Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
„Nu cunosc o lucrare mai distinsd, care sd prezinte cu mai multd pastime
deopotrivd durerile si pldcerile gustate de muritori, care sa aprecieze mai
exact esecurile si succesele lor, care safie mai sublimd m nobletea tristetii;
nici un alt poem care sa pledeze cu mai multd ardoare pentru iluminarea
spiritului."
-E. C. Stedman
795
796 EclesiastuI
3:4, de exemplu, Satan i-a spus Evei c3 nu afla o multime de cuvinte si constructii gra-
va muri daca va manca din fructul pomului maticale care nu au existat decat mult mai
din mijlocul gradinii. Desi a fost o minciu- tarziu, In timpul captivitatii babiloniene sau
na, afirmatia a fost citata In Scriptura pen- chiar mai tarziu.
tru a ne invata ca diavolul a fost un minci- Pentru majoritatea evangheliciior, in-
nos de la Inceput, dupa cum remarca si Dr. treaga idee de a pune cuvinte in gura lui So-
Chafer: lomon pare a fi un procedeu Iiterar nelegi-
tim, care le sugereaza cres,tinilor occiden-
De§i inspiratia consemneaza neadevarul lui tali, daca nu altceva, eel putin intentia de a
Satan (sau al oamenilor), ea nu justified minciu- induce in eroare.
na, nici nu o sfinteste. Ci reda cu exactitate $i Argumentele pro si contra sunt com-
fidelitate ceea ce s-a spus - fie bine, fie rau.-i plexe si aproape interminabile, drept care
nu ne putem permite sa le abordam In
intrebuintarea gresita a Eclesiastului cadrul de fata. Este suficient sa spunem a\
Tocmai pentru faptul ca" prezinta gandi- nici una din obiectiile formulate Impotriva
rea omeneasca „sub soare," EclesiastuI este paternitatii solomonice nu sunt insurmon-
una din cartile cele mai Indragite de sceptici tabile. CaYturari cu un Inalt simt al raspun-
si de cultele false, fiind citata exhaustiv de derii, precum Gleason Archer, arata ca a
ace?tia pentru a-sj sprijini doctrinele lor crede ca Solomon este eel care a scris
eretice sau lipsite de credinta' referitoare la aceastacarte este Tnca o optiune valabila.2
moarte sau la viata de apoi. De pilda,' oa-
menii acestia smulg versete din contextul Argumentele In favoarea opiniei ca
lor, pentru a nega nemurirea sufletului si Solomon este autorul Eclesiastului
doctrina pedepsei vesnice. IntrucSt teoria traditionala Inca nu a fost
Dar ei nu introduc niciodata cheia in infirmata cu destula justete - oricat ar fi de
broasca. Nu le spun victimelor lor ca Ecle- nepopulara la ora actuala- noi consideram
siastuI prezinta Intelepciunea omeneasca ca eel mai prudent este sa sustinem patemi-
sub soare si, prin urmare^ aceasta nu este o tatea solomonica.
sursS valabila de texte care sa demonstreze InU"e indiciile indirecte dupa care Solo-
doctrinele credintei creatine. mon este eel care a scris cartea se numara <?i
textul de la 1:1 si eel de la 1:12, potrivit
II. Patemitatea carora scriitorui este numit „fiul lui David,
Pana in secolul al ?aptesprezecelea cei regele lerusalirriului." De?i termenul „iiu"
mai multi evrei si crestini credeau ca poate si se refere si la un descendent de mai
Solomon este eel care a scris cartea tarziu, aceste referiri, cand sunt cuplate cu
EclesiastuI. Cu un secol mai devreme, Mar- detaliile directe ce se conformeaza bio-
tin Luther a respins patemitatea lui Solo- grafiei cunoscute a Regelui Solomon, con-
mon, dar el a fost o exceptie. fera greutate acestei pareri.
Multi vor fi surprinsi sa afle ca astazi cei Intrucat scriitorui afirma ca „a fost"
mai multi carturari biblici - Intre care si rege, multi considera aceasta afirmatie
unii conservatori - cred ca aceasta carte nu drept b dovada a faptului ca scriitorui nu
a fost scrisa de Solomon, ci a fost prezen- mai era rege.la data la care a scris Ecle-
tata intr-un cadru solomonic, nu cu scopul siastuI. In consecinta, spun ei, nu se poate
de a induce In eroare, ci din ratiuni literare. ca Solomon sa fi scris aceasta carte
deoarece se stie ca el a fost rege toata viata,
Problema care se iveste in legatura cu pana la moarte. Dar nu este neaparat nevoie
patemitatea lui Solomon sa se traga aceasta concluzie. Daca a com-
Principalul argument In favoarea respin- pus caitea EclesiastuI la batranete. e normal
gerii opiniei traditionale conform careia sa se fi exprimat In felul In care s-a expri-
autorul cartii EclesiastuI ar fi fost Regele mat, referindu-se la trecutul Indepartat.
Solomon este de ordin lingvistic. Cu alte Referirile istoricc directe din cartea
cuvinte multi experti sustin ca In carte se EclesiastuI se potrivesc exact faptelor
Eclesiastul 797
cunoscute despre Solomon - si nici unei (datand din secolul al doilea i.Cr.) contin
alte persoane. fragmente din Eclesiastul.
Solomon a fost un rege in Ierusalim: (1)
cunoscut. pentru marea sa intelepciune IV. Fondul si tema cartii
(1:16); (2) pentru marea sa bogdtie (2:8); Daca ne bazam pe faptul ca Solomon
(3) §i ca unul care nu si-a refuzat nici o este eel care a scris cartea Eclesiastul, a-
pidcere (2:3); (4) de asemenea, caunul care tunci ne este usor sa urmarim fundalul
a avut multi servitori (2:7); si (5) ca unul istoric si tema cartii, cu destula incredere.
care s-a remarcat datorita programului sau
impresionant de construe^. si de infrumu- Cautarea lui Solomon
setare (2:4-6). La un moment dat in viata sa, Solomon
Traditia iudaicd5 ti atribuie lui Solomon s-a decis s'S caute sensul adevarat al exis-
redactarea Eclesiastului. Tot as.a au proce- tentei umane, fund hotarat sa descopere
dat §i carturarii crestini veacuri de-a r&ndul viata ideala. Dotat peste masura cu intelep-
pana in perioada moderna. ciune si scutit de privatiuni (1 Regi 10:14-
Aceste probe, conjugate cu faptul ca 25; 2 Cro. 9:22-24), Regele Solomon a
argumentele de ordin lingvistic pe care se crezut ca daca era cineva pe lumea aceasta
mtemeiaza teoria ca Eclesiastul ar fi fost care putea sa gaseasca satisfactie deplina
scris de o alta persoana decat Solomon, au atunci negresit el era acea persoana.
fost in mare parte infirmate despeciali?tii Dar Solomon si-a impus o conditie dupa
in ebraica clasica, ne fac sa optam pentru care avea sa se desfasoare aceasta' cer-
conceptia traditionala, acceptata atat de cetare: el va cauta in modul sau propriu,
evrei, cat si de crestini, ce sustine paterni- dupa criteriile stabilite de el. El a sperat ca
tatea lui Solomon asupra Eclesiastului. propriul sau intelect il va invrednici sa
descopere secretul implinirii in viata, fara
III. Data s& apeleze la revelatia divina. Avea sa fie
Daca acceptam ca autorul uman al cartii explicatia- unui om fara ajutorul lui
Eclesiastului a fost Solomon, atunci putem Dumnezeu. Solomon va cauta „sub soare"
stabili ca opera a fost redactata in jurul anu- binele suprem in viata.
lui 930 i.Cr., presupunand ca a scris la o
varsta inaintata, cand era deziluzionat de Constatarile lui Solomon
viata consacrata satisfacerii eului pe care o Cautarea dupa sens intreprinsa de So-
traise. lomon s-a sfarsjt cu o concluzie cat se poate
Iar daca respingem faptul ca Solomon ar de sumbrS, conform careia viata este „de-
fi „Predicatorul" (Koheleth), atunci datele sertaciune si goana dupa vant" (1:14).
intre care se incadreazS cartea ar cuprinde DupS cat si-a putut el da seama, via|a sub
un interval de aproape o mie de ani."4 soare nu merita efortul investit in ea. El n-a
DatoritS ebraicii de factura relativ tlrzie fost in stare sa gaseasca" implinirea sau sa-
in care cred unii carturari ca a fost redactata tisfactia deplina si durabila. In pofida
caitea (de§i Archer prefera sa numeasca uriasei sale bogatii si intelepciuni, el n-a
limbajul „unic" mai degraba decat „tar- fost in stare sa descopere viata ideala.
ziu"), in general inyatatii au plasat aparitia Si, desigur, concluzia trasa de Solomon
cartii in era post-exilicd tdrzie (cca. 350- a fost cea corecta. Daca cineva nu se ridica
250 i.Cr.). Unii evanghelici prefera insa deasupra soarelui, viata este un exercitiu al
perioada imediat precedents, numita pe- zadarniciei. Suma tuturor lucrurilor pe care
rioada persona tdrzie (eca. 450-350 i.Cr.). ti le poate oferi viata nu poate satisface
Cea mai recentS data posibila a aparitiei inima omului. Pascal este eel care a afir-
cartii Eclesiastul trebuie cuprinsa in, inter- mat: „ln inima omului exista un vid pe care
valul 250-200 i.Cr., deoarece cartea apocri- Dumnezeu 1-a lasat, pentru a putea fi
fa Eclesiasticus (datand din jurul anului umplut doar de El." Iar Augustin a remar-
190 i.Cr.) a recurs in mod sigur la cat: „Tu: ne-ai creat, o, Doamne, pentru
Eclesiastul iar Sulurile de la Marea Moarta Tine §i inima noastra nu va gasi odihna
798 Eclesiastul
pana cSnd nu se va odihni Tn Tine." bajbaie Tn cautarea adevarului, recurgand
Experienta Iui Solomon a anticipat ade- doar la facultatile sale mentale, recunoaste
varul cuprins in cuvintele Domnului Isus: realitatea Fiintei Supreme.
„Oricine bea din aceasta" apa va mseta din Dar Tn timp ce oricine poate sti ca exista
nou" (loan 4:13). Apa acestei Iumi nu poate un Dumnezeu (Elohim) care a creat toate
sa ne asigure satisfactie durabila. lucrurile, Dumnezeu Tn ipostaza de lehova
Cautarea lui Solomon dupa realitate a fost poate fi cunoscut doar prin revelatie spe-
doar o etapa temporara, un singur capi-tol din ciala. Prin urmare, repetatele referiri la
biografia sa. Nu stim ce varsta a avut cand s-a Dumnezeu (Elohim) din aceasta carte nu
angajat In aceasta cautare dupa adevar, dar se trebuie echivalate cu credinta. Tot ce pot
pare c3 nu mai era tanar cand demonstra ele este faptul ca creatia aduce
s>aredactatjurnalul acesta(l:12; 11:9). In cele marturie existentei lui Dumnezeu si ca cei ce
din urma, Solomon a reusit sa-si ridice tagaduiesc existenta Sa sunt niste prosti (sau
privirea mai prestis de scare, ceea ce reiese „nebuni," Ps. 14:1; 53:1).
limpede din faptul ca, Tn cea mai mare parte,
trei carti din Biblie i-au fost atribuite. Dar De ce avem nevoie de Eclesiastul?
pacatul si decaderea care i-au umbrit ultimii In mod inevitabil se ridica Tntrebarea: „De
ani din viata ne amintesc cat de grav poate fi ce a randuit Dumnezeu ca o carte ce nu se
regresul unui credincios si cSt de ridica niciodata deasupra soarelui sa fie
nedesavarsite pot fi chiar si cele mai stralu- inclusa Tn Sfanta Scriptura?"
cite tipuri5 ale Domnului Isus. Mai Tntai de toate, cartea a fost inclusa
pentru ca nimeni sa nu mai trebuiascli sa
Solomon si Dumnezeu tr^iascS dezolanta experienta a lui Solomon
Este evident ca Solomon a crezut Tn de a cauta implinire si satisfactie acolo unde
Dumnezeu, chiar in timpul Tn care cauta acestea nu pot fi gasite.
implinire. In Eclesiastul el se refera de peste Omul natural (firesc) crede, in mod
patruzeci de ori la Dumnezeu. Dar asta nu instinctiv, ca poate gSsi singur fericirea prin
inseamna ca a fost un credincios devotat in intermediul bunurilor sale, placerilor sau
acea perioada. Pe tot cuprinsul cartii el voiajurilor sale, pe de o parte, sau prin
foloseste termenul Elohim pentru Dumnezeu, droguri ilicite, alcool sau o viata de
nume care ni-L dezvaluie ca pe un Creator destrabSlare §i satisfacere a poftelor sexu-ale,
Maret. Nici macar o singura data Solomon pe de alta. Dar mesajul acestei carti este ca un
nu-L mentioneaza' pe Dumnezeu cu numele om cu mult mai Tntelept si mai bogat decat
Sau de lehova (Domnul, Icthve), Dumnezeul vom ajunge oricare din noi Tn viata aceasta a
care initiaza cu omul o relatie bazatfi pe Tncercat sa obtinS aceasta Tm-plinire si a
legamant. esuatamarnic. In consecinta, ne putem scuti
Aceasta este o observatie important! Omul de toate cheltuielile, eforturile, durerile de
sub soare poate sti ca exista Dumnezeu. Dupa inima, frustrarile $i dezamagi-rile ce Tnsotesc
cum ne aminte§te Pavel la Romani 1:20: o atare cautare, privind mai presus de soare la
Singurul care ne poate Tmplini - Domnul Isus
Insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui Cristos.
vesnica si Dumnezeirea Lui se vad la- Dar mai exist3Tnca un castig pentru cei ce
murit, de la crearea lumii, fiind intelese de nu sunt Tnca gata sa accepte evanghelia,
minte, prin lucrurile fScute de El, asa ca dupa cum s-a exprimat W. T. Davison:
nu se pot dezvinovati.
