Sunteți pe pagina 1din 79

ECLESIASTUL

Introducere
„Nu cunosc o lucrare mai distinsd, care sd prezinte cu mai multd pastime
deopotrivd durerile si pldcerile gustate de muritori, care sa aprecieze mai
exact esecurile si succesele lor, care safie mai sublimd m nobletea tristetii;
nici un alt poem care sa pledeze cu mai multd ardoare pentru iluminarea
spiritului."
-E. C. Stedman

I. Locul unic in Canon capitolul 1 este doar partial adevarat; e ade-


Eclesiastul este singura carte din Biblie a varat ca o generatie urmeaza alteia, dax nu
carei unicitate, eel putin, nu a fost niciodata e adevarat ca pamantul dainuie Tn veac
pusa sub semnul Tntrebarii, desi aproape (vezi Ps. 102:25-26 si 2 Pe. 3.7, 10). De
toate celelalte aspecte legate de ea au fost asemenea, urmatoarele afii-matii, daca sunt
puse la Tndoiala (spre exemplu, paternitatea luate a?a cum se prezinta, nu sunt adevarate
ei, data, tema si teologia sa). deloc: „Nu este altceva mai bun pentru om
Motivul pentru care aceasta carte pare sa decat sa manance si sa bea $i sa-si Tnvese-
contrasteze radical cu restul Cuvantului lui leasca sufletul cu ce este bun din munca
Dumnezeu este faptul ca prezinta doar mo- lui" (2:24). „Omul nu are nici un avantaj
dul uman de gandire „sub soare." Sintagma fata de animate" (3:19); si „Cei moni nu
aceasta sub soare constituie cheia princi- stiu nimic" (9:5).
pals a descifrarii Eclesiastului. Faptul ca se Totus,i, dacii n-am avea revelatie de la
repeta de douazeci si noua de ori indica per- Dumnezeu, am ajunge, probabil, si noi la
spectiva generala a autorului, a carui cau- aceleasi concluzii.
tare se margineste la sfera.pamantului, Tn
efortul sau de a dezlega enigma vietii. $i Eclesiastul ?i chestiunea inspiratiei
toata aceasta cautare se desfasoara Tn min- Cand spunem ca unele din concluziile
tea sa, fara ajutorul lui Dumnezeu. trase Tn aceasta carte „sub soare" sunt doar
Daca nu vom tine cont mereu de aceasta pe jumatate adevarate si ca unele sunt de-a
cheie: sub soare, Tntreaga carte ne va con- dreptul neadevarate, cum se rasfVange
frunta cu probleme extraordinar de man, aceasta asupra inspiratiei Eclesiastului?
deoarece va contrazice restul Scripturii, Raspunsul este ca nu atecteaza chestiunea
prezentand doctrine straine si promovand o inspiratiei nici catusi de putin.
morala de factum eel putin discutabila. Cartea aceasta se Tnscrie Tn Cuvantui
Dar daca ne vom aminti ca Eclestiastul inspirat al lui Dumnezeu. Este insuflata de
este un compendiu de Tntelepciune umana, Dumnezeu Tn sensul ca Domnul a rcinduit
nu divina, atunci vom Tntelege de ce unele ca ea sa fie inclusa in canonul Scripturii.
din concluziile sale sunt adevarate, altele Noi sustinem inspiratia verbala, plenara a
doar pe jumatate adevarate iar altele total Eclesiastului, in acelasi grad Tn care sus-
neadevarate. tinem inspiratia celorlalte carti ale Bibliei.
Sa dam cateva exemple: Eclesiastul 12:1 (Vezi Introducerea la Vechiu! Testament,
este un sfat bun, valabil si demn de primit de laTnceputul Comentariului.)
pentru tinerii din toate veacurile - cu ade- Dar car|ile inspirate ale Bibliei contin
varat, ei trebuie sa-si aminteasca de Crea- uneori afirmatii facute de Satan sau de
torul lor Tn zilele tineretii lor. Versetul 4 din oameni care nu sunt adevarate. La Geneza

795
796 EclesiastuI
3:4, de exemplu, Satan i-a spus Evei c3 nu afla o multime de cuvinte si constructii gra-
va muri daca va manca din fructul pomului maticale care nu au existat decat mult mai
din mijlocul gradinii. Desi a fost o minciu- tarziu, In timpul captivitatii babiloniene sau
na, afirmatia a fost citata In Scriptura pen- chiar mai tarziu.
tru a ne invata ca diavolul a fost un minci- Pentru majoritatea evangheliciior, in-
nos de la Inceput, dupa cum remarca si Dr. treaga idee de a pune cuvinte in gura lui So-
Chafer: lomon pare a fi un procedeu Iiterar nelegi-
tim, care le sugereaza cres,tinilor occiden-
De§i inspiratia consemneaza neadevarul lui tali, daca nu altceva, eel putin intentia de a
Satan (sau al oamenilor), ea nu justified minciu- induce in eroare.
na, nici nu o sfinteste. Ci reda cu exactitate $i Argumentele pro si contra sunt com-
fidelitate ceea ce s-a spus - fie bine, fie rau.-i plexe si aproape interminabile, drept care
nu ne putem permite sa le abordam In
intrebuintarea gresita a Eclesiastului cadrul de fata. Este suficient sa spunem a\
Tocmai pentru faptul ca" prezinta gandi- nici una din obiectiile formulate Impotriva
rea omeneasca „sub soare," EclesiastuI este paternitatii solomonice nu sunt insurmon-
una din cartile cele mai Indragite de sceptici tabile. CaYturari cu un Inalt simt al raspun-
si de cultele false, fiind citata exhaustiv de derii, precum Gleason Archer, arata ca a
ace?tia pentru a-sj sprijini doctrinele lor crede ca Solomon este eel care a scris
eretice sau lipsite de credinta' referitoare la aceastacarte este Tnca o optiune valabila.2
moarte sau la viata de apoi. De pilda,' oa-
menii acestia smulg versete din contextul Argumentele In favoarea opiniei ca
lor, pentru a nega nemurirea sufletului si Solomon este autorul Eclesiastului
doctrina pedepsei vesnice. IntrucSt teoria traditionala Inca nu a fost
Dar ei nu introduc niciodata cheia in infirmata cu destula justete - oricat ar fi de
broasca. Nu le spun victimelor lor ca Ecle- nepopulara la ora actuala- noi consideram
siastuI prezinta Intelepciunea omeneasca ca eel mai prudent este sa sustinem patemi-
sub soare si, prin urmare^ aceasta nu este o tatea solomonica.
sursS valabila de texte care sa demonstreze InU"e indiciile indirecte dupa care Solo-
doctrinele credintei creatine. mon este eel care a scris cartea se numara <?i
textul de la 1:1 si eel de la 1:12, potrivit
II. Patemitatea carora scriitorui este numit „fiul lui David,
Pana in secolul al ?aptesprezecelea cei regele lerusalirriului." De?i termenul „iiu"
mai multi evrei si crestini credeau ca poate si se refere si la un descendent de mai
Solomon este eel care a scris cartea tarziu, aceste referiri, cand sunt cuplate cu
EclesiastuI. Cu un secol mai devreme, Mar- detaliile directe ce se conformeaza bio-
tin Luther a respins patemitatea lui Solo- grafiei cunoscute a Regelui Solomon, con-
mon, dar el a fost o exceptie. fera greutate acestei pareri.
Multi vor fi surprinsi sa afle ca astazi cei Intrucat scriitorui afirma ca „a fost"
mai multi carturari biblici - Intre care si rege, multi considera aceasta afirmatie
unii conservatori - cred ca aceasta carte nu drept b dovada a faptului ca scriitorui nu
a fost scrisa de Solomon, ci a fost prezen- mai era rege.la data la care a scris Ecle-
tata intr-un cadru solomonic, nu cu scopul siastuI. In consecinta, spun ei, nu se poate
de a induce In eroare, ci din ratiuni literare. ca Solomon sa fi scris aceasta carte
deoarece se stie ca el a fost rege toata viata,
Problema care se iveste in legatura cu pana la moarte. Dar nu este neaparat nevoie
patemitatea lui Solomon sa se traga aceasta concluzie. Daca a com-
Principalul argument In favoarea respin- pus caitea EclesiastuI la batranete. e normal
gerii opiniei traditionale conform careia sa se fi exprimat In felul In care s-a expri-
autorul cartii EclesiastuI ar fi fost Regele mat, referindu-se la trecutul Indepartat.
Solomon este de ordin lingvistic. Cu alte Referirile istoricc directe din cartea
cuvinte multi experti sustin ca In carte se EclesiastuI se potrivesc exact faptelor
Eclesiastul 797
cunoscute despre Solomon - si nici unei (datand din secolul al doilea i.Cr.) contin
alte persoane. fragmente din Eclesiastul.
Solomon a fost un rege in Ierusalim: (1)
cunoscut. pentru marea sa intelepciune IV. Fondul si tema cartii
(1:16); (2) pentru marea sa bogdtie (2:8); Daca ne bazam pe faptul ca Solomon
(3) §i ca unul care nu si-a refuzat nici o este eel care a scris cartea Eclesiastul, a-
pidcere (2:3); (4) de asemenea, caunul care tunci ne este usor sa urmarim fundalul
a avut multi servitori (2:7); si (5) ca unul istoric si tema cartii, cu destula incredere.
care s-a remarcat datorita programului sau
impresionant de construe^. si de infrumu- Cautarea lui Solomon
setare (2:4-6). La un moment dat in viata sa, Solomon
Traditia iudaicd5 ti atribuie lui Solomon s-a decis s'S caute sensul adevarat al exis-
redactarea Eclesiastului. Tot as.a au proce- tentei umane, fund hotarat sa descopere
dat §i carturarii crestini veacuri de-a r&ndul viata ideala. Dotat peste masura cu intelep-
pana in perioada moderna. ciune si scutit de privatiuni (1 Regi 10:14-
Aceste probe, conjugate cu faptul ca 25; 2 Cro. 9:22-24), Regele Solomon a
argumentele de ordin lingvistic pe care se crezut ca daca era cineva pe lumea aceasta
mtemeiaza teoria ca Eclesiastul ar fi fost care putea sa gaseasca satisfactie deplina
scris de o alta persoana decat Solomon, au atunci negresit el era acea persoana.
fost in mare parte infirmate despeciali?tii Dar Solomon si-a impus o conditie dupa
in ebraica clasica, ne fac sa optam pentru care avea sa se desfasoare aceasta' cer-
conceptia traditionala, acceptata atat de cetare: el va cauta in modul sau propriu,
evrei, cat si de crestini, ce sustine paterni- dupa criteriile stabilite de el. El a sperat ca
tatea lui Solomon asupra Eclesiastului. propriul sau intelect il va invrednici sa
descopere secretul implinirii in viata, fara
III. Data s& apeleze la revelatia divina. Avea sa fie
Daca acceptam ca autorul uman al cartii explicatia- unui om fara ajutorul lui
Eclesiastului a fost Solomon, atunci putem Dumnezeu. Solomon va cauta „sub soare"
stabili ca opera a fost redactata in jurul anu- binele suprem in viata.
lui 930 i.Cr., presupunand ca a scris la o
varsta inaintata, cand era deziluzionat de Constatarile lui Solomon
viata consacrata satisfacerii eului pe care o Cautarea dupa sens intreprinsa de So-
traise. lomon s-a sfarsjt cu o concluzie cat se poate
Iar daca respingem faptul ca Solomon ar de sumbrS, conform careia viata este „de-
fi „Predicatorul" (Koheleth), atunci datele sertaciune si goana dupa vant" (1:14).
intre care se incadreazS cartea ar cuprinde DupS cat si-a putut el da seama, via|a sub
un interval de aproape o mie de ani."4 soare nu merita efortul investit in ea. El n-a
DatoritS ebraicii de factura relativ tlrzie fost in stare sa gaseasca" implinirea sau sa-
in care cred unii carturari ca a fost redactata tisfactia deplina si durabila. In pofida
caitea (de§i Archer prefera sa numeasca uriasei sale bogatii si intelepciuni, el n-a
limbajul „unic" mai degraba decat „tar- fost in stare sa descopere viata ideala.
ziu"), in general inyatatii au plasat aparitia Si, desigur, concluzia trasa de Solomon
cartii in era post-exilicd tdrzie (cca. 350- a fost cea corecta. Daca cineva nu se ridica
250 i.Cr.). Unii evanghelici prefera insa deasupra soarelui, viata este un exercitiu al
perioada imediat precedents, numita pe- zadarniciei. Suma tuturor lucrurilor pe care
rioada persona tdrzie (eca. 450-350 i.Cr.). ti le poate oferi viata nu poate satisface
Cea mai recentS data posibila a aparitiei inima omului. Pascal este eel care a afir-
cartii Eclesiastul trebuie cuprinsa in, inter- mat: „ln inima omului exista un vid pe care
valul 250-200 i.Cr., deoarece cartea apocri- Dumnezeu 1-a lasat, pentru a putea fi
fa Eclesiasticus (datand din jurul anului umplut doar de El." Iar Augustin a remar-
190 i.Cr.) a recurs in mod sigur la cat: „Tu: ne-ai creat, o, Doamne, pentru
Eclesiastul iar Sulurile de la Marea Moarta Tine §i inima noastra nu va gasi odihna
798 Eclesiastul
pana cSnd nu se va odihni Tn Tine." bajbaie Tn cautarea adevarului, recurgand
Experienta Iui Solomon a anticipat ade- doar la facultatile sale mentale, recunoaste
varul cuprins in cuvintele Domnului Isus: realitatea Fiintei Supreme.
„Oricine bea din aceasta" apa va mseta din Dar Tn timp ce oricine poate sti ca exista
nou" (loan 4:13). Apa acestei Iumi nu poate un Dumnezeu (Elohim) care a creat toate
sa ne asigure satisfactie durabila. lucrurile, Dumnezeu Tn ipostaza de lehova
Cautarea lui Solomon dupa realitate a fost poate fi cunoscut doar prin revelatie spe-
doar o etapa temporara, un singur capi-tol din ciala. Prin urmare, repetatele referiri la
biografia sa. Nu stim ce varsta a avut cand s-a Dumnezeu (Elohim) din aceasta carte nu
angajat In aceasta cautare dupa adevar, dar se trebuie echivalate cu credinta. Tot ce pot
pare c3 nu mai era tanar cand demonstra ele este faptul ca creatia aduce
s>aredactatjurnalul acesta(l:12; 11:9). In cele marturie existentei lui Dumnezeu si ca cei ce
din urma, Solomon a reusit sa-si ridice tagaduiesc existenta Sa sunt niste prosti (sau
privirea mai prestis de scare, ceea ce reiese „nebuni," Ps. 14:1; 53:1).
limpede din faptul ca, Tn cea mai mare parte,
trei carti din Biblie i-au fost atribuite. Dar De ce avem nevoie de Eclesiastul?
pacatul si decaderea care i-au umbrit ultimii In mod inevitabil se ridica Tntrebarea: „De
ani din viata ne amintesc cat de grav poate fi ce a randuit Dumnezeu ca o carte ce nu se
regresul unui credincios si cSt de ridica niciodata deasupra soarelui sa fie
nedesavarsite pot fi chiar si cele mai stralu- inclusa Tn Sfanta Scriptura?"
cite tipuri5 ale Domnului Isus. Mai Tntai de toate, cartea a fost inclusa
pentru ca nimeni sa nu mai trebuiascli sa
Solomon si Dumnezeu tr^iascS dezolanta experienta a lui Solomon
Este evident ca Solomon a crezut Tn de a cauta implinire si satisfactie acolo unde
Dumnezeu, chiar in timpul Tn care cauta acestea nu pot fi gasite.
implinire. In Eclesiastul el se refera de peste Omul natural (firesc) crede, in mod
patruzeci de ori la Dumnezeu. Dar asta nu instinctiv, ca poate gSsi singur fericirea prin
inseamna ca a fost un credincios devotat in intermediul bunurilor sale, placerilor sau
acea perioada. Pe tot cuprinsul cartii el voiajurilor sale, pe de o parte, sau prin
foloseste termenul Elohim pentru Dumnezeu, droguri ilicite, alcool sau o viata de
nume care ni-L dezvaluie ca pe un Creator destrabSlare §i satisfacere a poftelor sexu-ale,
Maret. Nici macar o singura data Solomon pe de alta. Dar mesajul acestei carti este ca un
nu-L mentioneaza' pe Dumnezeu cu numele om cu mult mai Tntelept si mai bogat decat
Sau de lehova (Domnul, Icthve), Dumnezeul vom ajunge oricare din noi Tn viata aceasta a
care initiaza cu omul o relatie bazatfi pe Tncercat sa obtinS aceasta Tm-plinire si a
legamant. esuatamarnic. In consecinta, ne putem scuti
Aceasta este o observatie important! Omul de toate cheltuielile, eforturile, durerile de
sub soare poate sti ca exista Dumnezeu. Dupa inima, frustrarile $i dezamagi-rile ce Tnsotesc
cum ne aminte§te Pavel la Romani 1:20: o atare cautare, privind mai presus de soare la
Singurul care ne poate Tmplini - Domnul Isus
Insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui Cristos.
vesnica si Dumnezeirea Lui se vad la- Dar mai exist3Tnca un castig pentru cei ce
murit, de la crearea lumii, fiind intelese de nu sunt Tnca gata sa accepte evanghelia,
minte, prin lucrurile fScute de El, asa ca dupa cum s-a exprimat W. T. Davison:
nu se pot dezvinovati.
Nu e nevoie sa scoatem Tn evidenta, pe larg.
Existenta lui Dumnezeu este evidenta, contrastui dintre Eclesiastul sj Evanghelia lui
putandu-se vedea Tnc2 de la creatie. Cristos. Exista probabil nevoia de a insism
Ateismul nu este un apanaj al Tn^elepciunii, asupra faptuiui ca apari(ia noii Evanghelii nu a
ci al unei orbiri Tndaratnice. Solomon, eel anulat sau zadariiicit Literatura intelepciunii
mai intelept om care a trait vreodatii, cand datand dintr-o perioada anterioam. Caci ateashi
si-a facut lucrarea la vremea ei, continuand sit
Eclesiastul 799
aiba valabilitate si Tn ziua de azi. Exista s-a invechit $i nicinuse vatnvechi. „Teme-tedc
momente in viata unui om cand el nu este dispus Dumnezeu si paze§te poruncile Sale, taci Tn asta
sa stea la picioarele lui Isus. Or, Tn acele constS Tntreaga Tndatorire a omului." El trebuie
momente este mai bine pentru el sa se duca la sa vina la Cristos pentru a Tnvata cum sa faca
§coala lui Koheleth. Inima trebuie golita Tnainte acest lucru cu eficienta §i sa tie Tnvatat aceste
de a putea fi umpluta. Predicatorul modem ade- lectii mai Tnalte pentru care aceasta nu este decSt
sea trebuie sa cimenteze aceasta lectie ce IncS nu o pregatire a terenului.6
SCHITA
I. PROLOG: TOTUL ESTE DESERTACIUNE SUB SOARE (1:1-11)
II. TOTUL ESTE DESERTACIUNE (1:12-6:12)

A. Desertaciunea indeletnicirilor intelectuale (1:12-18)


B. Desertaciunea placerii, prestigiului si afluentei (cap. 2)
C. Desertaciunea ciclului vietii §i mortii (cap. 3)
D. Desertaciunea inegalitatilor vietii (cap. 4)
E. Desertaciunea religiei populare si a domeniului politic (5:1 -9)
F. Desertaciunea bogatiilor trecatoare (5:10-6:12)
III. SFATURI PENTRU VIATA SUB SOARE (7:1-12:8)
A. Binele si „mai binele" sub soare (cap. 7)
B. Intelepciunea sub soare (cap. 8)
C. Savurarea vietii sub soare (cap. 9)
D. Cei tntelepti si cei nechibzuiti sub soare (cap. 10)
E. Raspandirea binelui sub soare (11:1-12:8)
IV. EPILOG: LUCRUL CEL MAI BUN SUB SOARE (12:9-14)

COMENTARIU
I. PROLOG: TOTUL ESTE DESER- la la Sihem (1 Regi 12:25) sau Samaria (1
TACIUNE SUB SOARE (1:1-11) Regi 16:24), iar nu la Ierusalim.
