Sunteți pe pagina 1din 60

ACADEMIA ROM ÂN

INSTITUTUL NA IONAL DE CERCET RI ECONOMICE

Programul CEEX
Proiectul: Convergen a economic i rolul cunoa terii în condi iile integr rii în UE

PROTEC IA PROPRIET II
INDUSTRIALE ÎN UE
Ion E. ANGHEL
Victor IANCU

Seria Working Papers


nr. 8

Bucure ti
2008
CUPRINS

1. Preliminarii .......................................................................................... 5
2. Proprietatea industrial ......................................................................... 8
2.1. Brevetul în contextul competitivit ii economiilor europene ......... 8
2.1.1. Brevetul european ................................................................ 11
2.1.2. Brevetul comunitar .............................................................. 17
2.1.3. Alternative la brevetul comunitar sub egida Oficiului
European de Brevete ............................................................ 26
2.1.4. Brevetul, component a propriet ii industriale în economia
româneasc din perspectiva integr rii în UE ......................... 30
2.2. Marca .......................................................................................... 34
2.2.1. Necesitatea i importan a armoniz rii reglement rilor privind
marca în cadrul pie ei unice a Uniunii Europene .................. 36
2.2.2. Înregistrarea interna ional a m rcilor i sistemul m rcii
comunitare .......................................................................... 38
2.2.3. Semne ce pot constitui o marc comunitar .......................... 40
2.2.4. Procedura de examinare a cererii de înregistrare a unei m rci
comunitare .......................................................................... 40
2.2.5. Cine poate înregistra o marc comunitar ? ........................... 40
2.2.6. Ob inerea certificatului CTM (Community Trademark) ........ 41
2.2.7. Tarife aferente înregistr rii m rcilor în sistemul m rcii
comunitare .......................................................................... 41
2.2.8. Imita ia, falsificarea, contrafacerea m rfurilor – pericole
posibile ................................................................................ 41
2.2.9. Situa ia actual în România în contextul integr rii europene . 43
2.3. Modelele i desenele industriale ................................................... 47
2.3.1. Importan a armoniz rii reglement rilor privind desenele i
modelele industriale în cadrul pie ei unice a Uniunii
Europene ............................................................................. 48
2.3.2. Înregistrarea desenelor sau modelelor ................................... 49
3. Abord ri ale drepturilor de proprietate intelectual din perspectiva noului
Program-cadru al UE (FP7, 2007-2013) .................................................. 52
3.1. Introducere .................................................................................. 52
3.2. Proprietatea industrial i proiectele-cadru ale UE ........................ 53
3.2.1. Prevederile drepturilor de proprietate industrial (DPI) ........ 53
3.2.2. Principalele schimb ri aduse de noul PC7 în domeniul DPI .. 54
4. În loc concluzii ....................................................................................... 57
Anexe .......................................................................................................... 58
Bibliografie .................................................................................................. 60
PROTEC IA PROPRIET II INDUSTRIALE ÎN UE

Ion E. ANGHEL
Victor IANCU

În acest studiu întreprindem o cercetare prin care conex m chestiunilor convergen ei


economice i cunoa terii pe cele legate de protec ia propriet ii industriale, accentul c zând pe noile
abord ri (reglement ri, strategii) sub raport juridic, economic i social în cadrul Uniunii Europene.
Astfel, cu privire la inven ii, studiul se axeaz pe analiza sistemului deja existent al brevetului
european i, totodat , pe crearea sistemului brevetului comunitar. De asemenea, atât sistemul m rcii
comunitare, cât i sistemul desenului i modelului comunitar se reg sesc în sfera cercet rii, inând
seama de importan a armoniz rii reglement rilor în contextul globaliz rii i integr rii europene.
În acela i timp, se analizeaz abord rile privind drepturile de proprietate intelectual din
perspectiva liniilor directoare pentru viitoarea politic a Uniunii Europene de sprijinire a cercet rii
în cadrul Programului-cadru (FP7).
Cuvinte-cheie: Dreptul de proprietate industrial , brevetul comunitar, sistemul brevetului
comunitar, prevederi ale regulamentului brevetului comunitar, sistemul
rcii comunitare, armonizarea reglement rilor privind marca, imita iile,
modelele i desenele industriale, Programul-cadru 7, abord ri convergente.

1. Preliminarii

„În ordinea interna ional a vremurilor noastre”, un rol primordial se acord


propriet ii intelectuale, ca for motrice a progresului în dezvoltarea for elor de
produc ie. M rturie stau conven iile i tratatele interna ionale semnate,
numeroasele directive comunitare adoptate i organiza iile înfiin ate.
Pornind de la prerogativele dreptului de proprietate cunoscute înc din
dreptul roman, i anume jus utendi, jus fruendi i jus abutendi, cu câteva secole în
urm , se spunea c , „dac exist pentru om o adev rat proprietate, aceea este a
gândirii sale; aceasta este cel mai pu in susceptibil de atingere, este personal , este
independent , este anterioar , este anterioar oric rei tranzac ii; nici copacul care
cre te pe câmp nu apar ine atât de incontestabil st pânului câmpului, cât ideea care
este produs al spiritului omului i care apar ine autorului”1 sau c „opera
intelectual este o proprietate ca i o mo ie, ca i o cas i c trebuie s se bucure
de acelea i drepturi i s nu poat fi înstr inat decât pentru cauz de utilitate
public ”2 .
1
Afirma ie f cut de Stanislas de Baufflers în Raportul pentru legea asupra brevetelor de
inven ie, adoptat în Fran a, la 7 ianuarie 1791.
2
Afirma ie f cut de Napoleon, în anul 1803, cu referire la proprietatea literar .
4 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Prin urmare, sfera de cuprindere a propriet ii intelectuale o constituie


raporturile care privesc crea ia intelectual cu caracter literar, artistic sau tiin ific,
crea iile intelectuale cu aplicabilitate industrial , precum i semnele distinctive ale
unei asemenea activit i.
Într-o abordare sistemic , se deduce faptul c problematica propriet ii
intelectuale este format din urm toarele dou categorii3:
dreptul de proprietate industrial ;
dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de autor, precum i drepturile
sui generis ale creatorilor de date.
Vizând dezvoltarea economic i rolul acesteia în evolu ia societ ii în viitor,
studiul nostru inte te cu preponderen problematica legat de proprietatea
industrial .
Sediul materiei referitoare la sfera de cuprindere, definirea propriet ii
industriale, efectele economice, sociale, precum i protec ia propriet ii industriale
se reg sesc în multitudinea conven iilor, acordurilor, tratatelor interna ionale,
reglement rilor na ionale ale fiec rui stat, în literatura juridic i economic
apreciat a fi cuprinz toare.
Conven ia de la Paris pentru protec ia propriet ii industriale din 20 martie
1883, conven ie la care România a aderat prin Decretul regal nr. 2641, publicat în
Monitorul Oficial din 17 iunie 1920 i promulgat prin Legea din 13 martie 1924,
publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 27 martie 1924, învedereaz c
proprietatea industrial are ca obiect „brevetele de inven ie, modelele de utilitate,
desenele sau modelele industriale, m rcile de fabric sau de comer , m rcile de
serviciu, numele comercial i indica iile de provenien sau denumirile de origine,
precum i reprimarea concuren ei neloiale”4.
Prin urmare, într-o accep ie mai larg , sfera de cuprindere a propriet ii
industriale se cantoneaz în domeniile industriei i comer ului, industriei
extractive, industrializ rii produselor agroalimentare, precum i a tuturor
produselor fabricate sau naturale (exemplu: vinurile, berea, f ina, cerealele, foile de
tutun, fructele, florile, minereurile, apele minerale etc.).
Examinând prevederile Acordului privind aspectele drepturilor de
proprietate intelectual legate de comer , încheiat la 15 aprilie 1994, cunoscut sub
denumirea TRIPS (Trade – Related Aspects of Intellectual Property Rights), vom
constata c no iunea de proprietate intelectual înglobeaz toate categoriile de
proprietate intelectual care fac obiectul sec iunilor 1–7 ale P ii a II-a (din acest
acord), respectiv:
– drepturile de autor i drepturile conexe (sec iunea 1);
– m rcile de fabric sau de comer (sec iunea 2);
– indica iile geografice (sec iunea 3);

3
Ciprian Raul Romi an, Protec ia penal a propriet ii intelectuale, Editura C.H. Beck,
Bucure ti, 2006.
4
Vezi art. 1 alin. (2) din Conven ia de la Paris pentru protec ia propriet ii industriale din 20
martie 1883.
Protec ia propriet ii industriale în UE 5

– desenele i modelele industriale (sec iunea 4);


– brevetele (sec iunea 5);
– schemele de configura ie, topografiile de circuite integrate (sec iunea 6);
– protec ia informa iilor nedivulgate (sec iunea 7).
Acestea denot faptul c toate crea iile care fac obiectul propriet ii
industriale, ca de altfel toate crea iile ce constituie obiectele propriet ii intelectuale
sunt „produse ale activit ii creatoare a omului, rodul gândirii, cunoa terii,
activit ii ra ionale, rezultatul capacit ii omului de a n scoci i sesiza concepte, de
a opera cu no iuni abstracte”5.
Dac proprietatea intelectual are în vedere atât crea ii de form , cât i
crea ii de fond, trebuie s facem distinc ia c proprietatea industrial se refer
numai la crea iile de fond, crea ii care mai sunt cunoscute i sub denumirea de
„crea ii utilitare”.
În acela i timp, se remarc faptul c enumerarea categoriilor de proprietate
industrial (în cadrul no iunii de proprietate intelectual ), astfel cum este reflectat
în art. 1 paragraful 2 din Acordul TRIPS, scoate în eviden concordan a dintre
dezvoltarea i diversificarea activit ilor practice i l rgirea sferei de cuprindere a
obiectului propriet ii industriale.
De pild , dezvoltarea microelectronicii i a domeniului tehnologiei
informaticii a condus la instituirea mijloacelor corespunz toare de protec ie a
propriet ii crea iilor privind topografiile produselor semiconductoare i, respectiv,
a programelor pentru calculator i a bazelor de date.
În mod similar s-au petrecut lucrurile în domeniul agriculturii i horticulturii,
având ca rezultat acordarea unor drepturi de exploatare exclusiv celor care au ca
îndeletnicire ameliorarea noilor soiuri de plante.
Problematica propriet ii industriale nu a sc pat i nu scap din vedere
speciali tilor români. Dimpotriv , exist în ara noastr o literatur de specialitate
care abordeaz acest domeniu al propriet ii industriale.
Sunt autori6 care, încercând o sistematizare, împart obiectele propriet ii
industriale în dou grupe, i anume:
a) crea ii noi (inven iile, know-how-ul, desenele de utilitate, desenele i
modelele industriale, topografiile circuitelor integrate);

5
Viorel Ro , Octavia Spineanu-Matei, Drago Bogdan, Dreptul propriet ii intelectuale,
dreptul propriet ii industriale. M rcile i indica iile geografice, Bucure ti, Editura All Beck, 2003.
6
Vezi: Yolanda Eminescu, Tratat de proprietate intelectual . Crea ii noi, vol. I, Editura
Academiei, Bucure ti, 1982; V. Ro , Dreptul propriet ii intelectuale, Editura Global Lex, Bucure ti,
2001; A. Petrescu, L. Mihai, Drept de proprietate industrial . Introducere în dreptul de proprietate
industrial . Inven ia. Inova ia, Universitatea Bucure ti, 1978; O. Crauciuc, Dreptul propriet ii
intelectuale, dreptul propriet ii industriale, Editura Era, Bucure ti, 2000; P. Perju, În leg tur cu
unele probleme referitoare la dreptul de proprietate intelectual , Revista „Dreptul” nr. 5/1998; I.
Constantin, Proprietatea intelectual i succesul în afaceri, Editura Rentrop & Straton, Bucure ti,
1996.
6 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

b) semnele noi (m rcile, denumirile de origine, indica iile de provenien i


numele comercial, software-ul).

PROPRIETATE
INTELECTUAL

CREA II
NOI

inven iile know-how-ul desenele de utilitate desenele i modelele topografiile circuitelor


industriale integrate

SEMNE NOI

rcile denumirile de origine indica iile de numele comercial software


provenien

Fig. 1. Reprezentarea obiectului propriet ii industriale (varianta I)

În viziunea altor autori7, obiectul propriet ii industriale se structureaz în


trei categorii distincte, i anume:
a) crea ii noi (desenele i modelele industriale, crea ii tehnice brevetate ca
inven ii, noile soiuri de plante, topografiile circuitelor integrate, know-how-ul);
b) semnele distinctive (m rcile, indica iile geografice, numele comercial,
firma, emblema);
c) concuren a neloial .

7
A se vedea: Organiza ia Mondial a Propriet ii Intelectuale (Introducere în proprietatea
intelectual ), traducere de R. Pârvu, L. Oprea, M. Dinescu, Bucure ti, Editura Rosetti, 2001; I.
Macovei, Dreptul propriet ii intelectuale, Ia i, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 2004; C. Tufan,
V. tefan, Drepturile de autor i drepturile conexe, Bucure ti, Editura Cartea Universitar , 2005;
t. Coco , ABC-ul protec iei i valorific rii propriet ii industriale, Bucure ti, Editura Rosetti, 2004.
Protec ia propriet ii industriale în UE 7

PROPRIETATE
INTELECTUAL

CREA II NOI

topografiile de
desenele i modelele crea ii tehnice noi soiuri de circuite know-how
industriale brevetate plante

SEMNE NOI

rcile indica iile numele comercial firma emblema


geografice

CONCUREN A NELOIAL

Fig. 2. Reprezentarea obiectului propriet ii industriale (varianta II)

De i doctrina juridic din ara noastr pune în eviden existen a unor


controverse i nuan ri cu privire la rolul i apartenen a know-how-lui i
concuren ei neloiale la proprietatea industrial , putem considera c , potrivit
literaturii de specialitate i reglement rilor interna ionale8, proprietatea industrial
cuprinde:
a) crea iile noi tehnice (inven iile, modelele de utilitate, desenele i modelele
industriale, brevetele privind noile soiuri de plante, topografiile produselor
semiconductoare, know-how-ul);
b) semnele distinctive ale activit ii de comer (m rcile de fabric , de comer
sau servicii; firma i emblema comercial ; indica iile geografice);
c) concuren a neloial .
Odat conturat sfera de cuprindere a domeniului propriet ii industriale (cu
toate nuan ele), în continuare ne propunem studiul noilor abord ri (reglement ri,

8
În lucrarea sa, Protec ia penal a propriet ii intelectuale, Ciprian Raul Romi an arat c
„de i know-how-ul nu este prev zut printre crea iile intelectuale aplicabile industrial în cadrul
Conven iei de la Paris, unii autori îl situeaz printre aceste crea ii intelectuale, având în vedere
caracteristicile comune ale know-how-ului cu celelalte obiecte ale propriet ii industriale, opinie la
care ne raliem.
Ca institu ie de drept, a a cum s-a ar tat în doctrin , concuren a neloial are virtu i
pluridisciplinare, având strânse leg turi cu dreptul civil i cu dreptul penal (prin sanc iunile pe care le
comport ), cu dreptul administrativ (prin faptul c aplicarea regulilor ine de organele administrative),
cu dreptul comercial, în general, i cu cel al societ ilor comerciale, în particular (regulile concuren ei
constituind constrângeri în exercitarea activit ilor economice), cu dreptul consumatorilor (pe care
este chemat s -i protejeze), dar i cu proprietatea industrial (al c rei antonim este, pentru c
drepturile de proprietate intelectual , în general, confer un monopol de exploatare, iar concuren a
combate, prin defini ie, monopolul)”.
8 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

strategii) sub raport juridic, economic, social i psihologic în cadrul Uniunii


Europene, cu atât mai mult cu cât una dintre condi iile accept rii integr rii
României în Uniunea European este armonizarea legisla iei cu cea comunitar .
În acela i timp, trebuie avut în vedere voca ia interna ional a crea iei
intelectuale i, prin urmare, necesitatea asigur rii unei protec ii eficiente a crea iilor
i drepturilor creatorilor, nu numai în ara de origine, ci, în egal m sur , pe
teritoriul altor state în care acestea sunt utilizate i valorificate.
Aceste considerente conduc la necesitatea abord rilor convergente pentru
continuarea aplic rii legisla iei în domeniul propriet ii intelectuale, form rii unor
mentalit i i a unui mediu economic i social propice dezvolt rii crea iei umane
privite ca o for de produc ie de un înalt nivel calitativ i de progres, atât în statele
membre ale Uniunii Europene, cât i în rile în curs de aderare i nu numai.

2. Proprietatea industrial

Procesul complex de uniformizare i armonizare a reglement rilor, precum


i o centralizare a procedurilor în cadrul Uniunii Europene cuprind, în egal
sur , subiectele legate de protec ia drepturilor de proprietate industrial .
Ca urmare, în acest capitol, ne propunem cercetarea aspectelor legate de
brevetul european i brevetul comunitar în contextul convergen ei economice i
competitivit ii economice a rilor europene integrate, precum i de sistemul
rcii comunitare, al modelului i desenului industrial.
Ca un corolar al ader rii României la Uniunea European , toate aceste
probleme sunt focalizate pe sistemul de reglementare (institu ional i legislativ)
care opereaz în spa iul economic, social i politic românesc, urm rindu-se
determinarea elementelor convergente i armonizarea legisla iei interne cu cea
comunitar în cadrul domeniului extrem de sensibil al protec iei propriet ii
industriale.

2.1. Brevetul în contextul competitivit ii economiilor europene


Contribu ia teoretic , clasic , asupra rolului fundamental pe care proprietatea
industrial îl are în spa iul economic îi apar ine economistului american William D.
Nordhaus (1969)9. Teoria sa exprim ideea c principalele beneficii aduse de
protejarea brevetului se r sfrâng asupra stimul rii investi iilor în inovare, precum i
asupra promov rii i disemin rii cuno tin elor tehnologice. Astfel, prin impunerea
unor restric ii în utilizarea inven iilor brevetate, legea care guverneaz acest
domeniu acord posibilitatea de a recupera investi iile ocazionate de procesul
inov rii, în schimbul dezv luirii detaliilor de ordin tehnic ale inven iei c tre
public. Principalul cost social îl reprezint restric ia de a folosi acea inven ie i
9
Alfonso Gambardella, Study on Evaluating the Knowledge Economy What Are Patents
Actually Worth? The Value of Patents for Today s Economy and Society, research project
(ETD/2004/IM/E3/77) conducted for the European Commission, Directorate General for Internal
Market, May 2005.
Protec ia propriet ii industriale în UE 9

astfel apar i ineficien ele asociate cu protec ia monopolului. Cadrul economic al


lui Nordhaus a fost extins, în special în anii ‘90. Aceste „extensii” ale teoriei sale
sunt legate, în special, de schi area unor politici de brevetare optimale care s-au
axat în principal pe dou coordonate ale protec iei brevetului: durata de protec ie i
limitele în care acesta poate fi folosit.
Domeniul drepturilor de proprietate industrial a fost identificat a fi una
dintre cele apte ini iative transsectoriale ale noii politici industriale a UE, a a cum
rezult din comunicarea Comisiei Europene lansat pe data de 5 octombrie 2005.
Stimularea cre terii economice i a inov rii înseamn de fapt îmbun irea
condi iilor-cadru pentru cre terea competitivit ii sectorului industrial, ceea ce
include i existen a unui sistem eficient de protec ie a drepturilor de proprietate
industrial .
Speciali tii Comisiei Europene au identificat câ iva factori-cheie în ce
prive te viitorul inov rii în Europa, având în vedere c pia a intern a UE asigur
libera circula ie a bunurilor pe întreg cuprinsul Uniunii, protec ia inven iilor
reprezentând astfel o premis esen ial .
În primul rând, Comisia a subliniat rolul pe care brevetele îl au în
promovarea inov rii, în sensul c nivelul brevet rii reflect performan a inovativ .
În acest context, se face leg tura cu Strategia Lisabona, care, pentru a putea fi
viabil , trebuie s ia în considerare, la modul cel mai serios, situa ia brevetelor în
Europa. European Innovation Scoreboard10 indic o strâns leg tur între
activitatea de brevetare i performan ele în domeniul inov rii. rile cu
performan e însemnate sunt caracterizate de un grad ridicat al activit ii de
brevetare, precum i de folosirea altor drepturi de proprietate industrial , precum
modelele i desenele industriale i m rcile.

