Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
| modificare sursă]
Românii din Republica Moldova – care este o parte din Basarabia istorică - au fost supuși unei politici
de rusificare, după anexarea, în 1812, acestei părți a Moldovei de către Imperiul țarist.
La 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul Anastasie al Chișinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod
Local bisericesc al Republicii Democratice Moldovenești, spre realizarea unei vieți bisericești autonome, ca
urmare a independenței politice față de Imperiul rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema
raportului bisericii basarabene față de cea română. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegație la mitropolitul
Pimen de la Iași. Acesta a explicat delegației basarabene că prin independența politică a Basarabiei s-a
restabilit legătura canonică a Episcopiei Chișinăului și Hotinului cu Mitropolia Moldovei și Sucevei.
Mitropolitul de Iași a arătat că problemele bisericești din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă
Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chișinăului.
La 30 decembrie 1919 Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în
ședință extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor
românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României
întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă“.