Sunteți pe pagina 1din 45

IOSUA

Introducere
„Canonul sacru ne prezinta aid un volum de istorie si de arta istorica, de
care generatia noastrd, atat de bogatd in texte de istorie, dar atdt de saraca
in perceptia si simtul istorie, are o nevoie stringenta ."
- Paulus Cassel

I. Locul unic in Canon romana, 5:1 este redat la persoana a treia


losua constituie puntea de legatura singular, n.tr.). De asemenea, in textul cartii
indispensabila dintre Cartile lui Moise §i se consemneaza concret ca losua fie a pus
istoria Israelului in tara Canaan. Atat in sa se redacteze anumite documente, fie le-a
clasificarea din ebraica a cartilor, cat §i in redactat el insusi (18:9; 24:26). Faptul ca
cea crestina, losua ocupa locul al saselea in Rahab se mai afla in viaja (6:25) la data
ordinea cartilor Vechiului Testament. Pen- redactarii cartii corespunde perfect cu teza
tru crestini este prima din cele doua- potrivit careia losua este principalul autor
sprezece „carti istorice" (losua la Estera); al cartii ce-i poarta numele.
pentru evrei este prima din „Profetii
Timpurii" (de la losua la Ezra-Neemia, Rut DL Data
si Cronici fiind incluse in „scrierile" de la Data aparitiei cartii losua depinde, In
sfarsitul VT ebraic). parte, de data Exodului (veacul al 15-lea
Jensen subliniaza importanta cartii, in sau al 13-lea T.Cr.). Faptele vin in sprijinul
cuvintele urmatoare: adoptarii parerii mai conservatoare. con-
form careia cartea a aparut la o data mai
Cu adevarat se poate spune ca losua este punc- timpurie, respectiv mijlocul anilor 1400
tul culminant al istoriei, precum si inceputul I.Cr. Astfel plasarea redactarii cartii in
unei noi experience pentru Israel. Astfel cone- intervalul dintre anul 1400 §i 1350 T.Cr. se
xiunea istorica pe care o stabilejte aceasta carte justifies prin prezenta urmatoarelor argu-
Ti confers un loc strategic fn randui Scripturilor mente: Cartea trebuie neaparat sa fi aparut
Vechiului Testament.1 inainte de Solomon (cf. 16:10 cu 1 Re.
9:16) si Tnainte de perioada tatalui sau,
II. Paternitatea David (cf. 1-5:63 cu 2 Sam. 5:5-9). Intrucat
Desi autorul uman al cartii nu ne este in losua 13:4-6 fenicienii sunt numiti
prezentat, Tnca din cele mai vechi timpuri „sidonieni", cartea va fi aparut Tnainte dc
exista indicii suficiente care sustin opinia anul 1100 T.Cr. cand Tirul a cucerit si sub-
ca ea a tost redactata chiar de losua, cu jugat Sidonul si Tnainte de anul 1200 T.Cr..
completarile de rigoare facute, dupa moar- deoarece filistenii au invadat Paleslina
tea sa, de marele preot Eleazar si de fiul dupa acea data. Or, din lectura cartii nu
acestuia, Fineas. Cartea losua este plina de rezulta ca ei ar fi constituit o problema pen-
pasaje redactate Tntr-un stil vivace, din care tru israeliti Tn vremea lui losua.
se degaja concluzia ca autorul a fost martor
ocular la evenimentele descrise. Exista, de IV. Fondul si tema cartii
asemenea, fragmente redactate la persoana DacaExodul consemneaza izbavirea de
tntcLi, singular si plural, cum sunt cele din catre Dumnezeu a poporului sau din Egipt,
capitolul 5, versetele 1 si 6 (in versiunea losua ne prezinta felul Tn care Dumnezeu

213
214 Iosua
Si-a condus poporul in Tara Promisa, vista cateva fapte importante legate de Io-
ducand pana la capat lucrarea buna pe care sua. Moise i-a schimbat numele din Ho§ea
a inceput-o, in pofida necredintei poporului in Iosua (Nu. 13:16). Iosua a fost membru
ales. Dupa cum vom vedea, membrii aces- al tribului lui Eft-aim (Nu. 13:8) si servitor
tei natiuni nu s-au schimbat, fiind in con- personal al lui Moise (Iosua 1:1). Inca din
tinuare necredincio§i. In ciuda acestui fapt, tinerete a fost un barbat angajat in bataliile
Cuv^ntul lui Dumnezeu se va implini iar Domnului. Astfel i-a condus pe israeliti in
samanta lui Avraam va fi sadita in paman- lupta lor impotriva amalecitilor (Ex. 17),
tul daruit de Dumnezeu prin legamant fiind singurul general pe care 1-au cunos-
(Gen. 15:13-16), pentru ca sa poata prinde cut de la iesirea din Egipt. Dar ceea ce i-a
radacini si sa creasca. conferit lui Iosua calitatile necesare pre-
Evenimentele descrise in aceasta carte luarii de la Moise a functiei de conducator
succed celor consemnate in ultimul capitol al natiunii nu a fost iscusinta sa pe plan
din Deuteronom, unde israelitii erau can- militar, ci vitalitatea sa spirituala si cre-
tonati in campiile Moabului, la est de raul dinta sa. Ca tanar era nelipsit de la cortul
lordan. Moise murise iar Iosua devenise Domnului (Ex. 33:11). Apoi 1-a insotit pe
comandant sef, eel care era pe punctul de a Moise pe Muntele Sinai (Ex. 32:17). Doar
conduce poporul in traversarea Iordanului el si Caleb au privit Tara Promisa prin
si intrarea in Tara Promisa. Legea, repre- ochii credintei, cand poporul Israel fusese,
zentata prin Moise, nu poate conduce popo- cu treizeci si opt de ani inainte, la Cades
rul lui Dumnezeu in lucrarea de insusire a Barneea (Nu. 14:6-10). Instniit si format
mostenirii sale. Numai Cristos, prin invie- de Moise, acum el a este imputernicit de
rea Sa, infatisat de Iosua, poate sa faca Iehova sa-si ducS la indeplinire misiunea,
acestlucru. in pofida faptului c& trecuse de varsta de
Sa facem o pauza, pentru a trece in re- nouazeci de ani.
SCHITA

I. OCUPAREA TARII PROMISE (cap. 1-12)


A. Pregatiri pentru traversarea Iordanului (cap. 1)
B. Trimiterea iscoadelor la Ierihon (cap. 2)
C. Traversarea Iordanului (3:1-5:1)
D. Ceremoniile de la Ghilgal (5:2-12)
E. Cucerirea lerihonului (5:13-6:27)
F. Campania de la Ai (7:1-8:29)
G. Confirmarea legamantului la Sihem (8:30-35)
H. Tratatul incheiat cu ghibeonitii (cap. 9)
I. Campania din sud (cap. 10) J.
Campania din nord (cap. 11) K.
Rezumat al cuceririlor (cap. 12)
II. INSTALAREA !N TARA PROMISA (cap. 13-21)
A. Teritoriile care mai trebuiau luatein primire (13:1-7)
B. Repartizarea teritoriilor (13:8-19:51)
1. Teritoriul repartizat triburilor: Ruben, Gad si jumatate din tribul lui Manase
(13:8-33)
2 Teritoriul repartizat tribului lui luda (cap. 14, 35)
2 Teritoriul repartizat tribului lui losif (cap. 16, 17)
4. Teritoriile repartizate celorlalte triburi (cap. 18, 19)
3 Iosu 215
a
C. Cetatile de refugiu (cap. 20)
Excurs despre cetatile de refugiu
D. Cetatile levitice (cap. 21)'
E. Altarul de la est de Iordan (cap. 22)
F. Cuvantarea de adio adresata de Iosua liderilor Israelului (cap. 23)
G. Cuvantarea de adio adresata de Iosua poporului Israel (24:1-15)
H. ReTnnoirea legamantului la Sihem (24:16-28)
I. Moartea lui Iosua (24:29-33)

COMENTARIU
I. OCUPAREA TARII PROMISE (cap. unde nu mai conteaza ce suntem noi, ci
1-12) ceea ce este El! Nu ce simtim noi, ci
A. Pregatiri pentru traversarea lorda- faptele, realitatile Lui !2
nului (cap. 1)
1:10-18 Oamenii trebuiau sa pre-
1:1-9 Mai inlai, Domnul Ti da lui Iosua gateasca provizii de hrana pentru calatoria
fiul lui Nun, Tntr-un cadru solemn, instruc- lor Tn Canaan. Cat priveste pe cele doua
tiunile si autoritatea necesare pentru Tnde- triburi si jumatate ce urmau sa se sta-
plinirea misiunii cruciale ce-i stateaTn fata. bileasca la est de Iordan, Iosua le-a atras
Tara fusese promisa Israelului, dar acum atentia ca au datoria sa puna umarul la
israelitii aveau datoria de a o lua in stapSni- cucerirea tarii, abia apoi put&nd sa se
re, de la Neghev, in sud, si de la Marea Tntoarca acasa la familiile lor (v. 12-15).
Mediterana in vest pSna la fluviul Eufrat Tn Membrii acestor triburi au consimtit ime-
est (v. 3, 4). Iosua trebuie sa fie puternic, diat sa faca acest lucru (v. 16-18). Oricine
foarte curajos si ascultator. Azi, ca pe ar fi dat Tnapoi ar fi fost pedepsit cu
vremea lui Iosua, ni se asigura succesul moartea.
deplin („sa-ti reuseasca toata caile si atunci !n unele cantari crestine traversarea
vei prospera") cand ne umplem inima si lordanului este asemuita cu moartea iar
mintea cu CuvantuI lui Dumnezeu §i cand tara Canaanului este simbolul Cerului. Dar
Tl traim in practica (v. 8). pe israeliti Ti astepta un conflict militar Tn
De trei ori Domnul ti spune lui Iosua sa Canaan, pe cand Tn Cer nu este nici un con-
fie tare si foarte curajos (v. 6, 7, 9). flict. In realitate, Canaanul reprezinta actu-
Dimensiunea si durata misiunii ce-i statea ala noastra mostenire spirituals. Da, ea
Tn fata, presiunile asociate cu sarcina de a ne-a fost data Tn Tntregime, dar noi trebuie
conduce un popor atat de tncapatanat si s-o luam Tn stapanire, ascuitand de
absenta mentorului sau spiritual, Moise, Tl CuvantuI lui Dumnezeu, Tnsusindu-ne
vor fi preocupat, Tn mare masura, pe Iosua promisiunile sale si lupt^nd lupta buna a
Tn acest timp. Dar Domnul nu 1-a chemat la credintei.
o misiune atat de dificila, f&ra sa-1 fi si
Tnvrednicit, mai Tntai, pentru a o putea B. Trimiterea iscoadelor la Ierihon
duce la bun sfarsit. Iosua avea motive (cap. 2)
temeinice sa fie tare: promisiunea lui 2:1a Ca masura pregatitoare pentru
Dumnezeu (v. 5, 6) - certitudinea unei invazie. Iosua fiul lui Nun a trimis de la
biruinte sigure; CuvantuI lui Dumnezeu (v. Poiana SalcSmilor doua iscoade la Ierihon.
