ·-- ---··--··-
Dif'ieult~:ti a--

nea.?opaihiee avansate (anamneza se va loa de la rude sa11 tnso-titori); 2) bolna• ti110rat; .,) •'

cult~ JPedieal! redud; .f.) ~tr1ni cu tulbar!iri . a. aus fhi.,oaeuzie). .

I;II-. srJREA. PRRZENrA euprin4e dat.ele examenului obiecti'Y de ansam. b-la ~ . pe

aparat.e, dnp§ examinarea bolnavulni' •din cregtet ptnl tn . t!np1• • Se f'oloeeee ea metode
: inspeetta, palparea, perca~ia 'gi aeeu.l• tall a. -
, · IV. J.WOLUr~~ notat! zilnie, insumead datele .subiecti'Ye ti obiec-· tlve: etn"e ·J.ef'ineee
merettl boltt.
v. :&PICRIZA.. re}l7'rezint!i conel~iile asuprst cazulnf a9ut. tn tngrf- - jlre, ea <late reznmative
astlJ'ra diagnosticului §i tratamentului, aentio- :narea llr.ter e-lemente 4e pregnostic) eu indi
,e'l".re a .bolimftltd.. . ..
eatii de tratament gi fle reco- . ,
<

.....
OBI:ICtiY . .. .'•

Ca teat~ iaportan~a anmanezei, diagnosticul unei boll ee stabile§\e .. ntD~Si tl11J7! tm exsmen
obieet.iv riguros~ sietemat!.e §i eomplet.. IRuellUl: · ·
'

obteet!T ~neral ~t ~ aparate euprinde urm!to~le me.tode t inepeetla.·: . :,el,area~ pe.!'etttis ~.i
aeeultatia. . • •

Inspectla reprezintA" cea md Yeehe §i probabil cea •l iaport.anU ·

11et0~ obiectlvlf, care -!neepe de la priJlUl contact &1 mediclll.ui CU •1- , ns•nl.
are valoare di·agnoetic! ~eeiei vii ·tn unele boli~ per.!~ . ttR<l medieulai eu. e.xperie~ s~
In$J)ee~ta

f'ormu.leze .dlagnosticnl ehiar 't11· aeeaaU : . et:apt' a examenului cl inie (boala Besedow;
'

llixedemul, · bolile ernpti ve · · ete.)., prin apreelerea •dintr-e privire~ a unor particulariU~i :-~-- .- . .
.-.
f!ziolopic• §!. psihice ale bolnavnl~~· · ·
._ .. .
-%thn£cJ t , Jtedi~ul a~ezat 1n ·:ta't_a bol~VIfl.~ inispe~teaal, c:e pr~e- :: %"at la lumiaa nattlra:I~~ pe rtftd dit'er

reginni ale eorpului· (bol.;..

itel~ _ ~ rtJmf dez~~at). Se t~cepe- ett e~idtatea eet'al:te! §t ae ·

:eoutt-.: . - ·Jld ·ec ~tal, tora~le; -abdoaerml, Mmbrel.e superioare· §1 interio~e~ _·. -: .

5
CURS SEMIOLOGIE 01
~ ~re bolnantl _eete ridieat pentra exeminarea plrtii . poat.eriaare a eorpnlai. Inspee~ia se term!~ prin
observarea anor mi§e~ri (ridiearea ~in ~~ mersal ete.).
... PALPAREA
Pal.perea tm in:roriiB:~it aaapra vollllllul.tii, supra:fetei~ .aenatbil.itlltif.t ao~ttdstentei ~i mobilit.~~ii organelor. '
Tehni~ t Posi~a bolnavUlui ~ete dt~erit~ (decubit dorsal, lateral ·sstt erteetatism)., 1n :fune~ie de organnl

eat (ntl sf! palPeaZ~ peste heine). Jledieul.• eu ·privirea epre bolnaY
pelpa.t. Bolnsvul trebuie dezbr~- . . .
(pen ... . . tru a-i ll!rlvi lllimiea e~ poate re:rl.eeta sensibilitatea dureroas~ la palL-
- . . ,.are) ~t art:ad