Fig. 3. Cota de brevete oferite spre licen iere per ar

10
European Innovation Scoreboard, http://trendchart.cordis.lu/tc_policy_measures.cfm.
10 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Un alt element deosebit de important este acela c brevetele sunt elemente


esen iale pentru o strategie de afaceri. Brevetele protejeaz produsele pe pia i
ofer posibilitatea licen ierii (deci a unor profituri pe termen lung), dar, cu toate
acestea, multe companii nu profit de aceste beneficii. În acest context, este
analizat i rolul guvernelor, care nu trebuie s se rezume doar la a asigura
instrumentele necesare brevet rii, ci trebuie s se asigure c cei interesa i tiu când
i cum s le foloseasc . Multe dintre firmele nou create ce activeaz în domenii
precum biotehnologia, semiconductoare, instrumente i substan e chimice folosesc
proprietatea industrial ca un activ de baz . Foarte frecvent, un brevet sau un grup
de brevete reprezint elementul-cheie prin care o astfel de firm , la început de
drum, î i organizeaz întregul plan de afaceri.
Cu toate acestea, multe întreprinderi mici i mijlocii ezit înc s foloseasc
brevetele. În inten ia lor de a- i proteja activele de proprietate industrial ,
companiile se bazeaz mai mult pe secretizare decât pe brevetare. Firmele mici
tind s foloseasc aceast metod de protec ie într-o m sur mult mai mare decât
marile companii.
În Uniunea European , aproximativ 36% dintre brevete nu sunt folosite de
proprietarii lor nici pentru aplica ii comerciale sau industriale i nici pentru
licen iere. Firmele mici sunt mult mai deschise în a- i folosi brevetele din
portofoliu. Cota de brevete nefolosite (în sensul prezentat mai sus) de c tre firmele
mici este de 20%, în timp ce aceea i cot în cazul firmelor mari este de 41% 11.

Fig. 4. Cota de brevete nefolosite dup m rimea firmei

În esen , urmând teoria lui Nordhaus, dreptul temporar pe care îl confer


brevetul d posibilitatea unei companii s recupereze investi iile în cercetare i

11
Erik Nooteboom, Head Industrial Property Unit, European Commission, Intellectual
Property: A Platform for Prosperity - Consultation on the Patent System in Europe. Background and
Purpose, Reykjavik, iunie 2006.
Protec ia propriet ii industriale în UE 11

dezvoltare care au condus la brevetarea unei inven ii. Acest drept ofer
posibilitatea organiza iilor implicate în cercetare (care nu sunt angajate în activit i
de exploatare) s se bucure de beneficiile activit ii lor de C&D. Dar, ca un sistem
de brevetare s devin atractiv pentru cei care îl utilizeaz i pentru ca sistemul s
fie sprijinit de c tre toate componentele societ ii, el trebuie s urmeze ni te reguli
de baz 12 :
• reguli fundamentale care s stabileasc ce poate i ce nu poate fi brevetat
i care s creeze un echilibru între drepturile acordate proprietarului i
obiectivele generale ale sistemului de brevetare;
• existen a unor proceduri transparente, accesibile i eficiente din punct de
vedere al costurilor pentru ob inerea unui brevet;
• existen a unor proceduri rapide i necostisitoare pentru rezolvarea
disputelor între de in torii dreptului de proprietate industrial i ter i;
• corelarea cu alte puncte de interes ale politicilor publice, precum
concuren a (antitrust), mediul, s tatea, accesul la informa ie, pentru a fi
eficient i pentru a se bucura de credibilitate în cadrul societ ii.
Politicile i strategiile Uniunii Europene în domeniul inven iilor i al
brevet rii au cunoscut în ultimii ani evolu ii neconving toare, în demersul lor de a
sus ine obiectivele Strategiei Lisabona i de a recupera decalajele existente fa de
SUA i Japonia în domeniul brevet rii în special i al propriet ii industriale în
general. În mare, aceste evolu ii au avut drept cauze atât diferen ele de opinii dintre
statele membre, cât i pozi iile frecvent fluctuante ale mediului de afaceri.
Actualmente, politicile Uniunii Europene în domeniul protej rii inven iilor,
al cre rii unui sistem de brevete func ional din toate punctele de vedere
(accesibilitate, cost, transparen etc.) se axeaz pe deja existentul sistem al
brevetului european (administrat de Oficiul European de Brevete), precum i pe
crearea sistemului brevetului comunitar.
2.1.1. Brevetul european
2.1.1.1. Istoric. Prezentare. Brevetul european este un sistem juridic
autonom, creat înc din 1973, în baza Conven iei privind eliberarea brevetului
european (cunoscut i sub denumirea de Conven ia brevetului european), i este
administrat de Oficiul European de Brevete. Aceast institu ie este autonom fa
de Uniunea European , iar membrii ei, rile semnatare ale Conven iei, provin i
din afara UE: Elve ia, Liechtenstein, Turcia, Monaco sau Islanda. Prin crearea
acestui sistem, s-a dorit realizarea unui cadru legal pentru acordarea de brevete
europene, prin intermediul unei singure proceduri armonizate13.
Astfel, printr-o singur cerere de eliberare a unui brevet european adresat
Oficiului (fie direct la sediul din München, fie indirect, prin intermediul oficiilor
na ionale de brevete), se poate ob ine un titlu de protec ie valabil în oricare dintre
rile parte la Conven ie. Cererile de acordare a unui brevet european pot fi
formulate în una dintre cele trei limbi oficiale ale Oficiului: engleza, franceza i
germana. Odat aleas , respectiva limb va fi desemnat ca fiind limba oficial
pentru procedurile ce vor urma.
12
European Commission, Internal Market and Services DG, Questionnaire on the Patent
System in Europe, ianuarie 2006.
13
The European Patent Office, http://www.european-patent-office.org/epo_general.htm.
12 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Sistemul brevetului european acoper o arie în care se vorbesc foarte multe


limbi (31 de ri membre). Ob inerea protec iei în anumite ri luate separat ar fi
dificil din punct de vedere logistic i ar conduce la costuri ini iale foarte ridicate,
ocazionate de preg tirea i traducerea tuturor documentelor. Conven ia european a
brevetelor întârzie ob inerea acestor traduceri pân în momentul acord rii
brevetului, asigurând astfel faptul c solicitantul va fi în m sur s analizeze
obiectiv nevoia de a pl ti pentru atât de multe traduceri.
Un brevet european nu ofer îns imediat protec ie în toate rile
membre ale Conven iei. Odat acordat brevetul european, acesta devine de fapt
un m nunchi de brevete na ionale, deoarece, dup expirarea perioadei rezervate
pentru posibile opozi ii din partea ter ilor, de in torul brevetului trebuie s prezinte
traduceri ale descrierii brevetului oficiilor na ionale din rile în care se dore te
înregistrarea acestuia; pe baza acestor traduceri, oficiile na ionale vor înregistra
brevetul. De asemenea, taxele de men inere în vigoare se pl tesc tot separat, pentru
fiecare ar în parte, iar procedurile judiciare legate de brevet cad tot în sarcina
instan elor na ionale14 .
Singura procedur centralizat care poate fi înaintat la OEP este opozi ia.
Aceast procedur confer dreptul ter ilor de a se opune acord rii acelui brevet.
Este un proces cvasijudiciar, supus apelului, care poate duce la efectuarea unor
amendamente sau chiar a revoc rii brevetului european. În practic s-a întâmplat
deseori ca un brevet european s fie subiect de litigiu la nivel na ional i, în acela i
timp, s fie subiect al unei proceduri de opozi ie adresate OEP. Astfel de situa ii
sunt de natur s produc dificult i ale demersului juridic i s conduc , de
asemenea, la cheltuieli foarte ridicate15.
2.1.1.2. Chestiunea costurilor brevetului european. De i reprezint un
instrument juridic extrem de valoros (contribuind masiv la promovarea brevet rii i
inov rii în Europa), institu ia brevetului european apare dep it într-o oarecare
sur , în lumina noilor provoc ri la care Uniunea European trebuie s r spund .
Realizarea Agendei Lisabona i, în special, consolidarea unei pie e unice a UE
impun o uniformizare a reglement rilor, precum i o centralizare a procedurilor.
În ceea ce prive te brevetarea inven iilor în Uniunea European , politicile
Comisiei Europene se îndreapt , în primul rând, c tre oferirea unui acces sporit la
acest gen de protec ie a crea iei intelectuale, chestiune legat intrinsec de problema
costurilor ocazionate de acest proces. Aceste costuri ridicate (prin compara ie cu
cele practicate de oficiile de specialitate din SUA (USPTO) i Japonia (JPO)), în
condi iile în care se dore te reducerea decalajului în domeniul propriet ii
industriale fa de aceste ri, reprezint , al turi de lipsa unei proceduri
contencioase centralizate, principalele critici aduse EPO.
Conform unui studiu, comandat chiar de Oficiul European de Brevete16, un
brevet european tipic este validat în general în 6 ri i con ine, în medie, 3 pagini
în care sunt scrise 10 revendic ri i 11 pagini con inând descrierea. Costul total

14
Legea nr. 611 din 13 noiembrie 2002 privind aderarea României la Conven ia privind
eliberarea brevetelor europene, adoptat la München, la 5 octombrie 1973, precum i la Actul de
revizuire a acesteia, adoptat la München, la 29 noiembrie 2000.
16
Roland Berger Market Research, Study on the Cost of Patenting, European Patent Office,
2004.
Protec ia propriet ii industriale în UE 13

pentru ob inerea unui brevet european standard (euro-direct) în anul 2003 era de
30.530 euro, inclusiv:
• cheltuielile anterioare depunerii cererii, exclusiv cheltuielile ocazionate
de C&D (6240 euro);
• costuri interne de procesare (3070 euro);
• taxe de avocat (4930 euro);
• traducerea cererii i a revendic rilor (3020 euro);
• taxe oficiale c tre OEB (3410 euro);
• validare (9870 euro).
Costurile ob inerii unui brevet european variaz în func ie de 17:
aria tehnologic – costul unui brevet în domeniul biotehnologiei, de
exemplu, va fi aproape dublu fa de costul unui brevet în domeniul ingineriei
electrice (în principal, datorit num rului de pagini mult mai mare i valid rii în
mai multe state);
re edin a solicitantului – de exemplu, costul unui brevet acordat unei
companii japoneze este mai mare (aproximativ 46.000 euro, fa de 40.000 în cazul
unei companii europene sau 39.000 în cazul uneia americane);
validare – costul valid rii unui brevet european într-unul din statele parte
la Conven ie variaz de la 3000 euro (în Finlanda, Suedia, Danemarca, Portugalia)
la 1000-1500 euro (în Elve ia, Belgia, Marea Britanie, Austria), în majoritatea
rilor mari (Germania, Fran a, Italia, Spania) costul situându-se în jurul a 2000
euro.
Dintre costurile prezentate mai sus, cele legate de traduceri sunt responsabile
pentru aceste diferen e. Astfel, costul traducerii unui model de brevet schi at în
limba englez variaz între 53 i 75 euro/pagin .

Fig. 5. Costurile traducerilor dup acordarea brevetului european (în euro)

17
Ibidem.
14 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Cifrele prezentate mai sus relev nivelul ridicat al costurilor implicate de


ob inerea unui brevet european doar în momentul în care se ofer spre compara ie
costurile ocazionate de acordarea unui brevet în SUA (de c tre United States Patent
and Trademark Office - USPTO) sau în Japonia (de c tre Japan Patent Office –
JPO). Astfel, dac o companie ce provine dintr-o ar semnatar a Conven iei
brevetului european pl te te, în medie, 24.100 de euro pentru validarea i
acordarea unui brevet european standard, o companie american pl te te 10.250
euro pentru a ob ine un brevet USPTO. O companie japonez pl te te i mai pu in
pentru acordarea unui brevet de c tre JPO, i anume echivalentul a 5.460 euro.
Costurile mai ridicate implicate de brevetarea în sistemul brevetului european sunt
datorate în principal costurilor aferente traducerilor, precum i etapei de
procesare i valid rii (costuri care nu se reg sesc în cazul celorlalte dou oficii,
american i japonez).
De i difer de la oficiu la oficiu, taxele oficiale nu reprezint totu i o cauz
important a diferen elor de cost, acestea fiind în jur de 3470 euro la OEB, 2050
euro la USPTO i 1570 euro la JPO18.

Fig. 6. Costul unui model de brevet european

Inovarea, premis esen ial a dezvolt rii unei economii bazate pe cunoa tere,
necesit , al turi de o infrastructur specific , un sistem juridic eficient care s
protejeze rezultatele cercet rilor i care s nu împiedice în nici un fel ini iativele
18
Roland Berger Market Research, Study on the Cost of Patenting, p.129, European Patent
Office, 2004.
Protec ia propriet ii industriale în UE 15

celor implica i în activit ile de C&D. Din acest punct de vedere, sistemul
brevetului european nu mai poate r spunde întru totul noilor politici de dezvoltare
ale Uniunii Europene, sistemul devenind împov tor în special pentru entit i
(firme mici i mijlocii sau inventatori individuali) care nu pot suporta costuri atât
de ridicate.
În medie, solicitan ii europeni de brevete europene au cheltuit 300.800 euro
pentru procesarea cererilor, inclusiv pentru procedura opozi iei, a valid rii i a
men inerii brevetelor (inclusiv taxe). Bugetul acordat litigiilor s-a situat la valoarea
de 28.700 euro pentru fiecare solicitant, iar bugetul acordat negocierilor i
procedurilor de licen iere au însumat 15.500 euro19.

Fig. 7. Compara ie a costurilor pentru eliberarea unui brevet

2.1.1.3. Oficiul European de Brevete i controversa brevet rii software-


ului. Al turi de chestiunea costurilor ridicate pe care le presupune ob inerea unui
brevet european, au existat i exist în continuare anumite practici care arunc
semne de întrebare chiar asupra credibilit ii sistemului brevetului european.
Aceste practici au fost scoase în eviden în special în anul 2005, cu ocazia
dezbaterilor privind propunerea de directiv ce avea ca obiect brevetarea software-
ului20.

19
The European Patent Office, http://www.european-patent-office.org/index.en.php.
20
Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council on the
patentability of computer-implemented inventions, COM(2002) 92 final, 2002/0047 (COD),
20.02.2002.
16 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Proiectul directivei privind brevetarea software-ului a fost dezvoltat ca


rezultat al unui num r de probleme. S-a plecat, în primul rând, de la faptul c
legiuitorii au dorit s remedieze ambiguit ile existente în legile na ionale.
Programele de calculator ca atare au fost excluse de la brevetare de c tre legile
na ionale ale statelor membre UE i de c tre Conven ia european a brevetelor.
Cu toate acestea, Oficiul European de Brevete a acordat mii de brevete pentru
inven ii implementate cu ajutorul calculatorului. Cei care s-au opus acestei
practici au sus inut c se încalc flagrant art. 52 din Conven ie, articol ce exclude
în mod clar de la brevetare „descoperirile…, metodele matematice…, programele
de calculator , prezentarea informa iilor”. Astfel, inten ia proiectului a fost aceea
de a codifica practicile existente la nivelul oficiilor na ionale de brevete i al
Oficiului European de Brevete din München, care era i este extrem de generos în a
acorda protec ie programelor de calculator, de i se încalc prevederile conven iei 21.
Toate legile referitoare la brevete din statele membre ale UE exclud de la
brevetare programele de calculator. În general, acestea sunt tratate în mod similar
cu operele literare sau muzicale i sunt protejate de c tre legea dreptului de autor
(copyright). Diferen a dintre brevet i dreptul de autor este una semnificativ : cel
din urm se acord în mod automat i f plata vreunei taxe, pe când brevetul
necesit proceduri mai complicate de înregistrare i taxe aferente, oferind îns o
protec ie ridicat , acoperind i metoda de programare în sine, independent de orice
implementare într-un limbaj de programare. Statele Unite ale Americii au introdus
treptat protec ia brevetelor pentru programele de calculator în anii 1980 i 1990.
În acest context, Directiva urma s înl ture ambiguit ile existente, prin
armonizarea legilor na ionale în materie de brevete. Un alt scop era acela de a
implica Curtea European de Justi ie în procesul legislativ i de a conferi
sistemului o entitate central de autoritate. Legiuitorii erau, de asemenea,
preocupa i de crearea unui teren juridic mult mai favorabil companiilor de
software.
Comisia European a intervenit prin aceast propunere de directiv tocmai
pentru a înl tura incertitudinile de ordin legal create de contrazicerile dintre
reglement rile Conven iei europene a brevetelor i practica Oficiului European de
Brevete. În urma unor dezbateri extrem de aprinse, Parlamentul European a respins
în iulie 2005 proiectul de directiv , inven iile implementate cu ajutorul
calculatorului continuând s fie brevetate conform unor criterii variabile.
Brevetul european r mâne, în ciuda tuturor neajunsurilor acestui sistem, un
punct de referin pe traseul promov rii i consolid rii politicilor de inovare din
Uniunea European . Noile strategii, dictate în primul rând de nevoia armoniz rii i
centraliz rii procedurilor legate de protejarea inven iilor, au în sistemul brevetului
european un punct de plecare solid. Aceste strategii urmeaz , actualmente, în
principal, dou direc ii:

21
Victor Iancu, Proiectul Directivei asupra brevetabilit ii inven iilor implementate cu
ajutorul computerului respins de Parlamentul European, EUROLEX”, nr. 3, Institutul de Economie
Mondial , Bucure ti, septembrie 2005.
Protec ia propriet ii industriale în UE 17

reformarea sistemului brevetului european, care are ca principal obiectiv


reducerea costurilor prin:
- o nou abordare a problemei traducerilor;
- realizarea unei proceduri contencioase unice, centralizate, în materie de
brevete;
crearea unui nou sistem: sistemul brevetului comunitar.
2.1.2. Brevetul comunitar
2.1.2.1. Istoric. Prezentare. Brevetul comunitar, cunoscut i sub denumirea
de brevetul Comunit ii Europene, reprezint o m sur legislativ aflat în
dezbatere în Uniunea European , m sur care ar acorda, atât persoanelor fizice, cât
i companiilor, un sistem unitar de brevetare pe întreg cuprinsul UE. Ideea unui
sistem al brevetului comunitar dateaz înc din anii ‘60, aceast idee devenind
obiectiv oficial al Strategiei de la Lisabona în anul 2000.
În momentul de fa , brevetele pot fi acordate fie la nivel na ional, fie prin
intermediul Oficiului European de Brevete din München, care elibereaz a a-
numitele „brevete europene”. Cu toate acestea, marele neajuns al acestui sistem
este c (pentru a fi valabil în toate rile) brevetul european trebuie tradus în fiecare
limb oficial . Astfel, costurile ocazionate de traduceri fac ca brevetarea unei
inven ii în Europa s fie semnificativ mai costisitoare decât în SUA sau Japonia
(vezi supra). Aceast dificultate este amplificat i de nevoia de a opera în cadrul
unor sisteme legislative na ionale diferite, în caz de litigiu.
O prim încercare de a crea un sistem unitar al brevetului se soldase, în
1976, cu semnarea Conven iei de la Luxemburg privind brevetul comunitar,
modificat prin Acordul de la Luxemburg din 15 decembrie 1989. Aceast
Conven ie nu a intrat niciodat în vigoare, din cauza unei ratific ri insuficiente.
ecul a fost datorat în special costurilor brevetului comunitar, care trebuia tradus
în toate limbile Comunit ii Europene, i sistemului jurisdic ional avut în vedere,
care ar fi acordat competen judec torului na ional s anuleze un brevet
comunitar, fapt ce a fost considerat un factor de instabilitate.
La 3 martie 2003, cele 15 state membre ale Uniunii Europene au ajuns, dup
treizeci de ani de discu ii, la un acord privind lansarea noului brevet comunitar
(acord politic ob inut cu ocazia Consiliului „Competitivitate” al mini trilor
europeni ai industriei, care s-a inut la Bruxelles, la 3 martie 2003). Propunerea de
regulament, obiect al Acordului, a fost rezultatul discu iilor avute în cadrul oferit
de Cartea verde, din 24 iunie 1997, asupra brevetului comunitar i a sistemului de
brevete în Europa22.
În martie 2003, Consiliul „Competitivitate” a reu it astfel s ajung la un
acord, o abordare politic comun în ce prive te crearea unui sistem de
jurisdic ie pentru brevetul comunitar. Acest sistem, care urma s fie administrat tot
de OEB, presupunea o Curte Comunitar centralizat , care ar hot rî în cazul
litigiilor, al regimurilor lingvistice, costurilor, rolului oficiilor na ionale de brevete,

22
Dreptul propriet ii intelectuale, Institutul Na ional al Magistraturii, http://www.inm-
lex.ro/file.php?FileID=224.
18 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

precum i în cazul distribuirii taxelor. Cu toate acestea, Consiliul nu a reu it s


convin asupra detaliilor brevetului comunitar, în ciuda eforturilor depuse.
Principalele puncte nevralgice au fost num rul de limbi în care s se fac
traducerea obligatorie, întârzierile în ce prive te depunerea traducerilor în
celelalte limbi, precum i valabilitatea juridic a brevetelor în cazul erorilor de
traducere. De i, la prima vedere, aceste chestiuni au un aspect pur formal,
rezultatele finale puteau avea efecte considerabile asupra costurilor implicate.
Pre edin ia irlandez a prezentat, tot în 2003, o propunere de regulament cu
amendamente, sugerând ca revendic rile brevetului s fie traduse în toate limbile
Uniunii Europene. Propunerea ini ial a Comisiei (datând din anul 2000) prevedea
faptul ca brevetul s fie valabil doar prin prezentarea traducerii în una din
urm toarele trei limbi: englez , francez i german , în timp ce traducerile în
celelalte dou limbi urmau s fie publicate doar cu rol informativ.
Nici un an mai târziu (martie 2004), Consiliul „Competitivitate” nu a reu it
ajung la un consens în ce prive te regulamentul. Dou chestiuni au reprezentat,
în particular, controversele asupra c rora nu s-a putut ajunge la un numitor comun,
i anume: întârzierile în ce prive te depunerea traducerilor revendic rilor i textul
autentic al revendic rii în caz de înc lcare a unui drept asupra brevetului.
Tabelul 1

COSTURI TAXE TAXE TAXE DE


TRADUCERE PROCEDURALE DE REÎNNOIRE TOTAL
MODEL (€)
(€) (€) AGENT (€)
(€)
Brevetul
comunitar 4845 4300 5500 8500 23145
(2004)
Compara ie
actualul 10200 4300 5500 8500 28500
brevet
european
Sursa: Roland Berger Market Research, 2004.

