An 1 Semestrul 1 – Embriologie

1. Spermatogeneza si bariera hemotesticulara

 Procesul de formare al gameților masculini pornind de la celule germinative primordiale care migrează in
creasta gonadica in dezvoltare(viitor testicul).
 Începe la pubertate si se termina la moartea persoanei.
 Tipuri de celule testiculare:
o Interstitiale Leydig – raspund la LH si secreta androgeni;
o Sustentaculare Sertoli – raspund la FSH, sintetizeaza ABP, prin jonctiunile dintre celulele
adiacente realizeaza bariera hemotesticulara prin care este protejata linia spermatica aflata in
dezvoltare(se dispune intre spermatogonii si spermatocitul I) de infectii, reactii autoimune;
o Linia spermatica – spermatogonie B, spermatogonia A dark, spermatogonia A pale, spermatocit
I(diploid), spermatocit II(haploid), spermatida care intra in spermiogeneza si formeaza spermia.
 Traseul spermiei in tractul masculin:
o Cai intratesticulare – tubi contorti -> drepti -> retea testiculara
o Cai extratesticulare – canale eferente -> epididim(acolo capata capacitatea de a se deplasa activ)
-> canale deferente -> canal ejaculator(+vezicule seminale) -> uretra(+prostata si bulbo-uretrale)

2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor

 Procesul de maturare al spermatidelor cu formarea spermatozoidului matur.
 Structura unui spermatozoid(70µm):
o Vezicula acrozomala/Capison – din aparatul Golgi al spermatozoidului care se condenseaza si
inveleste 2/3 nucleu
o Nucleu – impreuna cu vezicula acrozomala formeaza capul
o Gat – intre centriolul proximal si centriolul distal parte proximala
o Piesa intermediara – intre centriolul distal parte proximala si centriolul distal parte distala,
contine spirala mitocondriala
o Flagel
 Portiune acoperita de membrana
 Portiune fara membrana distal
 2 filamente in centru
 2 randuri de coloane( 9 tubi filamentari mari la ext si 9 mici la int)
 Etapele spermiogenezei:
o Condensarea aparatului Golgi cu formarea capisonului
o Condensare nucleu
o Prelungirea membranei
o Migrare centrioli si descompunerea lor pentru a forma gatul si piesa intermediara prin infiletarea
mitocondriilor
o Migrare fibre cu formarea flagelului
o Eliminarea excesului de citoplasma
 Capata mobilitate activa in epididim.

1
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

3. Ovogeneza si profaza suspendata

 Procesul de formare al ovocitelor mature din celule germinale primordiale.
 Celulele germinale primordiale se formeaza la sfarsitul saptamanii a 2a si ajung in creasta genitala in
dezvoltare la sfarsitul saptamanii a 5a.
 Ovarul este gonada indiferenta.
 Incepe inca din perioada embrionara.
 CGP se diferentiaza in ovogonii si incep sa se divida mitotic intens pana in luna a 5a(se ajunge la 7
milioane ovogonii/ovar).
 Ovogoniile incep sa se diferentieze dupa luna a 5a in ovocite de tip I si raman blocate in diplotenul
profazei I.
 Din celulele stromale se formeaza celule epiteliale aplatizate care se dispun in jurul ovogoniilor care intra
in profaza I(in care raman blocate in diploten) si se formeaza foliculii primordiali.
 Numarul de foliculi continua sa scada pana la pubertate, ajung la 300.000-400.000, dintre care maxim 500
ajung la ovulatie.
 Ovocitul I îșifinalizează meioza I datorita peakului de LH preovulator si devine ovocit II, rămânând blocat in
metafaza II din care iese doar daca e fecundat.

4. Ciclul folicular
 Se realizeaza incepand cu pubertatea pana la menopauza in fiecare luna.
 In fiecare luna, un numar de 15-20 foliculi primordiali incep sa evolueze sub influenta FSH astfel:
o Folicul primar/preantral(Oc I+ZP+Cel granuloase cubice)
 Celulele foliculare din jur incep sa se diferentieze devenind cubice, cu aspect
granulos(sunt separate de stroma din jur de o mb bazala) si sa secrete Zona Pellucida.
 Acestea incep sa se dispuna pe mai multe straturi.
o Folicul antral/secundar/Graafian(Oc I+ZP+CGr+Tint+Text+antru)
 Reorganizarea tesutului din jur duce la aparitia a 2 straturi in jurul mb bazale(Theca
Interna – nutritie si secretii, Theca Externa – protectie)
 In regiunea celulelor granuloase incep eventual sa apara cavitati care vor conflua si va
rezulta antrul.
o Sub influenta peakului de LH preovulator, are loc terminarea Mei I si oprirea Mei II in metafaza si
formarea unor colagenaze ce digera colagenul din jur, pregatind ovulatia.
o Folicul matur/preovulator (Oc II+ZP+Antru/C.O.+CGr.+Tint+Text)
o Acesta va fi eliminat prin ovulatie, iar restul folicului va forma corpus luteus.

5. Ovulația. Corpul galben. Corp albicans

 Ovulatia reprezinta procesul de expulzie al ovocitului II inconjurat de corona radiata in cavitatea
abdominala, cu preluare de catre fimbriile trompelor uterine.
 Peakul de LH determina finalizarea Meiozei I si sinteza de colagenaze ce au rolul de a digera si slabi
peretele ovarian pentru a facilita expulzia. De asemenea, unele prostaglandine initiaza contractii la nivelul
ovarului ce duc in final la ruperea peretelui ovarian si ovulatie.
 O parte din celulele expulzate au efect chemotactic asupra spermatozoizilor aflati eventual in tractul
genital feminin.
 Corpul galben se formeaza din celulele foliculare ramase in ovar ce se umplu cu un pigment galben si
incep sa sintetizeze progesteron(ce trece uterul in faza progestativa/secretorie). In absenta fecundatiei ce
duce la sinteza HCG care pastreaza corpul galben pana in luna a 4a, acesta degenereaza incepand cu ziua
24-25 si se transforma in corp alb, fibros, cicatriceal.

2
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

6. Ciclul endometrial (uterin)

 Uterul este alcatuit din perimetru, miometru si endometru(stratul activ).
 Endometrul sufera modificari pe parcursul unui ciclu de aproximativ 28 zile, suprapus peste cel folicular.
 Endometrul are 3 straturi: bazal, spongios si compact + glande.
 La inceput straturile compact si spongios incep sa se formeze + glandele se dezvolta. => faza proliferativa
 La 3 zile dupa ovulatie daorita secretiei de progesteron uterul e suficient dezvoltat pentru a putea accepta
un blastocist. => faza progestativa/secretorie
 In cazul in care secretia de progesteron dispare(corpul galben devine corp alb), cele 2 straturi superficiale
se descuameaza si apar sangerari impreuna cu eliminarea lor. => faza menstruala

7. Factori de selecție a gameților in tractul genital feminin

 Spermatozoizii sunt ejaculati in pachete din care se separa la aproximativ 30 minute dupa ejaculare.
 pH-ul alcalin al spermatozoizilor(care asigura o viteza de deplasare crescuta) este neutralizat de pH-ul acid
vaginal si sunt puternic incetiniti.
 Mucusul cervical reprezinta o alta bariera pentru spermatozoizi(acesta fiind mai subtire si mai usor
permeabil in perioada fertila a femeii).
 Un alt factor este distanta pe care acestia trebuie sa o parcurga in uter(fiind dezavantajati cei cu probleme
de motilitate).
 De asemenea, posibilitatea de a suferi capacitatia mai reprezinta un ultim criteriu.

