Sunteți pe pagina 1din 7

Maria Drăgan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Sari la navigareSari la căutare

Maria Drăgan

Imaginea Mariei Drăgan pe o marcă poștală din


Republica Moldova

Date personale

Născută 23 august 1947
Bălăurești, Nisporeni, RSS
Moldovenească
Bălăurești, raionul
Nisporeni, Moldova 

Decedată 6 octombrie 1986 (39 de ani)


Bălăurești, Nisporeni, RSS
Moldovenească
Bălăurești, raionul
Nisporeni, Moldova 

Cauza decesului crimă 

Cetățenie  URSS 

Ocupație cântăreață 

Activitate

Gen muzical Muzică populară moldovenească

Ani de activitate 1966-1986

Modifică date / text 

Maria Drăgan (n. 23 august 1947, Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova – d. 6


octombrie 1986, Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova)[1] a fost o interpretă
moldoveană de muzică populară moldovenească.
Cuprins

 1Biografie

o 1.1Copilăria și studiile

o 1.2Debutul și activitatea artistică

o 1.3Declinul

o 1.4Decesul

 2Repertoriu

 3Discografie

o 3.1Înregistrări TeleRadio Moldova

o 3.2Caseta  Muzic Master

 4Filmografie

 5Note

 6Bibliografie

Biografie[modificare | modificare sursă]
Copilăria și studiile[modificare | modificare sursă]
S-a născut în 23 august 1947 în satul Bălăurești, raionul Nisporeni. Maria era mezina
familiei cu șase copii a lui Anastas și a Alexandrei Drăgan. [2] După absolvirea școlii
medii din sat (8 clase), studiază un an la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga”
din Chișinău (1964-1965).[1] Aici este descoperită și apreciată de Isidor Burdin, violonist,
compozitor și conducătorul artistic al ansamblului de tineri din cadrul școlii.
Debutul și activitatea artistică[modificare | modificare sursă]
După terminarea studiilor, în 1965, Maria Drăgan evoluează în formația lui Isidor Burdin
de pe lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani (Chișinău), plecând într-un turneu
în Italia.[3]
Întoarsă în țară, în 1966, află că la Filarmonica de Stat din Republica Moldova s-a
anunțat crearea unui ansamblu de muzică populară: Orchestra „Mugurel”. Este admisă
cu succes pentru postul de solist vocal la concursul organizat de filarmonică. Activează
la acest ansamblu, sub conducerea muzicală a violonistului Valeriu Negruzzi (menționat
uneori ca Negruți sau Negruță), până în 1974, când Orchestra „Mugurel” se
desființează. Din orchestră au făcut parte instrumentiști ca: Alexandru
Vacarciuc (acordeon), Petru Dabija (țambal), Liusic Rozman (vioară), Sergiu
Cojoc (taragot), Ion Ciobanu (violă), Vasile Chilcic (contrabas).
Se bucură de succes în Ungaria, la Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971),
unde este distinsă cu Premiul special.[4]
În perioada 1975-1976 este solistă a Orchestrei „Lăutarii” a Filarmonicii de Stat
din Chișinău.
De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee în URSS.
Declinul[modificare | modificare sursă]
Maria Drăgan a suferit de tuberculoză, boală care i-a pricinuit și moartea. [5] Ajunge să
cânte în 1977 la restaurantul „Beciul Vechi” din sectorul Botanica, iar în 1978-1979 la
Orchestra „Ciocârlia” a Palatului Sindicatelor din sectorul Râșcani, condusă de Valeriu
Negruzzi.[6]
Decesul[modificare | modificare sursă]
Se stinge prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani. [3][1]

Repertoriu[modificare | modificare sursă]
Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece populare din Basarabia, cântece
populare românești preluate de la interprete precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia
Fătu-Răduțu etc. și romanțe românești.

