Sunteți pe pagina 1din 11

TEMA 1 - Notiuni introductive

1.      Daţi câte două exemple de variabile pentru fiecare tip de scală de măsurare

scala nominala: tipurile temperamentale (coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic)


sexul ( masculin; feminin)
religia ( catolica, ortodoxa, adventista, musulmana, etc. )
scala ordinala nivelul de satisfactie
varsta, ca si interval
calificativele unui test
scala de interval temperatura ( in grade Celsius)
Coeficientul de intelingenta masurat prin valorile obtinute la un test

scala de raport temperatura ( grade Kelvin)


timpul
greutatea
ianltimea
varsta

2.      Daţi câte două exemple din fiecare tip de variabilă continuă/discretă,
independentă/dependentă

Variabila continua punctajul unui test


temperatura
Variabila discreta numarul membrilor unei familii
numarul pestilor dintr-un acvariu
Variabila independenta relaxarea
muzica simfonica
Variabila dependenta cresterea performantei
relaxarea

3.      Într-un studiu asupra efectului laptelui cald consumat seara, înainte de culcare, asupra timpului până la
adormire, care este variabila dependentă şi cea independentă?

Variabila dependenta timpul pana la adormire


Variabila independenta laptele cald consumat seara

4.      Daţi un exemplu de variabilă măsurată pe toate cele trei tipuri de scală, precizând unitatea de măsură

scala nominala temperatura ( Celsius, Kelvin)


scala ordinala temperatura (mai scazuta, mai ridicata, etc)
scala interval temperatura in grade Celsius ( interval numeric)
scala raport Temperatura in grade kelvin

5.      Pe ce scală se exprimă fiecare din următoarele variabile: numele subiectului, greutatea (kg), înălţimea (cm),
sexul (M/F), sportul practicat, poziţia în clasament, numărul de accidentări.

numele subiectului nominala


greuitatea (kg) interval / raport
inaltimea (cm) interval / raport
sexul (M/F) nominala
sportul practicat nominala
pozitia in clasament ordinala
numarul de accidentari interval/ raport

6.      Identificaţi în următoarele exemple scala de măsurare pentru variabilele scoase în evidenţă cu litere subliniate:

a. Distanţa parcursă de muncitorii unei fabrici de acasă până la locul de muncă


b. Numărul de angajări la o firmă de construcţii in fiecare semestru al anului.
c. Numărul de voturi pozitive pe care le primeşte fiecare dintre cei trei candidaţi la un concurs de conducere.

a. Distanta scala raport


b. semestru al anului scala nominala
c. trei candidati la un concurs de conducescala nominala

1
TEMA 2 - Statistici descriptive. Analiza de frecvenţe şi reprezentări grafice

Valorile de mai jos reprezintă distribuţia rezultatelor la un test de calcul aritmetic (numărul de calcule corecte)

Scor Scor Scor Scor Scor


55 30 52 49 54
46 53 54 50 59
52 57 48 45 49
51 62 46 33 42
48 39 47 50 56
50 68 44 51 53

Realizaţi:
1.  Tabelul frecvenţelor simple
2.  Indicaţi:

•      scorul cel mai frecvent


•      ce procent de valori se află sub scorul 33
•      valoarea (scorul) ce mai apropiată de percentila 20

3.  Tabelul frecvenţelor grupate (indicaţi modul de alegere a numărului de intervale, mărimea intervalului de clasă, intervalele de
clasă, frecvenţa simplă, relativă şi cumulată a grupelor de frecvenţă)
4.  Reprezentarea grafică de tip stem-and-leaf

1.  Tabelul frecvenţelor simple

Valoare fa Fc Fr(1) Frc(1)Fr(%) Frc(%)


68 1 30 0.03 1.00 3.33% 100.00%
67 0 29 0.00 0.97 0.00% 96.67%
66 0 29 0.00 0.97 0.00% 96.67%
65 0 29 0.00 0.97 0.00% 96.67%
64 0 29 0.00 0.97 0.00% 96.67%
63 0 29 0.00 0.97 0.00% 96.67%
62 1 29 0.03 0.97 3.33% 96.67%
61 0 28 0.00 0.93 0.00% 93.33%
60 0 28 0.00 0.93 0.00% 93.33%
59 1 28 0.03 0.93 3.33% 93.33%
58 0 27 0.00 0.90 0.00% 90.00%
57 1 27 0.03 0.90 3.33% 90.00%
56 1 26 0.03 0.87 3.33% 86.67%
55 1 25 0.03 0.83 3.33% 83.33%
54 2 24 0.07 0.80 6.67% 80.00%
53 2 22 0.07 0.73 6.67% 73.33%
52 2 20 0.07 0.67 6.67% 66.67%
51 2 18 0.07 0.60 6.67% 60.00%
50 3 16 0.10 0.53 10.00% 53.33%
49 2 13 0.07 0.43 6.67% 43.33%
48 2 11 0.07 0.37 6.67% 36.67%
47 1 9 0.03 0.30 3.33% 30.00%
46 2 8 0.07 0.27 6.67% 26.67%
45 1 6 0.03 0.20 3.33% 20.00%
44 1 5 0.03 0.17 3.33% 16.67%
43 0 4 0.00 0.13 0.00% 13.33%
42 1 4 0.03 0.13 3.33% 13.33%
41 0 3 0.00 0.10 0.00% 10.00%
40 0 3 0.00 0.10 0.00% 10.00%
39 1 3 0.03 0.10 3.33% 10.00%
38 0 2 0.00 0.07 0.00% 6.67%
37 0 2 0.00 0.07 0.00% 6.67%
36 0 2 0.00 0.07 0.00% 6.67%
35 0 2 0.00 0.07 0.00% 6.67%
34 0 2 0.00 0.07 0.00% 6.67%
33 1 2 0.03 0.07 3.33% 6.67%
32 0 1 0.00 0.03 0.00% 3.33%
31 0 1 0.00 0.03 0.00% 3.33%
30 1 1 0.03 0.03 3.33% 3.33%
Total ∑fa = 30 ∑fr = 1 ∑fr% = 100

2. Scorul cel mai frecvent este 50 cu frecventa simpla 3 si frecventa procentuala 10, sub care se afla 53,3% valori
Sub scorul 33 se afla 3,33% valori
Valoarea cea mai apropiata de percentila 20 este 45

2
3.  Tabelul frecvenţelor grupate (indicaţi modul de alegere a numărului de intervale, mărimea intervalului de clasă, intervalele de clasă,
frecvenţa simplă, relativă şi cumulată a grupelor de frecvenţă)

1. Diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica este
68 -30 = 38

2. Se imparte valoarea obtinuta la marimea posibila a intervalului de clasa:


2 => 38 : 2= 19 clase => prea mult
3 => 38 : 3= 13 clase => posibil
5 => 38 : 5= 8 clase => acceptabil
10 => 38 : 10 = 4 clase => prea putin

3. Se selecteaza marimea intervalului care conduce la un numar de clase cuprins intre 5 si 15. => Voi alege 5 deoarece creeaza o
distributie cu 8 clase, mai usor de analizat si manipulat
4. Se determina limita inferioara a primului interval. Daca marimea intervalului este 5, atunci limita superioara va fi 30+5-1 = 34
5. Se construiesc intervalele de clasa pentru fiecare interval:
35+5-1=39
40+5-1=44
45+5-1=49
50+5-1=54
55+5-1=59
60+5-1=64
65+5-1=69

Clase Fa Fc Fr(1) Frc(1)Fr(%) Frc(%)