8. Inseminarea, capacitatia spermiei, reacția acrozomala

 Dintr-un numar foarte mare de spermatozoizi care se elimina prin ejaculare(20-120 milioane/mL; 3.5 mL),
aproximativ 400 ajung la ovocitul II din cauza factorilor de selectie din tractul feminin(pH vaginal, mucus
cervical, distanta din uter).
 Acestia raman in regiunea istmului uterin si asteapta semnale care sa marcheze ovulatia(chemotactice si
termotactice).
 Spermatozoizii nu pot patrunde prin corona radiata fara a suferi reactia de capacitatie in tuba uterina,
reactie prin care un invelis glicoproteic este eliminat de pe membrana veziculei acrozomale.
 In urma patrunderii prin corona radiata, in contact cu Zona Pellucida(glicoproteina protectoare secretata
de celulele foliculare) are loc reactia acrozomala prin legarea de un ligand numit ZP3 ce duce la eliminarea
din vezicula acrozomala a unor enzime precum acrozina sau o enzima similara cu tripsina.
 In urma patrunderii prin ZP, are loc inactivarea receptorilor de pe Zona Pellucida ce nu mai permite
niciunui alt spermatozoid sa ajunga in contract cu membrana ovocitului II.
 Apoi are loc unirea celor 2 membrane, ovocitul II isi termina meioza 2 cu formarea celui de-al 2lea globul
polar si a ovulului. Cei 2 pronuclei se unesc si isi dubleaza materialul genetic si este initiat procesul de
clivaj. Se pierd restul pieselor spermatozoidului.

3
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

9. Fecundația, superfecundatia, superfetatia

 In urma patrunderii prin corona radiata a spermatozoizilor ce au suferit capacitatia, in contact cu Zona
Pellucida(glicoproteina protectoare secretata de celulele foliculare si ovocit) are loc reactia acrozomala
prin legarea de un ligand numit ZP3 ce duce la eliminarea din vezicula acrozomala a unor enzime precum
acrozina sau o enzima similara cu tripsina.
 In urma patrunderii prin ZP, are loc inactivarea receptorilor de pe Zona Pellucida ce nu mai permite
niciunui alt spermatozoid sa ajunga in contract cu membrana ovocitului II.
 Apoi are loc unirea celor 2 membrane, iar spermatozoidul patrunde in citoplasma ovocitului II.
 Ovocitul II isi termina Meioza II si rezulta ovului si al 2-lea globul polar care va degenera.
 Din nucleul spermatozoidului rezulta pronucleul masculin(celelalte piese degenereaza) ce se apropie de
cel feminin in timp ce fiecare isi dubleaza materialul genetic.
 In urma unirii celor 2 pronuclei rezulta un nucleu diploid cu materialul genetic dublat ce intra direct in
mitoza.
 Superfecundatia – fertilizarea a doua sau mai multe ovocite provenite din acelasi ciclu ovarian de catre
spermatozoizi provenind din ejaculari diferite. Se poate discuta despre superfecundatie heteropaternala
in cazul in care spermatozoizii provin de la barbati diferiti.
 Superfetatia –fertilizarea a 2 ovocite provenind din cicluri ovariene diferite, obtinand produsi de conceptie
cu varste intrauterine diferite.

10. Segmentația, implantația, decidualizarea mucoasei uterine.

 Dupa unirea pronucleilor, zigotul incepe sa se divida printr-un proces numit segmentatie(mitoza).
 Celulele obtinute se numesc blastomere. 2 celule – 30h, 4 celule – 40h
 La stadiul de 8 celule(2.5 zile) are loc procesul de compactare prin care celulele se dispun in 2 straturi in
care se comunica. Stratul intern va deveni embrioblastul, iar stratul extern trofoblastul.
 Cand morula(16 celule – 3 zile) intra in cavitatea uterina, lichid se acumuleaza in stratul intern, formandu-
se blastocelul(cavitate). => blastocistul
 Cand procesul de implantatie are loc(ziua a 6a), blastocistul nu mai are ZP, iar acesta se implanteaza cu
polul embrionar inspre interior intre 2 glande uterine.
 Decidualizarea reprezinta un proces de modificare al celulelor mucoasei uterine prin care acestea se
pregatesc de implantare, schimbandu-si forma si constitutia lichidului interstitial.

11. Săptămâna a doua – evoluția discului embrionar

 Z 7-8
 Se observa 2 straturi in cadrul embrioblastului: hipoblast(mici, cuboidale, spre blastocel),
epiblast(cilindrice, mai mari).
 Intre celulele epiblastului apar cavitati care conflueaza => se prefigureaza cavitatea amnitotica,
iar celulele aflate la periferia cavitatii se aplatizeaza(amnioblasti).
 Z9
 Discul bilaminar se implanteaza mai adanc
 In locul de implantare se formeaza un strat/cheag de fibrina
 Din HB se formeaza un strat de celule care migreaza spre polul abembrionar formand membrana
exocelomica Heusser => sac vitelin primordial/cavitate exocelomica

4
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 Z 10-12
 E acoperit aproape complet de endometru
 Mai migreaza o populatie din HB si va rezulta mezodermul extraembrionar intre CTB si CA.
 In MEE apar spatii(se prefigureaza cavitatea corionica) si MEE devine bistratificat(spre SV
splanhnopleural<<splanhno=viscero>>, spre CTB somatopleural)
 Z 13
 Sacul vitelin primordial degenereaza, deplasandu-se spre polul abembrionar, in acelasi timp mai
avand loc o migratie celulara ce va forma sacul vitelin secundar.

