Sunteți pe pagina 1din 17

CAPITOLUL 2

OFERTA TURISTICĂ A ROMÂNIEI

Schimbările numeroase şi extrem de rapide ce au loc la nivel mondial fac din ce în ce mai
dificilă evidenţierea unor tendinţe şi a unor particularităţi în turism. Domeniu extrem de dinamic,
caracterizat deseori de creşteri spectaculoase, el este foarte sensibil la o serie de elemente de ordin
politic sau natural-ecologic. De aceea, orice încercare de a trage concluzii stă sub semnul unei
actualităţi relative. Desigur, în condiţiile în care nu au loc perturbări majore ale inputului sistemului
de referinţă, concluziile sunt pasibile de a rămâne multă vreme valabile.
Pe de altă parte, ascensiunea turismului văzut ca un corolar al timpurilor moderne nu poate fi
oprită. Societatea actuală, domintă incotestabil de stres, reclamă cu necesitate nevoia de turism, ca
activitate de recreere şi refacere a capacităţii de muncă. Dar turismul nu mai înseamnă de mult loisir
în sensul său tradiţional. Turismul vizează de câteva decenii şi componenta afaceri, care generează
fluxuri considerabile de persoane, dar şi monetare.1

2.1. Forme şi tipuri de turism practicate în România

Turismul românesc poate fi gândit prin prisma celor trei componente naturale de bază-
Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră, la care se adaugă şi componenta culturală - axată îndeosebi pe
latura religioasă, etnografică şi muzeală, dar şi varietatea potenţialul balnear.2 În acest sens, au
apărut şi s-au dezvoltat, atât în timp cât şi în spaţiu, formele de turism consacrate, clasice,
reprezentate prin turismul montan, de litoral, balnear, cultural-itinerant, rural, de afaceri etc. cu o
evoluţie ulterioară a unor subtipuri.

2.1.1. Potenţialul turistic al României

Potenţialul turistic este definit „ prin ansamblul de elemente naturale, economice şi cultural
istorice de interes turistic, care conferă unui teritoriu dat o anumită funcţionalitate turistocă şi care
constituie premise pentru dezvoltare activităţii de turism. Poate fi deci considerat o ofertă turistică
potenţială”3

1
Ţigu, Gabriela (coord.) – Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial , Editura Uranus, Bucuresti, 2003 , pag 9
2
Cândea,M.,Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului,
Editura Universitară, Bucureşti, 2003, pag 306
3
Gabriela Stănciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela Ţigu,- Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism,
Editura All Educaţional, Bucureşti, 1998
1
Turismul montan. Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, cât şi
naţional, o evoluţie ascendentă, dar şi importante schimbări în ceea ce priveşte motivaţia deplasării,
sub influenţa a numeroşi factori - de ordin economic, socio-demografic, psihologic, politic etc.4
Potenţialul turistic montan este reprezentat de „ lanţul Carpaţilor Româneşti care formează osatura
spaţiului românesc”5. Sistemul montan se caracterizează printr-o diversitate de aspecte peisajistice şi
o mare complexitate de potenţial turistic, date de particularităţile diferitelor tipuri de relief (glaciar,
fluviatil, structuralo-litologic etc.), alternarea unităţilor montane, submontane şi depresionare, a
culoarelor de văi, varietatea şi configuraţia învelişului vegetal şi reţelei de ape şi lacuri, o mare
bogăţie de ape minerale şi termominerale, fondul cinegetic şi piscicol deosebit de reprezentative
etc6. Mulţimea drumurilor europene transcarpatice, folosite de foarte mulţi turişti europeni în cadrul
tranzitului turistic, mulţimea staţiunilor balneare şi montane, potenţialul natural deosebit justifică
rolul Carpaţilor în dezvoltarea fenomenului turistic, a turismului montan cu o mare diversitate de
forme care beneficiază de un climat moderat, caracterizat prin confort termic, viscole puţine,
frecvenţă foarte redusă a avalanşelor, o persistenţă a stratului de zăpadă de până la 180-200 zile/an,
elemente favorizante pentru practicarea alpinismului, drumeţiei, sporturilor de iarnă, speoturismului,
balneo şi climatoterapiei.
Relieful specific, diferenţiat uşor în cele trei ramuri, conferă atractivitate prin prezenţa
peisajelor alpine, situate la înălţimi de peste 2000 m, cu pajişti întinse pe platourile munţilor
Godeanu, Ţarcu, Şureanu, Parâng, Bucegi, Rodnei, sau a peisajelor cu relief glaciar, impunător prin
grandoarea formelor sale – circuri şi văi glaciare, piscuri golaşe, creste zimţate etc.-, specifice
masivelor Făgăraş, Retezat, Parâng, Rodna, Ţarcu, Godeanu, Bucegi, Iezer; în acest peisaj se înscriu
lacurile glaciare , foarte numeroase (circa 180), adăpostite pe fundul circurilor glaciare, în aceleaşi
masive. Peisajul carstic, mai puţin răspândit, se remarcă prin spectaculozitate, cu o gamă largă de
forme şi fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime. Printre acestea se numără: platourile cu
doline şi lacuri carstice temporare, cheile (Bicazului, Nerei, Turzii, Caraşului, Cernei, Olteţului,
etc.), defileele (Dunării, Jiului, Oltului, Mureşului), abrupturile, izbucurile, precum şi râurile
subterane cu cascade (în munţii Bihorului, Pădurea Craiului, Aninei, Rodnei).7 Un loc important în
peisajul naţional îl ocupă peşterile, ţara noastră având un foarte bogat potenţial speologic (peste

4
Ţigu, Gabriela (coord.)- op.cit., pag 44
5
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 306
6
Snak,O.,Baron,P.,Neacşu N., – Economia turismului,Editura Expert, Bucureşti , 2003, pag 184
7
Ţigu, Gabriela, - Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag 144
2
10900 peşteri, pe locul al treilea din Europa)8. Între acestea se deosebesc peşterile de mari
dimensiuni, adevărate complexe carstice subterane (Vântului – M. Pădurea Craiului, 34 km lungime;
Humpleului- M.Bihor, 24 km; Topolniţa – Pod. Mehedinţi, 21 km), peşterile cu râuri şî cascade
( Şura Mare, Cetăţile Ponorului, Micula etc.)9 .
Turismul pentru sporturi de iarnă se bazeaza pe existenţa unui domeniu schiabil. Practicarea
schiului de agrement şi sportiv a generat acest tip de turism, favorizat de altitudinile de peste 1000-
1500 m, durata mare a stratului de zăpadă, grosimea acestuia, orientarea spre nord a pârtiilor de schi
etc. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă depăşeşte 200 de zile la înălţimi de peste 1500 m.
Stratul de zăpadă are grosimi favorabile practicării schiului circa 4-5 luni pe an. Menţinerea acestuia
este favorizată şi de temperatura aerului şi mai ales de numărul „ zilelor de iarnă „ , când valorile
maxime nu depăsesc 0 grade Celsius. Fizionomia şi expunerea reliefului, alături de condiţiile
meteorologice sunt factori favorizanţi ai amenajării domeniului schiabil, în special pentru schi-fond,
10
schi-plimbare, schi-alpin (în zone mai restrânse) sau alte sporturi de iarnă . În ţara noastră
domeniul schiabil însumează o suprafaţă de 374,3 ha. Peste 50% din domeniul schiabil se află situat
în judetele Braşov, Prahova, Dâmboviţa, în masivele montane Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare,
Clăbucetele Predealului, Munţii Baiului, Parâng, Muntele Mic, Retezat, Rodnei, Vladeasa,
Făgăraş.11
Turismul montan climateric este evident susţinut de condiţiile bioclimatice cu caracter
stimulativ, de varietatea şi frumuseţea peisajelor caracteristice spaţiului montan, de prezenţa
spaţiilor lacustre naturale sau antropice. Este un turism de sejur pentru recreere, odihnă şi agrement,
care beneficiază de prezenţa unor zone importante, dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii
generale : arealul Braşov - Poiana Braşov, Valea Prahovei, zona Rucăr – Bran, Cheile Bicazului –
Valea Bistriţei- Masivul Ceahlău, Munţii Cîndrel, Masivele Ţarcu, Muntele Mic etc12.
Turismul de escaladă (alpinism) se leagă de zonele montane de o factură aparte, cu versanţi
abrupţi, în poziţie verticală, grefaţi de rocile calcaroase şi conglomeratice ale Bugecilor, Rarăului,
Piatra Craiului, Hăşmaşului. Atractivitatea peisajului carpatic este dată şi de prezenţa formelor
bizare de microrelief, de mare interes turistic, cele mai reprezentative fiind cele din Bucegi (Babele,
Sfinxul), Ceahlău (stâncile Panaghia, Toaca, Turnul lui Buda, Căciula Dorobanţului), Ciucaş

8
Glăvan, V., - Geografia turismului în România, Note de curs, Editura Fundaţiei „ România de Mâine”, Bucureşti, 1995,
pag. 16
9
Ţigu, Gabriela, - op.cit., , pag 145
10
Idem.
11
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 307
12
Idem.
3
(Ciupercile, Tigăile Mari, Turnu lui Goliat) 13. Locaţiile cele mai căutate sunt cele de la marginea
platourilor suspendate şi din sectoarele de chei puternic adâncite ( Cheile Bicazului, Cheile Turzii,
Cheile Nerei etc.). Pe plan naţional se impun abruptul estic si nord-estic al Bugecilor, cu circa 60 de
trasee de alpinism, în general cu grad ridicat de dificultate (Jepii Mici-5 trasee, Caraiman-15 trasee,
Coştila-26 trasee, Moraru-10 trasee etc.).
Turismul de litoral se sprijină pe prezenţa ţărmului marin, pe o lungime de 245 km; între
Sulina şi Capul Midia cu relief jos, iar între Capul Midia-Vama Veche cu un relief înalt, de tip
faleză. Funcţia turistică a litoralului este dată de cele 15 staţiuni turistice cu factori de cură marină
care răspund unui evantai larg de motivaţii turistice: odihnă şi recreere, cură balneară complexă
(profilactică, terapeutică, recuperatorie), agrement nautic şi sportiv etc.14 Plajele cu nisip fin sunt
orientate spre est, având insolaţia diună de peste 11 ore (luminozitatea este accentuată ca şi pe
coastele mediteraneene). Ele sunt de două tipuri: deschise (în golfurile mici unde curenţii litorali au
depus cantităţi de nisip-Mamaia) sau închise (încadrate de promontorii şi faleze).15 Aceastea coboară
în mare cu o pantă lină, ceea ce favorizează băile de mare şi mersul pe apă- proceduri de mare
valoare terapeutică. În general, plaja este naturală, are lăţimi de 400-500 m la Mamaia şi
Techirghiol, şi de 50-200 m în rest, iar nisipul- cuarţos şi calcaros- cu o puritate ridicată şi cu o
granulaţie fină spre medie, se prezintă aproape în permanenţă uscat. Nisipul plajei face parte din
complexul de cură balneară specific mării (talazoterapie), calităţile fizico-chimice ale acestuia fiind
folosite în psamoterapie. Nămolul terapeutic, ce constituie unul din cei mai importanţi factori
naturali de cură, se află în câteva lacuri de pe litoralul românesc. Între acestea, nămolul de la
Techirghiol deţine un rol important în ceea ce priveşte rezervele exploatabile şi valoarea terapeutică.
Pe de altă parte, lipsa mareelor permite folosirea optimă a plajelor, iar salinitatea redusă a apei
favorizează praticarea sporturilor nautice, mai ales a celor subacvatice.16
Turismul balnear are cea mai bună reprezentare în teritoriu, ca urmare a bogăţiei de resurse
balneare. Prin staţiuni sunt valorificate toate tipurile de ape minerale, mofetele, nămolurile organice
şi anorganice, climatul salinelor şi calităţile terapeutice ale litoralului şi bioclimatelor de munte şi
marin, cu rol deosebit în profilaxia şi terapeutica diverselor maladii, ca şi pentru întreţinere (SPA &
wellness).17

