Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucuresti 2011
NAFTA
Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie 1992 si
ratificat in 1993 de catre SUA, Canada si Mexic, a intrat in vigoare la 1
ianuarie1994.
Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu
o piata ce se poate extinde de la 390 de mil. de consumatori, cat numara in
prezent, la peste 700 de mil., in conditiile in care mai multe tari latino-americane
si-au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie.
NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un
ansamblu regional, reprezentat de doua tari puternic industrializate (SUA si
Canada) si o tara in curs de dezvoltare (Mexic).
NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara
mondiala - intre Nordul industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care
exista un puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate:
SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500
de miliarde dolari), in timp ce Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de
4%
din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta
piata, 265 de mil apartin SUA
Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie
de 75% pentru comertul lor exterior
agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in
produsul intern brut al SUA, fata de 7% in Mexic
nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din
SUA
Principii:
clauza natiunii celei mai favorizate;
tratamentul national;
asigurarea transparentei.
Obiective:
1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor
comerciale;
2. stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber
schimb;
3. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor
participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite
investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante;
4. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru
drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul partilor;
5. stabilirea unor prodceduri eficiente de reglementare a
diferendelor privind comertul si investitiile;
6. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta
standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si
mediului inconjurator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau
investitii;
7. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale,
regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei avantajelor ce
decurg din acest acord.
Structura institutionala: