Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”

Autor : student Teodorescu Adrian , an III, gr I

Prof coordonator : Onetiu Anda

Bucuresti 2011
 NAFTA
Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie 1992 si
ratificat in 1993 de catre SUA, Canada si Mexic, a intrat in vigoare la 1
ianuarie1994.
Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu
o piata ce se poate extinde de la 390 de mil. de consumatori, cat numara in
prezent, la peste 700 de mil., in conditiile in care mai multe tari latino-americane
si-au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie.
NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un
ansamblu regional, reprezentat de doua tari puternic industrializate (SUA si
Canada) si o tara in curs de dezvoltare (Mexic).
NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara
mondiala - intre Nordul industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care
exista un puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate:
 SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500
de miliarde dolari), in timp ce Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de
4%
 din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta
piata, 265 de mil apartin SUA
 Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie
de 75% pentru comertul lor exterior
 agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in
produsul intern brut al SUA, fata de 7% in Mexic
 nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din
SUA
Principii:
 clauza natiunii celei mai favorizate;
 tratamentul national;
 asigurarea transparentei.
Obiective:
1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor
comerciale;
2. stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber
schimb;
3. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor
participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite
investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante;
4. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru
drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul partilor;
5. stabilirea unor prodceduri eficiente de reglementare a
diferendelor privind comertul si investitiile;
6. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta
standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si
 mediului inconjurator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau
investitii;
7. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale,
regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei avantajelor ce
decurg din acest acord.

Structura institutionala:

COMISIA DE LIBER SCHIMB:

 institutia centrala a NAFTA
 cuprinde reprezentantiai celor trei tari membre la nivel
ministerial (ministri comertului);
 rol: supravegheaza aplicarea acordului si activitatea celor 30
de comitete si grupuri de lucru ce functioneaza in cadrul NAFTA, precum si de a
contribui la reglementarea divergentelor legate de modalitatile de interpretare a
prevederilor acordului.

SECRETARIATUL DE COORDRONARE A NAFTA:

 sprijina Comisia in activitatile ei;
 depozitarul oficial al dosarelor de lucru.

COMITETE SI GRUPURI DE LUCRU:

 au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si
pt a asigura implementarea efectiva a prevederilor acordului;
 isi propun dezbaterea problemelor specifice, cum sunt:
 armonizarea regulilor de origine si formalitatilor
vamale;
 comertul cu produse agricole si subventiile acordate
agriculturii;
 norme tehnice si stanadarde industriale;
 achizitii guvernamentale;
 circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri.
 intocmesc rapoarte anuale pe care le prezinta Comisiei de
Liber Schimb;
 au rolul de a facilita procedurile de implementare a
acordului;
 analizeaza posibilitatile de liberalizare sporita a fluxurilor
comerciale intre statele membre;
 pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt
a evita, pe cat posibil, recurgerea la procedurile standard de solutionare a
diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare.
 AMPLIFICAREA PROCESULUI DE INTEGRARE
Canada (care a propus infiintarea unei zone de comert liber cu SUA in
anul 1985) dorea sa creeze o piata mai larga care sa genereze un sector
industrial performant si competitiv, sa ocoleasca protectionismul SUA care-i
afectase sectorul de export sa obtina avantaje competitive pentru zonele
industriale din Quebec si Ontario – cu efecte favorabile asupra echilibrului
economic national, date fiind discrepantele in dezvoltarea provinciilor – si sa
atraga fluxuri investitionale spre ramuri industriale performante, cu productie de
export.
Mexicul consider Acordul drept o modalitate de a se proteja fata de
reglementarile comerciale cu caracter protectionist ale SUA si de a beneficia de
un acces mai larg la cea mai mare piata de consum, respectiv piata americana.
De asemenea, guvernul mexican avea ca tinta prioritara cresterea volumului de
investitii straine directe, in conditiile in care tarile est-europene si asiatice
atrageau cel mai mare volum de investitii din Japonia si Europa Occidentala.
NAFTA a deschis un nou capitol al politicii comrrciale mexicane.
SUA aveau ca obiectiv major facilitarea accesului investitiilor sale directe
in Canada si Mexic. Dorind sa evidentieze insatifactia fata de sistemul GATT
(actual OMC) administratia american a introdus in mod deliberat serviciile in
negocierile cu Canada si a cautat sa obtina conditii preferentiale in domeniile
comertului si investitiilor. Pe de alta parte o zona de comert libercu participarea
unei tari in curs de dezvoltare – Mexic (care avea un grad redus de
industrializare) – trebuia privita ca o provocare pentru alte tari neindustrializate in
perspectiva liberalizarii comertului cu servicii.
 EFECTE ALE ACORDULUI LA NIVEL REGIONALSI
INTERNATIONAL
Ponderea NAFTA in exportul mondial de marfuri era de 18,7% in anul
2001 (1.229.208 mil dolari), iar in import de 24,9 % (1.583.481 mil dolari).
Impactul NAFTA asupra evolutiei fluxurilor comerciale dintre statele
semnatare s-a dovedit a fi pozitiv, inca din primii ani de la intrarea in vigoare a
Acordului. Volumul schimburilor comerciale reciproce a crescut de la mai putin
de 300 de miliarde de dolari in 1993 la peste 650 de miliarde de dolari in 2000. In
anul 2001, ponderea exportului intrazonal a atins 55% (675,5miliarde dolari) din
exportul total, comparativ cu 44,5% la nivelul ultimului ande referinta (1993),
anterior intrarii in vigoare a Acordului. Principalii benficiari sunt Canda dar mai
ales Mexicul. O pondere mai redusa inregistreaza SUA, al caror export este
orientat cu prioritate spre celalalte regiuni ale lumii. In ceea ce priveste importul
intrazonal se releifeaza o pondere mai redusa (cca 40%), situatie explicabila prin
faptul ca SUA isi asigura importurile cu predilectie din alte zone geografice; in
schimb Canada si Mexic isirealizeaza cea mai mare parte a volumului de import
la nivel regional (peste 65%).
Efectele economic-sociale ale Acordului asupra participantilor se
concretizeaza de asemenea, prin consolidarea stabilitatii economice,
intensificarea fluxurilor investitionale, cresterea capacitatilor concurentiale la
nivelul firmelor si transferul mai rapid de tehnologii si fluxuri informationale.
In SUA dezbaterile privind Acordul de Liber Schimb au avut un caracter
contradictoriu si s-au axat pe impactul Acordului asupra conservarii mediului
inconjurator si a standardelor petei muncii. Concluziile unor studii au relevat ca
aceste efecte vor fi totusi minore in raport cu dimensiunea pietei muncii in SUA.
Prin transferarea productiei in strainatate si optimizarea fluxului de productie cu
valoare adaugata, firmale americane urmaresc imbunatatirea competitivitatii pe
plan international.
Avantajele prezente si potentiale de care va beneficia Canada sunt
accesul mai rapid pe piata nord-americana pentru produsele manufacturate si
serviciile comerciale prin penetratia pietei mexicane (una dintre cele mai
dinamice piete ale lumii) cu o gama diversificata de echipamente industriale,
servici comerciale si de telecomunicatii. Prezenta pe piata mexicana ofera
firmelor canadiene posibilitatea de a se adapta mai bine la mecanismele pietei
latino-americane, implicit oportunitatea unei abordari mai eficiente a acestei
piete. Investitiile straine se bucura de un climat favorabil in Canada, generat de
existenta unei infrastructuri moderne de transport si de telecomunicatii, de
abundenta resurselor energetice si de existenta unei forte de munca cu grad
ridicat de calificare.
Prin semnarea Acordului, Mexicul a obtinut o pozitie privilegiata in
rapoturile sale comerciale cu SUA (comparativ cu statele latino-americane) si un
acces larg al cele mai importante piete de export din regiune. Fluxurile de
investitii orientate catre Mexic au crescut considerabil, cu efecte pozitivie asupra
echilibrului balantei de plati. Se apreciaza ca, gratie investitiilor straine directe
(care s-au intensificat in conditiile angajamentului autoritatilor guvernamentale
mexicane de a respecta principiile unei piete libere) si transferul de tehnologie
moderna, Mexicul va reusi sa sustina mai eficient procesul de modernizare
economica. In acelasi timp trebuie luat in considerare si faptul ca, in timp ce
unele ramuri ale economiei mexicane beneficiaza de pe ura apartentei la NAFTA
existenta altora este amenintata de concurenta puternica a firmelor americane (in
specila in sectorul IMM-urilor) cu efecte sociale nefavorabile (somaj in regiunea
dusica, nivel redus al salriilor etc.)
Impactul asupra tertilor nu este negativ (estimarile conduc spre o scadere
cu mai putin de 1% a importurilor SUA din celelalte tari ale lumii) si va fi atenuat
de efectele dinamice pe care le imprima Acordul asupra evolutiei economiei
mondiale, in conditiile accentuarii procesului de liberalizare si de stimulare a
investitiilor.
O influenta negativa, desi nu de proportii ingrijoratoare, asupra mersului
economiei tarilor membre NAFTA a avut criza fianciara asiatica: cresterea cererii
interne a Canadei era apreciata la numai 3,1% in 1999, iar a Mexicului la 5,1%
(sectorul petrolier mexican, care asigura peste 10% din volumul incasarilor din
export, si-a incetinit activitatea, in conditiile reducerii preturilor la titei). In schimb
economia SUA s-a consolidat permitand o crestere a importurilor din Cnada si
Mexic (peste 80% din volumul exporturilor acestor tari se indreptau spre SUA);
exporturile spre SUA reprezintacirca o treime din PIB-ul Canadei si o cincime din
PIB-ul Mexicului.