Sunteți pe pagina 1din 18

Turismul urban din perspectiva managementului calităţii

integrate

Tonegaru Irina, Mocanu Viorel , Ţicoi Camelia


Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice

Rezumat

Termenul de “turism urban” descrie activitatea de turism care apare în ariile metropolitane şi
implică interacţiuni între vizitatori şi mediile urbane caracterizate printr-o concentrare
considerabilă a populaţiei.Vizitatorii din centrele urbane sunt motivaţi de o serie de scopuri,
inclusiv afaceri, conferniţe, timp liber şi interese speciale, cum ar fi sportul, educaţia sau cultura.
Deşi existenţa oraşelor este legată de apariţia civilizatiilor, dezvoltarea turismului urban
coincide cu perioada de dezindustrializare a oraşelor şi dezvoltarea economiei informaţiei.
Turismul urban este asociat , în prezent, cu oraşele “postmoderne”, cu o accentuare pe partea
de spectacol, imagine şi stil de viaţă.
Turismul trebuie să fie în competiţie cu o întreagă gamă de funcţii urbane, cu implicaţii asupra
vieţii locuitorilor. În cadrul oraşelor, nevoia de a dezvolta sau de a construi medii turistice
exclusive, precum staţiunile, este limitată. Anumite zone pot fi vizitate în mod frecvent de turişti,
dar este mereu prezentă problema utilizării acestora de către localnici şi , respectiv, vizitatori.
Spectacolele şi evenimentele speciale oferă oportunitatea de a stabili ca target vizitatorii şi
rezidenţii, într-o manieră complementară.
Noţiunea de turism urban descrie o activitate turistică adecvată zonelor metropolitane şi
implică interacţiuni între vizitatori şi spaţiile urbane. Pentru a satisface vizitatorii în cadrul unei
destinaţii turistice, se impune un management integrat şi planificat al calităţii, împreună cu
utilizarea selectivă a unor tehnici şi instrumente particulare turismului urban .Managementul
calităţii integrate ar trebui să ia în considerare şi să aibă un impact pozitiv asupra activităţilor
legate de turismul professional, asupra populaţiei locale, mediului natural şi cultural, pe primul
plan fiind cerinţele turştilor

Cuvinte cheie: turism urban ,management integrat, destinaţii turistice

Urban tourism from the perspectives of International Quality Management

Abstract: The noation of urban tourism describes a tourism activity which is adequate to the
metropolitan areas an involves interactions between visitors and urban areas.
To satisfy the visitors within a tourism destination is mandatory a planned and integrated
quality management together with a selective using of some techniques and tools particularly to
the urban tourism.
The integrated quality management should take into consideration and to have a positive
impact on the activity related to professional management, residents, natural and cultural
environment, but priority have the tourist’s requirements.

Keywords: urban tourism , integrated management , tourism destination.


Turismul urban

Până nu de mult studiile legate de cererea turistică rar îşi centrau atenţia
asupra spaţiilor urbane ca destinaţii turistice. Analiza convenţională înfăţişa oraşul
ca dând naştere la înstrăinare şi la dorinţa de a scăpa. Acest lucru a început odată
cu exodul masiv al locuitorilor urbani în timpul vacanţelor din noile oraşe
industrializate şi în curs de dezvoltare din era Victoriană, către staţiunile de la
malul mării. Perioada de postindustrializare a dus la îmbunătăţirea mediului urban
şi la conturarea oraşelor ca destinaţii turistice. Locuitorii urbani şi nonurbani sunt
atraşi acum atât de luminile albastre, cât şi de concentrarea activităţilor sociale,
culturale.
Creşterea practicii din statele dezvoltate de a nu lua multiple mici vacanţe a
favorizat locaţiile orăşeneşti în a oferi rapid accesibilitate şi o serie de activităţi
culturale. Internaţionalizare evenimentelor majore a adăugat un nou atu oraşelor şi
a determinat oraşele şi autorităţile statale să urmărească strategii de bază ale
evenimentelor pentru a-şi spori numărul de vizitatori. Deci, dezvoltarea şi
modernizarea oraşelor, pe de o parte, cât şi varietatea ofertelor acestora, pe de
altă parte, au condus în timp la conturarea unei forme specifice de turism –
turismul urban. Pe măsura amplificării căltoriilor, această formă de turism a
căpătat tot mai multă consistenţă, beneficiind astăzi de carteristicile unei forme
distincte de călătorie, cu motivaţii foarte diverse.
Un număr de studii publicate în ultimele două decenii au început să furnizeze
un cadru de lucru pentru investigarea turismului urban: examinarea relaţiei dintre
particularităţile care dau oraşului o înfăţişare plăcută turiştilor şi atractivităţi, ca
loc de petrecere a timpului liber pentru rezidenţi; studiul rolului oraşelor ca
aşezări turistice, dar şi ca locuri pentru investiţie şi de habitat ;Kotler, Haider si
Rein au publicat conceputul de marketing la aşezările urbane; în examinarea
rolului cercetării în dezvoltarea pieţei destinaţiiilor în Ţara Galilor.;Cockerell a
examinat scăderea accentuată pentru turismul urban în oraşele Europei şi
numeroasele provocări în realizarea unui echilibru adecvat între dezvoltarea
economică şi controlul asupra mediului; turismul urban şi managementul turistic.
Apariţia turismului urban, văzut ca un pericol in 1970, fiind descris ca o
abordare defensivă a turismului în oraş. Totuşi condiţiile economice de dupa 1970
au fost cele mai semnificative fenomene din oraşe care au permis turismului să
devină o funcţie urbană importantă. Declinul economic al oraşelor din vestul
Europei şi America de Nord în 1970 a evidenţiat rolul turismului ca un catalizator
al intensificării economiei urbane. De aceea se sugerează că turismul este un
mijloc în administrarea schimbărilor şi a tranziţiei, funcţiilor oraşului, pentru ca
apoi să devină principalul sector al economiei urbane. În paralel, turismul şi
regenerarea urbană au devenit activităţi importante şi au primit o atenţie sporită
încă din 1980, legat mai ales de problemele care existau în oraş .În legătură cu
acest aspect, sunt menţionate două condiţii despre cum se asociază conceptele
urban şi turism, arătând complexitatea relaţiei dintre trăsăturile urbane şi funcţiile
turismului în crearea turismului urban. În primul rând caracteristicile intriseci ale
oraşelor, ca tip de aşezare, sunt un instrument în definirea tipurilor de turism, sau
a activităţilor de timp liber. Pe de altă parte funcţia turismului sau a timpului liber
devine un instrument în definirea principalelor aspecte ale oraşelor. Mai mult,
oraşele sunt acele locuri în care sunt localizate facilităţi majore precum
transportul, serviciile hoteliere şi de evenimente. Pe baza acestora, Blank
identifică patru factori majori ce caracteizează oraşele , ca destinaţii turistice:
• Numărul mare de locuitori, care la rândul lor, atrag un număr mare de turişti ce
vizitează prieteni sau rude;
• Noduri majore de transport, care servesc ca puncte de transfer către destinaţii;
●Puncte de concentrare pentru comerţ, industrie, finanţe;Concentrări mari de
personal din domeniul serviciilor , precum sănătatea, administraţia, educaţia şi
altele;
• Locaţii care oferă o gamă variată de experienţe artistice, culturale, recreaţionale.

Dintr-o perspectivă mai cuprinzătoare, complexitatea factorului urban se poate


raporta la trei elemente care imiplică: turistul, industria turismului şi oraşul.
Aceste elemente interacţionează, produc un sistem ecologic complex unde fiecare
dintre elemente este unic, dar, în acelaşi timp, strâns legat de celelalte.
Complexitatea relaţiei dintre oraş şi turism a fost foarte mult discutată din
perspectiva geografiei, planificării urbane şi a disciplinelor de turism, demersul
face parte din tentativa de a clarifica existenţa turismului urban. Aceste lucrări au
fost urmate de multe alte cercetări turistice, ce contribuie la o explorare turistică
viitoare asupra naturii turismului în oraşe.
În literatura de specialitate, întelegerea fenomenului turismului urban în afara
ţărilor dezvoltate din vest a primit mai puţină atenţie şi necesită mai multă
exploatare.

Note de subsol: Cockerell N. , Turismul Urban in Europa.Anali. , Turismul Urban in


Europa.Analişti de călătorii si turism Nr 6: 44-60 ,1997

Managementul calităţii integrate în turismul urban


Managementul calităţii destinaţiilor urbane poate contribui la dezvoltarea
susţinută a oraşelor turistice şi, pe această bază, la creşterea satisfacţiei turiştilor
precum şi la asigurarea unor condiţii economice şi sociale mai bune pentru
comunitţile locale.
În cadrul motivaţiilor de călătorie, ponderea cea mai mare o deţine turismul
cultural şi agrementul urban (aproximati 40%), urmat de întalniri cu familia şi
prietenii (30%), afaceri şi motive personale (10-15%), la care se mai adaugă
vizitele gastronomice, cumpărăturile şi participarea la evenimente etc. Având în
vedere aceste motivaţii, o analiză a comportamentului vizitatorilor în oraşe
conduce la identificarea unor particularităţi ale cererii şi la conturarea unor forme
ale turismului urban:
• Turismul cultural reprezintă acele căltorii care se referă la: vizitarea obictivelor
patrimoniului istoric, vizitarea muzeelor, paticiparea la evenimente culturale;
• Turismul de agrement definit prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor şi formelor oferite de oraşele turistice, capabile să asigure individual sau
unui grup social o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, a
unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabile;
• Turismul de afaceri - structurat pe afaceri, reuniuni, întruniri, targuri şi expoziţii,
care depind de vitalitatea culturală, economică şi socială a oraşelor şi centrelor;
• Turismul sportiv - axat pe manifestări de tipul olimpiadelor, campionatelor
mondiale, turneelor de tenis etc;
• Turismul de cumpărături - acceptat cu rezerve în sfera turismului urban de
majoritatea specialiştilor în domeniu;
• Turismul gastronomic - presupune organizarea din timp şi are ca obiective
participarea la expoziţii şi degustări de vinuri, la evenimente gastronomice etc.

Fie că sunt alese ca destinaţii de sejur sau de tanzit, oraşele continuă să fie
vizitate de către turişti, călătoriile acestora putând lua diferite fome: excursii
individuale sau organizate; călătorii spre alte destinaţii urbane; călătorii de
vacanţă sau de weekend, determinate de anumite evenimente culturale, sportive
sau din dorinţa de relaxare; călătorii în scopuri medicale; călătorii de afaceri,
sociale sau de shopping; vizite la prieteni; excursii de cercetare şi ştinţifice.
Îmbunătăţirea calităţii destinaţiilor turistice este o cerinţă esenţială pentru
satisfacerea nevoilor turiştilor în creşterea competititvităţii turismului şi în
asigurarea unei dezvoltări turistice durabile şi echilibrate. Se poate vorbi de
calitate numai în cazul în care serviciile îndeplinesc cerinţele şi aşteptările
cosumatorilor; elementele individuale care stau la baza unei strategii bazate pe
calitatea standardelor trebuie să fie fondate pe o deplină întelegere a
consumatorului.
Sistemul de management al calităţii reprezintă o abordare a dezvoltrii viitoare
a furnizorilor de produse turistice (tour operatori, agenţi de turism, hoteluri,
restaurante). Satisfacţia turistului depinde nu numai de experienţa serviciilor
turistice specifice, dar şi de alţi factori, de exemplu, ospitalitatea, siguranţa,
securitatea şi traficul. Un număr mare de elemente au impact asupra percepţiei
turiştilor asupra destinaţiei, şi, în consecinţă, depinde de plăcerea vizitatorilor de a
repeta vizita şi de a recomanda destinaţia unui alt potenţial vizitator.
Succesul unei destinaţii turistice, în terminii de satisfacţie a vizitatorilor, este
o funcţie a mai multor componente independente. Acest lucru subliniază
necesitatea unei planificări stategice şi integrate a destinaţiilor turistice, împreună
cu utilizarea selectivă a unor tehnici şi instruimente specifice pentru a identifica
managementul calităţii integrate a destinaţiei.
Managementul calităţii integrate ar trebui să ia în considerare şi să aibă un
impact pozitiv asupra activităţilor legate de turismul professional, populaţia locală
şi mediul natural, însă cu prioritate sunt cerinţele turiştilor.
Cu toate că managemtul calităţii integrate a turismului urban este relativ nou,
fără o definiţie oficială, câteva concepte şi instrumente ne pot ajuta în cercetarea
acestui domeniu.
Punctul central al abordării tradiţionale de management al calităţii este
întreprinderea turistică individuală. Totuşi pentru o destinaţie, numărul şi
categoria de factori implicaţi necesită o abordare sistematică ce ţine cont de:
vizitatori, persoane implicate în domeniu (intern şi exten) , populaţia locală şi
reprezentanţii acesteia.
Turismul este un produs abstract, fragil, permeabil şi extrem de diversificat şi
fragmentat. Necesită un “lanţ de calitate” construit dintr-un număr mare de puncte
de legătură (operatori) :tour operatori, agenţi de turism din afara şi din cadrul
destinaţiei, hoteluri şi alţi furnizori de servicii.Vizitatorii vor fi puşi în faţa unui
set de stimuli în cadru destinaţiei, care va avea un impact asupra percepţiilor
acestora: securitatea, starea drumurilor, poluarea de orice fel, servicii locale.
Pentru vizitatori, serviciul furnizat de o destinaţie turistică ia forma unei
experienţe globale care reprezintă multiple, frecvente şi variate interacţiuni între
toţi factorii sistemului. Orice iniţiativă de management al calităţii integrate va lua
în considerare următoarele:
• Dezvoltarea economică în cel mai cuprinztor sens (inclusiv aspecte sociale, locuri
de muncă etc.);
• Mediul, cultura, moştenirea;
• Piaţa, în sensul său general;
• Specialiştii, cât şi comunităţile locale implicate.
Specialiştii din industria turismului văd adesea calitatea ca pe o caracteristică
a destinaţiei turistice. Acest tip de evaluare, care ia forma unei judecăţi de valoare,
este subiectivă din moment ce implică un observator şi propriile sale puncte de
referinţă. Cu alte cuvinte, cu toţi suntem turişti la un moment dat şi avem propriile
gusturii şi referinţe. Calitatea subiectivă nu ar trebui să fie confundată cu calitatea
obiectivă (această calitate, legat de satisfacerea necesităţilor utilizatorilor, este
independentă de prestigiul destinaţiei).
Managementul calităţii nu reprezintă un capital de bunuri, ci este o îndatoire:
de a face ceva să meargă. Este implementat în cadrul unei structuri de referinţă,
foloseşte instrumente şi metode şi implică reperarea şi evaluarea. Standardul SR
EN ISO 9000:2006 defineşte managementul calităţii ca fiind: “activităţi
coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie în ceea ce priveşte
calitatea”. Această definiţie se aplică la toate sectoarele, iar anumite organizaţii
internaţionale lucrează la adaptarea definiţiei la sectorul turistic. Cu alte cuvinte,
în timp ce sectorul turistic nu are un cadru regulator internaţional şi global,
iniţiativele recente merg în acceaşi direcţie şi împărtăşesc ideile tuturor acelora
implicaţi în realizarea progresului în acest domeniu.
Indicatorul de management al calităţii integrate al unei destinaţii turistice este
relativ nou, însă multe dintre iniţiativele întreprinse au fost lansate în anii ΄90. Pot
fi mentionate trei motive pentru a demonstra de ce managementul calităţii
integrate este o dezvoltare recentă:
• Presiunea competitivă mai intensă atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta;
• Noutăţile managementului calităţii în sine, care a fost dezvoltat în timpul anilor
΄80, în sectorul serviciilor;
• Natura complexă a unui management de calitate integrată al unei destinaţii
turistice datorată mai multor factori:
o Numărul şi categoria agenţiilor implicate în producerea şi marketingul
serviciului, ceea ce face coordonarea acţiunii lor foarte complexă;
o Identificare factorilori implicaţi, definirea funcţiilor în cadrul sistemului
de servicii turistice şi importanţa acestora în serviciul furnizat;
o Segmentarea diferitelor grupuri ţintă şi adaptarea serviciilor la îndeplinirea
nevoilor acestora;
o Problema complexă a măsurării performanţei globale a sistemului şi
asigurarea unor condiţii de trai îmbunătăţite pentru rezidenţii locali.

În ultimul rând, diferenţele culturale europene, împreună cu lipsa unui model


standardizat pentru managementul calităţii integrate, în cadrul destinaţiilor
turistice, impun ca diferite destinaţii să aibă o abordare diferită, care va depinde
de:
• Existenţa unui cadru reglementar local, regional sau naţional pentru
planurile de calitate;
• Stadiul care a fost atins şi practica managementului calităţii integrate în
destinaţii;
• Tipul şi numărul agenţiilor implicate în abordarea managentului calităţii
integrate;
• Modul în care aceste agenţii se implică şi gradul implicării lor în luarea
deciziilor, proiectarea şi implementarea planului de acţiune al calităţii şi evaluarea
acesteia;
• Diferitele măsuri implementate în interiorul destinaţiei, pentru a îndeplini
obiectivele.
Nivelul calităţii pe care îl aşteaptă turiştii ia forma aşteptărilor implicite şi
explicite care, în schimb, depind de tipurile de consumatori implicite şi explicite
care,în schimb depend de tipurile de consumatori impicaţi, din experienţa
anterioar din spaţiul sau din destinaţiile turistice comparabile. Aşteptările
consumatorului pot fi modificate prin comunicarea activă şi prin politica de
marketing a destinaţiei.
Acest tip de strategie aleas poate fi transpus într-un plan al calităţii. Din punct
de vedere al producţiei de servicii este interesant de semnalat decalajul dintre
nivelul calităţii dorite de destinaţie şi ceea ce oferă acea destinaţie (calitatea
percepută) poate să fie rezolvat printr-o politică de promovare şi informare,
campanii despre imaginea destinaţiei.
Acest model este interesant pentru că se creează o dinamic şi scoate în
evidentă punctele de vedere ale utilizatorului (turistul) şi ale productorului
(furnizorul de servicii). Evidenţiaza diferitele niveluri şi aşteptări ale calitii,
identifică decalajele dintre aceste niveluri şi permite lichidarea lor. Modelul este
global şi poate fi aplicat în sistemul “ destinaţiei turistice”. Aceste decalaje sunt
împărţite în funcţie de tip şi trebuie să fie corectate pe diferite căi. Există un
decalaj iniţial între nivelul de calitate aşteptat de vizitator şi punctul de vedere al
furnizorului de serviciu de la acest nivel.
Nivelul de calitate pe care turistul îl aşteaptă este influenţat de aşteptările
implicite şi explicite ale acestuia, care în schimb depinde de tipul consumatorilor
implicaţi, de experienţele anterioare din acceaşi staţiune sau în alte destinaţii
turistice comparabile. Alte decalaje pot fi indicate şi analizate, de exemplu
decalajul dintre percepţia operatorilor în legătură cu aşteptrile lor şi trasformarea
lor în obiective (calitatea dorită). Acest decalaj arată cât de bine se descurcă acea
destinaţie.

Studiu de caz

Prezentarea situaţiei în turismul urban în paralel cu turismul de litoral în


oraşului Constanţa
Vocaţia turistică a oraşului Constanţa este conferitã în egală măsură de
situarea sa, geografică şi de profilul cultural-istoric al regiunii.
Aşezarea geografică a Constanţei reprezintă un element esenţial în ecuaţia
consolidrii turismului în zonă. Situat la confluenţa mai multor coridoare de
transport pan-european şi beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre,
municipiul Constanţa poate dezvolta cu uşurinţă o serie întreagă de produse
turistice, cum ar fi: , turismul balnear, turismul de odihnă şi recreare, turismul
sportiv şi nautic, turismul de afaceri şi turismul de croazieră şi de itinerar.
O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi şi nou,
dintre tradiţie şi modernitate. Această complementaritate conferă oraşului un plus
de farmec şi creează turiştilor posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege istoria şi
tradiţia locurilor pe care le viziteazã.
Staţiunea Mamaia, situatã în partea oraşul Constanţa, are cel mai fin nisip şi
cea mai netedă plajă de pe întreaga coastă. Plaja se întinde pe o lungime de 8 km
şi are o lăţime de 100-200 m. Perioada favorabilă helioterapiei este mai lung de
12 ore pe zi. Salinitatea mării este scăzută: 15.5 grame pe litru, iar fundul nisipos
complet lipsit de pietre, cu pantă foarte mică. În plus, practic nu există maree la
Marea Neagră, aşa că înotul poate fi practicat în condiţii de siguranţă mult mai
bune decât în alte părţi ale lumii.(Vezi figura 2 anexe)
Zona turistică Constanţa – Mamaia este încadrată de baruri şi restaurante de
toate categoriile, discoteci, terase, magazine, cinematografe, biblioteci, săli de
sport, piscine, baze nautice, săli de conferinţã, unităţi medicale specializate, bănci
şi instituţii de credit etc.
În staţiunea Mamaia funcţionează 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea
Neagră şi 4 pe Lacul Siutghiol. Acestea oferă turiştilor o gamă largă de servicii
specifice: plimbări cu hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing şi şcoală
de Yachting, scufundări, scutere acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu
colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip:
Catamaran şi Caravelle.
În strategia generalã de dezvoltare durabilă a oraşului Constanţa, susţinerea şi
încurajarea turismului a reprezentat o prioritate absolută. În acest sens, principala
preocupare a administraţiei publice locale a constituit-o, în paralel cu
modernizarea infrastructurii urbane, reabilitarea staţiunii Mamaia, parte integrantă
a municipiului şi principalul pol de atracţie turisticş din regiune.
Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit, aşa cum era şi firesc,
realizarea unei infrastructuri aferente, capabile să susţină şi să încurajeze
activităţile turistice în acest perimetru. . Astfel, a fost demarat un amplu program
de modernizare şi reabilitare menit să înscrie staţiunea Mamaia în cadrul
circuitelor turistice de referinţã pe plan mondial.
În cadrul acestui program au fost întreprinse următoarele acţiuni:
● Reabilitarea tramei stradale, a aleilor şi parcărilor din jurul hotelurilor;
● Reabilitarea iluminatului public şi aducerea acestuia la standarde europene
atât în ceea ce priveşte traficul auto şi pietonal, cât şi a iluminatului arhitectural
(toate imobilele din staţiunea Mamaia sunt iluminate prin dispozitive speciale);
● Reabilitarea spaţiilor publice prin amenajarea piaţetei Cazino Mamaia şi
Piaţetei Perla, reabilitarea zonelor pietonale şi a falezei de promenadă,
achiziţionarea şi montarea a 256 de bănci de odihnă tip Italia şi repararea şi
vopsirea a altor 247 de bănci existente, montarea de pavele autoblocante pe o
suprafaţă de peste 30.000 mp. De asemenea, au fost montate 7 bariere de limitare
a accesului autovehiculelor în zona de promenadă şi peste 3,5 km de borduri care
împiedică parcarea autovehiculelor pe zonele verzi. În cele două piaţete amenajate
în zona Cazino şi în zona Perla au fost construite două scene de spectacole
destinate organizării de manifestări şi evenimente artistice în aer liber, pentru
turişti, în perioada sezonului estival;
● Renovarea şi estetizarea faţadelor tuturor unităţilor turistice din staţiunea
Mamaia;
● Montarea de indicatoare rutiere şi indicatoare turistice noi. Pentru a înlesni
accesul turiştilor spre locurile de cazare, au fost amplasate panouri indicatoare în
dreptul hotelurilor din staţiune. Panourile sunt realizate în dimensiuni şi condiţii
grafice identice;
● Amenajarea a 8 locuri de joacă pentru copii, amplasate între hoteluri;
● Amenajarea a 5 fântâni arteziene şi bazine ornamentale moderne;
● Plantarea, în premieră în staţiunea Mamaia, a 146 de palmieri, ca elemente
decorative şi de atracţie turistică;
● Reconsiderarea traficului auto din staţiune prin amenajarea a 5 noduri de
întoarcere cu sens giratoriu, reabilitarea semnalizărilor rutiere şi executarea de
marcaje de-a lungul întregii staţiuni;
● Amenajarea de locuri de parcare noi şi reabilitarea parcărilor existente.
Turiştii pot parca autoturismele: în parcările păzite ale hotelurilor, în parcările
private, păzite şi iluminate, în parcările publice păzite şi iluminate, pe prima
bandă a bulevardului, în zilele de week-end;
● Realizarea unui sistem de irigat modern şi performant cu ajutorul căruia s-
au revigorat spaţiile verzi din staţiune şi suprafeţele de gazon din jurul hotelurilor.
Sistemul de irigat este format din 3 reţele paralele: 2 întinse pe Promenadă şi una
pe malul Lacului Mamaia. Lungimea totală a conductei principale este de 19.000
ml, irigatul făcându-se cu ajutorul a 311 aspensoare;
● Înfiinţarea unui serviciu de salvamar modern. În acest sens au fost
amenajate 10 posturi de observare, au fost achiziţionate 10 bãrci cu rame, 2 şalupe
rapide şi 20 de planşe de înot. În cadrul serviciului de salvamar activează 52 de
persoane, majoritatea foşti sportivi de performanţă;
● Amenajarea a 8 baze de agrement nautic care oferã turiştilor o gamă largă
de servicii specifice;
● Construirea unei arene de volei pe plajă care poate asigura organizarea de
competiţii profesioniste.
Toate aceste investiţii publice în zonă au constituit atât ipoteza, cât şi suportul
necesar pentru investiţiile private. Astfel, în ultimii patru ani, în staţiunea Mamaia
s-au finalizat o serie întreagă de investiţii private având ca reper fie modernizarea
capacităţii de cazare şi îmbunătăţirea gamei de servicii aferente, fie creşterea
gradului de atractivitate a perimetrului prin înfiinţarea unor noi obiective de
interes turistic. Astfel, din surse private, au fost construite trei noi hoteluri de 5
stele, iar alte unităţi hoteliere şi-au îmbunătăţit sensibil atât clasificarea turistică,
cât şi calitatea serviciilor oferite turiştilor. În acelaşi context, cu scopul de a
diversifica gama serviciilor şi atacţiilor turistice pe care le oferă zona, au fost
create şi lansate noi produse turistice, unice la nivelul regiunii extinse:
● Aqua Magic - cel mai mare parc de distracţii acvatic din Europa Centrală
de Est, este situat la intrarea în staţiunea Mamaia, având o suprafaţă de 27.200
mp, adresându-se tuturor categoriilor de vârstă şi putând primi 2500 de vizitatori
pe zi.
● Telegondola - instalaţie complexă de transport pe cablu, destinată tuturor
persoanelor care doresc să admire panorama staţiunii Mamaia. Capacitatea de
transport este de 600-1.500 de persoane/oră, iar turiştii se îmbarcă în două staţii,
prima în zona Perla, iar cea de-a doua în zona Cazino, lungimea traseului fiind de
2.000 m. În acest fel, turiştii au ocazia excepţionalã sã plutească efectiv pe
deasupra staţiunii Mamaia, timp de aproximativ şapte minute, la o înlţime
maximă de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind
închisă, cu ventilaţie naturală, cu protecţie la soare şi puternic vitrată, pentru a
asigura o vizibilitate foarte bună. Echipamentele folosite sunt de ultimă generaţie,
în conformitate cu standardele internaţionale în materie, gradul de siguranţã fiind
maxim.
●Autobuze turistice supraetajate