7, 8) - un indrumar sigur; prezenta lui Gestul nu a Tnsemnat absenta credintei la
Dumnezeu (v. 9) - o putere sustinatoare, Iosua, ci s-a Tnscris Tn strategia militant
dupa cum se exprima si T. Austin Sparks: Iscoadele nu au fost trimise sa cerccteze
Aici intram Tn batalia adevarata a credintei, toata tara, cum se procedase cu cativa ani
216 Iosua
inainte, ci doar sa observe terenul inaintea este placuta lui Dumnezeu (Ev. 11:6).
armatei, asemenea unor cercetasi.
2:lb-24 Iscoadele au gasit adapost in casa C. Traversarea Iordanului (3:1-5:1)
unei prostituate pe nume Rahab. Dupa cum se 3:1-13 In cele din unna, a sosit limpul
exprima Keil si Delitzsch: „Faptul ca au intrat ca israelitii sa traverseze raul Iordan. ale carui
in casa unei asemenea femei nu a trezit prea ape atinsesera nivelul de inundatie. Preotilor
multe suspiciuni."3 Reiese clar din firul li s-a ordonat sa porneasca in fruntea
naratiunii ca Rahab auzise despre minunatele poporului, ducand chivotul legamantului.
victorii pe care le daruise Domnul poporului (Cohatitii purtau de obicci chivotul, ca la
evreu (v. 8-11). Concluzia ei a fast ca Numeri 4:1-5, dar preotii au dus chivotul cu
Dumnezeul isra-elitilor trebuie neaparat sa fie acest prilej special.) Oamenilor li s-a atras
Dumnezeul adevarat. Prin urmare, ea s-a atentia sa vina Tn urma chivotului, la o
increzut Tn El, devenind o convertita distanta bunicica, dar sa nu-1 piarda din
autentica. Ea a demonstrat realitatea credintei vedere. Chivotul II reprezinta pe Cristos. Noi
ei prin fap-tul ca a asigurat protectia trebuie sa pastram o distanta respectuoasa
spionilor, chiar cu pretul tradarii patriei. prin grija de a nu Tncerca, intr-un spirit
Spionii i-au promis lui Rahab ca o vor ireverentios, sa elucidam laine legate de
cruta pe ea si pe familia ei, daca va lega o Persoana Sa ce sunt prea greu de patruns
funie stacojie la fereastra casei ei si daca pentru minlea omeneasca. Unele din ceie mai
membrii familiei ei vor ramane mauntru tn grave erezii din istoria crestinismului s-au ivil
timpul atacului ce va fi dezlantuit impotriva tocmai din pricina Tncercariloi" tara perdea
Ierihonului (v. 6-21). Funia stacojie ne duce ale unora de a face exact acest lucru. Dar noi
cu gandul la casa protejata de semnul san- trebuie sa-L avem mereu Tn vedere pe
gelui, ca in cazul primului Paste (Ex. 12). Cristos, pentru ca asta ne asigura biruinta.
Cand solii trimisj de regele Ierihonului au 3:14-17 Cand picioarele preotilor au atins
intrebat-o pe Rahab unde sunt spionii, ea a apa Iordanului, s-a Tntamplat un mira-col.
raspuns ca acestia au parasit deja ora$ul (v. Raul s-a oprit in dreptul celatii Adam. situata
5). In timp ce oamenii Ierihonului i-au cautat la cativa kilometri spre nord. Apeie s-au
pe drumul ce duce spre Iordan, Rahab a Tngramadit acolo, restul apei ramasc Tn albia
trimis spionii spre vest, catre munti. Dupa ce raului Tn aval de acest punct varsandu-se in
s-au ascuns acolo timp de trei zile, spionii au Marea Sarata (Moarta).
traversat lerihonul, revenind teferi in labara Opriri similare ale apelor Iordanului Tn
isra-elitilor, predandu-i lui Iosua un raport apropiere de localitalea Adam au avut loc Tn
Tncrezator (v. 22-24). anul 1267, cand cursul raului a lost barat timp
„Faptele" lui Rahab, iar nu „cuvintele" ei de zece ore, si Tn 1927 timp de douazeci si
au fost cele care au Tndreptatit-o (lac. 2:25). una de ore. In ambele cazuri barajul s-a data
Biblia nu elogiaza in§elaciunea ei (v. 4, 5), rat unor cutremure.4 Dar
dar lauda credinta ei (Ev. 11:31). La randul D. K. Campbell argumenteaza ca Tn cazul
lui, Iacov numeste fapta ei o lucrare a de fata avem prea multe elemente care
credintei (lac. 2:25). Asta pentru ca ea si-a indica faptul ca nu a fost vorba de o simpla
riscat viata pentru ca sa salveze vietile coincidenta, ci de un miracol special:
iscoadelor, datorita faptului ca ea credea in
puterea si suveranitatea Dumnezeului lor.. Numeroasele elemente supranaturale s-au pcln:-
Tot asa si pe vremea Domnului, unii din afara cut simukan: (1) evenimencul a avut ioc exact asa
comunitatii Israelului au demonstrat cS au cumfuseseprezis(3:i3,15). (2) Momentul afosi
mai multa credinta decat cei ce erau martori precis (v. 15). (3) Evenimentul a avut loc Tmr-un
oculari ai gloriei Sale (Luca 7:2-9). Credinta moment Tn care apele rauiui erau Tn faza dc inun-
mare, oriunde se manifesta aceasta, este datie (v. 15). (4) Zidul de apa a rfimas intact mai
Tntot-deauna rasplatita (vezi cap. 6), multe ore, saupoate chiar oziinlreagafv, 16). (5)
deoarece Albia moale si umeda a raului s-a uscal dintr-
odata (v. 17). (6) Apa a revenit imedial la
Iosua 217
»* ... -f**

Raul lordan nu este impresionant prin marimea sa, dar a devenit eel mai important rau din lume din prici-na
evenimentelor biblice cu care este asociat. in fotografie se poate observa unul din nenumaratele coturi ale
acestui curs de apa de la Marea Galileii pana la punctui de varsare Tn Marea Moarta. (Foto Willem Van
Gemeren)
218 Iosua
locul ei, de Tndata ce israelitii au trecut de cealalta a asezat douasprezece pietre in mijlocul
parte si preotii au iesit din rau (4:18). Cu cateva Iordanului, pe locul in care stateau preotii.
veacuri mai tarziu, profetii I!ie si Elisei au traver- Apoi de indata ce preotii au marsaluit pe
sal acelasi rau pe pamant uscat, dinspre vest spre malul de vest cu chivotul legamantului.
est (2 Regi 2:8). Curand dupa aceea Elisei a tra- apele Iordanului au inceput sa curga din
versal din nou raul, in partea opusa, calcand pe nou, la nivelul de revarsare peste maluri.
pam§nt uscat. Daca se sustine ca e neaparata Pietrele din albia raului ne amintesc
nevoie ca un fenomen natural sa fi avut loc pen- despre identificarea cu Cristos hi moarte.
tru a explica traversarea Iordanului de catre Cele de pe malul de vest ne vorbcsc despre
israelii sub conducerca lui losua, atunci ar trebui identificarea cu Cristos in inviere.
sa cortchidem ca doua cutremure au avut ioc la Prin oprirea apelor Iordanului, Domnul
foarte micS distanta de timp unul de altul, in cazul 1-a inaltat pe Iosua inaintea intregului
lui Hie si al lui Elisei, ceea ce Tnseamna sa tragem Israel cum Tl Tnaltase anterior pe Moise.
prea mult lucrurile de par.s Pana in acest punct, Iosua fusese un sluji-
tor, slujind in smerenie la umbra lui Moise,
Dumnezeu, reprezentat prin chivot, a con- invatand caile lui Dumnezeu. Acum a sosit
dus poporul in Iordan exact a§a cum avea timpul Tnaltarii lui, intrucat „cine se
sa-i conduca la biruinta in vestul smereste va fi inaltat" (Luca 14:11).
Iordanului. El demonstra ca prezenta Lui, Poporul a traversat lordanul in ziua a
care a facut sa fuga apele din calea zecea a lunii intai, cu numai cinci zile i-
Israelului, era nadejdea lor ca" vor triumfa, nainte de a se fi implinit exact patruzeci de
nu vreun lucru din ei insist ani de la Exodul din Egipt, avand suficient
Preotii au Tnaintat pana in mijlocul timp sa pregateasca Pastele (Ex. 12:2, 3).
albiei, ramanand acolo pana cand tot 5:1 Locuitorii pagani ai Canaanului au
Israelul a traversat pe uscat. fost cupriniji de panica la auzul miraculoa-
4:1-24 Domnul a dat dispozitie ca doi- sei traversari a Iordanului de catre armata
sprezece barbati (cate unu din fiecare trib) evreiasca.
sa ia cSte o piatra de fiecare din albia
Iordanului cu care sa Tnalte un semn de D. Ceremoniile de la Ghilgal (5:2-12)
aducere aminte despre locul unde Israel §i-a 5:2-9 Capitolul acesta ne vorbeste
asezat prima oara tabara la vest de Iordan. despre evenimentele care au avut loc la
In consecintS, monumentul memorial a tost Ghilgal, primul popas de tabara al
inaltat la Ghilgal, ca amintire permanenta Israelului in Canaan. Acolo barbatii au fost
pentru generative viitoare despre felul cum circumcisj (v. 2-9). Acolo ei au sarbatorit
a oprit Dumnezeu In chip miraculos apa Pastele, primul din tara Canaan (v. 10).
Iordanului, pentru ca israelitii sa treaca pe Acolo a incetat sa mai cada mana (v. II,
uscat de cealalta.parte a raului. 12) si acolo Iosua L-a Tntalnit pe
Triburile care au primit mo§tenirea la Comandantul §ef al ostirii Domnului: Isus
est de Iordan — Ruben, Gad si jumatate Cristos (v. 13-15).
din tribul lui Manase - au trimis soldatf Domnul l-a indmmat pe Iosua sa rem-
inarmati sa-§i ajute fratii sa ocupe tara noiasca ritualul circumciziei cu acest
Canaanului. Desj efectivele totale ale celor prilej. Toti barbatii care iesisera din
doua triburi §i jumatate au fost de peste Egipt... fusesera circumcisi, darrazboinicii
100.000 de barbati (vezi Num. 26), numai murisera cu totii Tntre timp (Deut. 2:16).
patruzeci de mii au traversat Iordanul; Timp de patruzeci de ani nu s-a practicat
restul luptatoriior au ramas la est de circumcizia. In timpul peregrinarilor din
Iordan, probabil pentru a asigura paza teri- cei patruzeci de ani s-a ridicat o noua ge-
toriului lor si a-si proteja familiife. nerate, care a trebuit sa se supuna acestei
Dupa ce toti oamenii au trecut de ceremonii, ca semn al readucerii lor la po-
cealaltS parte, inclusiv barbatii din cele zitie de beneficiere deplina de binecuvan-
doua triburi si jumatate, si dupa ce au fost tarile legamantului. Cata vreme au ratacil
luate douasprezece pietre din Iordan, Iosua prin desert, au fost ridiculizaLi de egipteni
Iosua 219
Prima campanie militara a
constat dintr-un atac ma-
siv in centrul Canaanului.