Declara ia Comisarului European Frits Bolkestein, la vremea respectiv , a


fost una plin de semnifica ii: „E ecul de a nu ajunge la un acord asupra brevetului
comunitar m tem c submineaz credibilitatea întregului demers de a face ca
Europa s devin cea mai competitiv economie din lume pân în anul 2010”23.
Controversele asupra efectului juridic al traducerilor au împiedicat un acord
i cu ocazia Consiliului „Competitivitate” din mai 2005. În raportul s u asupra
Strategiei Lisabona, Comisia European a descris totu i propunerea de regulament
ca fiind „un simbol al angajamentului Uniunii Europene c tre o economie bazat
pe cunoa tere”.
2.1.2.2. Noi etape ale procesului de creare a brevetului comunitar.
Începutul anului 2006 a marcat un episod crucial al procesului de creare a
brevetului comunitar. Pe data de 16 ianuarie 2006, Directoratul General Pia a
23
Euractiv, www.euractiv.com/en/innovation/community-patent/article-117529 - 50k.
Protec ia propriet ii industriale în UE 19

Intern a lansat o consultare public . Aceast consultare a avut ca principal scop


analizarea noilor direc ii în cadrul politicilor referitoare la brevete, în scopul cre rii
unui sistem de protec ie la nivelul UE, astfel încât corespund cât mai mult
nevoilor celor direct implica i. În timp ce brevetul comunitar r mâne o prioritate,
Comisia European a fost interesat i de opinii în ceea ce prive te m surile ce pot
fi luate în viitorul apropiat pentru îmbun irea sistemului de brevete din Europa.
To i cei direct implica i au fost invita i s r spund (mediul de afaceri, cel
industrial, precum i indivizi) la un chestionar ce a avut ca punct de plecare
abordarea politic comun din anul 2003.
Pe scurt, Regulamentul prevede ca o cerere de brevet s fie depus doar
într-o singur limb (englez , francez sau german ), cerere care va fi înaintat
tre Oficiul European de Brevete (administratorul sistemului). Revendic rile
brevetului, odat acordate, vor trebui apoi s fie traduse în toate limbile Uniunii
Europene. Cu toate acestea, brevetul nu va avea for juridic împotriva unei
entit i atât timp cât aceasta nu a primit o copie tradus în propria limb na ional .
Regulamentul stabile te, de asemenea, înfiin area unei Cur i a Brevetului European
care ar avea puterea s invalideze brevetele acordate; astfel, valabilitatea unui
brevet comunitar va fi aceea i în toate statele membre. Curtea va fi înfiin at i va
func iona pe lâng actuala Curte European de Justi ie.

PREVEDERI ALE REGULAMENTULUI BREVETULUI COMUNITAR 24

• Activit ile Comunit ii includ punerea bazelor unei pie e unice, caracterizate prin
abolirea obstacolelor din calea liberei circula ii a bunurilor i crearea unui sistem
care s garanteze un mediu concuren ial nedenaturat. Crearea condi iilor legale care
permit întreprinderilor s i adapteze activit ile de produc ie i distribu ie la
nivel comunitar contribuie la îndeplinirea acestor obiective. Un brevet c ruia i se
garanteaz protec ie uniform i care produce efecte uniforme pe întreg cuprinsul
Uniunii Europene trebuie s se numere printre instrumentele juridice aflate la
dispozi ia întreprinderilor.

• Oficiul European de Brevete va juca un rol central în administrarea brevetului


comunitar i va fi singurul responsabil pentru examinarea cererilor i acordarea
brevetelor comunitare. Toate oficiile na ionale de brevete vor juca un rol important
privind consilierea aplican ilor, primirea i înaintarea cererilor c tre OEB,
diseminarea informa iilor referitoare la brevet.

• Accesul Comunit ii la Conven ia de la München (Conven ia brevetului european)


va oferi posibilitatea Uniunii Europene de a fi considerat ca un teritoriu distinct
pentru care se poate acorda un brevet comunitar. Uniunea European va putea deci
limiteze acest regulament în particular la crearea legii aplicabile brevetului
comunitar odat acordat.

24
Proposal for a Council Regulation on the Community Patent,
http://register.consilium.eu.int/pdf/en/03/st10/st10404en03.pdf#search=%22Proposal%20for%20a%2
0COUNCIL%20REGULATION%20on%20the%20Community%20patent%22.
20 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

• Obiectivul unui brevet comunitar accesibil presupune un brevet care s fie valabil pe
întreg cuprinsul UE în limba în care a fost acordat, supus fiind, cu toate acestea,
obliga iei celui care depune cererea de brevet s depun o traducere a tuturor
revendic rilor în toate limbile oficiale ale Uniunii. Astfel, regimul lingvistic al
brevetului comunitar va fi, pân la acordare, acela i ca al unuia acordat sub
auspiciile Conven iei brevetului european. Aceasta înseamn c cel care aplic
trebuie s prezinte o cerere complet în una din cele trei limbi oficiale ale EPO,
precum i, la momentul acord rii brevetului, o traducere a revendic rilor în celelalte
dou limbi oficiale ale OEB.

• Cu toate acestea, dac un aplicant depune o cerere într-o alt limb decât cele
oficiale ale OEB i furnizeaz o traducere într-una din aceste limbi oficiale, costul
acelei traduceri va fi suportat de sistem. Din motive de siguran juridic , cel care
înainteaz cererea trebuie s furnizeze, în momentul acord rii brevetului, o traducere
a revendic rilor în toate limbile oficiale ale UE, cu excep ia cazului în care un stat
membru renun la aceast traducere în limba sa na ional . Traducerile vor fi
înaintate c tre OEB, iar costurile vor fi suportate de c tre aplicant, care va decide
asupra num rului i lungimii revendic rilor ce urmeaz a fi incluse în cerere,
influen ând astfel costurile implicate de traduceri.

• Taxele de reînnoire sunt prev zute a nu dep i nivelul acelora i taxe


corespunz toare brevetului european i vor avea un caracter progresiv pe întreg
parcursul duratei brevetului comunitar. Nivelul taxelor procedurale aferente
proces rii cererii de brevet comunitar va fi acela i, indiferent de locul unde este
înaintat cererea i de locul unde se efectueaz cercet rile privind noutatea inven iei
(OEB sau oficiile na ionale de brevete). Nivelul taxelor va fi în strâns conexiune cu
costurile ocazionate de opera iunile acord rii brevetului comunitar i nu trebuie s
conduc la subven ii acordate oficiilor na ionale.

• De vreme ce brevetele comunitare reprezint titluri comunitare, jurisdic ia


comunitar va avea puterea de a decide chestiunile referitoare la validitatea lor.
Sistemul jurisdic ional al brevetului comunitar se va baza pe principiile unei Cur i a
Brevetului European, asigurând uniformizarea jurispruden ei, calitatea înalt a
rezultatelor, proximitatea fa de utilizatori, precum i costuri de operare reduse.
Din motive de siguran juridic , toate ac iunile de ordin legal în leg tur cu anumite
aspecte ale brevetului comunitar vor intra sub jurisdic ia unei singure Cur i, iar
deciziile acesteia vor fi executorii pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

• La acordarea brevetului, aplicantul va înainta o traducere a tuturor revendic rilor în


toate limbile oficiale ale Comunit ii, în afar de cazul în care un stat membru
renun la traducerea în limba sa na ional . Traducerea va fi înaintat , la alegerea
aplicantului, fie direct la OEB, fie via oficiul na ional de specialitate care are ca
limb oficial sau una din limbile oficiale limba în care s-a f cut traducerea. Decizia
unui stat membru de a renun a la traducerea în limba sa oficial trebuie comunicat
Comisiei Europene.

Consultarea, care s-a încheiat pe data de 12 aprilie 2006, s-a axat pe trei
chestiuni majore:
• brevetul comunitar;
Protec ia propriet ii industriale în UE 21

• modalit ile de îmbun ire a actualului sistem de brevetare din Europa;


• posibile arii de armonizare.
În urma acestor consult ri, s-a primit un impresionant num r de 2515
spunsuri. Dintre acestea, 1493 au fost r spunsuri individuale, inclusiv 664 de
spunsuri provenind dinspre zona IMM-urilor. Restul r spunsurilor au venit din
partea asocia iilor profesionale sau a grupurilor de interese. Din mediul industrial,
care a participat într-o larg m sur la acest exerci iu, cea mai mare rat au
înregistrat-o sectoarele dependente de brevete: ITC, farmaceutic, chimic,
autovehicule, electronice, biotehnologie, industrii mecanice etc. În ceea ce prive te
IMM-urile, acestea au provenit din 14 ri membre i dou ri candidate (România
i Bulgaria), reprezentând o arie larg de sectoare industriale25.

Fig. 8. Rezultatele consult rii din 12 aprilie 2006

Ideea implic rii celor care au strânse leg turi i interese în acest domeniu a
avut la baz dorin a de a acorda o cât mai mare „legitimitate” acestui demers.
Rezultatele acestor consult ri, f cute publice pe data de 12 iulie, nu au fost îns pe
sura a tept rilor Comisiei Europene.
Cu toate c responden ii sunt, în general, de acord cu caracteristicile
identificate de Comisia European în documentul consultativ, unii au identificat
noi elemente, în timp ce al ii stigmatizeaz absen a a ceea ce ei percep ca fiind
calit i esen iale ale oric rui sistem de brevete.
25
Future Patent Policy in Europe, Public Hearing – 12 July 2006, European Commission,
"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.
22 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Mediul industrial, în general (reprezentat de entit i precum UNICE,


MEDEF, dar i de asocia ii sectoriale, precum i de companii individuale), insist
pe necesitatea de a dezvolta o politic comprehensibil a inov rii în Europa, pentru
a r spunde provoc rilor venite din partea SUA, Japoniei i a altor puteri economice
emergente, precum China i India, care au depus în ultimii ani eforturi substan iale
pentru a face din politica inov rii o prim prioritate. UNICE a subliniat în special
necesitatea facilit rii transferurilor tehnologice bazate pe un cadru legal solid,
precum i faptul c actualul sistem este neatractiv i dificil pentru IMM-uri. A fost
propus , de asemenea, i asisten a IMM-urilor sub forma unui sprijin în cadrul
etapei de cercetare sau a unor subven ii pentru primele 10 cereri de brevete.
Mediul industrial a subliniat, de asemenea, calitatea atât a procesului de
acordare, cât i a celui de intrare în func iune a brevetelor, ca fiind o chestiune de
prim importan . Pe de o parte, brevetele trebuie acordate într-o manier cât mai
incontestabil cu putin . Aceasta se poate realiza prin l rgirea cadrului criteriilor
de brevetare i printr-un sistem relaxat de analiz , dar prin intermediul unui proces
de reevaluare a activit ii inventive printr-un sistem de control al calit ii i o
rigoare a examin rii. Un alt element identificat de acest grup a fost necesitatea de a
se asigura deplina conformitate cu sistemul TRIPS al OMC.
Comunitatea IMM-urilor a subliniat urm toarele aspecte: costurile (accesul
facil la informa ia tehnic trebuie s fie echilibrat cu costul traducerii – doar în
limba englez ) i licen ierea brevetelor (brevetarea defensiv trebuie prevenit ). În
acest scop a fost sugerat o evaluarea regulat a brevetelor acordate, precum i
comercializarea i caracterul disputelor referitoare la brevete.

Fig. 9. Categorii de companii respondente


Protec ia propriet ii industriale în UE 23

Profesioni tii i IMM-urile din domeniul IT au subliniat faptul c sistemul


de brevete este condus de interesele publice i, astfel, trebuie s aib ca principal
obiectiv promovarea inov rii, l sând interesele utilizatorilor pe locul doi. Astfel,
sistemul de brevete ar trebui s acopere doar arii în care productivitatea, în termeni
de cre tere a inov rii i a disemin rii cuno tin elor, este dovedit . Al turi de
obiectivul promov rii inov rii, se afl reglement rile substan iale din domeniul
brevetelor care definesc ceea ce este brevetabil i asigur , în acela i timp,
respectarea primului obiectiv. În accep iunea acestui grup, subiectul consult rii
(costurile i problema litigiilor) cade pe locul al treilea. Comunitatea IMM-urilor
ce activeaz în IT este de p rere c acest subiect este eronat i propune o consultare
pe tema primelor dou obiective pe care le-a prezentat.
Comunitatea avoca ilor specializa i în brevete, diviza i în func ie de
na ionalitate sub anumite aspecte, a fost unit în ceea ce prive te alte aspecte. Unii
au declarat c sistemul de rezolvare a diferendelor ar trebui s fie „eficient din
punct de vedere al costurilor” decât ieftin, pentru a nu compromite calitatea. Cu
toate acestea, o tem frecvent abordat a fost necesitatea aplic rii unor standarde
înalte de calitate care pot garanta singure faptul c utilizatorii sunt servi i f
favoritisme. Aceasta implic calitatea analizei i examinarea riguroas a brevetelor,
precum i respectarea termenelor limit .
A fost subliniat i ideea c , de i sistemul de brevetare este o necesitate
pentru inovarea pe o pia liber , este departe de a fi suficient. Avoca ii germani de
specialitate au insistat asupra faptului c nu este nici o ra iune pentru o dezbatere
politic asupra principiilor referitoare la protec ia brevetelor din punctul de vedere
al comportamentului etic, al protec iei mediului, al s ii sau al libert ii
informa iei. Avoca ii de specialitate polonezi au subliniat necesitatea asigur rii
unui echilibru între interesele de in torilor de brevete i publicul larg i a garant rii
accesibilit ii egale de a intra în sistem micilor corpora ii sau a aplican ilor
individuali, ca i actorilor multina ionali26 .
Mediul industrial, precum i alte grupuri de interese sprijin în general
brevetul comunitar ca o cale de rezolvare a problemelor sistemului de brevetare.
Demersul este perceput ca fiind o ini iativ ce va aduce valoare ad ugat industriei
europene, în conformitate cu agenda Lisabona.
Un num r limitat de responden i resping îns i ideea de brevet comunitar,
preferând implementarea unor perfec ion ri aduse actualului sistem. Cele mai
radicale abord ri provin din partea avoca ilor de specialitate din Germania, care
resping în totalitate abordarea politic comun asupra brevetului comunitar i care
cer Comisiei Europene retragerea propunerii de regulament. În particular, Institutul
German al Avoca ilor din Domeniul Brevetelor este nemul umit de aranjamentele
referitoare la rezolvarea litigiilor, deoarece acestea presupun crearea unei cur i de
justi ie centralizate. De asemenea, este criticat i regimul lingvistic pe care noul
sistem l-ar presupune. Mediul industrial, pe de alt parte, este de p rere c brevetul
comunitar este calea cea mai bun pentru crearea unui sistem cât mai eficient.
26
Future Patent Policy in Europe, Public Hearing – 12 July 2006, European Commission,
"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.
24 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Cu toate acestea, cei implica i, de i sus in în majoritatea lor ideea


constituirii unui sistem al brevetului comunitar, resping totu i univoc actualul
proiect de regulament prezentat de Comisia European , i anume abordarea
politic comun asupra c reia s-a convenit în 2003. Respingerea este cauzat de
dou mari aspecte: un regim lingvistic nesatisf tor i aranjamentele
jurisdic ionale inadecvate.
Exist dou extreme în cadrul preferin elor regimului lingvistic: cei care
sprijin univoc folosirea unei singure limbi i cei care doresc traduceri complete
(nu doar ale revendic rilor, a a cum prevede actuala propunere) în toate limbile
oficiale ale UE, imediat dup acordarea brevetului.

Fig. 10. Distribu ia na ional a r spunsurilor (state UE)

Actuala propunere de regim lingvistic este respins de cei care pledeaz


pentru un regim simplificat (de preferat o singur limb ), ca i de c tre suporterii
regimului multilingvistic. Opiniile sunt divizate în func ie de m rimea companiei
respondente, de i exist diferen e de opinii chiar i în rândul comunit ii IMM-
urilor europene. Astfel, de exemplu, Asocia ia Camerelor de Comer i Industrie
din Europa (Eurochambers) opteaz pentru folosirea doar a unei singure limbi
(engleza), în timp ce IMM-urile cer un regim multilingvistic. Avoca ii specializa i
în brevete au tendin a s fie de acord cu aceast din urm pozi ie.
Apare o diviziune a opiniilor în rândul responden ilor i pe criteriul na ional.
Astfel, ri precum Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Polonia, precum i unii
responden i din Fran a pledeaz pentru un regim multilingvistic i se bazeaz pe
argumente precum accesul la informa ie, care trebuie s fie garantat în limba
na ional . În ceea ce prive te comunitatea industrial , aceasta este de p rere c ,
oricare ar fi regimul adoptat, acesta trebuie s ofere o certitudine juridic unitar ,
competitiv i necostisitoare, pe întreg teritoriul comunit ii, printr-o jurisdic ie
comunitar unificat , ceea ce nu ofer actuala propunere, deoarece caracterul unitar
al brevetului este abrogat de cerin ele traducerii universale, precum i de limit rile
de ordin legal pe care le presupune traducerea revendic rilor în diferite limbi.
Protec ia propriet ii industriale în UE 25

Al i responden i recomand începerea unor noi negocieri având ca punct de


plecare propunerea ini ial a Comisiei (anul 2000). Este evident totu i faptul c
mediul industrial nu este interesat de un brevet comunitar care nu ofer avantaje
în plus fa de actualul sistem al brevetului european.