65-69 1 30 0.03 1 3.33% 100.00%
60-64 1 29 0.03 0.97 3.33% 96.67%
55-59 4 28 0.13 0.93 13.33% 93.33%
50-54 11 24 0.37 0.80 36.67% 80.00%
45-49 8 13 0.27 0.43 26.67% 43.33%
40-44 2 5 0.07 0.17 6.67% 16.67%
35-39 1 3 0.03 0.10 3.33% 10.00%
30-34 2 2 0.07 0.07 6.67% 6.67%
Total ∑fa = 30 ∑fr = 1 ∑fr% = 100

4. Reprezentarea grafica de tip stem and leaf


Valorile sunt cuprinse intre 30 si 68
Tulpina = nr de zeci din fiecare valoare individuala = 10
Coloana Leaf = nr de unitati

3. 0 3 9 => 3*10+0=30
4. 2 4
4. 5 6 6 7 8 8 9 9
5. 0 0 0 1 1 2 2 3 3 4 4
5. 5 6 7 9
6. 2 8 6*10+8=68

3
TEMA 3 - Statistici descriptive. Indicatori numerici ai distribuţiilor statistice

1. Un psihoterapeut doreşte să verifice eficienţa unei noi metode pentru reducerea tendinţelor de tip fobic. În acest
scop selectează aleatoriu, dintr-un grup de pacienţicu tendinţe fobice, două grupuri, A şi B. Cu grupul A, utilizează
o metodă terapeutică „clasică”, iar cu grupul B, metoda nouă. La finalul terapiei aplică un chestionar de evaluare a
tendinţelor fobice, obţinând următoarele scoruri:

Grupul A: 79, 75, 98, 81, 82, 70, 60, 82, 77, 81, 81, 87, 88, 94, 79, 92, 77, 70, 74, 71
Grupul B: 73, 84, 76, 70, 69, 76, 46, 81, 92, 66, 87, 81, 78, 45, 67, 73, 88, 79, 95, 86

a)      Calculaţi media şi abaterea standard şi indicele de variabilitate pentru fiecare grup. Discutaţi comparativ aceste valori.

b)      Construiţi graficul box-plot pentru cele două grupuri şi discutaţi diferenţele de aspect pe care le constataţi.

Grupul A Grupul B
Valoare Fa Xi - m (Xi-m)2 fr% Frc% Valoare Fa Xi - m (Xi-m)2 fr% Frc%
98 98 1 18.1 327.61 5.00% 100.00% 95 95 1 19.4 376.36 5.00% 100.00%
94 94 1 14.1 198.81 5.00% 95.00% 92 92 1 16.4 268.96 5.00% 95.00%
92 92 1 12.1 146.41 5.00% 90.00% 88 88 1 12.4 153.76 5.00% 90.00%
88 88 1 8.1 65.61 5.00% 85.00% 87 87 1 11.4 129.96 5.00% 85.00%
87 87 1 7.1 50.41 5.00% 80.00% 86 86 1 10.4 108.16 5.00% 80.00%
164 82 2 2.1 4.41 10.00% 75.00% 84 84 1 8.4 70.56 5.00% 75.00%
243 81 3 1.1 1.21 15.00% 65.00% 162 81 2 5.4 29.16 10.00% 70.00%
158 79 2 -0.9 0.81 10.00% 50.00% 79 79 1 3.4 11.56 5.00% 60.00%
154 77 2 -2.9 8.41 10.00% 40.00% 78 78 1 2.4 5.76 5.00% 55.00%
75 75 1 -4.9 24.01 5.00% 30.00% 152 76 2 0.4 0.16 10.00% 50.00%
74 74 1 -5.9 34.81 5.00% 25.00% 146 73 2 -2.6 6.76 10.00% 40.00%
71 71 1 -8.9 79.21 5.00% 20.00% 70 70 1 -5.6 31.36 5.00% 30.00%
140 70 2 -9.9 98.01 10.00% 15.00% 69 69 1 -6.6 43.56 5.00% 25.00%
60 60 1 -19.9 396.01 5.00% 5.00% 67 67 1 -8.6 73.96 5.00% 20.00%
1598 20 9.4 1,435.74 100.00% 66 66 1 -9.6 92.16 5.00% 15.00%
N-1 19 116.0 46 46 1 -29.6 876.16 5.00% 10.00%
45 45 1 -30.6 936.36 5.00% 5.00%
1512 20 -3.2 3,214.72 100.00%
N-1 19 183.2
Grup A mA = 1598 :20 = 79.90
Grup B mB = 1512 :20 = 75.60 Grupul A, tratat cu metoda "clasica" are un nivel mediu mai ridicat al
tendintelor fobice (79,9) decat grupul tratat cu metoda noua (76,6)
Abaterea medie grup A Abaterea medie grup B

d= ∑ (xi - m) / N d= ∑ (xi - m) / N
1. d= 9,4 / 20 = 0.47 1. d= -3,2/ 20 = -0.16 =0
2. d= 116/20 = 5.80 2. d= 183,2 / 20 = 9.16
d= ∑ (xi - m) / (N-1) d= ∑ (xi - m) / (N-1)
3. d= 116/19 = 6.11 3. d= 183,2 / 19 = 9.64

Dispersia (abaterea medie patratica) grup A Dispersia (abaterea medie patratica) grup B

s2 = ∑(Xi-m)2 / N s2 = ∑(Xi-m)2 / N
1. s2 = 1,435.74 :20 = 71.79 1. s2 = 3,214.72 :20 = 160.74
2. s2 = 1,435.74 :19 = 75.57 2. s2 = 3,214.72 :19 = 169.20

Abaterea standard Grup A Abaterea standard Grup B

s=√(∑(xi-m)2 / N) s=√(∑(xi-m)2 / N)
1. s= √71,79 = 8.47 1. s= √160,74 = 12.68
2. s= √75,57 = 8.69 2. s= √169,20 = 13.01

Coeficientul de variatie Grup A Coeficientul de variatie Grup B

cv= s/m *100 cv= s/m *100


1. cv= 8,47/79,90= 0.11 1. cv= 12,68/75,60 = 0.17
2. cv= 8,69/79,90= 0.11 2. cv= 13,01/75,60 = 0.17

Grupul tratat cu metoda noua este mai neomogen, prezinta o variabilitate mai mare a scorurilor ( abaterea standard a grupului B este 16,68 fata de cea a
grupului A de 8,47 calculata dupa formula cu N sau 13,01 fata de 8,69 calculata dupa formula cu N-1). Asadar noua metoda variaza mai mult de la un individ
la altul decat vechea metoda.

Coeficientul de variabilitate, in ambele cazuri se apropie de 15%, ceea ce inseamna o buna omogenitate a celor doua distributii, si respectiv o
reprezentativitate buna a mediilor lor. Cu toate acestea variabilitatea grupului B este mai mare decat variabilitatea grupului A

Indicatori Grup A Grup B


79 73
75 84
98 76
81 70
82 69 Graficul box plot pentru cele doua grupuri
70 76
60 46 90
82 81 80
77 92
81 66 70
81 87 60
87 81
88 78 50
94 45 40
79 67
30
92 73
77 88 20
70 79
10
74 95
71 86 0
Total Fa 20 20 Grup A Grup B
Media 79.9 75.6
Abaterea standa 9.03 13.08
Valoarea maxima 98 95 Grupul A are o tendinta centrala mai ridicata decat grupul B. Grupul B
Quartila 3 (Q3) 83.25 84.5 are o limita superioara mai mica si o limita inferioara mai mica decat
Mediana 80 77 grupul A; cu toate acestea are o imprastiere mai mare datorata si
Quartila 1 (Q1) 74.75 69.75 celor doua valori foarte mici fata de restul valorilor. Acest lucru
Valoarea minima 60 45 exprima fie ca cei doi subiecti au fost luati gresit in masuratoare, fie
Quartila 1 74.75 69.75 ca tratamentul a avut alt efect asupra lor.
Q2 Box 5.25 7.25
Q3 Box 3.25 7.5
Whisker - 14.75 24.75
Whisker + 14.75 10.5