In a doua campanie mili-


tara, Israel a atacat par-
tea de sud a Canaanului.

Jxl CETATl DE REFUGIU

Cucerirea si
Impartirea
Canaanului
Cuceririle lui Iosua
pentru ca nu au dobandit Tara Promisa. zile dupa trecerea lordanului (in a pai-
Dar acum dupa ce au ajuns, in sfarsit, in sprezecea zi a lunii). Observati credinta
tara, a fost ridicata ocara (v. 9). „A doua lui Iosua: Desi el se afia pe teritoriul ina-
oara" din versetul 2 Tnseamna a doua oara micului. a ascultat de Dumnezeu, efec-
cand natiunea a practicat circumcizia. 5:10 tuSnd circumcizia soldatilor sai si sarba-
Pa^tele a fost sarbatorit la patru torind Pastele, aceste doua actiuni fiind
220 Iosua
considerate „cele mai nemilitare fapte." oamenii, dar aici vedem cum tngerul
Prin circumcizie si Paste Domnul isi Domnului nu numai ca accepta, dar si
chema poporul sa revina la elementele porunceste Tnchinarea, demonstrandu-Si prin
esentiale ale relatiei sale cu El. Ambele aceasta natura Sa divina. Iosua trebuia mai
ritualuri fusesera neglijate in pustiu. Tntai sa Tnve^e nemijlocit ceea ce si Moise
Circumcizia a fost un semn al legaman- Tnvatase la TnceputuI slujirii Saie (Ex. 3) -
tului dintre Dumnezeu si Avraam iar Dum- sfintenia si suprematia Domnului.
nezeu, in credinciosia Lui, Tsi Tndeplinea 6:1-21 Cucerirea Canaanului s-a realizat
promisiunea neconditionata pe care o facuse Tn cursul a trei campanii militare - centrala,
ca ie va darui tara (Gen. 15:18-21). A fost, de sud si de nord. Campania centrala, avand
totodata, o reprezentare simbolica a judecatii drept scop sS dezbine si s5 cucereasca, a fosi
de sine si a indepartarii murdariei firii vechi, alcatuita din doua Tnfruntari majore: una la
fapte absolut necesare pentru a obtine orice Ierihon si cealaUS la Ai.
biruinta. Pastele a fost un prilej de aducere Ierihon era o cetate fortificata, dar zidurile
aminte a rascumparaiii lor. lehova Ti ei n-au avut decat scopul de a-i pastra pe
cumparase si-i eliberase de robia egipteana. locuitorii ei inauntru, pentru a putea fi supusi
Sarbatorind Pastele evreii se supuneau judecatii, neputand, nicide-cum, sa-i tina pe
cuvantului Domnului dat prin Moise cu israeliti afara. Era o cetate situata topografic
prilejul primului Paste, cu patruzeci de ani la o elevatie joasa (de fapt la 243 metri sub
Tnainte (Ex. 13:5). Harul a fost factorul care nivelul marii) iar pe plan moral la un nivel
L-a motivat sa-Sj cheme poporul si sa-1 Tnca si mai jos. Era o cetate sortita pierzarii
scoata din Egipt. Credinciosia Sa a constituit deoarece se afla pe teritoriul Domnului si
garantia ca-i va si introduce pe israeliti Tn locuitorii ei de drept venisera sS-si ia Tn
Tara Promisa. primire proprietatea. Multe lucruri din viata
5:11, 12 Mana ni-L reprezinta pe Cristos noastra se prefigu-reaza la orizont ca niste
in intruparea Sa, p&inea care S-a coborat din Ierihonuri care ne Tmpiedica Tnaintarea spre
cer ca provizie pentru nevoile noastre Tn insusirea mos-tenirii noastre. Uneori parem
pribegia prin pustiu. Produsele solului (Tn pur si simplu descurajati de volumul §i
engleza, n.tr.) fl Tnfatiseaza pe Cristos Tn intensitatea Tncercarilor care ne Tmpresoara.
tnviere, dupa intrarea in binecu-vantarile In acele momente, un lucru trebuie sa facem:
Canaanului. Noi ne hranim din ambele. Mana sa declaram si sa ne Tnsusim biruinta pe care
a Tncetat Tn diminea^a celei de-a doua zi, ne-o daruieste Domnul si sa mergem Tnainte
cand au mancat din venitul pamantului prin credinta, cu ochii atintiti asupra lui
graunte prajite. „Cat de perfect stie Dumnezeu, Singurul de la care ne va veni
Dumnezeu sa respecte timpul si momentul izbSvirea, si astfel si noi vom vedea
potrivit! Ce minunat Purtator de grija este Tnfaptuindu-se minuni.
El!" Frica de evrei Ti determinasera pe
locuitorii lerihonului sa se baricadeze Tn
E. Cucerirea lerihonului (5:13-6:27) cetate Tnca Tnainte de a fi sosit invadatorii.
5:13,14a „Omul" din versetul 13 a fost Timp de sase zi!e israelitii au marsaluil Tn
Ingerul lui lehova - Domnul Isus Tntr-una din jurul cetatii, o data pe zi, revenind scara la
aparitiile Sale Tnainte de Intrupare. El S-a Ghilgal. In a saptea zi... ei au marsaluit Tn
prezentat pe Sine drept Comandantul o§tirii jurul cetatii de sapte ori. Cand preotii au sunat
Domnului. Cristos nu vine doar pentru a ne din coarnele de berbec (trompete), israelitii au
ajuta si, desigur, nu vine pentru a ne vatama. strigat cu glas tare. Zidurile s-au prabusit la
El vine pentru a prelua con-trolul total. pamant, permifand copiilor lui Dumnezeu sa
5:14b, 15 lata dovada conclusiva a fap- patrunda Tn cetate.
tului ca Iosua se afla Tn prezenta lui Unii cercetatori ai Bibliei cred ca zidurile
Dumnezeu si ca stia acest lucru. Ca ar fi fost cetatii s-au cobonit Tn pamant, aseme-nea
vorba doar de un Tnger este infirmat de unui ascensor, permilandu-le israe-Htilor sa
faptul ca Tngerii nu accepta sa Ii se inchine calce peste partea de sus a acesfo-
Iosua 221
ra, cand au intrat in cetate. Indiferent cum capitole ni se relateaza Infrangerea
anume, lucrul acesta s-a petrecut datorita Israelului la Ai si biruinta Israelului asupra
credintei poporului lui Dumnezeu (Ev. pacatului la Acor.
11:30). Observati ca chivotul este mentio- 7:1-5 Cand Iosua a trimis spioni in Ai,
nat de sapte on mire versetele 6 si 12. acestia s-au intors plini de Tncredere
Toate lucrurile din cetate erau spunand ca cetatea este slab aparata si ca
„anatema" (versiunea de Iasi) - adica sor- nu va fi nevoie sa se desfasoare mai mult
tite de Domnul nimicirii, ca roade dintai de doua-trei mii de soidati s-o atace. Dar
ale Canaanului. Cu exceptia lui Rahab si a cand o armata de circa trei mii de barbati a
familiei ei, locuitorii si vitele trebuiau sa marsaluit asupra cetatii Ai, a fost confrun-
fie distrusi, dar argintul, aurul, bronzul si tata cu o infrangere, nu cu o izbanda.
fierul trebuiau depuse in vistieria Dom- 7:6-10 De multe ori infrangerea survine
nului. Nimeni nu avea voie sa-si insu- dupa cate o biruinta, adica exact atunci
seascS nici un lucru pentru uzul propriu. cand ne asteptam mai putin sa fim invinsi.
CSnd ne dam seama de perversitatea Exact atunci cand ne simtim cei mai tari, Tn
morala a canaanitilor, e lesne sa vedem de noi insine. Israelitii nu s-au rugat inainte de
ce Dumnezeu a poruncit distrugerea totala a porni la lupta impotriva cetatii Ai, dupa
a vietii in interiorul cetatii Ierihon. In loc cum de fapt nici nu le poruncise Domnul
de a-L critica pe Domnul pentru ca a s-o atace ca in cazul Ierihonului. In con-
administrat asupra celor rai judecata pe secinta, ei au invatat lectia dureroasa ca
care o meritau, ar trebui sa ne minunam de lucrurile nu mai merg struna, ca a inter-
harul Sau, care a pastrat in viata pe Rahab venit o schimbare. Canaanitii nu erau cu
si familia ei, ce faceau parte din aceiasi nimic mai puternici decat fusesera mai
locuitori ai Ierihonului. inainte, ci doar Israelul era mai slab,
6:22-27 Credinta a facut sa se motivul constituindu-l pacatui care se stre-
priibuseasca zidurile (Ev. 11:30) si tot curase in tabara. Desi numai un singur om
credinta a fost aceea care a scos-o pe a fost vinovat, mtreaga natiune a fost vino-
Rahab si rudele ei (Ev. 11:31). Harul lui vata (v. 11) si treizeci si ?ase de barbati au
Dumnezeu nu numai ca s-a ingrijit de ea, murit (v. 5). Domnul i-a spus lui Iosua ca
asigurand modalitatea prin care a fost pas- nu eramomentul sa se roage, ci sa treaca la
trata in siguranta, ci, in plus, a elevat-o la actiune (v. 10).
un loc de mare cinste, plasand-o in spita lui 7:11-26 Iosua a aflat ca infrangerea s-a
David si, in cele din urma, in aceea a datorat pacatului din tabara. Cineva nu a
Domnului Isus Cristos (Mat. 1:5, 6). Harul ascultat de Domnul in timpul cuceririi
nu numai ca ne salveaza de la pierzare, dar Ierihonului, insusindu-si o parte din prada.
ne si garanteaza inaltarea (Ro. 8:29, 30). Nu ni se spune metoda prin care a fost
Credinta este mana cu care apucam harul. depistat faptasul; poate ca a fost prin meto-
Dupa ce Rahab si familia ei au fost da tragerii la sorti. in orice caz, in urma
escortati afara din cetate, teferi, cetatea a unei prime trieri s-a evidentiat un trib, apoi
fost arsa. Iosua a rostit un blestem asupra o familie, urmata de o casa, in cele din
oricui va cauta sa rezideascS Ierihonul ca urma fund identificat un singur om: Acan.
fortarea|a, profetind ca fiul eel mai mare al Acesta a marturisit ca a furat o haina
acelui om va muri cand se va aseza temelia babiloneana, doua sute de sicli de argint si
ei iar fiul eel mai mic va muri cand i se vor o placa de aur. El a mai recunoscut ca le-a
ridica porule. A se vedea 1 Regi 16:34 ascuns in pamant, in cortul sau.
pentru implinirea acestui blestem. „Cand am vazut... am poftit.. am
luat" (v. 21). Istoria lui Acan este o vie
F. Campania de la Ai (7:1-8:29) ilustratie a versetelor 14 si 15 din Iacov I:
Capitolul 7 se ocupa de chestiunea „Ci fiecare este ispitit cand este atras si
pacatului in Canaan. Desi israelitii au tra- ademenit de pofta lui insusi. Apoi pofta,
versal cu bine Iordanul, ei au continuat sa cand a conceput, da nastere pacatului; si
fie supus,i inclinatiei de a pacatui. In aceste pacatui, odata conceput, aduce moartea."
