ROLUL TRIUNGHIULUI INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Statele membre ale Uniunii Europene au delegat o parte dintre puterile lor acesteia, astfel
încât în domenii specifice, de interes comun, deciziile sunt luate la nivel european, de către
instituţiile europene.

Principalele trei instituţii decizionale sunt: Comisia Europeană (care urmăreşte interesele
Uniunii Europene), Consiliul Uniunii Europene (reprezentând Statele Membre) şi
Parlamentul European (care reprezintă cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia).

Acest “triunghi instituţional” elaborează politici şi adoptă acte (regulamente, directive,

decizii) care sunt aplicate pe tot teritoriul UE. Aplicarea normelor UE este supravegheată de
către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, iar partea financiară a activităţilor este
verificată de către Curtea de Conturi Europeană.

Pe lângă instituţii, UE include o serie de organisme specializate, cu rol financiar, consultativ

etc.

COMISIA EUROPEANĂ

 Membri: o echipă („colegiul”) de comisari, câte unul din fiecare țară a UE

 Președinte: Ursula von der Leyen
 Înființare: 1958
 Sediu: Bruxelles (Belgia)

Comisia Europeană este o instituţie independentă de guvernele naţionale, reprezentând şi

apărând interesele UE.

Consiliul a fost înfiinţat prin tratatele fondatoare, în anii 1950. Instituţia corespunzătoare a
CECO se numea Înalta Autoritate.

Rolul Comisiei Europene:

 Dreptul de iniţiativă: Comisia deţine dreptul de iniţiativă în elaborarea actelor

comunitare. În elaborarea propunerilor legislative, Comisia colaborează cu grupuri de
interese, cu organismele consultative (Comitetul Economic şi Social şi Comitetul
Regiunilor) şi solicită opinia guvernelor şi parlamentelor naţionale, precum şi a unor
comitete şi grupuri de experţi.
 Gestionarea şi implementarea politicilor, programelor şi bugetului UE : Comisia
Europeană supraveghează cheltuielile efectuate din bugetul UE de către autorităţile
naţionale şi locale, fiind la rândul ei supravegheată de Curtea de Conturi Europeană.
Comisia gestionează şi politicile UE
 „Gardianul” tratatelor: Comisia veghează la aplicarea dispoziţiilor Tratatelor şi a
deciziilor luate în cadrul acestora. În cazul în care Comisia estimează că un stat
membru nu şi-a îndeplinit vreuna dintre obligaţiile care îi revin, în conformitate cu
tratatele, Comisia poate emite un aviz motivat, adresând o scrisoare oficială
 Guvernului respectiv, iar în cazul în care statul respectiv nu ia măsuri de îndreptare a
situaţiei, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie.
 Reprezentarea la nivel internaţional: Comisia reprezintă Uniunea Europeană în
forumuri internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Comerţului. De asemenea, în
responsabilitatea Comisiei revine negocierea acordurilor internaţionale, în numele
Uniunii Europene. Comisia este autorizată să deschidă şi să conducă, în numele
Uniunii Europene, negocieri cu state terţe sau cu organizaţii internaţionale. În ceea ce
priveşte acordurile încheiate cu statele candidate, rolul de negociator îi revine, în
practică, Comisiei Europene.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

 Membri: șefii de stat și de guvern ai țărilor UE, președintele Consiliului European,

președintele Comisiei Europene
 Președinte: Charles Michel
 Înființare: în 1974 (forum informal), în 1992 (statut oficial), în 2009 (instituție a UE)
 Sediu: Bruxelles (Belgia)