Anexe

Managementul calităţii integrate trebuie să fie uniform. Această abordare


asigură şi necesită în acelaşi timp integrarea verticală şi orizontală:
• Integrarea verticală: nici un sistem nu poate funcţiona decât dacă elementele care
îl alcătuiesc sunt legate unele de altele;
• Integrare orizontală: abordarea poate funcţiona doar dac elementele sunt legate
între ele printr-un process ciclic continuu; elementele abordării odată implementate pot fi
corectate pe baza rezultatelor obţinute.
Abordarea calităţii integrate pentru destinaţiile turistice urbane presupune mai
multe etape (figura 1, sursa: European Commission,Towards quality urban
tourism. Integrated quality management of urban tourist destination):

1. În prima fază este necesar un plan autentic susţinut de un lider capabil în


influenţarea partenerilor în destinaţiile în cauză;
2. Strategia şi politicile de care are nevoie (resurse umane, resurse naturale, calitatea
vieţii, moştenirea culturală) pot fi elaborate de partenerii implicaţi sub supravegherea
unei autorităţi conducătoare;
3. Se pun bazele pentru implementarea de măsuri de către diverşii furnizori publici
şi privaţi pentru diferitele servicii furnizate, în cadrul şi in afara sistemului;
4. Abordarea este în mod regulat măsurată folosind un set de indicatori, de către
partenerii implicaţi şi de către autoritatea conducătoare, pentru a supraveghea satisfacerea
grupurilor ţintă, integrarea în comunitate şi conservarea resurselor din punct de vedere
sustenabil;
5. În acest proces interactiv autoritatea care conduce planul se asigură că rezultatele
sunt analizate şi că s-au invăţat anumite lecţii plecând de la aceste rezultate la fiecare
nivel pentru a asigura o funcţionare corectă a întregului sistem.
Această abordare integrata prezinta o serie de avantaje:
• Permite analiza informaţiei colectate din destinaţiile selectate;
• Asigură o structură pentru a evidenţia concluziile studiului de caz şi pentru
formarea recomandărilor practice asupra:
o Dinamicilor parteneriatului şi proiectului;
o Dinamicii implementării;
o Dinamicii monitorizării, evoluării şi ajustărilor.