12. Săptămâna a doua – evoluția trofoblastului

 Z 7-8
 Se observa 2 straturi in trofoblast: citotrofoblast(bine diferentiate, uninucleare),
sincitiotrofoblast(aspect amorf).
 Celulele CTB se divid si imping celulele vechi spre STB => STB creste
 Z9
 Creste STB
 Apar lacune care vor incepe sa fuzioneze
 Z 10-12
 Lacunele fuzioneaza si STB erodeaza capilarele sinusoidale.
 Lacunele se umplu cu sange si se formeaza circulatia utero-placentara.
 Z 13
 Incep sa apara vilizotiatile primare prin aparitia unor cordoane de CTB invelite de STB
 Falsa menstruatie

13. Săptămâna a treia – gastrulația - mezoderm intraembrionar si

notocord
 La inceputul saptamanii a 3a la polul caudal al entitatii se formeaza o linie primitiva(invaginare spre SV) in
EB avand un nod primitiv cu o foseta primitiva(spre cranial).
 Gastrulatia e procesul de formare al celor 3 foite embrionare.
 Se sintetizeaza factorul 8 de maturare al fibroblastilor si determina migrari catre linia primitiva prin foseta
primitiva(scade sinteza de caderina care are rol in adeziunea dintre celule).
 Prima oara apare un strat care inlocuieste HB(endoderm), apoi unul la mijloc care va fi mezoderm si in
final ectodermul(inlocuieste epiblastul) => disc trilaminar.
 Celule mezodermale(prenotocordale) care migreaza pana in placa precordala spre membrana oro-
faringiana vor forma placa notocordala, atasandu-se de HB.
 Pe masura ce HB e inlocuit de endoderm, placa notocordala se detaseaza de endoderm si formeaza
notocordul.
 Pentru o perioada de timp exista doar 2 straturi care realizeaza o legatura intre SV si CA(canal
neurenteric). In urma unei migratii a unor celule endodermale placa notocordala se desprinde si formeaza
o structura fibroasa, aflata pe linia mediana – notocordul, ce va induce si cresterea placii neurale din
ectoderm.
 Mezodermul intraembrionar este alcatuit, dinspre medial spre lateral: MzD axial(notocord),
paraaxial(somitomere-somite), intermediar(cordon nefrogen, nefrotoame), al placii laterale(sistem
circulator + cavitati&foite)

14. Săptămâna a treia – evoluția trofoblastului

 Creste numarul de vilozitati primare(cordon CTB+STB la exterior).
 Datorita proceselor de migrare, apare mezenchim(mezoderm extraembrionar somatopleural) intre CTB =>
vilozitati secundare.
 In lacune patrund glicogen, mucina si particule de grasime produse de endometru.

5
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 La sfarsitul saptamanii a 3a apar capilare vilozitare si elemente figurate+ fibroblasti, fibre de colagen si
celule similare cu fagocitele=> vilozitati tertiare.
 Acestea cresc in dimensiuni si vor forma vilozitati crampon in contact cu endometrul. Din cele crampon se
formeaza vilozitati libere.

15. Formarea si evoluțiaplăcii neurale

 Formarea notocordului si a mezodermului paraaxial(somitomere – somite) induce cresterea ectodermului
adiacent. Se formeaza santul neural flancat de crestele neurale.
 Aceste creste cresc in dimensiuni si se apropie una de cealalta, in cele din urma unindu-se cu formarea
tubului neural. Aceasta inchidere are loc prima oara in dreptul perechii a 5a de somite.
 Apoi aceasta inchidere a tubului continua, ramanand in cele din urma doar neuroporii(anterior, se inchide
in Z25 si posterior, se inchide in Z 27-28).
 Tot cranial se formeaza 2 perechi de proeminente numite placode(otice in s 4 ce vor forma urechea prin
invaginare si cristaloide in s5).
 Din crestele neurale migreaza celule
o Ventral – ganglioni senzitivi, neuroni simpatici/enterici, celule Schwann, MSR.
o Dorsal – melanocite care vor ajunge in tegument si in firele de par.
o Cranial – ganglioni ai nervilor cranieni, celule gliale, retina, neurohipofiza.
 In saptamana a 4a apar si primele 3 vezicule cerebrale:
o Prozencefal
o Mezencefal
o Rombencefal
 In saptamana a 5a sunt vizibile 5 vezicule cerebrale:
o Telencefal
o Diencefal
o Mezencefal
o Metencefal
o Mielencefal
 In saptamana a 6a
o Din telencefal se vizualizeaza 2 proeminente care vor deveni emisferele
o Din diencefal pleaca un diverticul ce va forma lobul posterior al hipofizei

16. Foite embrionare – derivate principale

 Din ectoderm: neuroectoderm: placa neurala -> tub neural(migratii dorsale melanocite, ventrale MSR, ggl,
neuroni enterici si simpatici, celule Schwann, formare placode)
o Glande subcutanate
o Epiderm
o Adenohipofiza
o Mucoasa nazala
o Globi oculari
o Ureche
o Epiteliu senzorial
o SNC
o SNP
o Neurohipofiza
o MSR

6
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 Mezoderm
o Axial – notocord => nucleul pulpos al discurilor intervertebrale
o Paraaxial – somitomere -> somite(sclerotom – coloana vertebrala, miotom muschii scheletici,
dermatom – derm)
o Intermediar – nefrotoame cervical & toracal superior, cordon nefrogen inf(parte
secretorie&excretorie urogenitala)
o Al placii laterale – sistem circulator, prin cresterea embrionului apar curburi ce vor delimita
celomul intraembrionar din care se separa cavitatile pleurala, pericardica, peritoneala.
Mezodermul dinspre SV – foita viscerala, cea dinspre CA foita externa)
 Endoderm
o Capitoneaza SV.
o Prin crestere formeaza tubul intestinal primitiv cu 3 parti(proenteron, mezenteron, metenteron)
o Apoi apar mugurele pulmonar, hepatic, splenic, pancreatic.
o SV comunica cu mezenteronul prin ductul vitelin, care se ingusteaza trepta.
o In dreptul extremitatilor – zone de contact ectoderm-endoderm(membrana orofaringiana ce se
resoarbe in S 4 si cloacala ce se resoarbe in S 6)
o Alantoida comunica cu metenteronul la nivelul membranei cloacale.
o Din endoderm se formeaza:
 Epiteliu G-I
 Parenchim glande anexe G-I: pancreas, ficat
 Amigdale+Timus
 Epiteliu respirator
 Splina
 Epiteliul vezicii urinare si al uretrei + timpanic
 S4
o Crestele neurale formeaza ggl somatici&vegetativi, nervi spinali, celule Schwann, primele 3
vezicule cerebrale(rombencefal, mezencefal, prozencefal)
o Se formeaza tubul intestinal primitiv cu proenteron,mezenteron si metenteron
o Apare diverticulul respirator
o Cresc in numar somitele
o Apare o depresiune ce va forma gura primitiva
o In portiunea laterala a segmentului cranial apar fosetele optice, iar inf&post veziculele otice
o Apar arcurile branhiale la nivelul gatului
o Apare proeminenta cardiaca
o Apar mugurii membrelor
 S5
o 5 vezicule cerebrale(telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal, mielencefal)
o Apare prima constrictie la nivelul mugurelui membrelor cu formarea segmentului distal
o Apar mugurii nazali
o Apar in cavitatea bucala mugurele lingual si cel tiroidian
 S6
o Apare constrictia secundara la nivelul membrelor
o Diverticulul ce formeaza hipofiza posterioara din peretele anterior al diencefalului
o Din peretele posterior al cavitatii bucale – diverticul ce formeaza adenohipofiza
o Se schiteaza emisferele cerebrale din telencefal
o Apar mugurele hepatic, pancreatic dorsal, pancreatic ventral si splenic
o Diverticulul pulmonar creste si se bifurca, capatand aspect de ciorchine
o Apare stromodeum(gura primitiva) prin care intestinul comunica cu cavitatea amniotica
o Apare musculatura limbii, gingiile si dentitia primitiva
o Dispare notocordul cu formarea coloanei vertebrale
o Focarele de apoptoza la membre