1:1 Autorul ni se prezinta sub titulatura de 1:2 Solomon intra imediat tn subiect, f&ra
Predicatorul, fml lui David, rege in sa ne faca sa asteptam pana ce ajungem la
Ierusalim. Interesant este termenul acesta: ultimul capitol. RezultatuI mtregii investigatii
Predicatorul. Echivalentul Tn originalul si cercetari Tntreprinse de Solomon sub soare
ebraic este Koheleth, adica „cel ce cheamS" este ca" totul este de$ertaciune. Viata este
sau „aduna" sau „convoaca." In greaca este trecatoare, vre-melnica, inutila, goala si
ekklesiastes, adica „cel ce con-voaca o zadarnica si lip-sita de sens. Nici un lucru de
adunare." Pornind de la aceasta, termenul a pe acest pamant nu-ti ofera un tel demn
fost talmacit cu sensul de „con-vocator, pentru care se merits sii traiesti.
adunator, vorbitor, eel care dez-bate, purtator Sa fie oare adevarat acest lucru? Da, este
de cuvant si predicator." absolut adevarat! Daca viata aceasta doar la
Predicatorul a fost fiul lui David. Desi e at^t se rezuma, daca moartea trage cortina
drept c&fiu ar putea Insemna si nepot sau finala peste existenta umana, atunci viata nu
chiar descendent, totusi se pare ca primul este decat un abur - lipsita de sub-stanta §i
sens este eel corect. Solomon a fost singu-rul trecatoare.
descendent al lui David care a fost rege peste Apostolul Pavel ne aminte?te ca tntreaga
Israel in Ierusalim (v. 12). Toti ceilalti au fost creatie a fost supusS desertaciunii sau
regi peste luda. Celelalte dinastii de regi peste zadarniciei ca urmare a patrunderii pacatu-
Israel au avut capita-
800 EclesiastuI
lui in lume (Ro. 8:20). §i nu e lipsit de Fiecare viseaza ca va dainui,
semnificatie faptul ca primii parinti si-au Dar cat de repede devine acela unul care nu
numit eel de-al doilea fiu Abel, adica mai este [printre cei vii]!R
„desertaciune" sau „abur." Solomon are -Will H. Houghton
dreptate. Totul este desertaciune sub
soare. In absenta revelatiei, am putea fi inclinati
1:3 Viata omului firav este plina de sa credem ca pamantui actual va dainui Tn
truda si activitate, dar cu ce se alege el, la veac. Asta e concluzia lui Solomon. Dar
sfarsit? Omul bate pasul pe loc, de parca Petru ne spune ca pamantui si lucrurile din
s-ar afla pe un aparat sport cu banda fara el vor fi arse Tn Ziua Domnului ce va veni
sfarsit (treadmill), miscSndu-se Tncontinuu (2Pe. 3:10).
fara sa Tnainteze deloc. Daca-1 intrebi care 1:5 Natura se deplaseaza Tn cadrul unui
e scopul muncii sale, Tti va raspunde: ciclu continuu si inexorabil. De pilda,
„BinetnteIes ca sa castig bani." Dar de ce soareie rasare la est, traverseaza cerurile
vrea sa aiba bani? Ca sa cumpere alimente. pentru ca apoi sa apuna la vest. Apoi strS-
Si de ce are nevoie de alimente? Ca sa nu- bate Tn graba cealalta parte a lumii, pentru
si piarda vlaga. Dar de ce nu trebuie sa-si a rasari din nou la est. Acest tipar aparenl
piardS vlaga? Pentru a putea munci. Si nesfarsit, veac dupa veac, Tl face pc om sa
uite-asa ajunge de unde a plecat. Munceste realizeze ca nu e decSt o umbra trecatoare.
pentru a cumpara alimente, pentru a-si Daca se vor gasi unii dispusi sa-1 acuzc
mentine taria pentru a putea munci sa faca pe Solomon de comiterea unei greseli ele-
bani ca sa cumpere alimente sa-si mentina mentare de natura stiintifica, pentru afir-
fortele, si asa mai departe, la infinit. Dupa matia ca soareie se deplaseaza. cand. de
cum a remarcat Henry Thoreau, el traieste fapt pamautul este eel ce se deplaseaza Tn
o viata de disperare tacuta. raport cu soareie, ceea ce le spunem este sa
Vazand o femeie plangand la o statie de nu se grabeasca sa-1 critice, deoarece So-
autobuz, un crestin a intrebat-o daca poate lomon a descris aceste realitati dupa cum
sa-i fie cu ceva de folos. „0," a raspuns ea, par ele a fi pentru om. Soareie pare ca
„sunt obosita si plictisita. Sotul este un om rasare si apune. Chiar oamenii de sliinla
harnic, care munceste din greu, dar nu recurg Tn permanenta la acest limbaj, desi
castiga cat as dori. Prin urmare, mi-am toata lumea stie exact cum stau lucrurile si
luat si eu serviciu. tn fiecare zi ma scol dis- nimeni nu cere nici o explicate.
de-dimineata, pregatesc micul dejun si 1:6 Solomon Tsi continua gandul Tn ver-
apoi iau autobuzul pentru a merge la servi- setul 6. Tiparele vantului se modifica cu
ciu. Apoi la sfarsitul zilei de lucru revin aceeasi regularitate cu care se succed
acasa unde ma asteapta aceeasi placa, cate- anotimpurile anului. larna, vjintul din nord
va ore de somn, dupa care urmeaza o alia traverseaza Israelul, deplasandu-se spre
zi la fel ca cealalta. Tot ce pot spune este Neghev, desertul din sud. Apoi cand vine
ca mi s-a acrit de aceasta rutina nesfarsita." vara, vanturile dinspre sud poarta pe aripile
H. L. Mencken este eel care a facut lor caldura ce e transportata spre nord.Cu
urmatoarea afirmatie: o monotonie aproape obositoare, eie Tsi
urmeaza circuitul si, total nepasatoare fata
Reaiitatea de baza care marcheaza experienfa de universul omului, parasesc scena.
umana nu este faptul ca e o tragedie, ci ca este 1:7 Nu doar pamantui, soareie si vantul,
un plictis. Nu e faptul ca e predominant cisi apa urmeaza acelasi curs monoton, an
dureroasa, ci ca e total lipsita de sens.7 dupa an, secol dupa secol. Toate raurile se
varsa Tn mare, dar niciodata asta nu face ca
1:4 Vremelnicia omului contrasteaza oceanele sa dea peste margini, deoarece
puternic cu aparenta permanenta a mediu- soareie evapora cantitati enorme de apa.
lui sau natural. Generatiile se succed una Apoi, pe masura ce temperatura aerului
dupa alta, cu un - dinamism irezistibil. scade, vaporii se condenseaza, formand
Aceasta este viata sub soare. norii. La randul lor, norii strabat bolta
Eclesiastul 801
cereasca, turnSnd apa peste uscat sub forma incorporate Tn creatie de la Tnceput. Multe
de ploaie, zapada sau grinding Si pe masura din realizarile cu care se lauda omul tsi au
ce raurile se umplu de surplusul de apa, o corespondentul Tn natura. Pasarile au zbu-
transports Tnapoi In oceane. Aceasta activi- rat cu mult Tnainte ca omul sa fi realizat
tate necontenita a naturii Ti aminteste omu- primul zbor. Nici macar calatoriile Tn spa-
lui de munca sa fara sfarsit. Poate ca la acest tiul cosmic nu sunt noi. Enoh si Hie au fost
verset s-a gandit Kristofferson cSnd a corn- transportati prin spatiul cosmic i'ara sa fi
pus urmatorul text: „Sunt doar un rau ce s-a trebuit sa aiba asupra lor tuburi de oxigen!
tot rostogolit, dar la mare n-a mai ajuns." Tot asa cei care-§i petrec viata cautand
1:8 §i astfel viata pe acest pamant este noutati vor fi Tn mod sigur dezamagiti,
plina de istovire. Limbajul uman nu e de deoarece lucrul acela era si in veacurile
ajuns de complex pentru a descrie mono- dinaintea lor.
tonia, plictiseala §i zadarnicia tuturor 1:11 O alta pilula amara pe care trebuie
lucrurilor. Omul e vesnic nemultumit. s-o Tnghita omul este viteza cu care uita si
Indiferent cat ar vedea, tot mai vrea sa este uitat. Faima nu dureazS mult, fund o
vada. lar urechile sale nu ajung niciodata fata morgana. Multora dintre noi ne-ar fi
in punctul tn care sa nu mai voiascS sa greu sa numim chiar strabunicii nostri. Si
auda nimic nou. Apoi el calatoreste mereu, Tnca si mai putini sunt cei care Tsi amintesc
Tntr-o frenetica cautare dupa noi senzatii, numele ultimilor patru presedint;i ai
noi privelisti si noi sunete. El cauta ceea ce Statelor Unite. In atitudinea noastra de
un sociolog american a numit dorinta fun- Tnfumurare, credem ca lumea nu se poate
damentals. dupa experience noi. Dar se descurca fara noi. §i totusi, murim si sun-
Tntoarce nesatisfacut si blazat. Omul e Tn tern repede dati uitarii, Tn timp ce viata pe
a§a fel conceput Tncat toata lumea asta nu aceasta planeta Tsi continua cursu! dintot-
e Tn stare sa-i daruiasca inimii sale o feri- deauna.
cire trainica. Asta nu mseamna Tnsa ca
totul e pierdut pentru el. Tot ce trebuie sa II. TOTUL ESTE DE$ERTACIUNE
faca este sa se inalte mai presus de soare, (1:12-6:12)
catre Cel care ,,satisface sufletul ce tanjeste
si umple sufletul flamSnd cu bunatate" (Ps. A. Desertaciunea indeletnicirilor in-
107:9). telectuale (1:12-18)
1:12 Aici se Tncheie concluziile lui
Bucuria iumeasca-i trecatoare - desertaciunea Solomon, in continuare el ne va purta pe
intruchipatfi; firul pelerinajului Tntreprins de el Tn
Desarta-i stralucirea ce-ti ia ochii, comorile cautarea binelui suprem Tn viata - acel
bogate; summum bonum. Solomon ne aminteste ca
Desarte faima si gloria; numai Tu poti darui a fost rege peste Israel in lerusalim, cu
Pace $i satisfactie fn viata noastra pe pamant. tot ce presupune aceasta pe planul bogati-
O, Doamne, nimeni nu-i caTine, nici unul, ilor, statutului social si capacitatilor sale.
Pentru sufletul Tnsetat nu-i nimeni ca Tine!9 Cand spune Solomon: Am fost rege, nu
-Autor necunoscut zice ca domnia sa a Tncetat. El a fost si este
rege Tn clipa redactarii cartii de fata (v. 1).
1:9 O alta trasatura a deziluziei lui 1:13 Aici Solomon Tncepe cautarea sa
Solomon a fost descoperirea faptului ca nu dupa fericire sub soare. Mai Tntai, el se
e nimic nou sub soare. Istoria se repeta decide sa parcurga ruta intelectuala. El
incontinuu. El dorea sa aiba mereu alte §i crede ca ar putea fi fericit daca ar acumula
alte aventuri, noi desfatari, dar curand con- suficiente cuno§tinte, drept care depune
stata ca totul era sters si monoton. eforturi pentru a-§i TnsusJ cea mai
1:10 Sa fie oare adevarat ca nu este temeinica educatie posibila. Se dedica
nimic nou sub soare? Da, Tntr-un anumit cercetarilor si explorarilor, sintezei si ana-
sens. Chiar cele mai moderne descoperiri lizei, inductiei si deductiei. Dar curand este
sunt dezvoltari ale unor principii ce au fost descurajat de mvatatura ca scop Tn sine. De
802 EclesiastuI
fapt, el spune ca este o indeletnicire nefericita reiese din afirmatia fara inconjur pe care o
cu care Dumnezeu le permite oamenilor sa se face el conform careia a vazut tot ce se face
preocupe - respectiv acest impuls launtric sub soare. Asta inseamna ca s-a specializat in
profund de a gasi sensul vietii. stiinte, filozofie, istorie, belle arte, stiinte
Malcolm Muggeridge, un intelept din sociale, literatura, religie, psiholo-gie, etica,
epoca moderna, a ajuns la concluzii si-mi limbi straine si alte domenii ale cunoasterii
lare: umane.
Dar dupa ce s-au creat o serie intreaga de
Educatia, acest idol nemaipomenit si aceastii grade universitare ce-i poarta numele iar
frauda de c&petenie a tuturor veacurilor, peretii unei incSperi s-au umplut de
pretinde ca ne doteaza ca sa stim sii traim si este diplomele sale, Solomon nu a obtinut ceea ce
prescrisa ca remediu universal pentru toate cauta. Dimpotriva, el conchide ca totul a fost
lucrurile, de la delicventa juvenilS la senilitatea o goana dupa vant.
prematura. In cea mai mare parte Tnsa, educatia 1:15 Ba mai mult, pe Solomon 1-a cuprins
nu face altceva decat s,a mareasca stupiditatea, frustrarea realizand ca toata Tnvata-tura nu e
sa ne determine sa ne umflam m pene, s5 spo- in stare sa rezolve dilemele vietii. Exista
reasca credulitatea si sa-i puna pe cei ce i se lucruri strambe ce nu pot 11 indrep-tate si
supun la cheremul spillatorilor de creiere ce au lucruri lipsa ce nu pot fi numaratc, dupa cum
la dispozitia ior radioul si televiziuneaJ° remarca Robert Laurin:

Recent cineva a pictat cu spray, in litere Viata e plina de paradoxuri si anomalii nere-
man, negre, pe peretele unei biblioteci uni- zolvabile; si, contrar a§teptiirilor, e lipsita de
versitare, urmatorul mesaj: APATIA atatea iucruri care ar putea sa-i cont'ere sens si
DOMINA. Cineva a descoperit ceea ce valoare.12
Solomon descoperise cu multe secole inainte,
anume ca educatia nu este calea si-gura de a Omul a ajuns pe luna, dar zborul unei
gasi implinirea in viata, ci ca, atunci cand e albine sfideaza toate legile aerodinamicii.
abordata izolat, poate fi o mare sursa de Oamenii de stiinta au patruns in secretelc
piictiseala. atomului, dar nu sunt in stare sa capteze
Asta nu Tnseamna ca preocuparile in- Iumina sau sa-i inmagazineze energia.
telectuale nu pot juca un rol important in Maladii cum este poliomelila si tubercu-loza
viata. Exista, desigur, loc pentru educatie in au fost cucerite; in schimb o boala aparent
viata, dar acel loc este la picioarele lui banala cum este raceala nu poate fi cucerita.
Cristos. Educatia nu trebuie sa fie un scop in 1:16 Dupa ce a dobandit toate distinc-tiile
sine, ci un mijloc prin care sa-L slavim peEl. academice posibile, Solomon a facut un
Referirea la Dumnezeu din acest verset nu inventar, constatand ca se poate lauda cu eel
trebuie considerata o dovada de profunda mai inalt grad de intelepciune fata de toti cei
credinta personala. Dumnezeu e ceea ce W. J. cai-e au domnit inaintea lui la Ierusalim (1
Erdman numeste numele Sau natural - Regi 4:29-31; 2 Cro. 1:12). Mintea lui si-a
ElohimM Dupa cum am aratat in introducere, insusit.un volum urias de cunostinte, dublate
numele acesta II infatiseaza ca pe Cei de o intelepciune exlra-ordinai-a. In plus el a
Atotputemic care a creat universul. Dar stiut cum sa aplice cunostintele sale pe plan
nicaieri in aceasta1 carte Solomon nu-L practic, in chestiunile vietii cotidiene, putand
recunoaste ca pe Iehova Cei care Isi tine emite judecati echitabile si trata pe oameni cu
legamantul si-$i manifests harul ras- dreptate.
cumparator fata de cei care-si pun incre-derea 1:17 Solomon isi aduce aminte cum s-a
in El. disciplinat pe sine pentru a dobandi
1:14 Nu ne tndoim ca Solomon si-a intelepciunea, pe de o parte, si cum a
insusit cea mai buna educatie ce se putea cunoscut prostia si nebunia, pe de alta parte.
obtine in Israel pe vremea aceea, dupa cum Cu alte cuvinte, e! a explorat ambeie
Eclesiastul 803
extreme ale comportamentului uman, umane. Da, va bea pana la fund paharul
crezand ca sensul vietii s-ar putea gasi desfatarilor, pana cand inima i se va salura.
Tntr-una din aceste extreme sau in ambele. Dar cautarea aceasta s-a soldat cu c§ec.
El a explorat intreg spectrul experientei Solomon conchide ca placerile de sub soare
umane, pentruca la urm3 sa ajunga la sunt o desertaciune. Dezamagirea sa se
dezolanta concluzie ca totul este goana regase§te in urmatoarea strofa:
dupa vant.
Doamne am cautai sa beau din toate urcioarcle
Cu secole mai tarziu, un tanar pe nume
sparte,
Henry Martyn a studiat la Universitatea
Dar vai, apa n-am gasit Tn ele.
din Cambridge, unde a obtinut titlul ravnit
de sef de promotie. Si totu§i, in ceasul tri- Cand m-am aplecat sa sorb din ele,
umfului sau academic, a trebuit sa spuna: Mi-auras Tn nas, tTicandu-masiipiang.1^
„Am ramas surprins sa constat ca am aler- -B.E.
gat dupa o umbra." A fost o deziluzie Sa Tnsemne oare toate acestea ca Dum-
binecuv&ntata, deoarece, dupa cum arata J. nezeu nu doreste ca oamenii Siii sa guste
W. Jowett, „Ochii lui priveau acum mai nici o placere? Dimpotiiva, exact reversul
presus de onorurile academice, fiind atin- este adevarat. Dumnezeu doreste ca ai Sai
titi spre premiul pe deplin satisfacator al sa se bucure de o viata satisfacatoare. Dar
Tnaltei chemari a lui Dumnezeu tn Cristos El vrea sa stim ca lumea aceasta nu ne poate
Isus Domnulnostru." asigura nici o placere adevarata; placerile
1:18 Daca intelectualismul ar fi cheia reale se gasesc doar mai presus de soare.
dobandirii sensului vietii, atunci cam- „In prezenta Ta sunt placed pe veci" se
pusurile noastre universitare ar fi spune Tn Psalmul 16:11. In acest sens,
Cemeloturi de pace si multumire. Dar nu Dumnezeu este eel mai mare hedonist sau
sunt. Mai degraba constatam ca sunt foeare iubitor de placeri dintre toti!
de agitatie si convulsie. Binecunoscuta Marea minciuna propagata de filme,
caricatura Tnfatisand un student avand televiziune §i reclame este ca omul ar putea
capul inrasurat Tntr-un stergar, inghitind o sa-si creeze propdul sau rai aici pe pamant.
aspirina si sorbind dintr-o ceasca de cafea fara Dumnezeu. Dar Solomon a Tnvatat din
se potriveste perfect cu concluzia lui propria-i experienta ca tot ce ne poate oferi
Solomon din versetu! 18: aceasta lume sunt balti cu apa statuta si ur-
cioare sparte, pe cand Dumnezeu ne ofera
Caci unde este multa intelepciune fantana vietii.
este si mult necaz si cine isi in- 2:2 Reflectand la r^tsul lui searbad,
multeste cunostinta isi mareste du- Solomon Tsi da seama ca a fost o nebunie si
rerea. ca din toata distractia sa nu s-a ales cu ni-
mic. Este o constatare pc care au facut-o
B. Desertaciunea placed!, prestigiului multi altii, cii Tn spatele rasului se ascunde
si afiuentei (cap. 2) Tntristarea s.i ca cei angajati in industria di-
2:1 Dupa ce a esuat In Tncercarea de a vertismentului au adesea primii nevoie de
gasi Tmplinire Tn preocuparile intelectuale, ajutor pentru a face fata problemelor de or-
Solomon Tsi indreapta acum atentia spre o din sufletesc ce-i apasa.
alta tinta: obtinerea placerii. Pare la mintea In lucrarea sa: Secretul fericirii Billy
cocosului ca oricine ajunge sa guste cat Graham reda cazul unui pacient cu tul-
mai multe placed vafi, negresit, fericit burari mentale care s-a dus sa consulle un
-pare sa judece Solomon. Placerea, prin psihiatru, sperand ca acesta Tl va ajuta sa
definitie, Tnseamna o suma de senzatii de- scape de deprimarea sa ce nu putea fi vin-
lectabile ce provin din gratificarea unor decata nicicum. S-a sculat descurajat si aba-
dorinte personale. A§adar Solomon s-a de- tut, tara ca restul zilei sa-i aduca vreo ame-
cis sa traiasca din plin, adica sa Tncerce sa liorare. Si iuta ca acum ajunsese Tntr-un
experimenteze toate ipostazeie Tn care punct Tn care simtea ca nu mai poate con-
poate fi stimulata Tntreaga gama de simturi tinua a§a. Inainte de a iesi din cabinetul psi-
804 Eclesiastul
hiatrului, acesta i-a spus ca in oras se da o expert Tn acest domeniu. Poate ca daca va
reprezentatie cu un clovn Italian, care-i face putea experimenta cele mai alese senzalii
pe spectator! sa se prapadeasca de ras, seara pentru cerul gurii sale, Tntreaga fiinta va
de seara. Doctorul i-a recomandat pacien-tului cunoa§te o relaxare si satisfactie suprema.
sa vizioneze acest spectacol, promitandu-i ca Din fericire, Solomon a avui atiita
va avea un efect terapeutic benefic, TntrucSt tntelepciune sa impuna limite epicurismu-lui
eel putin pentru doua ore va rade, putand sau, cum reiese din cuvinteic: in timp ce
astfel sa uite de necazurile sale. „Da, va inima ma va carmui cu intelepciune. Cu alte
recomand sa-1 vedeli pe acest clovn italian! " cuvinte, nu se va deda la bautura peste
La care pacienlul, arborand o mutra de caine masura, nu va cadea m belie. Dc asemenea,
plouat, i-a spus medicului: „Eu sunt clovnul nici nu s-a pus probiema ca e! sa devina
acela!." Cu adevarat si omul acesta putea dependent de bauturi tari, dupa cum nicaieri
afirma despre ras - „Esti o nebunie! iar Tn cautarea sa febrila dupa realitate nu lasa sa
despre veselie: „La ce fo-losesti?" se Tntrevada ca ar fi devenit dependent de
De cate ori nu privim in viata la altii, droguri. Hotarai Solomon era prea Tntelept ca
imaginandu-ne ca acestia n-au probleme, ca sa faca una ca asta!
nu sunt Tmpresurati de nelinisti, nu-i Un alt lucru pe care-1 Tncearca Solomon
Tncearca tot felul de incertitudini, ca nu au o este nebunia, adicS formele nevinovate si
multime de nevoi. Dar E. A. Robinson inofensive ale acesteia-cu alte cuvinte, tot
spulbera aceasta iluzie in poemul sau inti- felul de nimicuri sau fleacuri lara sens. Cine
tulat „Richard Cory": stie, si-a spus Solomon, daca Tntelep-ciunea
nu define raspunsul, poate ca-1 voi gasi In
Ori de cate ori Richard Cory se ducea In oras, domeniul opus. Uneori oameni lara prea
Noi, cei de pe trotuar, Tl priveam, multa inteligenta par sa fie mai lericili decat
Pentru ca din tiilpi pana Tn crestet era gentle- oameni mult mai destepti decat ei. Si astfel,
manul Tntruchipat, nedorind sa treaca peste acest bolo-van, fara
Manierat si Tncantator de suplu. sa vada ce se afla sub el. Solomon si-a
Tndreptat atentia, cum spuneam, spre
In plus, stia totdeauna sa se Tmbrace elegant, Iar fleacuri, complacandu-se Tn lot felui de
in vorbire se dovedea un om cumsecade. Cu placeri si amuzamente - toate din dorinta
toate acestea, se perpelea cand spunea „BunS febrila de a descoperi modalitatea cea mai
dimineata'" si striilucea cand umbla. buna Tn care-$i poate pelrecc omul dipelc
zilelor sale trecatoare sub soare. Dar nici aici
Pe deasupra mai era si bogat - putred de bogat n-a gasit raspunsul.
Un om desiivarsit de cizelat. 2:4, 5 Atunci Solomon s-a decis sa sc
Pe scurt, am zis noi. e tot ce poate lntruni un angajeze Tntr-un vast program edilitar. Daca
om mai bun, educatia, placerile, vinul sau nebunia nu
Tot ce ne-am dori sa fim si noi, dac-am putea. detineau cheia, negresit raspunsul Tl va
gasiin averi- si-a spus el. Si astfel si-acon-
Si uite-asa noi trudeam din greu, lumina astep- struit case luxoase, sadindu-si vii Tntinsc.
tand, Pornind de la datele cunoscute despre pro-
Stand la coada dupa camea ce nu se mai da, gramul edilitar af lui Solomon, putem afirma
Blestemandu-ne coaja de paine ce-o mai ca n-a facut nici o economie la fondurile pe
aveam; care le-a alocat pentru acest program.