2. Ce indicator al tendinţei centrale poate fi utilizat pentru a descrie fiecare dintre următoarele
distribuţii ipotetice
a)      Frecvenţa (motivaţi
cardiacă fiecare
pentru alegere):
un grup de subiecţi aflaţi înaintea unei şedinţe de aerobic (măsurată în
bătăi pe minut)
b)      Preferinţa religioasă a unui eşantion de participanţi la o conferinţă internaţională
c)      Evaluarea motivaţiei pentru zbor a unui grup de candidaţi piloţi, apreciată ca una dintre următoarele
valori; (1) foarte slabă; (2) slabă; (3) medie; (4) bună; (5) foarte bună
d)     Venitul anual al angajaţilor unei societăţi (în lei)
e)      Tipurile de fobii diagnosticate pentru un grup de pacienţi
f)       Timpul consumat cu rezolvarea unor probleme de tip cognitiv (măsurat în secunde)
g)      Înălţimea în centimetri a unui grup de baschetbalişti

a) Modul - deoarece reprezinta valoarea cu frecventa cea mai mare de aparitie sau clasa de interval cu
frecventa cea mai mare de aparitie
Mediana - valoarea din mijlocul distributiei care are 50% dintre valori deasupra ei si 50% sub ea
b) Modul este singurul indicator pentru scala nominala
c) Mediana - poate fi utilizata pe scale ordinale si de interval/ raport
d) Mediana deoarece este vorba de o scala ordinala
e) Modul, deoarece este vorba de o scala nominala
f) Media
g) Mediana si Modul

3) Care dintre indicatorii împrăştierii (amplitudine, abatere interquartilă, abatere standard) ar trebui
aleşi pentru fiecare dintre următoarele situaţii:
a)      Distribuţia este puternic asimetrică, având câteva valori extreme într-o singură direcţie a curbei
b)      Intenţionaţi să utilizaţi proceduri statistice avansate (de exemplu, să emiteţi aprecieri asupra
„populaţiei” pe baza datelor de eşantion )
c)      Vreţi să ştiţi întinderea maximă a unei distribuţii
d)     Vreţi ca fiecare valoare a distribuţiei să fie luată în considerare
e)      Valoarea cea mai mare a distribuţiei este „mai mult de 10”

a) abaterea interquartila sau seminterquartila reprezinta distanta unui scor "tipic" fata de amplitudinea intregii distributii
RSQ= (Q3 - Q1) / 2Q3 = percentila 75
Q1 = percentila 25

nu este afectata de valorile aberante

b) Abaterea standard este indicatorul principal al imprastierii utilizat in diverse proceduri statistice avansate
c) amplitudinea absoluta si cea relativa
R= Xmax - X min
R% = R / m *100

d) abaterea standard
e) abaterea interquartila sau semiinterquartila

Întrebări pregătitoare pentru evaluarea parţială Raspunsuri


1.      Pe ce scală de măsurare se exprimă culoarea ochilor? nominala
2.      Frecvenţa relativă cumulată se mai numeşte şi...
3.      Dacă abaterea standard a unei distribuţii este 4, care este dispersia? s=√(s2 /N) = 4 => s2=16
4.      Pe ce scală se exprimă atitudinea faţă de statistică măsurată pe o scală continuă de la 1 (absolut
antipatică) la 10 (absolut simpatică)? ordinala
5.      Daca toate valorile unei distribuţii sunt mărite cu aceeaşi valoare, media distribuţiei... creste cu aceeasi valoare
rezultatul raportului dintre
6.      Dacă toata valorile unei distribuţii sunt împărţite la o valoare, abaterea standard a distribuţiei... vechea abatere standard si
constanta
4
TEMA 4 - Statistica inferentiala. Scorurile z şi curba normală

La o şcoală de aviaţie a fost evaluată preferinţa pentru risc a studenţilor care au avut incidente de
zbor. Unul dintre studenţi a obţinut scorul 60 la preferinţa pentru risc. Presupunând că preferinţa
pentru risc a populaţiei de studenţi piloţi ar avea o distribuţie normală, cu media 50 şi abaterea
standard 8, calculaţi răspunsul la următoarele întrebări:

1.Care este scorul z corespunzător studentului respectiv?

scorul z corespunzator elevului respectiv este:


z= (x-m ) / s = (60-50) / 8 = 1.25

2.Care este procentajul valorilor posibile între valoarea 60 şi medie?

m= 50
zm= 0 => procentajul valorilor intre 60 si media 50 este de 0,3944 (39,44 %)
z60 = 1.25

3.Care este procentajul valorilor mai mari decât 60?

procentajul peste medie = 50%


procentajul celor peste 60 va fi 50 - 39,44 = 10.56%

4.Care este procentajul scorurilor mai mici de 60?

100-10,56 = 89.44% mai mici ca 60

5.Care este probabilitatea de avea un scor mai mare de 53?

z53=(53-50) / 8 = 0.38 => intre 53 si medie = 0,1443 = 14,43%


=> 50-14,43 = 35,57% peste 53

6.Care este probabilitatea de a avea un scor mai mic de 30?

z30=(30-50)/8 = -2.50 =>-0,4938 => 49,38%


Probabilitatea de a avea un scor sub 30 este de 50-49,38 = 0,6%

7.Care este probabilitatea de a avea un scor cuprins între 35 şi 42?

z35=(35-50)/8 = -1.88 => 0,4693


z42=(42-50)/8 = -1.00 => 0,3413

8.Care este scorul minim pe care îl poate avea o persoană pentru a intra în primii 10% dintre su

aria dintre medie si linia noastra este de 50% - 10% = 40%


z=1,29 => x= m+z*s = 50+1,29*8 = 50+ 10.32 = 60.32

9.Care este scorul maxim pe care trebuie să îl obţină cineva pentru a se afla printre ultimii 15%

z=-1,04 => x= 50+(-1,04)*8 = 50-8,32 = 41.68

5
TEMA 5 - Statistica inferentiala. Concepte fundamentale

1.Să presupunem că media populaţiei pentru o scală de anxietate este µ=40. După un cutremur puternic se obţin următoarele scoruri pe un eşantion de subiecţi care se
adresează unui cabinet de psihologie clinică: 62, 49, 44, 46, 48, 52, 57, 51, 44, 47.
-Testaţi ipoteza conform căreia nivelul anxietăţii este influenţat de cutremur. (α=0,05, bilateral).

