Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
;
GEORGE COSTESCU
BUCURESTII
VECHIULUI REGAT
Cu numeroase reproducen i foto-.
grafice document ire si doua planse
cu peste 200 de portrete cari-
caturale ale oannenilor timpului.
Coperta cu un desen de
I. Protopopescu-Picg.
BUCURESTI
EDITURA UNIVERSUL", SOC. AN., STR. BREZOIANU 23-25
1944
www.dacoromanica.ro
Dambovitg, apn dulce,
Cine-o bea nu se mal duce...
www.dacoromanica.ro
VI
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
IX
Timpuri care al& trecut"!...-- dar care nu vor mai trece niel-
.odatd pela noi.
Timpuri, cetncl copilatii erau inteircati de sinul mdicutelor
_lor cu, zeama ciretelor coapte (ata cum se zicea c i Maica-Pre-
cista intdrcase pe Isus al ei); cdnd apoi cretteau toti pe Muge?
-casa numai mire ai-lor, iar mai tdrzior prin copacii greidinilor ve-
cine, cu 3dnul ti gura pline de robotine abia date incopt ti chiar.
crude incei ; treigeau sortii pentru Mire chiar inainte de
nirea majoratztlui,' ti fetele se mdritau dela 15-16 ani implini ti
-de pe slova biletului de botez ; iar cánd pdteau in gospoddria
lor, iti aflau petrecerile adunati sub nueza umbritor ce nu lipse(1
-din nicio curte, cu memcdricei gatita de mdnutitele nevestelor
-cit vinitor curat cumplirat din timp, pe do t tez vadra de ocale;
seara. se azticau ccind fluera Gara 5) san Arsenalul; intirau cate
cinci-tase copii pana la vdrsta cand azi se insoarei a dona san, á
ti eia oard fdrd set- fi crescut vreunul, fi rdposau fiecare la rdndut
lui, de pe catagrafie"), dar numai la acleinci beitrdneti, adicd pe
la optzeci qi chiar noztelzeci de ani.
Viata. aceia patriarhald dar pe care nici Patriarhii
nu credem s'o //Jai apuce vreodatel, cdutdm sd o putem cdt mai
bine zugrdvi din vorbe, spre a leisa celor ce vor veni dupd noi un
-basnt minunat ti czt adeveirát din alle lumi, pe pare la rcindul lor
povesteascei urmatilor.
www.dacoromanica.ro
X
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT
In alte timpuri.
www.dacoromanica.ro
12 GEORGE COSTESCU
..sa fie zidita cea dintai biserica a locului, ca liram la ziva Bunei-
Vestiri, si pe care lumea din jur a numit-o Dobroteasa", adica
pe slavone$te : a bunilor parinti" acestia fiind pentru ea cti-
torii bisericei cum si tot cei de neam inane ce eran capitani ai
ostilor de pail], de aci si caro veneau sa se incliine Domnului
acel Rica* daruit de ei cu tot felul de odoare.
Despre acestea insa, vom lasa s'a vorbeasca litisoavele si
eeice buchisesc prin ele ; iar noi vom porni povestirea dela vrenii
mai proaspete pe care sa le putem mai lesne potrivi cu cele de-
acum.
Ce gasim totusi ea trebuie facut mai inainte, este sa dumi-
rim pe cercetatori despre cum arata acest oras mi putin inaintea
yremei. dela care pornim povestirea.
Cum era Bucurestii inainte de-a N fost ales Capital& a /pilau
doror Principaie, unite mai apoi, si care era intinderea acestui
oras, ne-o arata o hartii, ce se allá in Muzeul nostru Municipal.
intocinita pe la 1789-90 de catre un oberst-offizier" al Stab"2).
-ului òtilor austriace ale Printului de Coburg, adica din timpul
acelei ocupatiuni vremelnica numita de popor a nemtilor en coa-
da" (porecla privitoare la perucile albe si impletite la ceafa et:
erau la modà in Austria inert de pe vremea Imparatesei Maria
Te reza).
Cum anta luinea noastra de-aci, cum &ilia in viata publica
cetateneasca de-atunci si cum se desfasura sub ochii el cuprinsul
acestui oras, aflam intrucatva din urinatorul fragment al confe-
rintei pe care profesorul G. Ionescu-G-ion, autorul celei mai vaste
lucrar asupra Istoriei Bucurestilor"8), a rostit-o in anul 1896 la
Atheneul Roman, de fate', fiind si Regle Carol I. In acest frag-
ment, conferentiarul, evocand infatisarea urbanistica a acestui
liras In anul 1830 si mai incoace, inchipue o raita prin mai tot
cuprinsul lui si spune :
..Am ocolit de-atatea ori, cu gandul, vechea Curte Domneascti. ince-
jiand del a Poarta de sus, cea le Per, din u/ifa Covaci/or (lela gura Pi etei 4)
$i wind la Poarta de jos sau poarta cea mica din capeitu/ de jos at ulitel
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T11 VECHIULM REG A1 13
www.dacoromanica.ro
14 GEORGE COSTESCU
cica Vdcdresti/or 21). Md las la dreapta prin mahalaua Boteanu/ui; tai la vale,
apuccind spre Colea si vechea Carvasard 22) qi, ferindu-md la casele Corne-
stilor 23) de cetina cei siilbateci ai acestor boeri, las in stánga casele Cdmpi-
nenilor, iar la dreapta a/te /ocuri Cantacuzinesti trecute prin ceisdtorii, maX
bit& in neamul Racovitestilor, apoi in ace/ al Sutu-/esti/or 21, p inaintez
la vale p elängd Hanu/ /ui Zamfir 25) qi Pe leEngell cel vestit al Sf Cintului Gheor-
ghe-Nou, zis Hawai Dracu/ui. Iatd-md astf el in capta Podului Thrgului de
Martí 26).
,,Dacci la Hanul lui Zamfir asi fi inteanit un bdtriin proot dela biszrica
Ghiorma-Banu/ 27) el mi-ar fi spus in tabla cá dela casele Bii/eanu/ui 23)
ale Beirccinescului 29) se intind pivnite sub pivnite cari duc, prin gangurile
subterane" pand la Curtea-Veche ") slujind din bdircini ca ascunziatori).
Dar, nu. Prefer, la lumina sctizcindll a zi/e2, sic" o iau pe podul Thr-
guini de-afará, cel podit totd'auna cu podine stricate, i sil cobor pânä la
biserica Rtizvan; trec gárlita Bucurestioara do lcingcl Pescdria-veche si, apu-
cánd pe lángti gárlitcl prin mahalaua Domnitei Ancuta, les la casele BO-
táretului 32).
,,Mi-e lesne de-ad, cäci maidanele sunt nenvmdrate, Vi o iau pc /cingei
Gdr/itcl, Sd taiu mahalaua Lucacilor p stí ajung mana- la biserica 0/terti/or
de unde la dai pasi dai in pcidure 33).
Si s'a fácut noapte. O 'Ulcere ackincd se intindo asupra Bucurestilor;
nimeni nu o intrerupe deccit Witratid c(iinilor, nenumdrati pe vremurile ace-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 15
lea si, para, orticditu/ broaste/or cictilitoare din billti/e si bditoacele Suca-
restilor si in deosebi din mahalatta Brosterti/or 34).
Nimeni nu umblii noaptea.
Pe podurile 35) cele mari ale Mogosoctiei. Calicilor, Tárgului-de-afara
si Beilâcului, ca si prin ulitele boieresti din maha/aua Arhimandritului Si a
Golestilor 36), rar se vede esind din curtile Dudestilor, Golestilor, Briincove-
nilor, nacoienilor, Obedeni/or sau Greceni/or ccIteo butcel sau aleasdi 37)
precedatli de doi tigani.88) cu masa/a/e39) aprinso. Prin celelalte mahalale n'u
Sc aude in intunericul adiinc decdt strigdtele : Cine-i acol000!... ale strajerilor
sou ale rtisptintasilor46); iar in. vremuri/e de primejdie, de Vi jenie-.1), de mo-
limi42) sau de reizboi - strigatele caraulelor sau patru/o/or formate chiar din-
tre maha/agii ai locului si cari cutreierau ulitele in cete de cede doisprezece
si cincisprozece Cine-i acol000!.. Straja Vergului! Dar voi, cine
sunteti?., Straja Sfiintulut .te fan!... - i altele ca acestea".
www.dacoromanica.ro
16 GEORGE COSTESCIJ
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULT-11 REGAT 17
www.dacoromanica.ro
18 GECRGE COSTESCI;
www.dacoromanica.ro
BLICURESTII VECHIULUI REGAT 19
Biserica lenei, a cárei intindere era dela podul lui Ceamar din
clreapta caselor familiei Hagi-Moscu (fostul local al Primiiriei)
peste locurile lui Simion Romanov azi ocupate de palatul Univer-
sitAtei si de stradá, cum si peste cele ale Enei Biírcaneasca (cti.
tora bisericei) de pe terenul $coalei de ArhitecturA, apoi triun-
ghiul locurilor lui Mazar Pasa si ale Cornestilor (fostul Carlton)
adicil cele cuprinse azi intre strada Regala', bulevardul Ion C.
Brittianu i str. Biserica Enei;
Batistea al cárui nume era l'Amas din vremea cAnd femeile
acestei mahalale báteau panza, tesutä la rázboaiele casnice, in
apa Bucurèstioarei ce isvora din lacul Icoanei si trecea prin
mahalaua aceasta indreptandu-se spre Dambovita, in care se
vársa la locul zis la Rotile" cam unde sunt azi fâ,ntanile jucEl-
toare din Piata Natiunii. Aceastá mahala se intindea dela Pitar-
Mosu pe str. Clementei piiná la Dumitru Lumináraru dela podut
Bucurestioarei (acolo unde sunt casele Fortunatu, colt cu strada
fi ogu Cantacuzino de azi) si de-acolo liada spre locul Pietei Ro-
setti, la marginea mahalalei zish Otetari.
Otetarii, poreclitá astfel fiindca acolo se prásiserá peste tot
topacii cu acelas nume. Aceastá mahala impresura biserica ce
se cunoaste sub acolas nume;
Popa-Rusu, cuprinzand loeurile dintre Otetari si ulita Ar -
men easca;
Caimata 48) cu biserica ei, azi darâmatil, ce se afla, pe locul
caselor scoalei primare ce poartá o piatrá indicatoare a fostului
altar ( pe bulevardul Regele Carol I, mai sus ceva de piata Ro-
setti) si care cuprindea locurile dintre cele douá mahalale pre-
www.dacoromanica.ro
20 GEORGE COSTESCU
49) Nume datorite faptului ea, este zugravita pe &fat% Cu o hora d:!
Sfinti, tare cari se vad insa si cativa intelepti i filosofi ai lumei antice.
www.dacoromanica.ro
BUCURE5TII VECHIULUI REGAT 21°
www.dacoromanica.ro
22 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 23
www.dacoromanica.ro
24 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
817CURE5TIt VECHIULLII REGAT 25
www.dacoromanica.ro
Infdtisarea orasului
hum anii 1866-1906.
www.dacoromanica.ro
28 GEORGE COgTESCU
robilor, cei mai multi din ei l'au vandut altor oameni instrtriti
care si acestia au cladit pe ele locuinte mai bine construite.
Tigrtniinea si mestesugarii desrobiti ai curtilor boieresti, o
parte s'au acivat prin curtile cu locuinte sarace de prin mahalale,
iar altà parte cea mai numeroasil Cu banii ce agonisise In
vechea lor stare, au luat, tot dela boieri, in Embatic"), bucriti
de prumInt pentru casa, pe marginea mosiilor ce se invecinau
cu orasul si, clitdind pe ele crtscioare pe mAsura nevoiloi lor,
au deterrninat Intinderea i popularea periferiei de-atunci, care
azi face parte din chiar trupul orasului propriu-zis. Maltalale si
cartiere din zilele noastre, cum sunt: Tunarii, Dichiul, Precupe-
tii-Vechi, Fáinarii, Pantelimonul, Giulestii si uncle dinspre su-
burbanele din Dealul Belului sunt mai toate iesite din constructii
Mollie initial de acea populatie pe locurile embaticare pe cari
le-au Impodobit cu constructii orilsenesti.