Nu e nevoie sa scoatem Tn evidenta, pe larg.
Existenta lui Dumnezeu este evidenta, contrastui dintre Eclesiastul sj Evanghelia lui
putandu-se vedea Tnc2 de la creatie. Cristos. Exista probabil nevoia de a insism
Ateismul nu este un apanaj al Tn^elepciunii, asupra faptuiui ca apari(ia noii Evanghelii nu a
ci al unei orbiri Tndaratnice. Solomon, eel anulat sau zadariiicit Literatura intelepciunii
mai intelept om care a trait vreodatii, cand datand dintr-o perioada anterioam. Caci ateashi
si-a facut lucrarea la vremea ei, continuand sit
Eclesiastul 799
aiba valabilitate si Tn ziua de azi. Exista s-a invechit $i nicinuse vatnvechi. „Teme-tedc
momente in viata unui om cand el nu este dispus Dumnezeu si paze§te poruncile Sale, taci Tn asta
sa stea la picioarele lui Isus. Or, Tn acele constS Tntreaga Tndatorire a omului." El trebuie
momente este mai bine pentru el sa se duca la sa vina la Cristos pentru a Tnvata cum sa faca
§coala lui Koheleth. Inima trebuie golita Tnainte acest lucru cu eficienta §i sa tie Tnvatat aceste
de a putea fi umpluta. Predicatorul modem ade- lectii mai Tnalte pentru care aceasta nu este decSt
sea trebuie sa cimenteze aceasta lectie ce IncS nu o pregatire a terenului.6
SCHITA
I. PROLOG: TOTUL ESTE DESERTACIUNE SUB SOARE (1:1-11)
II. TOTUL ESTE DESERTACIUNE (1:12-6:12)
COMENTARIU
I. PROLOG: TOTUL ESTE DESER- la la Sihem (1 Regi 12:25) sau Samaria (1
TACIUNE SUB SOARE (1:1-11) Regi 16:24), iar nu la Ierusalim.
1:1 Autorul ni se prezinta sub titulatura de 1:2 Solomon intra imediat tn subiect, f&ra
Predicatorul, fml lui David, rege in sa ne faca sa asteptam pana ce ajungem la
Ierusalim. Interesant este termenul acesta: ultimul capitol. RezultatuI mtregii investigatii
Predicatorul. Echivalentul Tn originalul si cercetari Tntreprinse de Solomon sub soare
ebraic este Koheleth, adica „cel ce cheamS" este ca" totul este de$ertaciune. Viata este
sau „aduna" sau „convoaca." In greaca este trecatoare, vre-melnica, inutila, goala si
ekklesiastes, adica „cel ce con-voaca o zadarnica si lip-sita de sens. Nici un lucru de
adunare." Pornind de la aceasta, termenul a pe acest pamant nu-ti ofera un tel demn
fost talmacit cu sensul de „con-vocator, pentru care se merits sii traiesti.
adunator, vorbitor, eel care dez-bate, purtator Sa fie oare adevarat acest lucru? Da, este
de cuvant si predicator." absolut adevarat! Daca viata aceasta doar la
Predicatorul a fost fiul lui David. Desi e at^t se rezuma, daca moartea trage cortina
drept c&fiu ar putea Insemna si nepot sau finala peste existenta umana, atunci viata nu
chiar descendent, totusi se pare ca primul este decat un abur - lipsita de sub-stanta §i
sens este eel corect. Solomon a fost singu-rul trecatoare.
descendent al lui David care a fost rege peste Apostolul Pavel ne aminte?te ca tntreaga
Israel in Ierusalim (v. 12). Toti ceilalti au fost creatie a fost supusS desertaciunii sau
regi peste luda. Celelalte dinastii de regi peste zadarniciei ca urmare a patrunderii pacatu-
Israel au avut capita-
800 EclesiastuI
lui in lume (Ro. 8:20). §i nu e lipsit de Fiecare viseaza ca va dainui,
semnificatie faptul ca primii parinti si-au Dar cat de repede devine acela unul care nu
numit eel de-al doilea fiu Abel, adica mai este [printre cei vii]!R
„desertaciune" sau „abur." Solomon are -Will H. Houghton
dreptate. Totul este desertaciune sub
soare. In absenta revelatiei, am putea fi inclinati
1:3 Viata omului firav este plina de sa credem ca pamantui actual va dainui Tn
truda si activitate, dar cu ce se alege el, la veac. Asta e concluzia lui Solomon. Dar
sfarsit? Omul bate pasul pe loc, de parca Petru ne spune ca pamantui si lucrurile din
s-ar afla pe un aparat sport cu banda fara el vor fi arse Tn Ziua Domnului ce va veni
sfarsit (treadmill), miscSndu-se Tncontinuu (2Pe. 3:10).
fara sa Tnainteze deloc. Daca-1 intrebi care 1:5 Natura se deplaseaza Tn cadrul unui
e scopul muncii sale, Tti va raspunde: ciclu continuu si inexorabil. De pilda,
„BinetnteIes ca sa castig bani." Dar de ce soareie rasare la est, traverseaza cerurile
vrea sa aiba bani? Ca sa cumpere alimente. pentru ca apoi sa apuna la vest. Apoi strS-
Si de ce are nevoie de alimente? Ca sa nu- bate Tn graba cealalta parte a lumii, pentru
si piarda vlaga. Dar de ce nu trebuie sa-si a rasari din nou la est. Acest tipar aparenl
piardS vlaga? Pentru a putea munci. Si nesfarsit, veac dupa veac, Tl face pc om sa
uite-asa ajunge de unde a plecat. Munceste realizeze ca nu e decSt o umbra trecatoare.
pentru a cumpara alimente, pentru a-si Daca se vor gasi unii dispusi sa-1 acuzc
mentine taria pentru a putea munci sa faca pe Solomon de comiterea unei greseli ele-
bani ca sa cumpere alimente sa-si mentina mentare de natura stiintifica, pentru afir-
fortele, si asa mai departe, la infinit. Dupa matia ca soareie se deplaseaza. cand. de
cum a remarcat Henry Thoreau, el traieste fapt pamautul este eel ce se deplaseaza Tn
o viata de disperare tacuta. raport cu soareie, ceea ce le spunem este sa
Vazand o femeie plangand la o statie de nu se grabeasca sa-1 critice, deoarece So-
autobuz, un crestin a intrebat-o daca poate lomon a descris aceste realitati dupa cum
sa-i fie cu ceva de folos. „0," a raspuns ea, par ele a fi pentru om. Soareie pare ca
„sunt obosita si plictisita. Sotul este un om rasare si apune. Chiar oamenii de sliinla
harnic, care munceste din greu, dar nu recurg Tn permanenta la acest limbaj, desi
castiga cat as dori. Prin urmare, mi-am toata lumea stie exact cum stau lucrurile si
luat si eu serviciu. tn fiecare zi ma scol dis- nimeni nu cere nici o explicate.
de-dimineata, pregatesc micul dejun si 1:6 Solomon Tsi continua gandul Tn ver-
apoi iau autobuzul pentru a merge la servi- setul 6. Tiparele vantului se modifica cu
ciu. Apoi la sfarsitul zilei de lucru revin aceeasi regularitate cu care se succed
acasa unde ma asteapta aceeasi placa, cate- anotimpurile anului. larna, vjintul din nord
va ore de somn, dupa care urmeaza o alia traverseaza Israelul, deplasandu-se spre
zi la fel ca cealalta. Tot ce pot spune este Neghev, desertul din sud. Apoi cand vine
ca mi s-a acrit de aceasta rutina nesfarsita." vara, vanturile dinspre sud poarta pe aripile
H. L. Mencken este eel care a facut lor caldura ce e transportata spre nord.Cu
urmatoarea afirmatie: o monotonie aproape obositoare, eie Tsi
urmeaza circuitul si, total nepasatoare fata
Reaiitatea de baza care marcheaza experienfa de universul omului, parasesc scena.
umana nu este faptul ca e o tragedie, ci ca este 1:7 Nu doar pamantui, soareie si vantul,
un plictis. Nu e faptul ca e predominant cisi apa urmeaza acelasi curs monoton, an
dureroasa, ci ca e total lipsita de sens.7 dupa an, secol dupa secol. Toate raurile se
varsa Tn mare, dar niciodata asta nu face ca
1:4 Vremelnicia omului contrasteaza oceanele sa dea peste margini, deoarece
puternic cu aparenta permanenta a mediu- soareie evapora cantitati enorme de apa.
lui sau natural. Generatiile se succed una Apoi, pe masura ce temperatura aerului
dupa alta, cu un - dinamism irezistibil. scade, vaporii se condenseaza, formand
Aceasta este viata sub soare. norii. La randul lor, norii strabat bolta
Eclesiastul 801
cereasca, turnSnd apa peste uscat sub forma incorporate Tn creatie de la Tnceput. Multe
de ploaie, zapada sau grinding Si pe masura din realizarile cu care se lauda omul tsi au
ce raurile se umplu de surplusul de apa, o corespondentul Tn natura. Pasarile au zbu-
transports Tnapoi In oceane. Aceasta activi- rat cu mult Tnainte ca omul sa fi realizat
tate necontenita a naturii Ti aminteste omu- primul zbor. Nici macar calatoriile Tn spa-
lui de munca sa fara sfarsit. Poate ca la acest tiul cosmic nu sunt noi. Enoh si Hie au fost
verset s-a gandit Kristofferson cSnd a corn- transportati prin spatiul cosmic i'ara sa fi
pus urmatorul text: „Sunt doar un rau ce s-a trebuit sa aiba asupra lor tuburi de oxigen!
tot rostogolit, dar la mare n-a mai ajuns." Tot asa cei care-§i petrec viata cautand
1:8 §i astfel viata pe acest pamant este noutati vor fi Tn mod sigur dezamagiti,
plina de istovire. Limbajul uman nu e de deoarece lucrul acela era si in veacurile
ajuns de complex pentru a descrie mono- dinaintea lor.
tonia, plictiseala §i zadarnicia tuturor 1:11 O alta pilula amara pe care trebuie
lucrurilor. Omul e vesnic nemultumit. s-o Tnghita omul este viteza cu care uita si
Indiferent cat ar vedea, tot mai vrea sa este uitat. Faima nu dureazS mult, fund o
vada. lar urechile sale nu ajung niciodata fata morgana. Multora dintre noi ne-ar fi
in punctul tn care sa nu mai voiascS sa greu sa numim chiar strabunicii nostri. Si
auda nimic nou. Apoi el calatoreste mereu, Tnca si mai putini sunt cei care Tsi amintesc
Tntr-o frenetica cautare dupa noi senzatii, numele ultimilor patru presedint;i ai
noi privelisti si noi sunete. El cauta ceea ce Statelor Unite. In atitudinea noastra de
un sociolog american a numit dorinta fun- Tnfumurare, credem ca lumea nu se poate
damentals. dupa experience noi. Dar se descurca fara noi. §i totusi, murim si sun-
Tntoarce nesatisfacut si blazat. Omul e Tn tern repede dati uitarii, Tn timp ce viata pe
a§a fel conceput Tncat toata lumea asta nu aceasta planeta Tsi continua cursu! dintot-
e Tn stare sa-i daruiasca inimii sale o feri- deauna.
cire trainica. Asta nu mseamna Tnsa ca
totul e pierdut pentru el. Tot ce trebuie sa II. TOTUL ESTE DE$ERTACIUNE
faca este sa se inalte mai presus de soare, (1:12-6:12)
catre Cel care ,,satisface sufletul ce tanjeste
si umple sufletul flamSnd cu bunatate" (Ps. A. Desertaciunea indeletnicirilor in-
107:9). telectuale (1:12-18)
1:12 Aici se Tncheie concluziile lui
Bucuria iumeasca-i trecatoare - desertaciunea Solomon, in continuare el ne va purta pe
intruchipatfi; firul pelerinajului Tntreprins de el Tn
Desarta-i stralucirea ce-ti ia ochii, comorile cautarea binelui suprem Tn viata - acel
bogate; summum bonum. Solomon ne aminteste ca
Desarte faima si gloria; numai Tu poti darui a fost rege peste Israel in lerusalim, cu
Pace $i satisfactie fn viata noastra pe pamant. tot ce presupune aceasta pe planul bogati-
O, Doamne, nimeni nu-i caTine, nici unul, ilor, statutului social si capacitatilor sale.
Pentru sufletul Tnsetat nu-i nimeni ca Tine!9 Cand spune Solomon: Am fost rege, nu
-Autor necunoscut zice ca domnia sa a Tncetat. El a fost si este
rege Tn clipa redactarii cartii de fata (v. 1).