7
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

o In cord 1 ventricul si 1 atriu in care apar 2 septuri(prim si secund)

o Apare septul transvers(centru tendinos al diafragmului) si se separa cavitatile pleurala si
pericardica
o Din pronefros se dezvolta mezonefros(ce preia canalul pronefrotic, devenit mezonefrotic)
 Se afla de ambele parti ale coloanei vertebrare
 Apar primordii de glomeruli
 Canalul mezonefrotic se deschide intr-o parte dilatata a intestinului posterior(initial
cloaca, apoi se septeaza => sinus urogenital)
 Din tubusoarele mezonefrotice se vor forma ducte genitale(canal eferent, epididimar),
iar din canalul mezonefrotic se formeaza canalul deferent
o Spre finalul S6 incepe sa se dezvolte metanefrosul ce apare ca un diverticul din care se vor forma
calicele mari, mici, ureterul, bazinetul si tubii colectori
 S7+S8
o Dispar arcurile branhiale, din care s-au format mandibula, oase ale urechii medii, cartilajele
laringeal, tiroid, cricoid si aritenoid
o Ochii ajung in partea anterioara, iar fantele palpebrale raman inchise
o Se produce hernia fiziologica ce va reveni prin S10-11

17. Somitele - formare, evoluție

 Somitele se formeaza din mezodermul paraaxial.
 Initial se formeaza somitomerele(celule care realizeaza spirale elicoidale si concentrice in jurul unei parti
centrale)
 Apar in partea craniala si se segmenteaza impreuna cu neuromerele.
 Vor forma primordiile bazei craniului, a unei parti din regiunea occipitala, coloana vertebrala, musculatura
scheletica, dermul
 Somitomerele se diferentiaza in somite si apar aproximativ 3 perechi/zi din ziua 20.
 La sf S 5 exista 40-44 perechi somite:
o 4 occipital
o 8 cervical
o 12 toracal
o 5 lombar
o 5 sacral
o 8-10 coccigian.
 Prima pereche occipitala si 5-7 coccigiene dispar.
 Prezinta 3 parti: sclerotom, dermatom si miotom.
o Antero-Medial – sclerotomul(polimorf) isi pierde legatura si se dispune in jurul notocordului si
tubului neural =>coloana vertebrala, tendoane, cartilaje
o Postero-Medial – celule ce migreaza ventral si constituie miotomul, iar ce-a ramas e dermatomul
o Postero-Lateral – celule ce vor antrena structuri nervoase si vor forma muschii membrelor si
peretele toracal antero-lateral

18. Formarea sângelui, aparatului circulator si a celomului intra

si extraembrionar
 Mezodermul placii laterale se afla spre exterior si se continua cu mezodermul extraembrionar.
 Celomul extraembrionar se formeaza prin cavitatile care conflueaza in zilele 10-12 separand mezodermul
extraembrionar splanhnopleural si somatopleural.
 Prin cresterea embrionului, mai ales a partilor craniala si caudala apar curburi care vor apropia cele 2
segmente si vor aparea 2 plici(craniala si caudala).
 Pe masura ce se formeaza aceste plici se formeaza celomul intraembrionar ce se va desparti in cavitati
pleurala, pericardica si peritoneala.

8
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 In S 6 apare septul transvers ce separa cavitatea toracica de cea peritoneala in formare.

 Foita dinspre SV va forma foita viscerala, iar cealalta foita parietala. Foita viscerala are si rol secretor,
secretand lichidul seros specific cavitatii.
 La inceput cavitatile comunica, apoi ramane doar ductul vitelin ce e cuprins si sigilat in pediculul de
legatura.
 Din mezodermul placii laterale se mai formeaza sangele si aparatul circulator.
 Vasele mari se formeaza prin vasculogeneza(aortele dorsale si venele cardinale), restul prin angiogeneza.
 Initial apar insule sangvine in care se diferentiaza hematocitoblasti intern si angioblasti extern. Aceste
celule se dezvolta datorita unui factor de crestere al endoteliului vascular.
 Hematocitoblastii migreaza apoi in ficatul in formare(organ hematoformator temporar) si reprezinta
factor inductiv pentru aparitia hemocitoblastilor care migreaza la nivelul oaselor.

19. Perioada fetala – caractere generale

 Incepe cu S 9
 S 9-10
o Incetineste dezvoltarea regiunii cefalice
o Trunchiul se dezvolta mai rapid
o Regreseaza total coada
o Apar mugurii dentitiei definitive
o Regreseaza hernia ombiliaca fiziologica
o Apar contractiile musculare
o Se schiteaza organele genitale externe
o Apar centrii de osificare primara
o L=9cm m=30-50g
 S 13-16
o M=50-250g
o Creste mai repede mb inferior
 S 16-20
o Se observa miscarile respiratorii si lanugo(pilozitate) – intai la cap, apoi sprancene, axilar si
pubian
 S 16-20
o Miscarile fetale devin perceptibile pentru mama(cele care au al 2-lea copil le percep mai
devreme)
o Pielea e acoperita cu vermis cazeosa(substanta grasa, albicioasa) ce ofera protectie fata de
lichidul amniotic
 S 21-22
o L=20-22cm
o M=500-850g
o Corpul devine mai bine proportionat
o Nu supravietuieste extrauterin din cauza insuficientei dezvoltari a sistemului respirator
 S 22-26
o Bataile cordului fetal bine perceptibile(mai dese ca ale mamei)
o Doar baza craniului e cartilaginoasa, restul e membranos
o Dupa S 24 se vad circumvolutiunile si creste mielinizarea
 S 26-28
o L=27cm
o M=900-1300g
o Vermis cazeosa e inlocuita de velus, care ramane pana la 7 luni postnatal
o Pielea devine neteda prin acumulare de tesut gras subcutanat
o Cutia toracica creste prin dezvoltarea plamanilor, dar tot e mai mica in diametru decat capul

9
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 S 30 – testiculele aproape coborate in scrot

 S 37-38
o L=36cm
o M=3000-3500g
o Incheiata gestatia

20. Cavitatea(vezicula) amniotica- apariție, descriere, rol,

caracteristicile lichidului amniotic
 Apare inca din saptamana a 2a de dezvoltare.
 Se formeaza o cavitate intre celulele epiblastului => cavitatea amniotica intre care se afla initial celule
cilindrice, dintre care cele spre hipoblast devin aplatizate(amnioblasti).
 Mai tarziu planseul e format de ectodermul ce va inlocui amnioblastul.
 Secreta lichid amniotic cu rol de a amortiza socurile, de a mentine p=ct, T=ct si de a impiedica contactul
direct mb amniotica – produs de conceptie.
 Contine proteine, glucide, lipide, uree, saruri anorganice, hormoni, enzime, vitamine, anticorpi. Initial are
o compozitie similara cu a plasmei, dar e modificata de aparitia urinei fetale dupa L4(600mL urina/24h).
 Apa se schimb la fiecare 3h, membrana amniotica fiind foarte permeabila pt ea.
 Dupa L5 cca 400 mL din lichidul amniotic intra in sistemul respirator fetal si in tubul digestiv, fiind filtrat de
catre rinichii in dezvoltare.
 La nastere V=1L lichid(V>1.3 polihidramnos => atrezie digestiva sau anencefalie, V<1 oligohidramnos =>
malformatii excretie).
 Pierderea lichidului amniotic => declanseaza travaliu.
 Ruperea mb amniotice poate duce la formarea bridelor amniotice cu amputarea membrelor prin disruptii.