Astfel, de la un caprd la altul ,orasul a inceput a se implini.
Ulitele, trase la inceput pe voia cebra care construise, au ince-
put sit se aleagrt si ele, au fost Indreptate si. asternute cu calda-
ram de piatrrt de pe Pralrova (necioplitii); s'a lAsat pe lattirile
lor carilri mai inalte pentru umbletul celor ce nu circulan
carute, iar la marginile acelor crträri au fost scobite jghiaburi
pentru scurgerea apelor ploaei sau a color pe care le fiirsau
gospodinele Curtilor spre a le trimite in .santurile orasului ") care,
inainte de inceperea lucrarilor de canalizare ascunsà, le colectau
si le indreptau spre Gârlä. Asemeni lucrari edilitare pentru asi-
gurarea sAnAtatii publice sau salubritAtei, cum se zicea
atunci au fost Insá greu Inaptuite din cauza putinelor veni-
turi ale bugetului comunal; ?le au fost totusi Cu staruintii.
urmArite, ()data' Cu sporirea acelor venituri.
571 Embaticul Emphytheusa din dreptul Elin era o inchiriere de
teren Pe termen lung (99 de ani), pentru care se plAtea o chirie minima
(intr.e 12 si 80-90 lei pe an) dar admitea si o platA globalA pentru rdscum-
pdrerea pe veci, platA care varia si ea intre 3-400 lei. Dei desfiintat
prin prevederile Codului Civil a mai fost cfitäva vreme ingAduit prin rat-
ficAri ale Corpurilor LegiUitoare si era numit in popor i Besman.
58) Asemeni santuri" fusese trase inca" de pe vremea Regulamentu-
lui Organic (1830-32) si anume: unul dela capätul CAlei Mogosoaiei (calen
Victoriei de azi) prin grAdina Vornicului Barbu Stirbey si prin Cismegiu
spre Gorgani i deaci la podul GArlei dela Mihai-Vodd; altul prin 5f-tit
Apostoli si Antim la Podul Calicilor si un al treilea dela Icoand prin Batiste,
Scaune si BArAtie, la podul dela Serban-VodA
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 29
www.dacoromanica.ro
30 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
t'sA
My:an 44.
:
_mpg
-- '
s. .
.4,0. 3.
...f.ir.,
rf A
-4 :. :.,V .e.
Fro " ' 1 .e 'i .
0.77.
7.74
:10
"
mi
-r-
www.dacoromanica.ro
RUCUREETII vEcnruLui REGAT 33
www.dacoromanica.ro
34 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
RUCURE*TH VECHIULUI REGAT 35
www.dacoromanica.ro
36 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TLI VECHIITLUI REGAT 37
www.dacoromanica.ro
38 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 39
www.dacoromanica.ro
40 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Vederea scuarului statuei lui Mihai-Viteazul, inainte de crádirea block-urilor de-acum.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 43
www.dacoromanica.ro
44 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
k
rr,"
CI
-
,
ir, i R
p III 64
4
e=
;err leree.
r
i
P.eleee.
'
1
Plata Teatrului National. Pe coltul din stanga vechea casa Török, azi blocul Adriatica".
Pe coltul din dreapta casa Vanicu, azi blocul Bancei
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULTYI .REGAT 47
www.dacoromanica.ro
48 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 49
legau orasul cu tot cuprinsul tarei asa cum facuram mai sus
eu Podul Mogosoaiei.
Drumurile acestea erau :
. Podul TArgului de-afara, cel ce duCea la Obor
soseaua nationala spre Moldova. °data cu oficializarea Thrgu-
lui Mosilor, el a fost numit Calea Mosilor. Este cel mai vechiu
drum al Bucurestilor intruck pe el s'a facut din cele mai vechi
timpuri legatura cu rasaritul tare', cu porturile vechi ale Chiliei
si Bráileisi cu Tara Moldovei. Insemnatatea lui urbana s'a afir-
mat insa ca drum de leghtura intre Targul-dinauntru, de liinga
vechia Curte Domneasca, Tilrgul de mijloc sau TArgul Cucului
din mahalaua Sfintilor. atunci mahala de margine, si Tirgul
de-afara.
Podul Beilâcnlui al doilea ca vechime nu era Ia
inceput decAt un drumeag care ducea spre porturile .dunarene.
Rusciuc si Silistra unde erau asezate resedintele Pasilor
si Muhafizilor pe care malta Poarta otomana Ii punea acolo cu
oaste, gata de-a navali la once semn de nesupunere al Domni-
torilor nostri. Tot pe el plecau i veneau atilt alaiurile noilor
Domni ce se duceau la Constantinopol sa primeasca cuvenita in-
vestitara i veneau cu firmanul de inscaunare, cum si cele ale
marilor demnitari ai Sultanului, trimii cu anumite rosturi la
Bucuresti. Predecesorul lui Constantin-Voda Briincoveanu, Ser-
ban-Voda Cantacuzinul, avand o mosie prin partile acelea, a pus
indrepte drumul si sa-1 astearna cu .grinzi de lemn ca sa-i
fie cale usoara spre conacul vecin orasului, iar poporul Ii zise
de-atunci Podul lui Serban-Voda. Un veac du:pa aceia, Hospodarul
fanariot Alexandru Ipsilante hotari construirea la capatul din-
spre Garla al acelui drum, a unui Han pentru gazduirea Bey-lor
ce veneau pe la Curte si a suitariilor lor, iar drumul Il numi Podul
Beilâcului."Ctind insa, Hanul fu dariimat iar Constantin-Voda
Hangherli inaugura intrarea noilor. Domnitori pe Podul Mogo-
soaiei drumul acela relua numele de calea lui Serban-Voda, pe
care Il pastreaza si azí.
Podul Calicilor mai inainte Drumul Craiovei, iar in anii
din urma Calea Rahovei. Pe acelea se scurgea in zorii zilelor,
catre oras, toata tiganimea cersetoare ce-si avea salasurile in cu-
prinsul mlastinos si plin de broaste din spatele bisericei Sf. Ni-
4
www.dacoromanica.ro
50 GEORGE COSTESCU
84) Toate .noile denumiri amintind nume ale locurilor unde Ostirea
romAneaseA cucerise neatArnarea TArei, sau denumiri ale trupelor viteze cari
smulsese ostilor incercate ale Turcilor izbanzile liberatoare.
www.dacoromanica.ro
Cletdirile istorice
si de folos public.
www.dacoromanica.ro
52 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
4.
-
'
L.--
www.dacoromanica.ro
EtICURESTII VEcHIULL7.1 REGAT 55
www.dacoromanica.ro
56 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
IWW11197""iraillPilllig
. 1tINIP141k.L,
= `41 11/11/1:'-
-
-- - -
www.dacoromanica.ro
BUCUREVT:1 VECHIULUI P.EGAT 59
www.dacoromanica.ro
60 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
IV
,
---,--...7 k4.4,..-'''
........._._
- 42,
!.°,
,
ti 1
- .
I
II
-1
=.11.;r_
0-1i.-.C.: :
Il.
r__El;'"A
i
*.-
-
-1-----77-i i 1 ---......._*..........i
,
.19 ;,
' . 4-Afpf,
!I
J..i.r.,.7-
_ 'cu.
!-,, fis: 1 .
r.
'..,
;,r1-112,,I,14 ',P ., di''! .. '
_IS i;0110.00
1 4.V.I.WrIr7SK04
-, .,_ ErSids), ,
xi ' .-1243'Adtt&ia' . --,
_
r
a....ko_i__-.....-.........--11,t,-,----
..,,-.
Vechiul palat al Consiliului ministrilor de pe strada Academiei, unde era si ministerul afacerilor interne.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 63
www.dacoromanica.ro
64 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
e
4 Ilf
41,
II
Ir
A
Ili
e
!it JIRO
Ie
n rO,
www.dacoromanica.ro
EUCTIRESTIT VECHIULUI REGAT 67
www.dacoromanica.ro
68 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
lurs711
www.dacoromanica.ro
MI%
JAW
El
..... .t.:44LE
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 73
www.dacoromanica.ro
74 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
---.111.1110.11.1011.
IP
rerrrri" IMP
1
A ,
Infatiarea bisericei Sirindarului pe locul cdreia se and acum
Cercul Militar.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 77
Vineri. iar cele spre Giurgiu dela Hanul lui Manuel Hanul Suditului dela
bariera Madritului, Catre spitalul de azi al Colentinei Hanul Caraghio-
zoaiei din gropile Neptun ce au fost pe locurile $coalei Italiene i a Scua-
rului de acolo din Popa-Tatu Hanul lui Burnaz din Spirea-veche, acolo
unde azi se vede clädirea scoalei primare Ion Creang6" Hanul Filaret
PC locul din calea Victoriei pe care a fost clädit Teatrul National Hanul
lui Simion Armeanul si Hanul cu Tei din spatele bisericei Sf. Nicole-$elari.
100) Cel dintäi hotel bucurestean inca' de sub domnia lui Cuza si in
care a fost gilzduit printul Plonplon (Napoleon, värul Impäratului Napo-
leon III) venit in misiune pe längä Domnitorul Carol (1868). Era cel mai
bun restaurant. Abonamentul p. masä era de 10 galbeni (120 lei) pe luna.-
Faima i-a pierit mai ales in urma unui scandal intre ministrul justitiei Voinov
magistratul Edgard Mavrocordat. (1884).
www.dacoromanica.ro
78 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
r
. -
t7."
It
7.,
www.dacoromanica.ro
Cdminurile ceteitenilor.
www.dacoromanica.ro
82 GEORGE COSTESCV
www.dacoromanica.ro
j
ijijipend-
wra4ii -
..... .....
11/11/r>
%.11.1/1
'11111;$inilli:7(
Hanul Zlatarilor din jurul bisericei ; clopotnita si aripa dinspre strada Lipscani nedaramate inca.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECIVULUI BEGAT 85
www.dacoromanica.ro
86 GEORGE COSTESCU
Are daruri o murvime E podul cel mai faimos; Cel mai mare in lun-
gime, Daca nu cel mai frumos.
Aranjat e de minune Ici-colea cate-un palat; Lana niste case bune
Cate-un bordei daramat.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 8'T
www.dacoromanica.ro
88 GEORGE COSTESCII
www.dacoromanica.ro
e
ea,
bop, ;lc mil,
moiL
_.. ,,,promeriorwrgpt .
e- I
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TEE VECHLULUI REGAT 91
www.dacoromanica.ro
92 GEORGE COSTESOU
www.dacoromanica.ro
It
Ego- r
Tù
°
-
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 95
www.dacoromanica.ro
96 GEoRGE COSTESCIJ
www.dacoromanica.ro
RUELIFtE$TII VECHIULUI REGAT 97
www.dacoromanica.ro
98 GEORGE C0STESCI1
www.dacoromanica.ro
t
/.4,4,., -
I
, i
..
c_, _ _
ku,......._..... j
t
I, , Q
t, i
,---
re.I
. 1 1-.^.11 il i 1 i it
I lug jail.'
P I
I .1 I 1 l
r
1
4;..,
. J . , ,1
4 r i
111111V11,11, ip," '' CS _...
_a.,
-d
:
ti.
www.dacoromanica.ro
ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 101
www.dacoromanica.ro
102 GEORGE COSTESCU
rose!' si Blank care le-a ddrárnat spre a clddi acolo locuinte pen-
tru functionarii ei.
-Pe partea stfingd, incepind de dincolo de Bufet : aceia a
Ginestilor din coital strdzei Mincu preschimbatd de citdva vre-
me ; a Bibescului, care impreund cu vecina ei (ce apartinea lui
Scarlat Jarca) au alcdtuit resedinta de copildrie a Regelui Miliai;
aceia a generalului Theodor Vdcdrescu, fost Sambelan al Regelui
Carol I ; vila pictorului- Mirea i in sfirsit vila res-
taurantului Flora".