1:9 O alta trasatura a deziluziei lui 1:13 Aici Solomon Tncepe cautarea sa
Solomon a fost descoperirea faptului ca nu dupa fericire sub soare. Mai Tntai, el se
e nimic nou sub soare. Istoria se repeta decide sa parcurga ruta intelectuala. El
incontinuu. El dorea sa aiba mereu alte §i crede ca ar putea fi fericit daca ar acumula
alte aventuri, noi desfatari, dar curand con- suficiente cuno§tinte, drept care depune
stata ca totul era sters si monoton. eforturi pentru a-§i TnsusJ cea mai
1:10 Sa fie oare adevarat ca nu este temeinica educatie posibila. Se dedica
nimic nou sub soare? Da, Tntr-un anumit cercetarilor si explorarilor, sintezei si ana-
sens. Chiar cele mai moderne descoperiri lizei, inductiei si deductiei. Dar curand este
sunt dezvoltari ale unor principii ce au fost descurajat de mvatatura ca scop Tn sine. De
802 EclesiastuI
fapt, el spune ca este o indeletnicire nefericita reiese din afirmatia fara inconjur pe care o
cu care Dumnezeu le permite oamenilor sa se face el conform careia a vazut tot ce se face
preocupe - respectiv acest impuls launtric sub soare. Asta inseamna ca s-a specializat in
profund de a gasi sensul vietii. stiinte, filozofie, istorie, belle arte, stiinte
Malcolm Muggeridge, un intelept din sociale, literatura, religie, psiholo-gie, etica,
epoca moderna, a ajuns la concluzii si-mi limbi straine si alte domenii ale cunoasterii
lare: umane.
Dar dupa ce s-au creat o serie intreaga de
Educatia, acest idol nemaipomenit si aceastii grade universitare ce-i poarta numele iar
frauda de c&petenie a tuturor veacurilor, peretii unei incSperi s-au umplut de
pretinde ca ne doteaza ca sa stim sii traim si este diplomele sale, Solomon nu a obtinut ceea ce
prescrisa ca remediu universal pentru toate cauta. Dimpotriva, el conchide ca totul a fost
lucrurile, de la delicventa juvenilS la senilitatea o goana dupa vant.
prematura. In cea mai mare parte Tnsa, educatia 1:15 Ba mai mult, pe Solomon 1-a cuprins
nu face altceva decat s,a mareasca stupiditatea, frustrarea realizand ca toata Tnvata-tura nu e
sa ne determine sa ne umflam m pene, s5 spo- in stare sa rezolve dilemele vietii. Exista
reasca credulitatea si sa-i puna pe cei ce i se lucruri strambe ce nu pot 11 indrep-tate si
supun la cheremul spillatorilor de creiere ce au lucruri lipsa ce nu pot fi numaratc, dupa cum
la dispozitia ior radioul si televiziuneaJ° remarca Robert Laurin:
Recent cineva a pictat cu spray, in litere Viata e plina de paradoxuri si anomalii nere-
man, negre, pe peretele unei biblioteci uni- zolvabile; si, contrar a§teptiirilor, e lipsita de
versitare, urmatorul mesaj: APATIA atatea iucruri care ar putea sa-i cont'ere sens si
DOMINA. Cineva a descoperit ceea ce valoare.12
Solomon descoperise cu multe secole inainte,
anume ca educatia nu este calea si-gura de a Omul a ajuns pe luna, dar zborul unei
gasi implinirea in viata, ci ca, atunci cand e albine sfideaza toate legile aerodinamicii.
abordata izolat, poate fi o mare sursa de Oamenii de stiinta au patruns in secretelc
piictiseala. atomului, dar nu sunt in stare sa capteze
Asta nu Tnseamna ca preocuparile in- Iumina sau sa-i inmagazineze energia.
telectuale nu pot juca un rol important in Maladii cum este poliomelila si tubercu-loza
viata. Exista, desigur, loc pentru educatie in au fost cucerite; in schimb o boala aparent
viata, dar acel loc este la picioarele lui banala cum este raceala nu poate fi cucerita.
Cristos. Educatia nu trebuie sa fie un scop in 1:16 Dupa ce a dobandit toate distinc-tiile
sine, ci un mijloc prin care sa-L slavim peEl. academice posibile, Solomon a facut un
Referirea la Dumnezeu din acest verset nu inventar, constatand ca se poate lauda cu eel
trebuie considerata o dovada de profunda mai inalt grad de intelepciune fata de toti cei
credinta personala. Dumnezeu e ceea ce W. J. cai-e au domnit inaintea lui la Ierusalim (1
Erdman numeste numele Sau natural - Regi 4:29-31; 2 Cro. 1:12). Mintea lui si-a
ElohimM Dupa cum am aratat in introducere, insusit.un volum urias de cunostinte, dublate
numele acesta II infatiseaza ca pe Cei de o intelepciune exlra-ordinai-a. In plus el a
Atotputemic care a creat universul. Dar stiut cum sa aplice cunostintele sale pe plan
nicaieri in aceasta1 carte Solomon nu-L practic, in chestiunile vietii cotidiene, putand
recunoaste ca pe Iehova Cei care Isi tine emite judecati echitabile si trata pe oameni cu
legamantul si-$i manifests harul ras- dreptate.
cumparator fata de cei care-si pun incre-derea 1:17 Solomon isi aduce aminte cum s-a
in El. disciplinat pe sine pentru a dobandi
1:14 Nu ne tndoim ca Solomon si-a intelepciunea, pe de o parte, si cum a
insusit cea mai buna educatie ce se putea cunoscut prostia si nebunia, pe de alta parte.
obtine in Israel pe vremea aceea, dupa cum Cu alte cuvinte, e! a explorat ambeie
Eclesiastul 803
extreme ale comportamentului uman, umane. Da, va bea pana la fund paharul
crezand ca sensul vietii s-ar putea gasi desfatarilor, pana cand inima i se va salura.
Tntr-una din aceste extreme sau in ambele. Dar cautarea aceasta s-a soldat cu c§ec.
El a explorat intreg spectrul experientei Solomon conchide ca placerile de sub soare
umane, pentruca la urm3 sa ajunga la sunt o desertaciune. Dezamagirea sa se
dezolanta concluzie ca totul este goana regase§te in urmatoarea strofa:
dupa vant.
Doamne am cautai sa beau din toate urcioarcle
Cu secole mai tarziu, un tanar pe nume
sparte,
Henry Martyn a studiat la Universitatea
Dar vai, apa n-am gasit Tn ele.
din Cambridge, unde a obtinut titlul ravnit
de sef de promotie. Si totu§i, in ceasul tri- Cand m-am aplecat sa sorb din ele,
umfului sau academic, a trebuit sa spuna: Mi-auras Tn nas, tTicandu-masiipiang.1^
„Am ramas surprins sa constat ca am aler- -B.E.
gat dupa o umbra." A fost o deziluzie Sa Tnsemne oare toate acestea ca Dum-
binecuv&ntata, deoarece, dupa cum arata J. nezeu nu doreste ca oamenii Siii sa guste
W. Jowett, „Ochii lui priveau acum mai nici o placere? Dimpotiiva, exact reversul
presus de onorurile academice, fiind atin- este adevarat. Dumnezeu doreste ca ai Sai
titi spre premiul pe deplin satisfacator al sa se bucure de o viata satisfacatoare. Dar
Tnaltei chemari a lui Dumnezeu tn Cristos El vrea sa stim ca lumea aceasta nu ne poate
Isus Domnulnostru." asigura nici o placere adevarata; placerile
1:18 Daca intelectualismul ar fi cheia reale se gasesc doar mai presus de soare.
dobandirii sensului vietii, atunci cam- „In prezenta Ta sunt placed pe veci" se
pusurile noastre universitare ar fi spune Tn Psalmul 16:11. In acest sens,
Cemeloturi de pace si multumire. Dar nu Dumnezeu este eel mai mare hedonist sau
sunt. Mai degraba constatam ca sunt foeare iubitor de placeri dintre toti!
de agitatie si convulsie. Binecunoscuta Marea minciuna propagata de filme,
caricatura Tnfatisand un student avand televiziune §i reclame este ca omul ar putea
capul inrasurat Tntr-un stergar, inghitind o sa-si creeze propdul sau rai aici pe pamant.
aspirina si sorbind dintr-o ceasca de cafea fara Dumnezeu. Dar Solomon a Tnvatat din
se potriveste perfect cu concluzia lui propria-i experienta ca tot ce ne poate oferi
Solomon din versetu! 18: aceasta lume sunt balti cu apa statuta si ur-
cioare sparte, pe cand Dumnezeu ne ofera
Caci unde este multa intelepciune fantana vietii.
este si mult necaz si cine isi in- 2:2 Reflectand la r^tsul lui searbad,
multeste cunostinta isi mareste du- Solomon Tsi da seama ca a fost o nebunie si
rerea. ca din toata distractia sa nu s-a ales cu ni-
mic. Este o constatare pc care au facut-o
B. Desertaciunea placed!, prestigiului multi altii, cii Tn spatele rasului se ascunde
si afiuentei (cap. 2) Tntristarea s.i ca cei angajati in industria di-
2:1 Dupa ce a esuat In Tncercarea de a vertismentului au adesea primii nevoie de
gasi Tmplinire Tn preocuparile intelectuale, ajutor pentru a face fata problemelor de or-
Solomon Tsi indreapta acum atentia spre o din sufletesc ce-i apasa.
alta tinta: obtinerea placerii. Pare la mintea In lucrarea sa: Secretul fericirii Billy
cocosului ca oricine ajunge sa guste cat Graham reda cazul unui pacient cu tul-
mai multe placed vafi, negresit, fericit burari mentale care s-a dus sa consulle un
-pare sa judece Solomon. Placerea, prin psihiatru, sperand ca acesta Tl va ajuta sa
definitie, Tnseamna o suma de senzatii de- scape de deprimarea sa ce nu putea fi vin-
lectabile ce provin din gratificarea unor decata nicicum. S-a sculat descurajat si aba-
dorinte personale. A§adar Solomon s-a de- tut, tara ca restul zilei sa-i aduca vreo ame-
cis sa traiasca din plin, adica sa Tncerce sa liorare. Si iuta ca acum ajunsese Tntr-un
experimenteze toate ipostazeie Tn care punct Tn care simtea ca nu mai poate con-
poate fi stimulata Tntreaga gama de simturi tinua a§a. Inainte de a iesi din cabinetul psi-
804 Eclesiastul
hiatrului, acesta i-a spus ca in oras se da o expert Tn acest domeniu. Poate ca daca va
reprezentatie cu un clovn Italian, care-i face putea experimenta cele mai alese senzalii
pe spectator! sa se prapadeasca de ras, seara pentru cerul gurii sale, Tntreaga fiinta va
de seara. Doctorul i-a recomandat pacien-tului cunoa§te o relaxare si satisfactie suprema.
sa vizioneze acest spectacol, promitandu-i ca Din fericire, Solomon a avui atiita
va avea un efect terapeutic benefic, TntrucSt tntelepciune sa impuna limite epicurismu-lui
eel putin pentru doua ore va rade, putand sau, cum reiese din cuvinteic: in timp ce
astfel sa uite de necazurile sale. „Da, va inima ma va carmui cu intelepciune. Cu alte
recomand sa-1 vedeli pe acest clovn italian! " cuvinte, nu se va deda la bautura peste
La care pacienlul, arborand o mutra de caine masura, nu va cadea m belie. Dc asemenea,
plouat, i-a spus medicului: „Eu sunt clovnul nici nu s-a pus probiema ca e! sa devina
acela!." Cu adevarat si omul acesta putea dependent de bauturi tari, dupa cum nicaieri
afirma despre ras - „Esti o nebunie! iar Tn cautarea sa febrila dupa realitate nu lasa sa
despre veselie: „La ce fo-losesti?" se Tntrevada ca ar fi devenit dependent de
De cate ori nu privim in viata la altii, droguri. Hotarai Solomon era prea Tntelept ca
imaginandu-ne ca acestia n-au probleme, ca sa faca una ca asta!
nu sunt Tmpresurati de nelinisti, nu-i Un alt lucru pe care-1 Tncearca Solomon
Tncearca tot felul de incertitudini, ca nu au o este nebunia, adicS formele nevinovate si
multime de nevoi. Dar E. A. Robinson inofensive ale acesteia-cu alte cuvinte, tot
spulbera aceasta iluzie in poemul sau inti- felul de nimicuri sau fleacuri lara sens. Cine
tulat „Richard Cory": stie, si-a spus Solomon, daca Tntelep-ciunea
nu define raspunsul, poate ca-1 voi gasi In
Ori de cate ori Richard Cory se ducea In oras, domeniul opus. Uneori oameni lara prea
Noi, cei de pe trotuar, Tl priveam, multa inteligenta par sa fie mai lericili decat
Pentru ca din tiilpi pana Tn crestet era gentle- oameni mult mai destepti decat ei. Si astfel,
manul Tntruchipat, nedorind sa treaca peste acest bolo-van, fara
Manierat si Tncantator de suplu. sa vada ce se afla sub el. Solomon si-a
Tndreptat atentia, cum spuneam, spre
In plus, stia totdeauna sa se Tmbrace elegant, Iar fleacuri, complacandu-se Tn lot felui de
in vorbire se dovedea un om cumsecade. Cu placeri si amuzamente - toate din dorinta
toate acestea, se perpelea cand spunea „BunS febrila de a descoperi modalitatea cea mai
dimineata'" si striilucea cand umbla. buna Tn care-$i poate pelrecc omul dipelc
zilelor sale trecatoare sub soare. Dar nici aici
Pe deasupra mai era si bogat - putred de bogat n-a gasit raspunsul.