Repertoriu propriu Preluări


Romanțe românești
(muzică populară basarabeană) (muzică populară românească)

 Bine îi la șezătoare  Cioca-boca la


 Cine nu-i de veselie fereastră (cântec
 Colea-n vale, la pârău din Ardeal cunoscut mai bine cu
 De-ar fi după mine, titlul Omule cu calul sur)
bade  De s-ar afla cineva (doină  Am început să-
 Eu la joc, mama la veche din Ardeal) mbătrânesc (Henry Mălineanu – Jacques
Fulga)
joc (cântec satiric)  Foaie verde, bob
 La fereastra casei
 Mă usuc ca frunza-n năut (Ioana Radu)
mele (Păsărică, mută-ți cuibul)
vânt  Hop, lele, hop (învârtită
 Pe lângă boi (Vespasian
 Măi, Ioane din Ardeal)
Vasilescu – George Coșbuc)
 Pe sub flori mă  Leliță Ioană (Ioana Radu)
legănai (doină)  Lume, lume (Maria Tănase)
 Vai, sărmana turturică  Vino, bade (Aurelia Fătu-
 Vin bădiță, vin deseară Răduțu)

Discografie[modificare | modificare sursă]
Maria Drăgan a avut ocazia foarte rar să înregistreze, în ciuda repertoriului său
cuprinzător. A înregistrat 12 piese la TeleRadio-Moldova și nu a avut nicio apariție
discografică antumă. În memoria ei, în 1999, s-a editat la Muzic Master caseta audio
„Vai, sărmana turturică...” cu 10 din cele 12 piese înregistrate la Radio Moldova.
Înregistrări TeleRadio Moldova[modificare | modificare sursă]
An Piese Acompaniament Note

1. Doina (De s-ar afla cineva)


2. Foaie verde, bob năut Orchestra „Mugurel”, aranjor Dumitru Blajinu (1,
1967 3. Hop, lele, hop dirijor Valeriu Negruzzi 3)
4. Leliță Ioană
5. Vino, bade

1. Cine nu-i de veselie


Orchestra „Mugurel”,
1969 2. Cioca-boca la fereastră
3. Eu la joc, mama la joc dirijor Valeriu Negruzzi
4. Vai, sărmana turturică

Orchestra „Folclor”,
1972 Toarce, lele, toarce dirijor și aranjor Dumitru
Blajinu

indisp De-ar fi după mine, bade


indisp.
. Veniți acasă, mamă, tată (Marian Stârcea – Maria Tofan-
Bâlici)

Caseta Muzic Master[modificare | modificare sursă]


An Piese Acompaniament Note

1. Vai, sărmana turturică


(1969)
2. Cine nu-i de veselie (1969)
3. Cioca-boca la fereastră
(1969)
4. Hop, lele, hop (1967)
Orch. „Mugurel”, dir. Valeriu Negruzzi (1-4, 6- aranjor Dumitru Blajinu (4, 5,
199 5. Toarce, lele, toarce (1972)
10) 6)
9 6. Doina (1967) Orch. „Folclor”, dir. Dumitru Blajinu (5)
7. Vino, bade (1967)
8. Eu la joc, mama la joc
(1969)
9. Leliță Ioană (1967)
10. Foae verde, bob năut
(1967)

Filmografie[modificare | modificare sursă]
În 1967 a realizat la Televiziunea din Moldova filmări pentru piesele „Foaie verde, bob
năut”, „Hop, lele, hop” și „Leliță Ioană”, cu Orchestra „Mugurelul”, dirijată de Valeriu
Negruzzi.
Maria Drăgan a participat la realizarea peliculelor Tablouri muzicale (Telefilm-
Chișinău, 1970) și Călătorie la Nehvoraisk (Moldova-Film, 1971).[7]
În 1988 s-a produs filmul documentar color Vai, sărmana turturică... (scenariul Iurie
Bălan, regia Vlad Druc), în semn de omagiu Mariei Drăgan.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ a b c Calendar Național 2007, p. 252


2. ^ Personalitatea zilei. Maria Drăgan, timpul.md, 4 martie 2014
3. ^ a b Duminică, p. 8
4. ^ Duminică, p. 150
5. ^ Duminică, p. 97
6. ^ Duminică, p. 109
7. ^ a b Calendar Național 2007, p. 253

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 ***: Calendar Național 2007, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Chișinău, 2007,


p. 252-253
 Duminică, Ion: Maria Drăgan – cântăreață de muzică populară (1947-1986), Centrul
Editorial-poligrafic al USM, Chișinău, 2007
Categorii: 
 Nașteri în 1947
 Nașteri pe 23 august
 Decese în 1986
 Decese pe 6 octombrie
 Interpreți de muzică populară românească
 Români pe mărci poștale din Republica Moldova
 Oameni din raionul Nisporeni
Meniu de navigare

 Nu sunteți autentificat

 Discuții

 Contribuții

 Creare cont

 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte limbi
 Русский
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 noiembrie 2021, ora 12:30.


 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

S-ar putea să vă placă și