Celelalte curti si case boieresti, risipite prin alte parti ale
orasului, erau :
Pe strada Dorobantilor, allituri de Biserica AM (la numdrul
7), casa lui Alexandra Lahovary, fost ministru al afacerilor strdi-
ne in guvernele conservatoare si avocat cu mari insusiri oratorice.
al canal nume a limas pe strada locuintei lui, ping la rdsphntia
cu strada Dionisie, unde i-a fost asezatd i statuia. Pe aceiasi
stradd, ceva mai sus, laugh Bulevard si pe partea opusd, era casa
lui Cariadgi, fost Primar al orasului, darhmatà de curánd. Pe
strada Episcopiei, acolo unde acum este sediul Jokey-Clubului,
era casa lui Tache Gianni, avocat si fost de mai multe ori minis-
tru. Aldturi de clddirea de azi a Hotelului Athenée Pallace, casa
lui Nicolae Blaramberg, membru de seamd al partidului conser-
vator si un neinduplecat lupator in Presd si in Parlament ,im-
potriva curentului ultra-liberal de dupd, Revolutiá din 1848; 'casa
aceia era impodobith cu marele si admirabilul tablou al lui Mirea,
inchipuind imaginea simbolicd a muntelui Virful cu dor", si
care azi se vede in Pinacoteca noastrd. Cam in spatele acestora.
pe strada .Cordbiei, (care poartd acum numele lui G-eorges Cle-
menceau), aproape la rind, era casa bdtrinului Constantin Poroi-
neanu, apoi a doctorului emerit ce a fost G-heorglie Stoicescu,
fratele ministrului liberal din Batiste ; a lui Galleron, architectul
Atheneului; si a lui Constantin C. Arion si acesta avocat distins
si de mai multe ori ministru al conservatorilor.
In fata acesteia din urind, casa ce se vede si azi si care a fost
cliiditd cam in aceiasi vreme cu Palatul Atheneului si de acelasi
architect francez, a Contelui Alexandru de Linche cash cu pro-
portii si intocmire destinatd a ingklui mari- receptiuni si care,
dacd prin ,stingerea familiei si prin imprejurririle.' din timpui fa's-
boiului mondial din 1914-18 nu ar fi fost cumpilratil de inginerul
Vasile 1141dceanu care a decedat si el curand dupti aceia, ar fi
www.dacoromanica.ro
BUCITRE$TII vEcrarumn REGAT 103
www.dacoromanica.ro
101 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
RUCURESTII VECHIULUI REGAT 105
www.dacoromanica.ro
106 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
13UCURE5TII VECHIULUI REGAT 107
www.dacoromanica.ro
108 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
RUCURkSTII VECHIULIII REGAT 109
www.dacoromanica.ro
110 0E0ItOE CosTESct
www.dacoromanica.ro
irteinuLUI AgOAT 111
www.dacoromanica.ro
112 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTH VECRIMAn REGAT 113
www.dacoromanica.ro
Binefacerile Comunei
traiul gospodaresc.
cu multumirea pe Care in mod firesc ne-o &it apre-
ODATA
eierile binevoitoa re ale oaspelui francez pe care id cita-
,
www.dacoromanica.ro
116 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BlICURE$TII VECHMLITI REGAT 117
www.dacoromanica.ro
118 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
,
II
of
,
- e
el
"
z
c'.1.
e .
'
Vederea uneia din mahalalele reconstruite prin 1890, Cu c15.diri In felul celor zise vagon".
www.dacoromanica.ro
BIJCURE5TII VECHIULUI REGAT 121
A fi mai rostite.
Capac cu doua usi ce acoperea gura pivnitel.
Niste sticle albe si subtiri cu gatul foarte scurt si care aveau
capacitate exacta de un litru.
Amestecate i fritirite sau indulcite.
Mai mult deck prefAcute, adicä aproape fabricate din alto
esente.
PAsarile de curte.
www.dacoromanica.ro
12 GEORGE COSTESCTJ
Hale, dar si deciitre oltenii zarzavagii care le strigau pe strázi
si le aduceau fiecdrora la indemiinä, cum se mai face si astázi.
Atunci oltenii acestia vindeau pe inserat si untdelemn sau gaz
(petrol) din garnite de tinichea pe care le purtau tot pe cobilitil.
Pentru cUmpáráturi .mai mari, fácute in nata, cei ce nit
veneau cu siuga lor de-acasá foloseau hamalii, oameni care so
in(jeletniceau cu carátura aceasta ca si cu oricare altá meserie,
umblau cu o funie si cu o papornitd pe mana' si fáceau once
transport pe jos, liana la capittul orasului, pentru chtiVa gol-.
gani. Cam pela 1900, i-a názárit unui fost Comisar, pe nume
Lesviodax, sil adune cativa oameni de teapa Astora, dar mai
eurátei si mai destepti, i statornicindu-le ea semn distinctiv un
l'el de chipiu rosu cu numere pe el, i-a asezat prin diferite locuri
.rrtspfintii ale orasului, numindu-i Comisionari de stradá" i
www.dacoromanica.ro
Putul Cu zale din rdspAntia de sus a stilzei Annul.
1.
www.dacoromanica.ro
SUCUREsTII vECHIIMUI RgGAT 125
www.dacoromanica.ro
12G (IEORGF. COSTESCII
www.dacoromanica.ro
"
,
rI
,
-,
. -5 , :
.
oN I; 14
no ,
.
o
- 4.
Arc
t I'vr,
"."....51111N
t13111,101r
il''.'41
T111
011 1,
.
rt.
Serviciul laptelui la domiciliu. In fund casa veche a lui Alexandru
Ordscu, din coltul de jos al strazei
L.%
j
C-
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHTULUI REGAT 129
www.dacoromanica.ro
130 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BuouRzsma vEcHrumn BEGAT 131
www.dacoromanica.ro
132 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
,
,
,Y
..,,, 7.,........
I. -I,. '
,,
.' ' e . ::::."-.....-1"."-.7"."4..
. '.... ......,..
f y.-:."'-.."'"""'"......"......"---"..:77:-.... .. `!. l'
... - .,..1,
...,,,
.p ,,,,
- -i
.4,...:,. .i, ....-
-
2.:, ; '.t..: ,
- ..-..
...., ..,*...=
.. ...,- u,
-.7.. . ' --, ..-'
.4
,11 -
s . -% , 4.: " ,,
,,.....1
,. - .
.4
i 7./...;;
,-. ,W'7. '7'.': r, 1 .,), i, .P.P,," " P ..,'5',:70:31e.: 4-. 4 .:
,77 ......
1 712
Th
.111... 7,7
7...
. ---) r) 4 r .
' r E- 0.1,
wo
...:
e
..., 1...
.
. .
1"Lat) : 7 11 ,I ' °
..
....................
.01 ..
A\ , 4 . rt . ,.,,,n
- :..-A,
k
V'
., 14 C
1 4 cli.. L; (1
t r
-, f . .-
,f ,.
=
"_-,
1
.
t
4.
.. 111_ t.,... ..
-,
.
I 11
v,.$ I 1+
- ./ j
i 't.,
,,le.:. i
L
A',. : 'll iii e
- ..11/1
1
1. it .
- 44...
www.dacoromanica.ro
Categoriile sociale.
In loe de cei dela 1848" - porecrá ticluitä pentru cei cari adu-
sese ideile revolutionare de egalitate fraternitate, pe temeiul cgrora por-
niser5 revolutia de-atunci.
Expresiune frantuzeasc5 rezumand pe aceia de homme du
monde" sau pe românete om de lume". adicA de lume aleas5.
www.dacoromanica.ro
136 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
DUCURE$TII VECHIULLTI AEGAT 137
www.dacoromanica.ro
138 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
.UUCURE$T1I V E CHI U LIJI REGAT 139
www.dacoromanica.ro
140 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
sse
I
: .
;.
'
e
.) ,
" '
4 . ,
s
`
A'
www.dacoromanica.ro
BUOURE$T1I VECHIULUI REGAT 143
www.dacoromanica.ro
144 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
N. vt,
r4
3 2 oj _
z
,
Fa... 71 4te °
°
41
-."
t , r,.. .,.
1
.1%0 ' 0.-
111/P/ l'
0
r3
. oi i
Fosta 1ocu1nt5. a ministrului profesor Gh. Dem. Teodorescu din strada Mircea-Vodb..
www.dacoromanica.ro
Mestesugurile primare
desvoltarea industriei.
www.dacoromanica.ro
148 GEORGE COtTESCti
www.dacoromanica.ro
BIICUIVESTII VECHIULUI REGAT 149
156) Dela o vreme se vede scris sa) se aude la Radio de Chitan Cos-
tache-Chiorul. Zapciul Agiei de pe atunci era schiop, dar chior n'a fost nici-
°data de pe cele ce stim noi.
www.dacoromanica.ro
150 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 151
www.dacoromanica.ro
152 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHLULUI REGAT 153
www.dacoromanica.ro
154 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUC1JRE$T11, VECHIULUI BEGAT 155
de sub Palatul Nifon din Calea Victoriei, care era si eel inn i
Neellill, C. Statesett din casele de eurand drtramate ale printuliii
Calimachi de Wawa Athenée Palace Hotel, Costache(Jlieorgliiii
din Pasagitil Roman, S'tefilneseu-Progresul" (trecuta de ea-
rand eiracului s'Au Costica Baraitaru) si Vasileseu-Boreea, foste
mai intai sub Hotelul Metropol, I. Stoiceseu din strada Dottmnei
si Dumitru Raftópol care a inceput in strada Sfintilor si a
sfarsit in calea Victoriei, lângä Teatrul National, dupil ce in
anii din lima intemeiase si o fabriert, de ealapoade.
Erau apoi eelelalte meserii din care unele s'au presehimbat
In Saloane", iar allele in mar. industrii cu fabriei. Dintre
acelea insemnam: Frizerii" sau Coaforii" pentru doamne cum
au .fost: Pepi Makhauer si Luis Beer care au pregatit inflori-
toarea desvoltare de azi a aeestei meserii, si biirbierii cari, pe
líìngà calitatea de mesteri ai asa ziselor Saloane de ras, tuns
si frezat" adilugau si pe acoja de sufirurgi" (sub-chirurgi)
pentru faptul cà, in afar% de arta de-a ferchezui pe musterii in
ale ficzionomiei", se indeletniceau si cu scosul mAselelor sau cu
pusul ventuzelor, cu pabare san cu lipitori, de pe cum pros
criptia medicului era pentru ventuze use,ate sau cu sflnge. Saloa
nele de felul acestora, avand doar musterii din lumea bunà, emu:
acela al lui I. Moisescu Oiseau", porecla aceasta fiindu-i data
de un francez de aci, client al lui, pe nume d'Arthéne, pentru ea
In scopul de a face sh cante mereu un eanar pe care-I avea In fe-
reastra priivaliei din casele 'Nit& uncle era si cofetaria lui
cowski, Il atata Cu o muzicutrt pe care o tinca meren
sub limbà. Aoest bgrbier, care avea cinstea sit serveascrt si. pe
Regele, Carol I. a ,avut si norocul sit fie unicul castigator in Ro-
mania al lotului col mare (80.000 marci) al lnteriei Hamburgheze.
Dintre ciracii lui: Popovici a ajuns si el coaforul Curtii Regale,
Misu avea pravalie sub Hotel Boulevard, Gabrilescu peste drum
de, Hotel Orient, laugh Episcopie, iar altii pe alte strAzi de prin
eentrul orasului. Mai pe la margine eran barbierii de mana a doua
din cari numai unii erau si subeltirurgi, dar toti aveau agAtat la
pragul de sus al pravaliei elite .un eiur in caro canta saltand eke
un pitpalac i cei mai multi isi asteptau musterii cantand din
chitara pe scaunul de laugh' use, sub adierea falfaierei stergaru-
lui ce, Impreunn cu lighenaul de arama, le serveau de firma.
www.dacoromanica.ro
156 GEORGE COSTESCU
159) Uleierl de feluil acestuia mai fusese in Bucure§ti, (pe vrernea cand
nu aveam inca fabritile morilor), altii ca : Ghtta Uleierul, dela Omul de
Piatr i vaduva Tudora Oleangioalloa dn mahalaua lui Popa Petre. Ca si ve-
chii rachieri Hristea din Popa Tatu, Dumitrica din Troita Dudestilor, Russe
d'ab Serban Vod5, Costache Moraitu din Sf. Ionic i altii, faima lar a tinut
vreme indelungatà, si pentru multa lume bucuresteanä, locurile asezàrilor
1or erau folosite ca puncte de orientare pe cuprinsul Bucurestilor de atunci.
www.dacoromanica.ro
BUCUÑETR VECHIULLII itEdAt 157
Acesta este autocull clädiriier n st:11 erenelat cum stint: cea a Ma-
resalului George Filipescu din str. Dionisie Lupu, a lui Laptev din str. Bre-
zo'anu, langa Opera Romänä, casa in care a fost efind.va i sediul Conserva-
toruluf de Muze j Arta Dramatica i aceia a lui, din strada Stelea
Numele acestuia din wrmä a fost facut din denumirea maimar-
basa", in limba turca' constructor".
www.dacoromanica.ro
158 GEORGE COSTESCLT
www.dacoromanica.ro
131..iCIIRE$TIL VECRIULIn REGAT 159
www.dacoromanica.ro
180 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
,
4
L.
411-- A.
' i."/..
,
.-
Captitul cälei Mo*ilor din Plata SI. Anton. In fund, Bar4ia catolicA.
www.dacoromanica.ro
Propasirea si dec6derea
negotului bucurestean.
romaneasca a tinut si ea pasul allturi de des-
voltarea
NEGUSTORIA industriialä. De pe ardtdrile amdnuntite ale re-
grdtatului profesor Nicola° Iorga163), legaturile negotului
romanese cu pietile cele mai marl ale tdrilor streine dainuiau
de vremuri, mai cu deosebi-re cu targurile venetiene, cu cele din
Lipsca si cu tArile baltic,e. Vremile pe care le bäsmuHm noi aei
au prins si ele acea stare de inflorire ; ele au ajutat chiar la
propäsirea negotului de-atunci, mai intai prin desvoltarea lui
inläuntrul Tärei, datorità intemeierii nouilor industrii, si apoi
prin legAturile pe care Romania libera a stiut sa le prindd cu
mai toate Wile din jurul ei.
Pe la anul 1870, in afar% de granele, lana, lemnul, sarea si
alte cateva produse dela noi, Romania nu trimitea mare lu-
cru tarilor straine ; in schimb piata noastrd negustoreascd era
Implinitá cu multe märfuri de pe afarà.
Profesorul G. Ionescu-Gion ne spune c'd inainte de unirea
tärilor romano, la Bucuresti, negotul cel mare era mai tot in
mâinile unora ea.: Baltäretu, Hagi-Stoica, Pipolo, Hagi-Tudor,
Iordachitd Toncovici, Hiagi-Pandele si altii ald cdror capita-
luri, in lázi, ajungea panà la milion, in banii de atunci, adicä
In Sfanti (a caror valoare a timpului era de 80 de bani), si a-
ceasta in afara de giuvaericalele de pret mare ce agonisise si de
hainele portului de atunci, a cäror valoare pentru fiecare om
de seamd trecea de 10.000 de sfanti. Datoritd legdturilor vechi
si bine tinute cu targurile anuale dela Lipsca, creditele aeelor
negustori erau nelimitate si in alte täri, pentrucä temeiul nego-
tului a fost totde,auna : onestitatea si respectarea cuvantului dat.
www.dacoromanica.ro
164 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Biserica SI. Anton si vechea Piatà a florilor.
lve?' '
_
"'rm.
117.-
'Vja.
If t,
II
1 ,
e -
www.dacoromanica.ro
BUGURE$T11 VECRIULU1 REGAT 167
167) Acesta era proprietor al rmosiei Row (ce tinea de comuna care e
azi o suburband a Capitalei). La moafrtea lui, Costache Rusa, fiul polcovni-
cuati, care era coasociat al rrmei Seohiari, a gäsit cu cale adauge un
de" la =male tal, pe care deaserneni 1-a prefäcut, si a -ajuus Drussi, Copiii
acestuia cu fost: unul Vesicle, secretar general al Bäncei Natonale ; tar
ce1dIalt George, in Dip1orna4ie, ajungänd Ministru plenipotentiar..
www.dacoromanica.ro
168 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
-
S;i1
ipt4 L.
Fid.a
n1111::
1. sift
r- jY 1j
v.. 4.. tt".:44 ;. '
0,1
4
- -
-
- _
16
4f1.11
j
Strada Lipscanilor, v5.zutä dela ilspb.ntia Bincei Nationale.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TH VECHIULIJI REGAT 171
www.dacoromanica.ro
172 GEORGE COSTESCU
din fata Politiei, Castriseanu din Antim i Resch, cel din vechea
eladire de pe calea Victoriei, in fata Toatrului National. Maga-
zinul de instrumente de precizie i optica al lui Menu & 0o. (fost
In local soc. Leonida-Auto.) din fata, Episcopiei, magtazinul dE.
vinuri si lichioruri straine al lui Bruzzesi i acel vestit magazin
Universal" (al fratilor Bortolli in care gaseai once eautai, *i
numai lucruri de cea mai WWI, calitate. Aceasta din Iiirma so
deschisese in coital Bulevardului cu calea Victoriei in diagonala
Hotelului Bulevard i cuprindea toate pravaliile acelei clädiri
de pe ambele strazi, dar prin 1890 s'a mutat lalaturi de legatiunea
Rusa in easele vechi ale lui Pana Filipescu Vornicul, cele de
pe locul mide &emu e Gradina Colos" ;
Magazinul de jucarii pentru copii Santa, unicul din Bucu-
resti atunci, deschis mai intai in fata Palatului Regal si stia-
mutat apoi in una din pravaliile lasate de inagazinul universal
din Bulevard. Salonul de Mode al Madamei Martin ramas apoi
renumitei Madame Paul, unde si lucra palarii, rochii, mantale
*i rufarie, mai tot cuconetul de frunte al Capitalei, ea si cel do
pe tot cuprinsul färei Aci veneau bate modelele ce se Purtau
In acelas timp" la Paris si Londra, tesaturile de matasa, lanä sau
bumbac ce serveau la confectionarea modelelor acelea, erau din
cele mai. alese i aveau o trainicie ce nu se desminte nici azi la
urma*ele carer le-au ramas din f muffle &Ate cerva de-atunci. De
aceia poate ca Madame Paul nici n'a reusit sa faca milioane si
nici .sa exhibeze Galerii" cu marfa de Weill si cu preturi de
bijuterii. -
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TIE VECRIULUI FtEGAT 173
www.dacoromanica.ro
174 GEORGE COSTESCU
tanul sau 'cu ridicata (en gros) ori cu paraua sau cu amanuntul
(en detail) si numai prin pravalii sau clugheane; se faecal si pe'
strade si pe la curtile fiecaruia. Negustorasii ce se indeletniceau
cu. aceSt tel de comed pe care-1 faceau. din cos si- de pe cobilità,
erau nwniti comersanti ambulanti"- si negotuf lor asisderea.
lul acela de negustorie dainuieste si astázi, deoarece cu
vremea el nu afacut deck sa se preschimbe, fara sa dispara cu
totul. Astazi insa el se deosebeste 'carte mull de ceeace a fost.
Negustoria ambulantil de atunci avea rosturi felurite si
constituia prin aceasta chiar o curiozitate a Bucurestilor, cu un
caracter exotic foarte interesant. Ea se facea mai cu osebire in
ramura marfurilor de uz casnie si in aceia a merindelor, pu-
mind la indemana oricui serviciile magazinelor si consumuri-
lor" din ziva de azi.
Dela 1868 si Oa la 1885 Bucurestii nu aveau deck doug.
Piete in intelesul acesta si anume:
Piata-Mare, zish astfel- nu numai íiindcà avea constructiuni
mai than si mai fakes° adica o Halá de carne, o Halá de
peste si un targ de legume, toate cu-mari cantitati de marfil; dar
si pentruch targul ei se intindea si pe strazile laterale para. in
Piafa Sfantului Anton unde erau tarabele granareselor care, pe
lângà graul necesar colivelor vindeau i lucraturi taranesti de
cash', ceara, lumanari si preseuri pentru parastase si Piafa
Mica, cu o singura Hará, mai putin incapatoare, lângà Biserica
Amzei, si cu targul restrains aproape numai la cartierul boieresc
al coloarei de galben.
Si, cum nu toata lumea bucuresteana avea atunci una sau
cloud slugi la casele ei, ori bani de dat hamalilor ca sa le care
cumparaturile acasä ; cum nu avea nici vreme de asa ceva, tre-
burile gospodariei fiind multe &find stai sa le faci cu mana ta
lumea aceia nu avea nici cum, nici de uncle thrgui cele de care
avea nevoie dela o zi la alta.
G-loata de negustorime marunta, ce-si purta pravalia pe
umeri sau pe brate, devenise a$adar o .mare usurare in desfä-
surarea negotului cel mare al orasului; iar gospodariilor le adu-
cea marea inlesnire, pentru care era atilt de bine vazuta, cu toate
ea din zorii zilei Bucurestii liáu.ia atunci de svoana sprecupetilor
ce goneau pe toate ulitele, cu cosurie sciirtiiincl de incarcate ce
erau si isi strigau maría cat Ii tinea gurea de tare.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 175
www.dacoromanica.ro
176 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Un vänzAtor de ziare.
(Desen de C. Jiquidi).
12.
www.dacoromanica.ro
RUCURESTII VECHIULATI REGAT 179
mari, cu susan sau fArá, si ceilalti cinci parade unul sau doi la
einci, de pe marime.
Cam in aceiasi categoric de negustori intrau si franzelarii
ce dintr'un cos adanc pe care Il purtau pe spate ca pe-o ranita,
Dela simit" cum se mai zicea semintelor de susan.
PlamadA grasà' de covrigl uscati.
176)'TavA de aLamA, mare qi cu margine ingustA.
www.dacoromanica.ro
180 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TIL VECHTULUI REGAT 181
www.dacoromanica.ro
182 GEORGE CC_,STESCU
cea mai mare parte au incetat de mult. Asa, uncle tigAnci cari
nu aveau de lucru pela binale sau din cele ale cAror bArbati erau
rudari, ursari ori pieptAnari, se indeletniceau cu indoitul negot
al vASAriei si al hainelor vechi, fiind denumite chivute". Ele
targuiau, pe nimica toatA, vasArie de cash si de bucAtArie des.-
perechiatA sau 'rAmasA nevandutA de pela depozitele angrasisti-
lor 182), le ingrAmildeau lute° papornith mare pe care o luau pe
umAr si porneau pe stAzi strigand: Paliare, flax furil..
castroane... lighiane... tucale....aveeem ! Vindem pà vechituri..:
Paaaharie... cieeesti ! si, pe unde nu erau chemate, intrau in
curte, se indreptau spre bucAtArii, si, cum dau de gospodine, in-
cepeau sporovii:ala lor caracteristicA: SArut mana, manca-
te-asi... laca vinii sa-ti mai dau cevasilea vase... eh stilt tre-
buie, frumoaso,.. CA tare vrenicA mai esti !
Cucoanele aveau sau nu aveau nevoie de cev.a, se dau in
vorbil :
Da'ce-ai acolo ?...
Da'ce n'am, mancate-asi !... Jaca, toate cele da tribuintA,
uí d'aia m'am betejit cArandu-le 'n spinare turnan de unde-a
'ntArcat Dracu copiii... SA-ti dau niscai farfurii ori pahari, cA
alea sA sparg mereu... Tacá, maicA, zAu asal... c'A eu nu cer pa-
rail pa ele. DA-mi, acolo, c fustA, o treantA... ceavasilea. ca sa
nu mai $tie Domnu cA s'a spart... SA-ti dau o pomiarA" d'a-
stea... sit se bucure boiaru cand Ai pune fructili ph ea la mask..
PA' asta poci sA'rni dai si o hantal de pantaloni rupti de-ai Dum-
nealui... cA mi-a rAmas gol prapaditu mien de bArbat...
Si o tnea asa panAce gospodina care, ca toate, avea tot-
deauna ce face cu dealde-alea, se imbia pentru cate-ceva si, sec,-
tocind prin cuierele de-dupA usi sau prin boccelele cu boarfe,
alegea : mai un camizon, mai o fustA ori o cArna$6, in sfarsit
Ce se gAsea de dat ; dupá care incepea targui.ala, Cu tocmeal6, ca-
rat tigAneascA, din care chivuta pleca cu hAingret in lege, iar
gospodina rAminea cu ceva cioburi din care abia mai tarziu ve-
dea CA. nit preá ave e.dlege.
'Odatrt negustoria inceputg, la a treia 'sail- la a patra sal-
tea 183), and tiganca nu mai avea unde indesa toalele In papor-
nitä, se oprea pe eke un Ice viran sau maidan,cu bàlàrii i
www.dacoromanica.ro
,
ANTICHITATI
magma
Cb IC A1.2LIIIE.
CAL VACAREVI 1
www.dacoromanica.ro
BUCURESTIL VECHIULUI REGAT 185
www.dacoromanica.ro
186 GEORGE COSTESCU
CântArea.
Cuvânt turcese Itrilas de pe vremuri.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 187
www.dacoromanica.ro
188 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
".
,
*vs
'
..;
.
www.dacoromanica.ro
BUCUREETII VECHMLUT REGAT 191
www.dacoromanica.ro
Administratia édilitaret
si Politia,
www.dacoromanica.ro
194 GEORGE COSTESCV
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 195
www.dacoromanica.ro
196 GEORGE COSTESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURESTIr VECHIULUI REGAT 197
www.dacoromanica.ro
198 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
200 - GEORGE COSTESCTJ
www.dacoromanica.ro
a, .,
40
FFvf.,-.23620-t^n.
Vechiul sediu al Prima- if [21
117
I :1
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI1 VECHTULUI BEGAT 203
www.dacoromanica.ro
204 GEORGE COSTESCU
Corteesiune. cu contract.
0 fonm5 romAneasca tipic5 a frantuzescului de jour".
www.dacoromanica.ro
BUCUREVTII VECHIULUI REGAT 205
www.dacoromanica.ro
206 GE'RGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
'
o
,
'
ti r t.
_
_
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 209
www.dacoromanica.ro
210 GEORGE COSTESCU
care a distrus localul Teatrului Lyric din fostele case ale colO-
nelului Maican de pe Plata \Taller Maracineanu, teatru recons-
struit rapoi si in care s'a instalat apoi Opera Românii.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 211
www.dacoromanica.ro
212 . GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI BEGAT 213
In loe de revolver.
Nume dat fluierului cu care trebuia sá dea semnal de oprire
si de alarm.a. cAnd vreun delicvent Outa sA fugä sau il ataca.
www.dacoromanica.ro
214 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TIT VECRITJLUI REGAT 215
www.dacoromanica.ro
216 . GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 217
www.dacoromanica.ro
Miscarea culturala
marile ei infaptuiri.
www.dacoromanica.ro
220 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
IESUCURE$T1r VE`CHIULUI REGAD 221
www.dacoromanica.ro
222 /GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIMUI REGAT 223
www.dacoromanica.ro
224 GEORGE COSTESCV
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULIJI REGAT .225
www.dacoromanica.ro
226 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
ii, .
, --7.---
------...c--,...#,-.
'-'-z'-'77'. . .. tr.. ,..,
...... . r
,
w tisont-
. _ .....
.....- ,...,,.,
. . - . ,
a,.
,_........., . 11. ,,.. ........ Irr,,,,-.,
--, .
. ' 7-... mr _ t .,..
......-v------ F-1-&-F-,7-4= .
-7,1
''''Z'N ...." " '
, "
- 1.
.!!' '4A,%.,,, ' r.
kt+F-- i,; '
"4-"
1
\II ,..
- = "
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TIP VETRITTL17r BEGAT 229
www.dacoromanica.ro
230 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURERTII VECHIULUI REGAT 231
www.dacoromanica.ro
232 GEORGE COSTESCU
fi ale lui. Ele s'au näscut nu se stie unde, niel cand, au vibrat in vAzduh
tot asa ca suierdturile ciocärliilor sau ca suspinele privighetorilor ; ele
apartin tuturor celor ce le aud, ca i tuturor celor ce regäsesc sau ghicesc
in ele vreuna din impresiunile dragostei, ale bucuriei sau le durerii lor".
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 233
www.dacoromanica.ro
234 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 235,
local pe care eran ei asezati urma sà fie clädit si ei s'au väzut ne-
voiti sh' se risipeasca pe cheiurile GAT.lei ( de pe exemplul seme-
nilor lor din Paris) sa.0 pe unde ar fi putut, marii nostri das-
&Ali, in frunte cu neasemuitul si de toti regretatul Nicolae Iorga,
au cerut Primarului Bucurestilor sil le cladeascä in miezul ora-
sului un pavilion cu mai multe compartimente intocmite pentru
rostul negotului lor si atunci a fast construit pavil'onul din
spatele Hotelului de France, in fata Palatului Vama-Postei".
www.dacoromanica.ro
Presa bucuresteana.
www.dacoromanica.ro
238 GEORGE COSTESCTJ
www.dacoromanica.ro
BLICURESTII VECHIULUI REGAT 239
' rks-t.",
insä deoarece ziarul lui Ca- , -1!
zavilan, condus cu mull tact
si cu deosebitä pricepere de
vrednicul Iancu Popescu.
primal lui redactor, a in-
fruntat cu vitejie si izbiindit
lupta la care fusese pro-
vocat.
Dintre ziarele ca ca- Portret-sarji al lui Luiggi Cazavillan,
directorul-proprietar al ziarului Universul".
meter politic, in al ara de
(Desen de C. Jiquid1).
-cele pomenite mai sus, au
mai apdrut in r5stimpul dela 1880 la 1906: Vointa Nato-
na.15," (1884), dupit desprixtirea lui Ion Brdtianu de Cos-
tache Rosseti, (and ziarul acestuia din urinii, Romfinul", a in-
cetat de a mai ,,combate" pentru nationali-liberali); ',Demo-
cratia", tot liberal, (1888) la care a colaborat si bdtdiosul ma-
estru al penei gazetdresti Barbu Delavrancea ; Tara", ziar
-conservator, al lui Panait Christodulo, care a apdrut doar piind
in 1903,si care a continuat mai thrziu sub directiunea lui Papa-
mihalopol; Gazeta Poporului" liberará, a hfi Glieorglie Pal-
lade (1895) ; Constitutionalul" al. conservatorilor junimisti ;
Lumea Noud", intemeiat de Ion NAdejde cu colaborarea color
;mai bune pene de 'propaganda a ideilor social-democrate ;
www.dacoromanica.ro
240 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECHIULUI BEGAT 241
www.dacoromanica.ro
242 GEORGE COSTESCL1
www.dacoromanica.ro
BUCURETII VECHIULUI REGAT 243
www.dacoromanica.ro
Teatrul.
www.dacoromanica.ro
246 GEORGE COSTESCU
semAnatul Matei Millo care pArgsea Iasii, orasul lui natal, ca.
poatá face aci nesuparat de nimeni un Teatru pentru luminarea
poporului, asa cum vazuse la Paris, unde fusese trimis cu bursa
a Domnitorului Mihail Sturza spre a se face carturar mare. De
cum a descAlecat in Bucurestii nostri, Millo a pus ochii pe sala
Teatrului Mic a lui Momulo si a hotArilt sg, intemeieze aci un fel
de scoalil actoriceasca din care s'd scoatg dintre tinerii bucuresteni
pe acei ce aveau sti fie ctitorii celui dintad teatru românesc. In
acest scop el juca, cu cei pe cari li convertise la acea indeletnicire,
mai tot reportorial pieselor lui Vasile Alexandri si altele, ba
se apuciase chiar sà serie si el unele, de pe nevoile programului
lui de invatAmiint, pAng.ce ajunse sit poati monta. la Teatrul
Mic spectaeole la care bucurestenii alergau cu multà voiosie si cu
mult simt de pricepere. La sfäruintele boierului moldovean, actor,
se raliara, cu incetul si o seana de boieri bucuresteni si chiar
Vodà Gheorghe Bibescu. Domnitorul fAcu sa se intocmeascà o co-
misie care sA se ocupe cu alegerea locùlui i cu studierea felului
cum s'ar putea ajunge, cu sprijinul Chrmuirei, la ridicarea
Bucuresti a unui edificiu anume destinat teatrului asa cum
al-Ata Matei Millo eh ar trebui sA fie. Sufletul acelei comisiuni
era boierul Ion Samurcas care dupil multh diiscutiune rgusi
decidà pe toti asupra locului unde se alb,' astazi Teatral National
al Bucurestilor. Pe local acela erau atunci in stânga, uncle azi e
palatal Telefoanelor, terenul ce apartinea Comisului Barba Mg-
nescu, cumparat del un anume Stan Taie-cuie ce'l stApiinea de
pe la 1700; alaturi de acela era fostul HOT' al lui Filaret in a c5.-
rui cladire aproape ruinata se adApostea de la o vreme un Orfe-
linat; jar mai la dreapta spre strada Ciimpineanului era local
Merisestilor, mostenit dela un wain al lor pe nume Stroe Sei-
meanul amAndoub." aceste din urmA mArginindu-se spre fund
Cu intinsele locuri din vale ale lui Fiera Brezoianu. Pe acestea ho-
tarA comisiunea sa fach sA. se ridice cadirea ce se plAnuia, tgind
si cele doug strazi laterale. Lucrul pentru asezarefa, fundatiilor fu
de inclatà inceput, de pe planurile arhitectului Heft dela Viena
si cu bani pusi deocamdat'd la indemAnA din averea lui Vod5,-
Bibescu. Dupà doi ani clàdirea fu terminata siinzestratA cu toate
cele de nevoie.
Cel dintai toatru bucurestean institutie de culturg sub gri-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULin REGAT 247
www.dacoromanica.ro
248 GEORGE CCSTESCU
www.dacoromanica.ro
AUCURESTII VECHIULUI REGAT 249
www.dacoromanica.ro
250 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCGRE$TII VECHIULUI REGAT 251
www.dacoromanica.ro
252 GEORGE COSTESCU
tarea ei.
www.dacoromanica.ro
Opera si Opereta.
muzical sau Opera", duph numele ce i-a fost dat
in lumea Apusului, s'a *hin areehiat a noi dintru inceput
TEATRUL
Cu reprezentàriil.e teatrului vorbit. inca din anii de dupiìl re-
volutia de la 1848, un Serghiade a facut o asociatie Cu Papa
Nicola si folosind mai intai vechea salä, delia biserica Alba,.
apoi sala lui Bossel de lana Hanul lui Mircus de pe cala Mo-
gosoaiei, incepuse a intocmi reprezentArt de Opere din repertoriul
italian. Cel dintái se indeletnicea cu atributia de impresur, co-
lindand prin strAinatate si aleatuind trupe de cantAreti cel
de al doilea indeplinind pe aceia do adrninistrator al teatrului din
Bucuresti.
Reprezintarile teatrului de Opera citan sporadiee si destinate
deosebi lumei aleasa a Bucurestilor de-atunci. Ele au dilinuit
tctusi panà dupa ereiarea si alcátuirea societatei noastre de artä
dramatica, cu a carei precAdere In rata publicului bucurestean nu
a moi putut insá, lupta.
Gustul acelui public pentru teatrul de Opera stáruia, asa
ea incetarea manifestarilor lui se simtea din. ce in ce maii mult.-
Inca din primii ani ai folosirei noului teatru, la dorinta
elite" bucurestene, eativa amatori pasionati de muziert intreprin-
será sil angajeze din Italia cate-o trupa de cantAreti buni, caria
adrtugand concursul corurilor romanesti ce aveau eAntareti destul
de priceputi si cu material scenic al Teatrului National. Moya-
sera stagiuni in cari teatrul dramatic se imbina (lela o searà
la alta, alternativ, cu reprezintatiile de Opera. Sistemul acesta
1-am datorit in deosebi intelegerei si dorintei sincere a directo-
rului Grrigore Gr. Cantaeuzino de-a ridica nivelul culturei teatrale
(lela noi si de a da in acelasi timp cantAretilor romani, ce se
ilustrase prin tarile striiine unde isi t'Acuse cultura artisticá,
www.dacoromanica.ro
254 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
UCURE$T11 VECHIULTA REGAT 255
www.dacoromanica.ro
256 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIITLIII REGAT 257
www.dacoromanica.ro
258 GEORGE COSTESCÚ
www.dacoromanica.ro
13HCURESTII VECHIULUI REGAT 259
www.dacoromanica.ro
20 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VEGHIULUI REGAT 261
www.dacoromanica.ro
262 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
.,.
7
, .
"
o
, E
V-
-
° a
t'
'-1 417,40
r YLO
-
'
er;id r
, e-w,
"C,
iártr, e . fr - Z.
'1,-. -i-,
- .ea,.. a
.,,,,
.. E
'
if,a 1 I t
2
9(11-
-
El
t . , ,L
.4,.P...,'_ . .
.
-. . -,=..-,:.-°
_
.
"
r--Im. , - , ,.._. 0.-1
r--f° - ,,a0-4.7. - ,,--,-",r '
I
,
.....". .. '"',!..
r
v. . 4
,
. - . .
4
, 1i;517.7
1,04 OP .11,
". F... .1
, ,
-, A .tr.,
'
-.
r * '-; -
3 L s-
1.4 Cab c.a. -Lt 1 :ca. e.. .,
41111114
nt, Ags.,--Lits--)11111.
www.dacoromanica.ro
Alte institutii de cultura.
INTRE aceste institutiuni de culturà mai vechi se cuvine sa dam
Academiei Romaine" locul de cinste ce i-se cuvine, ca uneia
ce trebuie sA rgmang, adevarata alma mater a indrumArei spre
caile luminei culturale a poporului romanesc in general, avaind si
focarul ei de activitate permanentà aci in Bucuresti.
0 institutie modestà, foarte modestà chiar" cum spunea
d. Alexandru Lepadatu, secretarul general al ei de-acum cu pri-
lejul anivergrei a 73 de ani dela intemeiere (sArbgtoriti in luna
Mai a anului 1941) a,ceasta adunare de fruntasi intelectuali ai
Tarei a fost inteineiata imediat dupil suirea pe Tronul Romilniei
a Domnitorului Carol I, pentru aducerea la indeplinire cAt mai
grabnica a unui Decret al Locotenentei Domnesti a Principatelor
Unite Romano, din 1 Aprilie 1866. Prin acel decret se infiinta
o Societate literal-A Romilna" stabilindu-i-se normele de consti-
tuire si menirea, enuntatii atunci in trei mari deziderate: stabi-
I i rea ortograf iei, in tocm iiea, unei gramatici * i alciltuirea un i i i
Dictionar al limbei romhne.
Creiata inteun moment istoric ciind striiduintele oamenilor
m.ari de atunci ai Neamului rorminesc razuiau la o intregire 'a
poporului RomAn risipit de vitregia vremurilor in care el nu-si
putuse afirma origina si unitatea lui de veacuri phstratà prin
credinta, prin limba si prin obiceiurile ce mostenise din strii.-
buni, programul de atunci era temeiul principial al unei ac-
tiviati ce putea chezilsui infaptuirea acelor razuinti. De-aceia,
la constituirea acestei institutii academice, membrii ei intemeie-
tori au fost alesi dintre carturarii romilni din toate tinuturile
românesti. La ineeput emu numai 21, pa nume: Ion Holiade
Iiii,dulescu, August Treboniu Laurian, C. A. Rosetti si Ion C.
Massim, din Muntenia Vasile Alecsandri, Costache Negrutzi
www.dacoromanica.ro
266 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 267
www.dacoromanica.ro
268 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
r
!,a-.r.
,-
www.dacoromanica.ro
RUCURESTII VECHIULIII REGAT 271
www.dacoromanica.ro
272 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI1 VECHMLIJI REGA'r 273
www.dacoromanica.ro
274 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VLZIIULUI REGAT 275
www.dacoromanica.ro
276 GEORDE CCSTEECU
www.dacoromanica.ro
BUCURE5TII VECHIULUI REGA.T 277
www.dacoromanica.ro
278 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI1 VECHRILUI REGAT 279
www.dacoromanica.ro
280 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
EUCURE$TII VECHIULUI REGAT 281
www.dacoromanica.ro
282 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Educatia si moralitatea
bucurestenilor de-atunci.
www.dacoromanica.ro
284 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
EUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 285
obligat s'A faca aceasta sarind numai pe un picior greseli fiind : punerea
jos a celuilalt picior sau schimbarea lor In cursa', scoaterea calapului din
conturul dreptunghiului sau oprirea lui pe liniile despartitoare.
Oina" jocul din batrani al Hoinarilor despre care se pomene-
'te in piesa Vlaicu-Vocrá cä ar fi fost jucatä si de Voevodul 11.1ircea cel Mare
'in copilaria lui este un joc, in douä echipe pentru baterea unei mingii cu
o dopata lunga din lemn cioplit. Oina a fost decretata. prin 1897, ca joc
colar oficializat ; se mai practica si acum in sanul asociatiilor sportive
scolare. -
Turca", un exercitiu de dexteritate constand In a lovi din sbor si a
trimite cat mai departe cu un ciomagel scurt, o bucata de lemn ascutitil la am-
bebe capete si pe care atingerea cu acel ciornagel pe capetele ascutite o ridica
In aier unde trebuie poi lovita spre trimitere.
Poarca", joc predilect numai la mahala si pe la tara, era leit nobilul
joc de azi ce se chiarna Golf" Cu deosebire ea ai-nostri de-atunci se sei,
veau de-o bata si un ciolan de bou, dela genunchi; In vreme ce azi uneltele
s'au schimbat in crosä" si o mingie de celuloid plina si nu mai mare ca un
ou de bibilic5.
234) Smeurile erau de doufi feluri : cu speteze, cari se inaltau cu
sfoara din papusoaie cat mai mari ca sa poata fi urcat cal mai sus, si cele
turcesti, pentru pustii micuti, acestea facute usor din o bucatica de .hartie
de caiet si din un crfimpeiu de coada din siret de carpa, si putand fi inaltat
cu atá de patru-cinci metri lungime, ele nesuindu-se prea sus.
Arsicele" erau rotulele genuchilor din spate ale mieilor si li-se
mai ziceau si gioale" in mod generic ,iar ca valoare erau deosebite in :
miele, cele provenite dela miei, si soalbe cele provenite dela capre, acestea
fiind ceva mai mari, mai lucioase si mai consistente. Miza de arsice se ase-
za in doua randuri pe pamant si trebuia lovit in acele randuri cu un Ichiu,
adicä o soalba plumbuità si pilitä spre mai indemanateca la ma-wire. Ce
se rasturna din siruri in acea lovire dela distanta, pe depäsire aleasa, era
castigul jucatorului al edrui rand era sa traga. Furtul lor din joc, si prin fuga,
se numea Pui de giol".
www.dacoromanica.ro
2E6 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 287
www.dacoromanica.ro
288 GEORGE COSTESCLI
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TEE VECHIULIII REGYer 289
www.dacoromanica.ro
290 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Biserica veche a Sfantului E'efterie si campul care o inconjura
panä, la 1894.
Un vardist" (gar-
dist ) in prima uni-
formä. a acestor gar-
;
dieni ai Bucurestilor.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIUUTI REGAT 293.
www.dacoromanica.ro
294 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECRIULUI REGAT 295
www.dacoromanica.ro
Moda vremei aceleia.
la inceputul domniei Regelui. Carol I, portul bucuresteni-
PE lor adoptase imbracamintea croita din stofe aduse deafara
si intocmita de pe moda asa-zish nemteasca", in care se aratau
toti icei din clasele de sus ale orasenimei. Deosebire, la bar-
bati, era aceia ea cei din tagma boiereasca staruiau inca in moda
si croiala frantuzesch pe care o adusese bonjuristii" pela 1848.
Moda aceia impunea, chiar pentru tinuta zilelor de lucru re-
dingotte"-a neagra sau albastra inchis, cu pantalonul de cuba-
rea oului de rata si cu jiletca (gilet) din stof à de matasa gal-
buie cu floricele rare de culoare mai inchisa. Cravatele din ma-
tag neagra fara, lustru, inodate gata in nod de funda, de plas-
tron sau de regard ; unii cu gusturi si pretentii de artisti ori in-
telectuali purtau fttsii zise La Vallière", pe care le inodau in
funda mare si moale, in jurul gulerelor albe, tari i inalte, ne-
rasfrânte nici la colturi si cari le tineau gâtul intepenit. Pe cap
purtau numai jobenul (tilindru) sau melon-ul (cipag) palarie
tare in forma rotunda emisferica, uneori de culoare cenusie ; iar,
ca incaltaminte ghetele moi, f Ara vâxfuri adause, fArá deschiza-
tura pe nasturi sau pe sireturi, ei numai cu bizeturi" (besezen)
laterale de ptinza elastica pentru a inlesni tragerea pe picior.
Rufaria se purta numai alba, cu pieptul si mânecutele camasei
intarite in scrobeala si lustruite acestea din urma despartite,
pentru a fi schimbate °data cu gulerele, si f Acute sul ca burla-
nele masinilor de gala. Ciorapii, ca si manusile, de culoare
buie afara de tinuta de gala la care ciorapii erau numai negri
tar manusile glacée", albe ca zapada. Din tinuta domnilor mai
f rtceau parte : ceasornicul cu capace care se purta in buzunarul
vestei si cu li-intisor petrecut prin chiotoarea nasturilor de pe
piept, ranala buzunarul opus uncle la capatul lantului se punea
www.dacoromanica.ro
298 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
n
La stanga :
Portul cucoanelor in
varstä," pe la inceputul
povestirei noastre.
La dreapta :
Portul barbitesc, cu
elegant% aceloras vre-
mull.
www.dacoromanica.ro
zUCURE$T1I NECHIULUI FtEGAT 201
www.dacoromanica.ro
302 G F.0 R GE CO 8' r EL C:1;
www.dacoromanica.ro
La stanga : " o
Costumul de oras al
doamnelor din Ecelasi -N4
epoca. '
tam..
La dreapta :
( Uniforma ofiterllor din
cavalerie, inaintea
i domnlei lui Carol I.
44
"AL VI
.
r It
www.dacoromanica.ro
La stanga
Uniforma ofiterilor
din infanterie inain-
... tea domniei Regelui
Carol I.
r
La dreapta
Costum al doamnelor
din aceiasi vreme.
411.
.1
c _
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 307
www.dacoromanica.ro
308 GEORGE COSTESCII
www.dacoromanica.ro
* . La stáng a :
; 4 Alte costume de oras
ale doamnelor
(1880-90).
.
-4
La dreapta
Tinuta or'aseneascä. ci-
din aceiasi vreme.
www.dacoromanica.ro
t
z :
www.dacoromanica.ro
Politica"...
IN VREMEA
basinuita de aceasta carte, se facea Politica, poate
mai multa ea oricand; dar felul cum era facuta si mai ales
seopurile pe cari ea se intemeia, ,se deosebeau foarte mult.
Bucurestenii de piinä acum vreo patruzeci de ani faceau
Politica mai mull in gluma si pentru ca sa-le treaca vremea sau
sa aila despre. ce vorbi. Naivitatea cu care ei intelegeau sa o
faca era asemenea celei a jocurilor copiilor micuti; avea foarte
mare haz !...
Cum partidele politice ale acelei vremi nu erau decal doug,
poporul suveran era si el impartit in doua tabere cari comba-
teau 24), fiecare pentru printipurile" partidului cu care mer-
geau in alegeri.