13
Ţigu, Gabriela, - op.cit., pag 145
14
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 309
15
Ţigu, Gabriela (coord.)- op.cit., pag 30
16
Snak,O.,Baron,P.,Neacşu N., – op.cit.,pag 190
17
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 308
4
Apele minerale şi termale repezintă componenta lichidă ce a fost pentru prima dată
valorificată în scopuri balneoturistice şi a determinat încă din cele mai vechi timpuri amenajari
turistice. Acestea sunt folosite atât pentru cura externă cât şi pentru cea internă. Acestea se constituie
într-o rezervă inepuizabilă, complexă ca structură fizico-chimică şi termică, în România existând
toate categoriile de ape cunoscute pe plan mondial 18. Calitatea rezervelor omologate pentru resursele
hidrominerale situează România între primele ţări din Europa, pe teritoriul românesc concentrându-
se circa 1/3 din resursele balneare europene.
Namolurile terapeutice ( peloiadele- de la grecescul pelos = mal) sunt substanţe care se
formează în condiţii naturale, sub influenţa proceselor geologice şi biologice fiind folosite în scopuri
terapeutice ca atare sau după o prealabila pregătire prin măcinare, amestec cu ape minerale sau
încălzire, deoarece substanţele minerale şi organice au o acţiune benefică asupra organismului. Au
efecte deosebite în afecţiunile reumatice, circulatorii periferice, ginecologice etc., principiile active
fiind de natura chimică, fizică, mecanică determinate de componentele chimice, microbiologice şi
enzimatologice. Nămolurile sunt de mai multe tipuri: sapropelice (prezente în lagune şi lacuri
sărate), minerale (prezente în jurul izvoarelor minerale) şi de turbă (regăsite în mlaştini, locuri cu
umiditate avansată). Terapeutic, sunt utilizate în aceleaşi afecţiuni ca şi apele lacurilor sărate,
administrându-se sub forma de împachetări cu nămol, infuzii cu turbă uscată, băi, cataplasme,
oncţiuni (aplicare la rece, tehnică folosită pe litoral)19 .
Gazele terapeutice naturale ( de origine mofetica) sunt emanaţii de CO2 şi sulfaţariene
(Covasna are cea mai mare emanaţie din Europa şi cea mai pură 98 % CO2). Mofeta naturală
prezintă numai emanaţia de CO2, este un gaz uscat, un fenomen unic în lume iar aplicarea
tratamentului se realizeaza colectiv în încaperi amenajate. Termenul s-a extins şi pentru gazele CO2
extrase din ape carbogazoase. Pe de alta parte sunt întalnite şi solfatarele care pe lângă gazul
carbonic includ şi hidrogen sulfurat.
Salinele terapeutice constituie un important factor de cură in terapia afecţiunilor respiratorii
20
cronice având urmatoarele caracteristici: microclimatul de salină are un caracter sedativ de
cruţare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres, este un climat echilibrat sub aspectul umezelii
şi umidităţii relative (60- 80 %), uşor răcoros (12-13O C), curenţii de aer au viteze reduse, practic
insesizabile, presiunea este constantă, aşadar se remarcă o constantă a parametrilor fizici, chimici şi
microbiologici fără variaţii, exceptând curenţii externi.

18
Glavan, V.,- Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 90-92.
19
Snak,O.,Baron,P.,Neacşu N., – op.cit.,pag 189
20
Idem.
5
Lacurile terapeutice, prin calităţile chimice ale apelor, prezintă un deosebit interes
terapeutic. În general, apele sunt clorurato-sodice, uneori iodurate sau sulfurate (cele din Câmpia
Română), cu o mineralizare medie (30-50 g/l)21. Unele dintre ele si-au câştigat un adevărat renume
iar cura foloseşte pe lângă apa lacului şi nămolul terapeutic (sapropelic) depus pe fundul acestor
lacuri. Putem întâlni lacuri de liman, lacuri de câmpie şi lacuri sărate. Mineralizarea neomogenă a
apelor lacurilor sărate şi gradul diferenţiat de încălzire explică fenomenul de heliotermie care are
caracter terapeutic.
Turismul cultural-itinerant are mai multe subtipuri, în funcţie de categoriile principale de
obiective: culturale, istorice, etnografice, arheologice etc. şi se axează, mai ales pe un număr foarte
mare de elemente de patrimoniu cultural, dar care nu au fost valorificate la acelaşi nivel.22România
dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi(şi sunt) considerate unicate mondiale.Cităm,
de exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, cetăţile ţărăneşti şi bisericile „fortificate” din
Transilvania(Cisnădie, Axente Sever, Copşa Mică,Prejmer, Densuş, Mediaş), bisericile de lemn din
Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova şi nordul Olteniei(Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ,
Humor şi Arbore sunt un mănunchi de bijuterii unic în Europa, ele fiind înscrise de UNESCO în
tezaurul artei universale23; Bogdana, Dragomirna, Putna, Tismana-socotită de mulţi drept inima
Olteniei24, Cozia, Arnota, Bistriţa, Hurezi, Polovragi), monumentele stilului brâncovenesc din
Muntenia şi Oltenia (cetăţile medievale de la Curtea de Argeş, Târgovişte etc.), cetăţile şi castelele
medievale de la Suceava, Iaşi, Bran, Hunedoara, Deva, Sibiu, Sighişoara, Braşov-care adăposteşte
cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, datând din secolele XIV-XV –
Biserica Neagră. La toate acestea putem adăuga bogăţia de obiceiuri şi datini, foclorul, portul
popular, limba, ospitalitatea poporului român etc25.
Turismul de afaceri şi conferinţe este una dintre componentele cele mai dinamice ale
activităţii turistice, iar intensificarea relaţiilor internaţionale şi, îndeosebi, a celor economice se
reflectă în creşterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. În prezent, odată cu racordarea României
la diversitatea problemelor internaţionale (aderarea la principalele entităţi politice, sociale şi
economice, OCEMN, NATO,UE etc.), creşterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru
România, ca şi expansiunea acestei forme de turism pe piaţa turistică externă, se constată o