Figura 1. Calitatea managementului integrat în destinaţiile turistice urbane


Sursa: Comisia Europeană

Faze (1)Identificarea (2) Deciderea (3) Implementarea (4) Masurarea (5) Evaluarea
partenerilor actiunii actiunii efectelor si ajustarea
Fiecare Proiect Strategia si Operatii Indicatori Rezultate
faza comun politicile
si
elementele
cheie
Conceptul
de baza Dinamica Dinamica Dinamica Dinamica Dinamica evolutiei si
partenerului proiectului implementarii monitorizarii ajustarii

Autoritatea Analiza Initiativele Satisfactia Evaluare rezultatelor


conducatoare, situatiei autoritatii turistului Recomandari pentru
partenerii existente publice Satisfactia autoritatea
pricipali si Obiective si Serviciile si specialistilor conducatoare si
Continutul modul in care strategia suportul al in turism operatorii publici si
sunt globala autoritatii Populatia private
interconectati Mediul si conducatoare locala si
Distribuirea dezvoltarea Servicii calitatea vietii
rolurilor intre sustenabila turistice Impactul
parteneri Resurse oferite asupra
umane decatre toti mediului
partenerii
inainte, in
timpul si
dupa vizita

Parteneri Autoritatea Conducerea, Autoritatea Autoritatea Autoritatea


implicati conducatoare operatori conducatoare, conducatoare, conducatoare,operatori
si partenerii publici , operatori operatori publici siprivati
private publici si publici si
sipopulatia privati privat
locala

Ciclu continuu
Integrare

Principalii indicatori din domeniul turismului pentru oraşul Constanţa şi staţiunea


Mamaia pot fi redaţi cel mai bine prin următorul tabel:

Figura 2 Principalii indicatori din domeniul turismului ai oraşului Constanţa


Sursa: Direcţia de Statistică Judeţeană Constanţa

Capacitatea totală de cazare 28.000 locuri


Numărul total de unităţi turistice 120
Numărul unităţilor turistice din staţiunea Mamaia 83
Numărul unităţilor turistice din oraşul Constanţa 37
Unităţi turistice de 5 stele 5
Unităţi turistice de 4 stele 15
Unităţi turistice de 3 stele 40
Unităţi turistice de 2 stele 54
Unităţi turistice de 1 stea 6
Numărul total al turiştilor/an 378.000
Numărul turiştilor străini 52.000
Durata medie a sejurulu 5 – 7 zile
Gradul de ocupare pentru staţiunea Mamaia/sezon estival (1 mai – 1 oct.) 75 %

Analiza Swot

Puncte forte Puncte slabe


- cadru natural propice dezvoltării - supra-aglomerarea staţiunii Mamaia în
activităţilor de turism (Marea Neagră, plaje perioada de vârf a sezonului estival şi în
fine şi însorite, fundul weekend-uri;
mării este nisipos şi complet lipsit de - locuri de parcare insuficiente, raportat la
pietre, cu pantă foarte mică, lipsa numărul de turişti din perioada estivală;
mareelor); - lipsa unor produse turistice permanente;
- capacitate de cazare ridicată, aflată în - unii agenţi economici practică preţuri
plină ridicate care descurajeazã infuzia de turişti
extindere (cca.1/3 din totalul capacităţii de străini, aceştia având posibilitatea să aleagã
cazare la nivel naţional, locul 1 pe ţară); din piaţă destinaţii turistice mai avantajoase
- tradiţie deosebită în activităţile cu caracter sub aspectul raportului calitate/preţ;
turistic (peste 100 de ani); - lipsa infrastructurii adecvate dezvoltării
- potenţial balnear ridicat; turismului de croazieră (porturi turistice şi
- interesul deosebit al autorităţilor publice de agrement);
locale şi - valorificarea slabă din punct de vedere
al cetăţenilor pentru dezvoltarea sectorului turistic a potenţialului istoric şi cultural de
turistic; care dispune zona;
- Mamaia este clasificată în categoria - prezenţa platformelor industriale şi a
staţiunilor de interes naţional; portului comercial în vecinătatea zonelor
- apariţia unor produse turistice noi, inedite turistice creează unele probleme de imagine
pentru această regiune (Aqua Magic, şi de confort şi reprezintă un factor
Telegondola, autobuze turistice, decorarea important de poluare a mediului;
staţiunii Mamaia cu - lipsa unei strategii comune pe termen lung
palmieri exotici, fântâni arteziene, a investitorilor în turism şi a administraţiei
amenajarea unor piaţete moderne unde au publice centrale şi locale privind
loc diferite manifestări artistice, cazinouri dezvoltarea
şi parcuri de distracţii); sustenabilă şi integrată a acestui sector;
- poziţionare geograficã favorabilã - informaţii turistice şi materiale
dezvoltării unor produse turistice noi promoţionale puţine şi de proastă calitate.
(turismul itinerar, turismul de
croazieră, turismul de afaceri etc.);
- patrimoniu istoric şi cultural de mare
valoare;
- resurse umane calificate şi cu experienţă
în domeniul turistic;
- accesibilitatea zonelor turistice, căi de
acces moderne (autostrăzi, drumuri
naţionale, căi ferate) conectate la
principalele coridoare de transport
european;
- perimetrul este bine mobilat sub aspectul
unităţilor de alimentaţie publicã şi
deservire a turiştilor;
- serviciu modern de salvamar şi alte
servicii specializate destinate siguranţei şi
protecţiei turiştilor, ceea ce a condus la
cvasieradicarea infracţionalităţii în zonã.