Fig. 11. Distribu ia na ional a r spunsurilor (state din afara UE)


Al turi de regimul lingvistic, o alt caracteristic necesar sistemului
brevetului comunitar, subliniat de o mare parte din responden i, este aceea c
judec torii trebuie s aib o experien juridic i tehnic solid . Astfel, reguli
procedurale clare sunt absolut necesare. Vodafone i al i membri ai acestui sector
sunt îngrijora i c existen a unui brevet comunitar pe pia ar putea cre te costurile
prin cre terea num rului de brevete acordate (f s implice i o cre tere a
calit ii), multiplicând astfel costurile examin rii brevetelor. În al doilea rând,
riscul înc lc rii drepturilor ar face ca procedurile de evaluare a riscului la nivelul
întregii Uniuni s fie mult mai dificil de realizat. Aceast îngrijorare ar putea s
mic oreze num rul de cereri pentru acordarea de brevete dac solicitantul nu este
sigur de „puterea” inven iei sale i deci a brevetului s u. Cu toate acestea, sc derea
costurilor ar putea avea un efect advers prin atragerea a cât mai multe cereri de
brevet, care ar duce la o aglomerare a procedurilor i, este posibil, la acordarea de
brevete „slabe”, periclitând astfel inovarea.
Pe baza datelor strânse cu ocazia acestei consult ri publice, a avut loc, pe
data de 12 iulie 2006, o audiere public în cadrul c reia reprezentan i ai tuturor
celor implica i în consult ri au comentat rezultatele, creând astfel un cadru, cel
pu in la nivel teoretic, în care viitorul brevetului comunitar s devin cât mai
vizibil.
Discu iile la acest nivel s-au mulat în mare parte pe rezultatele consult rii.
La nivel de principii, s-a exprimat un consens general asupra faptului c actualul
sistem trebuie îmbun it i c trebuie implementat o politic clar în domeniul
propriet ii industriale în Europa. Cele mai subliniate elemente au fost calitatea
brevetelor, certitudinea juridic i predictibilitatea sistemului pentru a cre te i a
men ine competitivitatea UE. A fost subliniat , de asemenea, i importan a
accesului la un sistem de brevetare competitiv27.
27
Erik Nooteboom, Head of Unit, Industrial Property, European Commission, Presentation
of Preliminary Findings of the Consultation.
26 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

În ceea ce prive te brevetul comunitar, ca institu ie juridic , majoritatea


celor participan i la dezbatere s-au ar tat suporteri ai acestui demers, dar „nu cu
orice pre ”. Majoritatea celor prezen i au fost pentru constituirea unui brevet
comunitar, dar s-au opus abord rii politice comune din 2003.
Acest ultim demers al Comisiei Europene, consultarea public urmat de
audierea public , aduce în prim-plan un tablou extrem de complex, în care se
îmbin atât interesele diferi ilor actori economici ce opereaz pe pia a intern a UE,
cât i interese dictate de criteriul na ional. Pe lâng faptul c aduce în prim-plan o
problem a Uniunii Europene, aceea a dificult ii de a guverna o uniune format
din 25 de na iuni, aceste consult ri nu au f cut decât s arunce o nou umbr
asupra proiectului brevetului comunitar. Astfel, neîn elegerile i controversele de
ordin ideatic de la nivel politic au fost dublate de cele de la nivelul pragmatic al
mediului economic.
Comisia European este a teptat s formuleze noi strategii în ceea ce
prive te viitorul brevetului comunitar, având în vedere i aceste ultime rezultate ale
consult rilor, i s r spund provoc rilor actuale pentru:
• a simplifica structura i procedurile în ce prive te ob inerea brevetului i
solu ionarea litigiilor;
• a sc dea costurile asociate ob inerii unui brevet, mai ales în ceea ce
prive te micile entit i economice;
• a men ine i îmbun i calitatea brevetelor.
2.1.3. Alternative la brevetul comunitar sub egida
Oficiului European de Brevete
De i, pân în acest moment, nu se cunoa te care va fi viitorul proiectului
brevetului comunitar, consult rile din anul 2006 au avut i rolul de a atrage aten ia
asupra unor alternative, îndelung discutate i ele, la brevetul comunitar. Aceste
alternative ar urma s rezolve chiar elementele controversate ale proiectului, i
anume chestiunea traducerilor i cea a solu ion rii litigiilor. Cele dou alternative
sunt Protocolul de la Londra (ce ar urma s rezolve problema traducerilor) i
Acordul EPLA – Acordul european asupra solu ion rii litigiilor referitoare la
brevetele europene (European Patent Litigation Agreement).
2.1.3.1. Protocolul de la Londra. Protocolul de la Londra reprezint un
acord asupra unei legi având ca obiect brevetele (încheiat la Londra pe data de 17
octombrie 2000) i prive te aplicarea articolului 65 al Conven iei privind
acordarea brevetelor europene. Scopul s u este acela de a reduce costurile
ocazionate de traducerea brevetelor europene aflate sub inciden a Conven iei
europene a brevetelor28.
Acest acord, care a fost semnat pân în prezent de 10 state (Danemarca,
Fran a, Germania, Liechtenstein, Monaco, Luxemburg, Olanda, Suedia, Elve ia i
Marea Britanie), nu este înc în vigoare. Pentru a intra în vigoare, el trebuie
ratificat de cel pu in opt state, inclusiv Fran a, Germania i Marea Britanie. Pân în

28
Vezi supra, pag. 5.
Protec ia propriet ii industriale în UE 27

acest moment, Monaco, Germania i Marea Britanie l-au ratificat, în timp ce


Slovenia, Islanda i Letonia au depus instrumentele de accedere (accederea este
luat , de asemenea, în calcul pentru intrarea în vigoare a acordului). Danemarca
este a teptat s ratifice în curând. Conform unor rapoarte, Adunarea Na ional
Francez a votat împotriva ratific rii Protocolului de la Londra pe data de 7 martie
2006.
În acest moment, o dat ce un brevet european este acordat sau mai precis în
timp de trei luni de la momentul când a fost acordat, brevetul trebuie tradus în
limba oficial a fiec rui stat în care aplicantul dore te protejarea brevetului.
Conform articolului 65 al Conven iei, dac traducerea brevetului european nu este
furnizat oficiului na ional de brevete în cursul perioadei de timp prev zute,
brevetul va fi considerat nul ab initio în acel stat.
Situa ia actual duce la ob inerea unor costuri de traducere foarte ridicate
pentru de in torii de brevete, reduce ini iativa de a depune cereri pentru ob inerea
unui brevet european i, ca o rezultant , situa ia de fa se constituie într-o piedic
în calea competitivit ii economiei europene, prin compara ie cu situa ia din SUA,
de exemplu.

Fig. 12. Costul traducerilor descrierii brevetului european al revendic rilor (euro)

Pentru a înl tura piedicile pe care le presupune actuala reglementare, acordul


prevede c rile care au ca limb oficial una dintre limbile oficiale ale Oficiului
European de Brevete (engleza, franceza sau germana) nu vor trebui s mai depun
traduceri ale brevetelor europene în una din limbile lor oficiale. Celelalte ri vor
trebui s aleag doar una dintre limbile oficiale ale OEB, ca limb dinainte
stabilit , în care vor trebui traduse brevetele europene pentru a intra în vigoare
în respectivele ri. Aceste state î i vor p stra totu i dreptul de a cere traducerea
28 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

revendic rilor în limba/limbile lor oficiale. De asemenea, un stat parte la acord va


stra i dreptul de a cere ca, în caz de disput având ca obiect un brevet,
traducerea s fie furnizat în limba/limbile oficiale ale rii respective29.
În sistemul brevetului european, traducerile pot constitui pân la 20% din
costul total al unui brevet european. Astfel, reducerea num rului de limbi la doar
trei ar putea reduce costurile de traducere cu aproximativ 45% i cu pân la 3000
de euro per cerere30.
În urma consult rilor publice organizate de Comisia European în leg tur
cu viitorul proiectului brevetului comunitar, a rezultat c , pentru mediul industrial,
Protocolul de la Londra reprezint o prioritate clar . Adoptarea sa ar avea un
efect imediat asupra atractivit ii brevetelor europene, deoarece acestea ar deveni
mai convenabile atât în ce prive te costurile, cât i simplificarea procedurilor. De i
Fran a nu a ratificat protocolul, condi ie sine qua non pentru intrarea în vigoare, pe
data de 17 mai 2006, Adunarea Na ional Francez a recomandat ratificarea rapid
a acordului. Senatul francez a urmat aceea i cale, f când aceea i recomandare
într-un raport adoptat pe data de 30 mai 2006. Astfel, în momentul de fa ,
ini iativa se afl în mâinile guvernului francez31.
2.1.3.2. Acordul european asupra solu ion rii litigiilor referitoare la
brevetele europene (EPLA). Proiectul Acordului european asupra solu ion rii
litigiilor referitoare la brevetele europene (cunoscut i sub denumirea de acord
asupra înfiin rii unui sistem de solu ionare a litigiilor în cazul brevetelor
europene) reprezint un acord având ca obiect adoptarea unei legi în domeniul
brevetelor ce ar urma s creeze un protocol op ional la Conven ia european a
brevetelor. Acest protocol ar urma s oblige statele semnatare s se integreze unui
sistem judiciar ce ar include reguli procedurale uniforme, precum i o curte de
specialitate comun . Propunerea dateaz din 1999, îns de abia în 2003 a fost
schi at un proiect matur în acest sens.
În prezent, un brevet european, odat acordat, devine valabil pe baza unei
ac iuni distincte în fiecare ar în care se dore te protec ia (art. 65(3) din Conven ia
european a brevetelor statueaz c „orice înc lcare a unui brevet european va intra
sub inciden a legii na ionale”). De asemenea, o dat ce termenul de 9 luni pentru
depunerea opozi iei a expirat, ter ii care vor s cear invalidarea brevetului
european trebuie s deschid proceduri de revocare în fiecare ar unde brevetul
este în vigoare32.
Aceast situa ie duce la un sistem de solu ionare multipl a litigiilor, ceea ce
na tere la multe dificult i pentru cei implica i i produce efecte nedorite care
sl besc sistemul de brevetare din Europa. În primul rând, acesta devine costisitor.

29
Gillian Davies, Language and Patents, Montreal, ATRIP Congress, 2005, p. 2;
www.atrip.org/upload/files/activities/montreal2005/Gillian%20Davies.doc.
30
Alain Pompidou, London Protocol is stepping stone to Community patent, EPO, 2006,
http://cordis.europa.eu/fetch?CALLER=EN_NEWS&ACTION=D&RCN=26008&DOC=1&CAT=N
EWS&QUERY=1154034999092.
31
Future Patent Policy in Europe, Public Hearing – 12 July 2006, European Commission,
"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.
32
www.wikipedia.org, http://en.wikipedia.org/wiki/London_Agreement_(2000).
Protec ia propriet ii industriale în UE 29

Fig. 13. Costurile implicate de procedurile în fa a primei instan e

În al doilea rând, de vreme ce exist diferen e semnificative între variatele


sisteme ale cur ilor na ionale i între manierele în care acestea solu ioneaz
cauzele, sunt foarte frecvente deciziile divergente asupra fondului cauzelor. De
exemplu, acela i brevet european poate fi men inut, a a cum a fost acordat de OEB,
în Fran a, poate fi amendat în Germania i revocat în Marea Britanie, dând astfel
na tere lipsei certitudinii juridice de care au nevoie proprietarii, competitorii i
publicul larg.

Fig. 14. Costurile implicate de procedurile în fa a instan ei de apel

Eventualele consecin e ale diferen elor dintre sistemele na ionale men ionate
mai sus reprezint o fragmentare a pie ei unice a UE, deoarece este imposibil ca
un brevet european s duc la crearea unui nivel de protec ie pe întreg cuprinsul
Uniunii. Disparit ile dintre sistemele na ionale prejudiciaz libera circula ie a
bunurilor în Europa i împiedic progresul în direc ia cre rii unui mediu propice
inov rii i liberei concuren e.
Acordul european asupra solu ion rii litigiilor referitoare la brevetele
europene prevede crearea unei Cur i a Brevetului European (inclusiv o curte de
prim instan i o curte de apel) care va avea competen jurisdic ional asupra
problemelor referitoare la validitatea i înc lcarea drepturilor asupra brevetelor
30 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

europene. Cur ile na ionale vor avea competen doar în aria ordon rii unor m suri
provizorii sau m suri asiguratorii i în ce prive te sechestrul pus pe anumite bunuri
ca garan ie.
Pentru statele participante, crearea unei Cur i Europene a Brevetelor ar
implica urm toarele avantaje:
• accesul la o instan specializat : pentru acele state care nu beneficiaz
de cur i na ionale specializate, este mai u or i mai ieftin s fac parte
dintr-o schem comun european decât s i creeze propria expertiz ;
• jurispruden a dezvoltat de Curtea European de Brevete este posibil s
aib un impact asupra cur ilor na ionale care solu ioneaz cazuri de
înc lc ri ale drepturilor sau revoc ri ale brevetelor na ionale33.
Audierea public din 12 iulie 2006 pe tema viitorului proiectului brevetului
comunitar a adus în prim-plan i chestiunea EPLA, ca alternativ la una din
problemele esen iale ale proiectului. Astfel, majoritatea celor implica i în procesul
de consultare s-au exprimat în sensul schimb rii actualului sistem de solu ionare a
litigiilor pentru a preveni interpret rile conflictuale în cauzele multi-
jurisdic ionale. Sprijinul ar tat EPLA a fost explicit, motivele fiind în principal
accesul simplu la solu ionarea cauzelor i certitudinea juridic pe care acesta o
implic , f a mai fi nevoie de crearea unui alt sistem de brevetare care, a a cum
s-a v zut, întâmpin numeroase piedici atât din partea mediului politico-decizional,
cât i din partea mediului economic european.
2.1.4. Brevetul, component a propriet ii industriale în economia româneasc din
perspectiva integr rii în UE
În ultimii ani, aten ia acordat metodelor de protec ie a propriet ii
industriale în România a crescut constant, în paralel cu eforturile depuse pentru
îndeplinirea condi iilor cerute de integrarea în Uniunea European . Pe lâng
demersurile de ordin legislativ, care au avut ca principal obiectiv implementarea
acquis-ului comunitar în domeniul propriet ii intelectuale, institu ii abilitate ale
statului, precum Oficiul de Stat pentru Inven ii i M rci sau Guvernul României,
dar i servicii specializate ale Comisiei Europene au întreprins ample ac iuni
menite a responsabiliza atât mediul de afaceri, cât i mediul industrial în direc ia
protec iei propriet ii industriale i a cre rii unui mediu propice inov rii.
În ciuda tuturor acestor m suri, folosirea mijloacelor de protec ie a
propriet ii industriale nu a atins dimensiunile dorite, cauzele fiind multiple:
costurile uneori prea ridicate pentru unele entit i economice sau inventatori
individuali, procedurile adeseori complicate sau, pur i simplu, lipsa elementar de
interes din partea celor care produc pentru propriul act de crea ie.
Situa ia brevet rii în România nu face excep ie de la aceast realitate. Un
studiu recent34 relev faptul c numai 8% din întreprinderile cu activitate inovativ

33
Assessment of the impact of the European patent litigation agreement (EPLA) on litigation
of European patents, European Patent Office acting as secretariat of the Working Party on Litigation,
February 2006.
34
Inovare în industrie i servicii în perioada 2002-2004, Institutul Na ional de Statistic ,
2006.
Protec ia propriet ii industriale în UE 31

din România i doar 1% din întreprinderile f activitate inovativ au aplicat o


cerere pentru acordarea a cel pu in unui brevet. Din rândul întreprinderilor
inovative, întreprinderile mari reprezint o pondere de 13% în aplicarea a cel pu in
unui brevet35.
Cererile de brevete din ultimii ani au ca o constant preponderen a
aplican ilor persoane fizice, care reprezint aproximativ 75% din totalul celor
care au depus cereri pentru ob inerea protec iei unei inven ii. Urmeaz , la distan
apreciabil , societ ile comerciale i institutele de cercetare.

Fig. 15. Cereri de brevet de inven ie – categorii de solicitan i români

Urmând aceea i tendin , brevetele de inven ie acordate în România au ca


principali destinatari tot persoanele fizice (inventatori individuali). Se observ ,
astfel, c brevetele nu au ca destina ie principal întreprinderile, institutele de
cercetare etc., inovarea r mânând în continuare „o afacere privat ” a unui singur
individ (sau colectiv, în cel mai bun caz) necircumscris vreunei organiza ii sau
institu ii ce ar putea contribui, într-o m sur mai mare sau mai mic , la exploatarea
sau perfec ionarea unei inven ii.

35
A se vedea anexele 1 i 2.
32 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Fig. 16. Brevete de inven ie acordate – categorii de titulari români

În lumina realit ilor din ultimii ani, prezentate în rapoartele statistice ale
institu iilor implicate în reformarea politicii inov rii i promovarea protec iei
propriet ii industriale, se impune o canalizare a eforturilor inovatoare în direc ia
unei mai bune administr ri a rezultatelor provenite din zona C&D, ca i o
regrupare a for elor în perspectiva cre terii eficien ei i competitivit ii
rezultatelor inovative, în sensul unei aplicabilit i industriale mult mai largi a
acestora.
Poten ialul inovator al României este bine cunoscut, rezultatele ob inute în
cadrul saloanelor interna ionale de inven ii de la Geneva sau Bruxelles
demonstrând din plin acest lucru. Cu toate acestea, o inven ie brevetat care nu î i
se te aplicabilitate industrial este nu numai nefolositoare, dar poate chiar aduce
prejudicii, deoarece costurile implicate de activitatea de C&D nu vor putea fi
recuperate. Astfel, pe lâng campaniile i analizele menite a impulsiona inovarea
Protec ia propriet ii industriale în UE 33

i, implicit, brevetarea, este nevoie de crearea unei scheme cât mai obiective de
implementare a rezultatelor, astfel încât programele de C&D s corespund cât mai
realist necesit ilor mediului industrial.
Integrarea european reprezint o alt coordonat a problematicii brevet rii
în România. Intrarea pe o pia unic extrem de competitiv , în care libera
circula ie a bunurilor, a serviciilor etc. reprezint o premis -cheie, impune o
regândire a strategiei în domeniul protec iei propriet ii industriale i, implicit, a
inven iilor. Noile realit i europene vor face ca protec ia la nivel na ional a unei
crea ii intelectuale s nu mai fie suficient din punctul de vedere al strategiilor
comerciale ale firmelor române ti care î i doresc o prezen sus inut pe pia a
intern a UE. Astfel, trebuie readus din nou în discu ie sistemul brevetului
european care, de i nu este un organism subordonat vreunei institu ii a UE,
reprezint , pân în acest moment, unicul instrument de armonizare în domeniul
brevetelor, cu toate minusurile sale prezentate în capitolele precedente.
România a ratificat Conven ia european a brevetelor în anul 2002,
inventatorii români având posibilitatea din acest an s înregistreze brevetele în
sistemul brevetului european administrat de Oficiul European de Brevete din
München. Cu toate acestea, rapoartele anuale la OEB relev o situa ie nu tocmai
pozitiv . Spre exemplu, în anul 2005, România a înaintat 8 cereri de acordare a
unui brevet european; dintre acestea au fost acordate doar 5. Aceste cifre relev
cu adev rat dimensiunea situa iei în momentul în care se ofer spre compara ie
cifre apar inând altor state europene. De exemplu, în aceea i perioad , Cehia a
înaintat 73 de cereri din care i-au fost acordate 26, Turcia a ob inut 30 de brevete
europene din 68 de cereri, iar Fran a 3740 de brevete din 8034 de cereri.

Tabelul 2
Num r de cereri pentru acordarea Brevete europene acordate efectiv
RI brevetului european în: în:
2005 2004 2003 2005 2004 2003
România 8 11 4 5 0 2
Bulgaria 11 16 13 5 2 5
Cehia 73 84 58 26 25 18
Turcia 68 66 46 20 20 8
Fran a 8034 8079 7431 3740 4366 4805
Germania 23789 23044 22701 12499 13621 13429

Sursa: EPO.