222 losua
Acan, prin faptul ca si-a insusit un lucru de cinci mii. Probabil ca au fost doua
interzis, a devenit anatema el insusi (Deut. ambuscade. Dar treizeci de mii de soldati
7:26). S-ar putea parea o judecata aspra pare sa fi fost un numar inuti] de mare
faptul ca familia lui Acan a avut parte de pentru organizarea unei ambuscade. Unii
aceeasi soarta, dar pacatul este o chestiune cred ca treizeci de mii ar trebui citit
serioasa, cu care nu se poate glumi. treizeci de capitani, intrucat in limba
Credinta lui Rahab a salvat intreaga ei ebraica termenul „mie" poate ft tradus ?i
casa. Pacatul lui Acan a adus condamnarea prin „capetenie". Altii sunt de parere ca
peste casa lui. In plus, se subintelege ca ei treizeci de mii ar fi eroarea unui copist,
vor fi avut cunostinta de activitatile sale, cifra corecta fiind cinci mii. Cei cinci
Tntruclt bunurile furate au fost ingropate mii de oameni (v. 12) au fost probabil
sub cortul lor. Ba e posibil ca insisi copiii trimisi sa respinga orice atac posibil din
lui sa fi participat la pacatul sau. Lectia pe partea oamenilor din Betel, cetate situata
care o preda Dumnezeu poporului Sau era la 3,3 km vest de Ai.
cal se poate de limpede: pacatul intineaza In aceasta actiune militara, evreilor li
intreaga tabara si el trebuie eradicat ori de s-a permis sa pastreze pentru ei vitele $i
cate ori iese la suprafata. prada. Daca Acan ar fi asteptat putin, s-ar
Ca pedeapsa pentru infractiunea sa, fi ales, panS la urma, cu prada r^vnita, fara
Acan si casa lui au fost omorati cu pietre si sa trebuiasca sa-si piarda viata din aceasta
apoi arsi. Arse au fost si toate bunurile cauzS!
sale, precum si lucrurile furate. H. J. Blair Israel a pierdut treizeci si sase de
comenteaza: oameni in prima batalie; de data aceasta
n-au mai pierdut nici un om, dupa cum
Prin moartea lui Acan, sacrilegiul a fost ispSsit reiese din relatarea biblica. Dupa ce s-au
iar scena tragediei, valea lui Acor, a devenit o curapt de intinare, au fost din nou in sigu-
usa de sperantl tntrucSt oamenii §i-au atintit ranta, tn mijlocul razboiului. Biruinta in
din nou privirile spre Tnaintare.6 viata cres, tina nu inseamna absenta conflic-
tului, ci prezenta §i protectia lui Dumnezeu
8:1-29 Cu prilejul celei de-a douaincer- in mijlocul conflictului.
cari, losua si armata sa au capturat cetatea
Ai prin strategia ambuscadei. Desi nu se G. Confirmarea tegamantului la Sihem
disting cu usurinta detaliile ambuscadei, (8:30-35)
planul general pe care 1-au pus ei in apli- 8:30-35 Ascultand de CuvSntul
care pare sa fi fost urmatorul: Un pluton de Domnului (Deut. 27:2-6), losua a zidit un
israelii! a trecut pe furis dincolo de Ai, sub altar pe Muntele Ebal §i a inscriptionat pe
protectia intunericului, ascunzandu-se in pietre o copie a Legii lui Moise. Triburile
partea de vest a cetatii. Dimineata restul erau reunite in felul urmator: jumatate pe
soldatilor au atacat cetatea dinspre nord. Muntele Gherizim si cealalta jumatate in
C&nd locuitorii cetatii Ai au contra-atacat, fata Muntelui Ebal. Iar losua a stat in valea
losua §i oamenii sai s-au retras intentionat, dintre cei doi munti si fie ca a citit el insu§i
atragandu-i pe locuitori afarl din cetate. binecuvantarile si blestemele gSsite Tn
Apoi losua a Tntins sulita, acesta fiind sem- Cartea legii lui Moise, fie ca i-a instruit pe
nalul la care soldatii ce stateau la panda in leviti s5 le citeasca (Deut. 27:14). „Adesea
ambuscadS au patruns in cetate si i-au dat se spune in Scriptura despre oameni ca au
foe. V£zandu-si cetatea in fiacaii, facut cutare si cutare lucru, cand, de fapt,
locuitorii din Ai au intra! in panica\ dandu- doar au poruncit sa se fac5 lucrul respec-
le prilejul israelitilor sS-i incolteasca pe tiv."7
solda^i din Ai din ambele parti si sa-i dis-
truga. H. Tratatul incheiat cu ghibeonitu
Versetul 3 spune c& treizeci de mii de (cap. 9)
oameni au fost trimisj sa stea la pSndS, pe 9:1-27 Vestea despre succesele militare
cand tn versetul 12 este mentionata cifra ale Israelului i-a determinat pe toti regii din
Iosua 223
Canaan sa-si uneasca fortele Impotriva lui zona muntoas^ din centrul Canaanului era
Iosua si Israel (v. 1, 2). Dar locuitorii vulnerabila si, In consecin^, s-au decis si
cetatii Ghibeon si ai altor trei cetafi, atace Ghibeonul. Ghibeonitii i-au trimis lui
Chefira, Beerot si Chiriat learim (v. 3, 17) Iosua un apel, Tn care ii solicitau asistentS
si-au spus ca nu are nici un rost sa tncerce militara.
sa se opuna invadatorilor. Ei stiau ca 10:7, 8 tnca o data Iosua a auzit acele
israelitilor li se poruncise sa-i distruga pe cuvinte pline de mangaiere din gura
toti locuitorii pagani ai tarii. Dar mai stiau Domnului: „Nu te teme de ei!" - cuvinte
si aceea ca nu fusesera date nici un fel de pe care le mai auzise Inaintea izbSnzii
ordine de acest fel in cazul natiunilor din asupra Ierihonului si Tnaintea ambuscade!
afara granitelor Canaanului (Deut. 20:10, reusite asupra cetStii Ai. Cuvinte care
15). Prin urmare, dac& vor reusi sa-1 garantau triumful, oricat de mari ar fi fost
convinga pe Iosua si armata lui ca ei vin, fortele opozitiei.
dupa o calatorie indelungata, dintr-o tara 10:9-11 Asigurat de Domnul ca va avea
Tndepartata, vor fi crutati. biruinta, Iosua a intrat in lupta cu fortele
Asadar s-au deghizat, Tmbracandu-se cu inamicului la Ghibeon, punandu-le pe
haine ponosite si cu sandale carpacite. in fuga. Dou.a miracole s-au intamplat in pro-
plus si-au luat cu ei paine statuta si muce- cesul distrugerii inamicului. Mai Tntai, a
zita, precum si burdufuri vechi pentru vin, fost o puternica furtunS cu grindina, care a
rupte §i carpite. S-au Infatisat tnaintea lui omorat mai multi oameni decat ucisesera
Iosua, spunandu-i ca vin dintr-o tara Tnde- israelitii. Observati Tnsa ca grindina a facut
partata - afirmatie care corespundea Intra discriminare, ucigand doar vrajmasii.
totul cu Infatisarea lor si cu lucrurile avute 10:12-15 Apoi, la cererea lui Iosua,
asupra lor. soarele si luna „au stat pe loc" (sau „si-au
Israelitii nu au cerut sfatul Domnului in intarziat cursul"), prelungind ceasurile
aceasta chestiune, ci au Incheiat un pentru ca israelitii sa poata urmari si nimi-
legamant cu ghibeonitii (asa cum este In ci inamicul, Tnainte ca acesta sa poata
engleza si In versiunea romaneascS de Iasi, scapa cu fuga la ad&postul zidurilor
desi Tn traducerile ulterioare apare, inex- cetatilor fortificate. Aici avem de a face cu
plicabil, termenul Gaboon si gabaoniti, un caz de limbaj literal, descriptiv, cand se
n.tr.) Dar dupa trei zile Intregul siretlic a spune ca soarele si luna au stat pe loc.
fost dat Tn vileag si Intre israeliti s-a iscat Folosim un limbaj similar cand afirmam ca
mare agitatie, trisorii riscand s2 fie a rasarit sau a apus soarele. S-au avansat
omorati. Dar conducatorii au decis ca tre- diverse explicafii naturale in legatur5 cu
buie sa onoreze tratatul tocmai incheiat, ceea ce s-a Intamplat Tn realitate atunci. 8
crutandu-li-se viata ghibeonitilor. Dar din Este suficient sa stim ca a fost un miracol
acel moment ei urmau sa slujeasca soldat cu prelungirea timpului de lupta cu
adunarea in calitate de taietori de lemne si o zi. Spurgeon spune:
de carausi de apa In legatufa cu slujba la
Cum a fScut El acest lucru nu ne priveste.... Nu
altarul Domnului.
e treaba noastra' sS Tncercam sS indulcim mira-
Iosua si capeteniile poporului au proce-
dat intelept cand au respectat juramantul, colele [sa le facem mai plauzibile), ci sa slSvim
in pofida faptului ca au fost inselati. pe Dumnezeu prin ele.9
Ulterior Saul a Tncercat sa-i extermine pe Cartea lui laser din versetul 13 ar
ghibeoniti, dar a fost pedepsit pentru fapta putea insemna „Cartea Dreptului" (cum
sa(2 Sam. 21). s-a si tradus in versiunile romanesti, n.tr.).
Nici o carte cu aceasta denumire nu a putut
I. Campania din sud (cap. 10) fi identiflcata Tn prezent §i, desigur, nu a
10:1-6 Capitolul 10 consemneaza cam- fost o carte inspirata.
pania din sud. Cand regii a cinci cetati Batalia aceasta a solicitat la maximum
canaanite au auzit ca ghibeonitii au trecut fortele israelitilor, in contextul in care ei au
de partea israelitilor, §i-au dat seama ca marsaluit toata noaptea, ca apoi sa lupte Tn
224 losua
cea mai lunga zi din istorie. Desi si-au pus fn considerat ca cetatile de pe coline se vor
joe toate rezervele de energie, dep&sind dovedi utile pentru israelitii care se vor a§eza
limitele obisnuite, victoria a apartinul acolo. Locuitorii cetatilor au fost ucisi si toata
Domnului (v. 10, 11). Cu obi§nuita-i per- prada a fost insusita dc israeliti. Ascultarea
spicacitate, Matthew Henry remarca: totals atrage dupa sine biruinta totala (v. 15).
11:16-20 Versetele acestea tree in revista
Dar oare de ce a trebuit losua sa se supuna pe el
cucerirea de catre losua a Ta.rii Promise, de
Tnsusi si pe oamenii lui la un efort atat de
la Edom (Seir) in sud pana la Muntele
extenuant? Oare nu-i promisese Dumnezeu ca
Hermon in partea de nord-est si la Valea
negresit El Insu<ji ii va da in mdinile sale pe
Libanului in nord-vest. Ghibeon a scapat de
vrajmasi? Asa e, Dumnezeu a promis, Intr-ade-
la nimicire. Ierusalimul a ram as necucerit
var. Dar promisiunile lui Dumnezeu au menirea
pana in vremea lui David. (Go§enul
nu de a slabi sau tnlocui, ci de a impulsiona si
mentionat in versetul 16 nu se afla in Egipt,
Tncuraja stradaniile noastre.10
ci era 0 zona din sudul Pales tinei.)