21
Ibidem.
22
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 309
23
http://www.infotravelromania.ro/manastiri.html#bucovina1
24
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania
25
Snak,O.,Baron,P.,Neacşu N., – op.cit.,pag 192
6
dezvoltare evidentă a turismului de afaceri şi congrese, prin diversificarea preocupărilor politice,
economice, ştiinţifice ale ţării noastre. Aceste întruniri se axează pe servicii turistice de lux (hoteluri
de 4-5 stele), introducerea unor trenuri de mare viteză, modernizarea aeroporturilor, realizarea
electronică a rezervărilor, conectarea la marile sisteme de transport.26 Înregistrând o pondere majoră
în mediul urban (de 50,86 % în anul 2008), turismul de business işi are ca reper Bucureştiul, aici
regăsindu-se toate formele turismului de afaceri ( cel general, prin prezenţa subsidiarelor marilor
corporaţii internaţionale care îşi detaşează delegaţii, costurile şederii lor contribuind în mod constant
la volumul încasarilor în domeniul hotelier, cel de reuniuni, de tipul întâlnirilor, conferinţelor,
colocviilor, simpozioanelor, congreselor, precum şi târgurile şi expoziţiile, România reprezentând o
piaţă de desfacere importantă). Deasemenea în marile centre urbane, precum Timişoara, Cluj-
Napoca, Iaşi, Braşov sau Constanţa, evoluţia infrastructurii necesare domeniului MICE (Meetings,
Incentives, Conventions and Exhibitions) a fost posibilă datorită existenţei unor aeroporturi
internaţionale şi dezvoltării de noi unităţi de cazare, la un nivel de cotare ridicat 27.
Turismul rural în România se practică „din totdeauna”, dar se practică „spontan,
întamplator şi neorganizat” şi se materializează prin cazarea vizitatorilor ocazionali ai unei asezări
rurale la cetăţeni ( fenomenul se înregistrează din anii 1920-1930). În comparaţie cu agroturismul,
turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, are caracter permanent şi se bazează pe
valorificarea turistică a spaţiilor rustice (cele mai relevante zone sunt : Rucăr-Bran-Moeciu, Sibiel-
Cisnădie-Cisnădioara, Valea Vişeului, Săpânţa, Bucovina, Suceava etc.), a resurselor naturale, a
patrimoniului cultural prin tradiţiilor săteşti ( festivaluri, sărbători, târguri ), prin produselor agricole
şi preparatele specifice renumite la nivel internaţional. Primele începuturi de a trece la turism rural
organizat s-au făcut în 1972 când, la cererea Ministerului Turismului, Centrul de cercetare pentru
promovarea turistică internaţională identifică şi selectează 118 sate reprezentative pentru România,
care ar putea fi introduse în circuitul turistic intern şi internaţional. Un an mai târziu au fost declarate
experimental 14 sate turistice: Lereşti şi Rucăr în Argeş, Fundata şi Şimea în Braşov, Sibiel în Sibiu,
Tismana-Gorj, Vatra Moldoviţei-Suceava etc. Interesul pentru turismul rural renaşte dupa 1989 şi se
manifestă prin înfiinţarea numeroaselor asociaţii care au în vedere sprijinirea populaţiei din ariile
muntoase, inclusiv prin agroturism. Încă din 1994 ia fiinţă ANTREC, care a reuşit o serie de
rezultate palpabile şi viabile. 28

26
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 310
27
http://www.financiarul.com/articol_23068
28
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 311
7
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea
şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să indeplinească
următoarele condiţii: conservarea şi protejarea naturii; folosirea resurselor umane locale; caracter
educativ, respect pentru natura conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale; impactul negativ
minim asupra mediului natural şi socio-cultural conform definiţiei consacrate a OMT-ului.
Ecoturismul se practică în mod deosebit în zonele naturale protejate: parcuri naţionale, rezervaţii
ştiinţifice, peisajistice, rezervaţii ale biosferei, monumente ale naturii. Ariile naturale protejate, prin
valenţele lor estetice, recreative, educaţionale, ştiinţifice, se constituie ca destinaţii turistice deosebit
29
de atractive, unele cu caracter de unicat pe plan internaţional. Posibilităţile de practicare în
România sunt destul de limitate, din cauza lipsei unei amenajări adecvate şi a unei organizări
conform cerinţelor internaţionale.30 Printre cele care prezintă un interes turistic deosebit se numără
Parcul Naţional din Munţii Retezat, Pietrosu, Rodnei, Cetăţile Ponorului, Complexul carstic
Scărişoara, Muntele Domogled, Codrii Slătioarei (Rarău), turbăriile de la Poiana Stampei (Vatra
Dornei), Deseşti - Culmea Pietrei - turbăria Iezerul Mare, Lacul Sf.Ana, Cheile Bicazului-Lacu
Roşu, Ceahlău, Piatra Craiului, Peştera Tololniţa etc31. Unul din spaţiile cele mai interesante
destinate practicării ecoturismului îl reprezintă rezervaţia biosferei Delta Dunării- un sit natural al
Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Originalitatea cadrului natural din Delta Dunării, în care
se îmbină în mod diferit, dar spectaculos, suprafeţe acvatice cu terenurile mlăştinoase şi grindurile
marine şi fluviatile, plaja mării şi dunele de nisip cu peisaje aride şi exotice etc. se impune ca
atracţie turistică importantă. Fauna ornitologică, autohtonă şi de pasaj, se impune cu peste 280 de
specii, variate ca origine geografică şi interesante sub aspectul ştiinţific şi estetic.32