Cauzele acestei presta ii destul de slabe sunt legate în principal de costurile


ridicate pe care le implic ob inerea i men inerea unui astfel de brevet. Cu toate
acestea, discrepan ele între performan ele României i cele ale altor ri europene
în acest domeniu nu pot fi explicate doar prin chestiunea costurilor ridicate. În
România exist multe entit i economice care î i permit s suporte costurile unui
34 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

brevet european i totu i demersul înregistr rii unui brevet european nu pare a
reprezenta o prioritate în cadrul strategiilor firmelor române ti (în anul 2004 s-a
ajuns la contraperforman a de a nu înregistra nici un brevet european, în
condi iile în care OSIM a acordat 514 brevete de inven ie na ionale unor
solicitan i români).
Beneficiile pe care le implic sistemul brevetului european au fost prezentate
în capitolele precedente36. În condi iile în care firmele române ti î i vor dori o
deschidere european i o implicare cât mai intens în rela iile de afaceri cu entit i
din alte ri ale UE, protec ia activelor din portofoliul de proprietate industrial , în
special a inven iilor, va reprezenta o premis important pentru atingerea acelor
obiective.
Un aspect foarte important îl reprezint i faptul c autorit ile decizionale
de la nivel european, având în vedere poten ialul economic i inovator al
României, iau în considerare pozi iile i opiniile exprimate de actori ai pie ei
autohtone. Un exemplu recent sunt consult rile publice din iulie 2006 asupra
viitorului brevetului comunitar, atunci când 20 de entit i economice din România
au r spuns chestionarului înaintat de Comisia European . Astfel, interesului
manifestat de autorit ile europene trebuie s îi corespund un interes sporit atât din
partea mediului de afaceri românesc, cât i din partea celor implica i în trasarea
politicilor de promovare a inov rii i protec iei sale inerente.

2.2. Marca

Definit ca fiind un semn distinctiv, marca are menirea de a servi la


diferen ierea de c tre public a produselor, lucr rilor i serviciilor unui comerciant
(fie el persoan juridic sau fizic ) de produsele, lucr rile i serviciile de acela i fel
ale altor comercian i, „garantând o calitate definit i constant a acestora”. Este
„un semn susceptibil de a forma, în condi iile legii, obiectul unui drept exclusiv,
care apar ine categoriei drepturilor industriale”37.
Prin însu i modul cum este definit , marca se dovede te a se circumscrie
ideii de competitivitate economic interna ional , contribuind la dezvoltarea
„atractivit ii” i „abilit ii” de a vinde.
Din perspectiva legisla iei propriet ii industriale, marca serve te la stabilirea
unei rela ii între produs i produc tor, în a a fel încât consumatorul s fie în m sur
deosebeasc produsele sau serviciile oferite de un comerciant de cele oferite în
mod legitim de al i comercian i.
Înainte de a desprinde noile abord ri privind marca, în general, i marca
comunitar , în particular, este necesar prezentarea mediului economic, social i a
contextului politic în care acestea î i legitimeaz func iile ce decurg din rolul de
semn distinctiv al produselor i serviciilor puse în circula ie pe pie ele interne ale
statelor i pe pia a interna ional de c tre produc tori i comercian i în calitatea lor
de actori ai vie ii economice i sociale i, în acela i timp, a protec iei ce rezult din
faptul c aceasta face obiectul unui drept exclusiv apar inând categoriei drepturilor
industriale.
36
Vezi p.11.
37
Yolanda Eminescu, Regimul juridic al m rcilor, Bucure ti, Editura Lumina Lex, 1996.
Protec ia propriet ii industriale în UE 35

Eviden iem, în acest fel, c marca este o institu ie a dreptului privat care
prezint „deschidere c tre interac iunea cu mediul înconjur tor, cu modul de
aplicare i de folosire a acesteia”38.
Acest mediu, care, la rândul lui, a determinat apari ia m rcilor interna ionale,
se caracterizeaz prin regionalizare i globalizare – produse ale unei conjuncturi
unice de for e sociale, politice i economice39.
Prin urmare, libera circula ie a bunurilor i serviciilor pe glob este favorizat
atât de liberalizarea comer ului mondial prin intermediul acordurilor de comer i
liber schimb, cât i prin formele noi de comer realizate prin exportul de proprietate
intelectual , cu ajutorul unor contracte de franciz , licen sau transfer de
tehnologie (contracte de know-how).
spândirea global a corpora iilor multina ionale i re elele globale de
comunica ie faciliteaz televiziunea i internetul, dou mijloace puternice care au
dovedit i î i dovedesc capacitatea de a schimba lumea i de a c ror for de
comunicare marca beneficiaz din plin.
Economia global face ca implicit m rcile s fie r spândite pe tot globul i
beneficieze de canale de promovare interna ional . Între acestea, televiziunea i
mijloacele de comunicare în mas au un astfel de impact asupra consumatorilor
încât m rcile promovate ast zi prin aceste canale nu mai respect regulile clasice
de câ tigare a notoriet ii.
Cunoa terea condi iilor de distinctivitate absolut i relativ prev zute de
lege ca o marc s beneficieze de protec ie, precum i distinctivitatea dobândit sau
mesajul ad ugat sunt în func ie de:
a) concentrarea aten iei politicilor de marketing pe direc ionarea mesajului
transmis de m rci c tre anumite categorii de consumatori i
b) dezvoltarea puterii mijloacelor de mass-media i tehnologia informa iei
(IT) în sus inerea publicit ii.
Totu i trebuie s inem seama c în prezent strategia reglementar 40 a
Uniunii Europene se bazeaz pe cinci principii, i anume: libera circula ie, lipsa
frontierelor interne, subsidiaritate, armonizare minim i recunoa tere reciproc . La

38
Gabriel N. Turcu, Influen ele mediului comercial asupra m rcii, în „Revista român de
dreptul propriet ii intelectuale”, nr. 1/2006.
39
David Held, Anthony McGrew, David Goldbatt, Jonathan Perraton, în lucrarea Tranform ri
globale politic , economie i cultur , pentru epoca contemporan , disting urm toarele fluxuri i
re ele globale:
- formarea rela iilor militare globale, a sistemelor de guvernare regional i global i a
dreptului interna ional;
- globalizarea economic : comer , pie e financiare, produc ie i investi ii multifunc ionale,
transfer de tehnologie;
- r spândire global a corpora iilor multina ionale din domeniul mass-media, al culturii i
discursurilor populare occidentale;
- noi re ele globale de comunica ii i transport;
- pericole ecologice globale: bunuri comune globale, interdependen , poluare transfrontalier ;
- noi patternuri de migra ie global .
40
Jacques Pelkmans, European Integration Methods and Economic Analysis, Pearson
Education Limited, 2001.
36 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

aceste principii se adaug votul prin majoritate calificat pentru reglementare,


precum i „propor ionalitatea”, atât pentru reglementarea na ional , cât i pentru
cea la nivelul Uniunii Europene. Este de remarcat c esen a strategiei o constituie
primatul liberei circula ii în condi ii politice, juridice i reglementare.
Avantajele economice în condi iile noii abord ri a Uniunii Europene sunt:
s-a realizat finalizarea celei mai mari p i a pie ei interne, e ecul reglementar este
mult mai pu in probabil, în acest fel fiind m rit calitatea reglement rii. De
asemenea, se poate induce un grad de concuren reglementar între statele
membre, care poate aduce profituri, limitând mai mult influen a grupurilor de
interese.
În acest context al fenomenelor globaliz rii i integr rii vie ii economice,
sociale i politice europene, prezent m sistemul economic i juridic al m rcii
comunitare.

Sistemul m rcii comunitare


Extinderea i dezvoltarea Uniunii Europene a f cut ca problemele legate de
armonizarea reglement rilor privind marca s nu fie minimalizate. Dimpotriv ,
exist în cadrul Comunit ii o bogat activitate de reglementare în domeniu,
activitate care s-a concretizat în:
§ Directiva nr. 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie privind
apropierea legisla iilor statelor membre asupra m rcilor;
§ Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993
privind marca comunitar ;
§ Regulamentul (CE) nr. 2868/ 95 al Comisiei din 13 decembrie 1995
privind modalit ile de aplicare a regulamentului (CE) nr. 40/94 al
Consiliului asupra m rcii comunitare;
§ Regulamentul (CE) nr. 2869/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 cu
privire la taxele de plat la Oficiul pentru Armonizarea Pie ei Interne
(m rci, desene i modele);
§ Regulamentul (CE) nr. 216/96 al Comisiei din 5 februarie 1996 cu privire
la regulamentul de procedur al camerelor de recurs ale Oficiului de
Armonizare în Pia a Intern (m rci, desene i modele);
§ Directivele privind procedurile în fa a Oficiului pentru Armonizarea
Pie ei Interne (m rci, desene i modele).
2.2.1. Necesitatea i importan a armoniz rii reglement rilor privind marca în
cadrul pie ei unice a Uniunii Europene.
Importan a i necesitatea armoniz rii reglement rilor referitoare la marc în
cadrul Uniunii Europene izvor te din obiectivul privind promovarea unei
dezvolt ri armonioase a activit ilor economice pe ansamblul Comunit ii, precum
i din expansiunea continu i echilibrat a procesului de des vâr ire a pie ei unice,
urm rindu-se ca buna func ionare a acestei pie e s ofere condi ii similare celor
care exist pe pie ele na ionale ale statelor membre.
Se în elege c realizarea pie ei unice i înt rirea unit ii sale implic nu
numai eliminarea barierelor i obstacolelor în calea liberei circula ii a m rfurilor i
Protec ia propriet ii industriale în UE 37

prest rii de servicii, dar i stabilirea unui regim asigurator pentru concuren , în a a
fel încât aceasta s nu fie stânjenit .
Instituirea m rcii comunitare este determinat de faptul c au fost instaurate
condi iile juridice care permit întreprinderilor s adapteze emblemei lor activit ile
de fabrica ie i distribu ie a bunurilor sau furnizarea serviciilor pe întregul areal al
Comunit ii Europene.
În perfec ion rile pe care le aduc m rcilor lor, întreprinderile trebuie s
dispun de instrumente juridice, în special apropiate, care s permit identificarea
produselor sau serviciilor într-o manier similar pe ansamblul Uniunii, f
considerarea frontierelor.
Regimul comunitar al m rcilor este important pentru c acesta confer
întreprinderilor dreptul de a achizi iona, potrivit unei proceduri unice, m rci
comunitare care beneficiaz de o protec ie uniform i produc efecte pe întregul
teritoriu al Comunit ii.
Fire te c în instituirea regimului juridic unic pentru guvernarea m rcii
comunitare s-a pornit de la necesitatea apropierii legisla iilor na ionale în vederea
înl tur rii obstacolelor teritorialit ii drepturilor conferite titularilor de m rci prin
legisla ia statelor membre, precum i pentru a permite întreprinderilor s exercite
obstacole o activitate economic în ansamblul pie ei unice.
Desigur, dreptul comunitar nu se substituie drepturilor statelor membre
privind m rcile, nefiind justificat de a obliga titularii de m rci s i depoziteze
rcile ca m rci comunitare, m rcile na ionale r mânând necesare întreprinderilor
care nu doresc o protec ie pe scar comunitar a m rcilor lor.
În acela i timp, prin Protocolul de la Madrid, s-a avut în vedere împlinirea
adeziunii Comunit ii Europene, urm rindu-se crearea unei leg turi între sistemul
Protocolului de la Madrid i sistemul m rcii comunitare, care constituie un alt mod
de a ob ine o marc comunitar sau de a ob ine o marc na ional fondat pe o
marc comunitar .
Ca un corolar, putem sublinia c importan a m rcii comunitare în cadrul
pie ei unice este conferit de informa ia pus la dispozi ie consumatorilor la
nivelul spa iului comunitar în ceea ce prive te originea i diferen ierea produselor
i de complexitatea func iilor pe care aceasta le îndepline te.
În general, literatura de specialitate41 a dezb tut i analizat pe larg func iile
rcii, func ii care nu- i pierd din importan în contextul armoniz rii
reglement rilor privind marca în cadrul pie ei unice.
Prin urmare, este necesar s le preciz m aplicarea în cadrul spa iului
comunitar:
a) func ia de diferen iere a produselor i serviciilor, potrivit c reia, în
condi iile economiilor de pia , accentul se mut de pe indicarea originii
produselor marcate pe diferen ierea produselor comercian ilor. Ca
urmare, produsele i serviciile de pe pia se individualizeaz , oferindu-se

41
A se vedea: A Bertrand, Albert Chavanne, Jean–Jacques Burst, Droit de la propriété
industrielle, Dalloz, 1993; Thierry van Junis, Les signes distictifs, Bruxelles, 1997; Yolanda
Eminescu, Regimul juridic al m rcilor, Bucure ti, Editura Lumina Lex, 1996; Viorel Ro , Octavia
Spineanu-Matei, Drago Bogdan, op. cit.
38 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

produc torului protec ie împotriva utiliz rii m rcii sale de c tre


concuren în întregul spa iu comunitar;
b) func ia de concuren . Prin faptul c individualizeaz produsele unui
anumit produc tor, marca este i un mijloc de atragere a clientelei din
spa iul comunitar, care, de regul , î i orienteaz alegerea c tre produse cu
o bun reputa ie câ tigat ;
c) func ia de garantare a calit ii, legat de func ia de concuren , de
competi ie pentru promovarea produselor în spa iul comunitar care se
impun prin calitate superioar în raport cu produsele concuren ilor din
acela i spa iu i nu numai, pune în eviden caracterul moral al leg turii
pe care marca o stabile te între produc tor i consumator. Este o
garantare în plus, de i în final consumatorul este cel care, în cadrul
regulilor concuren ei i publicit ii, trebuie s r mân singurul judec tor
al calit ii produselor;
d) func ia de reclam ine de impactul pe care marca comunitar îl produce
i de efectele ei asupra consumatorilor din interiorul pie ei unice, prin
stârnirea interesului pentru achizi ionarea produselor sau serviciilor
purtând o anumit marc . Fire te c , în general, marca devenind un
element autonom al succesului comercial i în acela i timp fiind un
mijloc de înlesnire a identific rii de c tre consumator a produselor pe
care le prefer i fiind înso it de o reclam adecvat , asigur cre terea
poten ialului de vânzare a produselor i serviciilor. Cu atât mai mult o
cre tere a poten ialului de vânzare a produselor i serviciilor în cadrul
pie ei unice se poate realiza prin intermediul m rcilor înregistrate ca
rci comunitare;
e) func ia de organizare a pie ei, care, în condi iile pie ei unice, este i mai
pregnant asigurat de marca comunitar , prin reglarea raportului pe pia
dintre cerere i ofert pentru un anumit produs.
Ca instrument al marketingului, marca înregistrat în sistemul m rcii
comunitare contribuie la prognozarea cererii de bunuri i servicii pentru anumite
categorii de consumatori pe diferite pie e na ionale în cadrul pie ei unice.
2.2.2. Înregistrarea interna ional a m rcilor i sistemul m rcii comunitare.
Înregistrarea interna ional a unei m rci se face, în principiu, pe dou c i.42
Prima, intitulat calea na ional , se realizeaz în baza unui tratat interna ional
mai vechi, respectiv Conven ia de la Paris pentru protec ia propriet ii industriale.
Conform acestei reglement ri, o firm dintr-o ar membr poate s depun direct
cererea în orice alt ar membr a tratatului. Apoi, fiecare stat o examineaz în
conformitate cu legisla ia na ional . Prin urmare, dac cineva dore te s
înregistreze o marc în apte ri, atunci acestea fac o procedur comun , numit
examinare preliminar , dup care realizeaz o procedur diferen iat pe legisla ie
proprie. Multiplicarea de opera ii, numit examinare preliminar , la care se
adaug , pentru str ini, obligativitatea existen ei mandatarului (o persoan

42
Manual de proprietate intelectual , http://www.inm – lex.ro/index.php?MenuID=46
&DetailID=67.
Protec ia propriet ii industriale în UE 39

autorizat , care este interfa între solicitant i oficiul dintr-o anumit ar ),


înseamn cheltuieli ridicate. În general, taxa de mandatar porne te de la 1500 de
euro.
Pentru reducerea costurilor, au fost gândite alte tratate interna ionale:
Aranjamentul de la Madrid i, ulterior, un Protocol referitor la Aranjamentul de la
Madrid. În acest caz, cererea, numit acum „calea interna ional ”, se depune la
oficiul rii de origine, care, la rândul s u, o transmite la Organiza ia Mondial a
Propriet ii Intelectuale (OMPI). Aceast institu ie face examinarea preliminar
pentru toate oficiile, eliminându-se mandatarul. Marca interna ional permite,
printr-o procedur simpl , centralizat , ob inerea protec iei m rcii în peste 60 de
ri.
Dup ce OMPI a finalizat examinarea preliminar , marca este trimis
oficiilor desemnate din rile unde se dore te înregistrarea acesteia, urmând ca aici
se fac numai examinarea de fond, în conformitate cu legisla ia na ional . În
acest caz, taxele se reduc de trei sau chiar de cinci ori.43
A fost construit i un al treilea sistem, numit marca comunitar . S-a creat
un oficiu pe baza unei directive comunitare (Oficiul pentru Armonizarea Pie ei
Interne OAPI), care examineaz cererile de m rci i, printr-o singur procedur i
examinare de fond, înregistreaz marca pe ansamblul rilor membre ale Uniunii
Europene. Procedura const într-un singur dosar, o singur examinare, o singur
tax i se asigur o protec ie unitar în 25 de state. În acest caz, ca valoare absolut ,
taxele sunt relativ mari, începând de la 2000 de euro pe cerere. Dac se ine cont
îns c protec ia este valabil în 25 de ri, costurile ar fi de 80 de euro pentru
fiecare ar . Taxele difer îns în func ie de mai multe criterii, printre care se
num : tipul m rcii, m rimea listei de produse i servicii etc.
Arhitectura comunitar a dreptului m rcilor prevede coexisten a regimurilor
na ionale ale m rcilor cu acela al m rcii comunitare. Proprietatea intelectual i,
implicit, dreptul m rcilor sunt guvernate de o serie de conven ii interna ionale care
nu stabilesc drepturi „interna ionale” de proprietate intelectual , ci consacr numai
proceduri de recunoa tere a drepturilor legiferate deja într-un stat pe teritoriul altui
stat.
Marca comunitar a fost instituit prin regulamentul Consiliului de Mini tri
al UE la 20 decembrie 1993. Ea este un titlu de protec ie autonom, care confer ,
printr-o procedur unic de înregistrare, o protec ie uniform în ansamblul rilor
din Comunitatea European .44.
Protec ia rezultând din înregistrarea ca marc comunitar a dobândit efect
începând cu 1 aprilie 1996.
Instrumentul legislativ care armonizeaz legisla iile na ionale ale statelor
membre în materie de m rci dobândite prin înregistrare este Directiva 89/104/CEE
a CE (directiva nu înl tur dreptul statelor de a proteja m rcile dobândite prin
folosire).