10:16-27 Cei cinci regi au fost prinsi 11:21-23 Trebuie mentionat aici ca
tntr-o pestera la Macheda, apoi ucisi si anachimii au fost distrusi in toate cetatile, cu
spanzurati de cinci copaci, dupa care au fost exceptia celor din Gaza, din Gat si din
ingropati in pestera. Asdod. „Tara s-a odihnit de pe urma
10:28-39 Dupa aceasta losua a cucerit razboiului" (v. 23) in sensul ca bataliile
cetatile canaanite Macheda (v. 28), Libna (v. principale au fost purtate deja, desi mai
29, 30), Lachis (v. 31, 32), Ghezer (v. 33), ramaneau inca destule „operatiuni de
Eglon (v. 34, 35), Hebron (v. 36, 37) si curatire".
Debir (v. 38, 39). Regele Hebronului din
K. Rezumat al cuceririlor (cap. 12)
versetul 37 a fost un succesor al celui ucis in
12:1-6 Primele sase versete ne due inapoi
versetul 26.
la victoria pe care a daruit-o Dumnezeu lui
10:40-43 Paragraful acesta este un rezu-
Moise, asupra lui Sihon, regele amoritilor, si
mat al campaniei din sud.
a lui Og, regele Basanului. Aceste victorii
Distrugerea de care vorbeste acest capi-tol
sunt considerate parte din operatiunea globala
se va fi desfasurat in linii man dupa cum
de cucerire, intrucat teritoriul castigat a fost
observa Haley:
ocupat de doua triburi si jumatate in partea de
...losua a strabatut fulgerator aceasta regiune, est a raului lordan.
neavand posibilitatea s-o depopuleze Tn 12:7-24 Dumnezeu ii facuse Israelului,
Tntregime.... Pe toti cei pe care i-a urmaYit i-a si inainte de a traversa Iordanul, urmatoarea
nimicit. Dar el nu s-a oprit sa cerceteze cu de- promisiune: „Pe regii lor El ii va da in
amiinuntul toate locurile unde s-ar fi putut mainile tale si le vei sterge numele de sub
ascunde ace§ti locuitori. Asta cadea Tn sarcina ceruri; nici unul din aceste popoare nu va
fiecarui trib, Tn propriul teritoriu repartizat.11 putea sS-ti stea impotriva, pana le vei fi
distrus." (Deut. 7:24). lata treizeci si una de
J. Campania din nord (cap. 11)
cazuri de credinciosie a lui Dumnezeu (v. 7-
11:1-9 Vestea triumfurilor militare ale
24); losua a infrant treizeci si unu dc regi in
Israelului i-a facut pe regii din nord sa-sj
partea de vest a Iordanului.
uneasca fortele in cadrul unei confederate,
reunindu-se la apele Merom, la nord de
II. INSTALAREA IN TARA
Marea Galileii. losua si armata lui i-au ata-cat
PROMKA (cap. 13-21) A.
si infrant. Apoi, dand dovada de ascultare de
Teritoriile care au mai ramas de
Domnul, losua a taiat ten-doanele
cucerit (13:1-7)
picioarelor cailor si le-a ars in foe carele -
facand astfel imposibila deplasarea. 13:1-6 losua era de-acum un om batran,
11:10-15 Capitala Hatorului a fost arsa; dar israelitii nu cucerisera inca toata tara cc
celelalte cetati asezate pe coline au fost
distruse, dar nu si arse. Poate ca losua a
Iosua 225
li s-a promis. Versetele 2-6 descriu por- Debirul mentionat Tn versetul 26 nu
tiuni din sud-vest si din nord-est care erau este totuna cu cetatea mentionata Tn capi-
locuite in continuare de pagani. §tim de tolul anterior. Aceasta era o cetate situala
asemenea ca tinuturile dinspre est, pSna la pe malul de rasarit al Iordanului, pe cand
fluviul Eufrat, au fost promise evreilor, dar cea cucerita de Iosua se afla Tn partea de
ca niciodata nu au fost ocupate de ei.12 apus araului.
13:7 Domnul 1-a instruit pe Iosua sa
Tmparta tara care deja a fost cucerita la cele 2. Teritoriul repartizat tribului lui luda
noua triburi si la jumatatea tribului lui (cap. 14,15)
Manase. 14:1-5 Capitolul Tncepe cu distribuirea
terenului din partea de vest a Iordanului
B. Repartizarea teritoriilor celor noua triburi si unei jumatati de trib.
(13:8-19:51) 1. Teritoriul repartizat Domnul poruncise.... lui Moise ca
triburilor: Ruben, impartirea sa se faca prin [tragere] la sorti.
Gad si uneijumatdti din tribul lui Asta fnseamna probabil ca localizarea ge-
Manase (13:8-33) ' nerala a portiunii repartizate unui trib era
stabilita prin tragere la sorti, dar dimensiu-
Doua triburi si jumatate primisera deja nea teritoriului se facea Tn functie de popu-
teritorii pe malul de est al Iordanului. latia acelui trib (Nu. 26:53-56). '
Pamantul acesta e descris astfel: Tntregul 14:6-15 Primul pe lista triburilor este
teritoriu ocupat de cele doua triburi si luda (14:6-15:63). Membrii tribului lui
jumatate (v. 8-13); Ruben (v. 15-23); Gad luda s-au situat Tn fruntea o^tirilor
(v. 24-28); si jumatate din tribul lui Israelului (vezi Nu. 10:14), fiind tribul eel
Manase (v. 29-31). mai numeros si mai puternic, cu peste
Levi nu a primit o mostenire tribala (v. 76.000 dcluptatori.
14), intrucat era tribul preotesc si Domnul Inainte de a stabili hotarele tribale,
era mostenirea sa in mod deosebit (v. 33). Duhul lui Dumnezeu consemneaza nobila
Eliminand de la numaratoare tribul lui cerere a lui Caleb sa i se dea cetatea
Levi ne mai raman doar unsprezece triburi. Hebron. Desi Tn acest timp el avea optzeci
Dar cei doi fii ai lui Iosif, Efraim si si cinci de ani, credinta, vitejia si taria lui
Manase, sunt inclusi in locul lui Iosif, nu s-au diminuat cu nimic. El tanjea dupa
rezultand din nou cifra de doisprezece. alte cuceriri spirituale §i a primit Hebronul
Motivul pentru care fiii lui Iosif sunt ca mostenire.
inclusi este ca ei au fost adoptati de Iacob Hebron a Tnsemnat nu doar cetatea cu
ca fii ai sai inainte de moartea sa (Gen. acest nume, ci si tinutul din jur (v. 12).
48:5). Cetatea fusese cucerita anterior de Iosua
Trebuie sa facem neaparat mentiunea ca (10:36, 37). Ulterior a fost data preotilor,
Balaam a fost printre cei ucisi in dar Caleb a pastrat regiunea din jur ca
Transiordania (v. 22). Domnul nu a uitat mostenire a sa.
groaznica calamitate care s-a abatut peste Caleb fusese crutat de urgia care a
poporul Sau, din pricina acestui profet macinat vielile iscoadelor necredincioase
nelegiuit (vezi Num. 23-25). „Fiti siguri ca cu patruzeci si cinci de ani mai inainte
pacatul vostru va va ajunge" (Nu. 32:23). (Num. 14:36-38). El fusese pastrat Tn viata
O problema interesanta se ridica In ver- de-a lungul tuturor anilor de pribegie prin
setul 25. Tribul lui Gad poseda o parte din pustiu. Apoi a supravietuit cei cativa ani
pamantul amonitilor, fapt interzis la buni cat a b&ntuit razboiul Tn Canaan. El
Deuteronom 2:19. Dar pamantul acesta §tia ca" Dumnezeu nu 1-ar fi tinut Tn viata si
fusese luat anterior de la amoniti de catre nu i-ar fi promis o rasplata pentru credinta
Sihon, regele amoritilor, si Tncorporat Tn sa, pentru ca apoi sa-1 dea Tn mana
regatul sau. Astfel la data cand Israelul 1-a anachimilor. §i ce daca ace§ti oameni
cucerit din mainile lui Sihon el nu mai erau uriasi? Ei se aflau pe terenul sau si, ca
apartinea amonitilor. urmare, Ti va alunga, prin taria lui
226 ' Iosua
Dumnezeu. El inca vedea lucrurile prin pentru ei un loc de inviorare, improspatare
ochii credintei, si nu cum apareau acestea si odibna (Gen. 21:31; 26:33; 46:1).
in exterior. Acesta a tost secretin tariei sale lerusalim (v. 63) se afla sub controlul
trainice si al extraordinarului succes de icbusitilor. Abia in vremea lui David au
care a avut parte. El nu avea de gand sa se fost acestia izgoniti, in cele din urma, din
pensioneze (chiar daca atinsese varsta de lerusalim (2 Sam. 5:6, 7).
optzeci si cinci de ani), pana cand va fi luat Aceste cetati au asigurat tribului luda o
in st&panire teritoriile ce i-au fost incre- bogata mostenire si un puternic stimulent
dintate. de natura sa intareasca credinta lor.
15:1-12 Hotarele lui luda sunt descrise Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacob era
in versetele 1-12. Este aproape imposibil in mijlocu! copiilor lor pentru a-$i implini
sa le urmarim cu exactitate in prezent. Asta proTnisiunea pe care o facuse in vechime,
i-ar putea face pe unii sa se intrebe de ce ne Cand numaram cetatile din versetele
sunt oferite atatea detalii in Biblie. 21-32, constatam ca sunt treizeci si opt,
Raspunsul e ca, desigur, aceste detalii sunt desi versetul 32 spune ca sunt numai
importante in ochii lui Dumnezeu. Ele sunt douazeci si noua. Noua dintre aceste cetati
inspirate si de folos, pline de bogate apartineau tribului lui Simeon, a carui
invataminte spirituals mostenire se afla in interiorul hotarelor lui
15:13-20 Cucerirea de catre Caleb a luda (19:1-9). astfel ramanand doar
Hebronului este consemnata in versetul 14. douazeci si noua... de cetati care
EI a oferit-o pe fiica sa, Acsa, oricarui om apartineau lui luda. Ne Iovim de o pro-
care va captura Chiriat Sefer (Debir) (v. blema asemanatoare in numararea cetiiu'lor
16). Nepotul lui Caleb. Otniel, a fost eel din versetele 33-36; sunt enumerate cinci-
care a cucerit cetatea, obtinand mireasa (v. sprezece cetati, dar s-ar putea ca Ghedera
17). Ulterior el a devenit primul judecator si Ghederotaim sa fie doua denumiri ale
in Israel (Jud. 3:9). Acsa 1-a induplecat pe uneia si aceleiasi cetati, ramanand astfel
Otniel sa-i ceara tatalui ei un teren (v. 18). numarul total de paisprezece cetati
Cuvintele ei: „caci mi-ai dat pamant" mentionate in versetul 36.1-1
presupun ca Otniel facuse aceasta si obti- Fiti, va rog, cu deosebita bagare de
nuse terenul. Apoi Acsa a cerut Izvoarele seama la versetul ultim. Partea de sus a
de sus si Izvoarele de jos ca sa ude terenul. cetatii, Muntele Sion, nu a fost cucerita
Unele cetati, ca, de pilda, Debir si decat in vremea lui David. Partea de jos,
Hebron, au trebuit sa fie cucerite de mai Ierusalimul, a fost cucerita de luda (Jud.
multe ori, datorita razboiului de gherila al 1:8), pentru ca ulterior sa fie capturata din
canaanitilor (vezi notele asupra capitolului noi de iebusiti (Jud. 1:2i). lerusalim este
10). De asemenea trebuie semnalat faptul listatcaapartinand^i iui Beniamin (18:28).
ca existau uneori mai multe cetafi cu si lui luda, caci se situa chiar pe grantta
aceeasi denumire (de ex. Debir). dintre aceste doua triburi.