2.1.2. Baza tehnico-materială a turismului în România

Baza tehnico-materială a turismului este reprezentată, potrivit accepţiunii generale a


conceptului, de ansamblul mijloacelor tehnice de producţie utilizate, în acest domeniu, în scopul
obţinerii de bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic. În cadrul bazei tehnico-
materiale a turismului, spaţiile de cazare, alimentaţia pentru turism, agrementul etc., prin numărul,

29
Nistoreanu, P.(coord.)- Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2006, pag.150
30
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 311
31
Ţigu, Gabriela, - op.cit., pag 148
32
Glavan, V.,- op.cit., pag 84
8
capacitatea şi structura lor, reflectă în cea mai mare masură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică
în ansamblu sau la nivel teritorial.33

33
Minciu, R., - op.cit., pag.177
9
În România, la nivelul anului 2008 , capacitatea de cazare a fost reprezentată de 5201 de
unităţi de cazare, din care 1082 hoteluri, şi de 285.590 locuri de cazare, din care 168.859 locuri în
hotel, înregistrând o uşoară creştere cu 0,66% faţă de nivelul anului 2007 (vezi anexa 1). Cele mai
multe unităţi de cazare sunt clasificate la 2 şi 3 stele, reprezentând segmentul de clienţi economy, iar
cel mai mare ritm de creştere l-au înregistrat unităţile de cazare de 4 stele cu 36% în creştere faţă de
anul 2007, hotelurile de 4 stele din categoria luxury având cea mai mare pondere – 85 %, cu o
creştere de 42%. Acest avânt s-a datorat, în principal, construirii de noi hoteluri clasificate la 4 stele,
precum şi rebranding-ului unor unităţi de cazare inferioare prin afilierea la marile lanţuri hoteliere
internaţionale în sistem franchiză sau contract de management (vezi anexa 1, tabelul 3). În ceea ce
priveşte capacitatea de cazare pe principalele destinaţii turistice, cea mai mare pondere o ocupă
reşedinţele de judeţ, inclusiv municipiul Bucureşti (35%), numărul camerelor din hotelurile
bucureştene în anul 2008, fiind de peste 10.000 în creştere cu 25 % faţă de anul 2007 (în 2008, erau
1.900 camere în hotelurile de 5 stele, 4.700 în cele de 4 stele şi peste 2.300 în cele de 3 stele.) 34.
Capacitatea de cazare turistic ă în funcţiune, pe zone turistice
(mii locuri -zile), în 2008
Staţiuni balneare

Staţiuni din zona litoral, exclusiv


16.59% 17.56% oraşul Constanţa
Staţiuni din zona montană
14.48%

34.64% Zona Delta Dunării, inclusiv


15.79% oraşul Tulcea
Bucureşti şi oraşele reşedinţă de
judeţ, exclusiv Tulcea
Alte localităţi şi trasee turistice
0.94%

Deasemenea, cea mai mare creştere a capacităţii de cazare în funcţiune revine tot reşedinţelor de
judeţ, alături de Bucureşti cu 10% mai mult faţă de 2007, urmată de alte localităţi şi trasee turistice
(5%) , precum şi de staţiunile montane (1.3%). (vezi anexa 1, tabel 4). Datorită accelerării crizei
economice actuale, piaţa hotelieră din Capitală a fost cea mai afectată deoarece majoritatea turiştilor
din oraş erau oameni de afaceri, gradul de ocupare pe segmentul business scăzând cu 20-30 de
puncte procentuale, pana la un nivel de ocupare de 45-50% în primul trimestru al anului 200935 .