43
Role of Intellectual Property System in Developing and Marketing of New Products,
Guriqbal Singh Jaiya, „WIPO Magazine”, Mars 2002.
44
OAPI, site official, Http://oami.eu.int/en/default.htm.
40 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

2.2.3. Semne ce pot constitui o marc comunitar


Pot constitui m rci na ionale sau comunitare orice semne susceptibile de o
reprezentare grafic , în special cuvintele, inclusiv numele de persoan , desenele,
literele, cifrele, forma produsului sau modul s u de prezentare, cu condi ia ca astfel
de semne s poat distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale
altor întreprinderi (articolul 4 din Regulamentul CE 40/94 i articolul 2 din
Directiva 89/104/CEE).
Se disting în principal m rcile verbale, m rcile figurative, m rcile complexe
compuse dintr-unul sau mai multe cuvinte i/sau din vizuale, m rcile
tridimensionale.
Marca este un semn care trebuie s permit s se disting produsele sau
serviciile unei firme de cele ale altora i s poat fi reprezentat grafic.
Exigen a legal a reprezent rii grafice se justific mai ales prin necesitatea
de a putea înregistra i publica marca i de a permite c ut ri în registru. CJCE a
stabilit condi iile pentru no iunea de reprezentare grafic : ea trebuie s fie clar ,
precis , complet în ea îns i, u or accesibil , inteligibil , durabil i obiectiv .
Procedurile na ionale de înregistrare sunt proprii fiec rui stat membru, ele nu
sunt armonizate printr-o directiv , a a încât relevant pentru acest domeniu este
procedura de înregistrare a m rcii comunitare.
2.2.4. Procedura de examinare a cererii de înregistrare a unei m rci comunitare45 .
Aceast procedur cuprinde:
atribuirea unei date de înregistrare de c tre OAPI (Oficiul pentru
Armonizarea Pie ei Interne);
examinarea condi iilor de înregistrare;
examinarea privitoare la motivele absolute de refuz (absen a caracterului
distinctiv; caracter în el tor asupra compozi iei, a originii etc.; semn contrar ordinii
publice, bunelor moravuri etc.);
efectuarea unui raport de c utare comunitar de c tre OAPI (în cadrul
acestui raport sunt men ionate m rcile comunitare i cererile de m rci comunitare
anterioare. De asemenea, se efectueaz în fi ierele m rcilor na ionale prin
intermediul oficiilor na ionale, cu excep ia Fran ei, Germaniei i Italiei, i
publicarea în Buletinul m rcilor comunitare în limbile comunit ii).
2.2.5. Cine poate înregistra o marc comunitar ?
Înregistrarea m rcii se poate face de c tre:
orice persoan fizic sau juridic cet ean al unui stat membru al
Conven iei de la Paris, al OMC sau beneficiind de un acord bilateral cu Uniunea
European ;
un mandatar: avocat/mandatar al Uniunii Europene agreat de OAPI, dac
solicitantul nu are nici domiciliu, nici sediu, nici întreprindere serioas în UE.
Dac cererea de înregistrare este acceptat , OAPI elibereaz un certificat
de marc valabil în toate cele 25 de ri membre ale Uniunii Europene. Pre ul este

45
Manual de proprietate intelectual , http://www.inm-lex.ro/index.php?MenuID=46
&DetailID=67.
Protec ia propriet ii industriale în UE 41

de 900 de euro pentru 3 categorii de m rfuri i servicii, plus o tax de înregistrare


în valoare de 850 de euro.
2.2.6. Ob inerea certificatului CTM (Community Trademark)
Implic urm torii pa i46:
construirea dosarului de aplicare;
examinarea dosarului de c tre membrii comisiei OHIM (Office for
Harmonization in the Internal Market/ Oficiul pentru Armonizarea Pie ei Interne);
marca este verificat din punctul de vedere al apartenen ei la una dintre
situa iile "absolute grounds" sau "relative grounds";
c utarea m rcii la oficiile na ionale pentru inven ii i m rci;
publicarea certificatului;
analizarea contesta iilor sau opozi iilor;
înregistrarea i eliberarea certificatului CTM.
Protec ia ini ial a m rcii este pe o durat de 10 ani, începând cu data
înregistr rii, iar marca poate fi înnoit , pentru perioade de câte 10 ani, la cererea
titularului, OAPI avertizând cu privire la expirarea termenului.
Fire te c nu toate m rcile pot deveni Community Trademark. Exist , în
cadrul regulamentului de func ionare a OAPI, dou articole care reglementeaz
situa iile când cererile de înregistrare pot fi respinse. Primul dintre ele se refer la
"absolute grounds", rcile cu denumiri generale, descriptive sau tehnice. Cea
de-a doua categorie de m rci improprii o constituie a a-numitele "relative
grounds", rci consacrate, dar neînregistrate oficial.
2.2.7. Tarife aferente înregistr rii m rcilor în sistemul m rcii comunitare
Începând cu 22 octombrie 2005, Comisia European a decis s scad
tarifele aferente înregistr rii m rcilor în sistemul m rcii comunitare. Aceast
sur – f precedent în UE i sus inut de statele membre – va face mult mai
ieftin , deci accesibil , protejarea propriet ii industriale pentru afacerile ce
opereaz în spa iul pie ei unice europene, scutindu-i pe aplican i de plata a 37-40
milioane de euro pe an (în total).
Aceste reduceri includ:
§ o reducere pentru aplica ia de solicitare a acord rii m rcii comunitare de
la 975 euro la 900 euro;
§ o reducere a taxei de înregistrare a m rcii comunitare de la 1100 la 850
euro;
§ o reducere a taxei de reînnoire a m rcii comunitare de la 2500 la 1500
euro.
Reduceri i mai mari (un discount special de 150 euro) sunt disponibile
pentru cei care înainteaz on-line solicit rile pentru înregistrare sau reînnoire.
2.2.8. Imita ia, falsificarea, contrafacerea m rfurilor pericole posibile
Pe lâng faptul de a nu putea folosi propria marc pe o anumit pia
na ional sau chiar pe întreaga pia a UE, exist , de asemenea, i pericolul
contrafacerii. Acest fenomen este unul global, iar pentru Uniunea European

46
Leveraging Intellectual Property: Beyond the Right to Exclude, Christofer Klanje
(Consultant, SMEs Dicision, WIPO), „WIPO Magazine”, June 2005.
42 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

reprezint o mare amenin are împotriva c reia m surile luate de Comisia


European nu au avut succesul scontat.
În actualele condi ii economice, contrafacerea m rfurilor industriale a
devenit o afacere înfloritoare. La aceast situa ie au contribuit factori tehnici,
economici, sociali, politici i geografici. Deoarece depind de pre uri i de venituri,
factorii economici sunt cei mai importan i. În acest context, produc torii i
comercian ii de produse contraf cute purtând marca unor firme cunoscute urm resc
un câ tig mare, imediat i care nu implic investi ii majore. Obiectivele valoroase
din punct de vedere artistic i de lux contraf cute (tablouri, mobil de art , ceasuri,
bijuterii .a.) reprezint sursa de profit cea mai mare. La fel de profitabile sunt
contrafacerile de produse industriale de larg consum comercializate în cantit i
mari, precum: parfumurile i produsele cosmetice, textilele, înc mintea sport,
instala iile sanitare etc. Realizarea unor produse concuren iale prin sc derea
costurilor de produc ie favorizeaz contrafacerea i afecteaz negativ calitatea. La
rândul lor, contrafacerile genereaz economie subteran , munca la negru,
evaziunea fiscal , traficul de droguri, prostitu ia, criminalitatea transfrontalier i,
nu în ultimul rând, bani negri pentru re elele teroriste47 .
Un studiu realizat în anul 2002 de Grupul Mondial de Lupt împotriva
Contrafacerii, în leg tur cu impactul economic al fenomenului contrafacerii în
Uniunea European , arat c , doar în patru sectoare din industrie, companiile au
pierdut 16 miliarde de euro. De i este greu, dac nu imposibil de stabilit o statistic
privind contrafacerea, se tie c pe plan mondial costul total rezultat în urma
acestui fenomen se situeaz între 5 i 8% din comer ul interna ional, adic nu mai
pu in de 350 de miliarde de dolari anual.
Imita iile sau chiar falsificarea unui produs ce poart o anumit marc pot fi
comb tute numai dac marca respectiv este înregistrat , deci numai dac , pe
teritoriul în care a intervenit înc lcarea dreptului de proprietate intelectual , acea
marc este oficial protejat .
Un alt pericol cu care se confrunt firmele la nivel european, dar i mondial
îl reprezint importurile paralele48. Acestea au devenit o prezen destul de
obi nuit în cadrul tranzac iilor comerciale interna ionale, iar încercarea de a
controla aceste opera iuni reprezint o permanent provocare.
Importatorii în paralel sunt comercian i care cump bunuri dintr-o anumit
zon geografic cu scopul de a le vinde într-o alt loca ie, de obicei pentru un pre
mai bun. Acest fenomen se datoreaz diferen ei de pre uri pentru acelea i bunuri în
zone economice diferite. Importurile paralele sunt strâns legate de conceptul de
epuizare a dreptului asupra m rcii. Aceast epuizare influen eaz limitele în care
de in torii de m rci pot controla distribu ia produselor lor. Principiul epuiz rii
stabile te faptul c de in torul unei m rci nu este îndrept it s previn folosirea
rcii sale în raport cu bunurile care au fost lansate pe pia de c tre firma sa ori
de alt entitate, dar cu acordul s u, astfel încât, din momentul lans rii pe pia ,
bunurile care poart marca s nu mai poat fi controlate, ele putând fi revândute.

47
Dana Shilling, Essentials of Trademark and Unfair Competition, Wiley, 2002.
48
Intellectual Property Rights and Exports: Avoiding Common Pitfalls, Esteban Burrone
(Consultant SMEs Division, WIPO), http://www.wipo.int/sme/en/documents/pdf/ip-exports.pdf.
Protec ia propriet ii industriale în UE 43

În func ie de reglement ri, epuizarea dreptului asupra m rcii poate fi


na ional , regional sau interna ional . În Uniunea European , regimul aplicabil
este cel al epuiz rii regionale, ceea ce înseamn c dreptul asupra m rcii (în sensul
sus–men ionat) se epuizeaz odat ce produsul a intrat oriunde pe pia a unic
european .
Bunurile „paralele” pot fi detectate dup diferitele etichete folosite pe
produse în func ie de pie ele regionale în care urmeaz s fie vândute. Se întâmpl
foarte frecvent ca produsele destinate anumitor regiuni geografice s prezinte
anumite caracteristici, bazate pe stil, form , m rime etc. Astfel, este posibil
identificarea modului în care un produs, purtând o anumit marc , a fost introdus
pe o anumit pia . În Uniunea European , importul paralel de bunuri din afara
spa iului comunitar f consim mântul de in torului m rcii constituie o
înc lcare a dreptului asupra m rcii.
Astfel, înregistrarea m rcii la nivel comunitar, deci dobândirea protec iei
rcii pe întregul teritoriu al UE, reprezint un avantaj, permi ând celui c ruia i
s-a înc lcat dreptul asupra m rcii s ac ioneze pentru stoparea acestor acte ilegale.
2.2.9. Situa ia actual în România în contextul integr rii europene
Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea European , în momentul
integr rii, titularii m rcilor comunitare vor beneficia de o protec ie ce va fi extins
automat pe teritoriul noilor state membre; în aceast situa ie, dac m rcile
înregistrate în România sunt identice ori similare cu acelea comunitare,
înregistrate pentru produse identice ori similare, vor trebui g site solu ii, deoarece
aceste m rci nu vor putea coexista f o în elegere a titularilor49.
Extinderea Uniunii Europene din 2004 a pus probleme serioase în planul
drepturilor de proprietate intelectual , deoarece era pentru prima dat când o
extindere a intervenit în contextul existen ei sistemului m rcilor comunitare. În
aceast situa ie, titularii m rcilor na ionale din rile nou-venite în Uniune au
trebuit s negocieze cu titularii m rcilor comunitare sau s se judece cu ace tia
pentru a- i p stra drepturile sau pentru a ajunge la un compromis. A adar,
comercian ii din România ar trebui s tie care este situa ia înc de pe acum, pentru
a nu dezvolta ni te m rci pe care s le piard în 2007 i s i vad astfel afacerile
ruinate. Procedura prin care se poate verifica dac o marc este înregistrat i la
nivel comunitar este foarte simpl : se poate accesa site-ul Oficiului de Armonizare
în cadrul Pie ei Interne a Uniunii Europene – www.oami.eu.int.
Statele membre ale UE nu au abordat perspectiva unific rii totale a
legisla iilor na ionale existente în domeniu, ci doar instituirea unui mecanism de
protec ie la nivel comunitar, la care titularii drepturilor s apeleze ca la o
alternativ a mecanismelor na ionale. M surile adoptate în aceast privin au
urm rit s creeze o marc ce se va putea înregistra în toat Uniunea European , pe
de o parte, i s armonizeze regimul juridic al m rcilor na ionale i protec ia oferit
acestora, pe de alt parte.
În momentul ader rii României la Uniunea European pot ap rea contradic ii
între caracterul unitar al m rcii comunitare i principiul celor dou sisteme. Astfel,

49
www.inm-lex.ro, op. cit.
44 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

pentru a respecta caracterul unitar, m rcile comunitare înregistrate înaintea


ader rii României trebuie s i extind efectele în România.
Ce solu ii exist pentru rezolvarea conflictului dintre m rci? Dac titularii nu
încheie un acord în vederea coexistentei m rcilor, în func ie de momentul la care
s-au înregistrat m rcile, exist dou solu ii:
a) în cazul în care marca na ional este înregistrat anterior ader rii
României, se interzice utilizarea m rcii comunitare pe teritoriul na ional, dar
aceasta r mâne valabil pe restul teritoriului comunitar, unde marca româneasc nu
poate fi folosit ;
b) în schimb, daca marca este mai veche , se poate solicita anularea
înregistr rii m rcii na ionale. Rezulta c , de i sistemul na ional coexist cu cel
comunitar, nu înseamn c trebuie s faci m rcile identice sau similare, de i la data
respectiv au fost înregistrate cu bun -credin , dac în utilizare ele sunt de natur
creeze riscul de confuzie sau asociere pentru consumator. În concluzie, la
momentul conflictului dintre marca na ional i cea comunitar se va aplica
principiul priorit ii înregistr rii; astfel, pe teritoriul României, va supravie ui
marca mai înainte înregistrat . Legisla ia comunitar stipuleaz c titularii
rcilor na ionale anterioare, ob inute cu bun -credin , vor putea s se opun
folosirii m rcilor comunitare extinse pe teritoriului rii, printr-o ac iune în
justi ie. În aceste condi ii, extensia va opera oricum, îns folosirea m rcii
comunitare pe un anumit teritoriu va depinde de titularul m rcii anterioare din
teritoriul respectiv. F a particulariza, toate m rcile comunitare identice sau
similare cu m rcile na ionale dobândite cu bun -credin vor coexista în condi iile
men ionate mai sus.
Deocamdat , în România, nu exist suficient practic în privin a drepturilor
de proprietate intelectual i a litigiilor legate de acestea, mai ales dac este vorba
de procese interna ionale.
Mul i dintre titularii de m rci din rile din estul Europei care au intrat în UE
au avut surpriza s constate c m rcile lor sunt înregistrate la nivel comunitar. În
aceast situa ie, riscul este enorm50.
Dac , de exemplu, denumirea unei m rci înregistrate în România a fost deja
înregistrat la nivel comunitar, conform Tratatului de aderare, marca înregistrat
conform cerin elor UE va fi protejat i în România. Insuficienta informare a
oamenilor de afaceri români face ca ace tia, în necuno tin de cauz , s î i
denumeasc m rcile similar celor înregistrate deja la nivel european. În cazul
unor ac iuni în instan , firmele române ti au toate ansele s piard procesele i,
implicit, bani i ani de munc .
Cea mai simpl ac iune de contracarare a acestor perspective, mai mult decât
sumbre, este consultarea denumirilor de m rci înregistrate i alegerea altor
denumiri. Demn de men ionat este c trebuie evitate chiar i denumirile similare.

50
www.wipo.int, op. cit.
Protec ia propriet ii industriale în UE 45

Mai trebuie men ionat c procedura de înregistrare la Oficiul pentru Armonizarea


Pie ei Interne este destul de simpl . Întreprinz torii români, cu pu in pricepere i
aten ie, consultând lista m rcilor înregistrate, dar i cu pu in originalitate în
alegerea denumirilor, pot evita multe i multiple nepl ceri.
Efortul financiar nu se compar cu acela care trebuie depus în eventualitatea
unui litigiu. În principiu, titularii unor m rci înregistrate în România înaintea unor
rci înregistrate la nivel european vor avea dreptul s foloseasc denumirea
numai în România. Dac marca a fost înregistrat în România ulterior înregistr rii
rcii comunitare, atunci poate fi anulat .
Pân la aderarea României la UE, companiile de pe pia a local aveau
urm toarele op iuni: fie s fie reprezentate prin mandatar i s cear înregistrarea
rcii comunitare, fie s ac ioneze în baza Protocolului referitor la Aranjamentul
de la Madrid i astfel ob ineau marca comunitar , economisind tax de mandatar.
Num rul cererilor de protejare a m rcilor noi la nivel na ional, prin OSIM, a
crescut exponen ial în ultimii 15 ani, acesta ajungând la aproape 23000 în 2005.
Pentru protec ia unei m rci vreme de 10 ani, valoarea minim a taxelor la OSIM
este de 100 de euro. Costul cre te propor ional cu lista de produse sau servicii
corespunz toare i poate ajunge la 2000 de euro. Aceasta, în timp ce o firm care
vrea s i promoveze marca pe pia a comunitar pl te te minimum 1000 de euro.
În legisla ia comunitar , dac titularul m rcii nu o folose te vreme de 5 ani
de la data înregistr rii, decade din dreptul de proprietate asupra acesteia. La OSIM
nu se pot înregistra, deocamdat , m rci olfactive, holograme sau alte semne
distinctive neconven ionale folosite deja în UE.
Datele statistice furnizate de OAPI51 înf eaz un tablou deloc optimist în
leg tur cu situa ia actual din România. Astfel, România a înaintat 47 de solicit ri
de înregistrare c tre OAPI a unor m rci în sistemul m rcii comunitare, din care au
fost înregistrate un num r de 17. În anul 2005, România a înaintat 39 de solicit ri
din care doar 11 au fost acceptate pentru înregistrare. Aceste date relev situa ia
actual , prin operarea unor compara ii cu alte ri, în special noi state membre.
Astfel, spre exemplu, în perioada 1996–2004, Republica Ceh a depus 458 de
cereri de înregistrare din care au fost acceptate i înregistrate 68 de m rci
comunitare, iar în anul 2005, din cele 216 cereri au fost acceptate 164. De
asemenea, Ungaria a depus între 1996 i 2004 un num r de 346 de solicit ri, din
care au fost acceptate 140, iar în 2005, din 164 de cereri au fost înregistrate 93 de
rci comunitare (figura 17).
Pe ansamblul Uniunii Europene, pozi ia frunta o ocup Germania cu
77342 de solicit ri în perioada 1996–2005, din care au avut succes 49164 de m rci.
Urmeaz Marea Britanie cu 36166 de m rci comunitare înregistrate la OAPI,
dintr-un total de 57546 de solicit ri în aceea i perioad . Pe locul trei se afl Italia,
cu 35846 de solicit ri i 23779 de m rci comunitare înregistrate.

51
Statistici OAPI, http://oami.eu.int/en/office/stats.htm.
46 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

1800
1600
1400
1200
1000
800 1571
600
400
674
510
200434
86 140 183 85 86
0 57 36 40

IA

IA

IA

IA
IA
IA

IA

IA
IA

IA
U

LT
R

C
N

R
EH

N
N

N
R
IP

LO

VA
VE

Â
TO

TO

A
A
A

A
C
C

LG
G

TU

O
PO

O
ES

LE
N

O
LI

BU
SL

SL
U

R
Sursa: OAPI, http://oami.eu.int/en/office/stats.htm.
Fig. 17. Cereri adresate OAPI pentru înregistrarea unei m rci comunitare

Printre m rcile române ti înregistrate la nivel comunitar se num marca


„Ursus”, care este înregistrat de Compania de Bere România S.A. din Cluj,
precum i marca „Jolidon”, care apar ine firmei clujene cu acela i nume. De
asemenea, firme importante pe pia a româneasc , cu interese comerciale extinse pe
pia a european i chiar mondial , precum „Arctic” sau „Gerovital”, au f cut acest
pas important, luându- i astfel m suri de protec ie pentru intrarea pe pia a unic a
Uniunii Europene.

300
250
200
150
271
674 233
100221
50 77
65
27 19 4 12 28 13
0
IA

IA
IA

IA

A
IA

IA

IA
IA
U

IA
LT

NI
R

R
R

C
EH

N
N

N
IP

A
Â
A

VA
TO
TO

LO

VE
A
C

TU

LG
M
C

O
O
ES

LE

PO
UN

O
LI

U
SL

SL

Sursa: OAPI, http://oami.eu.int/en/office/stats.htm.


