Sunteți pe pagina 1din 5

COZMANCIUC RARES

CLS. 8C

PROIECT ORASUL BISTRITA

Situat in partea nordica a Romaniei la poalele Muntilor Bargaului, orasul Bistrita este
resedinta judetului Bistrita-Nasaud având o populatie de 87.000 locuitori. Prima atestare
documentara dateaza din 1264. Resedinta a judetului Bistrita - Nasaud, municipiul Bistrita
este situat în partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, în Depresiunea Bistritei. Municipiul
Bistrita este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m.
Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legatura intre
Transilvania si Moldova. Bistrita este inconjurata de coline acoperite cu intinse livezi.
Nesiguranta vremurilor determina ridicarea zidurilor cetatii, astfel ca in anul 1465 orasul avea
18 turnuri si bastioane. In aceasta perioada Bistrita devine unul din cele mai importante orase
din Transilvania alaturi de Sighisoara si Sibiu.

Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de
înălțimi ce domină peisajul, străbătută de cursul vaii Bistritei, de la care și-a luat și numele.
Așezarea s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-
est a Transilvaniei, intrată la începutul evului mediu între posesiunile regale, fundus regius,
au fost instalați începând cu domnia regelui Géza al II-lea (1141-1161) al Ungariei, grupuri de
flamanzi, valoni, saxoni, bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași,
înzestrați prin Bula de Aur a sașilor din 1224, cu o serie de drepturi și libertăți care le-au
conferit un statut social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijlocul
secolului al XII-lea.

Cum Bistrița nu s-a găsit în prima linie de rezistență aflate în calea primejdiilor, sistemul său
de apărare s-a păstrat în formele impuse de arhitectura militară de factură gotică și
renascentistă, spre deosebire de alte burguri nevoite să-și adapteze permanent sistemele de
apărare în funcție de evoluția tehnicii de război și a armelor de foc. Chiar dacă din vechea
cetate nu s-au păstrat decât niște mici fragmente evocarea elementelor care au format unul din
cele mai puternice sisteme de apărare din Transilvania medievală poate sugera amploarea

Page 1
eforturilor materiale și umane investite în afirmarea și păstrarea libertății și autonomiei
urbane.

Zona vulnerabilă a cetății care nu era dublată de mlaștini și heleștee era practic zona dintre
cele două porți din partea de vest a orașului unde însă existau un sistem de două rânduri de
canale cu apă care îngreuna un acces frontal spre zidurile fortificației.

Prima colonizare a zonei de către sași a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată
localitatea "Nösen", regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orășenești de la 1353.
A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăți ale Transilvaniei
("Siebenbürgen").

După 1944 populația germană (săsească) a orașului a fost deportată în Rusia. De acolo sașii
au preferat să emigreze în Germania sau în Austria. Puțini s-au întors pe meleagurile natale.
Dintre cei întorși, cei mai mulți au emigrat după anul 1989.

Depresiunea Bistritei are o clima temperat - continentala cu veri mai umede si relativ
calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Temperaturile sunt determinate de
cadrul natural in care este amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care
creaza microclimatul specific Bistritei, temperatura medie multianuala este de 8.30. Luna cea
mai rece este ianuarie cu o medie multianuala de -4.7 grade C, iar cea mai calda iulie, media
fiind de 18.9 grade C.

Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafața pe


care se află este o regiune mai coborâtă cunoscută ca Depresiunea Bistriței. Această
depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est, iar înspre nord și sud este mărginită de
dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei,
Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței este de origine eroziv-acumulativă.
Este străbătută de râul Bistrița care izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de
sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la
intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și
pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul
Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la
marginea localității Sărata și se varsă în râul Șieu.

Page 2
Obiective turistice :

Biserica Evanghelica este cea mai cunoscuta cladire a orasului si, totodata, cel mai important
monument al judetului, afisandu-se cu o arhitectura impozanta ce imbina elemente gotice si
renascentiste. Biserica este facuta din piatra si a fost construita in perioada secolului al XIII-
lea de catre sasii bistriteni, turnul sau cu ceas atingand inaltimea de 76 de metri.