Valori Valori Fa Xi-m (Xi-m)2


62 62 1 12 144
49 57 1 7 49
44 52 1 2 4
46 51 1 1 1
48 49 1 -1 1
52 48 1 -2 4
57 47 1 -3 9
51 46 1 -4 16
44 44 2 -6 36
47 Total 10 6 264
Total Fa = N 10.00 38
Media populatiei (μ) 40.00
Media esantionului 50.00
Abaterea standard (s) 5.77
Valoarea maxima 62.00 s2 = ∑(Xi-m)2 / N
Quartila 3 (Q3) 51.75 s2= 26.4
Mediana 48.50 s=√(∑(xi-m)2 / N)
Quartila 1 (Q1) 46.25 s= 5.14
Valoarea minima 44.00
Df (grade de libertate) 9.00

tcritic pentru alfa 0.05, cu 9 grade de libertate df, bilateral=1,83 (se citeste în tabelul lui t, la intersecţia liniei 9 cu coloana
0,05)

df a = 6,10 a = 0,05 a = 0,025 a = 0,01 a = 0,005 a = 0,0005


1 3.078 6.314 12.706 31.821 63.657 636.62
2 1.886 2.92 4.303 6.965 9.925 31.598
3 1.638 2.353 3.182 4.541 5.841 12.924
4 1.&3 2.132 2.776 3.747 4.604 8.61
5 1.476 2.015 2,571 3.365 4.032 6^869
6 1.44 1.943 2.447 3.143 3.707 5.959
7 1.415 1.895 2.365 2.998 3.499 5.408
8 1.397 1.86 2.306 2.896 3.355 5.041
9 1,383 1.833 2.262 2.821 3.25 4.781
10 1.372 1.812 2.228 2.764 3.169 4.587
11 1.363 1,796 . 2.201 2,718 3.106 4.437
12 1.356 1.782 2.179 2.681 3.055 4.318
13 1.35 1.771 2.16 2.65 3.102 4.221
14 1.345 1.76 2.145 2.624 2.977 4.14

tcritic= 2.26
tcalculat= (m-μ) / sm= (50-40) / 1,83 5.48 unde: m = media esantionului
= (50-40) / 1,62 6.15 μ = media populatiei
sm = eroarea standard a mediei
Sm= ρ/√N= 5,77/√10= 1.83 unde: ρ= abaterea standard a populatiei
= 5,14/√10= 1.62 N= numarul valorilor

Fie ca luam t calculat automat (cu formula din excel) = 5,48, fie dupa formula manuala = 6,15 este > decat t critic = 2,26
Decizia statistică: respingem ipoteza de nul

Decizia cercetarii: Datele eşantionului susţin ipoteza cercetării in sensul ca anxietatea după cutremur este mai mare decât media anxietăţii (populaţiei generale).

-Calculaţi intervalul de încredere pentru media populaţiei (95%).

μ= m±z critic * sm

Limita inferioara μ= 50-2,26*1,83= 45.87


50-2,26*1,62= 46.33

Limita superioara μ= 50+2,26*1,83= 54.13


50+2,26*1,62= 53.67

Putem afirma cu o probabilitate de 95% ca media reala a populatiei pentru o scala de anxietate in urma unui cutremur se afla intre 46,66 - 47,03 si 52,97- 53,34.

2.Scorurile obţinute la o scală de satisfacţie profesională de către angajaţii unui compartiment dintr-o companie privată sunt următoarele:
10, 12, 15, 11, 10, 22, 14, 19, 18, 17, 25, 9, 12, 16, 17.
Scala a fost aplicată întregului personal al companiei (µ=13 şi σ=4)
-Este nivelul de satisfacţie al compartimentului respectiv semnificativ mai mic decât satisfacţia la nivelul întregii companii? (pentru
alfa=0.01)

Anexa 2.Tabelul valorilor critice pentru distribuţia t Student (bilateral)


Df(N-1) a = 6,10 a = 0,05 a = 0,025 a = 0,01 a = 0,005 a = 0,0005
1 3.078 6.314 12.706 31.821 63.657 636.620
2 1.886 2.920 4.303 6.965 9.925 31.598
3 1.638 2.353 3.182 4.541 5.841 12.924
4 1.&3 2.132 2.776 3.747 4.604 8.610
5 1.476 2.015 2.571 3.365 4.032 6.869
6 1.440 1.943 2.447 3.143 3.707 5.959
7 1.415 1.895 2.365 2.998 3.499 5.408
8 1.397 1.860 2.306 2.896 3.355 5.041
9 1.383 1.833 2.262 2.821 3.250 4.781
10 1.372 1.812 2.228 2.764 3.169 4.587
11 1.363 1.796 2.201 2.718 3.106 4.437
12 1.356 1.782 2.179 2.681 3.055 4.318
13 1.350 1.771 2.160 2.650 3.102 4.221
14 1.345 1.760 2.145 2.624 2.977 4.140
15 1.341 1.753 2.131 2.602 2.947 4.073
16 1.337 1.746 2.120 2.583 2.921 4.015
17 1.333 1.740 2.110 2.567 2.898 3.965
18 1.330 1.734 2.101 2.552 2.878 3.922
19 1.328 1.729 2.093 2.539 2.861 3.883
20 1.325 1.725 2.086 2.528 2.845 3.850
21 1.323 1.721 2.080 2.528 2.831 3.819
22 1.321 1.717 2.074 2.508 2.819 3.792
23 1.319 1.714 2.069 2.500 2.807 3.767
24 1.318 1.711 2.064 2.492 2.797 3.745
25 1.316 1.708 2.060 2.485 2.787 3.725
26 1.315 1.706 2.056 2.479 2.779 3.707
27 1.314 1.703 2.052 2.473 2.771 3.690
28 1.313 1.701 2.040 2.467 2.763 3.674
29 1.311 1.699 2.045 2.462 2.756 3.659
30 1.310 1.697 2.042 2.457 2.750 3.646
40 1.303 1.684 2.021 2.423 2.704 3.551
60 1.200 1.671 2.000 2.390 2.660 3.460
120 1.289 1.658 1.980 2.358 2.617 3.373
▲ 1.282 1.645 1.960 2.326 2.576 3.291

Valori Valori Fa Xi-m (Xi-m)2


10 25 1 9.87 97.35
12 22 1 6.87 47.15
15 19 1 3.87 14.95
11 18 1 2.87 8.22
10 17 2 1.87 3.48
22 16 1 0.87 0.75
14 15 1 -0.13 0.02
19 14 1 -1.13 1.28
18 12 2 -3.13 9.82
17 11 1 -4.13 17.08
25 10 2 -5.13 26.35
9 9 1 -6.13 37.62
12 Total 15 6.40 264.08
16
17
Total Fa = N 15.00
Media populatiei (μ) 13.00
Abaterea populatiei (ρ) 4.00
Media esantionului 15.13
Abaterea standard 4.66
Valoarea maxima 25.00
Quartila 3 (Q3) 17.50
Mediana 15.00
Quartila 1 (Q1) 11.50
Valoarea minima 9.00
Df (grade de libertate) 14.00

tcritic= 2.97
tcalculat= (m-μ) / sm= 2.07

Sm= ρ/√N= 1.03

t calculat < t critic se admite ipoteza de nul


ipoteza cercetarii nu este confirmata

6
TEMA 6 - Erori statistice

1.Calculaţi mărimea efectului pentru exerciţiile din tema pentru acasă a cursului 5 şi apreciaţi rezultatul prin prisma grilei
lui Cohen (utilizând abaterea standard a eşantionului drept estimare a abaterii standard a populaţiei, acolo unde nu este
dată).