Un om desiivarsit de cizelat. 2:4, 5 Atunci Solomon s-a decis sa sc
Pe scurt, am zis noi. e tot ce poate lntruni un angajeze Tntr-un vast program edilitar. Daca
om mai bun, educatia, placerile, vinul sau nebunia nu
Tot ce ne-am dori sa fim si noi, dac-am putea. detineau cheia, negresit raspunsul Tl va
gasiin averi- si-a spus el. Si astfel si-acon-
Si uite-asa noi trudeam din greu, lumina astep- struit case luxoase, sadindu-si vii Tntinsc.
tand, Pornind de la datele cunoscute despre pro-
Stand la coada dupa camea ce nu se mai da, gramul edilitar af lui Solomon, putem afirma
Blestemandu-ne coaja de paine ce-o mai ca n-a facut nici o economie la fondurile pe
aveam; care le-a alocat pentru acest program.
Pe cand Richard Cory, Tntr-un amurg de vara, $i-a clSdit conace extravagante, cu par-
Se-ntoarse acasa si cu un glonte creierii-$i curi si gradini - adevarate paradisuri. Livezi
zburaJ4 cu tot felul de pomi fructiferi au aparut pe
proprietatile sale. Ne imaginam ce placute
trebuie sa fi fost vizitele pe care i le faceau
2:3 In continuare Solomon, fiul risipitor al
prietenii, pe care Solomon ?i in-vita sa
Vechiului Testament, se deda la vin,
inspecteze toate aceste realizari, um-flUndu-
panandu-si in gand sa devina eel mai mare
se Tn pene de mandrie cand acestia Tl
Eclesiastul 805
elogiau impresionati peste masura de aces-te tunci cu siguranta Solomon poseda acea
realizari nemaipomenite. cheie. Dar prestigiul nu era cheia fericirii si
Probabil ca nici unul din oaspetii sai nu Solomon nu detinea aceasta cheie. Bine a
avea curajul sa-i spuna ceea ce i-a spus spus cineva: „Am cerut toate lucrunle pentru
Samuel Johnson unui milionar ce-1 plimba pe ca sa ma pot bucura de viata; mi s-a dal viata
carari similare de gadilare a eului sau. Dupa ca sa ma pot bucura de toate lu-crurile."
ce a vazut tot luxul si stralucirea ave-rilor 2:8 Ce vom spune apoi despre toate
milionarului, Johnson a exclamat: „Toate resursele lui financiare? Avea argint si aur din
acestea il fac. pe om sa-i vina foarte greu belsug si comoara regilor si a provinci-ilor.
samoara." Aceasta poate fi o referire la im-pozitele pe
Lumea nu duce lipsa nici astazi de cota sa care le percepea de la supusii sai ori bogStia
ridicata de milionari deziluzionati, ca regele stransa din teritoriile cuceritc. Sau ar putea fi
din basmul lui Andersen, Hainele o referire la obiectele de arta ce i se aduceau
tmparatului. Monarhul acesta a iesit pe in dar de catre demnitarii care-I vizitau, cum
strazile cet&tii, crezand ca este tmbracat cu a fost Regina din $eba.
vesmintele cele mai alese, pe c&nd un copi- In continuare Solomon s-a ocupal de
las a remarcat c£ de fapt era gol. muzica. Se spune ca muzica are darul de a
2:6 Aceste averi imense aveau nevoie de calma, de a-i fermeca pe oameni. Prin ur-
un sistem eficient de irigatie Tn timpul ve- mare, Solomon a chemat cantaretii cei mai
rilor secetoase din regiune, drept care buni, barbati si femei. La IerusaHm Cotidi-
Solomon a construit apeducte, lacuri si iazuri, anul Timpul publica probabil pe pagina Tn-tai
cu toate canalele necesare pentru aductiunea stiri palpitante despre toate concertele
apei. sustinute. Dar, desigur, regele organiza si
Daca acumularea de bogatii ar putea concerte particulare - cu participarea unor
garanta pacea si fericirea, atunci Solomon s-ar formatii de dimensiuni reduse, a unor
fi putut considera om Tmplinit. Dar, la fel ca ansambluri de muzica de camera, care sa ofere
noi toti ceilalti, el a fost nevoit sa m-vete ca cadrul muzical dineurilor sale somp-tuoase.
adevarata placere rezulta in urma unor nobile Numai ca dezamagirea pe care o va fi
renuntari, iar nu din frenezia agonisirii cat incercat-o Solomon si in aceasta privinla e
mai multor bunuri. Solomon isi cheltuia banii magistral surprinsa de Samuel Johnson in a sa
pentru un lucru care nu era paine si castigul Jstorie a Lui Rasselas, Printul Abisiniei (The
muncii pentru ceva care nu satura(Is. 55:2). History of Rasselas, The Prince of Abyssinia):
2:7 Pentru intretinerea grandioaselor
Pot, tot a§a de bine, sfi-1 chem pe lautar i?i pe can-
palate si conace ale regelui era nevoie de
taret, dar sunetele ce-mi erau placute ieri astazi
batalioane de slujitori si slujitoare. Ba mai
ma obosesc, pentru ca maine sa-mi devina de-a
mult, avea sclavi ce i se nascusera in casa
dreptul nesuferite. Nu pot detecta in mine nici a
-fapt ce-i atribuia un loc deosebit Tn randul
capacitate de perceptie care sa nu fie napadita de
oamenilor instariti din vremea aceea.
placerea ei corespunzatoare, si totusi nu ma simt
Pentru Solomon, ca de altfel pentru ma-
deloc Tncantat. Negresil omul are un simt latent
joritatea oamenilor, a fi mare Tnsemna, in
pentru care locul acesta nu-i otera nici o gratifi-
primul rand, sa fie servit. A sta la masa era
care, sau are unele dorinte distincte fata de
pentru el mai de dorit decat a sluji. Dar a
simtul ce trebuie satisfacut inainte ca el sa poata
venit apoi in lume Unul mai mare decat
fi fericit."5
Solomon ca Rob al robilor, aratandu-ne ca
adevarata maretie in Tmparatia Sa consta in a Apoi Solomon a incercat sexul. Cu alte
fi tu insuji slujitor (Marcu 10:43-45; 9:24-27). cuvinte, vinul (v. 3) si cantecele (v. 8) n-au
Cele mai mari cirezi si turme de care fost de ajuns; mai era nevoie de femei. Vin,
dispunea orice locuitor al Ierusalimului femei si muzica! Nu se cunoaste sensul e-xact
pasteau in pas.unile lui Solomon. Dacapres- al termenului tradus in versiunea NKJV prin
tigiul ar fi fost cheia unei vieti fericite, a- instrumente muzicale, va-
S06 EclesiastuI
rianta aceasta fiind aleasa de traduc&tori da- ventaria toate activitatile sale, toata ener-gia
torita contextului. Versiunea NASB reda cheltuita, si care a fost rezultatul? Totul era
ultima propozitie astfel: „p!acerile bar-batilor de§ertaciune si zadarnicie, goana dupa
- multe concubine." Biblia ne pre-zinta vant. N-a aflat satisfactie durabila sub soare.
faptele, fara sa le aprobe, informctn-du-ne ca A aflat, asemenea lui Luther, ca „imperiul
Solomon a avut 300 de concubine (J Regi lumii Tntregi nu e decat o coaja de paine pe
11:3). Sa fj crezut oare Solomon ca in asta care o arunci u-nui caine." Toate acestea 1-au
consta fericirea?! Imaginati-va cata gelozie, plictisit.
bSrfa si mancatorie trebuie sa fi e-xistat Tntr- Renumitul caricaturist Ralph Barton a
un asemenea harem! ajuns si el Tn punctul m care s-a plictisit de
§i totusi si In societatea noastra bolnava toate, drept care a scris:
persista iluzia ca sexul ar fi calea spre atin-
gerea fericirii §i implimrii! In limitele ISsate Am parte de putine greutati, de multi prieteni
de Dumnezeu in cadrul casniciei mono-game, si de mari succese. Am schimbat nevastti dupa
acest lucru poate fi adevarat. Dar abuzurile nevasta. casa dupa casa si am vizitat marile
comise pe plan sexual nu due decat la mizerie tari ale lumii. Dar m-am saturat de toate aiti-
si auto-distrugere. ficiile cu care sunt nevoit sa-mi umnlu cele
O victima a curentului de obsedare se- douiizeci si patru de ceasuri din zi.'7
xualS din zilele noastre s-a sim|it ulterior
mselata, drept care a scris urmatoarele cu- Esecul placerii si al bunurilor ago-nisite de
vinte: a umple golul din inima omului a fost ilustrat
foarte bine si de un personaj fictiv care n-a
Cred ca am dorit ca sexul sa fie un fel de !m- avut decat o singura do-rinta, ce i-a fost
plinire psihedeiica, sa dau lovitura prin el, ca Impiinita pe data, pri-mind ce si-a dorit:
toata lumea sa se aprinda ca atunci cand ai
castigat la jocurile mecanice. Dar la sfarsit, dupa §i-a dorit o casa si imediat i-a fost acordata, cu
ce s-a terminat totul, m-am simtit Tnselata, serviiorii ce-I asteptuu supusi la usa. $i-a dorit
abuzata. Mi-aduc aminte ca mi-am spus: „Asta- un Cadillac, si cat ai bate din palme I-a avut.
i totul? Oare ia asta sa se rezume totul?"l& cu tot cu sofer. La Tnceput. a fost incantai
peste masura, dar mai apoi a Tnceput s3.-si
2:9 §i astfel Solomon a devenit mare. A piardii interesul pentru toate acestea. La un
avut satisfactia de a-i fi Tntrecut pe toti pre- moment dat i-a spus unui angajat de-al siiu:
decesorii sai, situandu-se cu mult dea-supra „Vreau s& ies din toata treaba asta. Vreau sa
lor pe scara prestigiului - asta pre-supunand creez ceva, sa sufar ceva. As prefcra sa flu Tn
ca-i va fi adus anumitc satis-factii. Iar iad, mai degraba decat aid." La care servitorul
Tntelepciunea sa Tnnascuta nu 1-a parasit, i-araspus: „Dar unde credeti ca vaaflaii?" 1*
dupa toate escapadcle si ex-perimentele Tn
care s-a angajat. Capul nu si 1-a pierdut. Exact acolo se afla societatea din zilele
2:10 tn cautarea sa dupS satisfactie, el a noastre - Tn iadul materialismului, Tncercand
respins orice plafon pentru cheltuielile sale. sa satisfaca inima uinana cu lucruri ce nu
Daca vedea un lucru ce si-1 dorea, Tl aduc satisfactie durabila.
cumpara. Daca credea ca o anumitS placere 2:12 Datorita rezultatelor deplorabile ale
Ti va aduce satisfactie, se deda m-data la ea. tuturor cercetarilor sale, Solomon a Tnceput
$i astfel a gasit o anumita satisfactie Tn acest sa ia Tn considerare daca se merits a fi un
cere vicios al dobandirii de lucruri si angajarii Tntelept sau un prost. Si s-a de-cis sa
Tn tot felul de activi-tati. Aceasta bucurie investigheze aceasta chestiune. fn-trucat viata
trecatoare i-a fost toata rasplata cu care s-a este o goana dupa ciabuci de sapun, are oare
ales de pe urma tebrilelor sale eforturi de a omul ce traieste o viata Integra vreun avantaj
gasi placerea si a stnitnge c&t mai multe fata de eel ce traieste la polul opus, fac^ndu-
bogatii. si de cap, gustand din plin din nebunie si
2:11 Apoi a facut o pauza, pentru a in- prostie?
Eclesiastul 807
Fiind un monarh absolut si pe dea-supra si plinire Tn activitatile umane de sub soare,
infelept si bogat, s-ar fi cuvenit ca lui Solomon a aflat numai Tntristare, Mult s-a
Solomon sa nu-i fie deloc greu sa afle necajit cand si-a dat seama ca totul a fost
raspunsul. Dar daca nici macar el nu era in de§ertaciune $i goana dupa vant.
stare sa afle raspunsul, ce s,anse ar mai fi avut Un fost atlet care a urcat pe culmile
oricare din succesorii sai? Slabe sperante erau gloriei, asigurandu-si o faima binemeri-tata, a
pentru oricare din cei ce aveau sa-i urmeze la spus:
tron sa elucideze acest subiect.