Fig. 18. M rci înregistrate în sistemul m rcii comunitare
Protec ia propriet ii industriale în UE 47

2.3. Modelele i desenele industriale

Desenele i modelele industriale sunt în concordan i strâns legate de


dezvoltarea industrial , de metodele i procedeele privind produc ia în mas . Fiind
crea ii de form , care permit individualizarea produselor industriale prin elemente
estetice, desenele i modelele industriale sunt cunoscute în dreptul român i al altor
ri sub denumirea de „art aplicat sau crea ii ornamentale”.
Doctrina juridic define te desenele i modelele industriale în mod diferit.
De exemplu, J. Schmidt–Szolewski define te desenul industrial ca fiind „o
combina ie de linii i culori care prezint o configura ie original ”, iar modelul
industrial drept „o form grafic în volum”52 .
În lucrarea sa Protec ia desenelor industriale, Yolanda Eminescu a definit
desenul industrial ca fiind „un ansamblu de linii sau culori care produce un efect
decorativ nou, imprim unui obiect un caracter nou i specific”, în timp ce modelul
industrial este „o form plastic care confer unui obiect industrial o configura ie
distinct , o fizionomie original ”53 .
În conformitate cu dispozi iile legale în vigoare în România54 , este
considerat desen industrial „aspectul exterior al unui produs sau al unei p i a
acestuia, redat în dou dimensiuni, rezultat din combina ia dintre principalele
caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, form , textur i/sau materiale i/sau
ornamenta ia produsului în sine”, în timp ce modelul industrial este definit ca fiind
„aspectul exterior al unui produs sau al unei p i a acestuia redat în trei
dimensiuni, rezultat din combina ia dintre principalele caracteristici, îndeosebi
linii, contururi, culori, form , textur i/sau ornamenta ia produsului în sine”. În
România, „un desen sau model industrial este considerat nou dac nici un desen
sau model industrial identic nu a fost f cut public înaintea datei de depunere a
cererii de înregistrare sau dac a fost revendicat prioritatea, înaintea datei de
prioritate”. „Se consider c desenele sau modelele industriale sunt identice dac
tr turile lor caracteristice difer numai în ceea ce prive te detaliile
nesemnificative”, caracterul individual fiind analizat în func ie de „impresia
global pe care o produce asupra utilizatorului avizat”.
Fire te c problematica legat de desenele i modelele industriale este
complex , cuprinzând o multitudine de aspecte ce privesc atât natura acestora, cât
i sistemele de protec ie, înregistrarea i eliberarea titlurilor de protec ie, costurile
de înregistrare, drepturile i obliga iile n scute în leg tur cu acestea, transmiterea
i ap rarea drepturilor, încetarea drepturilor exclusive de exploatare etc.
În aceste condi ii, studiul nostru se cantoneaz pe aspecte legate de
armonizarea legisla iei i crearea unui cadru legal pentru o protec ie uniform a
desenelor i modelelor industriale la nivelul Uniunii Europene.

52
J. Schmidt–Szolewski, Droit de la propriété industrielle, 3e édition, Dalloz, 1997.
53
Yolanda Eminescu, Protec ia desenelor i modelelor industriale. Drept român i comparat,
Bucure ti, Editura Lumina Lex, 1997.
54
Legea nr. 129/1992 privind protec ia desenelor i modelelor industriale, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1993, completat i modificat prin
Legea nr. 585/2002, pentru modificarea i completarea Legii nr. 129/1992 privind protec ia desenelor
i modelelor industriale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 7 noiembrie
2002.
48 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Sistemul desenului i modelului comunitar


Diversitatea reglement rilor referitoare la protec ia desenelor i modelelor
industriale în cadrul statelor na ionale, precum i îndeplinirea obiectivelor
Comunit ii Europene, astfel cum acestea sunt definite în Tratatul privind Uniunea
European (l rgirea rela iilor între statele membre, asigurarea progresului lor
economic i social printr-o ac iune comun , destinat s elimine hotarele care
divizau Europa, stabilirea unei pie e interne caracterizate prin libera circula ie a
rfurilor i dezvoltarea unei concuren e nedenaturate etc.), au adus în discu ie
problema cre rii unui cadru legal capabil s asigure o protec ie uniform a
desenelor i modelelor industriale pentru întregul spa iu european, prin
armonizarea legisla iei în domeniu.
În acest context, a fost înfiin at Oficiul pentru Armonizarea Pie ei Interne
(Alicante – regulamentul din 20 decembrie 1993), cu misiunea de înregistrare a
rcilor, desenelor i modelelor industriale la nivelul Uniunii Europene, având ca
scop declarat i crearea unui cadru legal pentru o protec ie comunitar uniform .
Ulterior, în cadrul diferitelor institu ii ale Uniunii Europene, s-au adoptat
reglement ri precum:
– Directiva nr. 98/71/CE a Parlamentului European i Consiliului Uniunii
Europene din 13 octombrie 1998 cu privire la protec ia juridic a desenelor i
modelelor;
– Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului Uniunii Europene din 12
decembrie 2001 cu privire la desenele i modelele comunitare;
– Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei Uniunii Europene din 21
octombrie 2002 privind modalit ile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 6/2002
al Consiliului European din 12 decembrie 2001 cu privire la desenele i modelele
comunitare;
– Regulamentul (CE) nr. 2246/2002 al Comisiei Europene din 16 decembrie
2002 privind taxele ce urmeaz a fi pl tite Oficiului pentru Armonizarea Pie ei
Interne pentru înregistrarea desenelor sau modelelor comunitare.
2.3.1. Importan a armoniz rii reglement rilor privind desenele i modelele
industriale în cadrul pie ei unice a Uniunii Europene.
Este cunoscut c dinamica pie elor interne i interna ionale se afl sub
ac iunea continu a unor factori cum ar fi:
rapida transformare tehnologic ;
nivelul ridicat de satura ie al celor mai multe pie e;
tendin a de fragmentare a pie elor;
deschiderea pie elor estice;
schimbarea comportamentului consumatorilor i mediului înconjur tor, cu
consecin a unor cerin e în cre tere;
concuren a na ional i interna ional progresiv etc.
Ca urmare, pentru rezolvarea problemelor ce decurg din ac iunea acestor
factori, într-un spirit creativ i novator, nu se poate avea în vedere decât o „gândire
orientat spre pia ”, gândire în centrul c reia s stea nevoile i a tept rile clien ilor
din toate punctele de vedere, incluzând între acestea tr turile ornamentale sau
estetice ale produselor.
Protec ia propriet ii industriale în UE 49

Astfel, produsele încorporeaz în ele un desen sau model, sporindu-le atât


atractivitatea, cât i valoarea.
Cel mai adesea sunt create desene i modele noi, originale, având drept scop
particularizarea produselor pentru segmente specifice ale pie ei, crearea unor ni e
noi în cadrul pie ei, precum i consolidarea m rcii.
La nivelul Comunit ii Europene, deosebirile existente între legisla iile
statelor membre privind desenele i modelele industriale, ce constituiau obstacole
i surse de distorsionare a concuren ei, au determinat elaborarea i adoptarea
reglement rilor privind armonizarea legisla iei în materie, fiind astfel instituit
desenul i modelul comunitar, care beneficiaz de protec ie uniform i produce
efecte uniforme.
Protejarea desenului sau modelului industrial prin înregistrarea la Oficiul
pentru Armonizare pe Pia a Intern d posibilitate titularului de a de ine dreptul
exclusiv de a împiedica atât copierea neautorizat , cât i imitarea de c tre
concuren în spa iul comunitar, prin aceasta consolidându- i pozi ia pe pia a
intern a Comunit ii Europene.
2.3.2. Înregistrarea desenelor sau modelelor
Valoroase la nivel comunitar conduce la ob inerea unor randamente
corespunz toare ale valorific rii investi iilor f cute în crearea i comercializarea
produselor ob inute. De asemenea, înregistrarea desenelor sau modelelor
industriale la nivel comunitar încurajeaz o concuren loial i practici comerciale
corecte în cadrul pie ei interne a Comunit ii Europene.
Nu este lipsit de importan nici faptul c se are în vedere c desenul i
modelul industrial comunitar trebuie s r spund , pe cât posibil, nevoilor tuturor
sectoarelor economiei Comunit ii Europene.
Începând cu 1 aprilie 2003, Oficiul pentru Armonizarea Pie ei Interne
înregistreaz sub denumirea community design modelele i desenele industriale
în sistemul comunitar de protec ie a acestor drepturi de proprietate industrial .
Acest sistem are ca principal obiectiv reducerea obstacolelor juridice aflate în calea
circula iei modelelor i desenelor pe pia a unic a UE, precum i asigurarea unui
regim concuren ial corect.
Sistemul community design stimuleaz creativitatea i inovarea, facilitând
protec ia pe întreg cuprinsul pie ei interne. Firmele pot s înregistreze în continuare
i la oficiile de specialitate din rile de origine, deoarece cele dou sisteme –
na ional i comunitar – coexist 55.
Odat înregistrate, modelele i desenele industriale se vor bucura de
protec ie în toate statele membre ale UE. De in torii unor drepturi înregistrate la
OAPI beneficiaz de dreptul exclusiv de a folosi desenul sau modelul i de a
împiedica orice încercare de folosire de c tre o ter persoan oriunde în spa iul
UE. Cei care înregistreaz vor fi proteja i atât împotriva copierii deliberate, cât i
împotriva unor perfec ion ri independente ale unui model sau desen similar.

55
OAPI, site official, http://oami.eu.int/en/default.htm.
50 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

Protec ia acordat dureaz pân la 25 de ani, înregistr rile trebuind reînnoite o dat
la 5 ani.
Pentru a fi eligibil pentru protec ia oferit de acest sistem, desenele i
modelele industriale trebuie s fie noi. În plus, trebuie s prezinte caracter
individual. Cu alte cuvinte, trebuie s fie clar pentru public faptul c ele sunt
diferite fa de alte produse preexistente56.
Procedurile aferente înregistr rii în sistemul community design sunt similare
celor pentru înregistrarea în sistemul m rcii comunitare, demersurile de acest fel
devenind mai coerente i convenabile pentru viitorii utilizatori ai sistemului
administrat de OAPI.
Protec ia acestor active trebuie s fie o prioritate pentru orice
firm /companie pentru produsele pentru care designul reprezint o component
esen ial în cadrul planului de marketing sau al strategiei de afaceri. Un studiu de
perspectiv 57 privind cererile de înregistrare a desenelor i modelelor industriale la
nivelul Uniunii Europene (2002) elaborat de Quota Union (întreprindere
specializat în studii de pia realizate la nivel interna ional), la cererea Oficiului de
Armonizare pe Pia a Intern , a generat urm toarele argumente care vin în sprijinul
protec iei desenelor i modelelor industriale la nivel comunitar:

56
Developing Brand Equity for the Products and/or Services of SMEs: Use of Trademarks,
Geographical Indications and Industrial Design for Advertising and Marketing in Domestic and
Foreign Markets, Chris Job, WIPO Interregional Forum Small and Medium-Sized Enterprises
(SMSs) and Intellectual Property, Moscova, iunie 2002, p. 5.
57
A se vedea Quota Union, Étude prospective sur les demandes d enregistrement de dessins à
échelle de l Union Européenne, mai 2002.
NOT : Protec ia desenelor i modelelor comunitare constituie o cale regional . Pe plan
mondial, sunt cunoscute trei c i de protec ie a desenelor i modelelor industriale, i anume:
calea na ional , potrivit c reia companiile pot solicita protec ie, depunându-se în acest sens
o cerere la oficiile na ionale de proprietate intelectual din fiecare ar în care inten ioneaz s ob in
protec ie;
calea regional const în protec ia într-un grup de ri membre ale acordurilor regionale
care permit înregistrarea desenelor i modelelor în mai multe ri, scop în care se poate depune o
singur cerere la oficiul regional de proprietate industrial . Oficiile regionale de proprietate
industrial sunt:
Oficiul Regional African de Proprietate Industrial (ARIPO) pentru protec ia desenelor
i modelelor industriale din rile africane de limb englez ;
Oficiul de Desene i Modele din rile din Benelux (BDO) pentru protec ia desenelor i
modelelor industriale în Belgia, Olanda i Luxembrurg;
Oficiul pentru Armonizare pe Pia a Intern , pentru protec ia desenelor i modelelor
industriale la nivel comunitar;
Organiza ia African de Proprietate Intelectual (OAPI) pentru protec ia desenelor i
modelelor industriale din rile africane de limb francez ;
calea interna ional , potrivit c reia companiile care doresc înregistrarea interna ional a
desenelor i modelelor industriale în mai multe ri pot s utilizeze procedurile oferite de
Aranjamentul de la Haga cu privire la depozitul interna ional al desenelor i modelelor industriale,
administrat de OMPI. Un solicitant dintr-o ar membr a Acordului de la Haga poate depune o
singur cerere interna ional la OMPI, desenul sau modelul industrial astfel înregistrat urmând a fi
protejat în toate rile membre ale tratatului. Acordul ofer solicitan ilor un mecanism mai simplu i
mai ieftin de solicitare a înregistr rii desenelor i modelelor industriale în diverse ri.
Protec ia propriet ii industriale în UE 51

evitarea copierii 70,0%;


strategia (politica) companiei 23,4%;
dep irea concuren ei 20,3%;
prestigiul companiei 10,1%;
evitarea concep iei/ac iunilor
de genul „e mai u or s copiezi” 6,5%;
altele 5,8%.
Spre deosebire de m rci, desenele sau modelele neînregistrate se bucur de
protec ie, dac îndeplinesc toate criteriile cerute a fi îndeplinite de desenele sau
modelele deja înregistrate. Protec ia este aplicabil , în acest caz, din momentul în
care au fost f cute publice pe teritoriul UE. Desenele sau modelele relevante vor fi
astfel protejate pe o perioad de trei ani. Principala diferen prive te nivelul de
protec ie, un desen sau model neînregistrat fiind protejat doar împotriva copierii
deliberate. Astfel, în ipoteza neînregistr rii, exist pericolul ca alte firme
concurente s preia, s dezvolte sau s perfec ioneze un alt desen sau model pe
baza celui original.
Nici în domeniul modelelor i desenelor industriale România nu exceleaz .
Stau m rturie datele i statisticile publicate de Oficiul pentru Armonizarea Pie ei
Interne58. Astfel, în perioada 2003-2005, România a înregistrat doar 17
modele/desene industriale. În aceea i perioad , firme din Ungaria au înregistrat
287, din Polonia 1096, iar din Cehia au fost înregistrate un num r de 520. Într-un
clasament format din noile state membre i cele candidate, România se claseaz pe
penultimul loc, în fa a Maltei, locul frunta fiind ocupat de Germania (36.356),
urmat de Italia (23.463) i Marea Britanie (11.983).
Locul modest pe care-l ocup România ridic mari semne de întrebare
asupra situa iei firmelor române ti pe pia a unic a UE odat cu momentul ader rii.
Într-un mediu concuren ial precum cel comunitar, orice atu este bine-venit, putând
face diferen a în confrunt rile directe de pe pia . Situa ia României i a actorilor
economici autohtoni, relevat de cifrele OAPI, este oarecum inexplicabil , prin
prisma campaniilor de informare care au avut loc în ultimii ani, organizate atât de
serviciile Comisiei Europene, cât i de alte organisme, precum CCIRB sau OSIM.
Dac se au în vedere modelele i desenele industriale, multe sectoare
industriale din România (înc minte, îmbr minte, mobil , sticl rie etc.) care
folosesc design-ul ca metod de promovare a produselor i de atragere a clien ilor
nu vor putea r mâne sau deveni competitive. Riscurile la care se expun (copiere,
piraterie etc.) se pot transforma oricând în piedici reale, dac nu se asigur o
protec ie adecvat la nivel european a acestor active intangibile atât de valoroase59.

58
Statistici OAPI, http://oami.eu.int/en/stats.htm.
59
The Power of Design for Marketing Success, http://wipo.int/sme/en/documents/wipo_
magazine/03_2002.pdf.
52 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

3. Abord ri ale drepturilor de proprietate intelectual din perspectiva noului


Program-cadru al UE (FP7, 2007-2013)

3.1. Introducere

Începând cu anul 1984, activit ile de inovare i cercetare ale Uniunii


Europene sunt grupate într-un singur mare program, numit Programul-cadru
(Framework Program). Programele-cadru de cercetare reprezint principalele
instrumente financiare i juridice ale UE pentru implementarea ariei europene a
cercet rii (European Research Area – ERA). ERA se afl printre principalele
obiective ale politicilor Uniunii i este parte a strategiei menite a realiza obiectivul
acord rii a 3% din PIB-ul UE cercet rii, pân în anul 2010, a a cum s-a stabilit la
Summit-ul de al Barcelona în 2002.
Pân acum, programele-cadru au fost proiectate s dureze o perioad de 4
ani. Ele sunt schi ate i propuse de c tre Comisia European i trebuie adoptate de
tre Parlamentul European i de c tre Consiliu.
În vederea preg tirii Programului-cadru 7 al UE, care va urma actualului
PC6 (2002-2006), Comisia European a adoptat, pe data de 16 iunie 2004,
comunicarea intitulat „ tiin i tehnologie, cheia viitorului Europei Linii
directoare pentru viitoarea politic a Uniunii Europene de sprijinire a cercet rii”,
care a subliniat principalele priorit i ale FP7.
Pe tema acestei comunic ri a fost organizat o consultare a celor direct
implica i, în toamna anului 2004. Consiliul „Competitivitate” a organizat o
dezbatere asupra tr turilor esen iale ale PC7 în noiembrie 2004. Opiniile
exprimate au fost în aceea i direc ie cu cele exprimate de Comisie în comunicarea
sa. Parlamentul European i-a exprimat pozi ia în martie 2005, iar Comisia
European i-a prezentat varianta final a propunerii pentru FP7 pe data de 6
aprilie 2005. Propunerea ia în considerare opiniile exprimate de celelalte institu ii
ale UE, de statele membre i de cei direct interesa i, precum comunitatea tiin ific
i mediul industrial.
Prin con inut, organizare, modalit i de implementare i instrumente de
management, PC7 este destinat s contribuie decisiv la relansarea Strategiei
Lisabona. Programul va fi sincronizat cu durata perspectivei financiare a UE i,
astfel, va acoperi o perioad de 7 ani (2007-2013).
Structural, PC7 va fi organizat în 4 programe specifice, corespunz toare a 4
obiective majore ale politicii europene de cercetare:
cooperare – se refer la obiectivul de a dobândi pozi ii strategice în ariile
tehnologice i tiin ifice prin sprijinirea cooper rii dintre universit i,
industrii, centre de cercetare i autorit i publice de pe întreg cuprinsul UE
i din întreaga lume;
idei – se refer la stabilirea unui consiliu european de cercetare autonom
(ERC), care urmeaz s sprijine i s stimuleze creativitatea i excelen a
cercet rii europene prin finan area cercet rii în domenii noi;
oameni – se refer a a-numitele ac iuni Marie Curie , care înt resc
preg tirea, perspectivele de carier i mobilitatea cercet torilor europeni;
Protec ia propriet ii industriale în UE 53

capacit i – se refer la dezvoltarea i exploatarea în totalitate a


capacit ilor pe care cercetarea din UE le are, prin intermediul unei
infrastructuri de cercetare la scar mare, cooperare regional i IMM-uri
inovative.
Bugetul total propus pentru Programul-cadru 7 este de 64,282 miliarde euro.
Programele Cooperare i Idei vor primi în jur de 70% din fonduri, Oameni i
Capacit i 20%, iar restul fondurilor se vor îndrepta c tre activit ile Centrului
Comun de Cercetare al Uniunii Europene60.