Marimea efectului pentru primul exercitiu din tema 5


In cazul testului z sau t pentru diferenţa dintre media unui eşantion şi media populaţiei, indicele de mărime a efectului se
calculează după formula lui Cohen (1988):

d=(m-μ) / σ unde: m= media esantionului


μ= media populatiei
σ= abaterea standard a populatiei (cand nu o cunoastem, o folosim pe cea a
esantionului)
Mărimea efectului, pentru rezultatul cercetării cu privire la relaţia dintre un cutremur produs recent şi nivelul anxietăţii unui
eşantion de pacienţi care se adresează unui cabinet individual de psihologie clinică, se calculează astfel:

d= (50-40) / 5,77= 1.73


sau d= (50-40) / 5,14= 1.95

La numitor am utilizat abaterea standard a eşantionului, deoarece abaterea standard a populaţiei nu ne este cunoscută.
Dupa Cohen, valoarea obţinută indică o mărime a efectului mare (altfel spus, diferenţa dintre nivelul anxietăţii dinainte si după
cutremur este mare). Grila de interpretare a lui Cohen:

d (Cohen) 0.20 efect mic


0.50 efect mediu
0.80 efect mare

Marimea efectului pentru exercitiul al doilea ( un departament al unei firme)


testul t privind diferenţa dintre media la o scală de satisfacţie profesională a unui compartiment şi media la aceeaşi scală a
personalului din întreaga companie,

d=(15,13-13) / 4= 0.53

Potrivit lui Cohen, valoarea obţinută indică o mărime a efectului medie. Altfel spus, pare să fie o oarecare relaţie de influenţă dintre
gradele de satisfacţie înregistrate la nivelul angajaţilor întregii companii şi la nivelul angajaţilor compartimentului studiat, deşii
diferenţa între cele două medii s-a dovedit nesemnificativă. Această neconcordanţă dintre testul t şi îndicatorul de mărime a
efectului se explică prin numărul mic al angajaţilor compartimentului studiat(n=15).
2.Care este eroarea de tip II (β) atunci când puterea este: 0.64; 0.93?

1 - 0,64 = 0,36 (Când pragul alfa admis este cel mai mare posibil, adică, atunci când α= 0,05, atunci puterea testului t este
cea mai mare, şi atunci posibilitatea erorii de tip II- (β) este cea mai mică)
1 - 0,93 = 0,07 Cu cât puterea testului t este mai mare, cu atât probabilitatea erorii de tip II(β) este mai mică(eroarea de tip II se
produce atunci când admitem greşit ipoteza de nul şi respingem ipoteza cercetării care este de fapt adevărată).

3.Care este puterea testului dacă eroarea de tip II (β) este: 0.15; 0.46?

1 – 0,15 = 0,85
1 – 0,46 = 0,54
Cu cât probabilitatea erorii de tip II(β), este mai mică cu atât puterea testului t este mai mare.

7
TEMA 7 - Testul t pentru eşantioane independente

Într-un studiu asupra efectelor unui nou tratament al fobiei, datele pentru grupul experimental obţinute printr-o scală de evaluare a tendinţelor
fobice sunt: m1=27,2, s1=4 şi N1=15 Datele pentru grupul de control sunt: m2=34,4, s2=14 şi N2=15 Formulaţi:

Notă: Deşi datele din exemplu arată că m1 este mai mic decât m2, vom alege un test bilateral pentru că, să nu uităm, în practică, criteriile
deciziei statistice sunt fixate înaintea măsurării experimentale, când, deci, nu aveam de unde şti care vor fi valorile pe care le vom obţine.

Grup 1 Grup 2
m1= 27.2 m2= 34.4 m1-m2 -7.2
s1= 4 s2= 14
N1= 15 N2= 15
df1=N1-1 14 df2=N2-1 14 => df=df1+df2= 28
s =
1
2
16 s =
2
2
196
1/N1= 0.07 1/N2= 0.07

•Problema (întrebarea) cercetării


Este eficient noul tratament al fobiei?

•Ipoteza cercetării (H1)


Nivelul fobiei va fi mai scazut in urma tratamentului.

•Ipoteza de nul (H0)


Nivelul fobiei nu va influentat de tratament.

Aflaţi t critic pentru α=0.05; bilateral

tcritic = 2.04

•Calculaţi testul t pentru diferenţa dintre cele două eşantioane

t= (m1-m2) / Sdif

Sdif=√(((N1-1)*s12+(N2-1)*s22)/ (N1+N2-2))*(1/N1 + 1/N2)

Sdif=√((14*16+14*196)/28)*(0,07+0,07)= √((224+2744)/28)*(0,14)= √(2968/28)*0,14= √106*0,14= √14,84= 3.85

t=-7,2/3,85= -1.87

Daca luam t critic cu valoare negativa (-2,04) atunci t>t critic (-1,87>-2,04) ceea ce inseamna ca se verifica ipoteza cercetarii si tratamentul
impotriva fobiei este eficient. Se respinge ipoteza de nul.

•Calculaţi intervalul de încredere (99%) pentru diferenţa dintre mediile populaţiilor.

µdif = mdif ± tcritic * sdif

Limita superioară = -7,2+2,04*3,85= 0.66


Limita inferioară = -7,2-2,04*3,85= -15.06

•Calculaţi mărimea efectului

d=(m1-m2)/√(((N1-1)*s12+(N2-1)*s22)/((N1-1)+(N2-1)))= -7,2/ √((14*16+14*196)/28= -7,2/√106= -0.70

Marimea efectului este medie spre mare, dupa cum reiese din grila lui Cohen.

•Formulaţi şi motivaţi decizia statistică

Atat testul t al diferentei dintre cele doua medii, cat si testul de marime al efectului al lui Cohen resping ipoteza de nul si sustin ipoteza
cercetarii, prin urmare tratamentul are efect.

•Formulaţi concluzia cercetării, cu respectarea recomandărilor de raportare pentru acest test.

Noua metoda de tratare a fobiilor este mai eficienta decat metodele utilizate anterior.

8
TEMA 8 - Testarea diferenţei dintre mai mult de două medii independente: analiza de varianţă (ANOVA)

Efectul Stroop este un fenomen studiat în psihologia experimentală, care constă într-o situaţie informaţională conflictuală. De exemplu, cuvântul „albastru” este
tipărit cu litere de culoare roşie, iar subiectul trebuie să răspundă indicând culoarea literelor.
Un cercetător efectuează următorul experiment cu privire la efectul Stroop:
-Selectionează aleatoriu patru grupuri de subiecţi, fiecare grup fiind format din şase subiecţi;
-Subiecţilor din primul grup li se prezintă pătrate colorate şi li se cere să identifice culoarea;
-Celor din grupul 2 li se prezintă adjective scrise cu culori corespunzătoare („roşu” este scris cu roşu);
-Grupurilor 3 şi 4 li se prezintă combinaţii conflictuale între cuvinte şi culori, dar subiecţii din grupul 3 trebuie să identifice cuvântul, în timp ce subiecţii din grupul
patru trebuie să identifice culoarea.
-Variabila dependentă este timpul pentru răspuns corect, măsurat în zecimi de secundă
-Toţi subiecţii primesc 10 stimuli de acelaşi fel, fiind consemnat timpul mediu de răspuns.
-Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:

Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4


0.30 0.50 1.10 1.30
0.50 0.50 0.90 1.20
0.30 0.30 0.90 1.40
0.20 0.20 1.20 0.90
0.40 0.40 1.00 1.50
0.20 0.30 1.20 1.10