Ddinil-e ea1de~ st~ obi§nuit 1a dreaJrta bolnavu1ni, dar

pozi tl• ea este tll f'ul'letie de organ•ll pe care tl palpeaz~. )!et~e dt~t !!1~ t 1) Pl'P!.r!a_s_!!P!_r!i~i!l~t cu pu1pa
eu aai mul.te
deget.elor (eatr f'ata ~bier~ a m1ildi), tl{for, :t~rA' apitsare; · 2) !a!P!X" a_P!o!ti!!d!; ~n 8J)lrsare 9
wariante : moriomanllal~, biaanws·Ji~ p._~n bale
tare (lorlre). · · ~!?!:!! .. ~! !~~~~'!-~~ : normal~ pieiea este nete~~
e1aatic• §i naatieit.atea plelii se . pierde la Ytrstniei §i tn_ -deshiclra. t~ aa!Ye.
a~r uae<m.
•
!!;!~!! ;t!~'!:~~~. ~!tM?~ -~~~~~~= M intor.a~i aaupra atl!rii ~ mttri t.ie; .noxwl, 1eattt.ul: adipos
snbeutanat este anif'ora §l armonioa re ytarti~t. In eondi~i patologice : tesut adipos subeuta.nat mult
dez:tol- _
tat (ebezitate) san molt redus (ea~:rle), ec1ea (p.-~0 )~ lipoame ~1 ne 4aif fl'• i6 ) , abeea ~i fieg1oe>n
(eenza'tie de finetaent~>, emt'izem eubcu- . - t (.presents aerulai dX 1a ,a.l~rea pielii toraeelul- aau

gitulni een- ••tie · uner erel"i ta~il asell§mt'toare eel or produse la a~sarea u~oar~ a . . anoi sirat 4e
~,acttr).

... .. ....
~····•· . ..
~ ~
. . maacttler ·1tat la eportiri., -:at.Hft.e (loeall aaa ge.ne-

·· Palaarea ~hl1or adace da~e aeapra to!Ulao.1ui §i denolUI.rii. aia- .. r~-iS.t!t) · ta · , , _ . . . . ·tl

-..e~sant.-.~ t. ··. : · . . · . . 'Pili .. rea ·s!at..:tal eai•oz .n.teular (p. ss ). . . ' ·:-
---~:

... ~~ ..............................• . -. ~!f !:!~.~~!!!~!~~~ c~ 3o >. . . ·.

P.IRCutiA •

ftt~e ' c!e Pf!!:~!l!e ·t 1) ~e~t!a_d!I-!e~-~a_i!f!!i!_t.! ae :ta,.e& pri!l ~r~eM'tJrt:t~~ ~ annmlt te~itorin. ·cu -palpa deget.elor
de ~a mi~ ~eapt.l, litdt.• 1ntre· el.e ~~ tneoYOittte in ~ormA' -de eiocan; nu se mai praet-ic~ 4-.reee
snnetul. obtinut es:te ·slab,- §ters ·§i c"otd't.tz~ 2). ~reu*:ia indi- t --.... .....!f-.. .. ... ..,._

6
CURS SEMIOLOGIE 01
.!-!t! ~!! !f!~i!.t! : l)ereutia nn se faee direct pe eupre:t'ata eorpului ~ .
ei .
!ntr.e aeeasta §i degetul per~utor se interpune un corp solid (meal, cau.
eitte, stiel !t ete.) -e~ruia i S·•S dat denumirea de plesimetru; 8 8t1iltit p~eetie§~ drept pleeimetru se utilizeaz~
degetul mijloeiu de la a!na st!~~ metoda fiind den mit~ percntie digito-digitalA .•
·

1n ..

-r~t;n~~~ ~re~s!e!,,d!git~-d!sital!
(1'ig.l) : d.e.getul mijloeiu de 1~
-= rd!!8 t!ng~ ee aplie~ intim cu suprafata ea
pelmar! pe teritoriul de pe~ cutat, ie:r eu degetu1 mijloeiu de la ll!na dl"eapt~, flectat, se love~te
perpendicular 1'alanga med!e a degetul.ui care serve§te ee plesimetru.
. ..
taee cu aeeee§i for~! de 2-3 ori, ·repetindu-se la acela~i inter•al de till!p, eu mi~c~ri ale miinii
Pereu~!a se

nm=i din ertieula~ i~ radio•clll'- pl&:n!f (bh. u.l §i antebra~ nn trebuie s~ partlcipe la percu~ie ). Perca
tta ,!U,te!:t!e!ll!! se eaentM eu o f"ort~ redue!, iar cee ,e'!"~t'~~ cu o f'o~ t! ,ereuto~ie .ai Mre.
!t'!r!l!. !n_~£.tt11! tin de pozitia incorect~ • degetului plesimetru ~ a eeltrl pa!"eutor (!1.g.2).
sg:;'~! a~_!!rcutie. Clasiflcaree sune elor t!e percutie , se face tn ~port eu inteneitatea, tonelitatea §i

