Ultima sectiune a Vechiului Testament, consecintele ascultarii sau neascultarii lor.
de la Isaia la Maleahi, a fost denumita: Adesea profetii nu au Tnteles ei insisi „Profetii." Isaia, Ieremia, Ezechiel si mesajul pe care-1 transmiteau (Dan. 7:28; Daniel sunt Profetii Majori, pe consideren- 8:15-27; 10:7-15; Apo. 7:13, 14; 17:6). In tul ca aceste carti ocupa un spatiu mai mod deosebit ei au Tntampinat dificultati mare decat al cartilor celorlalti profeti. Iar cand au facut profetii cu privire la Mesia ce ceilalti doisprezece profeti sunt numiti avea sa vina. Cand au profetit despre sufe- Profetii Minori. rintele lui Cristos si slava ce avea sa ur- meze (1 Pe. 1:10-13), ei n-au priceput cum I. Slujba profetilor poate veni Mesia ca Robul suferind al lui In sensul biblic adevarat, profet este eel Iehova si Tn acelasi timp ca Rege al regi lor ce vorbe^te pentru Dumnezeu. Acesti care sa domneasca peste tot pamantul. Ei oameni1 au fost ridicati de El in perioade nu au realizat ca e vorba de doua veniri dis- de pacat si declin, pentru a-i condamna pe tincte - venirea Sa la Betleem si revenirea oameni pentru pacatele lor si pentru a pre- Sa pe Muntele Maslinilor. Ei nu au zice judecata lui Dumnezeu ce se va abate, constientizat faptul ca Tntre aceste doua daca nu se vor pocai. veniri va interveni un interval de timp. In VT perioada profetica a inceput in timpul lui Samuel (prin anul 1100 T.Cr.), III. Temele profetilor cand preotia intrase in declin. Profetii si-au Temele abordate de profetii din Vechiul continuat slujba pana la finele istoriei Ve- Testament s-arputearezumaTn fclul urma- chiului Testament (prin anul 400 T.Cr.), pe- tor: rioada care a cuprins si revenirea din cap- 1. Sfintenia lui Dumnezeu. tivitate si rezidirea Ierusalimului si a tem- 1. Pacatul si esecul poporului ales al lui plului. Dumnezeu. Dar profetii VT care au lasat in urma lor 2. Chemarea la pocainta. scrieri nu au aparut decat in perioada scin- 2. Judecata lui Dumnezeu ce avea sa se darii regatului (circa 930 T.Cr.). Astfel ei se abata peste israeliti daca nu se pocaiau. impletesc cu evenimentele consemnate la 3. Judecata lui Dumnezeu asupra natiu- 1 si 2 Regi precum si la 1 si 2 Cronici, nilor din jur. ajungand pana la Ezra si Neemia. 4. Revenirea din captivitate a unei parti din natiunea Israel. II. Metodele profetilor 3. Venirea lui Mesia si respingerea Sa. Multi au scos Tn evidenta faptul ca 5. Venirea lui Mesia cu mare putere si mesajele profetilor au cuprins doua laturi slava. principale: prezentare si prezicere. 9. Restaurarea poporului ales al lui Prin prezentare Tntelegem ca acesti pro- Dumnezeu. feti au prezentat Cuvantul lui Dumnezeu, 10. Domnia universala a lui Cristos. intr-o maniera constiincioasa, folosind sin- Trebuie sa subliniem Tn acest punct ca tagme de genul: „Asa vorbeste Domnul," biserica nu formeaza tema profetiilor sau „Cuvantul Domnului a venit la mine" Vechiului Testament. Nu trebuie sa ne as- (vezi Ier. 1:9 si Ez. 2:7). teptam s-o gasim pe paginile profetiilor, Cat priveste prezicerea, ei au scrutat deoarece ni se spune limpede Tn Noul Tes- viitorul, spunandu-le oamenilor care vor fi tament ca ea este o taina ce a fost tinuta 845 846 Introducere la profeti ascunsa in Dumnezeu de la Tntemeierea 8. Damasc a fost cetatea principals, cu lumii (Ef. 3:4-6). statut de stat, aSiriei. Legea dublei referiri este un instrument In mesajele lor de condamnare a idola- de mare folos in Tntelegerea anumitor triei, profetii au folosit adesea cuvinte aso- pasaje din VT. Legea dublei referiri ciate cu idolatria, cum ar fi „chipuri de Tnseamna pur si simplu ca unele profetii lemn," „Tnaltimi," „terebinti" sau „stcjari" din VT au avut o Tmplinire imediata si alta si „gradini.i' partial^, dar ca Tntr-o zi ele vor eunoaste o Prin ,judecata" profetii au Tnteles