Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

REFERAT

Lucrarea de Laborator nr. 6

Tema: Determinarea coeficientului de frecare interioară

şi a parcursului liber al moleculelor unui gaz

A efectuat Studentul grupei

A verificat Bernat Oxana

Chisinău 2021
1. Scopul lucrări: studierea fenomenului frecării interioare în gaze
şi determinarea coeficientului de frecare interioară a aerului şi a
parcursului liber mediu al moleculelor.
2. Aparate şi accesorii: retortă din sticlă, un vas gradat, manometru, un tub
capilar, cronometru, barometru, termometru.

3. Schema instalaţiei

Unde :

1 Fixatorul
2 Robintul
AB Capilarul
C Retorta
D Vas Gradat

4. Formula de calcul:

unde
este coeficientul de frecare interioara al aerului
p – desitatea apei,
g- acceleratia gravitationala,
D – diametru capilarului,
t – timpul in care s-a scurs un volum de apa,
V – volumul aerului ce trece prin capilar, V=(V2-V1),
l – lungimea capilarului.
Parcursul liber mediu al moleculelor aerului
P – presiunea atmosferica,
R- Constanta universala a gazului ideal,
T-temperatura aerului din Incapere
5. Tabela măsurărilor şi determinărilor

6. Exemplul de calcul
7. Calculul erorilor:
Eroarea absolută şi relativă a mărimilor η şi λ se calculează numai pentru un
caz din cele trei, indicat de profesor.

∆η =

∆λ =

En=

Eλ =

8. Rezultatul final

η= (4.83±0.57) ε =11%

λ =(26.1±6.9) ε =26%

9. Concluzii
 Efectuând această lucrare de laborator ne-am făcut cunoscuţi cu fenomenul
frecării interioare în gaze, ne-am familiarizat cu metodele teoretice şi
experimentale de determinare a coeficientului de frecare interioară al aerului şi
determinarea parcursului liber al moleculelor.
În rezultatul experienţei am obţinut = 11% şi =26%. Reieşind din analiza
calculelor erorilor şi valoarea primită observăm că erorile cele mai mari la
calculul coeficientului de frecare se află la măsurarea volumului (V) şi al lungimii
capilarului(l), ceva mai mari la măsurarea diferenţelor lichidelor din manometru
(h2-h1), la rază (R) şi la timpul de scurgere (t).
Deci, în rezultatul acestei analize ajungem la concluzia că pentru a obţine un
rezultat mai optim trebuie să luăm datele mai atent şi mai precis, să facem
măsurările cât mai exact posibil.