Anexa 3. Tabelul parţial al distribuţiei F pentru ά=0.05 1


df df intergrup (between)
intragrup
(within) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 161.4476 199.5000 215.7073 224.5832 230.1619 233.9860 236.7684 238.8827 240.5433 241.8817
2 18.5128 19.0000 19.1643 19.2468 19.2964 19.3295 19.3532 19.3710 19.3848 19.3959
3 10.1280 9.5521 9.2766 9.1172 9.0135 8.9406 8.8867 8.8452 8.8123 8.7855
4 7.7086 6.9443 6.5914 6.3882 6.2561 6.1631 6.0942 6.0410 5.9988 5.9644
5 6.6079 5.7861 5.4095 5.1922 5.0503 4.9503 4.8759 4.8183 4.7725 4.7351
6 5.9874 5.1433 4.7571 4.5337 4.3874 4.2839 4.2067 4.1468 4.0990 4.0600
7 5.5914 4.7374 4.3468 4.1203 3.9715 3.8660 3.7870 3.7257 3.6767 3.6365
8 5.3177 4.4590 4.0662 3.8379 3.6875 3.5806 3.5005 3.4381 3.3881 3.3472
9 5.1174 4.2565 3.8625 3.6331 3.4817 3.3738 3.2927 3.2296 3.1789 3.1373
10 4.9646 4.1028 3.7083 3.4780 3.3258 3.2172 3.1355 3.0717 3.0204 2.9782
11 4.8443 3.9823 3.5874 3.3567 3.2039 3.0946 3.0123 2.9480 2.8962 2.8536
12 4.7472 3.8853 3.4903 3.2592 3.1059 2.9961 2.9134 2.8486 2.7964 2.7534
13 4.6672 3.8056 3.4105 3.1791 3.0254 2.9153 2.8321 2.7669 2.7144 2.6710
14 4.6001 3.7389 3.3439 3.1122 2.9582 2.8477 2.7642 2.6987 2.6458 2.6022
15 4.5431 3.6823 3.2874 3.0556 2.9013 2.7905 2.7066 2.6408 2.5876 2.5437
16 4.4940 3.6337 3.2389 3.0069 2.8524 2.7413 2.6572 2.5911 2.5377 2.4935
17 4.4513 3.5915 3.1968 2.9647 2.8100 2.6987 2.6143 2.5480 2.4943 2.4499
18 4.4139 3.5546 3.1599 2.9277 2.7729 2.6613 2.5767 2.5102 2.4563 2.4117
19 4.3807 3.5219 3.1274 2.8951 2.7401 2.6283 2.5435 2.4768 2.4227 2.3779
20 4.3512 3.4928 3.0984 2.8661 2.7109 2.5990 2.5140 2.4471 2.3928 2.3479
21 4.3248 3.4668 3.0725 2.8401 2.6848 2.5727 2.4876 2.4205 2.3660 2.3210
22 4.3009 3.4434 3.0491 2.8167 2.6613 2.5491 2.4638 2.3965 2.3419 2.2967
23 4.2793 3.4221 3.0280 2.7955 2.6400 2.5277 2.4422 2.3748 2.3201 2.2747
24 4.2597 3.4028 3.0088 2.7763 2.6207 2.5082 2.4226 2.3551 2.3002 2.2547
25 4.2417 3.3852 2.9912 2.7587 2.6030 2.4904 2.4047 2.3371 2.2821 2.2365
26 4.2252 3.3690 2.9752 2.7426 2.5868 2.4741 2.3883 2.3205 2.2655 2.2197
27 4.2100 3.3541 2.9604 2.7278 2.5719 2.4591 2.3732 2.3053 2.2501 2.2043
28 4.1960 3.3404 2.9467 2.7141 2.5581 2.4453 2.3593 2.2913 2.2360 2.1900
29 4.1830 3.3277 2.9340 2.7014 2.5454 2.4324 2.3463 2.2783 2.2229 2.1768
30 4.1709 3.3158 2.9223 2.6896 2.5336 2.4205 2.3343 2.2662 2.2107 2.1646
1
Tabelul este aplicabil pentru maxim 11 grupuri (df Between = 10) şi dfWithin maxim=30.

În raport cu datele experimentului de mai sus:


1.Enunţaţi ipoteza cercetării

Timpul de raspuns variaza in functie de conditiile experimentelor.

2.Enunţaţi ipoteza de nul

Timpul de raspuns nu este influentat de conditiile experimentelor.

3.Calculaţi testul F pentru alfa=0.05

Grup 1 (Xi-m)1 (Xi-m)12 Grup 2 (Xi-m)2 (Xi-m)22 Grup 3 (Xi-m)3 (Xi-m)32 Grup 4 (Xi-m)4 (Xi-m)42
0.30 -0.02 0.00 0.50 0.13 0.02 1.10 0.05 0.00 1.30 0.07 0.00
Mgrupuri= 0.74 0.50 0.18 0.03 0.50 0.13 0.02 0.90 -0.15 0.02 1.20 -0.03 0.00
ngrupuri= 4 0.30 -0.02 0.00 0.30 -0.07 0.00 0.90 -0.15 0.02 1.40 0.17 0.03
Dfintergrup= 3 0.20 -0.12 0.01 0.20 -0.17 0.03 1.20 0.15 0.02 0.90 -0.33 0.11
Dfintragrup= 20 0.40 0.08 0.01 0.40 0.03 0.00 1.00 -0.05 0.00 1.50 0.27 0.07
0.20 -0.12 0.01 0.30 -0.07 0.00 1.20 0.15 0.02 1.10 -0.13 0.02
Nr subiectilor (N) / Suma 6.00 0.07 6.00 0.07 6.00 0.09 6.00 0.23
Df (N-1) 5.00 5.00 5.00 5.00
Media fiecarui esantion (m)= 0.32 0.37 1.05 1.23
m-M -0.43 -0.38 0.31 0.49
(m-M)2 0.18 0.14 0.10 0.24
Abaterea standard (s)= 0.11 0.11 0.13 0.20
Abaterea standard s(excel)= 0.12 0.12 0.14 0.22
Dispersia (s2)= 0.0114 0.0122 0.0158 0.0389
Dispersia (s2) (excel)= 0.0137 0.0147 0.0190 0.0467

Abaterea standard:
s=√(∑(xi-m)2 / N)

Dispersia:
s2 = ∑(Xi-m)2 / N

Df intragrup = Ngrupuri-ngrupuri= 24-4=20

s2intergrup=n*(((m1-M)2+(m2-M)2+(m3-M)2+(m4-M)2)/ dfintergrup)= 4*((0,18+0,14+0,10+0,24)/3)= 0.8774

S2intragrup=(s12+s22+s32+s42)/ngrupuri= (0,0114+0,0122+0,0158+0,0389)/4= 0.0196


sau = (0,0137+0,0147+0,0190+0,0467)/4= 0.0235

Fcritic (α = 0,05, 3, 20) = 3.0984


F=s2intergrup / s2intragrup= 0,8774/ 0,0196= 44.803783
sau = 0,8774/ 0,0235= 37.336485

In ambele situatii, F calculat > F critic

4.Enunţaţi decizia statistică

Se respinge ipoteza de nul.

5.Enunţaţi decizia cercetării

Timpul de raspuns variaza in functie de conditiile experimentelor.

6.Calculaţi indicii de mărime a efectului eta pătrat şi f

η2 =(dfintergrup*F)/(dfintergrup*F+dfintragrup)= (3*44,8038)/(3*44,8038+20)= 0.8705


sau = (3*37,3365)/(3*37,3365+20)= 0.8485

Fie ca luam valoarea 0,87 fie ca luam valoarea 0,84, mărimea efectului este foarte mare si asocierea este foarte puternică conform grilelor Hopkins şi
Davis.
f (Cohen) 0.10 efect mic
f= √(η2/1-η2)= √(0,87/1-0,87)= 2.5924 0.25 efect mediu
sau= √(0,84/1-0,84)= 2.3665 0.40 efect mare

Atat valorea 2,59 cat si 2,36 au un efect foarte mare conform grilei de interpretare a lui Cohen.

7.Prezentaţi rezultatul cercetării în conformitatea cu recomandările de publicare

A fost analizata performanta in urma a 4 experimente diferite specifice testului Stroop, a 4 grupuri de subiecti formate din cate 6 subiecti fiecare. Marimea
efectului apreciata atat cu metoda Hopkins si Davis cat si cu metoda Cohen a avut un efect foarte mare.