2:13 Concluzia sa generala a fost ca Ceu mai palpitanta clipa din viata mea a fosl
intelepciunea este mai buna decat ne-bunia aceea !n care am marcat golul decisiv Tntr-un
Tn acelasi grad in care lumina in-trece meci foarte important §i am auzit vuietul
intunericul. inteleptul umbia in lumina, fanilor din tribune. Dar Tn seara acelei zile, pe
vazand pericolele ce-i stau Tn fata. Pe de altS cand stSteam Tn liniste in camera mea, am fosl
parte, nebunul (sau prostul) bajbaie in cuprins de un sentiment de zadarnicie. La ur-
Tntuneric, cazand in toate santurile si ma urmelor, ce rost avea acest lucru? Cu cc
capcanele ce-i sunt intinse. m-am ales? Oare nu era scop mai bun pentru
2:14 Dar chiar §i admitand ca inteleptul care sa traiesc Tn viata decat s'& marchez
poseda acest avantaj, putand vedea pe unde goluri? Aceste ganduri au facut sa Tncolteasca
calca, in final ce diferenta exista tn-tre ei? La in mine dorul dupa aflarea adevaratei satis-
urma si unul, si altul moare si oricata factii. Stiam Tn inima mea ca nimeni nu-mi
Tntelepciune ar avea cineva, nu poate intarzia puteatmplini nevoia decat lnsusi Dumnezeu.
sau anula clipa randuita pentru Tntalnirea cu Curand dupa aceea. am aflat Tn Cristos ceea ce
moartea. Asta e soar-ta tuturor. (Sau, cum s-a nu putusem aflam lume.1'-'
exprimat Co§buc: „cu o moarte toti suntem
datori," n.tr.) 2:18 Una din nedreptatile care 1-au de-
2:15 Cand Solomon si-a dat seama ca Tl ranjat pe Solomon a fost faptul ca nu i s-a
asteapta" aceeasi soarta ca cea de care va avea Tng&duit sa se bucure de bogatiile acumu-
parte nebunul, s-a intrebat ce rost a mai avut late. lata ce scrie C. E, Stuart Tn legatura" cu
sa puna un pret atat de mare pe tntelepciune aceasta:
in tot cursul vietii sale. Sin-gura virtute
rascumparatoare a Tntelep-ciunii este faptul Moartea este viermele care roade ia radacina po-
ca iti lumineaza calea. In rest nu e cu nimic mului placerii, slricandu-ti tot cheful si rapin-
mai buna. Si astfel concluzia c ca si du-ti capacitatea de a te bucura de ea. Asta pen-
intelepciunea este o mare risipa de efort. tru ca moartea 11 secera pe om tocmai cand, Tn
2:16, 17 Solomon continua ideea aceasta sfarsit, dupa ani sji ani de truda\ se pregSteijte sa
in versetele 16 si 17. Dupa tn-mormantare, si se infrupte din rodul muncii sale. ~°
Inteleptul. si nebunul sunt uitati
nurnaidecaL !n curs de o generate sau doua, e §i unde mai pui ca tot ce a agonisit Tn viata
ca si cand n-ar fi trait nicio-data. Numele si trebuie sa lase mo§tenire celui care vine dup5
fetele ce par atat de im-portante m prezent se el.
vor sterge in curand, risipindu-se Tn ceata 2:19 Numai ca trebuie sa constatam cu
timpului. Iar cSt priveste vreo speranta Tn amaraciune ca s-ar putea ca mo§tenitoruI sau
faima s^i renume durabile, inteleptul nu e mai sa" nu fie Tntelept. Dimpotriva, poate fi
bun dec&t nebunul. risipitor, un prostanac, un om dedat la placeri,
Realizarea cutremuratoare ca faima este un baiat de bani gata, pus pe cap5-tuiala, un
trecStoare si ca omul este repede dat uitarii 1- pierde-vara. Si totusi, unui asemenea om i se
a facut pe Solomon sa urasca viata. in loc sa lasa1 toata averea. Va risipi o comoara pentru
gaseascg. satisfactie $i Tm- care n-a depus nici un efort, la care n-a
contribuit cu nimic.
Asta 1-a enervat la culme pe Solomon.
Poate ca a avut o premonitie ca asa se vain-
tampla chiar Tn familia sa. Poate ca
808 Eclesiastul
Solomon a prevazut ca fiul sau, Roboam, va economiseasca si sa faca sacrificii pentru a le
risipi, din prostie, tot ce trudise tatal sau at&t lasa bani copiilor lor. Banii lasati prin tes-
de mult pentru ca sa acumuleze. Isto-ria ne tament adesea au cauzat grave eruptii de
spune ca Roboam a procedat exact asa. gelozie si dezbinare In familii ce pana atunci
Refuzand sa asculte de sfetnicii sai mai au trait In armonie. Copii au fost ruinali spi-
varstnici, el a precipitat scindarea regatului. ritual si moral dupa ce au devenit dintr-odata
Cand egiptenii au invadat Iuda, Roboam a mostenitori ai unor mari averi. In asemenca
incercat sa se puna bine cu ei, dandu-le toate cazuri, apar inevitabil si alte rele.
comorile din templu. Scuturile de aur au fost Abordarea spirituala este de a pune bani i
adaugate la bogatiile Egiptului, Roboam fiind nostri in lucrarea pentru Dumnezeu acutiu nu
nevoit ulterior sa le In-locuiasca cu scuturi de a-i lasa copiilor, care sunt uneori nevrednici,
alama (vezi 2 Cro. 12:9-10). ingrati si chiar nemantuiti. Martin Luther a
2:20 Perspectiva de a fi nevoit sa lase tot considerat ca poate sa-si Tn-credinteze
lucrul sau de o viata si toate bogatiile ago- familia In mainile lui Dumnezeu, dupa cum
nisite unui succesor nevrednic 1-a cufundat s-a Incredintat pe sine. lata ce a scris el In
pe Predicator intr-o stare de adanca depri- testamentul sau:
mare, intrucat i se parea atat de lipsit de sens
- un urias dezacord, facandu-1 sa i se para ca Doamne Dumnezeule, Isi multumesc pcntm ca
toate eforturile sale au fost In zadar. ai gasit cu cale sa m;! faci un sarac si un ncvoias
2:21 fntreaga idee I-a exasperat, anume pe pamant. N-am nici casa, nici pamant. nici
faptul ca un om care-si consolideaza o po- bani de lasat in urma mea. Tu mi-ai dat sotie si
zitie financiara solida, dotandu-se cu resurse copii, pe care acum Ti-i dau inapoi. Doamne.
rezultate din investitii prudente, din decizii hraneste-i, Invatii-i si pazeste-i cum ai tacut si
chibzuite In afaceri si din strategii bine puse in cazul meu.
la punct, trebuie sa lase toate acestea, la
moartea sa, unuia care n-a muncit o ora Tn 2:22 Solomon conchide ca omul nu dis-
toata viata sa, pentru ago-nisirea acestor pune de nici un lucru de valoare rezultand din
lucruri, dupS cum nu a avut nici o grija pe toata munca lui si din straduinta iniinii lui
cap. Cum poate fi definita aceasta situatie sub soare. EI se straduieste, trudeste, se
altfel decat o enorma absur-ditate si o mare framanta si se Infurie - pentru ce? Ce im-
calamitate? portanta mai au toate acestea la cinci minute
In pofida acestei sumbre constatari a lui dupa moartea sa?
Solomon, parintii din toate lumea continua sa DacS n-am avea parte de revelatie, si noi
munceasca cea mai mare parte a vietii lor am trage aceleasi concluzii. Dar slim din
pentru a acumula o avere ce va fi lasata CuvantuI lui Dumnezeu ca viata noaslra
mostenire copiilor lor. Cu mult altruism, ei poate fi traita pentru Dumnezeu si pentru
spun ca aceasta e datoria lor morala. Dar eternitate. Stim ca tot ce se face pentru El va
Jamieson, Fausset si Brown (in comentariul fi rasplatit. Munca noastra nu este In zadar
lor biblic) sustin ca: „la radacina acestei ati- TnDommil (1 Cor. 15:58).
tudini de pretinsa jertfire altruista a parintilor 2:23 Pentru omul care nu are nici o
lumesti de a le asigura copiilor un viitor sta nadejdeTnsa este adevarat ca zilele sale sunt
egoismul."2i Mai intai de toate ei se gSndesc pline de durere si munca istovitoare iar
cum sa-si asigure cele mai de pret lucruri noptile si le petrece agitat, Intorcandu-se de
pentru ei Insisi, cand vor ajunge la batranete. pe o parte pe alia. Viata este o suma de frus-
In realitate, In primul rand ei se gandesc la ei trari uriase, plina de Ingrijorari si dureri de
tnsisi. Ca urmasii lor vor mosteni ce li se va inima.
lasa este doar urmarea naturala a decesului 2:24 Asa stSnd lucrurile, ar fi o filozofie
parintilor si a legifor succesiunii. logica a vietii pentru omul a carui Intreaga
Din perspectiva crestina, nu exista nici un existenta este sub soare sa-si gaseasca
motiv pentru care parintii trebuie sa placerea In a manca, a bea si a munci. Pre-
munceasca din greu, sa se stramtoreze, sa dicatorul nu promoveaza lacomie si betia, ci
mai degraba gasirea placerii oriunde este
EclesiastuI 809
posibil in lucrurile obisnuite ale vietii. din greu, de acumulare de bunuri si stran-
Chiar si aceasta este din mana lui Dum- gere de averi, care apoi sa-i fie luate de al-
nezeu - ca oamenii sa se bucure de Tn- tul care-I face placere lui Dumnezeu. Ce ar
durarile normale ale vietii, sa manance ali- putea fi mai neroditor si mai deprimant
mente gustoase, sa-si potoleasca setea cu decat asta?
bauturi racoritoare si sa aiba satisfactii de
pe urma unei munci cinstite. Omul nu are C. De§ertaciunea ciclului vietii si
capacitatea de a se bucura, decat daca mortii (cap. 3)
Dumnezeu i-o daruieste. 3:1 Ca unul care a studiat viata si com-
Un alt predicator de mai tarziu, Apos- portamentul uman, Solomon a observat ca
tolul Pavel, a confirmat conceptia lui exista un anotimp prestabilit pentru toate
Solomon, spunand ca daca nu ar fi inviere S.i un timp fix pentru orice Tntamplare. As-
din morti, atunci cea mai buna politica de ta Tnseamna ca Dumnezeu a programal
urmat ar fi: „sa mancam, sa bem, caci toate activitatiie Tnlr-un computer gigant
maine vom muri!" (1 Cor. 15:32). si, dupa cum spun hispanicii, .,Que sera,
Capacitatea de a manca si a gasi satis- sera" Ce va fi va fi! De asemenea mai
factie tn alte privinte vine de la Dumnezeu Tnseamna ca istoria este plina de cicluri
- adauga Solomon. Fara El, nu am putea sa care revin cu regularitale matematica.Prin
ne bucuram nici macar de cele mai ele- urmare, omul este prins inexorabil Tnlr-un
mentare placeri. Depindem de El in ce tipar de comportament ce este determinal
priveste asigurarea hranei, a poftei de man- de anumite legi sau principii inflexibile.
care, a digestiei, a vederii, auzului, mirosu- Este sclavul unui ceas si calendar fatalist.
lui, memoriei, sanatatii, conditiilor igienice In versetele 1-8, Predicatorul enumera
si a tuturor celorlalte aspecte care alcatuiesc douazeci si opt de activitati care au pro-
experience normale si placute pentru noi. babil menirea de a simboliza ciclul vietii.
2:25 In versetul 25 el adauga ca a putut Ca asa stau lucrurile ne-o sugereaza
sa se bucure de toate aceste lucruri mai mult numarul douazeci si opt, care este numarul
decat toti ceilalti. lumii (patru) Tnmultit cu numarul com-
Desi John D. Rockefeller avea un venit pletetii (sapte).
de circa un milion pe saptamana, masa shn- Lista este alcatuita din termeni contrari.
pla pe care i-au prescris-o medicii nu costa Paisprezece sunt pozitivi si ceilalti pai-
decat vreo cativa centi. Unul din biografii sprezece sunt negativi. In unele privinte,
sai a spus ca Rockefeller a trait cu un regim aceste elemente par sa se anuleze reciproc,
alimentar pe care un om sarac 1-ar fi dis- dand rezultatul zero.
pretuit: 3:2 Exista un timp in care te nasti. Per-
soana Tn cauza nu are nici un cuvant de
Ajuns la greutatea de numai cincizeci de kilo- spus in aceasta privinta si chiar parintii sai
grame, el gusta din toate (la micul dejun): un trebuie sa astepte noua iuni pana cand se
strop de cafea, o lingura de cereale, o furculifa Tncheie ciclul normal al nasterii.
de ou si un coll de cotfet de marimea unui bob Exista apoi si un timp cand trebuie sa
de mazare.22 mori. Timpul alocat omului este de
saptezeci de ani, conform psalmului
Era eel mai bogat om din lume, dar nu ayea 90:10, dar chiar daca nu Tn toate cazurile
capacitatea de a se bucura de mancare. se respecta acest interval, se pare ca
2:26 In cele din urma, Predicatorul a moartea este o Tntalnire prestabilita pe care
crezut ca a reusit sa distinga un principiu omul n-o poate evita.
general in viata conform caruia Dumnezeu Este adevarat ca Dumnezeu stie di-
rasplateste neprihanirea si pedepseste pa- nainte cand se va sfarsi viata noastra pe
catul. Unui om care-I face placere, Dum- acest pamant, dar pentru crestin acest lu-
nezeu ti daruieste intelepciune si cuno?tinta cru nu este nici morbid, nici fatalist. Stim
si bucurie. Dar celui care pacatuieste Tn ca suntem nemuritori pana cand ne vom fi
mod obisnuit, El Ti da povara unei munci sfarsit lucrarea. $i desi moartea este o
810 Eclesiastul
posibilitate, nu este o certitudine. Nadej- Tnseamna ca exista un timp de curatare a
dea fericita a revenirii lui Cristos il inspira gliei Tn vederea cultiv3rii (Is. 5:2), dupa
pe credincios sa-L astepte pe Mantuitorul, care vine timpul slrangerii pielrelor nece-
mai degraba decat pe antreprenorul de sare construirii de locuinte, ziduri sau altc
pompe funebre. Dupa cum s-a exprimat proiecte. DacS luam cuvintele Tn sens figu-
foarte plastic Peter Pell: „eu nu-1 astept pe rat, cum fac majoritatea comentatorilor,
undertaker, ci-1 astept pe uppertakerl" atunci avem aici o referire la actul casalo-
(Joe de cuvinte, in care undertaker, antre- riei. Astfel TEV parafrazeaza: ..Timpul
prenor de pompe funebre, inseamna textu- pentru a avea relatii sexuale si timpul pen-
al „cel care te duce jos" iar uppertaker. tru a nu le avea."
