FSMSS

1. Teoria generală a ştiinţei militare constituie cadrul teoretic de

ansamblu, al cărui scop principal constă în descoperirea şi studierea:
a. legilor şi principiilor luptei armate;
b. acţiunilor militare atât în ansamblul lor, cât şi a celor desfăşurate de
fiecare categorie de forţe armate sau gen de armă în parte
c. factorilor care influenţează şi determină desfăşurarea şi deznodământul
războiului.

2. Ştiinţa militară are un conţinut bogat şi o problematică complexă şi

diversificată, astfel încât în conţinutul ei se circumscriu:
a. teoria generală;
b. studiul războiului;
c. teoria artei militare;
d. istoria militară;
e. teoria organizării militare;
f. teoria instruirii trupelor;
g. logistica militară;
h. sociologia şi economia militară;
i. conducerea trupelor etc.

3. Strategia militară, ca parte componentă a..........................., este

disciplina care cuprinde cunoştinţele referitoare la conducerea războiului în
ansamblu, a campaniilor militare şi a operaţiilor duse cu mari grupări de forţe.
a. teoriei organizării militare;
b. artei militare;
c. conducerii trupelor.

4. Strategia militară stabileşte, la nivelul cel mai înalt, modalităţile de

folosire a forţelor şi mijloacelor, orientează şi direcţionează....................................,
încadrând acţiunile acestora într-o concepţie unitară, în vederea îndeplinirii
scopului strategic general al războiului.
a. arta operativă;
b. tactica;
c. teoria instruirii trupelor;
d. logistica şi celelalte părţi ale ştiinţei militare;
e. teoria organizării militare.

5. În conformitate cu legile luptei armate, strategia militară fundamentează:

a, logica desfăşurării acţiunilor strategice, regulile, procedeele şi normele
lor;
b. conducerea războiului în ansamblu, a campaniilor militare şi a operaţiilor
duse cu mari grupări de forţe;
c. modalităţile de folosire a forţelor şi mijloacelor.
 6. Arta operativă, domeniu al artei militare, ca disciplină ştiinţifică, se
ocupă cu:
a. factorilor care influenţează şi determină desfăşurarea şi deznodământul
războiului
b. studiul pregătirii şi ducerii operaţiilor;
c. elaborează principiile de pregătire şi ducere a acestora conform legilor
luptei armate, în condiţiile caracteristice zonelor de operaţii şi teatrelor de interes
naţional.

7. Tactica este disciplina care se ocupă cu studiul luptei desfăşurate pe

uscat, în aer şi pe mare de către mari unităţi, unităţi şi subunităţi. Ea elaborează:
a. principiile de pregătire a teritoriului şi economiei naţionale pentru
apărare;
b. principiile, procedeele de pregătire şi ducere a luptei;
c. principiile de pregătire a populaţiei pentru apărare;

8. Teoria instruirii trupelor se ocupă cu....................................., formelor

şi metodelor de instruire şi educare a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi, de
însuşire a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor necesare organizării şi ducerii
acţiunilor de luptă.
a. elaborarea principiilor;
b. elaborarea legilor şi principiilor luptei armate;
c. elaborarea principiilor ştiinţifice ale organizării forţelor armate.

9. Teoria organizării militare are ca obiect de

studiu............................... ......................................, ale dezvoltării diferitelor
categorii de forţe armate şi arme şi a proporţiilor dintre ele, precum şi elaborarea
principiilor sistemului de mobilizare şi completare cu personal.
a. elaborarea principiilor;
b. elaborarea legilor şi principiilor luptei armate;
c. elaborarea principiilor ştiinţifice ale organizării forţelor armate.

10. Mijloacele, metodele şi procedeele folosite în strategie pentru realizarea

scopului şi atingerea obiectivului propus se stabilesc în funcţie de:
a. principiile, procedeele de pregătire şi ducere a luptei;
b. modalităţile de folosire a forţelor şi mijloacelor;
c. cadrul procesual (scenariu).

11. Legile luptei armate reprezintă raporturile esenţiale, necesare, generale,

repetabile şi relativ stabile, între laturile interne ale fenomenului război, precum şi
între acestea şi alte domenii ale vieţii sociale, care determină:
a. pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare;
b. modalităţile de folosire a forţelor şi mijloacelor;
 c. elaborarea principiilor ştiinţifice ale organizării forţelor armate.

12. În literatura de specialitate, legile luptei armate sunt diferenţiate în:

a. specifice şi generale;
b. generale şi particulare;
c. convenţionale şi neconvenţionale.

13. Legile .........................ale unor teoreticieni militari, întrucât determină

lupta armată independent de voinţa oamenilor. Cunoaşterea şi folosirea lor corectă
înseamnă respingerea oricărei forme de subiectivism şi voluntarism, constituind
baza teoretico-metodoiogică a conducerii ştiinţifice a forţelor în acţiunile militare
proiectate.
a. sunt creaţii;
b. reprezintă idei şi concepte;
c. nu sunt creaţii.

14. Principiile luptei armate sunt considerate uneori ca ........................ce

trebuie respectate în acţiunile militare, ca adevăruri ce nu mai trebuie demonstrate
ori căi rezolutive posibile prin efortul convergent al concepţiei şi execuţiei ş.a.
a. norme fundamentale;
b. ideologii;
c. teoreme şi axiome.

15. Enumeraţi trei dintre principiile luptei armate.

a. ................................................................................
b. ................................................................................
c. ..................................................................................