Actele necesare 

pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei române

 ACTE NECESARE:
1. două fotografii color de dată recentă format 3.5 cm X 4.5 cm
2. Paşaport în original și copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;
3. Permis de şedere pentru cetăţeni străini în copie legalizată;
4. Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în
care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data
de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul
General pentru Imigrări;
5. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent
nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale
şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
6. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare
nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română,
legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile
referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se
solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de
stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
7. Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată),
dacă este cazul;
8. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba
română, legalizată, dacă este cazul;
9. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie
autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară
apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
10. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei
române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
11. Permis de ședere al copilului minor pe teritoriul României, valabil la data cererii, în copie
12. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba
română, legalizată;
13. Dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:
1. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.
2. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al
proprietarului pentru imobilul în cauză.
3. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului
pentru imobilul în cauză.
4. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al
proprietarului pentru imobilul în cauză.
14. Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de
legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile
realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani:
1. venituri din activităţi comerciale
1. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
2. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia
Financiară.
3. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al
asociatului unic;
4. dovada încasării dividendelor cuvenite;
5. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;
 6. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la
sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.
2. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M.
de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de
Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format
electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.
3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
1. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei
bunurilor.
2. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.
3. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent.
4. adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs.
4. Talon de pensie sau alte dovezi;
 IMPORTANT
 Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de
naştere.
 Cerererile se depun personal  şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare,
în baza unei aprobări prealabile scrise, de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu
procură specială şi autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
 Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de
statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la
Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile
diplomatice străine, acreditate în România.
 Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris
şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi
civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).
 La depunerea cererilor este obligatorie includerea în ordinea de mai sus, la constituirea
dosarelor, a tuturor documentelor prevăzute la punctele 1-12. În absența documentelor de mai
sus, cererea de acordare a cetățeniei române nu va fi înregistrată de angajatul ANC, petentul
fiind îndrumat în vederea reglementării situației și depunerea ulterioară a dosarului.
 Procedura acordării cetăţeniei române art. 8
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în
temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, dacă îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:

1. a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe
acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau,
în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data
căsătoriei;
2. b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu
întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că
nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
3. c) a împlinit vârsta de 18 ani;
4. d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite
de legislaţia privind regimul străinilor;
5. e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru
o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
6. f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în
măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
 7. g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.
Termenele prevăzute la lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:
1. a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
2. b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
3. c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
4. d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.
În cazul în care cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia
română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an,
anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la lit. a).

1. Depunerea cererii
Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, în baza
unei aprobări prealabile scrise, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la
care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române,
dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8
alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care se constată lipsa unor documente
necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului.

2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea
condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor prevăzute la  art. 8 alin. (1) lit.
f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea
cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la
interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea
cetăţeniei române.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea
cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune
suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu
există alte motive pentru respingerea cererii.
3. Interviul
Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române,  respectiv
cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de noţiuni elementare de cultură şi
civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea
prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

4. 4.Raportul Comisiei
Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona
întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei, precum şi în
cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia,
Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie
respingerea cererii.
 5. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de
dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se
comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la
data emiterii ordinului.
În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea
condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la respingerea prin ordin a cererii
de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a
cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios
administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la
Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
6. Depunerea jurământului
Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru

Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor
depune jurământul de credinţă faţă de România. În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi
prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și
este însoţită de documente doveditoare.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în
acest sens şi are următorul conţinut: “Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile
şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.”

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie
română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente
de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei,
aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care
copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către
părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie
distinct.

 
Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia
română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei
române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este
recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi
eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen
de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.
Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap
permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a
înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional
cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi
formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului
de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.