„cel are te duce sus. n.tr.) ImbratisatuI isi are timpul sau si
SadituI isi are timpul lui si smulgerea departarea de imbratisari timpul ei. in
celor sadite timpul ei. Cu aceste cuvinte, domeniul afectiuniior, exista timp pentru
Solomon pare sa acopere intregul dome- angajare si un timp pentru retragere. Exista
niu al agriculturii, strans legat dc anotim- un timp cand dragostea este pura si un limp
purile anului (Gen. 8:22). Esecul de a res- cand este ilicila.
pecta timpul potrivit pentru sadit si seceris 3:6 Cautarea isi are timpul ei si
are drept consecinta un dezastru financiar. pierderea timpul ei. Asta ne duce cu gan-
3:3 Uciderea isi are timpul ei si vin- dul la ciclurile de afaceri, cu fluctuatia
decarea timpul ei. Comentatorii se stra- profiturilor si a pierderilor. Mai Tntai.
duiesc sa explice ca acest verset nu poate pietele sunt Tn ascensiune. veniturilc
sa se refere la asasinat, ci doar la lupta pe cunoscand o crestere. Apoi ele descresc.
campul de batalie, la pedeapsa capitals sau companiiie constatand tot felul de defici-
la acte de autoaparare. Dar sa nu uitam ca turi.
observatiile lui Solomon s-au bazat pe Pastrarea isi are timpul ei si lepa-
cunostintele sale sub soars. Fara revelatia darea timpul ei. Cele mai multe gospo-
divinS, lui i s-a parut c3 viata este fie o dine cunosc acest curios tipar. Luni de zile
macelarie, fie un spital, un camp de lupta ba chiar ani ele aduna tot felul de lucruri
sau punct de prim ajutor. prin dulapuri, sertare, subsoluri si poduri.
Daramarea isi are timpul ei si zidirea Apoi Tntr-o zi7 cand vine peste ele dorinta
timpul ei. Mai Tntai apare echipa de demo- de a face curatenie, toate aceste lucruri
lare care darama cladirile vechi ce nu mai sunt Tndeparlate din casa, unele fiind
pot fi Tntretinute. dupa care vin construc- donate unor organizatii de caritate.
torii, ridicSnd pe locul viran complexe 3:7 RuptuI isi are timpul lui si cusu-
moderne, reabilit&nd o zona ce nu arata tul timpul lui. Sa sc fi gandil oare
deloc bine Tnainte. Solomon la vesnicele schimbari interve-
3:4 Plansul !§i are timpul lui si rasul nite Tn moda timpului? Unii designeri de
timpul lui. Viata pare sa alterneze intre marca dicteaza un nou curent, si deodata,
tragedie si comedie. O data poarta masca peste tot. tivul este lasat jos sau, dim-
neagra a tragediei, pentru ca in clipa urma- potriva, ridicat. Astazi moda esle foarte
toare sa se prezinte sub chipul colorat al Tndrazneata, scopul fiind de a atragc
clovnului. atentia. Maine se va reveni la stilurile asa-
Bocitul isi are timpul lui si dansul zise Tnvechite din vremea bunicilor.
timpul lui. Procesiunea funerara inain- Tacerea isi are timpul ei §i vorbirea
teaza pe strada, in acordurile muzicii de timpul ei. Trebuie sa tacem cand sunlem
doliu. Dar nu dupa mult timp, aceeasi criticati pe nedrept, cand suntem ispitili
oameni vor putea fi vazuti dansand la o sa-i criticam pe altii sau s§ spunem lucruri
nunta, total transformati dupa recenta neadevarate, lucruri care ranesc sau care
Tntri stare. nu zidesc. Deoarece Moise a rostit cuvinle
3:5 Aruncarea cu pietre isi are tim- neTntelepte cu gura sa, i s-a interzis sa intrc
pul ei si strangerea pietrelor timpul ei. in tara promisa (Nu. 20:10; Ps. 106:33).
Luate la prima vedere, aceste cuvinte Timpul vorbitului este atunci cand un
Eclesiastul 811
principiu de mare pret sau o cauza impor- ocean netamiurit al timpului.
tanta sunt in joe. Mardoheu a sfatuit-o pe §i totusi lucrarile si caile lui Dumnezeu
Estera ca a sosit timpul sa vorbeasca (Est. ii sunt nepatmnse omului. Nu avem cum
4:13-14). §i arfiputut spune, Impreunacu rezolvamisterul creatiei, al providentei sau
Dante, „Locurile cele mai fierbinti din iad al consumarii universului in absenta reve-
sunt rezervate pentru cei ce raman neutri In latiei. In pofida unor extraordinare cuceriri
vremuri de mare criza morala." pe planul sporirii cunostinielor omenirii,
3:8 Iubitul isi are timpul lui si uratul continuam sa vedem ca intr-o oglinda intu-
timpul lui. Nu trebuie s5. Incercam sa necat. De multe ori trebuie sa maiturisim.
fortam cuvintele acestea pentru a le face sa suspinand: „Cat de putin II cunoastem!"
se potriveasca unui context crestin. 3:12 Intrucat viata omului este guver-
Solomon nu vorbeste In calitate de crestin, nata de legi inexorabile §i intrucat toale
ci ca om de lume. Lui i s-a parut ca com- activitatile sale par sa-1 lasc exact de unde
portarea omeneasca fluctueaza intre a plecat, Solomon considera ca eel mai
perioade de iubire si perioade de ura. indicat este sa fie fericit si sa se bucure de
Razboiul isi are timpul lui si pacea viata cat mai mult posibil.
timpul ei. Ce este oare istoria, daca nu 3:13 Solomon nu vrea sa spuna prin
consemnarea unui §ir aproape neintrerupt aceasta ca viata trebuie sa fie traita in orgii
de razboaie fara noima, pline de cruzime, sau betii, m risipa sau destrabalare, ci doar
presarate cu scurte perioade de pace? ca este darul lui Dumnezeu pentru ca omul
3:9 Intrebarea care staruia in mintea lui sa se bucure de hrana si de bautura sa si sa
Solomon era urmatoarea: „Ce castig dura- gaseasca o anumita placere in munca lui
bil are muncitoru! de pe urma trudei sale?" zilnica. Este desigur o conceptie redusa
Pentru orice activitate constructiva exista despre viata si total sub nivelul conceptiei
una distructiva. Pentru orice plus un crestine, dar trebuie sa ne amintim mereu
minus. Cele paisprezece lucrari pozitive in aceasta carte ca punctul de vedere al lui
sunt anulate de paisprezece lucrari nega- Solomon este aici pamantesc.
tive. Prin urmare, formula matematica a 3:14 El a perceput Insa corect faptul ca
vietii este paisprezece minus paisprezece decretele lui Dumnezeu sunt imuabile.
este egal cu zero. Omul nu se alege, la Ceea ce a decis Dumnezeu va rarnane m
sfarsit, decSt cu zero, deci cu nimic. picioare, omul neputand sa schimbe acest
3:10 Solomon efectuase o trecere in lucru, nici prin adaugare, nici prin sc&dere.
revista a tuturor activitatilor, Indeletnici- Este o nebunie din parteacreaturilor sa
rilor si preocuparilor pe care !e-a daruit lupte fmpotriva aranjamentelor impuse de
Dumnezeu omului ca sa-i umple timpul. El Creatorul lor. Muit mai intelept este sa-L
ne-a dat un catalog al acestora in versetele respecte si sa se supuna controlului Sau.
2-8. 3:15 Evenimentele actuale nu sunt
3:11 EI a conchis ca Dumnezeu a facut decat o reeditare a ceea ce s-a Tntamplat
orice lucru frumos la timpul lui, sau, si anterior si nimic nu se va intampla in viitor
mai bine, ca exista un timp potrivit pentru ce nu s-a si intamplat deja. Dumnezeu
orice activitate. El nu se gandeste aici atat aranjeaza totul pe baza repetitiva, pentru ca
la frumusetea creatiunii lui Dumnezeu, cat lucrurile sa se intample In cicluri. El rea-
la faptul ca orice actiune Is,i are timpul sau duce In actualitate trecutul si astfel istoria
desemnat si ca, facuta la timpul ei, este se repeta. Sintagma: „Dumnezeu cere
intru totul adecvata. socoteala de ceea ce este trecut" este ade-
De asemenea Dumnezeu a pus in om sea folosita pentru a sublinia faptul ca
gandul vesniciei. Desi traieste Tntr-o lume pacatosii trebuie sa dea socoteala pentru
marcata de timp, omul are strafulgerari pacatele savarsite in trecut. Desi acest
despre eternitate. In mod instinctiv el se lucru este, desigur, adevarat, nu aceasta e
gandeste „vecii vecilor" si desi nu intelege ideea care se desprinde din acest pasaj.
conceptul vesniciei, isi da seama ca dinco- Aici Dumnezeu este vazut In ipostaza de
lo de aceastS viata exista posibilitatea unui rechemare a evenimentelor din trecut pen-
812 Eclesiastul
tru a forma Tnca un ciclu al istoriei. R. C. In esenta, ceea ce spune Solomon este
Sproui o defineste drept tema recurentei ca Dumnezeu TI incearca pe om prin viata
eterne. „Aici se subliniaza faptul ca in scurta a acestuia pe pamant, pentru a-i
cadrul timpului infinit exista cicluri pe- arata cat de slab si de trecator este - aseme-
riodice in care tot ce a fost va mai fi. nea animalelor. Dar afirma oare Solomon
Drama vietii umane este o piesa cu acte ca omul nu e mai bun decat animalele?
care se repeta !a nesfarsit."23 3:19 Nicidecum. Dimpotriva, ideea
3:16 Printre celelalte lucruri care I-au care se desprinde este ca omul nu e un ani-
intristat pe Predicator s-au numarat si mal, ci doar ca, intr-o anumita privinta, nu
nedreptatea si rautatea. Astfel el a are nici un avantaj fata de un animal. Dupa
descoperit strambatate in instante, unde cum animalele au parte de moarte, tot as a
dreptatea ar fi trebuit sa fie regula de baza, are parte si omul. Toate au suflare si in
si necinste in cercurile conducatoare ale clipa mortii acea suflare este taiata. Prin
administratiei, unde ar fi trebuit sa fie prac- urmare, viata este la fel de iipsita de
tical neprihanirea. continut pentru om cum este pentru
3:17 Aceste inegalitati ale vietii 1-au nivelele inferioare ale creatiei.
facut sa creada ca exista un timp in care 3:20 Toti sfarsesc in acelasi fel: in mor-
Dumnezeu ii va judeca pe oameni, cand mant. §i omul, si animalele se due in acelasi
nedreptatile pamantuiui vor fi indreptate. loc: in tarana. Ambii provin din tarana si
Solomon nu spune explicit ca acest lucru ambii se vor intoarce in tarana. Desigur asta
se va petrece in viata de apoi, dar este un presupune ca viata omeneasca s-ar rezuma
lucru de la sine inteles, intrucat atatea ine- doar la trap. Dai- noi stim ca acest lucru nu
galita|i din viata aceasta raman neatinse. este adevarat. Trupul nu este decat cortul in
Concluzia sa oglindeste o emotie comuna care traieste persoana respectiva. Dar
din inimile oamenilor neprihaniti. Cum- Solomon nu avea de unde sa stie adevarul
secadenia si corectitudinea reclama ca in deplin al starii viitoare.
viitor sa existe un timp de reglare a con- 3:21 Ignoranta lui Solomon cu privirc
turilor, cand cei drepti vor fi razbunati. la ceea ce se mtampla in clipa mortii reiesc
3:18 In ultimele versete ale capitolului cu pregnanta si din intrebarea sa: „Cine
3, Predicatorul se ocupa de tema mortii, pe stie daca suflarea fiilor oamenilor se
care o vede in culori sumbre, ca una care duce in sus si daca suflarea animalului
strica tot cheful, punand capat ambitiilor se duce in jos, in pamant?" Aceste
oamenilor, straduintelor si placerilor lor. cuvinte nu trebuie luate la propriu, ca pe un
EI concepe moartea ca si cand noi nu am element de doctrina. Este un mod omenesc
avea o Biblie care sa ne lumineze in de a gandi, de a pune intrebari, nu o certi-
aceasta privinta. tudine divina.
Observatf ca isi introduce conceptiile Stim din Noul Testament ca duhul si
prin cuvintele: „Am zis in inima mea." Nu sufletui credinciosului se due Tn prezenia
se pune problema in termenii a ceea ce i-a lui Cristos, in clipa mortii (2 Cor. 5:8; Fil.
descoperit Dumnezeu, ci cum a perceput el 1:23) si ca trupul sau se duce in mormant
acest lucru in mintea sa. Este modul sau de a (Fapte 8:2). Duhul si sufletui necredincio-
gandi sub soare. Prin urmare, acesta nu e un sului se due in Hades iar trupul sau se duce
pasaj din care sa putem construi o doctrina in mormant (Luca 16:22b-23). Cand va
adecvata a'mortii si vietii de apoi. Si totusi veni Cristos in vazduh, trupurile celor care
exact asta incearca multe culte false sa faca, au murit in credinta vor fi inviate, primind
folosind versetele acesteain sprijinul invata- o forma glorificata si fiind reunite cu duhul
turilor lor eronate privitoare la un presupus si sufletui lor (Fil. 3:20-21; 1 Tes. 4:16-
somn al suffetului si o asa-zisa anihilare a 17). Trupurile mortilor necredinciosi vor fi
mortilor rai. In realitate daca vom studia cu inviate la Judecata de la Marele Tron Alb,
atentie pasajul in speta vom constata ca fiind reunite cu duhul si cu trupu! lor, dupa
Solomon nu a promovat nici una din aceste care vor fi aruncate Tn iazul de foe (Apo.
conceptii. 20:12-14).