3.2. Proprietatea industrial i proiectele-cadru ale UE

3.2.1. Prevederile drepturilor de proprietate industrial (DPI)


În cadrul PC, dispozi iile referitoare la drepturile de proprietate intelectual
i, implicit, proprietate industrial au dou obiective principale:
promovarea unei execu ii de succes a unui proiect (de exemplu, acordarea
unor drepturi de acces adecvate participan ilor, în vederea derul rii
activit ilor de C&D);
promovarea disemin rii i în particular a exploat rii rezultatelor (prin
prevederi specifice legate de proprietatea asupra rezultatelor i acordarea
licen elor etc.), nu numai pe perioada derul rii unui proiect, dar, în unele
cazuri, i dup terminarea acestuia.
În acest scop, prevederile drepturilor de proprietate industrial (DPI)
definesc condi iile minime în ceea prive te cuno tin ele implicate în i rezultate din
proiectele de cercetare ale PC (aceasta se datoreaz faptului c toate cuno tin ele
intr într-o anumit categorie a propriet ii intelectuale, fie drept de autor, desen
sau model industrial, brevet sau marc ). Aceste prevederi stabilesc cine de ine
proprietatea asupra unui rezultat, cine îl poate folosi, cine îl poate publica i ce
acces au p ile implicate la informa iile originare ale fiec reia dintre ele (de
exemplu, care este aportul pe care fiecare trebuie s -l aib la începutul unui
proiect).
În primele PC, prevederile DPI în ce prive te modelul de contract erau destul
de uzuale – era un contract de genul „o singur form le cuprinde pe toate”, sub
dispozi iile c ruia to i participan ii erau supu i unor reguli stricte, având
manevrabilitate limitat în a hot rî între ei introducerea unor dispozi ii mai
flexibile care s se potriveasc intereselor lor particulare. Acest regim a fost criticat
sever de toate p ile implicate, atât de companii mari sau mici, cât i de
universit i.
PC6 a adus unele schimb ri pentru remedierea acestei situa ii – prevederile
DPI ale modelului de contract au devenit un set de condi ii minime la care p ile
trebuiau s adere, iar variate decizii referitoare la DPI au fost l sate spre
negociere i în elegere consor iilor. Aceast nou abordare flexibil a fost
apreciat de marea majoritate a celor implica i, de i unii (în special IMM-uri) se
confrunt cu probleme atunci când negociaz acorduri în cadrul unor consor ii. Cu

60
Euractiv, 7th Research Framework Programme (FP7), http://www.euractiv.com/en/
science/7th-research-framework-programme-fp7/article-117494.
54 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

toate acestea, situa ia se datoreaz lipsei de expertiz juridic intern sau lipsei de
experien în negociere (în special având în vedere dimensiunile mari ale unor
proiecte), i nu prevederilor legale în sine.
Pe parcursul consult rilor având ca subiect noul PC7, toate p ile au
subliniat nevoia unei continuit i, cu adoptarea unor simplific ri i clarific ri ale
unor aspecte particulare, precum i identificarea unor arii bine definite pentru
îmbun irea actualului sistem.

3.2.2. Principalele schimb ri aduse de noul PC7 în domeniul DPI61


O prim chestiune o reprezint notificarea Comisiei Europene în ceea ce
prive te inten iile de a:
• transfera proprietatea rezultatelor;
• publica rezultatele.
În cadrul PC6 exist multe situa ii în care participan ii trebuie s notifice în
prealabil Comisia European , în special înainte de a transfera proprietatea asupra
rezultatelor i înainte de a le publica. Aceast cerin reprezint o „povar ”
semnificativ pentru participan i.
În noul PC7 se prevede c participan ii ce doresc s transfere proprietatea
asupra rezultatelor c tre ter i vor fi în continuare nevoi i s notifice pe ceilal i
participan i (din acela i proiect), care au dreptul de a exprima obiec ii în cazul în
care transferul ar afecta drepturile lor de acces la rezultate. Cu toate acestea,
cerin a de a notifica Comisia va fi înl turat , cu excep ia acelor proiecte în care
Comisia consider c notificarea ar trebui f cut (de exemplu, cercet rile în
domeniul securit ii).
De asemenea, participan ii nu vor mai fi nevoi i s notifice Comisia înainte
de a publica rezultatele, de i notificarea f cut altor participan i r mâne obligatorie
(care s-ar putea împotrivi dac consider c protec ia propriilor rezultate ar putea fi
afectat în mod negativ), de vreme ce dezv luirea rezultatelor poate fi d un toare
altor participan i.
O alt problem o reprezint transferul propriet ii c tre o anumit ter
parte (cum ar fi un asociat). În cadrul PC6, fiecare inten ie de a transfera
proprietatea necesit o notificare (c tre Comisie i ceilal i participan i), chiar i
atunci când un asemenea transfer se face c tre un asociat (sau compania mam ) al
unuia dintre participan i sau când to i ceilal i participan i au decis deja s transfere
tre respectivul asociat.
În cadrul PC7, transferul propriet ii asupra rezultatelor c tre o anumit
ter parte va putea fi autorizat global într-un anumit proiect. Aceasta va înl tura
necesitatea ca participantul în cauz s cear permisiunea pentru fiecare transfer al
unui rezultat. Cu toate acestea, va fi nevoie de acordul ex-ante al tuturor
participan ilor62.

61
The IPR Regime under FP7: Rules for dissemination and use (Commission Proposal),
http://www.iprhelpdesk.org/documentos/docsPublicacion/html_xml/8_IPR_Regimen_under_FP 7%
5B0000006321_00%5D.html.
62
Annika Thies, Intellectual Property Rights in FP7, Helmholtz Association of National
Research Centres, http://www.sarc.sk/docs/cera/conference_trencin/fp7_annika_thies.pdf#search= %
22Intellectual%20Property%20Rights%20in%20FP7%20Annika%20Thies%22.
Protec ia propriet ii industriale în UE 55

Know-how-ul preexistent reprezint o alt component important . În cadrul


PC6, participan ilor le este permis s exclud anumite p i specifice de know-how
preexistent din obliga ia de a acorda accesul la acesta celorlal i participan i. Cu
toate acestea, aceast op iune este interpretat într-un mod eronat de mul i
participan i, ceea ce duce la încerc ri de a exclude efectiv întregul know-how
preexistent (în loc s se bazeze pe actuala limitare, în sensul c accesul este acordat
atunci când este nevoie pentru a derula proiecte sau pentru a folosi rezultatele).
Legat de aceast problem este i chestiunea defini iei know-how-ului preexistent,
care include atât cuno tin ele de baz (deja existente – background), cât i orice
alte cuno tin e acumulate în paralel cu proiectul (side-ground).
PC7 aduce ca noutate faptul ca acest side-ground s nu mai fie inclus în
defini ia know-how-ului preexistent. Pentru a reflecta aceast schimbare, conceptul
de background va fi folosit din nou, ca în cazul unor programe-cadru mai vechi
(acest concept este folosit în mod curent în contextul C&D). Cu siguran ,
participan ii vor fi în continuare liberi s acorde dreptul de acces la rezultate, dar
acordarea unui asemenea drept nu va mai fi obligatorie.
De asemenea, participan ii vor fi liberi s defineasc ce anume presupune
conceptul de background (ce anume poate fi accesat) de c tre al i participan i, fie
men inând abordarea existent în PC6, fie prin identificarea explicit a
componentelor din background care pot fi accesate. Aceasta va face posibil, de
asemenea, ca doar background-ul unui departament specific s fie implicat într-un
proiect (sau parte a unui proiect), evitându-se astfel îngrijor rile cu privire la
necesitatea de a acorda acces la întregul background al unei universit i sau
companii.
Proprietatea comun asupra rezultatelor reprezint o alt chestiune
controversat . În cadrul PC6, regimul propriet ii comune asupra rezultatelor este
prev zut atunci când participan ii nu pot identifica în mod clar p i separate. În
asemenea cazuri, este necesar s se ajung la un acord între proprietarii comuni în
ceea ce prive te folosirea i beneficiile rezultatelor în cauz . În lipsa unui asemenea
acord, se aplic legile na ionale din domeniul DPI (iar discrepan ele dintre ele pot
cauza probleme de management foarte serioase), dintre care unele interzic
licen ierea c tre ter i f acordul tuturor proprietarilor.
În cadrul PC7 se inten ioneaz ca, în absen a unui acord specific, s poat fi
introdus un regim care s suplineasc lipsa acestuia pentru situa iile de
proprietate comun . Acest regim va face posibil acordarea de c tre unul dintre
proprietari a unei licen e c tre un ter , f a avea acordul celorlal i proprietari
comuni.
Condi iile drepturilor de accesare a rezultatelor în scopul folosirii
reprezint , de asemenea, o chestiune amplu dezb tut . În cadrul PC6, aceste
condi ii nu sunt acelea i pentru background i pentru rezultate (foreground), ceea
ce d na tere la confuzii. Mai mult, drepturile de acces la cuno tin e (rezultate) în
scopul folosirii acestora sunt supuse pl ii unor redeven e, cu excep ia cazului în
care exist o alt în elegere înainte de semnarea contractului. Acest aspect poate
aduce dezavantaje universit ilor i altor participan i care nu au capacitatea intern
de a exploata singure rezultatele.
56 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

PC7 va aduce schimb ri în acest domeniu, în sensul c toate drepturile de


acces acordate în scopul folosirii lor vor trebui acordate în condi ii echitabile i
rezonabile. Acesta include i eliminarea redeven elor.
Problema acord rii de licen e exclusive este, în actualul PC6, o chestiune
delicat , deoarece asemenea licen e nu pot fi acordate cu adev rat, deoarece
participan ii pot fi obliga i s acorde un anumit drept de acces, unul altuia, dup o
perioad de doi ani de la terminarea proiectului. În anumite cazuri (în special în
sectorul farmaceutic), aceast prevedere poate fi în detrimentul exploat rii
rezultatelor proiectului.
Noul program-cadru al UE rezolv acest neajuns al PC6. Astfel, proprietarul
unor cuno tin e va putea, cu condi ia ob inerii acordului tuturor celorlal i
participan i, acorda licen e exclusive unui ter . De asemenea, durata în care pot fi
cerute drepturile de acces ( i deci perioada în care nu pot fi acordate licen e
exclusive) va fi fie de un an, fie o perioad mai mic (dac astfel hot sc
participan ii), dup terminarea unui proiect.
Ca i în cazul PC6, costurile legate de managementul cuno tin elor,
inclusiv activit i de diseminare a rezultatelor i de protec ie i management al
propriet ii industriale (cum ar fi introducerea unor cereri de brevet), vor fi eligibile
în cadrul proiectelor PC7 sub acelea i condi ii impuse temelor de C&D, cu condi ia
ca ele s fie necesare execut rii proiectului 63.
Mul i participan i, în special IMM-uri i institu ii academice, se confrunt cu
probleme atunci când se v d nevoi i s negocieze i s convin asupra prevederilor
din aria DPI în cadrul acordurilor de formare a consor iilor, având în vedere
complexitatea unor chestiuni, lipsa de expertiz i posibilele implica ii ale alegerii
lor.
S-a constatat c multe dintre problemele cu care se confrunt participan ii la
PC, care au leg tur cu DPI, nu rezult din prevederile acestora, ci din lipsa
expertizei unor anumite IMM-uri sau institu ii academice în ceea ce prive te
managementul i negocierea DPI. Pentru a înl tura aceste dificult i, vor fi
introduse un num r de m suri (unele dintre ele existente i în PC6):
• asisten personalizat acordat consor iilor; participan ii la PC7, în caz
nu au acces la profesioni ti în domeniul managementului cuno tin elor
sau al DPI, vor avea acces în mod regulat la serviciile unor consultan i
externi care îi vor asista în chestiunile respective;
• birouri de informare cu privire la DPI; actualul serviciu gratuit va
continua s furnizeze asisten juridic participan ilor în leg tur cu
chestiunile legate de DPI;
• linii directoare; liniile directoare existente (legate de PC6) vor fi
revizuite i extinse într-o versiune specific PC7.

63
F. Moeschler, D. Dambois, Intellectual Property (IPR) Management in FP7 Projects,
European Commission, DG Research, February 2006, www.ipr-helpdesk.org/controlador.jsp?
cuerpo=cuerpo&seccion=newsletter&len=en&issue=25&id=...-4k-.
Protec ia propriet ii industriale în UE 57

4. În loc de concluzii

Aderarea i integrarea în Uniunea European presupune mult mai mult decât


adaptarea unor institu ii sau reglement ri la cerin ele comunitare. Cel mai
important aspect sub raport economic va fi indus de intrarea României pe o pia
european unic , armonizat atât din punct de vedere legislativ, cât i institu ional.
Având experien a ader rii i integr rii altor state, este de a teptat apari ia unor
ocuri economice, care vor fi acut resim ite, mai ales la nivel microeconomic.
Pia a unic a UE presupune un mediu concuren ial acerb, un mediu în care
agen ii economici se întrec în promovarea produselor i serviciilor pentru
câ tigarea unor cote de pia cât mai semnificative. Din acest punct de vedere, se
desprind urm toarele concluzii: România va deveni pia de desfacere pentru
produsele i serviciile provenite din celelalte state membre i, implicit, agen ii
economici români vor intra pe pia a unic european concuren ial i extrem de
competitiv .
Astfel, pentru a r mâne competitivi pe propria pia , pia a na ional , în fa a
avalan ei de noi competitori europeni, dar mai ales pentru a deveni competitivi pe
pia a intern a Uniunii Europene, actorii economici români trebuie s se asigure c
sunt preg ti i din toate punctele de vedere pentru integrare. Unul din punctele
sensibile care trebuie abordat este, f îndoial , acela al propriet ii industriale.
Instrumentele de armonizare create de Comisia European , prin intermediul
Oficiului pentru Armonizarea Pie ei Interne, Community Trademark i Community
Design, au fost concepute tocmai pentru a sprijini actorii economici implica i sau
care se vor implica pe pia a unic a UE.
Dac în prezent se analizeaz situa ia existent în România din perspectiva
unui segment al propriet ii industriale, i anume m rcile, modelele i desenele
industriale, se poate constata c actorii economici de pe pia a româneasc au
pierdut un prim start. Importan a major pe care o reprezint marca, aceast
adev rat interfa comercial , precum i desenele i modelele industriale, active
intelectuale indispensabile atingerii unui grad de competitivitate la nivel comunitar,
a fost prezentat în cuprinsul lucr rii. Din analiza f cut în acest studiu de caz, se
poate desprinde urm toarea idee principal : România este departe de a fi preg tit
în ce prive te protejarea brevetelor, m rcilor, a desenelor i modelelor industriale
la nivel comunitar.
Aceast concluzie se poate traduce într-un handicap major cu care firmele
române ti î i vor începe aventura european . Este vorba despre un dezavantaj care
va putea fi recuperat cu mari eforturi financiare, eforturi care nu vor face decât s
sl beasc i mai mult pozi ia pe pia a firmelor autohtone, aflate în situa ia de a nu
mai putea s i protejeze produsele, serviciile sau chiar identitatea.
Mai r mâne o întrebare: care sunt sectoarele industriale ale economiei
române ti actuale i cât de dezvoltate sunt acestea pentru a impune crearea de
desene, modele industriale, m rci i brevete?
58 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

ANEXE
ANEXA 1 – Folosirea metodelor de protec ie privind drepturile asupra inven iilor în sectorul
industrial i al serviciilor în perioada 2002-2004

CERERI DE BREVETARE
ÎNTREPRINDERI
Întreprinderi cu Întreprinderi non-
activitate de inovare inovative
Total 409 108
Mici 187 76
Mijlocii 131 22
Mari 91 10
Industrie 269 49
Mici 141 62
Mijlocii 90 30
Mari 74 12
Industrie extractiv 3 -
Industrie prelucr toare 264 48
Mici 117 29
Mijlocii 77 10
Mari 70 9
Energie electric i termic , gaze i 2 1
ap
Servicii 140 59
Mici 70 47
Mijlocii 53 11
Mari 17 1
Comer cu ridicata i servicii de 24 33
intermediere în comer ul cu ridicata
Transport, depozitare i comunica ii 14 20
Intermedieri financiare 2 3
Tranzac ii imobiliare, închirieri i 100 3
activit i de servicii prestate în principal
întreprinderilor
Sursa: Inovare în industrie i servicii în perioada 2002-2004, Institutul Na ional de Statistic , 2006,
p. 88.
Protec ia propriet ii industriale în UE 59

ANEXA 2 – Ponderea întreprinderilor ce au utilizat brevetul ca metod de protec ie a


inven iilor în perioada 2002-2004

CERERI DE BREVETARE
ÎNTREPRINDERI % din întreprinderile cu
activitate de inovare % din întreprinderile
noninovative
Total 8 1
Mici 7 1
Mijlocii 8 -
Mari 13 1
Industrie 8 -
Mici 8 1
Mijlocii 8 1
Mari 12 1
Industrie extractiv 8 -
Industrie prelucr toare 8 -
Mici 7 1
Mijlocii 7 -
Mari 12 1
Energie electric i termic , gaze i 4 1
ap
Servicii 8 1
Mici 6 1
Mijlocii 13 1
Mari 16 1
Comer cu ridicata i servicii de 3 1
intermediere în comer ul cu ridicata
Transport, depozitare i comunica ii 3 1
Intermedieri financiare 3 1
Tranzac ii imobiliare, închirieri i 27 -
activit i de servicii prestate în principal
întreprinderilor
Sursa: Inovare în industrie i servicii în perioada 2002-2004, Institutul Na ional de Statistic , 2006,
p. 88.
60 ION E. ANGHEL i VICTOR IANCU

BIBLIOGRAFIE

1. Bertrand, A.; Chavanne, Albert; Burst, Jean–Jacques, Droit de la propriété industrielle, Dalloz,
1993;
2. Davies, Gillian, Language and Patents, Montreal, ATRIP Congress, 2005;
3. Eminescu, Yolanda, Protec ia desenelor i modelelor industriale. Drept român i comparat,
Bucure ti, Editura Lumina Lex, 1997;
4. Eminescu, Yolanda, Regimul juridic al m rcilor, Bucure ti, Editura Lumina Lex, 1996;
5. Eminescu, Yolanda, Tratat de proprietate intelectual . Crea ii noi, vol. I, Bucure ti, Editura
Academiei, 1982;
6. Gambardella, Alfonso, Study on Evaluating the Knowledge Economy What Are Patents Actually
Worth? The Value of Patents for Today s Economy and Society, research project
(ETD/2004/IM/E3/77) conducted for the European Commission, Directorate-General for
Internal Market, mai 2005;
7. Guriqbal, Singh Jaiya, Role of Intellectual Property System in Developing and Marketing of New
Products, „WIPO Magazine”, martie 2002;
8. Institutul Na ional al Magistraturii, Dreptul propriet ii intelectuale, http://www.inm-
lex.ro/file.php?FileID=224;
9. Institutul Na ional de Statistic , Inovare în industrie i servicii în perioada 2002-2004, 2006;
10. Job, Chris, Developing Brand Equity for the Products and/or Services of SMEs: Use of
Trademarks, Geographical Indications and Industrial Design for Advertising and Marketing
in Domestic and Foreign Markets, WIPO Interregional Forum Small and Medium-Sized
Enterprises (SMSs) and Intellectual Property, Moscova, iunie 2002;
11. Klanje, Christofer, Leveraging Intellectual Property: Beyond the Right to Exclude, WIPO
Magazine”, iunie, 2005;
12. Moeschler, F.; Dambois, D., Intellectual Property (IPR) Management in FP7 Projects, European
Commission, DG Research, februarie, 2006;
13. Nooteboom, Erik, Head Industrial Property Unit, European Commission, Intellectual Property, A
Platform for Prosperity - Consultation on the Patent System in Europe. Background and
Purpose, Reykjavik, iunie 2006;
14. Pelkmans, Jacques, European Integration Methods and Economic Analysis, Pearson Education
Limited, 2001;
15. Pompidou, Alain, London Protocol is stepping stone to Community patent, EPO, 2006,
http://cordis.europa.eu/fetch?CALLER=EN_NEWS&ACTION=D&RCN=26008&DOC=1&
CAT=NEWS&QUERY=1154034999092;
16. Roland Berger Market Research, Study on the Cost of Patenting, European Patent Office, 2004;
17. Romi an, Ciprian Raul, Protec ia penal a propriet ii intelectuale, Bucure ti, Editura C.H. Beck,
2006;
18. Ro , Viorel; Spineanu-Matei, Octavia; Bogdan, Drago , Dreptul propriet ii intelectuale, dreptul
propriet ii industriale, M rcile i indica iile geografice, Bucure ti, Editura All Beck, 2003;
19. Shilling, Dana, Essentials of Trademark and Unfair Competition, Wiley, 2002;
20. Szolewski, Schmidt, J., Droit de la propriété industrielle, 3e édition, Dalloz, 1997;
21. Thies, Annika, Intellectual Property Rights in FP7, Helmholtz Association of National Research
Centres,http://www.sarc.sk/docs/cera/conference_trencin/fp7_annika_thies.pdf#search=%22I
ntellectual%20Property%20Rights%20in%20FP7%20Annika%20Thies%22;
22. Turcu, N. Gabriel, Influen ele mediului comercial asupra m rcii, „Revista român de dreptul
propriet ii intelectuale”, nr. 1/2006;
23. Euractiv, www.euractiv.com/en/innovation/community-patent/article-117529-50k;
24. The European Patent Office, http://www.european-patent-office.org/index.en.php; World
Intellectual Property Organization, www.wipo.int;
25. The European Union On-Line, www.europa.eu.
26. Wikipedia, www.wikipedia.org;