Pe cand Richard Cory, Tntr-un amurg de vara, $i-a clSdit conace extravagante, cu par-
Se-ntoarse acasa si cu un glonte creierii-$i curi si gradini - adevarate paradisuri. Livezi
zburaJ4 cu tot felul de pomi fructiferi au aparut pe
proprietatile sale. Ne imaginam ce placute
trebuie sa fi fost vizitele pe care i le faceau
2:3 In continuare Solomon, fiul risipitor al
prietenii, pe care Solomon ?i in-vita sa
Vechiului Testament, se deda la vin,
inspecteze toate aceste realizari, um-flUndu-
panandu-si in gand sa devina eel mai mare
se Tn pene de mandrie cand acestia Tl
Eclesiastul 805
elogiau impresionati peste masura de aces-te tunci cu siguranta Solomon poseda acea
realizari nemaipomenite. cheie. Dar prestigiul nu era cheia fericirii si
Probabil ca nici unul din oaspetii sai nu Solomon nu detinea aceasta cheie. Bine a
avea curajul sa-i spuna ceea ce i-a spus spus cineva: „Am cerut toate lucrunle pentru
Samuel Johnson unui milionar ce-1 plimba pe ca sa ma pot bucura de viata; mi s-a dal viata
carari similare de gadilare a eului sau. Dupa ca sa ma pot bucura de toate lu-crurile."
ce a vazut tot luxul si stralucirea ave-rilor 2:8 Ce vom spune apoi despre toate
milionarului, Johnson a exclamat: „Toate resursele lui financiare? Avea argint si aur din
acestea il fac. pe om sa-i vina foarte greu belsug si comoara regilor si a provinci-ilor.
samoara." Aceasta poate fi o referire la im-pozitele pe
Lumea nu duce lipsa nici astazi de cota sa care le percepea de la supusii sai ori bogStia
ridicata de milionari deziluzionati, ca regele stransa din teritoriile cuceritc. Sau ar putea fi
din basmul lui Andersen, Hainele o referire la obiectele de arta ce i se aduceau
tmparatului. Monarhul acesta a iesit pe in dar de catre demnitarii care-I vizitau, cum
strazile cet&tii, crezand ca este tmbracat cu a fost Regina din $eba.
vesmintele cele mai alese, pe c&nd un copi- In continuare Solomon s-a ocupal de
las a remarcat c£ de fapt era gol. muzica. Se spune ca muzica are darul de a
2:6 Aceste averi imense aveau nevoie de calma, de a-i fermeca pe oameni. Prin ur-
un sistem eficient de irigatie Tn timpul ve- mare, Solomon a chemat cantaretii cei mai
rilor secetoase din regiune, drept care buni, barbati si femei. La IerusaHm Cotidi-
Solomon a construit apeducte, lacuri si iazuri, anul Timpul publica probabil pe pagina Tn-tai
cu toate canalele necesare pentru aductiunea stiri palpitante despre toate concertele
apei. sustinute. Dar, desigur, regele organiza si
Daca acumularea de bogatii ar putea concerte particulare - cu participarea unor
garanta pacea si fericirea, atunci Solomon s-ar formatii de dimensiuni reduse, a unor
fi putut considera om Tmplinit. Dar, la fel ca ansambluri de muzica de camera, care sa ofere
noi toti ceilalti, el a fost nevoit sa m-vete ca cadrul muzical dineurilor sale somp-tuoase.
adevarata placere rezulta in urma unor nobile Numai ca dezamagirea pe care o va fi
renuntari, iar nu din frenezia agonisirii cat incercat-o Solomon si in aceasta privinla e
mai multor bunuri. Solomon isi cheltuia banii magistral surprinsa de Samuel Johnson in a sa
pentru un lucru care nu era paine si castigul Jstorie a Lui Rasselas, Printul Abisiniei (The
muncii pentru ceva care nu satura(Is. 55:2). History of Rasselas, The Prince of Abyssinia):
2:7 Pentru intretinerea grandioaselor
Pot, tot a§a de bine, sfi-1 chem pe lautar i?i pe can-
palate si conace ale regelui era nevoie de
taret, dar sunetele ce-mi erau placute ieri astazi
batalioane de slujitori si slujitoare. Ba mai
ma obosesc, pentru ca maine sa-mi devina de-a
mult, avea sclavi ce i se nascusera in casa
dreptul nesuferite. Nu pot detecta in mine nici a
-fapt ce-i atribuia un loc deosebit Tn randul
capacitate de perceptie care sa nu fie napadita de
oamenilor instariti din vremea aceea.
placerea ei corespunzatoare, si totusi nu ma simt
Pentru Solomon, ca de altfel pentru ma-
deloc Tncantat. Negresil omul are un simt latent
joritatea oamenilor, a fi mare Tnsemna, in
pentru care locul acesta nu-i otera nici o gratifi-
primul rand, sa fie servit. A sta la masa era
care, sau are unele dorinte distincte fata de
pentru el mai de dorit decat a sluji. Dar a
simtul ce trebuie satisfacut inainte ca el sa poata
venit apoi in lume Unul mai mare decat
fi fericit."5
Solomon ca Rob al robilor, aratandu-ne ca
adevarata maretie in Tmparatia Sa consta in a Apoi Solomon a incercat sexul. Cu alte
fi tu insuji slujitor (Marcu 10:43-45; 9:24-27). cuvinte, vinul (v. 3) si cantecele (v. 8) n-au
Cele mai mari cirezi si turme de care fost de ajuns; mai era nevoie de femei. Vin,
dispunea orice locuitor al Ierusalimului femei si muzica! Nu se cunoaste sensul e-xact
pasteau in pas.unile lui Solomon. Dacapres- al termenului tradus in versiunea NKJV prin
tigiul ar fi fost cheia unei vieti fericite, a- instrumente muzicale, va-
S06 EclesiastuI
rianta aceasta fiind aleasa de traduc&tori da- ventaria toate activitatile sale, toata ener-gia
torita contextului. Versiunea NASB reda cheltuita, si care a fost rezultatul? Totul era
ultima propozitie astfel: „p!acerile bar-batilor de§ertaciune si zadarnicie, goana dupa
- multe concubine." Biblia ne pre-zinta vant. N-a aflat satisfactie durabila sub soare.
faptele, fara sa le aprobe, informctn-du-ne ca A aflat, asemenea lui Luther, ca „imperiul
Solomon a avut 300 de concubine (J Regi lumii Tntregi nu e decat o coaja de paine pe
11:3). Sa fj crezut oare Solomon ca in asta care o arunci u-nui caine." Toate acestea 1-au
consta fericirea?! Imaginati-va cata gelozie, plictisit.
bSrfa si mancatorie trebuie sa fi e-xistat Tntr- Renumitul caricaturist Ralph Barton a
un asemenea harem! ajuns si el Tn punctul m care s-a plictisit de
§i totusi si In societatea noastra bolnava toate, drept care a scris:
persista iluzia ca sexul ar fi calea spre atin-
gerea fericirii §i implimrii! In limitele ISsate Am parte de putine greutati, de multi prieteni
de Dumnezeu in cadrul casniciei mono-game, si de mari succese. Am schimbat nevastti dupa
acest lucru poate fi adevarat. Dar abuzurile nevasta. casa dupa casa si am vizitat marile
comise pe plan sexual nu due decat la mizerie tari ale lumii. Dar m-am saturat de toate aiti-
si auto-distrugere. ficiile cu care sunt nevoit sa-mi umnlu cele
O victima a curentului de obsedare se- douiizeci si patru de ceasuri din zi.'7
xualS din zilele noastre s-a sim|it ulterior
mselata, drept care a scris urmatoarele cu- Esecul placerii si al bunurilor ago-nisite de
vinte: a umple golul din inima omului a fost ilustrat
foarte bine si de un personaj fictiv care n-a
Cred ca am dorit ca sexul sa fie un fel de !m- avut decat o singura do-rinta, ce i-a fost
plinire psihedeiica, sa dau lovitura prin el, ca Impiinita pe data, pri-mind ce si-a dorit:
toata lumea sa se aprinda ca atunci cand ai
castigat la jocurile mecanice. Dar la sfarsit, dupa §i-a dorit o casa si imediat i-a fost acordata, cu
ce s-a terminat totul, m-am simtit Tnselata, serviiorii ce-I asteptuu supusi la usa. $i-a dorit
abuzata. Mi-aduc aminte ca mi-am spus: „Asta- un Cadillac, si cat ai bate din palme I-a avut.
i totul? Oare ia asta sa se rezume totul?"l& cu tot cu sofer. La Tnceput. a fost incantai
peste masura, dar mai apoi a Tnceput s3.-si
2:9 §i astfel Solomon a devenit mare. A piardii interesul pentru toate acestea. La un
avut satisfactia de a-i fi Tntrecut pe toti pre- moment dat i-a spus unui angajat de-al siiu:
decesorii sai, situandu-se cu mult dea-supra „Vreau s& ies din toata treaba asta. Vreau sa
lor pe scara prestigiului - asta pre-supunand creez ceva, sa sufar ceva. As prefcra sa flu Tn
ca-i va fi adus anumitc satis-factii. Iar iad, mai degraba decat aid." La care servitorul
Tntelepciunea sa Tnnascuta nu 1-a parasit, i-araspus: „Dar unde credeti ca vaaflaii?" 1*
dupa toate escapadcle si ex-perimentele Tn
care s-a angajat. Capul nu si 1-a pierdut. Exact acolo se afla societatea din zilele
2:10 tn cautarea sa dupS satisfactie, el a noastre - Tn iadul materialismului, Tncercand
respins orice plafon pentru cheltuielile sale. sa satisfaca inima uinana cu lucruri ce nu
Daca vedea un lucru ce si-1 dorea, Tl aduc satisfactie durabila.
cumpara. Daca credea ca o anumitS placere 2:12 Datorita rezultatelor deplorabile ale
Ti va aduce satisfactie, se deda m-data la ea. tuturor cercetarilor sale, Solomon a Tnceput
$i astfel a gasit o anumita satisfactie Tn acest sa ia Tn considerare daca se merits a fi un
cere vicios al dobandirii de lucruri si angajarii Tntelept sau un prost. Si s-a de-cis sa
Tn tot felul de activi-tati. Aceasta bucurie investigheze aceasta chestiune. fn-trucat viata
trecatoare i-a fost toata rasplata cu care s-a este o goana dupa ciabuci de sapun, are oare
ales de pe urma tebrilelor sale eforturi de a omul ce traieste o viata Integra vreun avantaj
gasi placerea si a stnitnge c&t mai multe fata de eel ce traieste la polul opus, fac^ndu-
bogatii. si de cap, gustand din plin din nebunie si
2:11 Apoi a facut o pauza, pentru a in- prostie?
Eclesiastul 807
Fiind un monarh absolut si pe dea-supra si plinire Tn activitatile umane de sub soare,
infelept si bogat, s-ar fi cuvenit ca lui Solomon a aflat numai Tntristare, Mult s-a
Solomon sa nu-i fie deloc greu sa afle necajit cand si-a dat seama ca totul a fost
raspunsul. Dar daca nici macar el nu era in de§ertaciune $i goana dupa vant.
stare sa afle raspunsul, ce s,anse ar mai fi avut Un fost atlet care a urcat pe culmile
oricare din succesorii sai? Slabe sperante erau gloriei, asigurandu-si o faima binemeri-tata, a
pentru oricare din cei ce aveau sa-i urmeze la spus:
tron sa elucideze acest subiect.
2:13 Concluzia sa generala a fost ca Ceu mai palpitanta clipa din viata mea a fosl
intelepciunea este mai buna decat ne-bunia aceea !n care am marcat golul decisiv Tntr-un
Tn acelasi grad in care lumina in-trece meci foarte important §i am auzit vuietul
intunericul. inteleptul umbia in lumina, fanilor din tribune. Dar Tn seara acelei zile, pe
vazand pericolele ce-i stau Tn fata. Pe de altS cand stSteam Tn liniste in camera mea, am fosl
parte, nebunul (sau prostul) bajbaie in cuprins de un sentiment de zadarnicie. La ur-
Tntuneric, cazand in toate santurile si ma urmelor, ce rost avea acest lucru? Cu cc
capcanele ce-i sunt intinse. m-am ales? Oare nu era scop mai bun pentru
2:14 Dar chiar §i admitand ca inteleptul care sa traiesc Tn viata decat s'& marchez
poseda acest avantaj, putand vedea pe unde goluri? Aceste ganduri au facut sa Tncolteasca
calca, in final ce diferenta exista tn-tre ei? La in mine dorul dupa aflarea adevaratei satis-
urma si unul, si altul moare si oricata factii. Stiam Tn inima mea ca nimeni nu-mi
Tntelepciune ar avea cineva, nu poate intarzia puteatmplini nevoia decat lnsusi Dumnezeu.
sau anula clipa randuita pentru Tntalnirea cu Curand dupa aceea. am aflat Tn Cristos ceea ce
moartea. Asta e soar-ta tuturor. (Sau, cum s-a nu putusem aflam lume.1'-'
exprimat Co§buc: „cu o moarte toti suntem
datori," n.tr.) 2:18 Una din nedreptatile care 1-au de-
2:15 Cand Solomon si-a dat seama ca Tl ranjat pe Solomon a fost faptul ca nu i s-a
asteapta" aceeasi soarta ca cea de care va avea Tng&duit sa se bucure de bogatiile acumu-
parte nebunul, s-a intrebat ce rost a mai avut late. lata ce scrie C. E, Stuart Tn legatura" cu
sa puna un pret atat de mare pe tntelepciune aceasta:
in tot cursul vietii sale. Sin-gura virtute
rascumparatoare a Tntelep-ciunii este faptul Moartea este viermele care roade ia radacina po-
ca iti lumineaza calea. In rest nu e cu nimic mului placerii, slricandu-ti tot cheful si rapin-
mai buna. Si astfel concluzia c ca si du-ti capacitatea de a te bucura de ea. Asta pen-
intelepciunea este o mare risipa de efort. tru ca moartea 11 secera pe om tocmai cand, Tn
2:16, 17 Solomon continua ideea aceasta sfarsit, dupa ani sji ani de truda\ se pregSteijte sa
in versetele 16 si 17. Dupa tn-mormantare, si se infrupte din rodul muncii sale. ~°
Inteleptul. si nebunul sunt uitati
nurnaidecaL !n curs de o generate sau doua, e §i unde mai pui ca tot ce a agonisit Tn viata
ca si cand n-ar fi trait nicio-data. Numele si trebuie sa lase mo§tenire celui care vine dup5
fetele ce par atat de im-portante m prezent se el.
vor sterge in curand, risipindu-se Tn ceata 2:19 Numai ca trebuie sa constatam cu
timpului. Iar cSt priveste vreo speranta Tn amaraciune ca s-ar putea ca mo§tenitoruI sau
faima s^i renume durabile, inteleptul nu e mai sa" nu fie Tntelept. Dimpotriva, poate fi
bun dec&t nebunul. risipitor, un prostanac, un om dedat la placeri,
Realizarea cutremuratoare ca faima este un baiat de bani gata, pus pe cap5-tuiala, un
trecStoare si ca omul este repede dat uitarii 1- pierde-vara. Si totusi, unui asemenea om i se
a facut pe Solomon sa urasca viata. in loc sa lasa1 toata averea. Va risipi o comoara pentru
gaseascg. satisfactie $i Tm- care n-a depus nici un efort, la care n-a
contribuit cu nimic.
Asta 1-a enervat la culme pe Solomon.
Poate ca a avut o premonitie ca asa se vain-
tampla chiar Tn familia sa. Poate ca
808 Eclesiastul
Solomon a prevazut ca fiul sau, Roboam, va economiseasca si sa faca sacrificii pentru a le
risipi, din prostie, tot ce trudise tatal sau at&t lasa bani copiilor lor. Banii lasati prin tes-
de mult pentru ca sa acumuleze. Isto-ria ne tament adesea au cauzat grave eruptii de
spune ca Roboam a procedat exact asa. gelozie si dezbinare In familii ce pana atunci
Refuzand sa asculte de sfetnicii sai mai au trait In armonie. Copii au fost ruinali spi-
varstnici, el a precipitat scindarea regatului. ritual si moral dupa ce au devenit dintr-odata
Cand egiptenii au invadat Iuda, Roboam a mostenitori ai unor mari averi. In asemenca
incercat sa se puna bine cu ei, dandu-le toate cazuri, apar inevitabil si alte rele.
comorile din templu. Scuturile de aur au fost Abordarea spirituala este de a pune bani i
adaugate la bogatiile Egiptului, Roboam fiind nostri in lucrarea pentru Dumnezeu acutiu nu
nevoit ulterior sa le In-locuiasca cu scuturi de a-i lasa copiilor, care sunt uneori nevrednici,
alama (vezi 2 Cro. 12:9-10). ingrati si chiar nemantuiti. Martin Luther a
2:20 Perspectiva de a fi nevoit sa lase tot considerat ca poate sa-si Tn-credinteze
lucrul sau de o viata si toate bogatiile ago- familia In mainile lui Dumnezeu, dupa cum
nisite unui succesor nevrednic 1-a cufundat s-a Incredintat pe sine. lata ce a scris el In
pe Predicator intr-o stare de adanca depri- testamentul sau:
mare, intrucat i se parea atat de lipsit de sens
- un urias dezacord, facandu-1 sa i se para ca Doamne Dumnezeule, Isi multumesc pcntm ca
toate eforturile sale au fost In zadar. ai gasit cu cale sa m;! faci un sarac si un ncvoias
2:21 fntreaga idee I-a exasperat, anume pe pamant. N-am nici casa, nici pamant. nici
faptul ca un om care-si consolideaza o po- bani de lasat in urma mea. Tu mi-ai dat sotie si
zitie financiara solida, dotandu-se cu resurse copii, pe care acum Ti-i dau inapoi. Doamne.
rezultate din investitii prudente, din decizii hraneste-i, Invatii-i si pazeste-i cum ai tacut si
chibzuite In afaceri si din strategii bine puse in cazul meu.
la punct, trebuie sa lase toate acestea, la
moartea sa, unuia care n-a muncit o ora Tn 2:22 Solomon conchide ca omul nu dis-
toata viata sa, pentru ago-nisirea acestor pune de nici un lucru de valoare rezultand din
lucruri, dupS cum nu a avut nici o grija pe toata munca lui si din straduinta iniinii lui
cap. Cum poate fi definita aceasta situatie sub soare. EI se straduieste, trudeste, se
altfel decat o enorma absur-ditate si o mare framanta si se Infurie - pentru ce? Ce im-
calamitate? portanta mai au toate acestea la cinci minute
In pofida acestei sumbre constatari a lui dupa moartea sa?
Solomon, parintii din toate lumea continua sa DacS n-am avea parte de revelatie, si noi
munceasca cea mai mare parte a vietii lor am trage aceleasi concluzii. Dar slim din
pentru a acumula o avere ce va fi lasata CuvantuI lui Dumnezeu ca viata noaslra
mostenire copiilor lor. Cu mult altruism, ei poate fi traita pentru Dumnezeu si pentru
spun ca aceasta e datoria lor morala. Dar eternitate. Stim ca tot ce se face pentru El va
Jamieson, Fausset si Brown (in comentariul fi rasplatit. Munca noastra nu este In zadar
lor biblic) sustin ca: „la radacina acestei ati- TnDommil (1 Cor. 15:58).
tudini de pretinsa jertfire altruista a parintilor 2:23 Pentru omul care nu are nici o
lumesti de a le asigura copiilor un viitor sta nadejdeTnsa este adevarat ca zilele sale sunt
egoismul."2i Mai intai de toate ei se gSndesc pline de durere si munca istovitoare iar
cum sa-si asigure cele mai de pret lucruri noptile si le petrece agitat, Intorcandu-se de
pentru ei Insisi, cand vor ajunge la batranete. pe o parte pe alia. Viata este o suma de frus-
In realitate, In primul rand ei se gandesc la ei trari uriase, plina de Ingrijorari si dureri de
tnsisi. Ca urmasii lor vor mosteni ce li se va inima.
lasa este doar urmarea naturala a decesului 2:24 Asa stSnd lucrurile, ar fi o filozofie
parintilor si a legifor succesiunii. logica a vietii pentru omul a carui Intreaga
Din perspectiva crestina, nu exista nici un existenta este sub soare sa-si gaseasca
motiv pentru care parintii trebuie sa placerea In a manca, a bea si a munci. Pre-
munceasca din greu, sa se stramtoreze, sa dicatorul nu promoveaza lacomie si betia, ci
mai degraba gasirea placerii oriunde este
EclesiastuI 809
posibil in lucrurile obisnuite ale vietii. din greu, de acumulare de bunuri si stran-
Chiar si aceasta este din mana lui Dum- gere de averi, care apoi sa-i fie luate de al-
nezeu - ca oamenii sa se bucure de Tn- tul care-I face placere lui Dumnezeu. Ce ar
durarile normale ale vietii, sa manance ali- putea fi mai neroditor si mai deprimant
mente gustoase, sa-si potoleasca setea cu decat asta?
bauturi racoritoare si sa aiba satisfactii de
pe urma unei munci cinstite. Omul nu are C. De§ertaciunea ciclului vietii si
capacitatea de a se bucura, decat daca mortii (cap. 3)
Dumnezeu i-o daruieste. 3:1 Ca unul care a studiat viata si com-
Un alt predicator de mai tarziu, Apos- portamentul uman, Solomon a observat ca
tolul Pavel, a confirmat conceptia lui exista un anotimp prestabilit pentru toate
Solomon, spunand ca daca nu ar fi inviere S.i un timp fix pentru orice Tntamplare. As-
din morti, atunci cea mai buna politica de ta Tnseamna ca Dumnezeu a programal
urmat ar fi: „sa mancam, sa bem, caci toate activitatiie Tnlr-un computer gigant
maine vom muri!" (1 Cor. 15:32). si, dupa cum spun hispanicii, .,Que sera,
Capacitatea de a manca si a gasi satis- sera" Ce va fi va fi! De asemenea mai
factie tn alte privinte vine de la Dumnezeu Tnseamna ca istoria este plina de cicluri
- adauga Solomon. Fara El, nu am putea sa care revin cu regularitale matematica.Prin
ne bucuram nici macar de cele mai ele- urmare, omul este prins inexorabil Tnlr-un
mentare placeri. Depindem de El in ce tipar de comportament ce este determinal
priveste asigurarea hranei, a poftei de man- de anumite legi sau principii inflexibile.
care, a digestiei, a vederii, auzului, mirosu- Este sclavul unui ceas si calendar fatalist.
lui, memoriei, sanatatii, conditiilor igienice In versetele 1-8, Predicatorul enumera
si a tuturor celorlalte aspecte care alcatuiesc douazeci si opt de activitati care au pro-
experience normale si placute pentru noi. babil menirea de a simboliza ciclul vietii.