timbrul lor. Intensltatea aune

•

te-Lor depinde de· amplitudinea vibratiilor eonore t Yibrat,i ile ample dau · . tm sunet inten~, ce1e
lld.ei produe un sunet sleb. Tonalitatea (sau iMl ~i- . eanetului) e$te !n functie d1t freeventa
sonore; dill aceet. pu.ne-t 4e ve~ere distingem : snnet de tonal i tate ridicat~ ~i sunet de to-. .
vibra~iilor

walite:te joasl. Timbr11l depinde d:·e vibra~iile aecundare (aeeesorii) care:. · !MOtese s.nnetal
:rundamental; se distinge un 8unet eu timbru timpanie ~i rm sanet eu timbra netimpemc.
1. §.une~ttl. ~O]lO£' se caraeteri~eaz! prin intensitate mare ~i tonali b>te .)oa.s~; · se ob:tine la percu~ia pl~m.fnilor
§'i a abdomenului, ea urm§.- · · tearele deesebiri t a) la abdomen, sunettll. are o amplitudine aai
maret . • ........
• tonalitate !lSi joas~ ~i un timbru muzical; este a~a-nnmitol snnet tim- pan!e (aeem~ n~tor eu eel eb~inut prin
.'

lovire·a ti;npanuloi unei to be ) 1 · ••••• b) la pl m1n {torace) se obtine un sunet sonor netimpanic

denumit sono- ···················•·• !"!tate pttlmo:tU~rlt; spre deo·seb!.re 4e sunet.ul timpanie,

intensitatea este •i re-<!us~ ~~ na are timbru muzicel..

2. Sunetal 118t se earaeterizeaz! prin intensitate micl! §i tonalita-
_._. ....... . ~....

t·e 'M.t!ieatlt; s~ ob i~e la p.ercut-ia !esuturilor §i orgsnelor f~r~ con~inu aerte (ma~ht~ t'ieat, splimO. §_~etu!
':

~~!2Dio!t_(!u!~t!t!t!!) est.e t2n t!e, .sunete mat ~ sonar (in unele proeese de· condensare pulmone",.

7
CURS SEMIOLOGIE 01

.
· Vetede · t 1) !e~t!t_!a_ d~r!e!lf_ (,i:m!d!al§'l. prin apliearea pavilio nt~lai urech11 ~ SUFat'ata regiunii .
respective; desavant ajel.e (ineomodl, •
~igeftic~) s!nt mai mari decti avantajele (simpl~~ nu neceeit~ aparet); 2) aeealtatia ini!ireet!t (.ediat!r}

cu etetoseopUle .... -
- - - - - - - - - - - -· _..

~ehniee ssealta iei preaupune tndeplinirea unor am1mjte eonditil ·i'lintre care : l) lini§te deplin§' tn
t~ a reeeptorului pe suprafa);:a pieli1; '} adaptarea perfect§
sal.on (eablinet); 2) apl.iearea core.,
a oliTe-~or
etetoseopult:d !n eonduetnl soditiv extern; 4) evitarea zgomotelor ~am..:. · tare date
..
de ati~r~ tubulaturii stetoeeopului {eu mtna san hainele:) •
•
•
.

ATI.TUDIHEA (POZITIA) - ------·----------·-

Atita~inea (pozi~ia) ~lnavulni tn pet poate f! t
1. !t, aeti~lt l,i er~ . ·de deeu.b1t i.ndi:ferent §-i ~sibilit.ate ~e mi~eare, ase~toare anei pePsoane s~toase.

2. Pssi~ : adinamicl!, nasc!t bolnavU1 :f'iind intuit 1a pe'4 ftril · uoeibilitatea ~~ ee]'lim'be pozitia
din eauze pierderii tonicit~tii mua. eala!'e (~n boli graTe}.
· -,. ?,o':tat~~ earacteristie~ tmOr boli~ 1n eare bolnavul. adopt.i ine tinetiv e nnmit~ pozi~ie pentrn a calma un
simptom (diapneea, durerea.6 ete.') :
a) ~r!opn_!e.!_ (:rig.,) : bolnavul st§' le margine& patul..ni tnt.r-ut· :fotoliu . esa 1n :pat, en ea~t.tiul.
~
ridica-t, sprijinit pe mini (1D eriza de astm bron~ie, astm cardiac ~i edem pulmonar aeut, insufieienta
ca~ <!lee~ gl<'>bs.!~ ); 1n aeeast~ pozi tie~ hell8tesa se f'aee in eondi til · i ~ !ntruett o parte din si ngele

