Barlad

-monografie-

La alegerea orasului Barlad, in scopul analizei geografice a raportului

dintre zonele rezidentiale si cele industriale, a contat faptul ca acesta este
orasul in care am locuit 19 ani si pe care il cunosc cel mai bine. Am ales tema
mai sus mentionata deoarece orasul Barlad este un oras ce a cunoscut, in
special in perioada comunista, o dezvoltare a multor ramuri industriale.

Materiale de arhiva: Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Iasi,

fondurile: Prefectura judetului Tutova, Primaria orasului Barlad,
Inspectoratul Scolar al judetului Tutova, Spitalul “Barlad si Elena Beldiman”,
Unitati Scolare, Arhiva Bibliotecii “Stroe Belloescu”, Arhiva Casei de Cultura
a Sindicatelor Barlad, Arhiva Colegiului “Gh. Rosca Codreanu”, Barlad.

Documente publicate: Almanahul Liceului “Mihail kogalniceanu”, Iasi

1932; Anul revolutionar 1848 in Moldova, Editura de Stat, Bucuresti, 1950;
Analele Parlamentare ale Romaniei; Antonovici Ioan, “Documente Barladene”,
I-V, Barlad, 1906-1928; Anuarul oficial al Ministerului Culturii si
Instructiunii Publice pe anul 1883, Bucuresti, 1883; Anuarul Muzeului de
Istorie Bacau “Carpica” etc.

De la prima schita monografica “Notite despre Barlad”, a lui Alexandru

Papadopol Calimah(1889) pana la “Istoria Barladului”, in doua volume, (1998)
s-a scurs mai bine de o suta de ani, timp care a permis publicarea unor
colectii de documente de mare valoare: “Ispisoace” si “Zapise”, in sase
volume(1906-1926), “Surete” si “Izvoade”, in 25 de volume (1906-1929) de
catre istoricul Gheorghe Ibanescu, membru al Academiei Romane,
“Documente Barladene”(1911-1926) de catre Iacob Antonovici, episcop al
Dunarii de Jos si al Husilor (lucrare premiata de forurile academice); lucrari
de sinteza precum “Barladul cultural” (1938) a profesorului Gheorghe Vrabie
(lucrare de asemenea premiata de Academie); “Monografia judetului Tutova”
(1943) a lui I. Al. Craciun, “Monografia municipiului Barlad ” (1974),
“Miscelaneum. Barlad odinioara si astazi”, in patru volume(1980-1984).
 Municipiul Barlad este situat in Podisul Moldovei la intersectia dintre
paralela de 40˚14’ latitudine nordica cu meridianul de 27˚40’ longitudine
estica. Din punct de vedere economic, municipiul Barlad se situeaza aproape
de intersectia unor importante cai rutiere si feroviare, pe traseul dintre
nordul si sudul Moldovei, dintre Valea Prutului si Valea Siretului, la DN 24(DE
581), care asigura legatura dintre centrul si sudul Romaniei cu Republica
Moldova, prin punctul de frontiera Albita. Prin Barlad se face de asemenea
legatura intre Bucuresti si Iasi.
Asezat in Podisul Moldovei, la contactul dintre doua subunitati ale
Podisului Barladului-Dealurile Tutovei- spre vest si Dealurile Falciului spre
est- municipiul Barlad ocupa o parte a albiei majore a raului cu acelasi nume,
pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 este teren intavilan. Valorile
altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din apropierea orasului se
inregistreaza in Dealul Crangului(311 m) si Dealul Mare (264 m). Altitudinea
maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89m. Cercetarile
geologice efectuate in zona inconjuratoare orasului au pus in evidenta
resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta:
hidrocarburi(predominant gazeifere), pietrisuri(ca material de constructii),
argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea caramizilor de constructii),
straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face
utile in tratamente terapeutice), ape de adancime(excelente surse potabile).

Pe raza municipiului Barlad se intalnesc mai multe tipuri de ape

continentale. In categoria apelor curgatoare, principalul curs de apa este raul
Barlad, cu o serie de afluenti cu debite mici. Din categoria apelor statatoare,
mai importante sunt Balta Regiei si Lacul Prodana, acesta din urma
beneficiind de amenajari pentru agrementul populatiei. In apropierea
orasului, exista doua acumulari de apa, barajele “Rapa Albastra” si “Cuibul
Vulturilor”, unde se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de
adancime.