2:25 In versetul 25 el adauga ca a putut Ca asa stau lucrurile ne-o sugereaza
sa se bucure de toate aceste lucruri mai mult numarul douazeci si opt, care este numarul
decat toti ceilalti. lumii (patru) Tnmultit cu numarul com-
Desi John D. Rockefeller avea un venit pletetii (sapte).
de circa un milion pe saptamana, masa shn- Lista este alcatuita din termeni contrari.
pla pe care i-au prescris-o medicii nu costa Paisprezece sunt pozitivi si ceilalti pai-
decat vreo cativa centi. Unul din biografii sprezece sunt negativi. In unele privinte,
sai a spus ca Rockefeller a trait cu un regim aceste elemente par sa se anuleze reciproc,
alimentar pe care un om sarac 1-ar fi dis- dand rezultatul zero.
pretuit: 3:2 Exista un timp in care te nasti. Per-
soana Tn cauza nu are nici un cuvant de
Ajuns la greutatea de numai cincizeci de kilo- spus in aceasta privinta si chiar parintii sai
grame, el gusta din toate (la micul dejun): un trebuie sa astepte noua iuni pana cand se
strop de cafea, o lingura de cereale, o furculifa Tncheie ciclul normal al nasterii.
de ou si un coll de cotfet de marimea unui bob Exista apoi si un timp cand trebuie sa
de mazare.22 mori. Timpul alocat omului este de
saptezeci de ani, conform psalmului
Era eel mai bogat om din lume, dar nu ayea 90:10, dar chiar daca nu Tn toate cazurile
capacitatea de a se bucura de mancare. se respecta acest interval, se pare ca
2:26 In cele din urma, Predicatorul a moartea este o Tntalnire prestabilita pe care
crezut ca a reusit sa distinga un principiu omul n-o poate evita.
general in viata conform caruia Dumnezeu Este adevarat ca Dumnezeu stie di-
rasplateste neprihanirea si pedepseste pa- nainte cand se va sfarsi viata noastra pe
catul. Unui om care-I face placere, Dum- acest pamant, dar pentru crestin acest lu-
nezeu ti daruieste intelepciune si cuno?tinta cru nu este nici morbid, nici fatalist. Stim
si bucurie. Dar celui care pacatuieste Tn ca suntem nemuritori pana cand ne vom fi
mod obisnuit, El Ti da povara unei munci sfarsit lucrarea. $i desi moartea este o
810 Eclesiastul
posibilitate, nu este o certitudine. Nadej- Tnseamna ca exista un timp de curatare a
dea fericita a revenirii lui Cristos il inspira gliei Tn vederea cultiv3rii (Is. 5:2), dupa
pe credincios sa-L astepte pe Mantuitorul, care vine timpul slrangerii pielrelor nece-
mai degraba decat pe antreprenorul de sare construirii de locuinte, ziduri sau altc
pompe funebre. Dupa cum s-a exprimat proiecte. DacS luam cuvintele Tn sens figu-
foarte plastic Peter Pell: „eu nu-1 astept pe rat, cum fac majoritatea comentatorilor,
undertaker, ci-1 astept pe uppertakerl" atunci avem aici o referire la actul casalo-
(Joe de cuvinte, in care undertaker, antre- riei. Astfel TEV parafrazeaza: ..Timpul
prenor de pompe funebre, inseamna textu- pentru a avea relatii sexuale si timpul pen-
al „cel care te duce jos" iar uppertaker. tru a nu le avea."
„cel are te duce sus. n.tr.) ImbratisatuI isi are timpul sau si
SadituI isi are timpul lui si smulgerea departarea de imbratisari timpul ei. in
celor sadite timpul ei. Cu aceste cuvinte, domeniul afectiuniior, exista timp pentru
Solomon pare sa acopere intregul dome- angajare si un timp pentru retragere. Exista
niu al agriculturii, strans legat dc anotim- un timp cand dragostea este pura si un limp
purile anului (Gen. 8:22). Esecul de a res- cand este ilicila.
pecta timpul potrivit pentru sadit si seceris 3:6 Cautarea isi are timpul ei si
are drept consecinta un dezastru financiar. pierderea timpul ei. Asta ne duce cu gan-
3:3 Uciderea isi are timpul ei si vin- dul la ciclurile de afaceri, cu fluctuatia
decarea timpul ei. Comentatorii se stra- profiturilor si a pierderilor. Mai Tntai.
duiesc sa explice ca acest verset nu poate pietele sunt Tn ascensiune. veniturilc
sa se refere la asasinat, ci doar la lupta pe cunoscand o crestere. Apoi ele descresc.
campul de batalie, la pedeapsa capitals sau companiiie constatand tot felul de defici-
la acte de autoaparare. Dar sa nu uitam ca turi.
observatiile lui Solomon s-au bazat pe Pastrarea isi are timpul ei si lepa-
cunostintele sale sub soars. Fara revelatia darea timpul ei. Cele mai multe gospo-
divinS, lui i s-a parut c3 viata este fie o dine cunosc acest curios tipar. Luni de zile
macelarie, fie un spital, un camp de lupta ba chiar ani ele aduna tot felul de lucruri
sau punct de prim ajutor. prin dulapuri, sertare, subsoluri si poduri.
Daramarea isi are timpul ei si zidirea Apoi Tntr-o zi7 cand vine peste ele dorinta
timpul ei. Mai Tntai apare echipa de demo- de a face curatenie, toate aceste lucruri
lare care darama cladirile vechi ce nu mai sunt Tndeparlate din casa, unele fiind
pot fi Tntretinute. dupa care vin construc- donate unor organizatii de caritate.
torii, ridicSnd pe locul viran complexe 3:7 RuptuI isi are timpul lui si cusu-
moderne, reabilit&nd o zona ce nu arata tul timpul lui. Sa sc fi gandil oare
deloc bine Tnainte. Solomon la vesnicele schimbari interve-
3:4 Plansul !§i are timpul lui si rasul nite Tn moda timpului? Unii designeri de
timpul lui. Viata pare sa alterneze intre marca dicteaza un nou curent, si deodata,
tragedie si comedie. O data poarta masca peste tot. tivul este lasat jos sau, dim-
neagra a tragediei, pentru ca in clipa urma- potriva, ridicat. Astazi moda esle foarte
toare sa se prezinte sub chipul colorat al Tndrazneata, scopul fiind de a atragc
clovnului. atentia. Maine se va reveni la stilurile asa-
Bocitul isi are timpul lui si dansul zise Tnvechite din vremea bunicilor.
timpul lui. Procesiunea funerara inain- Tacerea isi are timpul ei §i vorbirea
teaza pe strada, in acordurile muzicii de timpul ei. Trebuie sa tacem cand sunlem
doliu. Dar nu dupa mult timp, aceeasi criticati pe nedrept, cand suntem ispitili
oameni vor putea fi vazuti dansand la o sa-i criticam pe altii sau s§ spunem lucruri
nunta, total transformati dupa recenta neadevarate, lucruri care ranesc sau care
Tntri stare. nu zidesc. Deoarece Moise a rostit cuvinle
3:5 Aruncarea cu pietre isi are tim- neTntelepte cu gura sa, i s-a interzis sa intrc
pul ei si strangerea pietrelor timpul ei. in tara promisa (Nu. 20:10; Ps. 106:33).
Luate la prima vedere, aceste cuvinte Timpul vorbitului este atunci cand un
Eclesiastul 811
principiu de mare pret sau o cauza impor- ocean netamiurit al timpului.
tanta sunt in joe. Mardoheu a sfatuit-o pe §i totusi lucrarile si caile lui Dumnezeu
Estera ca a sosit timpul sa vorbeasca (Est. ii sunt nepatmnse omului. Nu avem cum
4:13-14). §i arfiputut spune, Impreunacu rezolvamisterul creatiei, al providentei sau
Dante, „Locurile cele mai fierbinti din iad al consumarii universului in absenta reve-
sunt rezervate pentru cei ce raman neutri In latiei. In pofida unor extraordinare cuceriri
vremuri de mare criza morala." pe planul sporirii cunostinielor omenirii,
3:8 Iubitul isi are timpul lui si uratul continuam sa vedem ca intr-o oglinda intu-
timpul lui. Nu trebuie s5. Incercam sa necat. De multe ori trebuie sa maiturisim.
fortam cuvintele acestea pentru a le face sa suspinand: „Cat de putin II cunoastem!"
se potriveasca unui context crestin. 3:12 Intrucat viata omului este guver-
Solomon nu vorbeste In calitate de crestin, nata de legi inexorabile §i intrucat toale
ci ca om de lume. Lui i s-a parut ca com- activitatile sale par sa-1 lasc exact de unde
portarea omeneasca fluctueaza intre a plecat, Solomon considera ca eel mai
perioade de iubire si perioade de ura. indicat este sa fie fericit si sa se bucure de
Razboiul isi are timpul lui si pacea viata cat mai mult posibil.
timpul ei. Ce este oare istoria, daca nu 3:13 Solomon nu vrea sa spuna prin
consemnarea unui §ir aproape neintrerupt aceasta ca viata trebuie sa fie traita in orgii
de razboaie fara noima, pline de cruzime, sau betii, m risipa sau destrabalare, ci doar
presarate cu scurte perioade de pace? ca este darul lui Dumnezeu pentru ca omul
3:9 Intrebarea care staruia in mintea lui sa se bucure de hrana si de bautura sa si sa
Solomon era urmatoarea: „Ce castig dura- gaseasca o anumita placere in munca lui
bil are muncitoru! de pe urma trudei sale?" zilnica. Este desigur o conceptie redusa
Pentru orice activitate constructiva exista despre viata si total sub nivelul conceptiei
una distructiva. Pentru orice plus un crestine, dar trebuie sa ne amintim mereu
minus. Cele paisprezece lucrari pozitive in aceasta carte ca punctul de vedere al lui
sunt anulate de paisprezece lucrari nega- Solomon este aici pamantesc.
tive. Prin urmare, formula matematica a 3:14 El a perceput Insa corect faptul ca
vietii este paisprezece minus paisprezece decretele lui Dumnezeu sunt imuabile.
este egal cu zero. Omul nu se alege, la Ceea ce a decis Dumnezeu va rarnane m
sfarsit, decSt cu zero, deci cu nimic. picioare, omul neputand sa schimbe acest
3:10 Solomon efectuase o trecere in lucru, nici prin adaugare, nici prin sc&dere.
revista a tuturor activitatilor, Indeletnici- Este o nebunie din parteacreaturilor sa
rilor si preocuparilor pe care !e-a daruit lupte fmpotriva aranjamentelor impuse de
Dumnezeu omului ca sa-i umple timpul. El Creatorul lor. Muit mai intelept este sa-L
ne-a dat un catalog al acestora in versetele respecte si sa se supuna controlului Sau.
2-8. 3:15 Evenimentele actuale nu sunt
3:11 EI a conchis ca Dumnezeu a facut decat o reeditare a ceea ce s-a Tntamplat
orice lucru frumos la timpul lui, sau, si anterior si nimic nu se va intampla in viitor
mai bine, ca exista un timp potrivit pentru ce nu s-a si intamplat deja. Dumnezeu
orice activitate. El nu se gandeste aici atat aranjeaza totul pe baza repetitiva, pentru ca
la frumusetea creatiunii lui Dumnezeu, cat lucrurile sa se intample In cicluri. El rea-
la faptul ca orice actiune Is,i are timpul sau duce In actualitate trecutul si astfel istoria
desemnat si ca, facuta la timpul ei, este se repeta. Sintagma: „Dumnezeu cere
intru totul adecvata. socoteala de ceea ce este trecut" este ade-
De asemenea Dumnezeu a pus in om sea folosita pentru a sublinia faptul ca
gandul vesniciei. Desi traieste Tntr-o lume pacatosii trebuie sa dea socoteala pentru
marcata de timp, omul are strafulgerari pacatele savarsite in trecut. Desi acest
despre eternitate. In mod instinctiv el se lucru este, desigur, adevarat, nu aceasta e
gandeste „vecii vecilor" si desi nu intelege ideea care se desprinde din acest pasaj.
conceptul vesniciei, isi da seama ca dinco- Aici Dumnezeu este vazut In ipostaza de
lo de aceastS viata exista posibilitatea unui rechemare a evenimentelor din trecut pen-
812 Eclesiastul
tru a forma Tnca un ciclu al istoriei. R. C. In esenta, ceea ce spune Solomon este
Sproui o defineste drept tema recurentei ca Dumnezeu TI incearca pe om prin viata
eterne. „Aici se subliniaza faptul ca in scurta a acestuia pe pamant, pentru a-i
cadrul timpului infinit exista cicluri pe- arata cat de slab si de trecator este - aseme-
riodice in care tot ce a fost va mai fi. nea animalelor. Dar afirma oare Solomon
Drama vietii umane este o piesa cu acte ca omul nu e mai bun decat animalele?
care se repeta !a nesfarsit."23 3:19 Nicidecum. Dimpotriva, ideea
3:16 Printre celelalte lucruri care I-au care se desprinde este ca omul nu e un ani-
intristat pe Predicator s-au numarat si mal, ci doar ca, intr-o anumita privinta, nu
nedreptatea si rautatea. Astfel el a are nici un avantaj fata de un animal. Dupa
descoperit strambatate in instante, unde cum animalele au parte de moarte, tot as a
dreptatea ar fi trebuit sa fie regula de baza, are parte si omul. Toate au suflare si in
si necinste in cercurile conducatoare ale clipa mortii acea suflare este taiata. Prin
administratiei, unde ar fi trebuit sa fie prac- urmare, viata este la fel de iipsita de
tical neprihanirea. continut pentru om cum este pentru
3:17 Aceste inegalitati ale vietii 1-au nivelele inferioare ale creatiei.
facut sa creada ca exista un timp in care 3:20 Toti sfarsesc in acelasi fel: in mor-
Dumnezeu ii va judeca pe oameni, cand mant. §i omul, si animalele se due in acelasi
nedreptatile pamantuiui vor fi indreptate. loc: in tarana. Ambii provin din tarana si
Solomon nu spune explicit ca acest lucru ambii se vor intoarce in tarana. Desigur asta
se va petrece in viata de apoi, dar este un presupune ca viata omeneasca s-ar rezuma
lucru de la sine inteles, intrucat atatea ine- doar la trap. Dai- noi stim ca acest lucru nu
galita|i din viata aceasta raman neatinse. este adevarat. Trupul nu este decat cortul in
Concluzia sa oglindeste o emotie comuna care traieste persoana respectiva. Dar
din inimile oamenilor neprihaniti. Cum- Solomon nu avea de unde sa stie adevarul
secadenia si corectitudinea reclama ca in deplin al starii viitoare.
viitor sa existe un timp de reglare a con- 3:21 Ignoranta lui Solomon cu privirc
turilor, cand cei drepti vor fi razbunati. la ceea ce se mtampla in clipa mortii reiesc
3:18 In ultimele versete ale capitolului cu pregnanta si din intrebarea sa: „Cine
3, Predicatorul se ocupa de tema mortii, pe stie daca suflarea fiilor oamenilor se
care o vede in culori sumbre, ca una care duce in sus si daca suflarea animalului
strica tot cheful, punand capat ambitiilor se duce in jos, in pamant?" Aceste
oamenilor, straduintelor si placerilor lor. cuvinte nu trebuie luate la propriu, ca pe un
EI concepe moartea ca si cand noi nu am element de doctrina. Este un mod omenesc
avea o Biblie care sa ne lumineze in de a gandi, de a pune intrebari, nu o certi-
aceasta privinta. tudine divina.
Observatf ca isi introduce conceptiile Stim din Noul Testament ca duhul si
prin cuvintele: „Am zis in inima mea." Nu sufletui credinciosului se due Tn prezenia
se pune problema in termenii a ceea ce i-a lui Cristos, in clipa mortii (2 Cor. 5:8; Fil.
descoperit Dumnezeu, ci cum a perceput el 1:23) si ca trupul sau se duce in mormant
acest lucru in mintea sa. Este modul sau de a (Fapte 8:2). Duhul si sufletui necredincio-
gandi sub soare. Prin urmare, acesta nu e un sului se due in Hades iar trupul sau se duce
pasaj din care sa putem construi o doctrina in mormant (Luca 16:22b-23). Cand va
adecvata a'mortii si vietii de apoi. Si totusi veni Cristos in vazduh, trupurile celor care
exact asta incearca multe culte false sa faca, au murit in credinta vor fi inviate, primind
folosind versetele acesteain sprijinul invata- o forma glorificata si fiind reunite cu duhul
turilor lor eronate privitoare la un presupus si sufletui lor (Fil. 3:20-21; 1 Tes. 4:16-
somn al suffetului si o asa-zisa anihilare a 17). Trupurile mortilor necredinciosi vor fi
mortilor rai. In realitate daca vom studia cu inviate la Judecata de la Marele Tron Alb,
atentie pasajul in speta vom constata ca fiind reunite cu duhul si cu trupu! lor, dupa
Solomon nu a promovat nici una din aceste care vor fi aruncate Tn iazul de foe (Apo.
conceptii. 20:12-14).
EclesiastuI 813
La o adica, animalele au si ele trup si moarte?" ci „Exista viata dupa na.stere?"
suflet, dar nu §i duh. 24 Nimic nu ni se 4:3 Cinismul lui Solomon a atins punc-
spune in Biblie despre animale ca ar avea tul eel mai de jos prin observatia ca desi
vreo viata dupa raoarte. mortii o due mai bine decat cei vii, cei care
3:22 Din ceea ce §tia despre moarte, nu s-au nascut niciodata sunt Tntr-o situatie
precum si din ceea ce nu stia, Solomon a mai de invidiat. Ei nu au trait niciodata si,
conchis ca eel mai bun lucru pe care-1 in consecinta, nu au fost consternati sa vada
poate face un om este sa se bucure de asupririle ce se petrec sub soare. Ei nu au
activitatile sale zilnice. Caci, la urma fost nevoid sa indure „acea cumplita
urmelor, asta este soarta sa in viata, drept batjocura a fericirii ce se numeste viata."
care mult mai intelept este sa nu se puna 4:4 Inca un lucru 1-a exasperat pe
de-a curmezisul inevitabilului. Mai degra- Solomon: faptul ca activitatea umana si pri-
ba, sa caute satisfactie in acceptarea unor ceperea omului sunt motivate de dorinta de
realitati pe care nu le poate modifica. Dar, a-1 intrece pe semenul sau. El a vazut ca
mai presus de toate, el trebuie sa se bucure roata vietii se invarte sub forta motrice a
de viata asa cum i-a fost data, pentru ca spiritului competitiv. Dorinta de a avea
nici un om nu-i poate spune ce se vaintam- haine mai frumoase, locuinta mai luxoasa
pla pe pamant dupa ce el a paVasit scena. -toate acestea i s-au parut atat de de?arte si
de nevrednice de omul ce a fost creat dupa
D. Desertaciunea inegalitatilor vietii chipul lui Dumnezeu si dupa asemanarea
(cap. 4) Sa.
Cand Michelangelo si Rafael au primit
4:1 Robert Burns a spus: „Lipsa de ome- o comanda de lucru sa-?i puna talentul lor
nie a omului fata de om ii face pe mii de oa- de arti§ti in slujbainfrumusetarii Vaticanu-
meni s5 planga!" Oamenii sensibili din lui, un cumplit spirit de rivalitate a izbucnit
toate veacurile au fost intristati la vederea intre ei. „Desi fiecare avea lucrarea lui se-
asupririi dezlantuite de oameni impotriva parata de executat, cei doi au fost atat de
semenilor lor. Si pe Solomon acest lucru 1-a afectati de gelozie meat au ajuns sa nu-si
chinuit. A fost Tntristat sa vada lacrimile mai vorbeasca."26 Unii sunt mai abili in ar-ta
celor asupriti, puterea asupritorilor lor §i de a-§i disimula invidia decat au fost
faptul ca nu s-a gasit nimeni care sa vinatn aceste doua genii, dar aceea§i atitudine de
ajutorul celor calcati in picioare. Privind lu- rivalitate sta la baza multora din activitatile
crurile din aceasta perspective, se parea ca din vremea noastra.
„Adevarul era de-a pururea pe esafod, ne- Un cinic din epoca contemporanii a afir-
dreptatea vesnic intronata." El nu vedea ca mat:, Am incercat tot ce-mi poate oferi via-
„dincolo de marele necunoscut sta Dum- ta, dar tot ce vad este ca un om incearca sa-1
nezeu in mijlocul umbrei, veghind asupra depa§easca pe celalalt, sa-1 intreaca, in
copiilor Sai."2S (Sau cum spune cantarea incercarea zadarnica de a dobandi feri-
romaneasca: „ca dincolo de nor e-un soare cirea."27
mai dulce si mai stralucitor," n.tr.) 4:5 In contrast cu eel motivat si recom-
4:2 Prin urmare, in disperarea sa, pensat de invidie este nebunul - adica
Solomon conchide ca mortii ar avea o soarta lene§ul prostanac §i stupid. El i§i incru-
mai buna decat cea a viilor. Pentru el ci$eaza mainile, traind cu putinul de man-
moartea este un fel de scapare de toate per- care pe care-1 poate dobandi fara sa se
secutiile si nedreptatile vietii. in acest punct omoare cu prea multa munca. Poate ca el
pe Solomon nu-1 preocupa implicatiile mai este mai intelept deceit semenii sai ce se
profunde ale mortii - faptul ca persoana spetesc fara incetare, manati de invidia -ii
care moarein necredintia este condamnata la lacomia lor.
suferinte cu mult mai groaznice decat cea 4:6 In timp ce cei din jurul sau gafaie
mai cumplita asuprire de care ar fi putut muncind din rasputeri, sub imboldul com-
avea parte aici pe pamant. Intrebarea care se petitiei, nebunul pare sa judece cam asa:
punea pentru el nu era: „Exista viata dupa Mai bine o mana plina de odihna, decat
814 Eclesiastul
amandoi pumnii plini de munca $i goana ramane ca exista placeri si beneficii daruiie
dupa vant Sau cum a parafrazat H. C. Le- de prietenie si de relatiile sociale pe care nu
upold acest text: „Mai bine sa o iau usurel, le pot cunoaste cei ce traiesc tn izolare.
chiar daca nu ma aleg cu cine stie ce, decat 4:12 A treia ilustratie are de a face cu
sa Strang mai mult, avand insa parte s,i de protectia fata de atacuri. Adesea un hot
toate grijile ce arlnsoti o atare preocupare." poate Jnvinge o victima, dar doi oameni se
4:7, 8 Mai era o nebunie care 1-a exas- pot impotrivi mai bine unui atacant.
perat pe Predicator: Incredibila inapoiere a In fine, funia Tmpletita Tn trei este mai
celui ce nu are pe nimeni in viata, a celui puternica decat funia Tmpletita Tn doua sau
fara fiu si fara trate. fara rude apropiate de cea cu un singur fir. De fapt, trei fire !m-
a munci din rasputen si a strange averi. El pletite sunt de trei ori mai puternice decal
are deja mult mai multi bani decat i-ar tre- trei fire separate.
bui ca sa traiasca, si totusj se istoveste zi de 4:13-16 Nebuniile si desertaciunile
zi, refuzandu-s.i ceie mai elementare con- vietii nu se rezuma doar la saraci, ci sc ga-
forturi si placeri ale vietii. (E un fel de Ha- sesc chiar printre cei din palatele regale.
gi Tudose al nostru, n.tr.) Acestui om nu-i Solomon descrie un rege care a Tnvins sara-
da prin cap sa se Tntrebe: „Pentru cine cia si a reusit sa iasa din Tnchisoare, reusind
trudesc eu si-mi lipsesc sufletul de sa ocupe tronul. Totus.i acum, la batranete,
placeri?" Charles Bridges, in comentariul adevenitunregctaraminte. carenu vrcasa
sau expozitiv, spune: „Avarul - ce bine i se asculte de sfetnicii sai. Mai bine ar fi ca
potriveste numele! - nenorocitul sclav al tronul sa fie ocupat de un tanar care se lasa
mamonei, cef ce a Tmbatranit in mizeria lui, invatat, chiar daca acesta e sarac. Solomon
strangand cu amandoua mainile, adunand s-a gandit la toti oamenii care sunt supusii
banut cu banut!" Numele sau este miser regelui §i la ce! ce ocupa locul numarui doi,
(eng. avar, mizer) si Tn mare mizerie zace, fiind gata sa urmeze la tron. Multimi de oa-
dupa cum Ti este numele. Ce mare de§erta- meni se raliaza sub flamura acestuia, pen-
ciune! Ce nenorocit trebuie sa fie eel ce tru ca s-au saturat de batranul dregator si
traieste astfel! - isi spune Solomon! pentru ca doresc o schimbare. sperand ca
Negresit Samuel Johnson a avut drep- vor avea parte de o administratie mai buna.
tate cand a afirmat: „Poftadupa aur- lipsita Dar §i cei care vin dupa aceea nu vor fi
de orice simtire, de orice remuscare - este multumiti deel.
coruptia suprema a omufui degenerat." Aceasta instabilitate si dorinta dupa nou
4:9 Traiul solitar al zgarcitului il face pe I-a facut pe Solomon sa-si dea seama ca
Solomon sa evidentieze avantajele partene- pana si ceie mai mari onoruri ale lumii sum
riatului si ale partasiei. In sprijinul tezei tot o de§ertaciune. $i ele sunt o goana dupa
sale, Solomon recurge la patru ilustratii. vant.