9
TEMA 9 - Testul t pentru diferenţa dintre mediile a două eşantioane dependente

1) Ne propunem să scoatem în evidenţă efectul stresului temporal (criza de timp) asupra performanţei de operare numerică. În acest scop, selectăm
un eşantion de subiecţi cărora le cerem să efectueze un test de calcule aritmetice în două condiţii experimentale diferite: prima, în condiţii de timp
nelimitat, cu recomandarea de a lucra cât mai corect; a doua, în condiţii de timp limitat, cu condiţia de a lucra cât mai repede şi mai corect în acelaşi
timp. Rezultatele celor două reprize sunt cele din tabelul următor:

Tabelul t pentru probalitatile din dreapta curbei


Fără
criză de Cu criză de
timp timp Df/N 0.4 0.25 0.1 0.05 0.025 0.01 0.005 0.0005
67 65 1 0.3249 1.0000 3.0777 6.3138 12.7062 31.8205 63.6567 636.6192
79 73 2 0.2887 0.8165 1.8856 2.9200 4.3027 6.9646 9.9248 31.5991
83 70 3 0.2767 0.7649 1.6377 2.3534 3.1825 4.5407 5.8409 12.9240
80 85 4 0.2707 0.7407 1.5332 2.1318 2.7765 3.7470 4.6041 8.6103
99 93 5 0.2672 0.7267 1.4759 2.0151 2.5706 3.3649 4.0321 6.8688
95 88 6 0.2648 0.7176 1.4398 1.9432 2.4469 3.1427 3.7074 5.9588
80 72 7 0.2632 0.7111 1.4149 1.8946 2.3646 2.9980 3.4995 5.4079
100 69 8 0.2619 0.7064 1.3968 1.8595 2.3060 2.8965 3.3554 5.0413
9 0.2610 0.7027 1.3830 1.8331 2.2622 2.8214 3.2498 4.7809
10 0.2602 0.6992 1.3722 1.8125 2.2281 2.7638 3.1693 4.5869

Să se rezolve următoarele sarcini:

a)Formularea ipotezei cercetării şi a ipotezei de nul

Performanta de operare numerica scade atunci cand efectul stresului temporal creste ( atunci cand esti in criza de timp).
Efectul stresului temporal nu are nici o influenta asupra performantei de operare numerica.

b)Stabilirea valorii t critic pentru α=0,05 bilateral

tcritic= 2.36462

c)Calcularea testului t pentru eşantioane dependente

D=X2-X1 unde: D este distributia diferentelor valorilor celor doua distributii


t=(mD-μD)/SeD mD este media distributiei diferentelor
seD=sD/√N μD este media populatiei de nul a diferentelor dintre esantioane de acelasi fel
sD=(D-mD2)/(N-1) seD=eroarea standard a distributiei D

Fără criză
de timp Cu criză de X2-X1
(X1) timp (X2) (D) D-mD (D-mD)2
67 65 -2 6.50 42.25
79 73 -6 2.5 6.25
83 70 -13 -4.5 20.25
80 85 5 13.5 182.25
99 93 -6 2.5 6.25
95 88 -7 1.5 2.25
80 72 -8 0.5 0.25
100 69 -31 -22.5 506.25
∑= 683 615 -68 766
N= 8 8 8 8 8
N-1= Df= 7 7 7 7 7
m= 85.38 76.88 -8.50
s= 11.55 10.27 10.46

sD=(D-mD2)/(N-1)= 766/7= 109.43 ?


sau sD=√(D-mD2)/(N-1)= √766/ 7= 3.95 ?
seD=sD/√N=3,95/√8= 38.69 ?
sau seD=sD/√N=3,95/√8= 1.40 ?
t=(mD-μD)/SeD= -8,50/ 38,69= -0.2197 ?
t=(mD-μD)/SeD= -8,50/ 1,40= -6.08 ?

d)Decizia statistică

Daca formula corecta este sD=√(D-mD2)/(N-1), atunci t= -6,08 <t critic = 2,36 si se admite ipoteza de nul ( t calculat <t critic)
Daca formula corecta este sD=(D-mD2)/(N-1), atunci t= -0,22 <t critic = 2,36 si se admite ipoteza de nul ( t calculat <t critic)

e)Decizia cercetării

in ambele variante, rezultatele nu susţin ipoteza cercetării

f)Indicele de mărime a efectului

d=(m2-m1)/sD= (85,38-76,88)/109,43= 0.08


sau d=(m2-m1)/sD= (85,38-76,88)/3,95= 2.15

g)Limitele de încredere pentru diferenţa dintre medii

µD=mD±tcrit*seD =

Limita superioară = -8,5+2,36*38,69= 82.98


-8,5+2,36*1,40= -5.19
Limita inferioară = -8,5-2,36*38,69= -99.98
-8,5-2,36*1,40= -11.81

cercetarea nu este concludenta.

h)Formularea concluziei în formatul recomandat

Au fost comparate rezultatele la un test de operare numerică al unui eşantion de subiecţi (N=8) care a lucrat fară criză de timp (m1=85,38;
s2=11,55) şi apoi în criză de timp (m2=75,88, s2=10,27).

2) (a) Decideţi asupra semnificaţiei diferenţei dintre mediile primelor două evaluări la statistică ştiind:

N= 209
m1= 13.64
m2= 12.56
abaterea standard a diferenţei= 3.16

mD=m2-m1= -1.08

(b)Calculaţi indicele de mărime a efectului pentru diferenţa dintre medii

d=(m2-m1)/sD= -0.34

Conform grilei lui Cohen, (0,20; efect mic; 0,50; efect mediu; 0,80; efect mare), marimea efectului este relativ mica.

(c)Estimaţi limitele de încredere (95%) intervalului pentru media diferenţei.


10
TEMA 10 - Coeficientul de corelaţie liniară Pearson (r )

Un psiholog şcolar consemnează numărul de conduitelor agresive efectuate şi, concomitent, numărul conduitelor de apreciere primite de aceiaşi elevi, pe
durata pauzelor. Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor.

nr. conduite
agresive 2 7 5 12 1 10 8 6 5 2 3 4
nr. aprecieri
primite 8 3 4 2 5 2 1 5 4 7 6 1

Tabelul cu valori critice pentru coeficientul de corelaţie Pearson (r) (limitat la df=100)