Oportunităţi Ameninţări
- poziţia în teritoriu, la confluenşa a trei - concurenţa exercitată pe piaţa regională a
mari zone şi capacitatea scăzută a agenţilor
geopolitice, creează premizele valorificării economici locali de a se adapta la o piaţã
superioare a potenţialului turistic de care concurenţială unică;
dispune oraşului Constanţa şi arealul din - scăderea interesului turiştilor români
proximitatea sa pentru produsele turistice autohtone;
- prezenţa pe piaţa locală a unor - fenomenul de eroziune a plajelor şi a
touroperatori de anvergură internaţională falezei poate afecta pe termen lung
(TUI, Neckerman etc.); dezvoltarea activităţilor turistice în această
- Canalul Dunărea – Marea Neagră pot zonă;
reprezenta noi artere turistice în perspectiva - vecinătatea platformelor industriale şi a
amenajării unor porturi turistice de portului comercial constituie un factor
agrement în zona litorală, contribuind la important de risc ce contribuie la
dezvoltarea turismului de croazieră; degradarea mediului şi generează poluarea
- dezvoltarea economică a zonei costiere continuă a aerului şi a apei, amputând astfel
generează o circulaţie benefic turismului de din ţialul turistic al zonei;
afaceri. - alocarea fondurilor publice pentru
- aderarea la Uniunea Europeană şi dezvoltare în domeniul turismului pe
creşterea posibilităţilor de acces la criterii de apartenenţă politică şi clientelă
produsele occidentale. de partid;
- absenţa unor politici ţi strategii coerente
de dezvoltare integrată a zonei costiere
(infrastructură şi echipare tehnico-edilitară,
protecţia şi reabilitarea mediului natural şi
construit etc.)descurajează anumiţi
investitori străini care doresc să investească
în sectorul turistic din această zonă.

Concluzii
Imaginea orasului reprezinta o dubla provocare. Inprimul rand, agentii turistici
si autoritatile urbane trebuie sa fie capabili sa raspunda asteptarilor si nevoilor
crescande ale turistilor atrasi de bogatele si variatele matrice cultural, de afaceri,
divertisment, cumparaturi, sport si alte atractii. In al doilea rand, orasele trebuie sa
se asigure ca turismul este dezvoltat si gestionat in asa fel incat beneficiile
rezultate in urma imbunatatirii facilitatilor pentru mentinerea turismul pe piata
competitiva sa nu contribuie la deteriorarea mediului urban, ci mai degraba la
imbunatatirea acestuia, fara sa devina o povara financiara pentru autoritatile
locale.
Un turism de calitate poate contribui la realizarea unei dezvoltari durabile in
zonele urbane, prin imbunatatirea competitivitatii afacerilor, prin indeplinirea
nevoilor sociale si prin pastrarea mediului natural si cultural. Destinatiile turistice
necesita o abordare globala, focalizata pe satisfacerea turistului si bazata pe
principiile dezvoltarii durabile, aceasta activitate fiind descrisa ca management al
calitatii integrate. (IQM)

Bibliografie
1. Blank U. ,The Community Tourism Industry Iperative: The Necessity, The
Opportunities, It’s Potential,Ventura Puplishing, Stae College, PA. (1989)
2. Cazes F., Potier , Le Tourisme urbain, Que sais-je, Presses Universitaires
de France. (1996)
3. Cockerell N, Urban Tourismin Europe. Travel and Tourism Analysts No
6:44-60.(1997)
4. Judd Dennis, Fainstein Susan, The Tourist City. Yale University Press,
New Hven/London. (1999)
5. Kotler Ph., Haider D.H., Rein I., Le management du Marketing
Boucherville.Gaёtan Morin editeur,Quebec, Canada. (1993)
6. Law C., Tourism and urban revitalization, East Midland Geographer vol
14, 49-60 (2002)
7. Martin, B. and Mason, S., The role of tourism in urban regeneration,
Leisure Studies, Vol.7, 75-80. (1988)
8. Law C., Urban Tourism: Thevisitor Economy and the Growht of large
Cities, London. .(2002)
9. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti. (2004)
10. Page S. ,Urban Tourism.Introduction in Tourism Management,Towards
the Millenium, Oxford, Pergamon. (2000)
11. Stanciulescu Gabriela, Lupu N., Tigu Gabriela, Dictionar polyglot
explicative de termini utilizati inturism, Editura All, Bucuresti. (1998)
12. Stanciulescu Gabriela, Managementul turismului durabil in centrele
urbane, E ditura Economica, Bucuresti. (2004)
***European Commission , Towards quality urban tourism. Integrated quality
management (IQM) of urban tourist destinations, Enterprise Directorate- General
Tourism Unit, Brussels. (2000)
***www.constanta.insse.ro
***www.constantaonline.ro