Mai Tntai, doi lucratori sunt mai buni decat
unul, deoarece prin cooperare ei pot pro- £. Desertaciunea religiei populare 51 a
duce mai mult si mai eficient. domeniului politic (5:1-9)
4:10 De asemenea, daca se produce un
accident la iocul de munca, unul poate sa-1 Omul este din instinct 0 fiinta religioasa.
ajute pe celalalt. Dar vai de eel care cade de dar acest lucru nu este neaparat bun Tn sine.
pe scara cand nu e nimeni langa el sa-1 De fapt. poate fi chiar foarte rati. Insasi re-
ajute! ligiozitatea sa poate sa-i orbeasca. sa nu
4:11 Doi Tn pat pe o noapte fxiguroasa vada nevoia sa de m^ntuire, pe care Dum-
sunt mai buni decat unul deoarece se nezeu 0 dam dar, prin har. In plus, rcligia
tncalzesc unul pe altul. Am putea, desigur, omului este uneori doar 0 sarada, un spec-
Tncerca sa subrezim acest argument. tacol exterior fara nici o realitate interioara.
aratand cat de suparator este partenerul cu De§ertaciunea se poate strccura Tn viata re-
picioarefe reci sau eel care trage toata pStu- ligioasa ia fel de mult ca Tn oricare alta
ra pe el sau caldura superior reglata pe care sfera, ba chiar mai mult. Prin urmare, Tn
o degaja o patura electrica. Dar adevarul capitolul 5. Solomon ofera sfaturi menite sa
Eciesiastul 815
previna aparitia formalismului, a formelor necaz, Te voi sluji Tn veci." Pentru ca apoi,
exterioare rigide Tn relatiile cu Creatorul. cand Domnul !-a scapat, sa uite, de obicei.
5:1 Mai intai el Ti sfatuieste pe oameni sa-si Tmplineasca juramantul.
sa-si pazeasca piciorul cand intra m casa lui Chiar Tn momentele de Tnaltare spirituals,
Dumnezeu. Desi aceste cuvinte se refera este usor sa facem un juramant de consacrare,
probabil la reverenta in general, ni se ex- de celibat sau de saracie sau ceva asemanator.
plicS Tnsa ca aici inseamna necesitatea de a in multe cazuri, cum este eel al celibatuiui, ar
fi dispusi mai degraba sa Tnvatam, decat sa fi fost mai bine sa nu se faca nici un juramant.
deschidem gura, rostind cuvinte pripite. Negresit juramantul casniciei este ralificatm
Promisiunile facute in pripa sunt jertfa ne- cer si nu poate fi calcat fara grave consecinte.
bunilor. Oamenii nechibzuiti fac promi- Juramintele facute Tnaintea convertirii trebuie
siuni pripite fara sa reaiizeze ca acestea de asemenea Tmplinite, cu exceptia cazunlor
constituie o forma a raului. Tn care o atare Tmplinii-e ar fi contrara Cuvan-
5:2 Inchinatorii trebuie sa evite tului lui Dumnezeu.
nesabuinta si pripeala Tn rugaciuni, Tn 5:6 Prin urmare, regula generaia este sa
promisiuni sau Tn declarable de devotiune nu-i Tngadui gurii sa te ducam pacat, prin ju-
fata de Dumnezeu. Prezenta Celui Atotpu- raminte neTmpiinite. Si nu Tncerca sa tc scuzi
ternic ar trebui sa-1 determine pe om sa ia Tnaintea solului lui Dumnezeu, spunand ca a
seama ca sta pe teren sfant si ca nu poate sa fost o greseala, ca nu ai vorbit serios. Sa nu
dea drumul la vorbe cum Ti ies din gura. crezi nici aceea ca a-I aduce Tn mod mecanic
Faptul ca Dumnezeu este infinit mai presus o jertfa ar putea ispasi calcarea din neglijenta
de om, cum cerul este cu mult mai presus ajuramintelor.
de pamant, ar trebui s&-l Tnvete pe om sa-si Prin solul lui Dumnezeu se poate Tntelege
puna frau gurii sale cand se apropie de El. preotul, Tntrucat lui trcbuia sa i se mar-
5:3 Dupa cum o minte hiperactiva ade- turiseasca pacalul Tncalcarii juramaniului
sea da nastere la vise ciudate, lot asa o gura ■ (Lev. 5:4-6). Dar asta presupune o cunoastere
hiperactiva produce un torent de cuvinte a Iegii mozaice, pe cand ceea ce spune
nesabuite, chiar si Tn rugaciune. De la Solomon aici este Tn afara religiei revelate. In
Alexander Pope ne-aramas urmatorul citat: consecinta, eel mai indicat ar fi sa consideram
„CuvinteIe sunt ca frunzele. Acolo unde ele ca el se refera la oricine slujeste ca reprezen-
abunda, putina roada de [bun] simt se as- tant al lui Dumnezeu.
cunde." Ideea de baza este ca Dumnezeu este din
Solomon nu a conceput verselul 3 ca pe o cale-afara de nemultumit de lipsa de sinccri-
explicate stiintifica bine formulata a originii tate Tn vorbirea noastra. Prin urmare, de ce sa
visurilor, ci, mai degraba a dorit sa scoatam spui lucruri care in mod sigur II vor supara?
evidenta ceea ce i s-a parut lui a fi conexiunea In mod inevitabil, asta II va face sa ob-
dintre o stare mult prea activa a mintii Tn tim- structioneze, sa zadarniceasca si sa distruga
pul zilei si visurile agitate din u'mpul noptii. tot ce vei Tncerca sa realizezi.
5:4 In chestiunea juramintelor facute lui 5:7 Dupa cum In multimea de visuri e-
Dumnezeu. daca dorim sa fim cinstiti, atunci xista multa irealitate, tot asa Tn cuvintelc
se impune sa le aducem la Tndeplinire cat mai spuse pe negandite exista desertaciune si ru-
curand. Lui Dumnezeu nu-I sunt de nici un ina. Ceea ce trebuie facut, ne sfatuieste
folos cei care fac tot felul de promisiuni Tn gu- Solomon, este sa ne temem de Dumnezeu.
ra mare, dar apoi refuza sa le transpuna Tn Dar asta nu Tnseamna o Tncredere plina de iu-
practica. „De aceea, implineste juramantul bire Tn Iehova, ci groaza de a-L supara pe Ccl
pe care 1-ai facut!" Atotputernic. G. Campbell Morgan ne am-
5:5 Daca nu ai de gand sa-ti Tmplinesti ju- inteste ca aceasta e frica unui sclav, nu a unui
ramantul, nu-1 fa de la bun Tnceput! fiu. Daca nu remarcam acest lucru, vom sfarsi
Ce bine cunostea Predicatorul propen- prin a-i da credit lui Solomon pentru o mai
siunea omului de a Tncheia un targ cu Dum- mare patrundere spirituals decat se poate Tn-
nezeu cand este prins la stramtoare, cand e trevedeaaici.
disperat: „Doamne, daca ma scoti din acest 5:8 In continuare Solomon revinc la lema
816 EclesiastuI
asupririi celor saraci si a pervertirii drep- trezesc ?n oameni dorinta de a acumula si
tatii. El ne sfatuieste sa nu cedam ispitei de a mai multe bogatii. Dar Tn toate acestea este
cadea in disperare totala cand vedem aceste multa desertaciune.
rele comise Tntr-o provincie. La urma 5:11 Cand cresc averile cuiva, se pare ca
urmeior, exista o ierarhie in structura de ad- sporesc corespunzator si parazitii care tra-iesc
ministrate si cei aflati Tn pozitii de conducere de pe urma bogatiilor sale, lie ca e vor-ba de
Tsi urmaresc subordonatii cu ochi de vultur. consultant! de management, consilieri pentru
Asa sa fie? Tare mi-e teama ca de multe impozite, contabili, avocati. perso-nalul
ori sistemul de „checks and balances" (de angajat la sediul ceiui bogat sau rudeie care
controale si contraponderi, n.tr.) nu functio- doresc sa se mfrupte din acest belsug.
neaza totdeauna cum ar trebui si ca la fiecare Un om nu poate purta decat un costum o
nivel birocratic se petrec lucruri necurate, se data, iar cantitatea de alimente pc care o poate
da si se primeste mita. consuma Tntr-o zi este si ea limitata. Prin ur-
Singura satisfactie pe care o au oamenii mare, principalu! bencficiu al bogatiilor sale
neprihaniti este cunostinta ca Dumnezeu este este ca poate sa-si priveasca conturile ban-
mai presus de cele mai sus-puse autoritati si care, actiunile si obligaliunile financiare.
ca El va avea grija ca toate conturile sa" fie spunand alaturi de ceilalti bogati nechibzuiti;
reglate Tntr-o zi. Dar e putin probabil ca la as- „Suflete, ai multe bunatati stranse pentru
ta se refera Solomon aici. multi ani; odihneste-te, mananca, bea si Tnve-
5:9 Versetul 9 este unul din cele mai ob- sele^te-te!" (Luca 12:19).
scure versete din cartea EclesiastuI, datorita 5:12 Cand vine vorba de somn. munci-
dificultatilor de intelegere a textului ebraic torul este Tn avantaj, putand sa doarnia mult
original, a?a cum reiese din marea varietate de mai bine. Fie ca a mancat din belsug. fie ca a
traduceri diferite ale sale: luat doar o gustare. el se poate odihni tara
grija. De cealalta parte a orasului, bogatul nu
JND: Mai mult, pamantuf este de folos in poate dormi, fiind muncit de grijuri legate de
toate privintele: regeie (insusi) de- bursa, de peri-colul de a fi pradat sau de
pinde de ogor. delapidari. El trebuie sa ia tot felul de
medicamente care sa-i calmeze nervii de la
NASB: La urma urmeior, un rege care-sj stomac.
cultiva ogorul este un avantaj pentru 5:13 Solomon a vazut ca stocarea
pamanl. bogatiilor atrage dupa sine consecinle
dezastruoase. lata un om care avea rezervc
TEV: Chiar §i un rege depinde de recolta. imense de bogatii, dar Tn !oc sa le foloseasca
Tn scopuri constructive, le-a tinut numai
NKJV: Mai mult, profitul pamantului este pentru el.
pentru toti; chiar regeie este 5:14 Dintr-odata a intervenit o marc
servit din roadele ogorului. calamitate, cum ar fi caderea bursei, si toti
banii sai au disparut. Desi omul respecliv
Ideea generala pare a fi ca pana si oficialul avea un fiu, n-a putut sa-i lase nici o avere,
eel mai malt depinde de roadele pamantului caci devenise falit.
si, prin extensie, de providenta lui Dumnezeu. 5:15 Cu mana goala venise din pante-cele
Toti dau socoteala lui Dumnezeu. mamei sale si cu mana goala se Tn-torcea Tn
taranii. in pofida tuturor banilor pecarereusise
sa-i strangaTn timpul vielii. iata ca acum
F. Desertaciunea bogatiilor trecatoare moarc sarac de-a binelca.
(5:10-6:12) Cecil Rhodes a petrecut multi ani ex-
5:10 Oamenii care dispun de bani nu sunt ploatand resursele naturale ale Africii de Sud.
niciodata multumiti, ci mereu vor sa aiba tot Pe patul de moarte, iata ce a afirmat. plin de
mai multi. Bogatiile nu aduc Tm-pliniri. cainta:
Profiturile, dividendele, platile rezultate din
dobanzi si castigurile capitale Multe am dobandit Tn Africa. Am diamante,
Eclesiastul 817
aur §i terenuri de p5m§nt, dar acum pe toate tre- bogatiilor, Tmpreuna cu onoare, dar, din
buie sa le las in urma mea. Nici un lucru din nefericire, Dumnezeu nu-i da si capa-
cele pe care le-am agonisit nu-1 pot lua cu citatea de a se bucura de aceste lucruri.
mine. Nu am cautat comorile ve§nice. Prin ur- Observati ca Solomon nu-L blameaza pe
mare, acum nu mai am absolut nimic.28 Dumnezeu pentru faptul ca 1-a deposedat
de capacitatea de a se bucura de bogatiile
5:16 Solomon spune cS acesta e un sale.
marerau-ogroaznicacalamitate. Banii ar Apoi o moarte prematura tl vaduve§te
fi putut fi folositi in scopuri utile, ce ar fi pe om de capacitatea de a se bucura de
adus mult bine, timp Tndelungat. lata ins& bogatiile sale. El lasa toate bunurile sale
c& el pleaca din lumea aceasta gol, cum unui strain, iar nu fiului sau ori unei rude
venise, neavand cu ce s§ se laude pentru apropiate. Desigur toate acestea fac ca
toata munca sa. A muncit pentru v&nt. viata sa para lipsita de sens sau o maladie
5:17 Tragedia este si mai mare prin maligna.
faptul ca ultimele zile ale acestui om sunt 6:3 Chiar daca un om are familie
pline de durere, suferinta, boala §i manie. numeroasa si traieste pana la adanci
Viata sa a fost ca un revers al Cenusaresei batraneti, aceste tndurari supreme de la
- de la bogatii la zdrente. Dumnezeu nu tnseamna nimic daca nu se
Desigur, intr-un sens, orice om care poate bucura de viata sau daca nu are parte
moare lasa in urma totul. Dar aici Predica- de o tnmormantare cum se cuvine la
torul pare sa scoatS in evidenta nebunia de sfar§it. De fapt, un copil nascut mort este
a aduna bani, cSnd ar putea sa-i foloseasca mai de invidiat decat el.
in scopuri utile, pentru ca apoi sa-i piarda 6:4 Na§terea prematura vine in
pe toti iar la urma sa nu se aleaga cu nimic de$ertaciune si se duce in intuneric sau
dupa o viata de truda. anonimitate. Numele sau este acoperit de
5:18 Prin urmare, cea mai buna strate- obscuritatea celui care nu s-a nascut nicio-
gic este sa te bucuri de activitatile comune data s,inici nu amurit.
ale vietii cotidiene - sa mananci, sa bei §i 6:5 Desi un copil nascut mort nu vede
sa muncesti. Apoi, indiferent ce se va tn- niciodata soarele si nu stie nimic, totusi el
tampla, nimic nu-ti poate rapi una din se bucura de mai multa odihna decat eel
plScerile pe care deja le-ai gustat. Chiar in zgarcit. El nu traie?te experienta groaz-
cele mai bune conditii, viata este foarte nicelor perversitati ale vietii.
scurta; asadar de ce sa nu te bucuri de 6:6 Chiar daca zgarcitul ar trai de doua
viata, cat o mai ai? ' ori o mie de ani, ce rost ar avea daca el n-a
5:19 Solomon considera ca este o situ- reusit s3 se bucure de lucrurile vietii? De
atie ideala cand Dumnezeu ti daruie§te fapt el Tmpartase^te aceeasi soarta ca si
omului avere §i bogatii si, in acelasi timp, copilul nascut mort^ in sensul ca ambii se
ti dS sj capacitatea de a se bucura de ele, de coboara in mormant.
a fi multumit cu soarta sa in viata §i de a 6:7 Motivul principal pentru care
putea aprecia munca sa. Aceasta combi- munceste omul este ca sa cumpere hrana
natie de Imprejurari este un dar de la pentru el §i pentru familia sa. Ciudat este
Dumnezeu sau cum am putea spune noi: insa ca el nu este niciodata multumit. Cu
„asta da viata!" cat create venitul s3u, cu atat cresc si do-
5:20 Un asemenea om nu mai deplange rintele sale. §i astfel multumirea devine
scurtimea vietii sau tragediile si inega- pentru el o fata morgana.
litatile ei, deoarece Dumnezeu ti tine 6:8 $i iata cum, in aceasta cautare
mintea ocupata cu bucuria actualelor cir- zadarnica, tnteleptul nu are nici un avantaj
cumstante. asupra nebunului. §i chiar daca un sarac ar
6:1,2 Exista o cruda ironie tn viata, ce-i §ti cum sa faca fata vietii mai bine decat
apasa din greu pe oameni. Este vorba de restul oamenilor, el nu e cu nimic mai
omul caruia Dumnezeu i-a daruit tot ce-si avantaj at.
poate dori inima lui pe planul averilor si al 6:9 Mult mai bine este sa te multumesti
818 Eclesiastul
cu mancarea ce ti se pune inainte, decat sa Fiecare persoana cu scaun la cap trebuie
poftes, ti mereu ceva mai bun. Aceasta pofta sa tina seama de realitatea mortii si sa
de a avea totdeauna mai mult este de posede o filozofie de viata care sa-i per-
asemenea o goana dupa vant. Dupa cum a mita sa Tnfrunte acea clipa inevitabila cu
spus Leupold, este ca „alergarea pofticio- seninatate. Evanghelia ne vorbeste despre
sului de la un lucru la altul, intr-o cautare Mantuitorul, care, prin intermediui mortii,
febrila dupa adevarata satisfactie."29 I-a nimicit pe eel ce are puterea mortii,
6:10,11 Indiferent ce este omul, bogat adica pe diavolul, si care ti izvabe$te pe
sau sarac, intelept sau nebun, batrSn sau toti cei care, prin frica de moarte, sunt toata
tanar, deja i s-a dat numele de om. Aici om viata tinuti in robie (Ev. 2:14-15).
traduce termenul ebraic adorn, insemnSnd 7:3 Un alt lucru superior: intristarea
„lut rosu." Cum poate lutul sa se certe cu este mai buna decat rasul. Predicatorul
Creatorul? era convins cS seriozitatea face mai mull
6.12 Realitatea simpla, conform decSt usuratatea, intrucat cea dintai acu-
Predicatorului, este ca nimeni nu stie ce e tizeaza mintea, ajut^nd-o sa se ocupe de
mai bine pentru el in aceasta viata desarta marile probleme ale vietii, pe cand frivoli-
a umbrelor. S/i nimeni nu stie ce se va tatea duce la risipa de timp, Tmpiedicandu-i
intampla pe pamant dupa plecarea sa in pe oameni sa trateze lucrurile cu adevarat
ve§nicie. importante din viata.

in. SFATURI PENTRU VIATA SUB M-am plimbat o mila cu Placerea; Pe


SOARE (7:1-12:8) drum, ea o clipa nu tacu: Dar dupa
toate cele spuse, Sunt eu oare mai
A. Binele si „mai binele" sub soare Intelept?
(cap. 7)
7:1 Nota trista de la sfarsitul capitolului M-am plimbat o mila cu intristarea;
6 a fost ca omul nu poate stabili ce este mai Si tot drumul ea o vorba nu sufla;
bun pentru el sub soare. Dar Solomon are Dar vai, ce Tnvataminte scumpe fmi
totusj cSteva idei privitoare la cateva lucruri fu dat s& primesc de la ea!
care sunt bune si altele care sunt mai bune. -Robert Browning Hamilton
Aceasta e tema capitolului 7. De fapt, cu-
vintele bun si mai bun luate Tmpreuna apar Caci prin intristarea fetei inima se
aici cu o frecventa mai mare decat tn ori- face mai buna. Este unul din paradoxurile
care alt capitol din VT. vietii faptul ca bucuria coabiteaza cu
Predicatorul spune ca ziua mortii este intristarea. Chiar filosofii pagani au
mai buna decat ziua nasterii. Este una din atribuit calitati terapeutice suferintei si
acele afirmatii care ne pune pe gSnduri. intristarii. Dar daca acest principiu este
Este ea oare o axioma generala" sau doar in parte valabil pentru necredincios, el
Solomon s-a referit aici doar la un om cu este glorios de adevarat in cazul copilului
an nume bun? Cand se aplica la credin- lui Dumnezeu. Intristarile si suferintele de
ciosii adevarati, observatia este, in fapt, aici sunt mijlocul prin care se dezvolta
adevarata. Dar nu poate sa fie adevarata si harurile in viata sa. Ele il ajuta sa aprecieze
Tn cazul celor care mor cu pacatele nemar- cu aid ochi suferintele lui Cristos si sii-i
turisite §i neiertate. poata mSngaia pe altii cand tree prin incer-
7:2 In continuare Solomon decide ca cari similare. In plus, ele sunt o arvuna a
este mai bine sa te duci intr-o casa de jale slavei viitoare (Ro. 8:17).