Nivel de semnificaţie – test


unilateral
0.05 0.025 0.01 0.005
Nivel de semnificaţie – test Tabelul Fisher de transformare a valorilor r în scoruri Z
bilateral
df 0.1 0.05 0.02 0.01 R Z r Z r Z R Z
1 0.988 0.997 0.9995 0.9999 0.0000 0.0000 0.2600 0.2661 0.5200 0.5763 0.7800 1.0454
2 0.9 0.95 0.98 0.99 0.0100 0.0100 0.2700 0.2769 0.5300 0.5901 0.7900 1.0714
3 0.805 0.878 0.934 0.959 0.0200 0.0200 0.2800 0.2877 0.5400 0.6042 0.8000 1.0986
4 0.729 0.811 0.882 0.917 0.0300 0.0300 0.2900 0.2986 0.5500 0.6184 0.8100 1.1270
5 0.669 0.754 0.833 0.874 0.0400 0.0400 0.3000 0.3095 0.5600 0.6328 0.8200 1.1568
6 0.622 0.707 0.789 0.834 0.0500 0.0500 0.3100 0.3205 0.5700 0.6475 0.8300 1.1881
7 0.582 0.666 0.75 0.798 0.0600 0.0601 0.3200 0.3316 0.5800 0.6625 0.8400 1.2212
8 0.549 0.632 0.716 0.765 0.0700 0.0701 0.3300 0.3428 0.5900 0.6777 0.8500 1.2562
9 0.521 0.602 0.685 0.735 0.0800 0.0802 0.3400 0.3541 0.6000 0.6931 0.8600 1.2933
10 0.497 0.576 0.658 0.708 0.0900 0.0902 0.3500 0.3654 0.6100 0.7089 0.8700 1.3331
11 0.476 0.553 0.634 0.684 0.1000 0.1003 0.3600 0.3769 0.6200 0.7250 0.8800 1.3758
12 0.458 0.532 0.612 0.661 0.1100 0.1104 0.3700 0.3884 0.6300 0.7414 0.8900 1.4219
13 0.441 0.514 0.592 0.641 0.1200 0.1206 0.3800 0.4001 0.6400 0.7582 0.9000 1.4722
14 0.426 0.497 0.574 0.628 0.1300 0.1307 0.3900 0.4118 0.6500 0.7753 0.9100 1.5275
15 0.412 0.482 0.558 0.606 0.1400 0.1409 0.4000 0.4236 0.6600 0.7928 0.9200 1.5890
16 0.4 0.468 0.542 0.59 0.1500 0.1511 0.4100 0.4356 0.6700 0.8107 0.9300 1.6584
17 0.389 0.456 0.528 0.575 0.1600 0.1614 0.4200 0.4477 0.6800 0.8291 0.9400 1.7380
18 0.378 0.444 0.516 0.561 0.1700 0.1717 0.4300 0.4599 0.6900 0.8480 0.9500 1.8318
19 0.369 0.433 0.503 0.549 0.1800 0.1820 0.4400 0.4722 0.7000 0.8673 0.9600 1.9459
20 0.36 0.423 0.492 0.537 0.1900 0.1923 0.4500 0.4847 0.7100 0.8872 0.9700 2.0923
21 0.352 0.413 0.482 0.526 0.2000 0.2027 0.4600 0.4973 0.7200 0.9076 0.9800 2.2976
22 0.344 0.404 0.472 0.515 0.2100 0.2132 0.4700 0.5101 0.7300 0.9287 0.9900 2.6467
23 0.337 0.396 0.462 0.505 0.2200 0.2237 0.4800 0.5230 0.7400 0.9505
24 0.33 0.388 0.453 0.495 0.2300 0.2342 0.4900 0.5361 0.7500 0.9730
25 0.323 0.381 0.445 0.487 0.2400 0.2448 0.5000 0.5493 0.7600 0.9962
26 0.317 0.374 0.437 0.479 0.2500 0.2554 0.5100 0.5627 0.7700 1.0203
27 0.311 0.367 0.43 0.471 (Sursa: http://davidmlane.com/hyperstat/rtoz_table.html)
28 0.306 0.361 0.423 0.463
29 0.301 0.355 0.416 0.456
30 0.296 0.349 0.409 0.449
35 0.275 0.325 0.381 0.418
40 0.257 0.304 0.358 0.393
45 0.243 0.288 0.338 0.372
50 0.231 0.273 0.322 0.354
60 0.211 0.25 0.295 0.325
70 0.195 0.232 0.274 0.302
80 0.183 0.217 0.256 0.284
90 0.173 0.205 0.242 0.267
100 0.164 0.195 0.23 0.254
Sursa: Cohen, B. (2004). Explaining Psychological Statistics (2 ed.): John Wiley & Sons, Inc.

Produsul
abaterilor de
nr. conduite agresive nr. aprecieri primite la medie
(x) (x-mx) (x-mx)2 (y) (y-my) (y-my)2 (x-mx)* (y-my)
2 -3.42 11.67 8 4.00 16.00 -13.67
7 1.58 2.51 3 -1.00 1.00 -1.58
5 -0.42 0.17 4 0.00 0.00 0.00
12 6.58 43.34 2 -2.00 4.00 -13.17
1 -4.42 19.51 5 1.00 1.00 -4.42
10 4.58 21.01 2 -2.00 4.00 -9.17
8 2.58 6.67 1 -3.00 9.00 -7.75
6 0.58 0.34 5 1.00 1.00 0.58
5 -0.42 0.17 4 0.00 0.00 0.00
2 -3.42 11.67 7 3.00 9.00 -10.25
3 -2.42 5.84 6 2.00 4.00 -4.83
4 -1.42 2.01 1 -3.00 9.00 4.25
∑= 65 124.92 48 58.00 -60.00
N= 12 12
df = N-2 10 10
m= 5.42 4.00
s= 3.37 2.30

1.      Care este coeficientul de corelaţie între cele două variabile?

Coeficientul de covarianta

covxy= ∑(x*y)/ N unde, x,y = valorile perechi ale celor doua variabile
N= volumul esantionului

Coeficientul de corelatie

r= ∑(zx* zy)/ N unde, zx, zy sunt scorurile z ale variabilelor x si y


N= volumul esantionului

Daca zx=zy => r=∑z /N


x
2

Coeficientul de corelatie liniara Pearson

r= ∑(X-mx)*(Y-my) / N*sx*sy unde, X şi Y reprezintă valorile individuale ale distribuţiilor X şi Y


mx şi my reprezintă mediile distribuţiilor X şi Y
sx şi sy reprezintă abaterile standard ale distribuţiilor X şi Y
N= volumul esantionului

r= ∑(X-mx)*(Y-my) / N*sx*sy= -60/(12*3,37*2,30)= -0.65 corelatie liniara negativa

2.      Este coeficientul r obţinut, semnificativ la un nivel alfa=0.05, bilateral?

rcritic= 0.576 rezultatul este semnificativ statistic

3.      Cum interpretaţi psihologic rezultatul?

Persoanele care se comporta non-agresiv primesc mai multe aprecieri din partea celor din jur

4.      Efectuaţi reprezentarea scatterplot a celor două variabile.

14

12

10

8
nr. conduite agresive
6 nr. aprecieri primite

0
0 2 4 6 8 10 12 14

5.      Evaluaţi mărimea efectului

Coeficientul de
corelaţie
Hopkins Descriptor
0,0-0,1 Foarte mic, neglijabil, nesubstanţial
0,1-0,3 Mic, minor
0,3-0,5 Moderat, mediu
0,5-0,7 Mare, ridicat, major
0,7-0,9 Foarte mare, foarte ridicat
0,9-1 Aproape perfect, descrie relaţia dintre două variabile practic indistincte

Davis
0,70 → asociere foarte puternică
0,50 – 0,69 asociere substanţială
0,30 – 0,49 asociere moderată
0,10 – 0,29 asociere scăzută
0,01 – 0,09 asociere neglijabilă

r2 (Cohen) 0.0196 efect mic 0.14


0.1300 efect mediu 0.36
0.2600 efect mare 0.51

r2= 0.42 => Dupa Davis si Hopkins, corelatia este moderata


Daca extragem radicalul din valoarea efectului mediu a lui Cohen ( 0,13)
rezulta o marime a efectului mediu de 0,36, prin urmare si din aceasta
perspectiva corelatia este moderata

6.      Calculaţi limitele lui r pentru un interval de încredere de 95%

Practic, aflarea limitelor se face în felul următor:


Se transformă r calculat în valoare Z, citind tabela Fisher: rcalc= zr= 0.7753
Se calculează eroarea standard a transformării Zr, cu formula: zcritic= 0.6475
re=1/√(N-3) =1/√(12-3)= 0.33

Se calculează limitele superioară şi inferioară a intervalului:


ρ = Zr ± zcritic * re

Limita superioara = 0,7753+0,6475*0,33= 0.99 ?


Limita inferioara = 0,7753-0,6475*0,33= 0.56 ?

11

S-ar putea să vă placă și