ade- implinire deplina. De pilda, profetia de la sea ideea de justitie sau dreptate. Astfet ei loel 2:28-32 a avut o Tmplinire partiala Tn au condamnat pervertirea .Judecatii," Ziua de Rusalii (Fapte 2:7-21), dar Tsi va adicS i-au Tnfierat pe judecatorii care avea Tmplinirea deplina cand Domnul Isus acceptau mita, neamifacand astfel dreptate. Se va Tntoarce pentru a-§i Tntemeia Un Ioc foarte important Tn scrierile Tmparatia pe pamant la sfarsitul perioadei Profetilor Tl ocupa conceptul de Marii Stramtorari (Marii Tribulatii). „ramasita" a Israelului. Cartile acestea E bine sS retinem ca in timp ce unele prezic revenirea unei ramasite cvedin- profetii sunt.cat se poate de clare de la cioase a natiunii la o data ulterioara, tot Tnceput, sensul altora nu se desluses;te asa dupa cum o rama^ita s-a Tntors din decat atunci cand ele au Ioc. captivitatea babiloneana. Trebuie sa ne ferim de a supune pro- fetiile la interpretari fanteziste. Multa V. Clasificarea Profetilor paguba s-a produs atunci cand s-a afirmat Cartile Profetilor se pot clasifica Tn mai cu tarie ca anumiti indivizi sau eveni- multe moduri. Deja am vazut ca o prima mente ar fi Tmplinirea cutarei profetii, clasificare este cea a Profetilor Majori si a pentru ca ulterior sa se vada limpede ca Profetilor Minori. Se mai pot clasifica si nu a fost nicidecum o Tmplinire a respec- dupa perioada Tn care au trait: tivei profetii. Pre-exilici IV. Terminologia profetilor Isaia Ion a lata o alta serie de termeni cheie meniti Ieremia Mica sa ne ajute sa Tntelegem Profetii: Osea Naum 1. Denumirea Israel se refera de loel Habacuc obicei la regatul de nord, adica la cele zece Amos Tetania triburi ce s-au desprins de cele doua din Obadia sud. Dar uneori prin Israel se Tntelege Tntreaga na-tiune - adica toti descendentii Exilici Post-exiJ lui Avraam. Ezechiel Hagai 1. Pe de alta parte, denumirea Iuda Daniel Zaharia se refera la regatul de sud, adica Maleahi semintiile Iuda si Beniamin. 1. Prin Efraim se Tntelege, Tn special Profetii pre-exilici au fost cei care au Tn cartea Osea, grupul celor zece triburi slujit Tnainte ca natiunca sa fi fost dusa Tn sau regatul de nord. Casa lui losif se captivitate. Profetii exilici au fost cei ce au refera" la regatul de nord. vorbit pentru Dumnezeu Tn timpul capti- 1. Samaria a fost capitala regatului de vitatii babiloniene. Profetii post-exilici an nord, termenul avand o mare frecventa pe revenit Tmpreuna cu poporul dupa captivi- paginile profetiilor. tate, Tndemnandu-i pe israeliti sa recla- 1. Pe de alta" parte, lerusalim a fost deasca cetatea si templul si sa adopte o capitala regatului de sud. reforma morala. 1. Ninive a fost capitala Asiriei. Apoi profetii se mai pot clasifica si 1. Cetatea Bahilon a fost capitala dupa auditoriu, Tn functie de persoanele natiu-nii Babilon (cunoscuta si sub carora li s-au adresat, Tn principal: denumirea de Babi Ionia). Introducere la profeti 847 Lui Israel Natiunilor Pileser, care a Tnceput sa-i duca pe is- Osea Naum raelii in exil. Amos Obadia 3. In timpul domniei lui Peca, Tiglat-Pileser Iona a cucerit cetatile semintiei Neftali. Lui luda ducand Tn captivitate Tn Asiria locuitorii acestora (2 Regi 15:29). Deasemenea el Isaia Tetania a navalit Tn teritoriile de la est de Iordan, leremia Ezechiel deportand cele doua triburi $i jumatate Ioel Daniel ce locuiau acolo in Mesopotamia, in Mica Hagai anul 740 T.Cr. (1 Cro. 5:26). In urma Habacuc Zaharia uneltirilor sale, Peca a fost ucis, Lronul fi- Maleahi ind ocupat de Hosea. 