(la o inmormantare), decat sa te indopi la 7:4 Mintea unei persoane intelepte I§i
un banchet. Moartea este sfarsitul tuturor pastreaza echilibrul si seninatatea Tn
oamenilor si cand suntem confruntati cu prezenta mortii. Un astfel de om poate sa
ea in cazul altora, facem dintr-odata faca fata intristarii §i presiunii, deoarece
bilantul si ne gandim la propria noastra are radacinile adanc infipte. Nebunii nu
plecare spre cele vesnice. pot rezista insa in fata unor crize de pro-
Eclesiastul 819
portii. Ei Tncearca sa acopere sunetele Rabdarea II face pe om potrivit pentru a
vietii cu ras si veselie. Ei evita contactul cu beneficia de aprobarea lui Dumnezeu
spitalul si cu morga deoarece resursele lor (Ro. 5:4), In timp ce mandria TI face
superficiale nu-i doteaza cu taria necesara numai bun pentru nimicire (Pro. 16:18).
pentru a ramane In picioare cand sunt con- 7:9 Mai departe, suntem avertizati
fruntati cu presiunile vietii. Impotriva tendintei de a scapa haturile din
7:5 Mai este si altceva care este mai maini, adica a ne enerva. Lipsa stapanirii
bun. „Mai bine sa asculti mustrarea de sine dezvaluie o evidenta slabiciune de
inteleptului decat sa asculti cantecul caracter. Cineva spunea ca poti cantari un
celor fara minte." Critica constructiva om dupa greutalea care trebuie sa-1 apese
instruieste, corecteaza si previne. Veselia ca sa-si piarda cumpatul. Si daca tinem
desarta a nebunilor nu realizeaza nimic de supararea, nutrind resentimente, ne dam
valoare perena. In vileag, prezentandu-ne ca nebuni. Oa-
7:6 „Caci rSsul celor fara minte este menii inteligenti nu-si strica vietile printr-
ca paraitul spinilor sub caldare" -adica o comportare atat de nesabuita.
se da in spectacol si face mult zgo-mot, 7:10 O alta activitate nechibzuita este
dar e neproductiv. Spinii arzand pot parai sa traiesti In trecut. Cand li tot dam In
sau sari, dar nu constituie un bun continuu cu „vremurile bune de alta data"
combustibil. Se emana putina caldura si si am dori sa se Intoarca, fiindca, spunem
focul se stinge repede. Este un zgomot noi, au fost atat de minunate - ei bine,
fara eficienta, spuma fara substantia. atunci traim Intr-o lume ireala. Mai bine
7:7 Chiar si o persoana Tnteleapta sa InfruntSm conditiile asa cum sunt si sa
actioneaza nechibzuit cand devine un traim victoriosi In pofida lor. Mai bine sa
opresor Insulator. El devine ahtiat nebun aprinzi o lumanare decat sa blestemi
dupa putere, pierzandu-si simtul echili- Intunericul.
brului si al retinerii. §i toti cei ce se com- 7:11 Gandul lui Solomon cu privire la
plac in coruptie si escrocherie nu fac intelepciune si mostenire poate fi Inte-
altceva decat sa-§i corupa propriile minti. les in mai multe feluri. Mai Tntai, „inte-
Odata ce accepta spaga, Tsi pierd capaci- lepciunea pretuieste cat o mostenire"
tatea de a judeca nepartinitor. sau cum se spune In versiunile NKJV; §i
7:8 Lui Solomon i se pare ca „mai NASB: intelepciunea este buna cu o
bun este sfarsitul unui lucru decat mostenire; adica ea TI Invredniceste pe
inceputul lui." Probabil ca se g&ndeste la beneficiar sa-§i administreze mostenirea
extraordinara inertie care trebuie adesea cu atentie. In al doilea rand, Tntelepciunea
Invinsa pentru a Tncepe un proiect si la este buna ca o mostenire; daca cineva ar
truda si disciplina de care e nevoie In putea alege doar o singura mostenire,
fazele ei initiate. Apoi, prin contrast, Tntelepciunea ar fi o alegere buna. In al
exista sim|ul realizarii s.i satisfactiei care treilea rand, Tntelepciunea este la fel de
li Insoteste implinirea. buna ca o mostenire; este o sursa de
Dar nu-ti trebuie multa intuitie pentru castig. De asemenea, este un avantaj pen-
a realiza ca regula nu se respecta totdeau- tru „cei ce vad soarele", adica pentru cei
na. Sfarsitul faptelor neprihanite este mai care traiesc pe pamant. Cum se realizeaza
bun decat Inceputul, dar sfarsitul pacatu- acest lucru ni se explicaln versetul 12.
Iui este mai rau. Ultimele zile ale lui Iov 7:12 Intelepciunea se aseamana cu
au fost mai bune decat inceputul vietii banii prin faptul ca si un element, si altul
lui (Iov 42:12), dar sfarsitul celor rai este ofera o oarecare protectie. Cu banii, omul
inimaginabil de groaznic (Evrei 10:31). se poate asigura Tmpotriva pierderilor fi-
Predicatorul s-a aflat pe teren mai zice si financiare, Tn timp ce intelep-
sigur c&nd a zis: „mai bine eel rabdator ciunea ofera protectie suplimentara in
in duhul sau decat eel mandru in duhul fata pericolelor de natura morala si spiri-
sau." Rabdarea este o virtute atragatoare, tuals. De aceea Tntelepciunea este supe-
in timp ce mandria este pacatul originar. rioara; ea pastreaza vietile posesorilor ei,
820 EciesiastuI
nu doar averile lor. Tntelepciunii excesive, omul poate scapa
Cand ne amintim ca Cristos este de nimicire prematura. Dar aceasta con-
intelepciunea lui Dumnezeu si ca cei cluzie este, desigur, falsa! Standardul lui
care-L gasesc pe El gasesc viata, atunci Dumnezeu pentru copiii Sai este ca ei sa
realizam infinita superioritate a Tntelep- nu pacatuiasca (1 loan 2:1). Iar garantia
ciunii. in El sunt ascunse toate comorile pe care le-o da El copiilor Sai este ca sunt
Tntelepciunii si cunoasterii (Col. 2:3). nemuritori pana cand Tsi vor fi mcheial
7:13 Un lucru pe care o persoana Inte- lucrarea.
leapta II va face este sa ia in considerare 7:17 Celalalt pericol, dupa parerea lui
controlul suveran al lui Dumnezeu asupra Solomon, era rautatea extrema. Omul
tuturor chestiunilor. „Cine poate sa nesabuit poate fi rapus si inainte de ter-
indrepte un lucru, daca EI 1-a facut men. Prin urmare, calea de mijloc este
stramb?" Cu alte cuvinte, cine ar reusi Tn idealul spre care ar trebui sa tindem,
Tncercarea de a contramanda vointa Lui? spune Predicatorul.
Decretele Lui sunt imuabile si nesupuse Este clar ca acestea sunt rationamente
manipulator omenesti. omenesti, nu revelatii divine. Dumnezeu
7:14 In felul Tn care a randuit vietile nu poate trece cu vederea pacatul sub nici
noastre, Dumnezeu a gasit de cuviinta sa o forma. Standardul Lui este Tntotdeauna
Tngaduie vremuri de prosperitate si vre- perfectiunea.
muri de strlimtorare. Cand vine prospe- 7:18 Conform Predicatorului, cea mai
ritatea, ar trebui sa ne bucuram si sa pro- buna politica este sa Tntelegi acest fapt
fitam de ea. in ziua nenorocirii, trebuie -soarta mortii premature a celui exagerat
sa realizam ca Dumnezeu trimite si binele de neprihanit - si sa nu lasi sa-ti scape
§i raul, fericirea si necazul, asa meat omul nici opusul - autodistrugerea celui
nu stie ce urmeaza sa se Tntample In nesabuit. Cei ce se teme de Dumnezeu
viitor. Asta poate fi atat un semn al Tn- (alegand calea de mijloc) va scapa de
durarii"Sale, cat si o frustrare. ambele pericole.
Aici s-ar putea sa avem si gSndul Acest sfat II pune, Tn mod eronat, pe
potrivit caruia Dumnezeu amesteca binele Dumnezeu Tntr-o pozitie de moderatie
si raul, pentru ca oamenii sa nu poata sa-I fata de pacat si faradelege. Dar statu! a
bage de vina. derivat din observatiile pe care le-a facul
in oricare caz, concluziile sunt Tn mod Solomon sub soare. Daca scapam acest
distinct subsolare. Ele nu se ridica dea- lucru din vedere, vom ramane perplec$i Tn
supra carnii si sangelui. fata unei atari filosofii de o evidenta tenta
7:15 Avem o expresie ,.Acum am lumeasca.
vazut totul" cSnd asistam la situatii 7:19 Solomon crede ca Tntefepciunea
neasteptate, paradoxale, la surprize cu ofera mai multa putere si protectie unui
totul si cu totul iesite din comun. Acesta om decat ofera zece conducatori unei
pare sa fie sensul celor spuse de Solomon cetati, ceea ce Tnseamna cfl Tntelepciunea
aici. in cursul vietii lui desarte, el a vazut este mai mare decat forta armelor. Dum-
toate felurile de contradictii. El a vazut nezeu nu e neaparat de partea celor mai
oameni drepti murind Tn tinerete si pe cei mari batalioane.
rai ajungand la batranete. 7:20 Faptul cS acest verset Tncepe cu
7:16 Deoarece Predicatorul n-a putut fiindca demonstreaza ca este vital legat
depista o relatie fixa Tntre neprihanire si de cuvintele precedente. Dar, care este
binecuvantare pe de o parte si pacat si legatura? Legatura este ca toti avem
pedeapsa, pe de alta parte, el a decis ca nevoie de beneficiile Tntelepciunii pe care
cea mai buna politica este sa evite ne-a prezentat-o pana acum Predicatorul,
extremele. Aceasta concluzie superficiala fiindca toti suntem imperfecti. Nu este
§i nebiblica e cunoscuta sub denumirea de nici unui care sa fie absolut neprihanit Tn
„calea de mijloc" sau aurea mediocritas. el Tnsusi, care sa fac& binele tot timpul si
Prin evitarea neprihanirii extreme si a care sa nu pacatuiasca niciodata.
Eclesiastul 821
In general se crede ca versetul 20 ar dorit sa Tnteleaga rautatea prostiei, chiar
propovadui universalitatea pacatului si a nechibzuintei si nebuniei, adica, de ce
aceasta aplicatie este legitima. Dar In con- se dedau oamenii la desfrau si rusine.
textul sau, scrie Leupold, versetul ne 7:26 In acest sens, el s-a gandit mai ales
spune de ce avem nevoie de o alianta mai la o femeie u§oara sau o prostituata - o
consistent! cu acel gen de Intelepciune ce femeie a carei influenta este mai amara
tocmai ni s-a prezentat.30 decat moartea. Mintea ei este plina de
7:21 Un sentiment sanatos al propriei siretlicuri prin care sa momeasca barbatii,
noastre imperfectiuni ne va ajuta sa pri- iar cei prinsi Tn mrejele ei sunt legati ca-n
mim criticile fara sa ne poticnim. Daca lanturi. Orice om a carui dorinta este sa-I
auzim un slujitor blestemandu-ne, desi ne fie pe plac lui Dumnezeu va scapa dc
este mult inferior pe scara sociala, ne cursele ei, dar eel ce se joaca cu pacatul va
putem Intotdeauna bucura ca nu ne da negresit de ea si va fi prins Tn mrejele ei.
cunoaste mai bine, fiindca atunci ar avea Este foarte posibil cafemeia de aici sa
mai multe de blestemat! fie un tip al lumii sau al Tntelepciunii
Cand Simei 1-a blestemat. pe David, lumii (Col. 2:8; lac. 3:15).
Abisai a vrut sa-i taie capul, dar replica 7:27, 28 Versetele 27-29 par sa
lui David a lasat sa se Tnteleaga ca exprime dezamagirea generala resimtita
blestemele proferate de Simei nu erau de Solomon fata de semenii sai, adica
intru totul neintemeiate (2 Sam. 16:5-14). celelalte fiinte umane. Ori de cate ori
7:22 $i sa nu uitam niciodata ca si noi facea. cunostinta. cu cineva, avea mari
am fost vinovati de acelasi lucru. De sperante, dar dupa ce ajungea sa cunoasca
multe ori i-am blestemat si noi pe altii In mai bine persoana respectiva, sperantele ii
inima noastra. De aceea, nu prea ne erau spulberate. Nimeni nu se ridica la
putem astepta ca altii sa fie perfecti cand Inaltimea idealului sau, nici unul nu era pe
noi Tnsine suntem atat de departe de per- masura asteptarilor sale. Poate ca Tntal-nea
fectiune. o persoana atragatoare si se gandea.
Aceasta este una din frustrarile unui Trebuie sa cunosc persoana respectiva
perfectionist. El vrea ca totul §i toti din mai indeaproape. As dori set clddesc o
jurul lui sa fie perfecti, dar traieste Tntr-o prietenie mai intima cu ea. Dar cu cat
lume a imperfectiunii si nici el Insusj nu ajungea s-o cunoasca mai bine pe aceasta
poate atinge telul stabilit pentru altii. cunostinta, cu atat mai deziluzionat era. El
7:23 Predicatorul a facut uz de extra- a constatat ca nu exista nici un strain ■
ordinara sa Intelepciune pentru a analiza perfect si ca, dupa cum spune proverbul
toate compartimentele vietii. El a vrut sa englez, Familiarity breeds contempt (sau.
fie suficient de Tntelept pentru a dezlega cum am spune pe romaneste: „Daca-i dai
toate tainele si a descalci toate Tncurca- nas lui Ivan ti se suie pe divan" n,tr.).
turile. Dar pentru ca facea toate aceste Solomon a decis sa faca totalul prieteni-
cercetari desparfit de Dumnezeu, el a con- ilor Tn care a gasit o oarecare masura de
statat ca i-au scapat raspunsurile supreme. satisfactie reala si sperante Tmplinite.
Fara. o revelatie speciala, viata ramane o Dintre toti oamenii pe care i-a cunoscut, pe
enigma de.nedezlegat. ca^i i-a considerat ca adevarati „frali de
7:24 Explicable lucrurilor asa cum. cruce"?
exista ele sunt tndepartate, inaccesibile si De nenumarate ori a cautat persoana
extrem de adanci. Lumea este plina de desavar§ita, dar n-a gasit nici una. Toti cei
enigme. Taramul necunoscutului ramane pe care i-a cunoscut aveau cusururi si
neexplorat. Suntem framantati de taine si slabiciuni de caracter.
intrebari fara raspuns. Tot ce a descoperit a fost ca oamenii
7:25 tn pofida esecului sau de a gasi buni se Tntalnesc rar iar femeile bune §i mai
raspunsuri, Solomon a cautat cu Infrigu- rar. A gasit un om Intre o mie cai'e sa se
rare sj perseverenta o Intelepciune supe- apropie de idealul sau, adica un barbat
rioara si rezolvarea ecuatiei umane. El a loial, pe care sa te poti bizui - un prieten
822 Eclesiastul
altruist. imbraca forme extreme la ea.-1'
Dar n-a gasit nici o femeie la o mie care Ulterior Solomon s-a rascumparal,
sa-1 impresioneze ca o candidate cat de cat compunand unul din cele mai alese omagii
apropiata de idealul sau de excelenta. N-a aduse femeii - capitolul 31 din carica
gasit nici o femeie Tntre toate acestea. O Proverbe. tn cartea Eclesiastul el scrie din
atare izbucnire de sovinism barbatesc si perspectiva pamanteasca a celui dominat de
prejudecata fata de femei ne este cu neputinta prejudecati fata de femei, dar la Proverbe 31
de Tnteles sj inadmisibil, ba chiar insultator, el scrie de pe culmile elevate ale revelariei
celor din vremea noastra, dar asta se divine.
datoreaza faptului ca sistemul nostru de valori Odata cu aparitia credintei creatine,
se Tntemeiaza pe principii creatine. In schimb femeia a atins piscurile cele mai inalte ale
pentru evreul ortodox nu ar fi deloc o ascendentei ei spre demnitate si respect.
expresie socanta. in definitiv, el multumeste Domnul Isus este eel mai fidel Prielen si
zilnic Iui Dumnezeu ca nu s-a nascut femeie! Emancipator al ei.
Totodata afirmatia lui Solomon nu ar fi deloc 7:29 In timp ce Predicatorul medila la
§ocanta pentru unii barbati apartinand altor nestars,itele sale dezamagiri fata de oamenii
culturi, in cadrul carora femeile sunt privite pe care i-a cunoscut, el a tras con-cluzia
ca simple obiecte, tratate ca sclavi si corecta ca omul a cazut din starea sa initiala.
considerate proprietate. Cat de adevarate sunt aceste cuvinte!
Comentatorii se dedau aici la tot felul de Dumnezeu 1-a facut pe om dupa chipul Sau
exhibitii si jonglerii de interpretare, cu scopul si dupa asemanarea Sa. Dar omul a umblat cu
de a mai Tndulci nitel efectul taietor al multe §iretiicuri paca-toase care au denaturat
asprelor cuvinte rostite de Solomon in acest si ruinat chipul divin din el.
punct. Dar oricat de bineintentionate ar fi Dar chiar §i Tn starea sa decazuta. omul
eforturile lor, rezultatul este sortit esecului. continua sa manifeste o foame intuitiva de a
FaptuI ramane ca Predicatorul a vrut sa spune atinge perfectiunea. Toata viata si-o petrece
exact ceea ce a spus! Iar con-cluzia sa e cautand parteneru! perfect de viata, slujba
Tmpartasita si azi de atatia bar-bad din toate perfecta, situatia §i locul perfect Tn toate.
Iumea, a caror conceptie este fireasca si Dar nu poate gasi perfectiunea nici la altii,
marginita doar la Iumea actuala. nici la el Tnsusi. Necazul este ca aceasta
Conceptia lui Solomon despre femei a fost cautare a sa dupa perfectiune se limkeaza la
groaznic de unilaterala. G. Campbell Morgan siera de sub soare. Numai o singura viata
a oferit o opinie mai echilibrata cand a spus: perfecta a fost traita pe acest pamant si
anume viata Domnului Lsus Cristos. Dar
Influenza femeilor este cat se poate de decisiva acum El Se afla deasupra soarelui, preamarit
fie in bine, fie in rau. Am auzit odata unu! din la dreapta lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu
cei mai fini observatori afirmand ca nici o implineste foamea omului dupa perfectiune
miscare important^ de ridicare a nivelului doar cu Cristos -cu nimeni altul si cu nici un
omenirii n-a fost generate in istoria omenirii all lucru.
fara contributia influenta a femeii. Daca o eva-
luare atat de superlativa poate fi sustinuta cu B. Intelepciunea sub soare (cap. 8)
dovezi reale ramane de vazut. Insa eu cred ca 8:1 In pofida esecului Tntelepciunii
exista un s^mbure de adevar in aceasta afir- umane de a rezolva problemele sale, Solomon
matie. Totusi la fel de adevarata este si afir- I-a admirat totusi pe omul intelept mai mult
matia ca femeile au jucat un rol fnfiorator de decat pe ceilalti. Nimeni altul nu este calificat
mare Tn comperca omenirii. Czind femeile unei sa cerceteze sensurile ascunse ale lucrurilor.
natiuni au un caracter nobil, viata acelei nafiuni In ce-1 prive^te pe PredicatoruI-Rege,
e sanatoasa. Cand insa un popor are parte de intelepciunea se oglin-de§te chiar Tn
femei stricate, putine sanse de supravietuire i- Tnfatisarea fizica a cuiva. Fata sa radiaza iar
au riimas. Femeia este ultima fortareata a asprimea de pe chip este indulcita.
binelui sau raului. Compasiunea si cruzimea
Eel esia stul 823
8:2 intelepciunea te Invata cum sa te 8:7 Atatea lucruri el nu stie sa le faca,
comporti m prezenta regelui, fie ca prin nici cum sa le faca. Nu poate §ti viitorul
rege se intelege Dumnezeu, fie un monarh -ce se va TntSmpIa si c^nd.
pamantean. Mai Tntai de toate, intelepciu- 8:8 El nu poate opri duhul sau sa piece,
nea inculca supunerea, obedienta. Textul dupa cum nu poate stabili clipa mortii
original al partii a doua a acestui verset sale. El nu se poate lfca la vatrS din acest
este dificil de Tnteles, fiind posibile mai razboi pe care-1 poarta moartea tara Tn-
multe variante, dupa cum rezulta si din cetare Tmpotriva lui. Nu poate primi nici o
urmatoarele traduceri. scutire sau amanare sub nici o forma de
rautate la care se poate deda.
si asta cu privire la jurSmantul lui 8:9 Exista unele lucruri pe care
Dumnezeu (KJV). din pricina Predicatorul le-a observat pe cand studia
juramantului Tnaintea lui viata sub soare, Tntr-o lume Tn care un om
Dumnezeu (NASB). din pricina Tl zdrobeste pe altul sub calcai, in care un
juramantului tau Tn fata lui om Isi exercita autoritatea asupra altuia Tn
Dumnezeu (NKJV). dauna sa.
8:10 Atatea aspecte ale viefii sunt
Juramantul de aici se refera probabil la superficiale. Cel rau moare si este Tngi'O-
jur&mantul de fidelitate pe care-1 face cine- pat. Candva facea pelerinaje la lacasul de
va in fata guvernului sau la juramantul de Tnchinaciune. Acum dupa ce a trecut la ce-
credinta f&cut Tn fata lui Dumnezeu prin le vesnice, oamenii Tl lauda pentru piosenia
care El a dat autoritate regilor sa dom- sa Tn Tnsasi cetatea Tn care Tsi pusese Tn
neasca (de ex. Ps. 89:35). aplicare planurile sale nelegiuite. Religia
8:3 Neclaritatea persista si Tn versetul 3. poate fi o fatada Tn spatelc careia se as-
Am putea Tntelege din acest verset ca se cunde necinstea. Este atat de desarta si lip-
recomanda sa ie$i din prezenta regelui de sitade sens!
Tndata ce se ivesc probleme. Sau dim- 8:11 Termenele nesfarsite de amanare
potriva sfatul ar putea fi ca nu e tntelept sa la un proces si prelungirea rostirii sentintei
iesi Tn graba din prezenta monarhului, fie si pedepsirii inrractorilor nu face altceva
cuprins de manie, fie de neascultare, decat saTncurajeze nerespectarea legii si sa
obraznicie sau pentru ca ai refuzat S& faci creeze o atitudine de dispret la adresa sis-
ceea ce ti-a cerut (KJV, NASB, NKJV). temului juridic. Desi este important sa li se
In orice caz ideea subliniata de acest garanteze tuturor acuzatilor accesul la un
text este ca nu e Tntelept sa te opui unui proces echitabil Tn justitie, se poate ajunge
rege, Tntrucat are autoritatea de a face tot tn situatia nedorita Tn care „drepturile"
ce vrea. raufacatorului sunt protejate peste masura,
8:4 Ori de cate ori un rege vorbeste, Tn dauna drepturilor victimei, Admini-
cuvantul lui e sprijinit de forta de care dis- strarea echitabila, impartiala si grabnica a
pune. Este suprem si nu poate fi pus In dis- actului de justitie are un puternic efect de
cutie de supusii sai. disuasiune si de prevenire a criminalitatii.
8:5 Cei care asculta porunca regelui nu Pe de alta parte, amanarile interminabile Ti
au de ce se teme de dezaprobarea Tncurajeaza pe infractori sa calce iegea cu
majest&tii sale, intelepciunea te Tnvata ce si mai multa impunitate. Acesta e motivul
se cuvine sa faci, cat si timpul potrivit si pentru care fie ca scapa nepedepsiti, fie se
procedura in care trebuie sa aduci la aleg cu o sentinta usoara. Ei Tsi spun ca le
Tndeplinire edictele regale. merge, ca vor scapa basma-curata.