21. Anexe embrionare: cordonul ombilical, vezicula vitelina,

alantoida
 Vezicula vitelina:
o Apare din saptamana a 2a(sac vitelin primordial din migrarea HB cu formarea mb Heusser in Z9 si
din migrarea a 2a de celule cu degenerarea sacului primordial in z13)
o E inclus partial in corpul embrionar si din peretele lui apare un diverticul=alantoida
o Initial mare in raport cu corpul embrionar, in timp dispare, fiind cuprins intr-o margine a
placentei
 Alantoida:
o Se formeaza in S 3 ca o invaginare a peretelui dorso-medial al SV
o Patrunde in mezodermul pediculului de fixatie
o Se deschide in portiunea caudala a intestinului in dezvoltare(in cloaca din metenteron)
o Contine 2 artere si 2 vene care vor deveni vase ombilicale
o Se va astupa in cordonul ombilical, ramanand doar plica ombilicala mediana(uraca)
 Cordonul ombilical:
o Legatura placenta-embrion
o Formata din: amnios, celom extraembrionar transformat in mezoderm al pediculului de
fixatie(gelatina Warton) cu alantoida si vasele alantoidiene + ductul vitelin si vasele viteline
o La sf s6 apare hernia fiziologica(anse intestinale in gelatina Warton) ce va regresa in S 11.
o In cursul dezvoltarii din 2 A+ 2 V=> 2 A + 1 V derivate din vasele alantoidiene.
o Creste cu embrionul/fatul si are o lungime medie de 55cm, cu diametrul de 1.5-2cm.

10
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

o Daca e prea scurt(<50cm) nasterea naturala e imposibila, iar daca e prea lung pot aparea rasuciri
in jurul gatului fatului.

22. Placenta – formare, configurație externa

 Formarea placentei incepe inca din S 2 cu formarea lacunelor in Z9 si a circulatiei uteroplacentare din Z11
 In Z 13 CTB creste si formeaza cordoane invelite de STB in dreptul lacunelor pline cu sange => vilozitati
primare
 Din MzDEE migreaza celule in interiorul cordonului CTB => vilozitati secundare
 In Z 16-Z 21 apar vase de sange similare cu capilarele(arteriole si venule vilozitare) care se capilarizeaza la
periferie. Mai gasim fibroblasti, colagen si celule similare cu fagocitele(z21-24)
 Vilozitatile tertiare se implanteaza tot mai puternic in endometru => vilozitati crampon din care apar
vilozitati libere. Astfel se formeaza corionul vilos
 Pe masura ce produsul de conceptie creste, el e invelit de amnios si de endometru.
 Partea de endometru care inveleste embrionul = Decidua Capsularis, cea care intra in contact cu corionul
vilos = Decidua Bazalis, iar cea care inveleste restul cavitatii uterine = Decidua Parietalis
 Vilozitatile din apropierea D.C. degenereaza. => corion neted
 La sf L3 prin cresterea embrionului dispare cavitatea uterina prin unirea DC cu DP si ramane doar DP,
corion neted si amnios = paraplacenta
 Partea materna=DB, partea fetala=corion vilos intre care e spatiul intervilos in care cresc vilozitati libere.
 Pana in S 14 placenta e definitivata, apoi creste in dimensiuni si masa(20g(S10)-170g(S20)-450g(S30)-
500/650g(nastere)
 Aspect lobular(cotiledonar) – 10-38 cotiledoane cu 2-4 trunchiuri viloase/cotiledon

23. Placenta – structura

 DB(partea materna)+corion vilos(partea fetala), DC care se uneste cu DP => DP+corion
neted+amnios=paraplacenta

Setto
intervilloso

 Din DB:
o Artera materna din care se desprind Arteriole spiralate cu orificiul aflat in spatiul intervilos cu
calibru mai mic decat vasul => p=40-60mmHg
o Vena materna in care intra Vene de calibru mic ce vor drena in plexul uterin sau ovarian

11
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 La nivelul vilozitatilor libere -> bariera placentara(Endoteliu capilar+Mezoderm+CTB+membrana

bazala+STB pana in L4, apoi Endoteliu+membrana bazala+STB)
 10-38 cotiledoane cu cate 2-4 trunchiuri viloase

24. Placenta – funcții

 Sinteza de:
o Hormoni – estrogeni, progesteron, HCG, hormon lactogen placentar
o Enzime – fosfataza alcalina, ocitocinaza
 Transport prin:
o Difuziune simpla
 Gaze(O2, CO2, ioni)
 Substante mici(T3, Tiamina, medicamente, morfina, etanol)
 Metaboliti de eliminat(uree, acid uric, creatina, creatinina neconjugata, bilirubina)
 Functioneaza in ambele sensuri
 H2O prin osmoza
 ½ O2 folosit de miometru si placenta, restul de fat
o Difuziune facilitata
 In gradient chimic -Glucoza(1/2 folosita de placenta + rezerva de glicogen placentara)
o Transport activ
 Vitamine hidrosolubile si molecule mari
o Pinocitoza
 Antreneaza plasma de la mama + virusuri(varicela, variola, rujeola, rubeola)
o Ruptura
 Cauzata de discontinuitati ale barierei placentare, permite intrarea anticorpilor de tipul
IgM
 Are loc in cazul unui traumatism sau la nastere
 Sistem circulator mama-fat(exista bariera placentara din endoteliu+mezoderm+CTB+Mb baz+STB pana in
L4, apoi endoteliu+Mb baz+STB)
o Circulatie materna – arteriole spiralate(p=40-60mmHg la orificii) -> spatii interviloase cu
intoarcere venoasa in venele mucoasei uterine(p=5mmHg) -> plex uterin/ovarian
o Circulatie fetala – Capilare vilozitare – venule vilozitare – vena ombilicala cu intoarcere prin
arterele ombilicale – arteriolele vilozitare