Denumit şi Consiliul de Miniştri, Consiliul Uniunii Europene reprezintă Statele

Membre, la reuniunile sale participând miniştri ai acestora. Consiliul a fost înfiinţat prin
tratatele fondatoare, în anii 1950.
Consiliul are şase roluri principale:
 Rol legislativ: Cea mai mare parte a legislaţiei UE este adoptată de către Consiliu,
împreună cu Parlamentul European.
 Coordonarea politicilor Statelor Membre : Consiliul UE coordonează politicile
economice ale Statelor Membre, în baza unor orientări generale în acest domeniu.
De asemenea, Consiliul este responsabil cu „metoda deschisă de coordonare”,
aplicată în domenii precum educaţia, ocuparea forţei de muncă sau sănătatea
publică.
 Încheierea acordurilor internaţionale între UE şi alte state sau organizaţii
internaţionale: Consiliul semnează acorduri între UE şi state nemembre sau între UE
şi diferite organizaţii internaţionale.
În interiorul UE, Consiliul poate încheia acorduri între Statele Membre în domenii
cum ar fi impozitarea, dreptul societăţilor comerciale, protecţia consulară, precum şi în
cadrul pilonului al treilea.
 Rol bugetar: Bugetul UE este decis anual de către Consiliul UE, împreună cu
Parlamentul European, Consiliul luând deciziile finale cu privire la cheltuielile
obligatorii.
 Elaborarea politicii externe şi de securitate comună (PESC) : Politica externă,
securitatea şi apărarea sunt domenii în care fiecare Stat Membru acţionează
independent.
 Coordonarea cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală : Pentru a combate
infracţiunile transfrontaliere, este necesară o cooperare între tribunalele, forţele de
poliţie, serviciile vamale şi serviciile de imigraţie din toate Statele Membre.
PARLAMENTUL EUROPEAN

 Membri: 705 deputați (membrii Parlamentului European)

 Președinte: David-Maria Sassoli
 Înființare: în 1952, ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului;
în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc în 1979
 Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles (Belgia), Luxemburg

Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene ai cărei membri sunt
aleşi direct de către cetăţenii Statelor Membre. A fost înfiinţat prin tratatele fondatoare ale
Comunităţilor Europene.
Denumirea de Parlamentul European o are din 1962. Iniţial a avut un rol pur
consultativ, puterile sale au fost însă extinse prin fiecare tratat semnat.
Parlamentul European are trei roluri principale:
 Rol legislativ: În cadrul Uniunii Europene, puterea legislativă este deţinută de către
Parlamentul European, alături de Consiliul Uniunii Europene. În adoptarea legislaţiei
comunitare (actele adoptate în cadrul primului pilon al UE, Comunităţile Europene),
de cele mai multe ori este aplicată procedura de codecizie, în care Parlamentul şi
Consiliul UE se află la egalitate.
 Controlul democratic asupra celorlalte instituţii europene , exercitat prin: aprobarea
numirii preşedintelui Comisiei Europene şi apoi a întregului colegiu al comisarilor, în
ansamblu; posibilitatea de obliga toţi membrii Comisiei Europene să demisioneze,
prin votul unei moţiuni de cenzură . De asemenea, Comisia prezintă periodic
Parlamentului rapoarte, cum ar fi: Raportul anual al Comisiei privind funcţionarea
Comunităţilor sau Raportul anual privind execuţia bugetului.
 Rol bugetar: Bugetul UE este stabilit, în fiecare an, de către Parlament şi de către
Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii Comisiei. În două lecturi succesive,
Parlamentul poate propune modificări ale sumelor alocate sau ale repartizării
acestora în anumite secţiuni ale bugetului. Bugetul Uniunii Europene intră în vigoare
după ce este semnat de către preşedintele Parlamentului, de regulă, în luna
decembrie.
În plus, Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului monitorizează modul în care
este utilizat bugetul. În fiecare an, gestionarea de către Comisie a bugetului pentru anul
financiar anterior este supusă aprobării Parlamentului („descărcarea de gestiune”).
BIBLIOGRAFIE

1. https://europa.eu, Uniunea Europeană, Instituții și Organisme ale UE, Comisia Europeană

2. https://www.mae.ro Ministerul Afacerilor Externe

3...... Economia Europeana, Ed...., Craiova, 2012