8:6 Exista un mod corect si unul gresit 8:12 Desi Solomon a vazut unele
de a face un lucru, dupa cum este si un exceptii de la aceasta regula, totusi el a fost
timp corect si unul gresit Tn care sa-1 faci. Tncredintat ca cei ce se tern de Dumnezeu
Necazul eel mai mare de care se loveste o due mai bine, Tn cele din urma. Chiar
omul este ca nu poate discerne aceste clipe dacS un raufacator Tnrait ajunge sa traiasca
ale destinului. pana la adanci batranete, exceptia aceasta
824 Eclesiastul
nu anuleaza regula potrivit careia nepri- cunoscut; orice se poate intampla.
hanirea va fi, Tn cele din urma, rasplatita, 9:2 Ceea ce face ca totul sa fie at&t de
pe cand viata celui nelegiuit este aspra. enigmatic este faptul ca cei neprihaniti si
8:13 Predicatorul era convins c& eel rau cei rai, cei buni si cei rai, cei curati si cei
este, in ultima instanta, un faliment, ca va necurati, tnchinatorul si neinchinatoml toti
pierde. Prin esecul sau de a se teme de sfarsesc in acelasi loc - in mormant! Cat
Dumnezeu, el se condamn& la o viatS priveste incercarea de a scapa din ghearele
scurta. Viaja lui e trecatoare ca o umbra. mortii, neprihanitul nu are nici un avantaj
8:14 Solomon pare sa alterneze intre asupra celui rau. Cei ce jura sunt Tn aceeasi
regula generala si cateva exceptii socante. stramtorare ca cei ce nu jura.
Uneori oamenii drepti par sa fie pedepsiti 9:3 lata marea nenorocire a vietii: fap-
ca §i cand ar fi rai. Iar alteori oamenii rai tul ca moartea Ti atinge in final pe oamenii
par sS fie rasplatiti ca si cand ar fi persoane din toate paturile sociale. Oamenii pot trai
cumsecade si cetateni cu o buna reputatie. vieti desantate, pline de nebunie, pentru ca
Aceste abateri de la ceea ce credea el ca la urma sa-i astepte moartea. Oare nu este
trebuie sa fie norma 1-au facut pe Regele- asta o cumplita nedreptate, ca moartea sa
Filozof sa ramana profund dezamagit de puna capat existentei?
desertaciunea vie^ii. 9:4 Cat traieste omul, mai este nadejde.
8:15 Singura solutie logica, in opinia Adica mai are la ce spera, poate privi cu
sa, este sa te bucuri de viata cat mai poti. incredere in viitor. In aceasta privinta, un
Nu este nimic mai bun sub soare decat sa caine viu este mai bun decat un leu mort.
mananci, sa bei si sa te distrezi. Asta-i Aici cainele e prezentat nu ca eel mai bun
ramane cuiva din toata truda sa pe parcur- prieten al omului, ci ca reprezentant al
sul vie£ii pe care i-o da Dumnezeu in celor mai josnice forme ale vietii ani-
aceasta lume. Lui Solomon nu-i plac male.32 Leul in schimb este regele fiarelor,
promisiunile unei vieti de apoi. Ce-i acum falnicul si puternicul stapan peste ele.
si aici - asta dore§te sa aiba el! 9:5 Cei putin cei vii stiu ca vor muri,
8:16 Prin urmare, Predicatorul s-a con- dar mortii nu mai stiu nimic despre ce se
sacrat sarcinii de a gasi toate raspunsurile. petrece in lume.
§i-a instruit mintea sa studieze filozofia, invatatorii falsi recurg mereu la acest
punandu-si in gand sa gaseasca resorturile verset pentru a incerca sa demonstreze ca
ascunse ale activitatilor vietii - sarcina sufletul adoarme cand omul moare; ca
care te face sa nu ai somn, nici ziua, nici acesta n-ar mai fi constient cand isi da
noaptea. duhul. Dar este total lipsit de sens sa Tn-
8:17 Apoi a constatat ca Dumnezeu a cerci sa cladesti o doctrina despre viata de
aranjat lucrurile de asa natura incat omul apoi pe baza acestui verset sau a acestei
sa nu poata reasambla toate componentele card pe care o studiem. Dupa cum s-a sub-
unui tablou din segmente decupate. In- liniat de nenumarate ori, Eclesiastul
diferent cat de mult s-ar stradui, nu va iesi reprezinta concluziile cele mai avansate
la liman. Si oricat de stralucit ar fi, nu va ale omului Tn cautarea de catre acesta a
putea gasi rcispunsuri la toate Tntrebarile. raspunsurilor „sub soare." Sunt prezentatc
aici concluzii bazate pe observatii si pe
C. Savurarea vietii sub soare (cap. 9) logica, iar nu pe revelatia divina. Este
9:1 In capitolul 9, Predicatorul a luat gandirea unui om Tntelept, daca n-ar avea o
toate acestea in considerare, incercand sa Biblie.
aiba o perspective cat mai cuprinzatoare si Ce ai crede dac& ai vedea pe cineva
mai exhaustiva. A vazut ca oamenii buni si murind, urmarind cum trupul Ti este cobo-
oamenii intelepti si tot ce fac acestia sunt in rat in groapa, stiind ca Tn cele din urma sc
mana lui Dumnezeu. Dar daca acest lucru va intoarce in tarana? Poate ca ti-ai zice:
li se intamplg ca semn al iubirii sau urii lui lata, totul s-a sfdrsit! Prietenul men nu mai
Dumnezeu, asta n-o stie nimeni. Intregul stie nimic acum. Nu se mai poate bitcura
viitor este necunoscut si cu neputinta de a fi de nici o activitate. A uitat totul si in
Eclesiastul 825
curand el insusi vafi uitat. Modelui umanist este totusi o pilula greu dc
9:6 §i exact asa stau lucrurile - si-a spus Tnghitit. Ca reprezentant al generatiei de la
Solomon. Dupa ce a murit cineva, nu mai este finele secolului al douazecilea, formata Tn cea
nici dragoste, nici ura, nici invidie nici vreo mai mare parte din tineri sub varsta de treizeci
alta emotie umana. Niciodata persoana de ani, eu sunt rugat mai Tntai sa cred ca sunt
respectiva nu va mai lua parte la activitatile si produsul unui proces exclusiv evolutiv.
experientele proprii acestei lumi. Singurele cerinte prealabile pentru acest proces
9:7 §i astfel din nou Predicatorul revine la sunt prezenta materiei, dmpului si Tntamplarii.
concluzia sa de baza: traieste-ti viata, Din pricina faptului ca Tn urma unui ciudat
distreaza-te, savureaza mancarea, tnvese- capriciu al sortii eu si aiti oameni suntem sin-
leste-ti inima cu vin. Dumnezeu deja a gurele structuri tizice care ne-am nimerit sa fim
aprobat ceea ce faci si-ti spune ca din punctul Tnzestrap' cu constiinta propriei noastre exis-
Lui de vedere totul e Tn ordine. tence, acum eu trebuie sa ma consider pe mine
9:8 Poarta Tmbracaminte cu culori vii, nu Tnsumi si pe altii mai valoros decat alte structuri
straie de doliu! Toarna parfum pe cap, nu fizice, ca de exemplu iepurii, copacii sau
cenusa. Unii oameni cred ca lumea a fost pietrele, cu toate ca peste o suta de ani atomii
create pentru ca doar sa ne veselim si sa trupului meu descompus s-ar putea sa nu sc mai
petrecem Tn ea - printre acestia numarandu- distinga de ai altora. Mai mult, masa de atomi
se $i Solomon. vibranti din capul meu are, chipurile, mai multa
9:9 Bucuriile relatiei de casnicie trebuie semnificatie decSt cei din capul unui iepure, de
exploatate la maximum, cat mai este posi-bil. pilda.
Din moment ce e o viata plina de In acelasi timp, mi se spune ca moartea este
desertaciune cea pe care o traiesti, se me-rita sfarsitul, punctul terminus. Raportat la scara
s-o traiesti din plin. Bucura-te de fiecare zi Tn timpului evolutiei, viata mea este un abur care
parte, deoarece cu asta te vei alege din toata curand se risipeste. Orice sentimente de drep-
truda si necazul tau. tate sau nedreptate as avea Tn aceasta viata,
Versetele 7-9 sunt izbitor de similare cu toate stradaniile mele, toate deciziile mele cele
urm2torul pasaj din epopeea lui Ghilga-mes, mai importante vor fi ingbitite Tn cele din urmii
o straveche opera literara despre nemurire si Tn nesfar§itul mars ai timpului. Peste cateva
despre marele diluviu: milioane de ani, o simpla minuscuia picatura Tn
comparatie cu suma totala a istoriei, memoria
De cand 1-au creat zeii pe om celei mai thimoase literaturi, arta cea mai ma-
Moartea i-au randuit, iastra, pana si vietile cele mai stralucife vor 11 cu
Viat.a Tn mainile lor o detin, toate Tngropate Tn inexorabila descompunere a
O, tu Ghilgames, umple-ti pantecele! celei de-a doua legi a termodinamicii. Hitler si
Zi si noapte bucura-te, Martin Luther King, James Sewell si Francis de
Ceas de ceas veseieste-te. Assisi, Presedintele Mao si Robert Kennedy
Hainele sa-ti fie luminoase, -vor fi cu totii stersi si risipiti Tn haul lumii
Capul ti-1 purifica, spala-1 cu apa. necugetiitoare.
Sa-ti doresti copiii pe care mana ta-i poseda. Prin urmare, mi se spune, trebuie sa fndrept
Iar la san nevasta ti-o dezmiarda.33 cum pot o lucrare prost facuta. Desi ma
Tncearca puternice sentimente de transcendenta,
o convingere profunda ca nu sunt doar o Tntam-
Semnificatia acestui pasaj nu constain fap-tul
plare a capriciului orb al evolutiei. totusi trebuie
ca un autor ar fi copiat de la celalalt, ci ca
sa dau uitarii aceste Tntrebari tulburiitoare, pre-
Tntelepciunea omului sub soare Tl conduce
ocupandu-ma Tn schimb cu problemele reale
la aceleasi concluzii. Cel putin asta m-a
cum ar fi necesitatea de a trai Tn mod respon-
impresionat cand am citit prezentarea concisa
sabil Tn societate. Desi Tn mescria mea studie?.
a umanismului de catre Denis Alexander, si
creierul omului ca pe un mecanism al naturii,
ce ne ofera acesta noua celor din vremea de
asemenea oricarui alt mecanism al naturii, tre-
acum:
buie totusi sa cred ca omul e Tnzestrat cu o va-
loare intrinseca specials, ce o depaseste pe cea
826 Eclesiastul
a animalelor, 51 de$i emotiile mele Tmi spun ca prin care a putut fi salvata cetatea. O clipa
asta s-ar putea sa fie adevarat, nu mi se dau alte omul s-a bucurat de faima. fiind consideral
motive obiective tn sprijinul acestor convin- erou, dar indata dupa aceea a fost dai
geri.34 uitaYii.
9:16 Predicatorul s-aintristat la gandul
9:10 Maxima din versetul 10, una din ca desi intelepciunea este mai buna decat
cele mai binecunoscute in aceasta carte, puterea, sfatul omului sarman a fost curand
este folosita adesea de catre credinciosj acoperit de dispret. De Tndata cc a trecul
pentru a-i Tncuraja pe fratii lor de credinta criza, pe nimeni n-a mai interesat ce a avui
sa se lanseze cu ravna in lucrarea pentru el de spus.
Domnul §i, negresit, nu e un sfat rau. Dar Parabola aceasta are un evident ton
luat in contextul sau, pasajul ne spune ca evanghelistic. Cetatea este ca sufletul unui
trebuie sa gustam absolut orice placere si om - mica si lipsila de aparare.
delectare posibila pana mai este posibil, Formidabilul rege este Satana, hotarat sa
pentru ca in mormantul unde ne ducem invadeze ?i sa nimiceasca (2 Cor. 4:4; Ei".
fara putinta de revenire nu vom mai putea 2:2). Izbavitorul este Mantuitorul - sarac
lucra, inventa, gandi sau cunoaste nici un (2 Cor. 8:9) si Tntelept (I Cor. 1:24; Col.
lucru. 2:3). Desi El a adus izbavire, totusi ce
Sfatul daruit in acest verset este exce- putin este aprecial si onorat El! Cei mai
lent. Ceea ce e gresit este motivul! S/i chiar multi oameni din lume traiesc ca si cand El
§i sfatul trebuie limitat neaparat la activitati nu si-ar fi dat viata, murind pe crucc. Ba
legitime, utile si edificatoare Tn ele Tnsele. chiar si crestinii sunt uneori nepasatori
9:11 Un alt lucru pe care I-a observat cand vine vorba sa-si aduca aminte de E! Tn
Predicatorul este ca norocul si sansa joaca felul randuit de El, la Cina Domnului.
un rol major in viata. Nu castiga cursa 9:17 Totusi Tn pofida ingratitudinii si
Tntotdeauna eel mai iute alergator. Nu indiferentei omului, ramane valabil si
ostasii cei mai viteji castiga Tntotdeauna astazi faptul ca cuvintele inteleptilor, ros-
batalia. Gei Tntelepti nu au parte de cele tite in surdina, valoreaza mai mult decat
mai alese bucate. Cei mai destepti nu sunt toate strigatele unui domnitor puternic al
totdeauna si cei mai bogati. Iar presedinte nebunilor.
nu ajunge totdeauna eel mai capabil. 9:18 Intelepciunea este superioara
Ghinionul se tine scai de toti. Timpul §i armelor si munitiilor. La 2 Samuel 20:14-
Tntamplarea sunt factori ce joaca un rol 22 citim despre o femeie inteleapta care a
important Tn succes si esec. Cand miliar- izbavit cetatea Abel din Bet Maachah cand
darul J. Paul Getty a fost Tntrebat care este Ioab a Tmpresurat-o.
secretui succesului sau, a raspuns: „Unii Dar un singur pacatos nechibzuit poatc
descopera zacaminte de titei, altii nu." strica mult bine facut de un Tntelept, dupa
9:12 S/i astfel nimeni nu stie cand va cum vulpile mici strica viile.
veni napasta. Ca pestele prins in mreaja si
ca pasarea Tn lat, omul este coplesit de D. Cei intelepti si cei nechibzuiti sub
ghinion sau chiar de moarte. Niciodata nu- soare (cap. 10)
stie pe care glonle e scris numele sau. 10:1 Cand musca e prinsa Tn untdelem-
9:13-15 O alia durere a inimii Tn viafa nul negustorului si moare, untdelemnu!
este faptul ca Tntelepciunea nu este Tntot- capala miros neplacut. Si prin aceasta se
deauna apreciata la justa ei valoare. Sa construieste o analogie cu purtarea omului.
dam un exemplu: Era o cetate mica cu ca{i- Un om poate sa-si cladeasca o buna re-
va locuitori, ceea ce insemna ca nu se putatie de om Tntelept si onorabil, dar toale
putea apara cum trebuie. Un rege puternic acestea §i le poate ruina printr-un singur
a impresurat-o cu artiierie, pregatindu-se pas gresit. Oamenii isi vor aminti de o
sa-i surpe zidurile. mica indiscretic, uitand ani si ani de vred-
Cand situafia parea disperata, un om nice realizari. Oricine poate sa-si stricc
sarac, dar foarte Tntelept a propus un plan reputatia rostind doar trei cuvinte nepoti'i-
Eclesiastul 827
vite Tn public. ascutitul securii compenseaza timpul si
10:2 Mana dreapta este de obicei con- efortul economisite prin faptul sa se
siderate mai plina de dexteritate, stSnga lucreaza cu o scula buna. Intelepciunea ne
fiind mai putin tndemanatica. Un om Tnvata ca trebuie sa ne folosim de orice
intelept stie care e calea dreapta de a face mijloace de reducere a timpului si dc
un lucru. Neinteleptul este Tnsa un om stan- u§urare a muncii. Dupa cum reda acest
gaci, nepriceput. verset Leupold: „Intelepciunea pregiiteste
10:3 Chiar si atunci cand. un nebun calea succesului/'33
face un lucru simplu, cum ar fi sa umble pe 10:11 La ce e bun Tmblanzitorul de
drum, tradeaza o lipsa de bun simt. El aratS serpi daca reptila Tnteapa inainte ca el sa-si
tuturor ca este nebun, ceea ce poate insem- rosteascS descantecele? Sau cum am spune
na ca Ti face pe toti prosti, ori ca-si arata noi (Tn lumea anglo-saxona, n.tr.) ce rosl
ignoranta prin tot ce face. Probabil ca va- are sa incui grajdul, dupa ce a tost furat
rianta din urma este cea corecta. calul? Adesea Iucrurile trebuie tacute la
10:4 Daca un demnitar tsi iese din fire, timp pentru ca sa fie de folos .si sa-si atinga
maniindu-se pe tine, eel mai bine este sa nu scopul.
pleci tmbufnat. Mai bine este sa fii bland si 10:12, 13 Cuvintele gurii unui Tntelept
smerit, ceea ce va avea darul de a-1 Tmbuna ii aduca stima, deoarece sunt pline de har.
si a-1 ajuta sa-ti treaca cu vederea infrac- Cuvintele unui nechibzuit se dovedesc a-i
tiuni mai grave. fi pierzarea.
10:5, 6 O alta inconsecventa care 1-a Poate ca la inceput spune o multime de
deranjat pe Solomon Tn aceasta lume atat prostii nevinovate, dar pe parcurs se
de stramba in care traim provenea din ambaleaza, devenind un nebun nepotolit.
deciziile netntelepte si nedreptatile 10:14 Nebunul nu stie cand sa se
emanate de la un dregator. Adesea sunt opreasca. Incontinuu toarna vrute si
numiti in posturi importante persoane lip- nevrute. Vorbe cu nemiluita. El debiteaza
site de calificarile necesare, Tn timp ce volume, ca si cand ar avea raspunsu! ia
oameni capabili Tsi irosesc talentele Tn pos- toate, de parca ar sti totul. NesfaTsita lui
turi marunte. trancaneala are Tntotdeauna grija sa se re-
10:7 Astfel servitorii adesea calaresc pe fere si la ce va face el Tn viitor. Este ca
cai, in timp ce printii trebuie sa mearga pe bogatul nechibzuit care a spus: „Iata... ce
jos. Atari inechitati exista Tn domeniul voi face: !mi voi strica hambarcle si voi
politic, in industrie, Tn serviciile militare si construi altele mai mari; acolo voi strange
in viata religioasa. toate recoltele si toate bunatatiie mele. Si
10:8 Cine sapa groapa altuia ca sa-i voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe
faca rau va fi victima propriei sale rautati. bunatati strSnse pentru multi ani;
Vorba proverbului: blestemele se Tntorc odihneste-te, mananca, bea si veseleste-
Impotriva celui care le roste§te. te!»" (Luca 12:18-19). Dar el nu stie ce sc
Oricine darama un zid de pietre. fie va Tntampla Tn viitor, Mai bine ar zice:
pentru ca sa patrunda ilegal pe proprietatea „Daca va voi Domnul, vom face cutare si
cuiva, fie pentru a muta hotarul se poate cutare lucru" (lacov 4:15).
astepta sa fie muscat de un sarpe sau sa 10:15 El se istoveste muncind Tn mod
plateasca pentru fapta sa necinstita Tn alta ineficient si neproductiv. Nu vede nici
modal itate neplacuta. macar Iucrurile evidente §i nu poate nimeri
10:9, 10. Chiar activitatfle legitime nici macar un lucru ce iese usor Tn evi-
comporta anumite riscuri. Pietrarul de la denta: o cetate. Poate am putea adauga aici
cariera de piatra risca sa fie ranit de ca nici atata nu stie sa intre inauntru, ada-
pietrele ce cad iar taietorul de lemne riscS postindu-se de ploaie. Nepriceperea sa cu
sa fie ranit de secure. privire la chestiuni simple ca acestea face
Este bine sa se lucreze cu scule bineas- ca orice planuri de viitor ale acestui om sa
cutite. Altminteri, lucrarea va dura mai para cu totul ridicole.
mult decat trebuie. Timpul cheltuit cu 10:16, 17 Vai de tara at carei domnitor
828 EclesiastuI
este lipsit de maturitate si usor de impre- roadele, cand Tmpartim cu altii painea vietii,
sionat ca un copil, ai carei legislatori che- dar in cele din urma seceris.ul nu se va lasa
fuiesc de dimineata, Tn loc sa-§i vada de asteptat.
Tndatoriri. 11:2 A o imparti in sapte si chiar Tn opt
Fericita este tara in care regele este un om sugereaza doua lucruri: o generozitate
de caracter si in care ceilalti dregatori se netarmurita sau o diversificare a intre-
poarta cu demnitate si stapanire de sine, prinderilor. Daca e vorba de primul sens,
mancand ca sa prinda putere, iar nu pentru ca atunci ideea subliniata este ca trebuie sa ne
sa se Tmbete. purtam cu o bunatate fara prefacatorie Tn
10:18 Persistenta Tn lene si absenta orice situatie, pentru ca s-ar putea sa vina
oricarei Ingrijiri fac sa se prabuseasca o casa, vreo nenorocire sau vreun necaz, cand acest
fie ca prin asta se intelege un guvern sau viata lucru nu va mai putea fi facut. Cei mai multi
unui om. Orice acoperis va Tncepe sa aiba oameni pun deoparte bani pentru zile negre.
fisuri prin care p&trunde ploaia, daca Dar versetul acesta ne Tndeam-n& sa
proprietarul nu il Tntretine cum se cuvine. adoptam un spirit de larghele pe planul
10:19 Ora mesei este privita cu multa darniciei, din pricina incertitudinilor vietii.
satisfactie de multi. Vinul da un plus de Sau Tntelesul versetului ar putea fi
veselie vietii. Banii sunt solutia la orice urmatorul: Nu pune toate ouale ?ntr-un sin-
problema. gur cos. Investeste Tn mai multe Tntre-
Sa fi crezut oare Solomon ca banii sunt prinderi, pentru ca daca una din cle va da
cheia oricaror placeri? Poate ca nu a vrut sa faliment, sa ai altele care sa-ti aduca castig.
spuna altceva dec&t ca banii il ajuta pe om sa Asta se intelege prin diversificare.
cumpere tot ce-si doreste de mancat si de 11:3 Versetul 3 continua ideea din eel
baut. Sau poate ca nu facea altceva decat sa precedent, Tn special cu privire la relele care
citeze spusele dregatorilor beti din versetul 16 s-ar putea sa vina pe neasteptate Tn aceasta
cand acestia au fost avertizati ca excesele lor lume. Sugereaza ca exista o anu-mita
vor duce la dezastre (v. 18). Realitatea e Tnsa inevitabilitate si finalitate Tn legatura cu
ca, asa cum a spus cineva, poti cumpara orice calamitatile acestei vieti. Cu aceeasi
cu bani, numai fericire nu si ca prin ei poti certitudine cu care norii tncarcati de ploaic se
ajunge oriunde, dar nu si Tn cer. Viata unui varsa pe pamant, tot asa necazurile si
om nu consta din belsugul de lucruri pe care- Tncercarile vor veni negresit peste oameni. $i
1 poseda. dupa ce un copac a fost doborat, nu mai poate
10:20 Ai grija sa nu vorbeste de rau pe fi ridicat, asemenea unui monarh cazut.
rege sau pe subordonatii bogati ai acestuia. Soarta-i este pecetluita.