A trecut prin mai multe incendii, ultimul avand loc in anul 2008, insa Biserica Evanghelica a
fost restaurata, iar in prezent dispune chiar si de un lift modern care faciliteaza accesul in turn
turistilor ce vor sa se bucure de o panorama frumoasa a orasului.

Turnul Dogarilor

Situat si el in municipiul Bistrita, in imediata vecinatate a Parcului Municipal, Turnul


Dogarilor dateaza din secolul al XV-lea si are o importanta istorica imensa pentru oras,
deoarece este ultimul zid original pastrat din vechea cetate medievala, dintre cele 18 turnuri ce
odinioara aparau granitele Bistritei. Turnul masoara o inaltime de 25 de metri si o lungime de
35 de metri, iar in prezent este structurat pe 4 niveluri, doua dintre ele gazduind o galerie de
arta plastica, iar celelalte doua o expozitie de masti facute de artistul Alexandru Misiuga.

Statiunea balneo-climaterica Sangeorz-Bai

Bistrita Nasaud este si un taram al apelor minerale. Un loc deosebit in care poti sa te bucuri de
beneficiile acestor ape curative este Sangeorz-Bai, o localitate ce figureaza pe harta
Imperiului Austro Ungar ca statiune balneoclimaterica inca din anul 1770. Frecventat de
turisti din anul 1800, Sangeorz-Bai avea sa devina in perioada interbelica una dintre cele mai
populare statiuni terapeutice din intreaga tara.
Cele 9 izvoare de ape minerale din localitate sunt extrem de bogate in magneziu, bicarbonat
de sodiu si clor si se folosesc in diferite tratamente precum hidroterapie, inhalatii, aerosoli si
electroterapie, ideale pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, reumatismului, afectiunilor
hepatice, obezitatii si gutei.

Lacul Colibita

Este un lac de acumulare artificial din Muntii Calimani, in jurul careia s-a dezvoltat o
frumoasa statiune turistica unde bistritenii vin sa se relaxeze atat vara, cat si in sezonul rece,
bucurandu-se de un peisaj mirific si de posibilitatea de a practica diverse sporturi nautice.
Lacul are rol hidroenergetic si a fost amenajat intre anii 1977 si 1991, ocupand o suprafata de
270 de hectare si o lungime de 13 kilometri.

Page 3
Parcul National Muntii Rodnei

Este un loc ce trebuie vizitat obligatoriu cand ajungi pe meleagurile bistritene, deoarece
adaposteste cele mai spectaculoase peisaje din judet. Rezervatia este situata in partea de nord-
est a judetului si include mai multe pesteri de o mare valoare peisagistica, precum Pestera
Zanelor, Pestera Jgheabul lui Zalion si Pestera Izvorul Tausoarelor (aceasta fiind cea mai
adanca pestera din tara noastra).

Frumusetile bistritene, insa, nu se restrang la aceste cinci obiective turistice. Judetul include in
circuitul turistic si castelele familiei Teleki de la Comlod si Posmus, Pasul Tihuta, Cetatea
Ciceu, Sugaletele, Casa Memoriala George Cosbuc, Casa Memoriala Andrei Muresanu, Casa
Memoriala Liviu Rebreanu.

Page 4
„Bistriţa a fost un oraş destul de dezvoltat din punct de vedere economic. Am avut o zonă
industrială foarte puternică, iar investitori precum Leoni au găsit aici toate facilităţile necesare
şi forţa de muncă pentru a dezvolta noi capacităţi de producţie. Mai e, de asemenea, şi
Rombat, care a dezvoltat deja o nouă capacitate de producţie“, a mai spus viceprimarul
Bistriţei.

Fabrica Rombat de la Bistriţa, în valoare de 17 milioane de euro, a fost inaugurată în toamnă


şi a beneficiat de un ajutor de stat de 8 milioane de euro pentru a crea 100 de locuri de muncă.
În urma acestei investiţii, capacitatea de producţie a Rombat a crescut cu 700.000 de baterii,
până la 3,3 milioane de unităţi pe an. În 2012, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor,
Rombat a înregistrat afaceri de 299 mil. lei (66 mil. euro), cu profit de 18 mil. lei (4 mil.
euro).

Page 5