Un partid era al boierilor, rentierilor si bogatasilor cu re-
putatie stabilita pe sireaua 246) familiilor din cari se trageau :
celalalt partid era aleatuit din functionarime, mestesugarime si
negustorirne toate alcatuind acea stare de mijloc. numitri
elasa burgheza, al carui rost, de pe practica de-atunci a siste-
mului, era: mai intiii sa cumpaneasch si apoi sa precumpaneascii
echilibrul politic al maselor alegatoare.
Restul, adica golanimea" si prostimea" cum obisnuia, eu
atat pacat, sa numeasca cei mari pe cei farà avere si fara, sti-
inta de carte era sortita sa %ink in operatiunile electorale, ro-
lul lichidului din experienta fizica a vaselor comunicante..
Mijea, pasami-te, de pe atunci mugurii unei organizari cor-
porative vor zice poate cei ce azi cugeta cu nadejde la foloa-
sele unor astfel de intocmiri. Va fi fost poate ceva, dar nu toe-
Sau se cam bateau" intre ele.
Arborele genealogic - exprimat insä cu vorba tureeascä,
obiceiu de prin vremea and stApsanirea era fanariota". ramasin
www.dacoromanica.ro
314 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TH VECHIULUI REGA'e 315
250 bis) Cel pentru care s'ar fi cuvenit s voteze, asa cum faggcluise.
www.dacoromanica.ro
316 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
Un ceatean alegator.
(pesen de C. Jiquidi).
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 319
www.dacoromanica.ro
320 GEORGE coSTEscu
www.dacoromanica.ro
BUCUREST11 VECHWLUI REGAT 321
www.dacoromanica.ro
322 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
iat tt c it REeTir vtainnAti Rt9At
www.dacoromanica.ro
Tipurile bucurestene.
www.dacoromanica.ro
326 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCUHETII VECHIULUI REGAT 327
www.dacoromanica.ro
328 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
PLANSA I-a
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pe parted dreaptii a plansei, in randitri dela stiinga spre dreapta
www.dacoromanica.ro
PLAN$A II-a
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pe partea dreaptit a plarefei, In ränduri dela stiinga spre dreapta
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TIT VEGR.R.TLUI REGAT 329
Innot la plaja ce era atunci sub viile dinspre Agigea; acolo fu-
inau o tigara, pe nisip, si reveneau tot innot acasa, capitanul
chiar Cu ochelarii neclintiti pe has 272) si la dus si la inton.
Dar ponosul cel mai neadevgrat, si de care totusi fama haz
toata tara romaneasca, era cel pe care mucalitul 273) ziarist
G.00rge Ranetti II scosese, prin revistele Zeflemeaua si Fur-
ruca, eoriteului" liberal, avocatul Gh. D. P.allade, un om de o
severa seriozitate, cu deosebire cumpatat, dar care avea cusurul
de a se bucura de o conformatie cam corpolenta 274). Folosind
acest cusur si speculand prin antiteza asupra calitatilor ce ara-
tam ed, avea, George Ranetti i-a scos ponosul ca era un mare
chefliu, cam mitocanos, adorator al femeiloi tot atat de patimas
ca si in Politica si ca fama chiar... poezii.
Versurile pe care i-le atribuia Ranetti Domn' Paladu"
au fost mai tiirziu adunate si Inteun volumas intitulat De inima-
albastra". In acest volumas, plin de scanteieri spirituale, sunt ca-
leva parodien i ce pot fi socotite ca adevarate capo-d'opere" .ale
geniului. Buna-oara, aceasta evocaré a frumusetei parcului nostril
dela Sosea. la vremea dind inflore$te teiul
V
Un parfon de teiu te 'mbata, O Natur asa de fainä,
n'am vAzut asacevasi ! pAn'la cel mai oltem 278) grad
te-ameteste, Dom'le 'ndatA ca s5 stai M'A' de hainä,
par'c'ar fi taman mismas. nu e nici la Karlisbad !... 2791
www.dacoromanica.ro
330 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
EUCURE$TII VECIINLUI REGAT 331
www.dacoromanica.ro
332 GEORGE COSTESCLI
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T11 VEGRIGLGI REGAT 333
www.dacoromanica.ro
334 GEORGE COSTESCti
www.dacoromanica.ro
0
www.dacoromanica.ro
Evlavia bisericoasa.
al unei firi totdeauna voioasa, 1-au avid bucu-
restenii
HARuLacesta, de-attinci pentruca sufletul lor candid avea o deose-
bah' inclinare spre cel mai strasnic optimism. Mara de asta, tot ce
faceau era pornit doar de la ei, iar nu din spirit de imitate sau
de Mod& ea acum. Credeau fara sa cerceteze, in obiceiurile
lasate de stramosi. si Oman toate sarbatorile calendarului bise-
ricesc respectand datinele lor. Isi iubeau Tara si Neamul asa cum
Meuse toti ai lor, pang, in negura vremilor cele mai vechi, si de
aceia se veseleau la bate sarbatorile noastre nationale ea si la
cele ale lor, familiare. Toate sarbatorile si Duminicile, ei le ini-
parteau intre credinta sufletului si bucuria inimei lor.
In Bucuresti erau ca si astAzi peste o suta de biserici
intre care si cateva manilstiri de ctitorie domneasca, precum :
cea a lui Radu-Voda, din veacul al XV-lea a Domnitei Balasa
si cm dela Sf. Gheorghe-Nou, ridicate de neamul Brancovenilor
in veacul al XVI-le a Sfiintului Spiridon, zidita la inceput in
stilul gotic, din avutul Donmitorilor Ghiculesti cea dela Curtea-
vale, a sfantului Anton, ctitorita de Voevodul Mircea cel batran
inca din al XIV-lea veac si unde era datina sa fie un4i tot Dom-
nitorii Tarei, aceia a Sarindarului '(san Pomenirei) ridieatil de
Matei-Basarab pela 1634 si pentru a carei sfintire la deschidere
Voevodul a chemat sa slujeasca pe Mitropolitul Macarie din An-
tiochia, biserica Dobrotesei, veche cat orasul acesta biserica
Oltenilor ctitorita si chiar zidith cu mainile enoriasilor ei, si in a ea-
rei clopotnita s'au inchis pe vremea Zaverei286) vreo patruzeci
de greci Prigoniti, care au fost mgcelariti de turcii lui Mehmet-
Pasa al Silistrei chiar in euprinsul sfantului lacas ; apoi bise-
286) Revolutia greceascà a Eteriei dela 1821.
22
www.dacoromanica.ro
338 GEOI1GE: COSTESCI1
www.dacoromanica.ro
Biserica Sf. Gheorghe-Nou
vechea $i frumoasa ctito-
rie a Brancovenilor.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 341
www.dacoromanica.ro
342 GEORGE COS"TESCV
www.dacoromanica.ro
BIJCURESTII VECHIULUI REGAT 343
www.dacoromanica.ro
344 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHTULTJI REGAT 345
www.dacoromanica.ro
346 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 347
www.dacoromanica.ro
348 GEORGE- COSTESCII
www.dacoromanica.ro
EUCURE$T11 VECHTULUI REGAT 349
www.dacoromanica.ro
350 GEORGE cosTEscu
www.dacoromanica.ro
hGCURESTÙ VECHIGEW REGAT 351
www.dacoromanica.ro
352 GEORGE COSTESCO
www.dacoromanica.ro
tUCURESTII VECHIULIII RECAT 353
www.dacoromanica.ro
354 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 355
298) Näframa pe care este inchipuitä u ma fetei lui Isus din timpul
ingropäciunei lui.
www.dacoromanica.ro
356 GEORGE COSTESOU
www.dacoromanica.ro
Petrecerile incleitinate.
www.dacoromanica.ro
358 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECHTULUI BEGAT 359
www.dacoromanica.ro
360 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TH VECHIULUI REGAT 361
www.dacoromanica.ro
362 GEC:MOE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCUREETII VECHIULUI REGAT 363
www.dacoromanica.ro
364 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TII VECHIULLTI REGAT 65
www.dacoromanica.ro
366 dtORGE COSTESCIi
www.dacoromanica.ro
Alte petreceri ale bu-
cure*tenilor de atunci.
www.dacoromanica.ro
368 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
., Li ,-,,
1
,
IC 1a
1:;111111111?
r'
..
, ....,..,. 1
î
I- c,..., "
-.4 .s.
N.. Art f1't ,.
a
lie, i 1
S
jiki4E 6.,
t 1,....1.....,.
-
11
^V
'
i.
"\.. I .
www.dacoromanica.ro
IkUCURESTII VECHIULLTI REGAT 371
www.dacoromanica.ro
372 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
f
, 4;IF 4:
, ,Ltzt.'"
-*we
r.
. ,
ki
4Isik,
,.. 07....zr
.. .
*--.4";--7 .
..... Vvil , 4.7..i;
Lit4W it- I- Crvt..
141?'
A
.1- 1,n .- ,... ...
0 _
I.
t,
www.dacoromanica.ro
I3UCURESTII VECHIULUI REGAT 375
www.dacoromanica.ro
376 EORGE COSTESC U
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGAT 377
Life" din col tul strazei Franklin, si cafeneaua lui Kiibler dela col-
tul stradutei Imperialä de liing5. Palatul Regal. Patronul meth
teia din urinii era Un fost inginer de originä .austriac, din perso-
naltil tehnic al cAilor ferate adus pentru lucràrile concesiunei rä-
inastt de poininii a lui. ..:;trusberg. Acolo se adunau pensionarii cei
niai Cu azà si luine din colonia germanä a orasului; mai pe urmil
s'a injghebat si un cerc de intelectuali ce cuprindea pe unii scrii-
tori, muzicanti si maestrii in artele plastice, cum de pila eran:
Mircea Demetriade, Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel si
Stefan O. Iosif, Ilarie Chendi, Iuliu C. Kävescu, Stefan Petica si
altii, dintre cei profesorul de violoncel si dirijor al or-
c.hestrei -Teatrului National Costache Dumitrescu, mae,strul Al-
fons Castaldi, George Stefiinescu dirijorul orchestrei Operei
nuastre, si decterul 'Tempea distins muzician amator; pictoril
Stefan Luchan, Killion Loghi si Eugen Voinescu; sculptorii C.
G-eorgescu, D. Paciurea, Fritz Storck si Oscar Sphtlie, cum si
câtiva actori cu faimä cum erau: Ion Anestin, N: Hagiescu, Va-
sile Leonescu, Vasile Toneanu i Niculae Soreanu. Cenaclul acesta
era sub presedintia de vechime a lui Mircea Demetriade si se
sea instalat la un sir de patru mese ahlturate din fundul localu-
lui, la geamurile din spre corpul de gardà al Palatului Regal,
unde nu se putea a.seza nimeni eat% doar de Kiibler-insusi, sin-
gurul Cu care cei de-acolo se invoiau de minune.
Pe Plata Te.atrului eran: cafeneaua cofetäriei lui Fialcowski
uncle se aduna un cerc mai mult al actorilor si al gazetarilor.
Acolo erau de gäsit in fiecare zi dupà amiazil: papa Gri-
gore Ventura redactor la ziarul Timpul" si ta.tAl marei noastre
artiste Marioara Ventura, Nicu Caludescu dela aceias redactie,
Dumitru Rosseti-Max tatäl lui Radu D. Rosseti, Alex. Polizu-
Micsunesti autor dramatic al acelor vremi, cäpitanul Ursache au-
torul piesei O crisnicie", cea dintâi comedie modernä jucatil pe
scena Teatrului National *i altii toti fiind prezidati de Care
Ion L. Carageale.
Dincolo de Teatru, la Terasä, era un alt cerc, acesta insä al
recrutilor escadronului de Paranseni i al ciracilor condeiului
aazetärese, laolaltA cu muzicanti si cu grupul actorioesc eretic
dela Opereta din grädina Terasei, toti cafegii" pätima*i si
admiratOri) entuziasti ai capel-maistraritei nemtoaicä dela or-
chestra ce, in toate dupä-amiezele si seara, cänta concerte de
promenadä" pentru bucuresteni.
www.dacoromanica.ro
S78 GEORGE COSTESCU
Gel mai cu fainiä cenaclu buctirestean era irisa eel dela cafe-
neaua lui Capa. Acolo era cercul exclasivist al seriitorilor si ga-
zetarilor politicei militante si unde gäseai oricând pe: Nicu
lipescu, directorul-proprietar al ziarului Epoca"; pe George En,.