15:21-63 Cetatile din teritoriul alocat
tribului lui luda sunt Iistate in versetele 21 3. Teritoriul repartizat tribului lui losif
-63. Unele dintre aceste cetati ar trebui s& (cap. 16,17)
ne fie familiare din studiul intreprins
asupra patriarhilor: Hebron (v. 54) (numit 16:1-4 Tribul lui losif este luat in con-
si Chiriat Arba si Mamre) era cunoscut de tinuare. Lui losif i se daduse dreptul dc
Avraam, Isaac si Iacob (Gen. 13:18; nastere (adica o parte dubla, I Cro. 5; 1) pe
35:27), locul unde au fost ingropati cu totii care Ruben il pierduse (Gen. 49:4). in linii
(Gen. 23:17-20). Poate ca acest fapt a facut mari, hotarele tentoriului Iui losif sunt
aceasta cetate atat de scumpa in ochii lui prezentate in versetele [-4. Desigur acest
Caleb, eel inzestrat cu un spirit deosebit de teritoriu a fost impartit intre Efraim si
patrundere spirituals. Beerseba (v. 28) jumatate din tribul lui Manase care s-au
inseamna „fantana juramantului"; patri- stabilit in partea de vest a lordanului.
arhii au petrecut mult timp acolo, fiind 16:5-10 Hotarele lui Efraim sunt
Iosua 227
descrise in versetele 5-10. Cititi cu 4. Teritoriile repartizflte celorlalte triburi
deosebita luare aminte versetul 10. E§ecul (cap. 18,19)
de a-i alunga pe canaaniti le-a cauzat 18:1 Tabara Israelului se muta de la
dureri si Tntristare israelitilor mai tarziu in Ghilgal la $ilo, unde a fost asezat cortul
cursul istoriei lor. intalnirii si unde a ramas pana in yremea
17:1-13 Mostenirea lui Manase a fost lui Samuel. Aici continua impartirea tarii.
partial in Ghilead §i Basan, in partea de 18:2-10 Iuda si Iosif primisera moste-
rasarit a raului lordan (v. 1), si partial in nirea lor prin tragere la sorti, dar mai erau
partea de apus (v. 7-11). Teritoriul de pe sapte triburi la vest de lordan, care nu-si
malul de vest al lordanului era strajuit in primisera mostenirea. Prin urmare, Iosua a
nord de sase fortarete canaanite - Bet trimis.un grup de oameni, cate trei din
Sean, Ibleam, Dor, En Dor, Taanac si fiecare trib, sa tmparta teritoriile, prin sorti,
Meghido(v. 11, 12).. . la celelalte sapte triburi.
Unele din cetatile lui Efraim erau in te- 18:11-28 Hotarele lui Beniamin sunt
ritoriul lui Manase iar unele din targurile date in versetele 11-20 iar in versetele 21-
lui Manase erau in teritoriul lui Aser si 28 ne sunt prezentate cetatile repartizate
Isahar (v. 7-12). acestui trib. Portiunea alocata lui Beniamin
Fiiccle lui Telofhad au primit mostenire a fost.mica, dar de mare pret, fiind situata
impreuna cu fiii lui Manase (v. 3, 4) (Nu. chiar in inima tarii §i cuprinzand Tnauntrul
27:1-7), acest lucru facandu-se pentru a se hotarelor sale roadele dintsii ale trudei lui
asigura ca familia lui T/elofhad va avea o Israel in Canaan.
parte de mostenire, chiar daca.nu avea Ghilgal se afla in teritoriul lui Benia-
mostenitori de sex masculin. Fiicele tre- min, primul popas de tabara facut de Israel
buiau sa se casatoreasca cu barbati din la vest de lordan. Pietreie de aducere
tribul lor, pentru ca pamantul lui Manase sa aminte aflate acolo aveau menirea de a le
nu fie absorbit de un alt trib prin interme- reaminti despre miraculoasa traversare a
diul unor casatorii mixte (Nu. 36:1-13). .. lordanului. Acolo poporu! a sarbatorit
17:14-18 Dup3 ce Efraim si Manase primul Paste in Canaan, incepand sa se
si-au primit repartiuile de teren alaturate, hraneasca din roadele tarii. Acolo natiunea
la vest de raul lordan, ei s-au plans ca nu a fost din.nou circumcisa, indepartatidu-se
aveau decat numai un sort (v. 14) $i c& ocara Egiptului. Cu greu s.-ar fi gasit un loc
erau Ingraditi de fortaretele din nord (v. mai semnificativ in tot Canaanul, pentru ca
16). Dar Iosua a intors toate argumentele nici un alt loc nu putea sa-i invete atalea
lor impotriva lor. Cand ei au spus ca au lectii spirituale.
nevoie de terenuri suplimentare fiindca Ruinele cetatii Ierihon se mai puteau
sunt un popor numeros (v. 14), Iosua Ie-a vedea in teritoriul lui Beniamin. Ziduriie
spus sa recurga la bratele de munca ei. candva considerate invincibile, erau
disponibile pentru a defri§a padurile din acum daramate. O parte din ceea ce fusese
teritoriile lor si a se stabili pe aceste casa lui Rahab inca mai dainuia, ca mar-
terenuri (v. 15). Cand ei s-au plans ca in turie a harului lui Dumnezeu, care imot-
interiorul hotarelor lor se. afla canaaniti. deauna raspunde la orice manifestare a
care au care de fier (v. 16), el i-a asigurat credintei. Un beniamit putea oricand sa
pe Efraim si pe Manase ca ei au, in schimb, viziteze aceste ruine, pentru a-si reaminti
forta superioara in stare sa-i izgoneasca pe ca batalia a fost a Domnului, ca a Lui a lost
canaaniti (v. 18). „Un lot" din versetul 14 victoria!
se refera la teritoriile combinate ale lui Betel {casa lui Dumnezeu) le amintea
Efraim si Manase situate la vest de raul beniamiliJor despre credinta parintilor lor
lordan. Cand Iosua a spus: „Nu veti avea si despre credinciosia Izbavitorului divin al
[doar] un singur sort", nu a inteles prin lui Israel (Gen. 28:18-22; 35:1-15).
asta ca ei vor primi teritorii suplimentare, Ierusalim era destinat sa fie capitala
ci ca trebuie sia ocupe tot pamantul ce le Israelului, darabiain vremeafiului lui Iese
fusese dat. aveau sa Fie izgoniti iebusitii din aceasta
228 Iosua
fortareata montana a lor. pentru a fugi de mania razbunatorului san-
Pamantul repartizat lui Beniamin gelui. Prin razbunatorul. sangelui se
cuprindea multe semne si dovezi ale bine- Tntelegea o ruda apropiata a celui ucis, care
cuvantarilor trecute, prezente si viitoare. Ce dorea sa razbune moartea acestuia. Daca
sort bogat i-a cazut fiului celui mai mic al lui omucigasul putea sa se refugieze Tntr-o
Iacob! cetate de refugiu, era Tn siguranta acolo, pana
19:1-9 Mostenirea lui Simeon a fost tn la moartea marelui preot, dupa care putea sa
mijlocul mostenirii tribului lui Iuda. Se pare revina Tn locul de bastina. fara sa se teama de
ca tinutul lui Iuda era atat de cupnnza-tor, urmari.
meat membrii acestui trib nu au putut sa-l
ocupe in Tntregime, o parte a teritoriu-lui CETATILE DE REFUGIU
fiind repartizata lui Simeon. Este o Tmplinire
a profetiei facuta de Iacob cu privire la Cetatile de refugiu constitute un subieel
Simeon: „Ii voi Tmparti in Iacob s>i voi interesant, cu importante Tnvataminte teo-
Tmprastia in Israel" (Gen. 49:7). logice. MacLear ne prezinta fundalul
Beer$eba si $eba (v. 2) se refera proba-bil traditional al acestor cetati:
la aceeasj localitate, dand, prin urmare, un
total de numai treisprezece cetati fn versetul Potrivit comentatoriior evrei, ulterior, pentru ca
6. Unele cetati au fost mentionate Tn legatura azilul oferit celui ce a ucis din gresealfi pe cine-
cu delimitarea hotarelor unor portiuni va sa fie mai sigur, s-au luat urmaioarele
individuate, desj nu se Tncadrau tn teritoriul masuri: (a) drumurile care duceau la aceste
respectiv. Prin urmare, uneori numarul de cetati de refugiu au fost Tntretinule Tn stare buna
cetati mentionat nu corespunde numarului prin reparatii frecvente. S-a impus ca ele sa aibii
precizat tn text (de ex. v. 15, 30, 38). 13jimea de 32 de coti (circa 14.5 mciri); (b) au
19:10-39 Hotarele celorlalte cinci tri-buri fost mdep&rtate toate obstacoiele dc pe aceste
sunt prezentate tn continuare: Za-bulon (v. trasee, care ar fi putut opri Tnaintarea fugamlui
10-16); Isahar (v, 17-23); A?er (v. 24-31); sau Tncetini fuga sa; (c) nu a fost lasata nici o
Neftali (v. 32-39); si Dan (v. 40-48). Dan a movila pe aceste drumuri si nu a fost inclus Tn
primit o parte din cetatile lui Iuda(cf. v.41cu traseu nici un rau peste care nu se construise un
15:33). pod; (d) la fiecare cotitura s-au ridicat stalpi
19:40-48 Teritoriul repartizat initial lui indicatori, cu cuvintele: «Refugiu», ca sa-l
Dan se afla in sud-vest, mvecinandu-se cu indrume pe nefericitul om Tn fuga sa; (e) dupa
Marea Mediterana si cuprinzand cetatile Iopa ce se stabilea Tntr-o asemenea cetate, omuci-
§i Ecron (v. 40-46). Ulterior c^nd acest gasului i se repartiza o locuinta convenabila iar
teritoriu s-a dovedit prea mic, o parte a cetatenii din partea iocului aveau datoria sa-l
tribului a migrat spre Lais (Le§em) Tn partea Tnvete o meserie, pentru ca acesta sa se poatfi
de nord-est, schimbandu-si numele Tn cetatea Tntrejine.'4
lui Dan (v. 47, 48; cf. Jud. 18).
