UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI

ADMINISTRAREA AFACERILOR

IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR

Dreptul afacerilor reprezintă un ansamblu de norme juridice care reglementează

relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi raporturile care apar în cazul intervenţiei
statului în această activitate.

Prin izvor de drept în sens formal se subînţelege sistemul de acte normative aranjate
într-o anumită ierarhie după forţa lor juridică. Actele normative sunt izvoare de drept
comercial, deoarece cuprind norme juridice ce reglementează raporturile la care participă
agenţii economici.

Prin izvor de drept se înţelege forma de exprimare a normelor juridice, acestea fiind:

1. Constituția României;

2. Codul civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011;

3. Legislația specifică în domeniu;

4. Uzanțele și principiile generale ale dreptului, întrucât conform articolului 1 alineatul 1 Cod
civil: „sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului”

1.Constituia României din 1991, cu modificările din 2013.

Trasează și reglementează cadrul general de organizare și desfășurare a activității

economice în România. Potrivit articolului 135, economia țării noastre este una de piață,
bazată pe libera inițiativă și concurență; statul român trebuie să asigure, printre altele, și:
„libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producție”.

2. Codul civil

Actualul Cod civil a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011. Așa cum prevede
articolul 2, dispozițiile acestuia „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale
dintre persoane, ca subiecte de drept civil”, fiind alcătuit „dintr-un ansamblu de reguli care
constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor

1
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR

sale”. De asemenea, potrivit articolului 3 alineatul 1: „dispozițiile prezentului cod se

aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte
subiecte de drept civil”. Ca atare, reglementările Codului civil vizează toate persoanele fizice
și/sau juridice care au calitatea de comercianți, de întreprinzători, de operatori economici
precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice. Toate aceste
persoane sunt subsumate noțiunii de „profesionist”, noțiune care vizează o întreagă paletă de
profesii din mediul de afaceri, alături de alte categorii profesionale, ca de exemplu persoanele
liber profesioniste (medicii care au cabinete private, avocații, arhitecții etc.). Codul civil
constituie un izvor subsidiar pentru dreptul afacerilor, ceea ce înseamnă că dacă într-un
domeniu anume care vizează dreptul afacerilor nu există o lege specială care să îl
reglementeze expres și distinct, atunci se vor aplica, în completare, normele și dispozițiile
codului civil.

3. Legislația specifică

Aceasta este alcătuită dintr-o multitudine de acte normative diferite (legi, ordonanțe,
hotărâri etc.) care reglementează atât activitățile de producție, comerț și prestări de servicii cât
și raporturile juridice care se stabilesc între profesioniștii înregistrați în acest scop în registrul
comerțului. Reamintind faptul că domeniul dreptului afacerilor abundă de reglementări
specifice, vom aminti câteva din actele normative: Legea 31/1990 modificată și republicată
privind societățile, Legea nr. 26/1990 republicată și modificată privind registrul comerțului,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 referitoare la desfășurarea activităților
economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale, Legea 335/2007 republicată privind camerele de comerț din România, Legea
concurenței nr. 21/1996 republicată etc. Alături de legislația internă, pentru că România a
aderat la Uniunea Europeană, reprezintă izvoare de drept și normele juridice comunitare:
tratatele care au stat la baza constituirii Uniunii Europene precum și alte alte acte normative
comunitare.

4.Uzanțele; principiile generale ale dreptului

Uzanțele așa cum prevede articolul 1 al Codului civil, uzanțele reprezintă izvor de
drept: „sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului”.
Atunci când se referă la uzanțe, legiuitorul are în vedere atât obiceiul (cutuma) cât și uzurile
profesionale. Uzanțele constituie izvor de drept doar dacă sunt conforme ordinii publice și

2
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR

bunelor moravuri. Uzanțele reprezintă niște reguli de conduită care se formează în mod
spontan ca urmare a unei aplicări repetate o îndelungă perioadă de timp, într-o colectivitate de
oameni.

In concluzie, pot spune ca izvoarele dreptului afacerilor reprezintă forma de

care reglementează materia afacerilor.

Bibliografie:

1. Constituția României;
2. Codul Civil;
3. Tratat de drept - DANA-ELENA MORAR, „ELEMENTE DE DREPTUL
AFACERILOR”-Editura UTPRESS Cluj - Napoca, 2021.