care stagneazM 1n miea eircula~e treee tn ~ile declive~ iar ~ii respiratori eeoeaorii intr! ;n
:f'unet!e• ajuttnd dinamiea reepiratorie;
: b) deeubit lateral tn pleurezie, la 1neeput pe partea s~~toael
-..---------- ~ntrn evitarea
durerii, iar mai ttrziu, odat~ cu aenmu1ar~a lichiduluf, ~ partes bolnsv~ pentru a l~ea liber~ expansiunea
pl~minnloi san~tos; e) aeeubit ~entral !n erizele de ulcer gastrie ~i duodena1:

........... ~~.._.-. .....

~l~vttl st~ ghemait, ·apEratnd en pmmu1 regiunea epigaet.r1e~; d) •!o~~ ~e_p2_~_!· (:rig.4) t deeubit l~teral,
. erteneie, ~mbele n.eetate_ ~ coapee ~i aeestea pe {1ll aeniagi
eapnl 1n hiper- te t'be); . e)
~~!!~~,21'.!1! (tt~.5) t eprijinit Jte eGate §i &enu.nehl (•ro

8
CURS SEMIOLOGIE 01
~ehme Mhemed&nr) tn perieardita exudativM; !n aeeastlf boelMt bel navul mai poate
adopts o pozitie ~ez!n~, apleeat 'tnainte peste perna a~zat~ pe genanehi (•aemnul
pernei•).
 :t') lo~t!~l!~ (fig.6) : tncli.narea unilateral!r a eapului ~i li:- mitar~a mis.e~rilor din eau'Za
eontracturii mtl~chilor latero-eervie·ali ('b()lt ale coloanei vertebrale eervieale)f ' ''
g) !.P!.a!_o!_.o!:u~ t deeablt do~sal, extensie fortaUi a eorpului ea:roe deser!.e tm are ,
avtnd ea puncte de sprijin eepul. ~i e~lciiele (tn teta·nos, a:reetiune tn eare i deseris §i 3lte
tontJs• - pozi~ia f~tului tn uter - prin intereearea musculaturii flexo
pozitii : •empro8t·ow rii
anterio&re; pleuroatotonus•~ prin contracture mu~chilor laterali de o singur~ l'Srte, trunehiul fiind
tncovoiat pe pe.rtea reepectiv~; •ortD tona:!'• l'rin interesarea ~ntref!ii musculatari simetrice,
eorpul av1nd o pczi~e rigid~ tn :reetitudine);
h) .!l!e_pg.z!.~ii_f'2_r,ta!! t decub:tt . dorsal eu eoapeele tn se·mi f"lexle la bolnsvii en
dureri abdom.inale ctt c omponent!{ peritoneal~ (oole eletitlf aeatlr, aleer per:fcrat); c~at~ri de r.o
i pozi~ii antalgice ~i agi t~f? f'Sihomotorie (eoliea renal~ ~i e~a biliarlt).,

(FACI:iSUL)
FIZIONOUIA ---
rt!i2n~m!! reprezint! ansaablul tr~~turilor f'etei ea expresia re nltat~ {buenrie, m!nie etc.)
iar :facieeul cupri.nde modif'icli-rile aepee- .... -,... tolul fetei induse de anumite boli. In
--

ce~e ce aceete dou~ no-

urmeaz~. ~-itml (f'izionom!a ~ :t'aeieeul) atnt f'oloeite eu acela§i 1D!elee

(de f'a e!~s). Fseiesul poate prezenta in unele boli modi:fi~ri attt de carae
teristiee~ tnclt a primit denomirea lor (mitral1 aeromegalie etc.), <Ue!!noetieul :fitnd pus