19:49-51 In versetul 51 se Tncheie Aceste cetati infatiseaza natiunea Israel si
Tmpartirea tarii. Acum trebuiau desemnate vinova^ia ei Tn legatura cu uciderea lui
cetatile de refugiu (cap. 20) si mai ramaneau Mesia. Cristos este Cetatea de Refugiu Tn
de stabilit cetatile levitice (cap. 21). Dar in care un Israel cait se poate refugia. D. L.
mare lucrarea lui Iosua s-a Tncheiat. El a Moody subliniaza ca „cetatile de refugiu sunt
primit Timnat-Serah, dupa cuvantul un tip al lui Cristos, numele lor avand o
Domnului (v. 50). semnificatie corespunzatoare."15
DSm mai jos lista cetatilor de refugiu si
C. Cetatile de refugiu (cap. 20) semnificatia numelor lor:
Etapa urmatoare a constat din desem-narea
a §ase cetati de refugiu, de fiecare parte a La vest de lordan
raului lordan, in care eel ce ucidea din Kedes - sfintenie
greseala pe cineva putea sa se retraga, Sihem - tSrie
Chiriat-Arba sau Hebron - partasie
Iosua 229
La est de Iordan Ramot- sprezece cetati din Iuda... Simeon si Be-
Ghilead - ridicare Golan - niamin.
fericire
Bezer-siguranta (b) Restul cohatitilor - zece cetati din
Efraim... Dan§i...jumatatedin tribul lui
Astfel Cristos ne asigura toate binecu- Manase.
v&ntarile sugerate de numele acestor cetati.
O privire la harta corespunzatoare ne va Ghersonitii: treisprezece cetati din Isahar...
arata ca cetatile de refugiu erau asezate Aser... Neftali ?i jumatatea din tribul lui
strategic, asa Tncat nici un punct-din terito- Manase.
riul Israelului sa nu se afle la distant! mai
mare de 48 de km de nici una din ele. Meraritii: douasprezece cetati din Ruben...
Moody ne ofera aplicatia spirituala a aces- GadsiZabulon.
tui fapt:
Fiecare trib a cedat patru cetati, cu
DupS cum cetatile de refugiu au lost amplasate exceptia lui Iuda si Simeon, care au cedat,
In asa fel Tncat sS fie accesibile din orice parte a combinat, noua cetati si Neftali, care a
farii, tot asa Cristos este foarte accesibil pentru cedat trei cetati.
pacatosji nevoiasi (1 loan 2:1, 2).16 Cetatile de refugiu, fiind cetati ale Ie-
vitilor (v. 13, 21, 27, 32, 36, 38), au fost
Observati paralele dintre mintuirea raspandite pe tot cuprinsul triburilor
vremelnica' oferita omucigasului in cetatile Israelului, ca sa se implineasca profetia lui
de refugiu si mantuirea eterna oferita paca- Iacob (Gen. 49:5-7) si sa se poata face
tosului in Cristos. Drumurile de acces la lucrarea de invatare a israelitilor.
cetate erau usor de distins si bine marcate, 21:43 Versetul acesta trebuie citit in
dupa cum este §i calea mantuirii, pentru ca lumina altor texte din Scriptura. El nu
nimeni sa nu faca vreo gre?eala si s&-§i mseamna ca Israel a ocupat tot teritoriul de
piarda viata. Cetatile erau raspandite In la raul Egiptului pana la fluviul Eufrat. Mai
toata tara, fiind accesibile tuturor, dupa degraba, tnseamna ca teritoriul Tmpartit de
cum si Cristos este accesibil tuturor oame- Iosua a fost o implinire a promisiunii facu-
nilor. Ceea ce-i mana pe oamenii din te de Dumnezeu ca le va da orice loc pe
vechime in cetatile de refugiu era o situatie care va calca talpa picioarelor lor (Ios. 1:3).
de criza si de multe ori e nevoie parca de o 21:44 In mod similar, versetul 44 tre-
criza pentru ca si copiii Domnului din vre- buie interpretat cu multa atentie. Mai exis-
mea noastra sa alerge la Domnul Isus. Nu tau vrajmasi. in interiorul tarii. Nu toti
exista teren neutru pentru persoana vino- canaanitii au fost nimiciti. Dar asta nu din
vata: fie se afla in siguranta in cetatea de vina lui Dumnezeu, caci El $i-a implinit
refugiu, fie era supus maniei razbunatoru- promisiunea, invingand pe orice inamic cu
lui s&ngelui. Tot asa §i azi fiecare persoana care s-au luptat israelitii. Daca mai erau
individuals fie este in sigurantS in Cristos, dusmani neinvinsi si focare de rezistenta,
fie sub judecata lui Dumnezeu (loan asta s-a datorat faptului ca Israel nu si-a
3:36)4 insult promisiunea lui Dumnezeu.
21:45 Observati versetul 45. Domnul
D. Cetatile levitice (cap. 21) implinise toate promisiunile. Nici un
21:1-42 Patruzeci si opt de cetati (v. cuvant nu a dat gres. Ce omagiu trebuie sa
41) si imprejurimile lor cu terenuri aducem credinciosiei lui Dumnezeu! Dar
comune pentru pasunat, inclusiv cetatile de Israel nu si-a insusit toate promisiunile lui
refugiu, au fost repartizate ievitilor, dupa Dumnezeu.
cum a poruncit Domnul (Num. 35:2-8).
E. Altanil de la est de Iordan (cap. 22)
Cohatitii (chehatitii): 22:1-9 Cand a fost impartit teritoriul de
(a) Fiii lui Aaron (adica preotii) - trei- la est -.de Iordan, Iosua le-a permis
230 Iosua
rubenitilor, gaditilor si unei jumatati din altarul, Fineas si ceilalti si-au amintit cum
tribul lui Manase sa revina in teritoriile lor, a suferit Israelul din pricina nelegiuirii lui
situate la est de Iordan, asa cum fusese Peor (v. 17; cf. Nu. 25) si a pacatului lui
in^elegerea lor. De asemenea le-a spus sa- Acan (v. 20; cf. cap. 7).
si ia cu ei partea din prada rezultata in Ei au vazut Tn acest altar o al(a
urma bataliilor la care au participat §i ei. amenintare la adresa bunastarii lor, ceea cc
Au trecut §apte ani de cSnd ei si-au e in masura sa explice reactia lor virulenta.
parasit pe cei dragi ai lor pentru a lupta Ca popor ei au Invatat ca pacatul intineaza
impotriva canaanitiior. Ei au Tndurat tot tabara intreag^ si ca Dumnezeu face
felul de greutati, legate de razboi, pana responsabila Intreaga natiune pentiu com-
cand a fost cucerit Canaanul. Si noi suntem portarea unor persoane individuale.
chemati de Comandantul nostru sa" 22:21-29 In consecinta, oamenii. din
induram greutati §i sa luptam lupta cea Ruben, Gad si jumatate din tribul iui Ma-
buna, Tntru propasirea impar&tiei lui nase au explicat ca acesta nu era un altar
Durnnezeu pe pamant (1 Tim. 6:12; 2 Tim. pentru jertfe, ci doar un altar memorial,
2:3). Acest gen de jertfire nu e usor.de care sa fie o marturie pentru generative
indeplinit, dar este un element esential din viitoare cS triburile de la est de Iordan fac
acea viata care !i face- placere lui parte din natiunea Israel.
Dumnezeu. Pe carnpul de lupta al zilelor 22:30-34 Celelalte triburi au tost muhu-
noastre este nevoie de oameni inflacarati mite de aceasta explicate, evitandu-se ast-
de o ravna sfafita: fel un razboi. Triburile din est au numit
acest altar Marturia, in sensul ca era o
Se cuvine oare sa ajung eu Tn cer calcatid doar marturie tntre triburile din ambele maluri
pe flori, in tihna si lipsit de orice griji, Cand ale Iordanului" ca Domnul este Dumnezeul
altii au luptat pentru a primi premiul,. luptand adevarat.
insangerati, dar plini de vitejie?
F. Cuvantarea de adio adresata de Iosua
Negre?it si eu trebuie sa lupt, daca voiesc a liderilor Israeiului (cap. 23)
domni; Este prima din doua cuvantari de ramas
Daruieste-mi, Doamne, mai mult curaj! bun rostite de Iosua. Aici el se adreseaza
Voi indura $i truda, si durerea, conducatorilor Israeiului.
Sustinut de-al T£u Cuvant. Porunca lui Iosua ca ei sa fie curajosi si
-Isaac Watts scripturali (v. 6) ne amintesc de cuvintele
pe care Insusi Domnul i le-a adresat cu
22:10, 11 La intoarcere. spre casa, cativa ani mai devreme (1:7). Iosua a
oamenii acestia s-au decis sa ridice un altar demonstrat veracitatea acestor cuvinte in
in apropiere de malurile Iordanului. Cand creuzetul vietii, fiind acum in stare sa le
celelalte noua triburi si jumatate au auzit incredinteze cu incredere generatiei urma-
despre asta, s-au aprins de manie, teman- toare.
du-se ca acest altar ar fi rivalizat cu eel din EI le-a amintit israelitilor de credin-
Silo. Ei s-au lngrijorat ca nu cumva acest ciosia lui Dumnezeu prin faptul ca $i-a
altar sa devina un loc de Inchinaciune la implinit promisiunile cu privire la tara
idoli fn viitor, si astfel si£ vina pedeapsa lui promisa si locuitorii acesteia. Dumnezeu
Dumnezeu peste toata natiunea. va continua sa izgoneascS dusmanul, dar
22:12-20 Inainte de a declara razboi israelitii aveau datoria s& asculte de El.
impotriva triburilor de la est de Iordan, Mai presus de toate, ei trebuie sa se fe-
copiii lui Israel au trimis o delegatie ca s3 reascS de idolatria natiunilor din jur si nu
stea de vorbS cu reprezentantii acestor cumva sa incheie casatorii mixte cu
triburi, oferindu-le teritorii la vest de canaanitii. Deoarece in caz contrar paganii
Iordan, daca considerau propriile lor teri- acestia vor fi o sursa permanenta de necaz
torii drept necurate (v. 19). t pentru Israel.