Poate crezi ca nimeni nu aude, dar pana si Oaltaaplicatiemai larga a versetului ne
zidurile au urechi .si o pasare nebanuitoare va este redata de urmatoarele versuri:
duce mesajul la palatul regal. „Indis-cretiile
prind aripi." Cum cade un pom, a$a va sta, Cum
traiejte un om, asa va muri, Cum
E. Raspandirea binelui sub soare moare un om. asa va fi, Toti anii
(11:1—12:8) veimiciei.
11:1 Aici painea este un simbol al -John Ray
cerealeior din care e facuta. A arunca painea
pe ape se refera probabil la practica de a 11:4 Este posibil sa fii excesiv de prc-
semana Tn zone inundate sau la comertul pe caut. Daca vei astepta pana ciind toate
mari. in orice caz, gandul care se desprinde conditiile vor fi prielnice, nu vei mai rea-liza
de aici este ca raspandirea pe scara larga a nimic. Caci intotdeauna va bate putin vantul
ceea ce este bun va avea drept urmare o si vor fi nori pe cer. Daca vei astepia sa nu
bogata recolta. adie deloc vantul, nu vei mai Tnsamanta.
Versetul acesta este o referire valabila la Daca vei zabovi pana nu va mai exista
evanghelie. Poate ca nu vedem imediat pericolul sa ploaie, recoltele vor
Eclesiastul 829
putrezi pe camp si vor ramane neculese. descriere mai plastica a batranetii decat Tn
Omul care a§teapta certitudinea va a§tepta la prima jumatate a capitolului 12.,Sensul nu e
nesfar§it. la suprafata, ci trebuie cautat cu staruinta In
11:5 intrucat nu cunoastem decat in parte, adanc, deoarece se prezinta sub forma de
va trebui sa ne taram inainte cum putem, alegorie. Dar Tn curand se contureaza
beneficiind la maximum de cuno?tintele de imaginea unui batran ce-si taraste anevoios
care dispunem. Nu tntele-gem deplasarile picioarele, umbland ca un muzeu geriatric
vantului, nici modul tn care iau nastere oasele ambulant, tndreptandu-se meet dar sigur spre
in pantecele unei mame tnsarcinate. Dupa mormant.
cum nu intelegem tot ce face Dumnezeu sau 12:1 Tristul tablou al batranetii .si seni-
de ce. litatii este un avertisment pentru tineri sa-si
11:6 Intrucat nu cunoastem acest lucru, aduca aminte de Creatorul lor Tn zilele
eel mai intelept este sa umplem fiecare clipa tineretii lor. Observati ca Solomon nu spune
din zi cu tot felul de munci productive. Caci Domnul sau Mantuitorul sau
nu avem de unde sti care acti-vitati vor Rascumparatorul, ci Creatorul lor. Este
propasi. Poate toate vor fi Tncu-nunate cu singurul mod Tn care L-a putut cunoaste
succes. Solomon pe Dumnezeu din perspectiva sa de
In raspSndirea Cuvantului lui Dumnezeu, sub soare. Dar chiar si asa sfaturile sunt bune.
succesul ne este garantat. Totusi este adevarat Tinerii trebuie Tntr-adevar sa-si aduca aminte
si aceea ca unele metode sunt mai rodnice de Creatorul lor... tnainte de a veni apusul
decat altele. Prin urmare, trebuie sa fim vietii lor, cand zilele vor fi grele si crude iar
neobositi, tntreprinzatori, ingenio?i si anii vor fi total lipsiti de placere si satisfactie.
credinciosi tn slujirea crestina. Aspiratia oricarui tSnar trebuie sa fie aidoma
Apoi si noi trebuie sa semanam tn celei din ran-durile urmatoare:
dimineata vietii si sa nu cadem de oboseala
tnspre seara. Suntem chemati la slujire Doamne, in plinatatea puterilor mele, Pentru
neobosita. Tine doresc sa fiu tare; Bucurandu-ma de toate
11:7, 8 Prin lumina s-ar putea intelege desfatfirile, Spre Tine sa se tndrepte totusi
zilele luminoase ale tineretii. Ce minunat e sa cantarea mea!
fii tanar! Sa fii sanatos si plin de viata! Dar
indiferent cati ani de vigoare si pros-peritate Pentru nimic inima nu mi-a$ da-o lumii,
ti sunt dati unui om, el trebuie sa nu piarda SpunSnd apoi ca Te mai iubesc. N-as a§tepta
din vedere faptul ca zilele intunericului vor pana m-ar iasa puterile, Ca abia atunci sii-Ti
veni negTesit. Durerile §i neputintele dedic slujirea mea.
batranetii sunt inevitabile. Searbada si
anevoioasa mai e aceasta perioada a vietii! N-as zbura pe aripi iuti,
11:9 E greu de stiut daca versetul 9 este Treburile lumii sa le intuptuiesc.
un sfat sincer, sau expresia cinica a unui N-as trudi ?i asuda, Pana" pasii
batran deziluzionat. Fa ce-ti dore^te inima si mi-ar slabi ^i Tncetini.
vezi cat mai mult. Dar nu uita ca in cele din
urma Dumnezeu te va chema la jude-cata, O, nu, Tie nu Ti-as/rezerva dorinte-mi vlaguite,
adica la judecata batranetii, care i se parea lui Nu Ti-as darui ce-a mai ramas din vigoarea mea.
Solomon ca o retributie divina pentru pacatele Nu, Doamne, nu as a?tepta pana se stinge
comise in tinerete. focul,
11:10 CSt esti tanar traieste la maximum Si-n inima cenusa ar sala?lui.
clipele de fericire si redu c^t mai mult clipele Alege-ma, Doamne, Tn tloarea tineretii,
de tntristare si necaz. (Raul de aici se refera Cand din plin de bucurii am parte!
probabil la necazuri, nu la pacat.) Copilaria ?i Ca Tie, slava vie|ii mele de-nceput
tineretea sunt o deserta-ciune, deoarece tree Din toata inima sa Ti-o daruiesc!
atat de repede. -Thomas H. Gill
Nicaieri in literatura nu gasim o
830 Eclesiastu
I
12:2 BatrSnetea este acel timp clnd 12:5 Batranii sufera de acmfobie, adica.
luminile se domolesc, pe plan fizic si emo- se tern de inaltimi, fie ca e vorba de scari.
tiv. Zilele sunt apasatoare iar noptile lungi. fie de privelislile de pe cladiri Tnalte sau dc
Posomorarea si deprimarea se cuibaresc in zborul cu avionul.
suflet. §i se sperie pe drum. $i-au pierdut
Chiar si in zilele de mai-nainte, mai increderea in ei tnsisi, se tern sa se duca
cadea din cind in cand ploaia, adica singuri sau sa iasa afara pe timp de noapte.
veneau necazuri si descurajari. Dar apoi Se crede ca prin migdalul care Tnflo-
soarele minunat strabatea norii si spiritul reste se intelege parul alb, la Tnceput bogat,
Tsi recapata sprinteneala. Acum se pare ca dar apoi tot mai rar.
zilele Tnsorite au disparut cu desavarsire, si Lacusta poate fi privita in doua feluri.
dupa fiecare ploaie, apar din nou la orizont Mai TntSi, lacusta este o povara, adica pana
alti nori, prevestind alte zile ploioase. si cele mai u§oare obiecte sunt prea grele
Tineretea este acel timp in care trebuie ca sa le mai poata purta un batran. Sau
sa ne amintim de Creatorul, pentru ca lacusta este privita tarandu-se anevoios
atunci soarele, luna si... stelele nu sunt (NASB), o caricatura a batranului, Tnco-
Tntunecate, iar norii nu revin dupa ploaie. voiat din spate, inaintand cu pasi nesiguri
12:3 Acum trupul batranului este si miscSri necoordonate.
prezentat alegoric ca o casa. Pazitorii casei Dorintele tree tn sensul ca apetiturile
sunt bratele si mSinile, ce odinioara erau naturale scad sau inceteaza cu totul.
puternice, dar acum sunt slabanogite, pline Alimentele Tsi pierd gustul si celelalte
de tncretituri si scartaind din Tncheieturi, impulsuri de baza se sdng Tncetul cu ince-
afectate de boala lui Parkinson. tul. Vigoarea sexuala dispare si ea.
Oamenii puternici sunt picioarele si Procesul degenerativ se- instaleaza dc-
coapsele, care nu mai sunt drepte si vi- oarece omul se duce spre casa lui durabila
guroase ca alta data, ci incovoiate ca niste a mortii si a mormantului. In curand corte-
paranteze, cedand sub povara corpului. giul funerar strabate sobru strazile.
Cei ce macina Tnceteaza, pentru ca sunt 12:6 §i astfel inteleptul este sfatuit sa-si
putini la numar. Cu alte cuvinte, dintii nu aduca aminte de Creator inainte de a se
mai pot mesteca, pentru ca cei de sus sunt rupe funia de argint, inainte de a se sparge
prea putini ca sa mai faca contact cu cei de vasul de aur sau a se face landari urciorul
jos. Sau, cum s-ar exprima dentistul, nu se la flmtana; inainte de a se strica roata de la
mai face ocluzia. fiintana. Este destul de greu sa gasim sen-
Cei ce se uita pe ferestre se Tntuneca. sul corect la toate aceste alegorii.
Ochii au Tnceput de mult s& slabeasca. Mai Ruperea funiei de argint se refera pro-
Tntai au nevoie de bifocali, apoi de trifocali babil la sectionarea acelui.fir plapand al
sj apoi trebuie operati de cataracta. Acum vietii, cand duhul este eliberat din stran-
mai pot vedea doar litere foarte mari, si soarea trupului. Se pare ca asa !-a Tnteles
chiar si pe acelea doar cu lupa! poeta nevazatoai_e (si autoare a multor
12:4 U$ile ce dau la strada sunt Tnchise imnuri crestine clasice, n.tr.):
- evident, o referire la urechi. Totul trebuie
repetat cu voce tare, de mai multe ori. intr-o zi funia de argint se va rupe Si eu
Zgomotele puternice, cum ar fi rasnitul nu voi mai canta Dar ce bucurie voi trai
unei mori, sunt percepute foarte sters si cand ma voi trezi In palatul Regelui!^
neclar. -Fanny J. Crosby
Batranul sufera de insomnie. Se scoala S-a spus ca vasul de aur reprezinta cutia
devreme, odata cu pasarile, cSnd Tncepe craniana, spargerea sa fiind o imagine
cocosul sa cSnte. poetica a incetarii activitatii intelectului Tn
Glasul cantaretelor se aude inabusit. clipa mortii.
Corzile vocale s-au deteriorat mult. Vocea Urciorul spart (galeata) si roata stricata
este tremuranda si nesigura iar cSntatul ar putea constitui, luate Tmpreuna, o
este exclus definitiv.
Eclesiastul S31
referire la circuitul sangvin, in contextul totusi intr-o cumplita saracie! Erau
caderii presiunii sistolice si diastolice. nemultumin' de chelneri ca nu le ofereau
12:7 Apoi se instaleaza rigor mortis. servicii speciale cum $j-ar ft dorit ei. Pareau ca
Trupul incepe sa revina la farana iar duhul se le era team5 ca vor muri de foame intre mese.
Tntoarce la Dumnezeu care 1-a dat. Sau eel Apetitul lor fizic piirea singurul lucru ce conta
putin asa i s-a parut lui Solomon. In cazul pentru ei. Nu i-am vazut niciodata citind o carte
credinciosului, concluzia lui Solomon este sau un ziar. Stateau s.i se uitau unui la altul,
corecta. Dar in cazul unui necredincios, duhul a§teptand sa li se dea urmatoarea masa. intr-o
acestuia merge in Hades, urmSnd sa astepte seara, i-am vazut stand astfel si privind in gol,
acolo Judecata de la Marele Tron Alb. Apoi cSnd o idee stralucita ti trecu prin mintea
duhul va fi reunit cu trupul si Tntreaga fnceto§ata a barbatului. S-a dus la semineu s.i a
persoana va fi aruncatain iazul de foe (Apo. ridicat vazele; s-a uitat in ele si apoi s-a inters
20:12-14). spre sotie, anuntand: „Sunt goale!" Mai sa mii
12:8 Si astfel Predicatorul ajunge inapoi pufneascS rasul! Avea dreptate; „Sunt goale!"
in punctul din care a plecat - la principal de Dar nu numai vazele. ci sufletele $i creierii
baza potrivit caruia viata sub soare este amandurora erau goale. Aveau mult Tn punga,
desertaciune, lipsS de sens, inutilitate si un dar nimic Tn persoana lor; si asta era pedeapsa
mare gol. Pateticul sau refren ne aminteste de lor. Aveau siguranta tmpreuna cu plictisul
fetita care s-a dus la targ si a stat prea mult. -nici o aventura. Is,i largeau curelele si-si ingus-
tau orizontul.39
Doream ca muzica sa nu-nceteze niciodata
-Am stat oare, prea mult la targ? Doream ca IV. EPILOG: LUCRUL CEL MAI
paiata sa fie mereu inteligenta -Am stat oare BUN SUB SOARE (12:9-14)
prea mult la targ? Mi-am cumparat bentite 12:9 Pe langa faptul ca a fost el insusi
albastre sa-mi prind parul, in^elept, Predicatorul aTmpartasit si alio-ra
Dar, nimanui nu i-a pasat. Caluseii ?i-au din cunostinta sa. A cSutat sa transmits
Tncetinit mersul -Am stat oare prea mult la intelepciunea sa sub forma proverbelor, dupa
targ? Am vrut sa loeuiese intr-un oras- ce le-a cantarit cu atentie sa fie exacte.
carnaval, cu rSsete si dragoste peste tot. Mi- 12:10 §i-a ales cuvintele cu multa grija,
am dorit ca prietenii mei sa fie giumeti si incercand sa combine ceea ce era mangaie-
inteligenti. tor, placut si adevarat. A fost aidoma gatirii
As fi vrut sa-i pese cuiva. Mi-am gasit aceste unei mese bogate, pe care a servit-o dupa
bentite lucitoare sj noi, Dar acum nu mai sunt aceea, cu diteva frunzulite de patrunjel.
albastre. Caluseii Tncep sa m3 ironizeze -Am 12:11 fnvataturile celor Intelepti sunt ca
stat oare, prea mult la targ? N-am pe nimeni de niste instrumente ascutite si Tntepatoare.
cS§tigat §i nimeni care sa se Tmprieteneasca simple, directe si convingatoare. Iar culegerea
cu mine -Am stat oare, prea mult la targ?38 de zicatori de la unicul Pastor sunt ca niste
-Billy Barnes cuie batute bine sau piloni cu care este prins
cortul sa nu fie luat de vant. Ele asigura tarie,
Ajungand la ultima referire pe care o face fiind in acelasi timp cuie de care sa-ti atami
Solomon la desertaciunea vietii sub soare, mi- gandurile.
am adus aminte de o povestire relatata de E. Cele mai multe versiuni ale Bibliei re-dau
Stanley Jones. La bordul unui vapor a vazut termenul „pastor" cu initiala majus-cula,
un cuplu corpolent. $i sotul, si sotia aveau indicand faptul ca traducatorii 1-au considerat
fe{e bovine si traiau doar pentru mancare, de o referire la Dumnezeu. Dar nu trebuie sa
la o masa la alta. Se pensionasera in conditii uitam ca in gandirea orientals regele este
de belsug, §i considerat un pastor. Homer a spus: „Toti
regii sunt pastori de oameni." Prin urmare,
Regele Solomon s-a referit probabil la el
insusi ca unic pastor. Aceasta interpretare se
potriveste mai bine
832 Eclesiastu!
cu contextul. (loan 5:24). Acum putem zice si noi:
12:12 Nu se sugereaza deloc ca Solomon Nu e nici o condamnare,
si-ar fi epuizat tema. Dimpotriva, ar mai fi Pentru mine nu mai e iacl,
putm scrie rnult si bine, dar isi previne Chinul si focul
cititorii ca ar fi ajuns la aceeasi concluzie. Ochii mei nu le vor vedea nicicand:
Daca ai voi sa faci o multime de carti, sa Pentru mine nu mai e nici o sentintil,
stii ca n-ai mai ispravi - cu alte cuvinte, n-ai Pentru mine nici un bold
termina nicicand de pu-blicat carti .si te-ai Pentru ca Domnul care ma iubeste
istovi cumplit sa te silesti sa le citesti pe toate. Ma vii ocroti cu aripa Sa.
Dar la ce ti-ar folosi? Nu ti-ar descoperi -Paul Gerhard!
altceva decat desertaeiunea vietii.
12:13 Concluzia lui finala i-ar putea lasa
pe cititori cu impresia ca in sflrsit s-a ridicat
deasupra soarelui. El spune: „Teme-te de NOTE FINALE
Dumnezeu si pazeste poruncile Lui, '(Intro) L. S. Chafer, Systematic
deoarece In asta consta intreaga datorie a Theology, 1:83.
oricarui om." Dar sa nu scapam din vedere ca 2(Intro) Vezi Gleason Archer, A Survey of
frica de Dumnezeu de aici nu este totuna cu Old Testament Introduction, p. 478-88.
credinta mantu-itoare. Este groaza inrobitoare 3(Intro) Megillah 7a; Sabbath 30.
a creaturii in fata Creatorului sau. lar 4
(Intro) W. Graham Scroggie, Know Your
poruncile nu mseamna neaparat legea lui Bible, 1:143.
Dumnezeu asa cum este aceasta revelata in -5(Intro) Solomon este considerat de foarte
VT. Mai degraba, ar putea insemna orice multi drept un „tip" (sau imagine) a lui
porunci pe care Dumnezeu le-a imprimat Cristos domnind in pace in timpul Imparatiei
instinctiv in inimile oamenilor. de o mie de ani.
Cu alte cuvinte, nu se cade sa atribuim un 6
(Intro) Citat de Scroggie, Know Your
grad Tnalt de pricepere spirituals cuvin-telor Bible, 1:144.
lui Solomon. S-ar putea ca ele sa nu fie 7(1:3) H. L. Mencken, citat de Bill Bright,
altceva decat concluzia pe care ar tra-ge-o o Revolution Now, 1969, p. 15.
persoana inteleapta pe baza intuitiei naturale 8(1:4) Will Houghton, "By Life or By
si in urma experientei practice. Death".
Aceasta este datoria oricarui om - nu 9
( 1:8) Autor necunoscut. "Thou Alone,
doar intreaga datorie, ci si elementele de baza Lord Jesus (Numai Tu, Doamne Isuse)" in
care pot sa-i daruiasca o viata deplina si Hymns of Grace and Truth, nr. 220.
fericita. i°(l:13) Malcolm Muggeridge, Jesus
12:14 Motivul invocat aici pentru a te Rediscovered, p. 11.
teme de Dumnezeu este certitudinea ca va 1!
(1:13) De exemplu, acest nume a fost
veni judecata. Noi credinciosii avem motive folosit si de alte popoare semitice si chiar in
sa-I fim recunoscatori MSntuito-rului o Vechiul Testament Elohim este folosil pentru
vesnicie intreaga ca ne-a izbavit de acest gen „dumnezei" falsi. Este discutabil daca vorbele
de frica. Satanei din Geneza 3:5 tre-buie traduse „Veti
„ln dragoste nu este frica. Ci dragostea fi ca Dumnezeu" (KJV, NKJV) sau „Veti fi
perfects alunga frica, pentru ca frica pre- ca dumnezei" (NEB, Knox).
supune chin. Dar cine se teme nu a fost *2( 1:15) Robert Laurin, "Ecclesiastes", in
desavarsitin dragoste" (1 loan 4:18). The Wyclijfe Bible Commentary, p. 587.
Noi nu ne putem Incredere in EI si nu 13(2:1) B. E. "None But Christ Can
ascultam de El dintr-un sentiment de frica. Satisfy!" (Nimeni nu poate satura Tn afara lui
Prin Iucrarea Sa ispravita de la Calvar, avem Cristos!) in Hymns of Truth and Praise, nr.
asigurarea ca nu vom veni niciodata la 306.
judecata, ci am trecut din moarte la viata
EclesiastuI 833
■4(2:2) Din Selected Poems of Edwin Daily Bread, 24 mai 1973.
Arlington Robinson. Londra: The 27(4:4) Citat de Bill Bright, Revolution
Macmillan Company, 1965, p. 9, 10. Now, p.31.
1
5(2:8) Samuel Johnson, The History 28(5:15). Choice Gleanings Calendar.
of Rasselas, The Prince of Abissinia, ed. 29(6:9) H. C. Leupold, Exposition on
J.P.Hardy. Ecclesiastes, p. 141.
1^(2:8) Citat de David R. Reuben,
"Why Wives Cheat on Their Husbands," BIBLIOGRAFIE
in Reader's Digest, aug. 1973, p. 123. Delitzsch, Franz. "Ecclesiastes." In Biblical
i7(2:l 1) Ralph Barton, citat de Denis Commentary on the Old Testament. Vol.
Alexander, Beyond Science, p. 123. 18. Grand Rapids: Wm B. Eerdmans
Folosit cu permisiunea lui Lion Publishing Co., 1971. Eaton, Michael
Publishing. A. Ecclesiastes. TheTyn-
18(2:11) E. Stanley Jones, Growing dale Old Testament Commentaries.
Spiritually, p. 4. Downers Grove, IL: InterVarsity Press,
19
(2:16, 17) Choice Gleanings 1983. Erdman, W. J. Ecclesiastes.
Calendar. Grand Rapids: Gospel Folio Chicago: B. I.
Press. C. A., 1969 Hengstenburg, Ernest W. A
20(2:18) C. E. Stuart, Thoughts on Commentary on
Ecclesiastes, in Assembly Writers Ecclesiastes. Retiparire. Minneapolis:
Library, Vol. 5, p. 186. James and Klock Christian Publishing
21(2:21) Robert Jamieson, A. R. Co., 1977. Lange, John Peter, ed.
Fausset si David Brown, Critical and "Ecclesiastes." In
Experimental Commentary on the Old Commentary on the Holy Scriptures.
and New Testament, 111:518. Vol. 7. Reprint (25 vols, in 12). Grand
22(2:25) Jules Abels, The Rockefeller Rapids: Zondervan Publishing House,
Billions, p. 299. 1960. Laurin, Robert. "Ecclesiastes."
WTable Talk, Vol. 11, nr. 4, august In The
1987, p. 3. Wyclife Bible Commentary. Chicago:
24
(3:21) Acelasi termen ebraic pentru Moody Press, 1962. Leupold, H. C.
dun poate msemna si suflare. Exposition of Ecclesiastes.
25(4:1) James Russell Lowell, "The Grand Rapids: Baker Book House,
Present Crisis", in Complete Poetical 1952. MacDonald, William.
Works, p. 67. Chasing the
26(4:4) Citat de Henry G. Bosch, Our Wind. Chicago: Moody Press, 1975.

S-ar putea să vă placă și