_la prima vedere, •dintr •O privire• (•Blickdiag.. nose•). Tipur!. carecterftttiee de f'aclee
t
1. mitral (stenoza mitral!, p.l9'1) t eianoaa poaetilor1 buzelor ~i mn.ultil, care
eontrasteaz§' en palidita.tea din jur;
!. acrome~l~cf (aeromegslie, p. !S~) t nae mare, f'ata alu.ngit~ ,exa- ~rarea proeminentelor oeoaee
(pometll, areadele zigomatiee §i eele . . '

sprtneenaref" b~ele :frontale), ~bta mare §i proieetat! t.nainte (pro .. · . .. snet t 81!(' ; ·
.. _ .
. . .
'• mixe<!ematoe (hi'potiroidie• P• 5'~ ) .t rot~jit ·(•tn lun~ plin:"") • !•stat., eu §tergerea
§t!ln:turilor fiziologiee, pleoapele tume.fiat·e (a~ ,eet buhBi~~ de oament eomnoro~ >. a~eenp: lt5
externe a sprincene lor;
'

9
CURS SEMIOLOGIE 01

· 4.
!'rlP!r~ir~~~~~!l
sao -.ase
---- (hipertiroidie, p. 5~ ) t e-xenal- •

td-e bilat.erallt9 :!.'"anta palpebral§ l!frgit!i, privire vie~ hiperaeereti• l.a- . . . . . -elmalA"9 oehii
st.rlil.aei tori (aspect de •spai m~ inghetatii•); · · 5'. tetanic ~aa •rieus . aardonieu.s• (in tet.anoe)
t gura, l'liiri le §l oehii se modelea~ ea pentrtt rt~. !n timp ee .f"runtea tncre~t§ expri_. tristete; .
6. f!r~toneal sao hipoc~ti~ (in peritoDite acute) t fa~ palidl-
•

~ntte9 aeoperitlt cu sudm:•i reci~ ochii blf'undati 1n orbit.e, ineerel natf • nae sse uti t ~ pri ..-ire
amdoae§;
T. P'l!:'?~n;a~ saa •de maser {boal.a Parkinson) t inerpreei•~ prl- ~re ~ixM, c1ipitu1 ~o~e rar;
. 8 • . ~t!shiMQid ( ainr!rom Cushing9 J)a Sit 9 d~p!t t.ratameEt. tndelungat ea eortieostero.izi) t rotunjit
9 •tn l~ P'limt•~ do1of'an, po~tii ro§il (imp~sie :rais11 d.e ~tet. e t);

9. l.uoie (tn 1nptts- el'i teaatos . dia.eminat .) ~ aspect •tn · :rr ut.ure• ~ eu l"laeard eritematoe al
nasalai· §.i poae~i1or;
.10. t'tizi.e (tn tbe palmo~) : e-aeiat~ pal.id {cu. naa~ teroaal)~
. oehi ~r lueitori;

. 11. •mumie• saa •mae-eM de eearr saa . ..

-. -~ •teo-anA bizantinr ( tn sclero-- ... ·------
~aJ·mie) t inexpresiT, ea pi~lea 1nti~~ buze le §i nasul. stlbtiri, ex , preeie ~e bi1nde~e;
1. ~ · ·~e-~iat:~ (tn rtijee-lli) t p.~et §i pat.at;

1 '5 •. vuituos (prieumon!e) t eongeetionat, ro§~•ia .poaetnlm de par\e• ~1nsv~; _ · · _

sa• • .
14. ~nae !:!_ ~· ( si:ri1is congenital) t nasn1 este ttXt'ti t. 1a baaa ' l5. aortie (ins~ieienta aortic~):
pa1id-g§lbui;
'

· 16. rino:ri.a : na~ mare, de~or-t, 1obulat-. secundar hipertro:riei glandelor sebaeee ~i tesutu1ai
eonjunctiv periglandnl.ar~ en1oarea pie.a lii na9uloi :riind normallf {:torma glandulartt saa ro§ie
(:ror.a angi.o- •
teae?J); . . l.T. ~l'te tipur~.~· f"aeiea (-rez:l t.ertu1 eapitolelor resp3ctiye):

&) •rttbeoza ___ ,_.._ disbetie~·- . ___ _ :raeiee • i n ltJn11· ~1i~, 4e cul.oare ro~u-dee"' ehie-~

te1antdectazii; ·b _) 1n ~ali!l! !'!!:i!l! (p. ~It )• de JllllHea ' .