EclesiastuI 813
La o adica, animalele au si ele trup si moarte?" ci „Exista viata dupa na.stere?"
suflet, dar nu §i duh. 24 Nimic nu ni se 4:3 Cinismul lui Solomon a atins punc-
spune in Biblie despre animale ca ar avea tul eel mai de jos prin observatia ca desi
vreo viata dupa raoarte. mortii o due mai bine decat cei vii, cei care
3:22 Din ceea ce §tia despre moarte, nu s-au nascut niciodata sunt Tntr-o situatie
precum si din ceea ce nu stia, Solomon a mai de invidiat. Ei nu au trait niciodata si,
conchis ca eel mai bun lucru pe care-1 in consecinta, nu au fost consternati sa vada
poate face un om este sa se bucure de asupririle ce se petrec sub soare. Ei nu au
activitatile sale zilnice. Caci, la urma fost nevoid sa indure „acea cumplita
urmelor, asta este soarta sa in viata, drept batjocura a fericirii ce se numeste viata."
care mult mai intelept este sa nu se puna 4:4 Inca un lucru 1-a exasperat pe
de-a curmezisul inevitabilului. Mai degra- Solomon: faptul ca activitatea umana si pri-
ba, sa caute satisfactie in acceptarea unor ceperea omului sunt motivate de dorinta de
realitati pe care nu le poate modifica. Dar, a-1 intrece pe semenul sau. El a vazut ca
mai presus de toate, el trebuie sa se bucure roata vietii se invarte sub forta motrice a
de viata asa cum i-a fost data, pentru ca spiritului competitiv. Dorinta de a avea
nici un om nu-i poate spune ce se vaintam- haine mai frumoase, locuinta mai luxoasa
pla pe pamant dupa ce el a paVasit scena. -toate acestea i s-au parut atat de de?arte si
de nevrednice de omul ce a fost creat dupa
D. Desertaciunea inegalitatilor vietii chipul lui Dumnezeu si dupa asemanarea
(cap. 4) Sa.
Cand Michelangelo si Rafael au primit
4:1 Robert Burns a spus: „Lipsa de ome- o comanda de lucru sa-?i puna talentul lor
nie a omului fata de om ii face pe mii de oa- de arti§ti in slujbainfrumusetarii Vaticanu-
meni s5 planga!" Oamenii sensibili din lui, un cumplit spirit de rivalitate a izbucnit
toate veacurile au fost intristati la vederea intre ei. „Desi fiecare avea lucrarea lui se-
asupririi dezlantuite de oameni impotriva parata de executat, cei doi au fost atat de
semenilor lor. Si pe Solomon acest lucru 1-a afectati de gelozie meat au ajuns sa nu-si
chinuit. A fost Tntristat sa vada lacrimile mai vorbeasca."26 Unii sunt mai abili in ar-ta
celor asupriti, puterea asupritorilor lor §i de a-§i disimula invidia decat au fost
faptul ca nu s-a gasit nimeni care sa vinatn aceste doua genii, dar aceea§i atitudine de
ajutorul celor calcati in picioare. Privind lu- rivalitate sta la baza multora din activitatile
crurile din aceasta perspective, se parea ca din vremea noastra.
„Adevarul era de-a pururea pe esafod, ne- Un cinic din epoca contemporanii a afir-
dreptatea vesnic intronata." El nu vedea ca mat:, Am incercat tot ce-mi poate oferi via-
„dincolo de marele necunoscut sta Dum- ta, dar tot ce vad este ca un om incearca sa-1
nezeu in mijlocul umbrei, veghind asupra depa§easca pe celalalt, sa-1 intreaca, in
copiilor Sai."2S (Sau cum spune cantarea incercarea zadarnica de a dobandi feri-
romaneasca: „ca dincolo de nor e-un soare cirea."27
mai dulce si mai stralucitor," n.tr.) 4:5 In contrast cu eel motivat si recom-
4:2 Prin urmare, in disperarea sa, pensat de invidie este nebunul - adica
Solomon conchide ca mortii ar avea o soarta lene§ul prostanac §i stupid. El i§i incru-
mai buna decat cea a viilor. Pentru el ci$eaza mainile, traind cu putinul de man-
moartea este un fel de scapare de toate per- care pe care-1 poate dobandi fara sa se
secutiile si nedreptatile vietii. in acest punct omoare cu prea multa munca. Poate ca el
pe Solomon nu-1 preocupa implicatiile mai este mai intelept deceit semenii sai ce se
profunde ale mortii - faptul ca persoana spetesc fara incetare, manati de invidia -ii
care moarein necredintia este condamnata la lacomia lor.
suferinte cu mult mai groaznice decat cea 4:6 In timp ce cei din jurul sau gafaie
mai cumplita asuprire de care ar fi putut muncind din rasputeri, sub imboldul com-
avea parte aici pe pamant. Intrebarea care se petitiei, nebunul pare sa judece cam asa:
punea pentru el nu era: „Exista viata dupa Mai bine o mana plina de odihna, decat
814 Eclesiastul
amandoi pumnii plini de munca $i goana ramane ca exista placeri si beneficii daruiie
dupa vant Sau cum a parafrazat H. C. Le- de prietenie si de relatiile sociale pe care nu
upold acest text: „Mai bine sa o iau usurel, le pot cunoaste cei ce traiesc tn izolare.
chiar daca nu ma aleg cu cine stie ce, decat 4:12 A treia ilustratie are de a face cu
sa Strang mai mult, avand insa parte s,i de protectia fata de atacuri. Adesea un hot
toate grijile ce arlnsoti o atare preocupare." poate Jnvinge o victima, dar doi oameni se
4:7, 8 Mai era o nebunie care 1-a exas- pot impotrivi mai bine unui atacant.
perat pe Predicator: Incredibila inapoiere a In fine, funia Tmpletita Tn trei este mai
celui ce nu are pe nimeni in viata, a celui puternica decat funia Tmpletita Tn doua sau
fara fiu si fara trate. fara rude apropiate de cea cu un singur fir. De fapt, trei fire !m-
a munci din rasputen si a strange averi. El pletite sunt de trei ori mai puternice decal
are deja mult mai multi bani decat i-ar tre- trei fire separate.
bui ca sa traiasca, si totusj se istoveste zi de 4:13-16 Nebuniile si desertaciunile
zi, refuzandu-s.i ceie mai elementare con- vietii nu se rezuma doar la saraci, ci sc ga-
forturi si placeri ale vietii. (E un fel de Ha- sesc chiar printre cei din palatele regale.
gi Tudose al nostru, n.tr.) Acestui om nu-i Solomon descrie un rege care a Tnvins sara-
da prin cap sa se Tntrebe: „Pentru cine cia si a reusit sa iasa din Tnchisoare, reusind
trudesc eu si-mi lipsesc sufletul de sa ocupe tronul. Totus.i acum, la batranete,
placeri?" Charles Bridges, in comentariul adevenitunregctaraminte. carenu vrcasa
sau expozitiv, spune: „Avarul - ce bine i se asculte de sfetnicii sai. Mai bine ar fi ca
potriveste numele! - nenorocitul sclav al tronul sa fie ocupat de un tanar care se lasa
mamonei, cef ce a Tmbatranit in mizeria lui, invatat, chiar daca acesta e sarac. Solomon
strangand cu amandoua mainile, adunand s-a gandit la toti oamenii care sunt supusii
banut cu banut!" Numele sau este miser regelui §i la ce! ce ocupa locul numarui doi,
(eng. avar, mizer) si Tn mare mizerie zace, fiind gata sa urmeze la tron. Multimi de oa-
dupa cum Ti este numele. Ce mare de§erta- meni se raliaza sub flamura acestuia, pen-
ciune! Ce nenorocit trebuie sa fie eel ce tru ca s-au saturat de batranul dregator si
traieste astfel! - isi spune Solomon! pentru ca doresc o schimbare. sperand ca
Negresit Samuel Johnson a avut drep- vor avea parte de o administratie mai buna.
tate cand a afirmat: „Poftadupa aur- lipsita Dar §i cei care vin dupa aceea nu vor fi
de orice simtire, de orice remuscare - este multumiti deel.
coruptia suprema a omufui degenerat." Aceasta instabilitate si dorinta dupa nou
4:9 Traiul solitar al zgarcitului il face pe I-a facut pe Solomon sa-si dea seama ca
Solomon sa evidentieze avantajele partene- pana si ceie mai mari onoruri ale lumii sum
riatului si ale partasiei. In sprijinul tezei tot o de§ertaciune. $i ele sunt o goana dupa
sale, Solomon recurge la patru ilustratii. vant.
Mai Tntai, doi lucratori sunt mai buni decat
unul, deoarece prin cooperare ei pot pro- £. Desertaciunea religiei populare 51 a
duce mai mult si mai eficient. domeniului politic (5:1-9)
4:10 De asemenea, daca se produce un
accident la iocul de munca, unul poate sa-1 Omul este din instinct 0 fiinta religioasa.
ajute pe celalalt. Dar vai de eel care cade de dar acest lucru nu este neaparat bun Tn sine.
pe scara cand nu e nimeni langa el sa-1 De fapt. poate fi chiar foarte rati. Insasi re-
ajute! ligiozitatea sa poate sa-i orbeasca. sa nu
4:11 Doi Tn pat pe o noapte fxiguroasa vada nevoia sa de m^ntuire, pe care Dum-
sunt mai buni decat unul deoarece se nezeu 0 dam dar, prin har. In plus, rcligia
tncalzesc unul pe altul. Am putea, desigur, omului este uneori doar 0 sarada, un spec-
Tncerca sa subrezim acest argument. tacol exterior fara nici o realitate interioara.
aratand cat de suparator este partenerul cu De§ertaciunea se poate strccura Tn viata re-
picioarefe reci sau eel care trage toata pStu- ligioasa ia fel de mult ca Tn oricare alta
ra pe el sau caldura superior reglata pe care sfera, ba chiar mai mult. Prin urmare, Tn
o degaja o patura electrica. Dar adevarul capitolul 5. Solomon ofera sfaturi menite sa
Eciesiastul 815
previna aparitia formalismului, a formelor necaz, Te voi sluji Tn veci." Pentru ca apoi,
exterioare rigide Tn relatiile cu Creatorul. cand Domnul !-a scapat, sa uite, de obicei.
5:1 Mai intai el Ti sfatuieste pe oameni sa-si Tmplineasca juramantul.
sa-si pazeasca piciorul cand intra m casa lui Chiar Tn momentele de Tnaltare spirituals,
Dumnezeu. Desi aceste cuvinte se refera este usor sa facem un juramant de consacrare,
probabil la reverenta in general, ni se ex- de celibat sau de saracie sau ceva asemanator.
plicS Tnsa ca aici inseamna necesitatea de a in multe cazuri, cum este eel al celibatuiui, ar
fi dispusi mai degraba sa Tnvatam, decat sa fi fost mai bine sa nu se faca nici un juramant.
deschidem gura, rostind cuvinte pripite. Negresit juramantul casniciei este ralificatm
Promisiunile facute in pripa sunt jertfa ne- cer si nu poate fi calcat fara grave consecinte.
bunilor. Oamenii nechibzuiti fac promi- Juramintele facute Tnaintea convertirii trebuie
siuni pripite fara sa reaiizeze ca acestea de asemenea Tmplinite, cu exceptia cazunlor
constituie o forma a raului. Tn care o atare Tmplinii-e ar fi contrara Cuvan-
5:2 Inchinatorii trebuie sa evite tului lui Dumnezeu.
nesabuinta si pripeala Tn rugaciuni, Tn 5:6 Prin urmare, regula generaia este sa
promisiuni sau Tn declarable de devotiune nu-i Tngadui gurii sa te ducam pacat, prin ju-
fata de Dumnezeu. Prezenta Celui Atotpu- raminte neTmpiinite. Si nu Tncerca sa tc scuzi
ternic ar trebui sa-1 determine pe om sa ia Tnaintea solului lui Dumnezeu, spunand ca a
seama ca sta pe teren sfant si ca nu poate sa fost o greseala, ca nu ai vorbit serios. Sa nu
dea drumul la vorbe cum Ti ies din gura. crezi nici aceea ca a-I aduce Tn mod mecanic
Faptul ca Dumnezeu este infinit mai presus o jertfa ar putea ispasi calcarea din neglijenta
de om, cum cerul este cu mult mai presus ajuramintelor.
de pamant, ar trebui s&-l Tnvete pe om sa-si Prin solul lui Dumnezeu se poate Tntelege
puna frau gurii sale cand se apropie de El. preotul, Tntrucat lui trcbuia sa i se mar-
5:3 Dupa cum o minte hiperactiva ade- turiseasca pacalul Tncalcarii juramaniului
sea da nastere la vise ciudate, lot asa o gura ■ (Lev. 5:4-6). Dar asta presupune o cunoastere
hiperactiva produce un torent de cuvinte a Iegii mozaice, pe cand ceea ce spune
nesabuite, chiar si Tn rugaciune. De la Solomon aici este Tn afara religiei revelate. In
Alexander Pope ne-aramas urmatorul citat: consecinta, eel mai indicat ar fi sa consideram
„CuvinteIe sunt ca frunzele. Acolo unde ele ca el se refera la oricine slujeste ca reprezen-
abunda, putina roada de [bun] simt se as- tant al lui Dumnezeu.
cunde." Ideea de baza este ca Dumnezeu este din
Solomon nu a conceput verselul 3 ca pe o cale-afara de nemultumit de lipsa de sinccri-
explicate stiintifica bine formulata a originii tate Tn vorbirea noastra. Prin urmare, de ce sa
visurilor, ci, mai degraba a dorit sa scoatam spui lucruri care in mod sigur II vor supara?
evidenta ceea ce i s-a parut lui a fi conexiunea In mod inevitabil, asta II va face sa ob-
dintre o stare mult prea activa a mintii Tn tim- structioneze, sa zadarniceasca si sa distruga
pul zilei si visurile agitate din u'mpul noptii. tot ce vei Tncerca sa realizezi.