Din punct de vedere istoric, desi un targ isi are originea in vremuri
mult mai indepartate, Barladul a fost atestat documentar pe la 1174 in
vechea cronica rusa. Aici, Cneazul de Suzdal, Andrei, trimite pe fratii sai,
unul la Smolek si altul la Barlad caci in tara ruseasca nu mai aveau voie sa
stea. Barladul amintit aici este desigur in afara Rusiei si dupa cercetarile
facute de numerosi istorici si scriitori se constata ca este vorba de orasul
nostru.
 De la aceasta mentiune documentara din 1174 pana la 1408 cand
Alexandru cel Bun acorda un privilegiu comercial lipovenilor unde punct de
vama este Barladul.
In Evul Mediu, mosia targului Barlad este micsorata din daniile ce le
fac diferiti feudali sau manastiri pentru anumite servicii sau chiar bani. O
schimbare a intervenit astfel si in viata orasenilor care din oameni liberi cu
datorii fata doar de stat au devenit obligati sa dea celor care folosesc
pamantul respectiv parte ce scoteau din “tarina, finete, prisac, de la camp”.
In timpul agresiunii Caimacamului Theodor Bals impotriva unionistilor,
Cuza ii ajuta pe barladeni sa-si primeasca corespondenta si manifestatiile lor.
In acea perioada, in Barlad au existat multe figure impozante care au
sprijinit Unirea ca: Costache Epureanu, Costache Negruzzi, Mihail
Kogalniceanu, Anastasie Pann, Iorgu Radu, Lupu Costache s.a. Alt fiu al
Barladului a fost generalul Mihail Cerchez care a luptat pentru dobandirea
neatarnarii Romaniei. Elev al liceului “Gh. Rosca Codreanu”, Gheorghe
Negrescu, nascut in Barlad, a pus bazele serviciului tehnic al aviatiei
nationale incurajand dezvoltarea industriei aeronautice romane.
Academia Barladeana a fost infiintata in 1915 de catre George
Tutoveanu, Tudor Pamfilie si Toma Chiricuta. Primul, figura marcanta a
Barladului in jurul caruia s-au adunat si alti scriitori si oameni de cultura.
Academia Barladeana continea documente scrise ori fotografice,
corespondente, note, marturii, investigari istoriografice si priviri eseistice.
In urma reformei invatamantului din 1948 si-au continuat activitatea
sase scoli elementare de fete si sase scoli de baieti. In 1958 s-a inaugurat
Complexul Scolar Barlad unde au fost comasate toate scolile din oras, deci si
Scoala Pedagogica, complex care functioneaza si astazi. A mai functionat
intre 1959-1964 o scoala profesionala de croitorie si o scoala de gospodarie.
Liceul Codreanu se reinfiinteaza in 1962 cu numele de Scoala medie nr. 2. In
anul 1962 ia nastere Scoala de muzica si arte plastice, iar in 1964, Liceul
Teoretic “Mihai Eminescu”.