34
http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism
35
http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/bucuresti-capitala-din-regiune-cu-cea-mai-accelerata-golire-a-hotelurilor
10
Pe de altă parte, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune arată că la
nivelul anului 2008 hotelurile şi motelurile au înregistrat un număr de înnoptări în raport cu numărul
de locuri-zile de 42,2%, în scadere cu 0,2 puncte procentuale faţă de nivelul lui 2007, cea mai mare
creştere fiind înregistrată de satele de vacanţă (3,3%) datorită specificului acestui tip de unitate care
oferă servicii de cazare la tarife foarte mici, având un grad de ocupare constant (aproape de 100%)
în sezonul turistic (vezi anexa 1, tabel 5).
O altă componentă importantă a bazei tehnico-materiale a turismului o reprezintă unităţile
de alimentaţie publică. Astfel la începutul lunii ianuarie a anului 2009 pe piaţa locală, estimată la
2,5 miliarde de euro, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost înregistrate
21.333 de baruri si 12.900 de restaurante la nivel naţional, potrivit Oficiului Naţional al
Registrului Comertului (ONRC). În municipiul Bucureşti sunt amplasate cele mai multe
restaurante ( peste 1.000 de baruri şi aproape 2.450 de restaurante), deţinând o pondere de 17 % din
numărul total de restaurante. Topul judeţelor cu cele mai multe unităţi de profil este completat de
Constanţa, Timiş, Cluj şi Iaşi, care, împreună cu Bucureştiul, deţin 30% din numarul total de
restaurante şi baruri. La începutul anului 2009 în judeţul Constanţa erau aproape 2.000 de unităţi
specifice servirii mesei, în creştere cu 14% faţă de perioada similară din 2008. Zona litoralului este
urmată de judeţul Timiş ( peste 1.500 de baruri şi restaurante) şi de judeţul Cluj (peste 800 de baruri
şi 500 de restaurante).36 Pe locul cinci, se situează judeţul Iaşi cu aproape 1.300 de baruri şi
restaurante. Deasemenea, pe lângă barurile şi restaurantele din unităţile de cazare, un loc important
îl ocupă şi segmentul de fast-food-uri, lanţurile cu specific românesc, apariţia şi dezvoltarea
restaurantelor cu specific naţional chinezesc, italian, libanez, mexican, etc.37 cafenelele, multe dintre
ele fiind brand-uri internaţionale implementate în sistem franchiză ( McDonald’s, KFC, Everest,
Gregory’s, Hard Rock Café etc.).
Infrastructura generală reprezintă una din cele mai importante componente destinate
desfaşurării activităţii de turism. În ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare al reţelei de transport,
domeniul rutier din România dispune de un total de 198.760 km de drumuri publice, dintre care 261
km reprezintă autostrăzi şi 16.062 km drumuri naţionale şi europene, restul fiind de interes local38.
În cazul reţelei feroviare, lungimea totală este de 10785 km39 .Conform declaraţiei vicepreşedintelui
Comisiei Europene şi comisar pentru transporturi, Jacques Barrot, România are a patra reţea
36
http://www.zf.ro/companii/capitala-constanta-timisoara-clujul-si-iasiul-detin-aproape-30-din-piata-restaurantelor-si-
barurilor-3823609/
37
Stanciulescu, Gabriela - Tehnica operatiunilor de turism, curs Operaţiuni specifice restaurantelor
38
http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=20
39
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/lung%20_cailor_%20trasp08r.pdf
11
feroviară din Europa. În privinţa gradului de dotare al transporturilor aeriene, în ţara noastră
funcţionează 17 aeroporturi destinate traficului internaţional. Pe de altă parte, printre echipamentele
turistice se numără şi mijloacele de transport destinate exclusiv turiştilor şi/sau care se află în
proprietatea/administrarea unor societăţi comerciale aparţinând sferei turismului. În acest sens, în
ultimii ani a avut loc o creştere a numărului companiilor de transport turistic, iar punctul culminant
l-a constituit activitatea de rent a car evidenţiată prin agenţiile internaţionale de rent a car : AVIS (în
parteneriat cu TAROM şi British Airways), HERTZ (parteneriat cu Austrian Airlines),
EUROPCAR, BUDGET, EURODOLAR, la care se adauga alte agenţii naţionale de închirieri
maşini.
Concomitent cu spaţiile de cazare, baza de tratament a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani,
datorită investiţiilor în centrele SPA & wellness din principalele staţiuni balneare. Dintr-un total de
160 staţiuni balneare şi de circa 400 de localităţi şi puncte balneare doar un număr de 29 sunt de
interes naţional, celelalte având un rol mai redus pe piaţa turistică internă şi internaţională. Cele mai
cunoscute sunt: Olăneşti, Buziaş, Balvanyos, Borsec, Sinaia, 1 Mai, Sovata, Mangalia, Lacu Sărat,
Târgu Ocna, Praid, Ocna Şugatag, Ocna Sibiului, Geoagiu-Băi etc. Un număr de 9 staţiuni balneare
sunt cunoscute şi pe piaţă turistică internaţională: Băile Herculane, Băile Felix, Călimaneşti-
Căciulata, Covasna, Băile Tuşnad, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Eforie Nord, Neptun.40 Acestea
dispun de baze de tratament moderne, aici putându-se efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri.
Multe dintre staţiunile balneare trec astăzi printr-un proces de reconstruire, modernizare, de adaptare
a ofertei de produse şi servicii la tendinţele pieţe turistice.41
Mijloacele de agrement şi animaţie reprezintă o altă componentă bine definită a bazei
tehnico-materiale proprii turismului; aceste echipamente turistice au ca obiectiv crearea condiţiilor
pentru distracţie, relaxare şi recreere, precum şi pentru petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber. În
România, oferta de echipamente destinate agrementului este slab dezvoltată, puţin diversificată,
fiind concentrată în zona de litoral având o pondere de 50%. Alături de oraşele istorice Tomis
(Constanţa) şi Callatis (Mangalia) - renumită pentru tratamentele balneare - au fost construite în
principal după 1955 o serie de staţiuni: Năvodari (în special pentru tabere de copii), Mamaia (Perla
Mării Negre), Eforie Nord, Techirghiol (pentru cură balneară), Eforie Sud, Costineşti (pentru
tineret), Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn. La sud de Mangalia se află localităţile
turistice 2 Mai şi Vama Veche, agreate de turiştii care vor să îşi petreacă vacanţa într-un mediu