:Rr~·
bolnw~ t hipotonie muscular!{ ett §t.ergerea pl.iuri1or en~ CQ e!!ar~re a 1a-crimil.or pe ·obrsz,
lago.ftalmie, na poate 1nchi4e ochiUl. (et!id !neeare~ "aeeat 1ueru, g1ebul. oeal.ar 1a atsa §i tn
~-)~ ! neretl :f'runtea-. ttmn.a obl:-sznl. ~1 niei flt2iera;- -triialt•2rile :t'~ei etll\

10
CURS SEMIOLOGIE 01

h+late ie partea ~dteae!i; e) !•~i!e _p~e~o!f~ (la hipertensi rl ~~ ~t) - re~~ ea. telang!.ectazli J)e poee~i; tm
f'aeiea asedn§tor:t dar ee o naa~ vi§inie a tegamrntelor {~i mueoaselor) se tnttlne§te ta ~li~lobalte
eeentialM; d) !a~i!e~l_t~ ~~~oEn!U!O~!i! ~~n!e! ~b!t~~~ !_!~ (t'i~. T) - tn tll'(!l A ('Pl"edomine$ emfizemula!)
aepeelul f'acleenlui este> 4e ·~tftit.er ror' (•y.d~ter•) '· iar tn tipul B (predomi:nel'i'ta ~o~te! ereniee),
taeiesul este eianctie ~i buh!it (•blue bloa~er•); e) !n_i!egf!e!en1! ~!lSl~_c!:O~S f {stadiul uremic) -
:raeies buh~it• pe .

ua, en tent~ teroa~; 1') t'aeles hi~pi tuitar (1n naniemol hipofizar) . ------------ .
· nmdt ~

t"aelee •inf'arrto.-seneacent •, !ntrne1t. pie lea fetei are an aepeci. ~xt {infant!! §i !~tr1nit.); g)
!d~i~oni_.an (boala Addison) - euloare tneht~ (•eafea en lapte•, eioeolat§W); h) •!a~_r!§ie•, ini~ial deeerl-
·

~ la ra!feelari, dar ):'rezent~ la to~ eei care carne 1n eantit.at.e e~~attt (euloaree ee datore~e
te1angiectaziilor pro~use prin elter~ri ,ale J!18rett. ltd. vasealar dete-rm.inate de aliaenta"tia hiperproteie~O.

s 'r A r u R A. 'riPUL C 0 H S T IT U T .I 0 H A L
----·- ststm:a (!mrl~lmea) variaz~ 1n anm•ite
~ sex. Cea mai rapid~ cre~ere staturalM eet.e 1n primnl an de via~i
limite in ftmc~ie de v!.reU . f matiY ~
em) ~~ tn perioada pube~tar~; !Ml~i~~ea def"i.nitiT!;. · ste . !11 jtzrnl 'rlrstei t!e 22 ani. De notat e!{
1nttltimea a e:-eeeut. pentrn ambit• le eexe ~ -pentrn :f'leeare gru~ de Ytret~ 1.n ul t i•i i 50-100 de ani.
statl!! a poate 1'!. tnal t~, mijlocie ~i seundM, iar abet.: rile ext.reM at'n\t 1) ~,Sa~t!S!ttl- cre~erea exagerat~
tn tMl~ime {peete 2 m la ~rbeji ~ 1,90 • la f'e.ei, limite considerate ca valoare -.xid nonaal.l) pte•• :
tas§' ,r!n hiperseeret!e .hipot'izar! de harmon soll&totrop; 2) !•!i.!•Jl • _ etetm-~ mie~t pitle!! ~

(1,20-1~50 a pentru tara neastr~O t de origine ~t

ti~tt ~ ereditar~,
en ~oW!l T&riante t a) naniaaul hipofizar - •pl'Opor-
'
• .. .. .. .. .. . . . .
.. . . ~ioftat•, •armonie•, eu dez~ltare somatic~ det'ieitar~ pe toate liniile
· (f~lti.e, gzeatete ete.) ea a
insuficientei seeretOI!ii llUlt.ip.lPt · <!e tro,t! hil'()fiuri, dtll" en :tunctiile psihice noraal
dezvoltate (•oa tn llimattri•); b) murl.emtll. ttroidien ... •diaproportionat•, •dit5armonie• t
~·················
~tle, cu .embre-le ecesrte (fa~ de . trnnehi} ~1 eapul •are (tn report en · (Jf•nsinrdle
eerpalai}. ·
.iiQl eo~itutio~l, definit ea r~ibltanta e.racterelor mortotun~­ti~eale, direr~ de .1a o per&Oa~ la alta, 1n f~e~ie
de ereditate ~1 :t"aeteril cle 11etH.o social. Exietlf nnmeroaee claai:t'ieMri *lle tipulllti eon -·

11