4. Hosea a devenit slujitorul lui §al- Slujba unora dintre acesti profeti a avut maneser, caruia i-a platit tribut, dar a u- drept tinta mai multe grupe. De pilda, Iona neltit Tmpotriva sa, trimitand daruri ar putea fi clasificat ca un profet ce a vor- Egiptului si solicitand o alianta cu bit natiunilor. Mica a profetit §i Israelului, aceasta tara, pentru a scutura jugul asi- dar si regatului luda. Naum a vorbit atat lui rian(2Regi 17:3,4). luda (1:15), cat ?i lui Ninive. Habacuc a 5. §almaneser a asediat Samaria. Cetatea a avut muite de spus pentru natiuni. ' fost cuceritain primul an al regelui Sar- In mai multe cazuri, numele profetului gon, 722 T.Cr. sau 721 T.Cr. O mare este ascuns in textul profetiei. De pilda, parte a populatiei a fost deportata ?n numele Isaia Tnseamna lehova este mdn- Mesopotamia §i Tn Mezia (2 Regi 17:5, tuire. In Isaia 12:2 citim: „IAH, Domnul 6, 18). Restul locuitorilor au fost obli- a... devenit mantuirea." gati sa plateasca tribut. leremia - lehova stabikste sau preamdrit Regatul luda (Triburile din sud) de lehova - 52:31. Ezechiel - Dumnezeu intareste - 34:16. Dupa cucerirea regatului de nord, Ioel - lehova este Dumnezeu - 2:13. Mica Asiria a Tnceput sa ameninte luda. - cine este ca lehova? - 7:18. Tetania - Dumnezeu i-a asigurat pe iudei ca, desi ascuns de lehova - 2:3. Maleahi - Solul asirienii Ti vor ameninta, nu vor reusi, ci Meu -3:1. vor fi distrusi. Lucrul acesta s-a Tntamplat cand Senaherib a pornit Tmpotriva VI. Cronologia Profetilor Ierusalimului, Tn timpul domniei lui Ezechia. Urmatoarea cronologie Tl va ajuta pe Apoi Babilonul a devenit o mare putere, cititor sa Tnteleaga diversele referiri din constituind o amenintare serioasa la adresa cadrul cartilor Profetilor. lui luda. Etapele politice care au dus la cucerirea regatului luda de catre Babilon Regatul Israel (Triburile din nord) au fost urmatoarele: Siria a fost principalul dusman al Is- 1. Iehoiachim a devenit marioneta raelului dupa divizarea Regatului. regelui Egiptului. Apoi Asiria a devenit o putere mon- 1. Babilonul a cucerit Egiptul si Asiria, diala, amenintand Israelul. lata etapele luda intrand sub dominatia Babilonului care au dus la cucerirea Israelului de catre n(605 T.Cr.). Asiria: 1. In anul 605 T.Cr. (al treilea sau al palrulea an al lui Iehoiachim), 1. Iehu a platit tribut lui §almaneser, regele Nebucadnetar a venit la Ierusalim, a dus o Asiriei (842 T.Cr.). parte din vase-le templului Tn Babilon 2. Manahem a platit tribut lui Tiglat- precum si o parte din familia regala ca robi Tn Babilon. 2. 848 Introducere la profeti Printre acestia s-a numarat regele Captivitatea de saptezeci de ani si (Iehoiachim) si profetul Daniel (2 Re. perioada post-exilica 24:1-6; 2 Cro. 36:5-8; Ier. 45:1; Dan. Imperiul mondial babilonean a dunit 1:1,2). pana Tn anul 539 T.Cr. cand Cirus a cuceril Babilonul. El este eel care a em is decretui 4. In anul 597 T.Cr. Nebucadnetar I-a dus prin care li s-a permis captiviior sa revina Tn captivitate pe Iehoiachin (Ieconia Tn tara Israel. In anul 538 T.Cr. s-a organi- sau Conia) si pe multi altii (2 Re. 24:10- zat expeditia celor ce au revenk sub con- 16). Ezechiel a tost dus Tn Babilon cu ducerea Iui Zorobabel. O alta revenire a priiejul acestei deportari. avut loc sub Ezra, Tn 458 T.Cr. Darius Medul a domnit din 538 pana Tn 4. In anul 586 T.Cr. armatele Iui 536 T.Cr. Nebucadnetar au incendiat templul, au Imperiul medo-persan a dainuit pana Tn distrus Ierusalimul si au deportat anul 333 T.Cr., cand grecii, sub conducerca grosul popu-iatiei, lasand Tn tara doar Iui Alexandru eel Mare, au atins supre- cativa dintre cei mai saraci locuitori (2 matia mondial! Re. 25:2-21). Captivitatea de saptezeci de ani a durat de la caderea Ierusalimului Tn 586 T.Cr. 4. Locuitorii lasati Tn tara au fost pana la rezidirea templului Tn 516 T.Cr. guvernati de un guvernator, Ghedalia. Ieremia s-a aflat printre acesti oameni. NOTE FINALE Apoi Ghedalia a fost asasinat si multi 'Au fost si cateva profetese, precum dintre locuitori au fugit Tn Egipt, luandu-1 Hulda (2 Re. 22:14; 2 Cro. 34:22). cu ei pe Ieremia (2 Regi 25:22-26).