40
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 308
41
Ţigu, Gabriela (coord.)- op.cit., pag 100
12
natural, rustic.42 Oferta de agrement este reprezentată prin parcul de distracţii acvatic Aqua Magic
situat în staţiunea Mamaia cu o capacitate de peste 2500 de locuri, telegondola destinată turiştilor
care doresc să admire panorama staţiunii Mamaia, având o capacitate de transport este de 1500 de
persoane/oră, precum şi de autobuzele supraetajate care deservesc atât tururilor de oraş cât şi celor
de litoral43. Din punct de vedere climateric, staţiunile montane, Poiana Braşov, Pârâul Rece, Sinaia,
Predeal, Buşteni, Durău, Păltiniş, Muntele Mic, Timişul de Sus etc. au o importanţă pe plan naţional,
alături de ele existând şi staţiuni montane de interes regional sau local (Azuga, Izvoarele, Cheia,
Poiana Mărului, Văliug, Trei Ape, Beliş, Fântânele, Voineasa etc.).
Agrementul pentru sporturile de iarnă se sprijină doar pe un procent de 25% pârtii uşoare şi
foarte uşoare, predominând cele de dificultate, de care pot beneficia doar schiorii cu experienţă. Cele
71 de pârtii de schi alpin cu o lungime de 91,0 km sunt concentrate în 16 judeţe şi 20 de masive
montane (unde se găsesc şi staţiunile Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Azuga, Buşteni, cele mai
cunoscute şi solicitate de turiştii amatori de sporturi de iarnă). Alături de renumitele staţiuni
climaterice de pe Valea Prahovei şi alte staţiuni montane, mai mari sau mai mici, au pe teritoriul lor
administrativ (care se prelungeşte în zona montană înaltă) domenii schiabile sumar amenajate, dar
care polarizează turiştii iubitori ai sporturilor albe: Semenic, Băişoara, Stâna de Vale (în Munţii
Banat şi respectiv Munţii Apuseni); Muntele Mic; Straja- în Munţii Vâlcan; Rânca şi Păltiniş în
Parâng, Bâlea Lac în Făgăraş; Vatra Dornei, Mogoşa, Borşa, Durău în Carpaţii Orientali44. Valea
Prahovei şi Poiana Braşov sunt puternic dezvoltate din punctul de vedere al instalaţiilor de transport
pe cablu care concentrează peste 50%45 din cele 72 de mijloace de transport pe cablu existente în
România. În ceeea ce priveşte structura tipologică, distribuţia spaţială şi caracteristicile ( lungime,
capacitate orară), acestea sunt însă departe de nevoile turiştilor şi cerinţele unei exploatări adecvate a
cadrului natural.
Animaţia hotelieră din România se rezumă la animaţia pentru oameni de afaceri şi
evenimente (conferinţe, simpozioane, workshop-uri, team building-uri, etc.), animaţia pentru copii şi
animaţia de cazinou. Închirierea de săli de conferinţe, activităţile aferente centrelor de afaceri,
precum şi jocurile de cazinou contribuie cu 30-40% din cifra de afaceri hotelurilor din centrele
urbane46. La nivelul Bucureştiului există 600 de săli de jocuri de noroc şi aproximativ 15.000 de

42
Ţigu, Gabriela (coord.)- op.cit., pag 30
43
http://www.asociatia-litoral.ro/atractii.html
44
Cândea,M., Erdeli,G.,Simon,T.,Peptenatu,D.- op.cit., pag 307
45
http://www.teleferic.ro/index.html; http://www.anateleferic.ro/telegondola-telecabina-teleschi-poiana-brasov.aspx
46
Stanciulescu, Gabriela – Animaţia şi animatorul în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2006, pag. 250

13
aparate. La nivel naţional, numărul sălilor de jocuri depăşeşte cu puţin cifra de 3.000 şi un număr de
aproape 60.000 de aparate.

2.2. Strategia de dezvoltare a turismului românesc – linii directoare

România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală, promovând, cu


precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din
nordul Moldovei şi Bucovina. Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului
devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de
pe piaţa internaţională. Pentru a putea concura pe piaţa turistică internaţională este necesară
modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc prin crearea unor produse turistice
atractive şi capabile să aibe un aport considerabil la creşterea Produsului Intern Brut al României .
În acest sens, datele referitoare la evoluţia sectorului turism şi călătorii pe teritoriul României
demonstrează posibilitatea dezvoltării unei pieţe emergente în condiţiile unor fluxuri de investiţii
străine directe şi indirecte continue, a implicării autorităţilor guvernamentale în procesul
reactualizării cadrului legislativ şi a instruirii adecvate a personalului din structurile de cazare cu
funcţie turistică. Potrivit studiului “ Travel & Tourism Economic Impact România 2009 “ al WTTC
(World Travel & Tourism Council) în parteneriat cu Oxford Economics publicat la 1 martie
2009, industria turistică este estimată, în 2009, la 10,8 miliarde RON (3.695,2 milioane USD)
contribuind cu 2,1% la PIB-ul României, în scădere cu 4% faţă de valoarea înregistrată în 2008.
Această scădere este pusă pe seama crizei economice actuale care a declanşat un efect de domino,
turismul fiind unul din domeniile cele mai grav afectate. Pe de altă parte, încasările provenite de pe
urma turismului de afaceri au crescut cu 22% mai mult în 2008 faţă de 2007, deşi veniturile aduse de
segmentul leisure depăşesc foarte mult contribuţia celui dintâi: circa 14,3 miliarde RON faţă de 2,3
miliarde RON (vezi tabelul, anexa 1). Deasemenea, în 2009, cererea turistică va genera un volum al
încasărilor de 39,5 miliarde RON (13.568,4 milioane USD) din activitatea economică totală,
menţinându-se astfel trendul ascendent al ultimilor ani.

14
Evoluţia cererii turistice
394840
400000 365485
350000 293047
300000 250304
250000 206396 Volumul
173565 cererii
200000
turistice
150000