5:4 In chestiunea juramintelor facute lui 5:7 Dupa cum In multimea de visuri e-
Dumnezeu. daca dorim sa fim cinstiti, atunci xista multa irealitate, tot asa Tn cuvintelc
se impune sa le aducem la Tndeplinire cat mai spuse pe negandite exista desertaciune si ru-
curand. Lui Dumnezeu nu-I sunt de nici un ina. Ceea ce trebuie facut, ne sfatuieste
folos cei care fac tot felul de promisiuni Tn gu- Solomon, este sa ne temem de Dumnezeu.
ra mare, dar apoi refuza sa le transpuna Tn Dar asta nu Tnseamna o Tncredere plina de iu-
practica. „De aceea, implineste juramantul bire Tn Iehova, ci groaza de a-L supara pe Ccl
pe care 1-ai facut!" Atotputernic. G. Campbell Morgan ne am-
5:5 Daca nu ai de gand sa-ti Tmplinesti ju- inteste ca aceasta e frica unui sclav, nu a unui
ramantul, nu-1 fa de la bun Tnceput! fiu. Daca nu remarcam acest lucru, vom sfarsi
Ce bine cunostea Predicatorul propen- prin a-i da credit lui Solomon pentru o mai
siunea omului de a Tncheia un targ cu Dum- mare patrundere spirituals decat se poate Tn-
nezeu cand este prins la stramtoare, cand e trevedeaaici.
disperat: „Doamne, daca ma scoti din acest 5:8 In continuare Solomon revinc la lema
816 EclesiastuI
asupririi celor saraci si a pervertirii drep- trezesc ?n oameni dorinta de a acumula si
tatii. El ne sfatuieste sa nu cedam ispitei de a mai multe bogatii. Dar Tn toate acestea este
cadea in disperare totala cand vedem aceste multa desertaciune.
rele comise Tntr-o provincie. La urma 5:11 Cand cresc averile cuiva, se pare ca
urmeior, exista o ierarhie in structura de ad- sporesc corespunzator si parazitii care tra-iesc
ministrate si cei aflati Tn pozitii de conducere de pe urma bogatiilor sale, lie ca e vor-ba de
Tsi urmaresc subordonatii cu ochi de vultur. consultant! de management, consilieri pentru
Asa sa fie? Tare mi-e teama ca de multe impozite, contabili, avocati. perso-nalul
ori sistemul de „checks and balances" (de angajat la sediul ceiui bogat sau rudeie care
controale si contraponderi, n.tr.) nu functio- doresc sa se mfrupte din acest belsug.
neaza totdeauna cum ar trebui si ca la fiecare Un om nu poate purta decat un costum o
nivel birocratic se petrec lucruri necurate, se data, iar cantitatea de alimente pc care o poate
da si se primeste mita. consuma Tntr-o zi este si ea limitata. Prin ur-
Singura satisfactie pe care o au oamenii mare, principalu! bencficiu al bogatiilor sale
neprihaniti este cunostinta ca Dumnezeu este este ca poate sa-si priveasca conturile ban-
mai presus de cele mai sus-puse autoritati si care, actiunile si obligaliunile financiare.
ca El va avea grija ca toate conturile sa" fie spunand alaturi de ceilalti bogati nechibzuiti;
reglate Tntr-o zi. Dar e putin probabil ca la as- „Suflete, ai multe bunatati stranse pentru
ta se refera Solomon aici. multi ani; odihneste-te, mananca, bea si Tnve-
5:9 Versetul 9 este unul din cele mai ob- sele^te-te!" (Luca 12:19).
scure versete din cartea EclesiastuI, datorita 5:12 Cand vine vorba de somn. munci-
dificultatilor de intelegere a textului ebraic torul este Tn avantaj, putand sa doarnia mult
original, a?a cum reiese din marea varietate de mai bine. Fie ca a mancat din belsug. fie ca a
traduceri diferite ale sale: luat doar o gustare. el se poate odihni tara
grija. De cealalta parte a orasului, bogatul nu
JND: Mai mult, pamantuf este de folos in poate dormi, fiind muncit de grijuri legate de
toate privintele: regeie (insusi) de- bursa, de peri-colul de a fi pradat sau de
pinde de ogor. delapidari. El trebuie sa ia tot felul de
medicamente care sa-i calmeze nervii de la
NASB: La urma urmeior, un rege care-sj stomac.
cultiva ogorul este un avantaj pentru 5:13 Solomon a vazut ca stocarea
pamanl. bogatiilor atrage dupa sine consecinle
dezastruoase. lata un om care avea rezervc
TEV: Chiar §i un rege depinde de recolta. imense de bogatii, dar Tn !oc sa le foloseasca
Tn scopuri constructive, le-a tinut numai
NKJV: Mai mult, profitul pamantului este pentru el.
pentru toti; chiar regeie este 5:14 Dintr-odata a intervenit o marc
servit din roadele ogorului. calamitate, cum ar fi caderea bursei, si toti
banii sai au disparut. Desi omul respecliv
Ideea generala pare a fi ca pana si oficialul avea un fiu, n-a putut sa-i lase nici o avere,
eel mai malt depinde de roadele pamantului caci devenise falit.
si, prin extensie, de providenta lui Dumnezeu. 5:15 Cu mana goala venise din pante-cele
Toti dau socoteala lui Dumnezeu. mamei sale si cu mana goala se Tn-torcea Tn
taranii. in pofida tuturor banilor pecarereusise
sa-i strangaTn timpul vielii. iata ca acum
F. Desertaciunea bogatiilor trecatoare moarc sarac de-a binelca.
(5:10-6:12) Cecil Rhodes a petrecut multi ani ex-
5:10 Oamenii care dispun de bani nu sunt ploatand resursele naturale ale Africii de Sud.
niciodata multumiti, ci mereu vor sa aiba tot Pe patul de moarte, iata ce a afirmat. plin de
mai multi. Bogatiile nu aduc Tm-pliniri. cainta:
Profiturile, dividendele, platile rezultate din
dobanzi si castigurile capitale Multe am dobandit Tn Africa. Am diamante,
Eclesiastul 817
aur §i terenuri de p5m§nt, dar acum pe toate tre- bogatiilor, Tmpreuna cu onoare, dar, din
buie sa le las in urma mea. Nici un lucru din nefericire, Dumnezeu nu-i da si capa-
cele pe care le-am agonisit nu-1 pot lua cu citatea de a se bucura de aceste lucruri.
mine. Nu am cautat comorile ve§nice. Prin ur- Observati ca Solomon nu-L blameaza pe
mare, acum nu mai am absolut nimic.28 Dumnezeu pentru faptul ca 1-a deposedat
de capacitatea de a se bucura de bogatiile
5:16 Solomon spune cS acesta e un sale.
marerau-ogroaznicacalamitate. Banii ar Apoi o moarte prematura tl vaduve§te
fi putut fi folositi in scopuri utile, ce ar fi pe om de capacitatea de a se bucura de
adus mult bine, timp Tndelungat. lata ins& bogatiile sale. El lasa toate bunurile sale
c& el pleaca din lumea aceasta gol, cum unui strain, iar nu fiului sau ori unei rude
venise, neavand cu ce s§ se laude pentru apropiate. Desigur toate acestea fac ca
toata munca sa. A muncit pentru v&nt. viata sa para lipsita de sens sau o maladie
5:17 Tragedia este si mai mare prin maligna.
faptul ca ultimele zile ale acestui om sunt 6:3 Chiar daca un om are familie
pline de durere, suferinta, boala §i manie. numeroasa si traieste pana la adanci
Viata sa a fost ca un revers al Cenusaresei batraneti, aceste tndurari supreme de la
- de la bogatii la zdrente. Dumnezeu nu tnseamna nimic daca nu se
Desigur, intr-un sens, orice om care poate bucura de viata sau daca nu are parte
moare lasa in urma totul. Dar aici Predica- de o tnmormantare cum se cuvine la
torul pare sa scoatS in evidenta nebunia de sfar§it. De fapt, un copil nascut mort este
a aduna bani, cSnd ar putea sa-i foloseasca mai de invidiat decat el.
in scopuri utile, pentru ca apoi sa-i piarda 6:4 Na§terea prematura vine in
pe toti iar la urma sa nu se aleaga cu nimic de$ertaciune si se duce in intuneric sau
dupa o viata de truda. anonimitate. Numele sau este acoperit de
5:18 Prin urmare, cea mai buna strate- obscuritatea celui care nu s-a nascut nicio-
gic este sa te bucuri de activitatile comune data s,inici nu amurit.
ale vietii cotidiene - sa mananci, sa bei §i 6:5 Desi un copil nascut mort nu vede
sa muncesti. Apoi, indiferent ce se va tn- niciodata soarele si nu stie nimic, totusi el
tampla, nimic nu-ti poate rapi una din se bucura de mai multa odihna decat eel
plScerile pe care deja le-ai gustat. Chiar in zgarcit. El nu traie?te experienta groaz-
cele mai bune conditii, viata este foarte nicelor perversitati ale vietii.
scurta; asadar de ce sa nu te bucuri de 6:6 Chiar daca zgarcitul ar trai de doua
viata, cat o mai ai? ' ori o mie de ani, ce rost ar avea daca el n-a
5:19 Solomon considera ca este o situ- reusit s3 se bucure de lucrurile vietii? De
atie ideala cand Dumnezeu ti daruie§te fapt el Tmpartase^te aceeasi soarta ca si
omului avere §i bogatii si, in acelasi timp, copilul nascut mort^ in sensul ca ambii se
ti dS sj capacitatea de a se bucura de ele, de coboara in mormant.
a fi multumit cu soarta sa in viata §i de a 6:7 Motivul principal pentru care
putea aprecia munca sa. Aceasta combi- munceste omul este ca sa cumpere hrana
natie de Imprejurari este un dar de la pentru el §i pentru familia sa. Ciudat este
Dumnezeu sau cum am putea spune noi: insa ca el nu este niciodata multumit. Cu
„asta da viata!" cat create venitul s3u, cu atat cresc si do-
5:20 Un asemenea om nu mai deplange rintele sale. §i astfel multumirea devine
scurtimea vietii sau tragediile si inega- pentru el o fata morgana.
litatile ei, deoarece Dumnezeu ti tine 6:8 $i iata cum, in aceasta cautare
mintea ocupata cu bucuria actualelor cir- zadarnica, tnteleptul nu are nici un avantaj
cumstante. asupra nebunului. §i chiar daca un sarac ar
6:1,2 Exista o cruda ironie tn viata, ce-i §ti cum sa faca fata vietii mai bine decat
apasa din greu pe oameni. Este vorba de restul oamenilor, el nu e cu nimic mai
omul caruia Dumnezeu i-a daruit tot ce-si avantaj at.
poate dori inima lui pe planul averilor si al 6:9 Mult mai bine este sa te multumesti
818 Eclesiastul
cu mancarea ce ti se pune inainte, decat sa Fiecare persoana cu scaun la cap trebuie
poftes, ti mereu ceva mai bun. Aceasta pofta sa tina seama de realitatea mortii si sa
de a avea totdeauna mai mult este de posede o filozofie de viata care sa-i per-
asemenea o goana dupa vant. Dupa cum a mita sa Tnfrunte acea clipa inevitabila cu
spus Leupold, este ca „alergarea pofticio- seninatate. Evanghelia ne vorbeste despre
sului de la un lucru la altul, intr-o cautare Mantuitorul, care, prin intermediui mortii,
febrila dupa adevarata satisfactie."29 I-a nimicit pe eel ce are puterea mortii,
6:10,11 Indiferent ce este omul, bogat adica pe diavolul, si care ti izvabe$te pe
sau sarac, intelept sau nebun, batrSn sau toti cei care, prin frica de moarte, sunt toata
tanar, deja i s-a dat numele de om. Aici om viata tinuti in robie (Ev. 2:14-15).
traduce termenul ebraic adorn, insemnSnd 7:3 Un alt lucru superior: intristarea
„lut rosu." Cum poate lutul sa se certe cu este mai buna decat rasul. Predicatorul
Creatorul? era convins cS seriozitatea face mai mull
6.12 Realitatea simpla, conform decSt usuratatea, intrucat cea dintai acu-
Predicatorului, este ca nimeni nu stie ce e tizeaza mintea, ajut^nd-o sa se ocupe de
mai bine pentru el in aceasta viata desarta marile probleme ale vietii, pe cand frivoli-
a umbrelor. S/i nimeni nu stie ce se va tatea duce la risipa de timp, Tmpiedicandu-i
intampla pe pamant dupa plecarea sa in pe oameni sa trateze lucrurile cu adevarat
ve§nicie. importante din viata.