25. Dezvoltarea membrelor si malformații

 Incepe la sfarsitul S 4 cand apar proeminentele ce se dezvolta din MzD PL ce sunt invelite de EcD.
 La captul proeminentei apare o creasta EcD ce induce cresterea MzD subiacent => apar celule
cartilaginoase si musculare.
 In S 5 se realizeaza prima constrictie, cu distingerea segmentului distal.
 In S 6 se disting primele 2 segmente, apoi apare si a 2a constrictie.
 La sf S 6 apar 4 focare de apoptoza la nivel apical, prefigurand degetele.
 Intre dezvoltarea mb sup&inf exista o diferenta de 1-2 zile.
 La sf S 6/ inceput S 7 are loc rotatia membrelor(90⁰ spre Lat sup, 90⁰ spre med inf).
 Apoi apar centre de osificare primara. Centrele de osificare secundara apar aproape de nastere.
 Anomalii :
o Meromelia(absenta partiala membru)
o Amelia
o Focomelia(dimensiuni reduse si neregulate)
o Micromelia(proportionate, dar mici)
o Bradidactilia
o Sindactilia
o Polidactilia

12
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

o Mana/Picior despicat
o Luxatie congenitala de sold
o Absenta Radius
o Disruptie cauzata de bride amniotice => amputatii

Articulatii
1.Clasificarea articulatiilor
- din punct de vedere structural (anatomic si biomecanic)
 Articulatii fibroase (sinartroze) sunt fixe, imobile
 Articulatii cartilaginoase (amfiartroze) sunt semimoblie
 Articulatii sinoviale (diartroze) sunt mobile

I.Articulatiile fibroase (sinartroze)

- sunt de trei feluri:
1. Sindesmoze – capetele osoase sunt unite prin membrane interoasoase si ligamente interosoase (coraco-
claviculara)
2. Suturi – la nivelul craniului
3. Gomofoze – articulatia dintre radacina dintelui si alveola dentara.

II.Articulatii cartilaginoase (amfiartroze)

-unite prin tesut cartilaginos
-de doua tipuri:
1.Sincondroza(ex. articulatia manubrio-sternala)
2.Simfize(ex. pubiana, discurile intevertebrale)

III.Articulatii sinoviale (diartroze)

- pot fi simple (se unesc doua oase) sau complexe(se unesc mai multe oase ex articulatia cotului).
2.STRUCTURA - se studiaza fetele articulare, mijloace de unire, mijloace de alunecare.
1.Fete articulare
-au forme diferite: plane, concave/convexe, trohleare, trohoide.
- acoperite de cartilaje articulare care asigura amortizarea miscarilor si atenuarea frecarii dintre capetele oaselor,
arestructura poroasa, este lipsit de vase de sange (nutritie prin imbibiție din lichidul sinovial)
- orice tesut din organism fara vascularizatie se regenereaza/repara foarte greu
- cartilajele si fetele articulare asigura si completeaza congruenta dintre capetele osoase

13
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

2.Mijloace de unire
Sunt capsula articulara , ligmanete articulare, muschii din jur, presiunea atmosferica.
 Capsula articulara

-membrana fibroasa de forma unui manson care inconjoara articulatia si se insera la periferia fetelor articulare
- poate fi mai subtire, lunga (articulatia membrului superior)
- poate fi mai groasa si mai scurta (membrul inferior)
- are vascularizatie si inervatie proprie cu receptori de presiune si durere
 Ligamente articulare

- sunt ligamente capsulare ,ligmante interosoase ,ligamente la distanta

14
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

3.Mijloace de alunecare
- sunt cartilajul articular, membrana sinoviala, lichid sinovial
 Membrana sinoviala

- conjunctiva, seamana cu seroasele

- neteda, lucioasa
- tapeteaza fata interna a capsulei
- la nivelul ei se formeaza lichidulsinovialcare este un transudat ( extravazarea serului sanguin din vasele sanguine
din jur). Este format din 95% apa, restul proteine, lipide, glucide, mai ales mucopolizaharide din resturile celulare
ale membranei sinoviale. Este usor filant, galbui.

3.Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul

miscarii. Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor).
 Miscarile sunt determinate de forma suprafetelor articulare:
o Plane – intertarsiene, unele intercarpiene – Alunecare
o Trohleara/Ginglim/In balama – humeroulnara, interfalangiana – Flx/Ext
o Trohoida – radioulnara proximala, atlantoaxoidiana – Rotatie
o Selara – carpometacarpiana police – Flx/Ext, Abd/Add
o Elipsoidala – radiocarpiana, metacarpofalangiana – Flx/Ext, Abd/Add
o Sferoidala – umar, sold
 Dupa numarul axurilor:
o Uniaxiale(trohleara, trohoida)
o Biaxiale(selara, elipsoidala)
o Triaxiale(sferoidala)
 Conducerea poate fi:
o Osoasa – forma suprafetelor osoase impune sensul si amplitudinea miscarii – cot
o Ligamentara – forma, grosimea capsulei si a ligamentelor impun miscarea – sold
Musculara – umar
4 Articulatii intervertebrale
. sunt amfiartroze (simfize).
- Structura:
Fetele articulare: fetele articulare superioare si inferioare ale corpurilor vertebrale (usor concave).

15
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

Discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-cartilaginoasediscoidale, de forma corpului vertebral (usor biconvex).
Este format din doua parti :
1. Inel fibros periferic Nucleul pulpos – ocupa partea centrala a discului.

Discul este inextensibil, incompresbil, usor deformabil, hidrofil.

Mijloace de unire:
 ligament longitudinal anterior si posterior pe fetele anterioare respectiv posterioare ale vertebrelor.

Implicatii practice:
1. protuzia discala – bombarea discului mai ales spre posterior prin migrarea nucleului pulpos.
2. Hernia de disc – ruperea inelului fibros si ligamentului longitudinal posterior cu migrarea nucleului pulpos
in canalul vertebral.
3. Hernia intraspongioasa – migrarea nucleului pulpos spre corpul vertebral.

Articulatiile intervertebrale dintre corpurile vertebrale sunt completate si de articulatia arcurilor vertebrale. Acestea
sunt sindesmoze :
 Ligamentele galbene
 Ligamentele intertransversale
 Ligamentele interspinoase
 Ligamentele supraspinoase

16
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

Mijloacele de unire sunt capsulele fibroase.

Biomecanica coloanei vertebrale
 Agenti motori regiunea cervicala

- flexie: m SCM
- extensie: m cefei.
- flexie laterala: m flexori si extensori de aceeasi parte.
- rotatie: m flexori si extensori de parte opusa.
 Agenti motori regiunea toracala si lombara

- flexie: m drepti si m lati abdominali, m psoasi.

- extensie: m migrați (partial), erectori sau ai jgheaburilor vertebrale.
- flexie laterala: m flexori si extensori de aceeasi parte.
- rotatie: m flexori de parte opusa.
5. Articulația sterno-claviculara este o diartroza (sinoviala), biaxiala, cu conducere ligamentara.
- Structura
Fețele articulare:
 Incizura claviculara a manubriului sternal
 Fata articulara a claviculei

Articulația poate fi prevazuta cu un disc articular.