O
N
R
d
e M
ila
100000
50000
0
An2004 An2005 An2006 An2007 An2008 An2009*

Un alt aspect relevant al TSA ( Travel & Tourism Satellite Account) îl constituie exportul
produselor turistice către principalele pieţe externe, valoarea incoming-ului fiind estimată să atingă
2.430.840,0 USD. Cu toate acestea investiţiile de capital sunt estimate la 8,8 miliarde RON
(3.040,2 USD), datorită acordării unui procent considerabil din bugetul alocat pe anul 2009
proiectelor de dezvoltate în domeniul turismului.47
Pornind de la aceste cifre, strategia de dezvoltare a turismului vizează relansarea
principalelor destinaţii turistice şi adaptarea ofertei turistice la cerinţele pieţei actuale.
Astfel, pe partea de turism montan sporturile de iarnă aduc cea mai mare contribuţie, dar
lipsa unor sisteme adecvate de reglementare, precum şi lipsa investiţiilor în alte zone decât Valea
Prahovei şi Poiana Braşov au condus la o suprasaturare a pieţei şi pierderea unui potenţial economic
corespunzător. De aceea, o direcţie de dezvoltare a acestui tip de turism o reprezintă creearea unor
programe turistice, cu sprijinul autorităţilor locale, în staţiunile montane din zone precum Parâng,
Apuseni, Vatra Dornei etc. care să asigure atât desfăşurarea într-un cadru natural adecvat a
vacanţelor, precum şi impulsionarea cadrului economc şi social al zonelor în cauză. Pe de altă parte,
propunerea efectuată de Master Planul pentru dezvoltarea turismului naţional recomandă “ca
Ministerul Educaţiei să eşaloneze vacanţa scolară prin stabilirea primei săptămâni pentru jumătate
din ţară şi a celei de a doua săptămâni pentru cealată jumătate. Acest sistem funcţionează în
48
beneficiul staţiunilor şi al clienţilor în multe alte ţări europene.” Acest aspect devine relevant,
deoarece asigură o sezonalitate continuă prin egalarea cererii şi îmbunătăţirea utilizării facilităţilor
existente .
De-a lungul anilor, turismul de litoral s-a confruntat cu dificultăţi legate de slaba calitate a
structurilor de primire turistică, eroziunea plajelor, agrement aproape inexistent, interese conflictuale
ale concesionarilor plajelor şi furnizorilor de locuri de cazare, infrastructură slab întreţinută şi trafic
aglomerat. Obiectivele relansării turismului de litoral ar trebui să vizeze implicarea autorităţilor
47
http://www.wttc.org/bin/pdf/original_pdf_file/romania.pdf
48
http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-minister/2/master-plan/
15
locale prin crearea unor planuri de turism integrate menite să promoveze pachetele specifice long-
stay cu charter low-cost cuprinzând, de asemenea şi sistemului ”beach plus” prin excursii
suplimentare, activităţi de agrement pe ţărm, vizitarea punctelor de atracţie turistică, cumpărături
etc.49
Revitalizarea turismului balnear presupune modernizarea structurilor de cazare şi a bazei
de tratament existente prin accesul agentilor economici privaţi la fondurile economice publice,
crearea unor campanii de marketing pentru a identifica segmentele de piaţă-ţintă, precum şi
împuternicirea autorităţilor locale pentru concesionarea distribuirii izvoarelor de apă, rezervelor de
nămol, gaze şi alte resurse terapeutice naturale, pentru a asigura accesul echitabil în folosul
50
comunităţii . Prin această acţiune statul ar deţine controlul asupra resurselor puse la dispoziţie
având o consecinţă pozitivă in plan economic prin creşterea încasărilor la bugetul de stat.
Piaţa turismului de afaceri reprezintă cea mai dinamică perspectivă a potenţialului turistic,
oferta MICE putând fi adaptată cerinţelor consumatorilor prin dezvoltarea centrelor de conferinţe
(bussines centres) în marile oraşe promovând astfel România ca o destinaţie favorabilă întâlnirilor
internaţionale. Deasemenea, odată cu dezvoltarea acestui tip de turism pachetele de city break în
Bucureşti ar căpăta valoarea turistică cunoscută de multe oraşe europene. Clienţii de tip leisure ar
putea opta pentru sejururi scurte mai ales în extrasezon (weekend, perioada de vară, durata
Crăciunului şi a Anului Nou) fiind atraşi prin tururi ale oraşului cu autobuze turistice, evenimentele
importante (concerte în aer liber, reprezentaţii stradale cu implicarea publicului, festivaluri
internaţionale etc.) reprezentând atât o sursă considerabilă de venit cât şi o modalitate de
recunoaştere şi continuă promovare a spaţiului românesc.
Promovarea turismului cultural ar necesita în primul rând întreţinerea şi restaurarea
monumentele arhitecturale, vestigiilor culturale pentru primirea vizitatorilor. Circuitele/regiunile
turistice îi vor atrage pe cei care au un interes general în ceea ce priveşte natura, istoria, patrimoniul
şi cultura oamenilor ; de asemenea, în majoritatea cazurilor, poate exista o zonă specifică/un
domeniu de interes propriu. În esenţă, fiecare turist va încerca să îşi creeze un itinerar care să îi ofere
o imagine asupra zonei şi care să includă elementele definitorii, precum şi trăsături specifice care
prezintă interes pentru turistul respectiv.
O altă direcţie de promovare a potenţialului turistic o reprezintă crearea unor programe
specifice turismului rural prin cele două componente ecoturismul şi agroturismul care deţin o
capacitate de atracţie turistică mai ales pentru turiştii străini prin unicitatea locurilor şi a traditiilor
49
*** Master Planul pentru dezvoltarea turismului naţional 2007-2026
50
idem
16
româneşti. În acest sens, “ este necesară o mai largă publicitate a evenimentelor rurale şi a
obiceiurilor specifice pentru a facilita planificarea vizitatorilor şi accesul acestora la toate
informaţiile.”51 Pe de altă parte, reintroducerea rezervaţiile naturale în circuitul turistic prin
amenajarea unor spaţii de vizitare a parcurilor naturale, precum şi dezvoltarea mijloacelor necesare
(transport, ghidaj, etc) accesului vizitatorilor ar contribui atât la refacerea acestor zone din punct de
vedere economic cât şi recunoaşterea internaţională a patrimoniului naţional.
Prin aspectele analizate, respectiv exemplificarea potenţialului turistic (natural şi antropic) şi
a bazei materiale (prin prezentarea evoluţiei unor indicatori ai capacităţii de cazare), alături de
metodele de promovare ale principalelor forme de turism de pe teritoriul României, s-a urmărit
evidenţierea câtorva din cele mai reprezentative elemente ale ofertei care pot contribui la dobândirea
statutului de ţară receptoare, pe care România l-a deţinut o lungă perioadă de timp.

51
ibidem
17

S-ar putea să vă placă și