In relatiile cu oamenii care au zidit Nici unul din cuvintele lui Dumnezeu
Iosua 231
nu a dat gres (v. 14). Asta nu inseamna ca trimis (v. 12), Eu am dat (v. 13). lehova
teritoriul promis a intrat deja in posesia lucreaza dupa planurile Sale eterne si cine
Israelului, deoarece Domnul Insusi spu- poate sa stea'Tn calea Lui, cine poate opri
sese c& nu-i va izgoni pe tocuitori dintr-o mana Lui? De un asemenea Dumnezeu tre-
data, ci treptat (Deut. 7:22). Faptul ca nici buie sa ne temem si s5 ascultam (v. 14).
una din promisiunile Domnului nu a dat 24:15 Alegerea de aici nu era intre
gres a constituit o puternica incurajare, Domnul si idoli, deoarece Iosua a presupus
folosita de Iosua pentru a-i impulsiona pe ca israelitii deja se decisesera sa nu slu-
liderii Israelului sa duca la bun sfarsit jeasca pe Dumnezeu. Prin urmare, el i-a
lucrarea mceputa" de el. La acest indemn el provocat sa aleaga intre dumnezeii pe care
adauga un avertisment (v. 5, 16), conform li slujisera' stramosii lor Tn Mesopotamia si
caruia lehova va da dovada de aceeasj dumnezeii amoritilor, pe care Ti gasisera in
credinciosie si fata de israeliti, eliminan- Canaan. Decizia nobila a lui Iosua ca atat
du-i din tara buna pe care le-a dat-o, a§a ei, cat si casa lui sa-L slujeasca pe Domnu!
cum a facut cu canaanitii, daca evreii vor a constituit un imbold si o sursa de inspi-
da uitarii legamantul incheiat cu ratie pentru generatiile de credinciosi care
Dumnezeu si se vor alipi de idoli. s-au succedat de atunci. „Cat despre
Noul Testament contine un pasaj, la 2 mine, eu si casa mea vom sluji
Corinteni 6:14-18. ce constituie o paralela Domnului."
pentru acest capitol din VT. Separarea este
vitala pentru omul lui Dumnezeu. Noi nu H. Reinnoirea legamantului la Sihem
putem sa ne alipim de Domnul in acelasi (24:16-28)
timp in care suntem robii dusmanilor S5i. 24:16-28 Cand israelitii au promis ca
vor sluji lui lehova, Iosua a zis: „Voi nu
G. Cuvantarea de adio adresata de puteti sa slujiti Domnului" (v. 19). Asta
Iosua poporului Israel (24:1-15) mseamnS c5 ei nu puteau sa-L slujeascS pe
24:1-14 Al doilea mesaj de ramas bun, lehova si, in acelasi timp, sa se mchine si
adresat de data aceasta poporului, a fost idolilor. Negresit Iosua si-a dat seama ca
rostit la Sihem. oamenii aveau sS se indeparteze de la calea
Iosua a facut o trecere in revista a isto- buna, caz&nd in idolatrie, deoarece chiar in
riei poporului lui Dumnezeu, mcepand cu timp ce rostea aceste cuvinte unii din ei
Terah si continuiind cu perioada lui aveau dumnezei straini in corturile lor (v.
Avraam, Isaac si lacob. El le-a amintit 23). Oamenii au persistat msa, sustinSnd ca
israelitilor despre felul cum i-a izbavit vor fi loiali Dumnezeului lor. Prin urmare,
Dumnezeu din Egipt cu brat tare, cum i-a Iosua a ridicat o piatrS uriasa, sub stejarul
condus prin pustiu si cum le-a dat biruinfa' care era l&nga sanctuarul Domnului, ca
asupra moabitilor in partea de rasarit a marturie a legamantului incheiat de c&tre
lordanului. Apoi a rememorat intrarea lor Israel. (Sanctuarul Domnului despre care
in tara promisa\ victoria repurtata" la se vorbeste in versetul 26 nu se refera la
Ierihon si nimicirea regilor din Canaan (v. tabernacol, care se afla la §ilo, ci pur si
2-13). Intunericul din versetul 7 ne duce simplu la un loc sflnt.)
Tnapoi la textul din Exod 14:19, 20, unde Referitor la problema idolilor, Carl
norul producea lumina' pentru israelii, dar Armerding face urmatorul comentariu:
intuneric pentru egipteni.
fn acest rezumat succint al istoriei de la Se pare c5 idolatria a fost unul din pacatele care
Geneza la Iosua, un fapt iese cu pregnane s-au £nut scai de Israel. IncS de la inceput strS-
in evident suveranitatea lui Dumnezeu. mo?ii israelitilor s-au inchinat la alfi dumnezei,
Observati cum prezinta" Dumnezeu aceasta" a§a cum am vSzut (v. 2). C3nd lacob si familia
istorie: Eu am luat (v. 3), Eu am dat (v. sa 1-au pMsit pe Laban, Rahela a fost aceea care
4), Eu am trimis (v. 5), Eu am adus (v. 6- a luat dumnezeii tatalui ei (Gen. 31:30-34). Dar
8), Eu n-am vrut sa ascult (v. 10), Eu i- cSnd au sosit In |arS, lacob a poruncit celor din
am dat in mana voastra (v. 11), Eu am casa lui s5 se descotoroseascS de ace§ti „dum-
232 losua
nezei straini". El i-a ascuns sub un stejar ce se 5(3:14-17)/ta£
afla la Sihem (Gen. 35:2, 4). lata insa ca mult 6(7:11-26) Hugh J. Blair,, Joshua", The
mai tarziu losua porunceste generan'ei sale, in New Bible Commentary, p. 229.
exact acelasi loc, sa de descotoroseasca de dum- 7(8:30-35) R. Jamieson, A. R. Fausset si
nezeii pe care i-au slujit parintii lor (v. 14).*7 D. Brown, Critical and Experimental
Commentary, 11:23.
I. Moartea lui losua 8
(10:12-I5) Prezentam mai jos trei con-
24:29-33 losua... a murit la varsta de o ceptii care recunosc faptul ca s-a petrecut un
suta zece ani, fiind Ingropat in cetatea miracol cu totul iesit din comun. explic&nd,
mostenirii lui. Israelitii au ramas credin-ciosi fara sa Tncerce sa nege ca s-a petrecut o
Domnului cSta vreme au ramas Tn viata minune, dupa cum urmeaza:
oamenii din generatia lui losua. Nu stim cine
a redactat aceste ultime versete din cartea 1. Dumnezeu realmente a retinut (sau a
losua, si nu are importanta sa stim, pentru ca oprit in loc) rotatia pamantului, Tn timp ce
daca ar fi avut importanta, ni s-ar fi dezvaluit soarele se alia deasupra lui losua, lacand ca
identitatea sa. rotatia sa dureze 48 de ore. Exista para-lele in
Oasele lui Iosif, care fusesera scoase din culturile altor popoare din vechime care se
Egipt, la cererea sa, au fost ingropate acum la refera la ,.o zi lunga", prin care s-ar putea
Sihem (Gen. 50:24; Ex. 13:19). Tntelege ziua lunga din timpul lui losua.
In cele din urma, Eleazar, fiu! lui Aaron, a 1. Traducand textul ebraic prin ,,a slat pc
murit si a fost ingropat in muntii Efraim. loc" (ebr. dom) si „Tncetand" (ca la 2 Regi
Trei inhumiiri sunt mentionate in ultimele 4:6 si Plang. 2:18), unii vad in acest text o
cinci versete din aceasta carte : cea a lui losua rugaciune ca trupele lui losua sa aiba parle de
(v. 29-31), a lui Iosif (v. 32) si a lui Eleazar o usurare de pe urma soarelui arzator.
(v. 33). Toti trei au fost ingropati In teritoriul indelungata furtuna cu grindina constituind
alocat tribului lui Iosif. Toti trei ll slujisera pe raspunsul lui Dumnezeu la rugaciunea lui
Dumnezeu! tor, dupa cum ei tsi slujisera losua._
patria. losua si Iosif au fost mari izbavitori in 3. Intrucat losua a pornit la atac
timpul yietii lor iar Eleazar a fost izbavitor la dis-de-dimineata, unii cred ca el s-a rugat
moartea sa, deoarece el a fost marele preot si ca soarele „sa fie retinut" pentru ca sa
moartea lui i-a eliberat pe toti cei care continue semi-mtunericul. Furtuna cu
fugfeera in cetati de refugiu (20:6). Asemenea grindina ar constitui In acest caz raspunsul
cartilor Geneza si Deuteronom, losua se lui Dumnezeu la rugaciunea sa.
Incheie cu dangatul clopotului mortii ce Prima explicate pare sa corespunda eel
rasuna la capatul vietii unor oameni mari si mai bine textului biblic: „$i soarele s-a oprit
evlaviosi. „Dumnezeu Isi ingroapa lucratorii, In mijlocul cerului si nu s-a grabit sa apuna,
dar isi continua lucrarea." aproape o zi intreaga'1 (v. 13b).
9(10:12-15) C. H. Spurgeon, Spur-geon's
NOTE FINALE Devotional Bible, p. 168. Pentru o tratare
utila a aspectelor stiintifice ale textului a se
'(Intro) Irving L. Jensen, Joshua, Rest- consulta Capitolu! X din lucrarea: Difficulties
Land Won, p. 14. in the Bible (Dil'i-cultati de care ne lovim in
2(1:1-9) T. Austin Sparks, What Is Man? Biblie) de R. A. Torrey (Chicago: Moody
p. 104. Press, 1907).
3(2:1) C. E. Keil si Franz Delitzsch, 10(10:12-15) Matthew Henry, Matthew
,Joshua", in Biblical Commentary on the Old Henry's Commentary on the Whole Bible,
Testament, VI:34. 11:59.
4(3:14-17) Donald K. Campbell, „Joshua", 11(10:40-43) John. Haley, Alleged
in The Bible Knowledge Commentary, 1:335. Discrepancies of the Bible, p. 324.
12
(l3:l-6) Sub.domnia lui Solomon, regatul
a ajuns intr-adevar pana la acea-
Iosua 233
parte a Fluviului Eufrat din nord-vest, in Wheaton, IL: Victor Books, 1985.
sensul ca aceste teritorii ti plateau tribut, Feedmaan, H. „Joshua." fn Soncino Books
dar daca prin hotarul de est se mtelege of the Bible, Vol. 2. Londra: The Son-
toata lungimea Fluviului Eufrat, atunci cino Press, 1967.
aceasta promisiune inca urmeaza sa se Grant, F. W. „Joshua," h\ The Numerical
Tmplineasca m viitor. Bible, Vol. 2. Neptune, N.J.: Loizeaux
13(15:21-63) Keil si Delitzsch sustin ca Bros., 1977.
acestea si alte probleme de ordin numeric Henry,. Matthew. „Joshua." In Matthew
din VT nu sunt altceva dec&t erori comise Henry's Commentary on the Whole
de copisti („Joshua", p. 163-64). Pentru o Bible. Vol. 2. McLean, VA: MacDon-
discutie mai ampla asupra acestor aparente ald Publishing Company, n.d. Jensen.
discrepante, vezi Comentariul asupra cartii Irving L. Joshua: Rest-Land Won,
2 Cronici. Everyman's Bible Commentary Chica-
i4(Eseu) G. F. MacLear, The Cam- go: Moody Press, 1966.
bridge Bible for Schools and Colleges, The Keil C. F., and Franz Delitzsch. „Joshua."
Book of Joshua, p. 183. In Biblical Commentary on the Old
f5(Eseu) D. L. Moody, Notes from My Testament. Vol. 6. Grand Rapids: Wm.
Bible, p. 48, 49. B. Eerdmans Publishing Company,
l6(Eseu)//>#., p. 49. 1971.
17(24:16-28) Carl Armerding, The Kroll, Woodrow Michael. „Joshua." In
Fight for Palestine, p. 149. Liberty Bible Commentary. Old Testa-
ment. Lynchburg, VA: The Old Time
BIBLIOGRAFIE Gospel Hour, 1982.
MacLear, G. F. The Cambridge Bible for
Blair, Hugh J. „Joshua." In The New Bible Schools and Colleges, The Book of
Commentary. Grand Rapids: Wm. B. Joshua. Londra: C. J. Clay and Sons,
Eerdmans Publishing Company, 1953. 1888.
Campbell, Donald K. „Josbua.;' In The Pink, Arthur W. Gleanings in Joshua.
Bible Knowledge Commentary. Chicago: Moody Press, 1964.

S-ar putea să vă placă și