Laliovary, directoral-proprietar al ziarului L'Independance
Roumaine ; pe bratiosul bAträn Nicá Valentineanu, fost amie
intitn al lui Vodil Alexandru Ion Caza i apoi director al ziarului
Reforma ; pe Nae T.
Orasanu - Nichipercea,
,..
directoral nenumitra-
tele foi de satira poli-
6 i'.19 tieä 327) intre cari si
accia dela cari
mirtsese porecla ce pur.
ta ; pe Victor Ionescu,
clirectorul-proprietar al
s's 15, ziarului Actiunea" cu
al lui alter ego, deli.
catul dar impetuosul
Costica Nicolau ;
Thstaforu si pe Gri-
gore Ventura insotit
de nelipsitul san to-
varäs, cainele Leandra,
pe Timoleon Pisani si
pe Ghitil RAdulescu-
/.krilibald dela Epoca",
Portretlarj5 al lui .Claymoor.
pe Misu Väeilreseu-
(Desen de C. Jiquid». Claymoor, cronicarul
mondial" si pe Mauri-
eiti Colien-Linaru, cronicarul muzical al ziarului francez de mai
sus, pe Dumitru Ordnescu-Ascanio, tradue'ätorul in versuri al lui
Horatiu; pe elegantul poet romantic Duiliu Zamphirescu; pe D. Ro-
seti-Max,.cel mai fin- ironist al condeiului in acele vremuri; pe
Const. Stamatin-Nazone directoral foaiei satirico-politica säptil-
manalä .,Tocila" impreunä Cu neuitatul artist caricaturist Cons-
tantin Jiquidi, pretiosul colaborator al lui ea si al lui Oräsanu in
'
327).Pentruca pe fiecare le suprima Cenzura, Ceiace il silea sd le schim-
be numele.
www.dacoromanica.ro
4,773, "r - -
?;.)
' r.% 44..
-
..0;:;t4" I
4; .
p,
T
- - _
-
-.
- c
Cafeneaua Terasa" de ling& Teatrul National, unde se ridicd azi Palatul Telefoanelor.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULGI REGAT 381
www.dacoromanica.ro
82 GEORGE COSTESCII
lialbe ce, tocmai prin anii aceia si din initiativa beráriei Capita-
nului, dela statuia lui Gheorglie Lazar, au fost intrecute de noua
unitate de m'Asura' a Tapilor" ce au castigat curiind pentru con-
sumatie si pe cucoanele eari Orla atunci nu beau bere decat din
paliare de apg.3")
Megiesii cursului de apg al Diimboviitei din oras si lumea co
era mai greoaie la iesitul din casa, luase obiceiut de-a a se pre-
umbla si pe minunatele bulevarde ale celor doug, cheiuri ale
care, cu trotuarele lor destul de largi si curate, cu umbra
si rácoarea pomilor crescuti pe ai-nbele laturi ale fiecáruda, i cu
adierea ce se ridica dintre inalurile adkncite si inierbate ale apei,
erau un foarte nimerit loe pentru asaiceva.
Loc de atractie, scornit din preocupárile patriotice si artis-
tice ale bucurestenilor vechiului regat si care a fgcut mula vtdvg
in vreme.a lui, a fost catva i acee expozitie de lángá fostul sediu
al Primáriei orasului (pe strada Coltei), cunoseutá sub denumi-
rea de Panorama Grivitei. Clgdirea ei avea Inatisarea unui Oirc,
iar in interior era fixatá, pe toatá lungimea ciculará a peretilor,
o fresa' pricturalá amintind cele mai insemnate episoade ale is-
toiei rásboiului nostru pentru cucerire,a, independentei de sub
suveranitatea Tureilor, din 1877. Fresca aceia era opera unui
pictor al cárui nume nu ni-1 mai amintim si era executata' in asa
fel cit luptg,torii de pe planurile din fatá, apareau privitorilor
aproape in mgrime naturalà. Valoarea picturalg, -a ei era apre-
ciabilg, farg." sg li fost exceptionalá ; a avut insg, meritul do
a prilejui,' dupg trecerea unui sfert de veac, o reinviorare pa-
triotich loarte utilg noilor generatiuni de-atunci.
329) Origina denurnirei ,,Tapului" de bere este numele celui mai re-
numit berar din Munchen, Bock, (care in nemteste insearrinä tap" si care
nume a trecut la Paris sub forma un bock da bière" justificând ea e vorba
de o bere bun5 ca din fabrica lui Bock.
www.dacoromanica.ro
bUCtiRE$TII VECHIULIII REGAT 883
tiuni, puteau sä, le .gilseascà prin unele grádini ale orasului ori
ale celor douà (mai tilrziu, troj) fabrici de bere, sou la reprezen-.
tatiiile Circului si ale Varieteurilor" dela Hugo (salá con-
struitá prin 1895 in spatele Báncei Nationale) si din sala Brtilor
Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta. Genul de spectacole ca
acestea din urmri cari atunci tdneau, dar cu mai multri decentrt,
local Cinematografelor de-ecum, aran premergátoarele
ciliar auxiliarele formiireii gustului publtic ,pentru teatrul pro-:
priu-zis.
Pentru prilejuirea si a preumblárei in aer curat" era mai
ales mica scená. dela Bufetul din gradina Cismegiului, unde mult
admiratul cupletist George Ionescu a fácut o destul do frumoasil
carierá distdind lumea cu cupletele si cu monoloagele lui.
Distractia muzicalrt populará 6 faceau atunci cele trei muzici
militare. Despre aceste muzici care ciintau, plátite de Primárie,
Diminicile dimineata si dup5, amiazá si Joile numai dupá amiazá
In Cismigiu si la Sosea" aláturi de bufetele respective, se poate
spune, cu drept cuviint, ca ele au invátat pe bucuresteni buchile
muzicei mai aleasd a ,ompozitorilor straini Cu reputatio uni-
versalá.
Cismegiul" a fost In aceasta peivintA parcul-scoalrt al ce-,
t'Acudo'. Capitalei spre multe din inclinárile frumoase si utile
ale unui traiu public mai ales. In acest Pare, in mijlocul unei ve-
getatii naturale din cele mai frumoase, bucurestenii si-au petro-
cut ceasurile lor libere adinirkind guija pomilor si a florilor si
invittiind 4, le iubeascá, ascultand muzicri bung si incepAnd sá
o inteleagri, and copiilor lor loe de »acà sanAtoasá. si aleasá,
lar adultilor prilej de exercitii fizice de viislire si patinaj si obis-
nuind familiile cu petrecerile câmpenesti. Tot el a fost raiul
celei dintAiu Expozitii a Bucurestilor, care a fost organizatrt in
vara anuului 1886. Initiativa acelei expoZitii o datorám ini-
mosului boier Dumitru Butculeseu, Intemeietorul miScrtrei co-
operatiste intre bucuresteni. El a pus la cale atunci intnánun,
cheierea diferitelor meserii pe asemeni principii si, spre a le im-
bia mai mult la intelegerea foloaselor lor, a pornit sá adune pro-
dusele exceptionale prin iscusinta si frumusetea lor, ale tuturot
meseriilor manual° din toate ramuri le, ceriind apoi Primarului
Bucurestilor ingaduirea de-a intocini expunerea lor vederei pu-
blicului in acel pare al orasului. Cismigiul a luat atunci infriti-
sarea modernizatri" ce a fost apoi neintrerupt urmatri. La-
www.dacoromanica.ro
384 GEORGE COgTESCti
www.dacoromanica.ro
a
;..
Localul Circului Sidoli, inainte de clädirea pe locul lui a Casei Rural:a" din strada Sapientei.
www.dacoromanica.ro
BUCLTRETII VECHIULUI REGAT 387
www.dacoromanica.ro
388 ÒEORGE COSTESCLt
www.dacoromanica.ro
BLICURESTII VECIMILUI REGAT 389
www.dacoromanica.ro
390 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 391
www.dacoromanica.ro
392 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
_
r
.7. _
,
r
74
" C
4. 4,0
el0 "".4
...
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII VECHIULUI REGA'r 395
www.dacoromanica.ro
396 GEORGE COSTESCU
www.dacoromanica.ro
BUCUEESTII VECHICLUI RE-6AT 397
www.dacoromanica.ro
h
tell Mel."'
www.dacoromanica.ro
1NTRERUPAND astfel aceste amintiri, adicd in toiul desfii-
surdrei lor, ne oprim inadins la capeitul unor vremuri
cu allá infeitisare, pentru ca sá punem o temeinicii hotdrnicire
mire timpul cercetat f i acela care a urmat apot.
Cei care le-ant citit cu luare aminte vor fi geindind pm,*
grija noastrd fag de inoiturile ce ne niipildesc dela o vrente,
pare cant exageratd, ca $i laudele ce am adus celor de-atunci. Ei
vor fi socotind chiar cii fiecare vreme are oamenii si stdrile
ei de lucruri, care nu pot fi nici rele intru toate, nici fiird de
cli sururi.
Rdspunsul nostril e cd, in mod firesc, acestia catii sá aibä oa-
recum dreptate ; dar nu chiar pe deplin.
Cd, din fuiorul povestirei acelor vremttri indeptirtate, vom fi
tors poate i uncle fire mai noduroase ori altele prea firave ; sau
cd, din bate, unele vor fi riisucit f i ceva fdriintituri de scaitt,
si asta poate fi adevdrat. Dar sd nu late cei ce au indriigit asa
de ovan tnasinile cele noi i rosturile la care ele ne-au impins, cd,
desi mriinile ce au tinut.caierul acelor vremuri erau mai scorojite,
iar degetele ce au tras (Lode fire nu erau chiar asa de lustruite
viipsite ca acele ingrijite de manichiurezele" de azi, totusi fuio-
rill acela era din lâna ceo mai curatd a oilor noastre, kind toarsil
in zumzetul cantecelor noastre beitranesti si al cdror ghiers se
imhina de min une cu sí ârâitul fusului.
Sd nu se uite iardsi cei firele acelea, bdtute la rdzboiul casei
fiecdruia, teseau straie Mrá moarte; dinteo ptinzd ce se intdrea
din ce era mai bdtutii de femeile de-atunci, pe prundisurile din Ba-
24,1
www.dacoromanica.ro
XII
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL CARTEL:
Pagina
Leimurire VX
In alte timpuri 11 25
Infätisarea orasului intre anii 1866-1906 27 50
Clädirile istorice si de iolos public 51 78
Ciminurile cetatenilor 81-113
Binefacerile Comunei" si traiul gospod&resc 115-132
Categoriile sociale 135-144
Mestesugurile primare si desvoltarea industriei 147-160
Propásirea si decaderea negotului bucurestean 163-191
Administratia edilitara si .Politia 193-217
Miscarea cultural& -- marile ei infaptuiri 219-235
Presa bucuresteana 237 243
Teatrul 245-252
Opera si Opereta 253-262
Alte institutii de cultura 265-282
Educatia si moralitatea bucurestenilor de-atunci 283-295
Moda" vremei aceleia 297-308
Política" 313-323
Tipurile" bucurestene 325-334
Evlavia bisericoasa 337-356
Petrecerile indatinate 357-366
Alte petreceri ale bucurestenilor de-atunci 367-397
Incheiere XI XII
www.dacoromanica.ro
Autorul aduce ctilduroasele lui multu-
miri d-lui Dinu V. Rosetti, directorul
Muzeului Municipiului Bucuresti, pentru
colectia fotogratiilor cu veden i ale ora-
sului, si d-nei Maria Vasiliu pentru Trn-
prumutarea originalului stampelor cu
Tipuri bucurestene" ale lui Constantin
Jicquidi datoritti cdrora a putuf
ilustra atAt de bogat aceastä lucrare.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
E
F..11.111.11111iiilltliiiiiiii iuiiuiuiisiuiiiiuuciuiii,isipiiiiiipiuiiui11.1111111111111111.11111111111111111.1111111.0101111111111mInir