Mijloace de unire:
 Capsula articulara
 Ligamentele sterno-clavicular anterior și posterior
 Ligamentul interclavicular
 Ligamentul costo-clavicular

- Biomecanica
Prezinta doua cupluri de mișcări:
1. Ridicare si coborâre (clavicula si umar) – ax sagital antero-posterior
Agenti motori ridicator: SCM, fibre superioare trapez.
Agenti motori coborâtori: pectoral mic, subclavicular, gravitatie.
2. Anteducție si retroducție – ax vertical
Agenți motori anteduție: pectorali mici si mari.
Agenti motori retroductie: trapez (fibre mijlocii) si romboizi.

17
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

2. Articulatia acromio-claviculara este o diartroza uniaxiala cu conducere ligamentara.

- Structura
Fețele articulare:
 Fețele articulare acromiala si claviculara.
 Articulația poate prezenta un disc care poate transforma articulația in sincondroza/meniscoid.

Mijloace de unire:
 Capsula articulara
 Ligament acromio-clavicular
 Ligamente coraco-claviculare conoid si trapezoid.

- Biomecanica
Se executa un singur cuplu de miscari: bascularea si debascularea scapulei.
Bascularea reprezinta rotatia scapulei astfel inca unghiul lateral urca și unghiul inferior se roteste antero-lateral.
Determina abduția bratului peste 90º. Agenti motori: m. dintat anterior, m. trapez – fibre superioare.
Debascularea reprezinta repozitionarea scapulei prin agenti motori: m. pectoral mic, m. ridicator al scapulei (levator
scapule) si romboizi + gravitatia
6. Articulatia umarului este o diartroza sferoidala, triaxiala, cu conducere musculara. Este cea mai
mobila articulatie din organism.
- Structura
Fetele articulare:
 Cavitatea glenoida (usor concava)
 Capul humeral (convex)

Fetele articulare sunt congruente, congruenta fiind perfectata de un labru sau cadru articular.
Mijloace de unire:
 Capsula usor tronconica
 Ligamentele gleno-humerale superioare, mijlocii si inferioare
 Ligamentul coraco-humeral trece pe deasupra articulatiei spre tuberculul mare humeral.

18
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

- Biomecanica
Se executa trei cupluri de miscari +circumductie.
 flexia si extensia bratului. Flexia este mai ampla.

Agenti motori pentru flexie: m. pectoral mare, deltoid (fibre anterioare claviculare), biceps brahial, coracobrahial.
Agenti motori pentru extensie: marele dorsal, rotund mare, triceps brahial (cap lung), deltoid (fibre posterioare).

 abductia si adductia

Agenti motori pentru abductie: m. supraspinos si deltoid.

Agenti motori pentru adductie: pectoral mare, marele dorsal, rotund mare, subscapular, coracobrahial, biceps (cap
scurt).

 rotatiile interne si externe

Agenti motori pentru rotatia interna: m. pectoral mare, marele dorsal, rotund mare, subscapular, deltoid fibre
anterioare.
Agenti motori pentru rotatia externa: m. infraspinos, rotund mic, deltoid (fibre posterioare).
7. Articulatia cotului este o diartroza trohleara, uniaxiala cu o conducere osoasa.
- Structura
Este o articulatie complexa formata din trei articulatii:
 Humero-ulnara
 Humero-radiala
 Radio-ulnara proximala

Fetele articulare:
 Trohleea humerala
 Capitulum humeral
 Incizura trohleara a ulnei
 Cap radius fata superioara

Articulatia radio-ulnara proximala este intre incizura radiala a ulnei si circumferinta capului radiusului.
Mijloace de unire:

19
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 Capsula articulara are o insertie complexa, lasand extraarticular epicondilii humerali si olecranul.
 Ligamentele colaterale ulnar si radial
 Ligamentul inelar al radiusului (prinde capul radiusului intr-un inel osteo-fibros)
 Ligamentul patrat

- Biomecanica
Flexie si extensie in jurul unui ax transversal.
Agenti motori flexie: m. epicondilieni mediali, biceps brahial, brahial.
Agenti motori extensie: m. triceps brahial, m. anconeu.
8. Articulatia radio-carpiana (a pumnului) este o articulatie sinoviala, biaxiala. Cu
conducere ligamentara, de forma elipsoidala/condiliana.

- Structura

Fetele articulare:
 Fata articulara inferioara a radiusului prelungita lateral cu fata articulara a procesului stiloid.
 Disc articular interpus intre capul ulnei si oasele carpiene
 Fete articulare superioare ale oaselor carpiene scafoid, semilunar si piramidal.

Mijloace de unire:
 Capsula articulara
 Ligamentul colateral carpian radial
 Ligamentul colateral carpian ulnar
 Ligamentele radio-carpiene palmar si dorsal
 Ligamentul ulno-carpian palmar

- Biomecanica se executa doua cupluri de miscari

Flexia si extensia mâinii in jurulul unui ax transversal.
Agenti motori flexie: m. flexori ai carpului si degetelor.
Agenti motori extensie: m. extensori ai carpului si degetelor.

Abductia si adductia in jurul uni ax sagital.

20
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

Agenti motori adductie: flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului.

Agenti motori abductie: flexor radial si extensor radial ai carpului.
9. Articulatia soldului – articulatie sinoviala (diartroza), sferoidala (enartroza), triaxiala
cu conducere ligamentara.
- Structura
Fete articulare
 capul femural forma a 2/3 de sfera, suprafata acoperita de cartilaj hialin, cu exceptia
fosetei capului femural.
 acetabulul coxalului prin fata semilunara acoperita de cartilaj hialin, este o doime
(hemisferic)
Suprafata articulara este marita de un cadru/labru articular, mai bine reprezentat la nivelul
sprancenei articulare.
Mijloace de unire
 Capsula articulara

 Ligamente
1. Ligamentul ilio-femural

2. Ligamentul pubo-femural
Aceste doua ligamente dau forma literei „N” culcat –

21
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

3. Ligamentul ischio-femural

4. Ligamentul capului femural

- Biomecanica (3 cupluri de miscari)

Flexie/extensie
 Agenti motori
 Muschiul ilio-psoas
 Muschiul tensor al fasciei lata
 Muschiul croitor
 Muschiul drept femural
- Extensie –
 Agenti motori
 Muschiul fesier mare
 Muschii posteriori ai coapsei.