Urbanizare. Dupa razboi, conform documentelor Primariei, suprafata

locuibila a Barladului era de 793,76ha care cu mici modificari s-a pastrat
pana in anul 1932. In urma marilor inundatii din acel an, au fost afectate
puternic cartierele Gara si Cazarmi, ceea ce a determinat autoritatile
comunale sa permita locuitorilor extinderea constructiilor pe versantii
mijlocii ai dealului Cimitirului. Se va organiza treptat un nou cartier denumit
Deal, intre zona centrala si Cimitirul “Eternitatea”.
 La inceputul secolului al XX-lea inginerul Gheorghe Negruti a conceput
primul plan topografic al orasului Barlad, apreciat deosebit de favorabil de
specialisti. Pe acest plan se indicau limitele orasului, reteaua de strazi si
cladirile existente, constituind un element important de orientare tehnica in
problemele edilitare care se puneau in fata autoritatilor comunale ale
timpului. Se presupune ca a existat si un plan de sistematizare a orasului,
intocmit prin anul 1920 de catre inginerul Davidescu, dar nu s-a pastrat. In
baza acestuia, consideram ca s-au amplasat marile cladiri din zona centrala a
orasului: Primaria, Banca Nationala si altele. Pentru zonele periferice, din
cartiere nu se tinea cont de nici o sistematizare, se construia haotic, dupa
interesele personale sau de grup. In aceasta parte a orasului strazile erau
mai inguste, pavate partial cu piatra, fara trotuare, pline de praf sau noroaie
si balti. Lungimea strazilor totaliza la acea vreme 56 000 m³.
Strada Mare(Regala) se intindea de la Cazarmi la Gradina Publica,
strabatand orasul pe o lungime de circa 4 km, era pavata cu piatra cubica de
granit si in dreptul gradinii asfaltata.
Strada Stefan cel Mare se desfasura pe o intindere de 300m de la
Strada Regala, perpendicular pe raul Barlad, pana la Podul Pescariei si se
facea legatura, prin strada Paloda, cu Piata Sf.Ilie. Strada avea un specific
deosebit, reprezentand un adevarat centru cultural al orasului prin numarul
mare de librarii (“Eminescu”, a fratilor Sava si Nicolae Petroff), tipografii (a
lui Lupascu, Peiu, a fratilor Chiriac) si comercial (sediile bancilor “Moldova”,
Banca de Credit, Hotelul Traian si numeroase dughene spre Podul Pescariei).
Prin anul 1925 au fost instalate in Barlad si primele antene de radio,
dr. Vainfield, detinand primul aparat radio din oras.
Transportul urban se facea cu ajutorul trasurilor, in general bine
intretinute, unele dintre ele capitonate cu plus rosu si roti de cauciuc;
traseul frecvent era de la gara la centru sau prelungit pana la Gradina
Publica. Locul de stationare era renumita cafenea “Bursa”, deschisa toata
noaptea pentru birjari.
Pentru agrement, populatia mergea la “Teatrul Majestic”, si Gradina-
Cinema “Majestic” de langa podul de piatra; apoi dupa razboi la Teatrul Carol,
unde se dadeau spectacole sau cabarete.
Dincolo de Gradina Publica se afla terenul unde se confruntau la jocul
de oina elevii de la Scoala Normala si Liceul “Codreanu”.; vis-à-vis de Gradina
Publica se desfasura balciul traditional in perioada 15-29 august.
 Din punct de vedere economic, dupa preluarea puterii de catre
comunisti, s-a trecut la punerea in fapt a modelului Stalinist de edificare a
noului regim. Una din caile de baza a politicii economice se bazeaza pe
centralizarea excesiva a tuturor parghiilor economice in mana statului.
Astfel, in vara anului 1948 existau la Barlad 148 de intreprinderi;
dintre cele mai importante erau 5 mori, 10 ateliere mecanice, uzina electrica,
2 fabrici de paine, o fabrica de ulei, o fabrica de tricotaje, o fabrica de vata
industriala, atelierele de confectie pentru armata si altele.
Au fost nationalizate, in prima etapa, 12 intreprinderi, urmand apoi
intre anii 1949-1950, farmaciile, cinematografele si alte unitati.
Forta de munca activa in Barlad a ajuns la 34 568 de persoane, din
care 26 085 personal muncitor, in anul 1990.
Cresteri mai semnificative de personal au cunoscut
Intreprinderea de Rulmenti, Intreprinderea de Elemente Pneumatice de
Automatizare si Aparate de Masura, Intreprinderea de Produse Abrazive, in
schimb unele caderi s-au resimtit in constructii, industria usoara si industria
alimentara.
Puternicele restructurari pe plan economic au impus dupa anul 1990 si
unele modificari, privind forta de munca. Stagnarea procesului de productie
in societatile cu capital de stat si lipsa unor initiative particulare in domeniul
intreprinderilor mici si mijlocii au avut ca efect lipsa unei perspective de
conversie a fortei de munca.
In prezent, la nivelul municipiului Barlad exista o importanta forta de
munca disponibila, mai ales in randul tineretelui. Accentuarea fenomenului de
somaj si scaderea veniturilor reale ale populatiei, in general, a facut ca multi
locuitori ai municipiului Barlad sa solicite diferite forme de ajutor social.

Factori naturali si antropici ce au influentat extinderea orasului

Relieful, reprezentat de terase, lunca si versanti-cadrul desfasurarii

orasului Barlad- influenteaza atat pozitiv cat si negativ extinderea. De
exemplu, in vest, gradul mare de inclinare al versantului poate duce la
producerea alunecarilor de teren, fapt ce reprezinta un pericol pentru
locuitorii din aceasta zona. Existenta stratului de argila impermeabila in
structura geologica cumulata cu aspectul torentialitatii in aceasta regiune, cu
defrisarea dealului si cu subminarea bazei versantului determina declansarea
proceselor de versant. Altitudinea joasa a reliefului in lunca Barladului, ce
corespunde cu cartierele estice Munteni si Podeni, constituie un aspect de
natura spatiala si geografica de delimiteaza extinderea.

Reteaua hidrografica are rol atat pozitiv cat si negativ.

Inundatiile au fost in cea mai mare parte prevenite prin indiguire, insa zona
joasa din est este in pericol, nedispunand de sistem de canalizare. Cele 10
foraje de adancime ce produc aproximativ 30l/s prin captarea subterana din
perimetrul orasului sunt surse nelimitate de apa, insa apa este greu de
controlat din punct de vedere chimic sau biologic.
Din punct de vedere al extinderii, ramura industriala predominanta
este cea usoara, dominata de fabrici de confectie si ulei, amplasarea lor fiind
in mare parte in nordul orasului. De asemenea apare si sectorul tertiar si
parcul de autobuze ce are autobaza in aceasta regiune. Ameliorarea
infrastructurii si raspandirea zonelor comerciale prin amplasarea depozitelor
de marfuri sunt, de altfel, semne evidente ale transformarii prin care trece
orasul. Zona rezidentiala nu se extinde foarte mult inspre sud, fiind limitata
de unitatea militara ce actioneaza ca factor limitativ antropic. De asemenea,
plasarea unei statii de prelucrare a asfaltului in SE afecteaza calitatea
mediului prin presiunea exercitata asupra solului si a atmosferei- gaze
toxice, formarea smogului in zilele cetoase, zgomotul ca noxa complementara.
Pe de alta parte, se observa si dezafectarea zonei de agrement
Prodana. Acest meandru parasit al raului Barlad, in mijlocul careia se gaseste
o popina, a constituit o perioada indelungata un spatiu de recreere pentru
locuitorii Barladului. Cu toate acesta, in prezent acest belciug este poluat cu
diverse materiale de natura plastica, metalica sau chimica. Mai mult decat
atat, padurea din jur a fost defrisata. In schimb, partial, flora spontana a
fost inlocuita de salcami. Defrisarea a determinat modificarea
microclimatului si uscarea ierburilor. Aridizarea indusa de activitatea
antropica conduce inevitabil la degradarea fertilitatii solului. Compozitia
atmosferei in oxigen se reduce, iar desfasurarea unor terenuri plate,
neacoperite de padure, determina cresterea vitezei vantului iar solul
nemaiavand capacitatea de a absorbi apa din precipitatii in mod eficient.
Consecinta cea mai importanta a acestui proces este modificarea profilului
vegetatiei, dominand plantele xerofite.
De altfel, pe valea Barladului se poate observa o poluare intensa a
mediului inconjurator, datorata in mare parte activitatilor industriale cu un
grad mare de poluare, dar si a traficului intens desfasurat in aceasta
regiune. Statia de epurare a apelor uzate a municipiului Barlad este
amplasata in sud-est, pe malul drept al raului omonim si primeste apele
folosite, menajere, orasenesti si industriale prin doua colectoare si
functioneaza in doua trepte:
-treapta de epurare mecanica are o capacitate de tratare de 256l/s
-treapta de epurare biologica are o capacitate de tratare de 340l/s
Insa toate aceste etape de tratare a apei nu sunt suficiente, raul fiind
poluat si de alte surse ce implica in mod mai mult sau mai putin direct
activitatea umana: dejectii animaliere, pesticide, insecticide, ingrasaminte
artificiale, resturi menajere etc.
Partea estica a orasului nu prezinta o directie in care orasul s-a
extins foarte mult. Acest aspect se explica in special prin altitudinea foarte
redusa a reliefului, specific luncii Barladului, prin adancimea redusa a panzei
freatice si prin lipsa unui sistem eficient de canalizare ceea ce cauzeaza
inundarea zonei in perioadele ploioase.
Groapa de gunoi, situata mult spre est, are o capacitate proiectata de
750.000 m.c. Locul de depozitare al deseurilor reprezinta un factor limitativ
in zona estica dar si un factor activ de poluare a mediului prin presiunea
exercitata asupra solului, fiind si sursa de boli. Cu toate acestea, in
proximitatea rampei de gunoi au fost amplasate blocuri ANL cu infrastrucura
deficitara in care lipseste canalizarea, iar conditiile de viata sunt improprii.
Acest fenomen se contureaza ca un fals proces de extindere a zonei
rezidentiale a orasului Barlad.

Extremitatea vestica a municipiului Barlad se remarca prin

extinderea evidenta a zonei rezidentiale prin construirea caselor, fapt
dovedit de evolutia numerica a gospodariilor de la 22 941 in 1992 la 23 586 in
2002. Acest proces a atras in consecinta si aparitia zonelor comerciale si
optimizarea infrastructurii. Cu toate acestea, expansiunea urbana in acest
sens este negativa afectand mediul inconjurator. Presiunea exercitata asupra
solului pe fruntea terasei, unde versantul are o inclinare mare, creeaza cauze
potentiale pentru prabusiri sau alunecari de teren. Despadurirea realizata cu
scopul de a largi suprafetele de teren construibil afecteaza activitatea
localnicilor, fiind necesara consolidarea versantului la baza. Amplasarea
gresita a cartierului Tuguieta 2, intr-o zona cu panta mare, ingreuneaza prin
cladirile masive versantul si poate cauza alunecari de teren de proportii. De
asemenea, calitatea apelor subterane si a solului este afectata de reteaua de
canalizare veche, deteriorata, subdimensionata care nu asigura preluarea
corecta a apelor uzate menajere si a dejectiilor animale din zona.
 Barladul, straveche asezare medievala, situat in spatiul Moldovei
meridionale, a adus o contributie deosebita la dezvoltarea materiala si
spirituala a acestei zone. Localitatea s-a dezvoltat pe malul drept al raului
Barlad, avand la Est Dealurile Falciului si la Vest Colinele Tutovei. Clima
temperat continentala, diversitatea florei si faunei, mai ales in zona
impadurita, bogata retea hidrografica au constituit premise obiective in
stabilirea populatiei in aceasta regiune a Moldovei din cele mai vechi timpuri.
Cadrul natural si pitoresc al plaiurilor barladene ofera un deosebit
farmec orasului si un indemn la drumetie. Pentru Barlad si zona adiacenta se
recomanda vizitarea rezervatiei arheologice “Prodana”, monumentele
ecleziastice din secolele XV-XVII (Bisericile Domneasca, Vovidenie, Sf.
Dumitru), sectiile muzeului “V. Parvan”, fondul documentar al Bibliotecii
“Stroe Belloescu”, repertoriul variat al Teatrului “V.I. Popa”, Casa de Cultura
a Sindicatelor “George Tutoveanu”.
In concluzie, se poate afirma ca Barladul a avut pe parcursul celor
sapte secole o istorie, o viata bogata si variata, impunandu-se prin vechime,
dezvoltare economica, dar mai ales culturala, ca unul dintre cele mai
importante centre urbane ale Moldovei medievale.

Bibliografie: - School Project NR. 05-PS-717-VS-ES

“Environmental impacts”, author
Negulescu Raluca
Mariana
-“Istoria Barladului “ ed. SFERA BARLAD; vol 1 si.2
Autor: Oltea Rascanu-Gramaticu
-www.wikipedia.org.