Abductie/adductie
 Agenti motori puternici
 Muschiul adductori
 Muschiul pectineu
 Muschiul ilio-psoas
 Muschiul gracilis
22
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 Muschii gemeni
 Muschiul patrat femural
 fibre inferioare din muschiul fesier mare
 Agenti motori slabi
 Muschiul fesier mijlociu si mic
 Muschiul tensor al fasciei lata
 Muschiul croitor

Rotatie laterala/mediala
- Rotatie laterala
 agenti motori mai bine reprezentati
 Muschii adductori
 Muschiul pectineu
 Muschiul ilio-psoas
 Muschii pelvitrohanterieni cu exceptia piriformului
- Rotatie mediala
 agenti motori mai slab reprezentati
 Muschii fesier mijlociu si mic
 Muschiul tensor al fasciei lata
 Muschiul drept femural

10. Articulatia genunchiului– sinoviala (diartroza), trohleara, trohoginglem/

bicondiliana, uni/biaxiala cu conducere ligamentara
- Structura
Cea mai complexa articulatie din organism
Fetele articulare
 Condilii femurali
 Medial – ingust si coborat
 condilii sunt divergenti posterior

23
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 Fete articulare superioare ale condililor tibiali – plane, usor concave

 Fetele articulare patelare posterioare
Articulatia este femuro-tibiala. Datorita formei fetelor articulare incongruente, este completata
prin 2 fibro-cartilaje – meniscurile genunchiului.
In sectiune, un menisc are trei fete:
- superioara (concava)
- inferioara (plana)
- externa/laterala (adera la capsula)

Privit in suprafata, meniscul medial este mai deschis forma „cioc de papagal”, iar cel lateral mai
inchis, aproape inelar „toarta de cos”.
Extremitatile meniscurilor sunt unite anterior prin ligamentul transvers al genunchiului , in rest
aceste extremitati adera la ariile intercondiliene (anterior si posterior).

Mijloace de unire
 Capsula articulara groasa, solida, prezinta o insertie complexa, lasand extraarticlar
condilii femurali, fata anterioara a rotulei si capul fibulei.

 Ligamente pe toate fetele articulare

- Pe fata anterioara: ligamentul rotulian – cel mai gros

24
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

De pe marginea acestui ligament pornesc fibre conjunctive spre condilii mediali –

retinaculele/ariile rotulei.
- Pe fata posterioara
 Ligamentul popliteu oblic
 Ligamentul popliteu arcuat

- Ligamente intraarticulare
 Ligamente incrucisate anterior si posterior

-Biomecanica (2 cupluri de miscari)

25
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

Flexie si extensie gamba

 Agenti motori
 Muschii posteriori ai coapsei
 Muschii gastrocnemieni
 Muschiul croitor
 Muschiul gracilis
 Muschiul popliteu
 Agent motori puternici
 Muschiul cvadriceps
 Muschiul tensor al fasciei lata

Rotatie interna/externa numai cu gamba usor flexata

Agenti motori pentru rotatia interna: muschii semitendinos, gracilis, gastrocnemian medial
Agenti motori pentru rotatia externa: muschii biceps femural, gastrocnemian lateral.
11.Articulatia tibio-fibulara
 superioara – diartroza planiforma
 mijlocie – membrana interosoasa (sindesmoza)
 inferioara – sindesmoza tibio-fibulara. Intre capetele osoase ale acestei articulatii
nu trebuie sa fie un spatiu mai mare de 1-2 mm – diastazis tibio-fibular.

Articulatiile piciorului
I. Articulatia talo-crurala – articulatie sinoviala, trohleara, uniaxiala, cu conducere ligamentara.
- Structura
Fete articulare:
 superior
- fata articulara inferioara a tibiei
- fata maleolara fibulara si tibiala
 inferior
- trohlea talusului
- fetele laterala si mediala ale corpului talusului
Mijloace de unire:
 capsula articulara rezistenta, solida
 ligamente
- pe fata mediala: ligamentul medial (deltoidian) cu 4 componente

26
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

- pe fata laterala: ligamentul lateral cu 3 componente – ligamentele talo-fibulare

anterior si posterior, ligamentul calcaneo-fibular

- Biomecanica
Articulatie uniaxiala cu conducere ligamentara. Executa un cuplu de miscari.
Flexie dorsala (flexie adevarata) si flexie plantara (extensia) a piciorului. Axul este trasversal.
Flexia dorsala 15º-20º amplitudine. Agenti motori – muschii lojei anterioare a gambei.
Flexie plantara 45º amplitudine. Agenti motori – muschii posteriori ai gambei (mai putin
muschiul popliteu)

27
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

II. Articulatia subtalara – 2 componente:

 articulatia talo-calcaneana posterioara
 articulatia talo-calcaneo-naviculara
Articulatia talo-calcaneana posterioara este diartroza planiforma intre fetele articulare
corespunzatoare posterioare ale talusului si calcaneului.
Mijloace de unire: capsula si trei ligamente talo-calcaneene medial, lateral, interosos.

Articulatia talo-calcaneo-naviculara este o diartroza condiliana uniaxiala cu conducere

ligamentara.
- Structura
Fete articulare:
 fata articulara anterioara convexa a capului talusului
 fata articulara posterioara concava a osului navicular
 fetle articulare corespunzatoare anterioara si mijlocie ale talusului si calcaneului
Prin aceste articulatii talo-calcaneene posterioara, mijlocie si anterioara, cele doua oase se
solidarizeaza intre ele actionand ca un tot unitar.
Mijloace de unire:

28
 An 1 Semestrul 1 – Embriologie

 capsula articulara
 ligamente
- talo-calcanean interosos
- calcaneo-navicular plantar
- talo-navicular
- ligamentul bifurcat care pleaca din sinus tarsi de pe calcaneu, avand doua brate:
ligamentul calcaneo-navicular si calcaneo-cuboidian.
Intre talus si navicular pe de-o parte si calcaneu cu cuboid se realizeaza o articulatie de forma
literei S culcata – articulatia medie a piciorului Chopart, folosita ca interlinie articulara in
amputatia de picior (ligamentul cel mai profund este ligamentul bifurcat care trebuie sectionat).
- Biomecanica
Un cuplu de miscari in jurul unui ax de compromis care trece prin colul talusului, sinus tarsi si
iese prin fata laterala a calcaneului.
Miscarile sunt inversiunea si eversiunea piciorului.
Inversiune: supinatie, adductie, flexie plantara picior. Agenti motori – muschii posteriori ai
gambei mai putin muschiul popliteu.
Eversiune: pronatie, abductie, flexie dorsala a piciorului. Agenti motori – muschii anteriori si
laterali ai gambei (lateral de axul miscarii).
Muschiul tibial anterior ajuta ambele miscari.
12. Bolta plantara
Articularea oaselor piciorului este determinata de forma oaselor si mijloacelor de unire ale
oaselor. Fetele plantara si dorsala au forme diferite datorita unor bolti: o bolta longitudinala si
una transversala.
Bolta plantara longitudinala – 2 arcuri plantare:
 arc plantar longitudinal medial: boltit, dinamic, de miscare, format din talus,
navicular, cuneiform, primele 3 metatarsiene, falange degete 1,2 si 3.
 arc plantar longitudinal lateral drept, de sprijin pe sol, format din calcaneu,
cuboid, ultimele 2 metatarsiene, falange degete 4 si 5.
Bolta plantara transversala – 2 arcuri:
 arc transversal posterior boltit, dinamic, format din talus si calcaneu.
 arc transversal anterior de sprijin pe sol, format din capetele metatarsienelor.

29